recenzie obsesia antiamericana - revel

5/12/2018 recenzie obsesia antiamericana - revel - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/recenzie-obsesia-antiamericana-revel 1/5

Recenzie Obsesia antiamerican Jean Fran ç ois Revel

Pascariu Monica, CRP, anul II

1

Jean François Revel, nscut în 1924 la Marsilia, a fost elev la faimoasa ENS (Ecole Normale

Superieure) din Paris, dup care a predat filozofia la Institutul Francez din Mexico, la cel din Florena,

apoi la Lille i Paris. În 1963 prsete cariera didactic, iar din 1966 devine editorialist la L 'Express,

revista al crei director este din 1978 pân în 1981. Membru al Academiei Franceze din 1997,

personalitate de marc a politologiei europene, prezen constant în jurnalistica politic, Jean François

Revel i-a dobândit celebritatea mondial o dat cu eseul Ni Marx ni Jesus (1970) ce urma volumelor

Pourquoi des philosophes? (1975), Sur Proust (1960) i La Cabale des devots (1962). În 1976 publica bine

cunoscuta La Tentation totalitaire, carte care, împreun cu alte dou titluri de succes din bibliografia sa

Comment les democraties finissent (1983) i La Connaissance inutile (1990), statueaz definitiv

prestigiul autorului în ansamblul tiinelor politice contemporane. În ultimul deceniu al secolului trecut,

Revel a publicat cri de mare rsunet în cultura francez: Le regain democratique (1992), L'Absolutisme

inefficace (1992), Un festin en paroles (1995), Le Voleur dans la maison vide (memorii, 1997), L'Obsession

anti-americaine (2002) .a.1

Tot pe site-ul www.humanitas.ro, descrierea acestei cri sun aa:

Peste tot în lume, dar mai ales în rile europene, America a fost frecvent considerat

deopotriv cu invidie i dispre. Secolul XX a fost pân la urm secolul Americii, iar de la prbuirea

comunismului Statele Unite sunt gândite exclusiv în sfera superlativelor absolute: unica supraputere,

jandarmul planetar .a.m.d. Trim, se pare, o admiraie hipnotic fa de SUA, dar o admiraie dublat

constant i pretutindeni de un antiamericanism tot mai agresiv i mai diversificat.

În ce msur acest antiamericanism se bazeaz pe realiti sau pe fosilele unor ideologii

pernicioase? Cât din aceste impulsuri americanofobe se datoreaz expansionismului american i cât

propriilor noastre eecuri naionale? Cât se datoreaz contextelor geopolitice i cât resentimentelor

iraionale, fobiilor i prejudecilor?

Autorul expune motivele scrierii acestei cri în primul capitol, care este chiar intitulat

Expunerea motivelor. În continuarea crii sale, Ni Marx ni Jésus, Revel scrie Obsesia

antiamerican. Percepia negativ pe care o aveau europenii fa de America între anii 1953-1963 se

datora imaginii care era promovat prin mass-media. America însemna mccarthysm (exterminarea

comunitilor), executarea soilor Rosenberg, rasisim, rzboi, stpânirea Europei, rzboiul din Vietnam i,

mai mult decât toate acestea, capitalism. Antiamericanismul s-a manifestat chiar i dup Rzboiul Rece.

Exista chiar un antiamericanism de stânga i unul de dreapta. Acesta se confunda cu ura fa de

democraie i fa de rolul acesteia în economia liberal.

Scriitorul s-a convins de neîntemeierea acestei atitudini într-o cltorie pe care a întreprins-ode-a lungul Statelor Unite.

Doar prin comparaia contestaiilor din Statele Unite, a tirilor difuzate i a opiniilor oamenilor,

Revel dovedete c antiamericanismul nu are niciun fundament. În câteva sptmâni petrecute în

1 http://www.humanitas.ro/jean-francois-revel





2

Statele Unite, autorul a fost definitiv convins de falsitatea opiniilor negative în ceea ce privete aceast

ar.

Mi s-a prut interesant afirmaia lui Revel cum c (parafrazez) americanismul nu înseamn

dezinformare, ci voina de a te lsa dezinformat.

Autorul chiar justific intervenia Statelor Unite în Vietnam cu greeli politice i eecuri militare

ale Franei.

Aadar, cartea în sine reprezint un ir de argumente prin care se demonstreaz caracterul

intrinsec contradictoriu al antiamericanismului ptima.

Lipsit de sens este i acuzarea Statelor Unite atât de aa-zisa implicare excesiv în politica i

economia mondial, cât i de neimplicarea în unele conflicte.

Dar prerea mea este c, per ansamblu, cel puin acest capitol este foarte pro-american i se

încearc justificarea multor aciuni întreprinse sau nu de Statele Unite în decursul istoriei.

Întrebrile la care îi propune s rspund cartea sunt: în ce msur i se atribuie Americii rolul

de societate-laborator(societate în care se experimenteaz soluiile civilizaiei, invenii i combinaii care

poate nu sunt în mod necesar bune, dar pe care, voluntar sau involuntar, celelalte ri le vor prelua i

duce mai departe)? ci-a asumat SUA acest rol contient sau nu? Crui fapt se datoreaz acest lucru

unilateralismului, imperialismului sau forei lor de inovare? Modelul american este doar creatorul

unei necesiti mondiale sau a aprut ca o necesitate mondial?

Cap. II. Câteva contradicii ale antiamericanismului

-

Ostilitate antiamerican crescut la anunarea unei posibile intervenii în Irak, anunat în iarna 1997-1998, cu toate c armamentul chimic i bacteriologic în mâinile lui Saddam Hussein era o

ameninare mondial; deoarece soluia diplomatic fusese respins de acest dictator, se cerea o

intervenie armat

America este singura ar i prima din istorie care este pe primul loc în domeniile economic,

tehnologic, militar i cultural.

- Neputinele europenilor au stat la baza actualei omnipotene americane. Prerea mea

este c autorul repet aproape la infinit aceast afirmaie, chiar dac îmbrac diferite alte forme; ajunge

pân acolo încât afirm c europenii sunt lipsii de gândire i de voin de aciune.

- Antiamericanismul îi are originea în refuzul intenionat al informaiei- Alegerile: când scrutinul este strâns, renumrarea voturilor este semn de democraie;

sistemul marilor electori este de asemenea cât se poate de democratic; sistemul de alegeri american

este mult mai just decât multe din cele europene

- Sunt falsificate realitile, relaiile sociale i nivelul de trai din SUA





3

- America a retras adeziunea la protocolul de la Kyoto din ianuarie 2001 privind emisia de

gaze i a fost aspru criticat, în timp ce la mijlocul anului 2001 niciunul din ceilali semnatari nu

ratificaser protocolul

Autorul consider c ecologitii occidentali, dorind s gseasc un ap ispitor pentru

poluarea planetei i supraînclzirea atmosferei, l-au gsit exact în SUA. De asemenea, America esteacuzat chiar i de srcia Africii i de epidemia SIDA, deci antiamericanismul este de fapt un agent

pentru deresponsabilizare. Cu toate acestea, ajutoarele internaionale primite de rile africane de când

i-au câtigat independena au depit de patru sau cinci ori valoarea planului Marshall, dar banii au fost

fie risipii, fie delapidai, fie pur i simplu pierdui în nesfâritele rzboaie, sau investii în cine-tie-ce

reforme agrare de model sovietic sau chinezesc.

- Atunci când în SUA se produce o încetinire a ritmului economic, majoritatea rilor sunt

afectate într-un fel sau altul; cu toate acestea, America este în continuare acuzat c încearc s impun

propriul model economic i social

Cap. III. Antimondialism i antiamericanism

Revel spune c în spatele luptei contra mondializrii se afl aceeai lupt împotriva

liberalismului i implicit a Statelor Unite. Conform tradiiei socialiste, antimondializarea i

antiamericanismul sunt unul i acelai lucru.

Violena poliiei în cazul manifestaiilor antimondialiste, care aveau drept scop atacarea

întâlnirilor de vârf a fost efectul violenei manifestanilor. Viziunea antimondialitilor de astzi este

cea simplist-marxist: capitalismul este rul absolut, iar încarnarea acestuia este America.

Dar superioritatea Americii se datoreaz i unor factori intrinseci, nu doar regresiei Europei. În

plus, Europa, în opinia autorului, nu dispune de aceeai eficien i de aceeai for inventiv ca America

i de aceea continu s stea sub influena celei din urm.

Cap. IV. De unde atâta ur?...i de unde atâtea erori?

Singura problem care exist, în opinia lui Revel, este cea a raporturilor practice, morale i

imaginare ale Statelor Unite cu restul lumii.

În acest capitol din nou se expune ideea c antiamericanismul îi are originea i în alegerea de

a fi ru informat.

Cred c pentru prima dat în aceast carte se afirm c societatea american ar avea defecte ic ar comite abuzuri i erori în politica extern. Dar efectul acestora este nefast pentru c este o ar

hegemonic.

Dup septembrie 2001, Statele Unite au fost acuzate c ar fi suprimat libertatea mass-mediei.

Dar aceste reprouri sunt nefondate, pentru c mesajele din partea liderilor teroristi ar fi putut conine

mesaje codificate adresate agenilor în adormire. Msuri cum ar fi controlarea portbagajelor,





4

supravegherea suspecilor, a reelei Internet i a conturilor bancare nu pot fi considerate msuri

totalitare, pentru c ele sunt aciuni ale unei democraii care se apr de terorism.

În lumina acestor acuze, intervenia din Afganistan a Statelor Unite a fost privit ca o agresiune

american unilateral, pe când, de fapt, se pare c era pe deplin justificat.

Dar destul de lipsit de sens mi s-a prut mie personal compararea sloganului Nu

terorismului, nu rzboiului! cu sloganul Nu bolii! Nu medicinei!.

Cei care luptau pentru pace în Orientul Mijlociu afirmau c Statele Unite a cedat uor tentaiei

revanei, în urma atacului terorist asupra turnurilor gemene. Dar se pare c nu rzbunarea era motivul

invadrii acestei zone a lumii de ctre americani, ci aprarea, eliminarea viitoarelor aciuni teroriste.

Autorul împinge afirmaia pân acolo c lumea ar fi ameninat de terorism bacteriologic dup 11

septembrie 2001.

Interesant mi s-a prut contrastul dintre lupta împotriva terorismului, care nu înseamn

cruciad împotriva islamului i lupta terorist, care este de fapt ura împotriva tuturor occidentalilor.

Cap. V. Cea mai rea dintre societile care au existat vreodat

Societatea american este perceput ca fiind extrem de corupt, guvernat de bani, liberalist

i capitalist (bogaii sunt tot mai bogai i sracii tot mai sraci), fr protecie social, violena este la

ea acas, iar ansele de a aboli aceste rele sunt tot mai mici, datorit faptului c preedinii alei sunt din

ce în ce mai puin inteligeni, iar democraia este doar aparent.

Este criticat apoi traficul de arme din Europa, insecuritate, dezagregarea învmântului i alte

asemenea defecte ale societii occidentale, puse în comparaie cu defectele societii americane.

Cap. VI. Extincia cultural

- Se reîntâlnete în regimurile totalitare moderne: teama de orice contaminare ideologic

- Datorit fricii de a nu fi înecate culturile de cea american, muli sunt speriai c vom

ajunge s purtm aceleai haine, s mâncm aceleai feluri de mâncare i s privim aceleai filme.

Numai c uniformizarea mondial nu înseamn americanizare. Ea vizeaz o cultur de mas,

divertismentul, anumite spectacole, tendine vestimentare sau alimentare etc. Dar cultura nu înseamn

numai atât. Ea include i literatur, tiin, arhitectur sau pictur.

La pagina 171 am gsit un citat care mi-a atras atenia:

Adevrata cultur transcede dincolo de frontierele naionale. ci totui straniu! printre

contradiciile antiamericanismului gsim condamnarea internaionalismului cultural chair i în cazurile în

care cultura american este cea care se inspir din cultura european, asiatic sau oricare alta.

Afirmaia lui Revel cum c ura fa de americani ajunge pân acolo încât se transform în ur

fa de noi înine mi se pare îndeajuns de justificat, încât poate c aceast ur îi are originea în





5

invidia pentru situaia bun în care este America i situaia defavorabil în care se afl societatea

noastr, a indiferent crei ri.

Cap. VII. Simplismul liderilor europeni în politica extern

Dup 11 septembrie 2001 a început o nou epoc istoric; s-a produs o mutaie, datorit

numrului mare de victime, i pentru c agresorul îi pregtete minuios operaiunile i cu

profesionalism. Apoi este vorba nu de o lupt între civilizaii, ci de o lupt pentru civilizaie. Apoi,

terorismul nu vizeaz doar SUA, ci Occidentul în totalitate.

Din nou, se afirm c dac sunt aduse critici, Statelor Unite, adesea acestea sunt contradictorii,

fie între ele, fie între ceea ce europenii profeseaz i practic.

Cap. VIII. Statele Unite ca subterfugiu

Antiamericanismul este diferit de critica adus Statelor Unite. Critica trebuie fcut,

bineîneles justificat, iar antiamericanismul se bazeaz pe o viziune totalizant, chiar totalitar.

Antiamericanismul nu pare a fi un sentiment popular, ci unul aparinând elitelor politice,

culturale sau religioase.

Execrarea Americii, dup cum declar Le Monde, se hrnete din cretinism puritan, arogan

barbar, capitalism dezlnuit i impuls hegemonic.

Concluzie. Antiamericanismul, principalul vinovat pentru crearea superputerii americane

Criticile repetate aduse americanilor duc la ignorearea acestora, chiar dac poate sunt

întemeiate.

Autorul trateaz apoi subiectul scutului antirachet adus în discuie de George W. Bush în anul

2001 i argumentele împotriva lui: este irealizabil i reprezint o ameninare pentru paritatea nuclear

stabilit între marile puteri; ar arunca în aer tot echilibrul forelor care garanteaz securitatea naional.

Se pare c aceste argumente sunt incompatibile i absurde.

Este absolut necesar s fie stopate exagerrile supraputerii americane, care ating uneori cote

paranoice. Fiecare eveniment este rstlmcit într-o manier defavorabil Statelor Unite i astfel

rezultatul este invers celui scontat: se favorizeaz unilateralismul american.

Eu cred c am avut ce înva din aceast carte, chiar dac numai pentru cunotinele mele

generale, dar totui prerea mea este c se creeaz o imagine de victim a Statelor Unite. Sunt

prezentate mult prea pozitiv i parc toate celelalte naiuni ar fi pornite împotriva politicii acestora.

recenzie obsesia antiamericana - revel

Documents