Facultatea de Ştiinte Politice, Administrative şi ale ComunicariiAdministraţie PublicaAn II, grupa 4Simota Anca-Andreea

Managementul Teritorial al Activităţilor Culturale

Articolul “Managementul teritorial al activităţilor culturale” din Revista de Administraţie Publică şi Politici Sociale, anul I, nr.3/iunie 2010 care aparţine autoarei Doina Coleff de la Facultatea de Ştiinţe Umaniste, Politice şi Administrative, Universitatea de Vest , Vasile Goldiş din Arad, pe care îl putem parcurge şi online de pe link-ul http ://revad.uvvg.ro/files/nr3/ARTICOLUL%206.pdf având în vedere un element primordial şi anume MANAGEMENTUL. Ca să înţelegem mai bine despre tot ce este vorba în articol, vom încerca să definim Managementul ca un proces ce duce la realizarea cât mai eficientă şi eficace, prin organizare, coordonare, control şi totodată planificare, a activităţior care au ca scop atingerea obiectivelor organizaţionale.

Amenajarea teritoriului poate însemna în mare parte un efort de dezvoltare, în vederea realizarii unei soluţii optime pentru dezoltarea unei zone. Articolul acoperă o problematică de interes general problemele prezentante în material fiind actuale şi de o importanţă majoră. Lucrarea are două părţi care ţin de managementul teritorial şi de strategia politică culturală.

În prima parte a articolului este realizată o prezentare succintă a managementului teritorial. Pornind de la ideea că pentru întărirea şi existenţa unei baze cât mai solide a culturii trebuie să predomine acei factori primari de management şi planificare. În acest material se are în vedere tot ce ţine de organizare, coordonare, control şi totodată acea strategie de politică culturală. Managementul teritorial se referă la acele regiuni întinse ce se alcătuiesc într-un sistem omogen economic, politic şi cultural. “Prin aceasta se subînţelege asigurarea unei relaţii armonioase între creşterea demografică, economică şi culturală, ceea ce se obţine în concordanţă cu potenţialul natural, cu totalitatea mijloacelor industriale corespunzătoare, cu modalitatea de locuire”. Analizând funcţia de planificare teritorială, observăm că are drept scop elaborarea unor orientări privind desfăşurarea activităţilor viitoare, presupunând totodata şi stabilirea obiectivelor, a mijloacelor necesare şi a strategiilor. Această problemă de planificare are în vedere : CE se va face? CUM se va face? CÂND se va face? Aceasta funcţie de planficare se aplică la nivel statal şi se bazează pe descentralizarea funcţiilor şi anume, pe faptul că, se pune în special accent pe : densitatea polpulaţiei, potenţialul economic, locurile de munca şi totodata se iau în calcul şi funcţiile de educaţie, sănătate, cultură şi funcţiile sportive. Se are în vedere de altfel şi termenul de descentralizare culturală, acest termen având înţelesuri diferite în fiecare stat. Pentru acest termen, de descentralizare culturală, se utilizează şi termenul de demetropolizare a culturii.

1

Facultatea de Ştiinte Politice, Administrative şi ale ComunicariiAdministraţie PublicaAn II, grupa 4Simota Anca-Andreea

Sistemele descentralizate ale activităţilor culturale sunt prezente în acele ţări cu tradiţie culturală. Prezenţa unor posibile evoluţii viitoare în vederea creeării condiţiilor de organizare a unor activităţi culturale, abia atunci când se poate avea în vedere descentralizarea vieţii culturale.

În continuarea articolului şi anume a doua parte şi ultima de altfel a acestuia se mută accentul pe strategia de politică culturală a oraşelor. După cum bine ştim, la fel cum fiecare om este diferit si special în felul lui, de asemenea se observă şi faptul că fiecare oraş are cultură proprie, oameni diferiţi, mentalitate diferită, personalitate şi totodată morală diferită. Dupa cum este prezentat şi în articol şi anume faptul că politca culturală s-a schimbat în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Prin anii ’60 debutează o mişcare mai importantă de instituire a politicilor cultural –urban în privinţa ideilor de democratizare şi demetropolizare a culturii.

Organele de conducere şi corpurile adminstrative au putere decizională în privinţa finanţării culturii şi suţinerea dezvoltarii culturale. În 1968 înfloreşte cu adevarat cultura de tip urban care dau un alt sens şi culoare oraşelor, inovând spaţiul local şi aducând noi îmbunataţiri şi schimbari prin : manifestări ale tineretului, subcultura tinerilor.

Există mai apoi, datorită instituţiilor urbane locale, o greutate pentru bugetul local, are loc un parteneriat între localitate şi proprietate privată.” Un cuvînt decisiv în privinţa dezvoltării oraşului au început să aibă investitorii, băncile, camerele de comerţ, societăţile de asigurări şi consiile orăşeneşti decise ca, prin crearea imaginii pozitive a urbei să atragă aceste organizaţii, respectiv să pună oraşul într-o lumină pozitivă, concurenţială în raport cu alte oraşe.” Odata cu anii ’80 se nasc şi se avântă noi trenduri în ceea ce priveste domeniul turistic, social, sportiv, toate acestea stând la baza dezvoltarii urbane. La sfârşitul anilor ’90 se ia în considerare promovarea unei politici de investiţii culturale, având drept efect progresul economic şi anume, în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii, turismului şi nu în ultimul rând, creeare de noi locuri de munca. La finalul articolului referindu-se totodată şi la concluziile materialului se subliniază că, în multe oraşe din România şi nu numai, chiar din Europa a căror putere economică scade, se evidenţiază faptul că se doreşte o investire mai mare în domeniul culturii şi nu numai ci şi protejarea bunurilor culturale. Fiecare oraş în parte este văzut şi perceput altfel, datorită istoriei culturale şi a imaginei pe care se doreşte să o promoveze, atât cultural dar şi economic.

Organizarea articolului este una clasică şi corectă din punct de vedere ştiintific. Sunt introduse parţile de Abstract, cuvinte cheie, introducere, concluzie. Există un fir logic al prezentării, împărţit în două părţi egale. Obiectivele prezentării au fost atinse prin sublinierea şi punctarea pe cuvinte ca :management, planificare, strategie. Pentru funcţia de organizare se are în vedere stabilirea cadrului organizatoric care să permită desfăşurarea activităţii în condiţii de profitabilitate şi eficienţă.

2

Facultatea de Ştiinte Politice, Administrative şi ale ComunicariiAdministraţie PublicaAn II, grupa 4Simota Anca-Andreea

De asemenea, funcţia de control pune accentul pe verficarea permanentă şi completă a modului în care sunt desfăşurate activităţile, având în vedere şi sesizarea abaterilor de la aceste standarde, precum şi precizarea măsurilor pentru înlăturarea lor.

Din punctul meu de vedere ar trebui să se aibă în vedere cu mai multa atenţie cultura românească şi promovarea acesteia mai accentuat. Deoarece România are o cultură unică, trebuie promovată şi totodată acel ansamblu de valori atât materiale cât şi spirituale de pe teritoriul românesc. Pusă în valoarea acea epocă de aur, în care un loc deosebit îl ocupă istoria artei moderne cu Constantin Brâncuşi, cu poetul şi filosoful Lucian Blaga, criticul literar George Călinescu, un loc de cinste îl ocupă şi poeziile lui Mihai Eminescu, George Bacovia, Ion Barbu. De asemenea trebuie promovat si folclorul românesc datorită creaţilor culturii spirituale româneşti, totodata ridicând la rang înalt şi mitologia românească prin basme, poeme, colinde. Nu în ultimul rând trebuie precizat şi religia şi spiritualitatea română şi totododată bucătaria românească şi arhitecturii să i se dea mai multă importanţă în afara ţarii.

3