managementul activitatilor turistice

8/22/2019 Managementul activitatilor turistice

1/38

FORME DE INTEGRARE A

ACTIVITATII TURISTICEGrupuri cu obiect de activitate limitat

Forme de exploatare hotelier:-Hotel in exploatare individuala-Lant hotelier-voluntar; integrat

Tipuri de contracte de administrare hotelier -franciza

Asociatii patronale-profesionale si sindicale

6/14/2013 Managementul resurselor turistice, anul II 1


2/38

ACTIVITATI

Industria hoteliera detine cea mai mare pondere in industriaturistica.

Ea cuprinde unitati de sine statatoare sau grupuri cu obiect deactivitate limitat:

- cazare- alimentaie- servicii de nchiriere : automobile- servicii de animaie -loisir ( minigolf, aquapark, fitness, gimnastic

aerobic, baie turceasc, saun, tenis, biliard, (ocuri de joac pt copii, toatecu accesorii gratuite).:- a) animatia de destindere, respectiv totala inactivitate (de tipul stat laplaja"), animatia comerciala (shopping, cumparaturi), animatia recreativa(parcuri de loisir) si animatia ludica (cazinouri etc.);-b) animatia de deplina forma fizica i psihica", cuprinzand animatiareligioasa, animatia militanta (manifestari cu conotatii politice), animatia

medicala si paramedicala si animatia sportiva (pentru practicanti sispectatori);- c) animatia-spectacol, adica animatia-natura (rezervatii si parcuri nahtrale)si animatia istorica (castele);- d) animatia culturala, cu muzee,festivaluri etc.;- e) animatia gastronomica;

- f) animatia profesionala, proprie palatelor congreselor etc.6/14/2013 Managementul resurselor turistice, anul II 2


3/38

FORME DE EXPLOATARE HOTELIER

1. Hotel tip exploatare individual(hotel independent) (cursul 5)

2. Lan hotelier

1. Voluntar

2. Integrat ntr-un gruphotelier



4/38

Hotel tip exploatare individual

Formele fundamentale de exploatare (operare) sunthotelurile independente i lanurile hoteliere integrate;

Hotelurile independente pot adera la lanuri hotelierevoluntare;

Pot ncheia contracte de management hotelier sau defranciz n cadrul lanurilorhoteliere integrate; Pot ramane independente, sub numele de hoteluri tip

exploatare individual.

Hotelurile tip exploatare individual suntmajoritare.Dac proprietarul renun la exploatarea direct ahotelului, se ncheie un contract de locaie a gestiuniicu un ter.



5/38

?



6/38

Lanurile hoteliere voluntare (Voluntary chain)

Lanurile hoteliere voluntare (asociaii de hoteluri

independente)au aprut ca o reacie de aprare laextinderea lanurilor hoteliere integrate i au luat avnt lanceputul deceniului 8 al secolului XX.

Lanurile hoteliere voluntarepot fi soluia succesuluipentru hotelurile independente. "Unirea face puterea",independena financiar-juridica hotelurilor aderentefiind asigurat. Dei n Elveia sau Frana aceste asociaiide hoteluri independente dein o pondere de 25-30%,nRomnia nc nu i-au fcut simit prezena.

Lant voluntar - Uniune benevola de hotelieriindependenti, care, sub o aceeasi marca , ofera un produsrelativ omogen din punct de vedere al confortului siserviciului, dar nu si al arhitecturii si amenajarii.Acesteretele sunt numite uneori lanturi de publicitate.Similar se

pot regrupa agentiile de voiaj.6/14/2013 Managementul resurselor turistice, anul II 6


7/38

Un lan hoteliervoluntarpromoveaz i dezvolt o marcunic, colectiv. Hotelurile aderente nu sunt proiectate de lanceput pentru a respecta anumite norme.

Lanuri hoteliere voluntare n Frana

RELAIS ET CHATEAUXconfort, lux, tradiie i destindere;

NEOTEL amplasamente n Paris;MOULIN ETAPEamenajarea hotelurilor n vechi mori (de ap sau devnt) restaurate;

HOTELS RELAIS SAINT PIERRE amplasarea hotelurilor pe cursuride ap i structurarea serviciilor n legtur cu o activitate sportiv(pescuitul);

THERMOTELuna dintre apariiile recente, cu 23 de hotelurispecializate n turismul de sntate.

LOGIS DE FRANCE caracter familial, frecvent 1 sau 2 stele, cuamplasament n mediul rural sau alte localiti mici;



8/38

Lanuri hoteliere voluntare internaionale

Logis de France (fondat n 1949), cu 3.517 hoteluri i 66.881camere, se situeaz pe un loc de frunte pe plan mondial ntrelanurile voluntare. Zona de predilecie a acestui lan este cearural. Conceptul Logis (serviciu personalizat, cazareagreabil, mas gustoas, pe baz de specialiti locale, totulla preuri rezonabile) a depit graniele Franei.

n 1992 a fost creat n Marea Britanie lanul hoteliervoluntarLogis of Great Britain, cu 540 de hoteluri, deja cel mai marelanvoluntardin Marea Britanie.

n Irlanda a fost creat Logis of Ireland. n 1999, Logis de Belgique i Logis Grand Duche de

Luxembourg numrau mpreun 135 de hoteluri. Punerea n aplicare a unor proiecte asemntoare n Italia

(Logis DItalia), Germania i Elveia certific reprezentareaeuropean, n cadrul unui concept denumit Logis Europe.



9/38

Lanurile hoteliere voluntareinternaionale

Exist i lanuri hoteliere voluntareinternaionale, unele de mari dimensiuni.

Ex: Leading Hotels of the World, cu 420 dehoteluri i 83.000 de camere, din care facparte hotelurile Ritz Paris, Ritz Madrid (dingrupul american Ritz - Carlton) iNegresco Nice (monument istoric, fondat

n 1912 de un romn).



10/38

?



11/38

Lanurile hoteliere integrate

Concentrarea orizontal a ofertei hoteliere estereprezentat delanurile hoteliere integrate.

Din punct de vedere juridic, de regul,lanurilehoteliere integrate sunt structurate sub form de

grupuri desocieti. Un mare grup de societi poates creeze chiar mai multe lanuri hoteliere, fiecruiacorespunzndu-i utilizarea unei mrci.

Sunt integrate n cte un grup hotelier internaional

Fiecare din aceste lanuri hoteliere posed, sauopereaz n franciz, un brand ho tel ier(marc deserviciu).



12/38

Grupul hotelier internaional

Fiecare grup hotelier posed, sau opereazn franciz, mai multe brandu ri hoteliere(mrci de serviciu).

Brandurile grupului Hilton sunt: Hilton Conrad Hotels, Hampton Inn, HamptonInn & Suites, Hilton Garden Inn, HiltonGrand Vacations Club, Embassy Suites

Hotels, Homewood Suites by Hilton, Doubletree

Hotels, Guest Suites, Resorts and Clubs



13/38

1.InterContinental Hotels Group, cu sediulin Anglia (1947). Nr. camerelor puse la

dispozitie de IHG anul trecut se ridica la619.851, grupate intr-un numar de4.186 de hoteluri

2. Wyndham Hotel Group, cu sediul inSUA. Lantul hotelier dispunea in 2008 de592.880 de camere in 7.043 de hoteluri-America latina si China

3. Marriott International, lant hotelier cusediul central in Washington DC, SUA, cu

un numar total de 560.681 de camere,din cele 3.178 de hoteluri la nivelmondial-Orientul Mijlociu.



14/38

4. Hilton Hotels Corp, cu sediul inCalifornia, SUA, un numar de 545.725 decamere si 3.265 de hoteluri-Turcia

5. Lantul hotelier Accor, cu sediul in Paris,are 478.975 de camere si 3.982 dehoteluri reunite sub brandul sau. Accoreste prezent pe piata prin intermediul

brandurilor Ibis, Novotel si Pullman siintentioneaza sa deschida in urmatoriitrei ani inca 15 hoteluri in Romania.

In top 10 mai sunt: Choice HotelsInternational, Best Western

International, Starwood Hotels@ResortWorldwide, Carlson Hotels Worldwide siGlobal Hyatt Corp



15/38

In Europa

1. IHG2. Accor

3. TUI AG/TUI Hotels& Resorts-Germania.

4. Golden Tulip Hospitality Group, cu sediul inOlanda.

5. The Rezidor Hotel Group-Belgia, prezent si in

Romania prin intermediul hotelurilorRadisson.



16/38

Brandurile grupului Marriott International

1. Full Service LodgingMarriott Hotels & Resorts

JW Marriott Hotels & ResortsRenaissance Hotels & ResortsMarriott Conference CentersRitz-Carlton


2. Select Service LodgingCourtyard by MarriottFairfield Inn by MarriottSpringHill Suites by Marriott


3. Extended Stay LodgingResidence Inn by Marriott

TownePlace Suites by MarriottMarriott ExecuStayMarriott Executive Apartments


4. TimeshareMarriott Vacation Club International (MVCI)Horizons by Marriott Vacation ClubMarriott Grand Residence ClubThe Ritz-Carlton Club

http://en.wikipedia.org/wiki/Marriott_Hotels_&_Resortshttp://en.wikipedia.org/wiki/JW_Marriott_Hotelshttp://en.wikipedia.org/wiki/Renaissance_Hotelshttp://en.wikipedia.org/wiki/Ritz-Carltonhttp://en.wikipedia.org/wiki/Courtyard_by_Marriotthttp://en.wikipedia.org/wiki/Fairfield_Inn_by_Marriotthttp://en.wikipedia.org/wiki/SpringHill_Suiteshttp://en.wikipedia.org/wiki/Residence_Inn_by_Marriotthttp://en.wikipedia.org/wiki/TownePlace_Suiteshttp://en.wikipedia.org/wiki/Marriott_ExecuStayhttp://en.wikipedia.org/wiki/Marriott_Vacation_Club_Internationalhttp://en.wikipedia.org/wiki/Marriott_Vacation_Club_Internationalhttp://en.wikipedia.org/wiki/Marriott_ExecuStayhttp://en.wikipedia.org/wiki/Marriott_ExecuStayhttp://en.wikipedia.org/wiki/TownePlace_Suiteshttp://en.wikipedia.org/wiki/TownePlace_Suiteshttp://en.wikipedia.org/wiki/TownePlace_Suiteshttp://en.wikipedia.org/wiki/Residence_Inn_by_Marriotthttp://en.wikipedia.org/wiki/SpringHill_Suiteshttp://en.wikipedia.org/wiki/SpringHill_Suiteshttp://en.wikipedia.org/wiki/SpringHill_Suiteshttp://en.wikipedia.org/wiki/Fairfield_Inn_by_Marriotthttp://en.wikipedia.org/wiki/Courtyard_by_Marriotthttp://en.wikipedia.org/wiki/Ritz-Carltonhttp://en.wikipedia.org/wiki/Ritz-Carltonhttp://en.wikipedia.org/wiki/Ritz-Carltonhttp://en.wikipedia.org/wiki/Renaissance_Hotelshttp://en.wikipedia.org/wiki/JW_Marriott_Hotelshttp://en.wikipedia.org/wiki/Marriott_Hotels_&_Resorts


17/38

n grupurile de societi, punerea n eviden arezultatelorfinanciare se face prin consolidarea conturilor.

Dacantr-o societate unic exist mai multe servicii(funcionale) specializate, n cadrul unui mare grup de

societi hoteliere pot fi create mai multe societi

specializate.

Unele dintre hoteluri sunt hoteluri-proprietate creaienemijlocit a grupului -, altele sunt hoteluri "aliate" - hoteluri

independente care au ncheiat contract de management sau

de franciz.



18/38



19/38

TIPURI DE CONTRACTE DE ADMINISTRAREHOTELIER

1. Locaie de gestiune 2. Asociaiune n participaiune 3. Franciz 4. Management

Contractul de management presupune administrareahotelului de ctre grupul de societi(probabil printr-osocietate de gestiune).

Contractul de franciz marcheazexploatarea hoteluluide ctre proprietarul nsui.

Accor - cunoscut ca un important grup hotelier de origine european esteconsiderat aproape un caz aparte, cuprinde atat hoteluri n franciz cat i incontract de management.



20/38

Franciza

Franciza este preferat de cele mai multegrupuri hoteliere (americane ).

Implicarea de lasediul lanului ischimbrile impuse n organizarea imanagementul afacerii sunt mai reduse;

multiplicarea contractelor de franciz sepoate face rapid.



21/38

Franciza hotelier

A constituit principalul mijloc de expansiune alanurilor hoteliere integrate (Hilton Inns,1966)

Cele mai mari grupuri hoteliere utilizeaz pescar larg sistemul de franciz; Cendant Corporation/Wyndham International i

Choice Hotels International-ponderea hotelurilor

francizate este de 100% InterContinental, ponderea capacitii aflate subcontract de franciz era de 85%.



22/38

Clasamentul mondial al cel

mai mari 10 grupuri hoteliere

n funcie de numrulhotelurilor n franciz

Cendant Corp. Choice Hotels International InterContinental

Hotels Group Hilton HotelsCorp.

Marriott International Accor Carlson Hospitality Worldwide

Global Hyatt Corp. Starwood Hotels&Resorts

Worldwide

Louvre Hotels

Clasamentul mondial al cel mai

mari 10 grupuri hoteliere n

funcie de numrul hotelurilor cucontract de management

Marriott International Extended Stay Hotels Accor

InterContinental Hotels Group Tharaldson Enterprises Global Hyatt Corp. Interstate Hotels&Resorts Starwood Hotels&Resorts

Worldwide

Louvre Hotels Hilton Hotels Corp.



23/38

Franciza:

Franciza: desemneaz un sistem prin care unntreprinztor(francizorul) transmitepropriul savoir-fairealtor ntreprinztori, francizaii, controlndcorecta aplicare a acestuia, nschimbul unei

contribuii financiare. O franciz, n forma corespunztoare, trebuie s sesprijinepe un concept comercial care i-a doveditdeja valabilitatea, n general prin puncte de vnzare

pilot. Acest concept trebuie s poat fi reprodus cu uurinn locuri multiple.



24/38



25/38

Parteneriatul: acest termen generic este utilizat pentru a desemna contractefoarte diferite. Acesta se aplic uneori acordurilor care au toateingredientele francizei, mai puin pe cel principal: transferul savoir-faire-ului. n alte cazuri, termenul de parteneriat desemneaz un contract prin

care francizorul are o participare financiar la capitalul unitilor francizate.n acest caz este vorba despre franciz asociativ.

Concesionarea: exprim punerea la dispoziie a unei mrci prin careconcedantul garanteaz concesionarului exclusivitatea utilizrii acesteia peun teritoriu delimitat. Acest tip decontract nu implic obligativitatea

transmiterii unui savoir-faire, iar diferitele uniti nu au ntotdeauna o firmacomun.

Licena de marc:permite liceniatului s distribuie produsele sau serviciilemrciiconcedante. Revnztorul nu beneficiaz obligatoriu de exclusivitateteritorial.

Suntem nconjurai de francize care se remarc printr-o promovaresusinut a mrcii, a firmei i a punctelor de vnzare.

Este nevoie ns de mult atenie: francizanu reprezint un panaceu.



26/38

n principiu, un francizat trebuie s plteasc:-dreptul de intrare;-redevena calculat ca procent din cifra de afaceri;

-marje adiionale asupra vnzrii de produse. nainte de a se lansa ntr-un proiect de franciz, estebine ca ntreprinztorul s cunoascanumite reguli debaz:

1. Cunoaterea rezultatelor comerciale ale viitorului sector

de activitate2. Verificarea cifrelor oferite de francizor

3. Pruden fa de nesolicitarea drepturilor de intrare

4. Reinere fa de sectoarele prea solicitate

5. Evitarea unui leasing pe perioad de criz6. Existena unei soliditi financiare personale i a unui

profesionalism fr cusur



27/38

Separaiunea proprietate - administrare

n prezent, n lume exist un principiu de baz al exploatriiunui hotel: disocierea fondului de comer, pe de o parte, i apatrimoniului imobiliar, pe de alt parte, ca alternativ asocietii unice.

Prin urmare, persoana juridic ce deine proprietatea fondului

de comer (societatea de exploatare) este distinct de ceacare deine patrimoniul imobiliar (societatea imobiliar). Controlul sau proprietatea majoritar a celor dou societi

poate fi deinut de un investitor unic sau de investitori diferii.n acest din urm caz, de regul, proprietarul fondului decomer este exploatantul de facto al hotelului, iar proprietarul

patrimoniului imobiliar este o persoan (entitate) interesat nplasamente imobiliare.



28/38

Relaia ntre cele dou entiti se asigur printr-uncontract de nchiriere sau de concesiune imobiliar.

Pentru contractul de nchiriere, preul (chiria) i duratacontractului se stabilesc de comun acord de ctre celedou pri.

n cazul contractului de concesiune imobiliar, preuleste reprezentat de o redeven (procent din cifra de

afaceri), iar durata contractului este de cteva zeci deani (caracteristice sunt perioadele de 49 i 99 de ani,n funcie de mrimea proiectului).

Dei montajul juridic se poate dovedi destul decomplex, avantajele sunt foarte importante:

eventualele credite nu greveaz ambele proprieti; fondul de comer se poate vinde separat de patrimoniul

imobiliar, etc.



29/38

Fondul de comerreprezint un ansamblu de elementecorporale i necorporale, gestionate de un comerciant sau deun industria, n cadrul ntreprinderii sale.

Fondul de comer este n general alctuit din elementemobiliare, necorporale corporale, elementele imobiliare fiind excluse. Elementele necorporale ale unui fond de comer pot fi:

clientela, vadul, marca, dreptul la locaie, licenele iautorizaiile administrative, drepturile de proprietateintelectual, diverse contracte, etc.

Elementele corporale sunt alctuite din materiale, utilaje iechipamente, care prin destinaie nu au caracter defixitate/imobilitate, dar care au o stabilitate i servesc la

exploatarea ntreprinderii. A nu se confunda cu activul necorporal denumit fondcomercial (goodwill), care reprezint partea cea maiimportant a fondului de comer.



30/38



31/38

ASOCIATII PATRONALE-

PROFESIONALE SI SINDICALE

1. Asociatiile patronale: au ca scop promovarea

activitatii agentilor economici din turism care

le-au mandatat sa vegheze la interesele

activitatii turistice si sa defineasca etica indesfasurarea activitatii.

Organizatiile patronale pot fi: locale si

departamentale, iar acestea la randul lor segrupeaza in federatii sau uniuni regionale.



32/38

In Romania in 1992 a luat fiinta federatiapatronala din turism care reuneste membrii

colectivi reprezentati de societati de turism simembrii individuali reprezentati de directori,

de societati sau patroni. Aceste organizatii

patronale au ca scop in principal promovarea

interesului sectorului turistic in raporturile cu

organismele statale, iar in cadrul tarilor cu

experienta in domeniul turismului aceste

organizatii patronale raspund si deindeplinirea altor obiective



33/38

Asociatia Internationala a hotelurilor si restaurantelor.cu sediul la Londra (4500 de membrii din circa 147 detari, 82 asociatii hoteliere nationale, 945 de lanturi

hoteliere).Membrii A.I.H.R. pot beneficia de interventia acesteiain litigiile internationale care decurg din derulareacontractelor cu agentiile de voiaj.

Aceasta asociatie are organizate cateva servicii:

Serviciul de recuperare a creantelor.

Serviciul de statistica cu privire la incidentele de plata: Serviciul publicatii care se ocupa cu editarea

publicatiilor specifice, respectiv revista lunara Hotel,Ghidul international al hotelurilor.



34/38

2. Asociatiile profesionale urmaresc crearea unei imagini favorabile simentinerea prestigiului profesiilor reprezentative care pot fi din cele maidiverse.-Asociatia Cheile de aur infiintata in 1990 care are ca scop mentinerea si

imbunatatirea calitatii prestatiei lucratorilor ;

-Asociatia Nationala a cofetarilor si bucatarilor din turism a fost infiintatain 1971, are 150 de membrii, dispune de 9 filiale si face parte din FederatiaMondiala a Asociatiei Bucatarilor;

-Asociatia hotelurilor din Romania a fost infiintata in 1990, iar din 1996 si-aschimbat denumirea in Federatia Industriei Hoteliere din Romania.Aceasta are ca scop dezvoltarea concurentiala si promovarea activitatiihoteliere si a restaurantelor din Romania. Cuprinde 90 de hoteluri si 20 desocietati comerciale;

-Asociatia cabanierilor din Romania care are ca scop sprijinirea activitatii

turismului montan, perfectionarea pregatirii profesionale a personaluluidin cabanele turistice;

-Asociatia nationala de turism rural, ecologic si cultural din Romaniainfiintata in anul 1994 cu scopul de a stimula dezvoltarea turismului rural,ecologic si cultural.



35/38

Organizatia patronala a turismului balnear dinRomania .

Asociatia nationala a ghizilor de turism dinRomania .

Federatia romana pentru dezvoltare montana.

Consiliul national de turism pentru tineretinfiintat in 1991, cu statut de O.N.C.

(organizatie neguvernamentala).

Asociatia tour-operatorilor din Romania .

Asocatia jurnalistilor si scriitorilor de turism.

Agentii economici din turism



36/38

In afara acestora exista o categorie de agenti

economici cu activitate turistica partiala.Acestia sunt reprezentati de intreprinderile

furnizoare de gaze, electricitate.

Agenti economici cu rol de intermediar

Acestia sunt agenti tour-operatori. Sunt

specializati in organizarea de aranjamente

turistice pe care le comercializeaza fie singur,

fie cu ajutorul agentului de turism.



37/38

3. Sindicatul- organizaie , constituit n scopulaprrii i promovrii intereselor profesionale,economice i sociale, culturale i sportive alemembrilor, respectiv a drepturilor acestoraprevzute de legislaia muncii i contractele demunc.

Un sindicat democratic este unica organizatiecare reprezinta exclusiv interesele muncitorilor.El este

independent atat fata de partidele politice, catsi fata de guvern si patronat, care-si aparapropriile interese.



38/38

Bibliografie

Claudia - Elena TUCLEA , Managementul intreprinderilor mici

si mijlocii din turism si serviciicap 5. Nicolae LUPU, Gabriela IGU, Strategia de neangajare

financiar a marilor lanuri hoteliere Journal of Tourism,

nr.1.

Savitchi, Victoria ; Boboc, Stefan, cond. st. Conducerea demarketing in industria hoteliera , 2007

Lupu, Nicolae ; Emilian, Radu, Concentrarea ofertei in sferaturismului si crearea lanturilor hoteliere in Romania , 2000

6/14/2013 Managementul resurselor turistice anul II 38

managementul activitatilor turistice

Documents