realismul englez

3
REALISMUL ENGLEZ: epoca Victoriană (1837-1901) Realismul este o mișcare literară care a început în Franța în anii 1850 ca o reacție împotriva romantismului și care a încercat să arate "viața așa cum a fost" în literatură în toată Europa. Deși conceptul este, de asemenea, pus la îndoială de unii critici, este un termen util pentru a înțelege spiritul general din a doua jumătate a secolului al 19-lea: o reacție împotriva romantismului, un accent pe rațiune și pozitivism, precum și o credință în puterea artistului pentru a arăta realitatea. În Anglia, această mișcare a coincis aproximativ cu "epoca victoriană", o perioadă condusă de regina Victoria (1837-1901), care a însemnat apogeul Imperiului Britanic și Revoluția Industrială. Regatul Unit a extins granițele sale în America, Africa, Asia, si Oceania și a devenit prima putere economică și politică mondială. Mulți critici preferă să vorbească despre "victoriană epoca", deoarece mulți dintre cei mai buni romancieri englezi ale acestei perioadei nu sunt "realiști", în același sens ca și omologii lor francezi sau ruși. Chiar dacă sunt mai mult sau mai puțin realiste, romanele sunt cu siguranță cea mai importanta formă literară a perioadei, romane excelente citite de o clasă de mijloc educată, ce a fost dezvoltată cu prosperitatea economică. Walter Scott (1771-1832) și-a început cariera fiind un scriitor romantic de versuri narativ și s-a încheiat cu titul de romancier istoric. A scris mai multe romane istorice, în special despre istoria scoțiene. Ivanhoe (1819). Jane Austen (1775-1817) și-a împărtășit timpul cronologic cu romantismul, dar ea împărtășește și unele dintre trăsăturile realismului. Ea are un talent unic și nu poate fi atribuit la orice grup. Romanele sale (Sense and Sensibility (1811), Pride and Prejudice (1813), Emma (1816)) rămân la fel de populare și aclamate ca niciodată. Interesul său principal este îndreptat spre oameni, nu spre idei, și realizarea sa constă în prezentarea concretă a diversor situații umane și în delimitarea de caractere care sunt într-adevăr creaturi vii. Romanele sale sunt despre viața din mediul rural, despre proprietarii de terenuri, văzut din punctul de vedere al unei femei,

Upload: valeria-micleuanu

Post on 16-Nov-2015

243 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

gh

TRANSCRIPT

REALISMUL ENGLEZ: epoca Victorian (1837-1901)Realismul este o micare literar care a nceput n Frana n anii 1850 ca o reacie mpotriva romantismului i care a ncercat s arate "viaa aa cum a fost" n literatur n toat Europa. Dei conceptul este, de asemenea, pus la ndoial de unii critici, este un termen util pentru a nelege spiritul general din a doua jumtate a secolului al 19-lea: o reacie mpotriva romantismului, un accent pe raiune i pozitivism, precum i o credin n puterea artistului pentru a arta realitatea. n Anglia, aceast micare a coincis aproximativ cu "epoca victorian", o perioad condus de regina Victoria (1837-1901), care a nsemnat apogeul Imperiului Britanic i Revoluia Industrial. Regatul Unit a extins graniele sale n America, Africa, Asia, si Oceania i a devenit prima putere economic i politic mondial. Muli critici prefer s vorbeasc despre "victorian epoca", deoarece muli dintre cei mai buni romancieri englezi ale acestei perioadei nu sunt "realiti", n acelai sens ca i omologii lor francezi sau rui. Chiar dac sunt mai mult sau mai puin realiste, romanele sunt cu siguran cea mai importanta form literar a perioadei, romane excelente citite de o clas de mijloc educat, ce a fost dezvoltat cu prosperitatea economic. Walter Scott (1771-1832) i-a nceput cariera fiind un scriitor romantic de versuri narativ i s-a ncheiat cu titul de romancier istoric. A scris mai multe romane istorice, n special despre istoria scoiene. Ivanhoe (1819). Jane Austen (1775-1817) i-a mprtit timpul cronologic cu romantismul, dar ea mprtete i unele dintre trsturile realismului. Ea are un talent unic i nu poate fi atribuit la orice grup. Romanele sale (Sense and Sensibility (1811), Pride and Prejudice (1813), Emma (1816)) rmn la fel de populare i aclamate ca niciodat. Interesul su principal este ndreptat spre oameni, nu spre idei, i realizarea sa const n prezentarea concret a diversor situaii umane i n delimitarea de caractere care sunt ntr-adevr creaturi vii. Romanele sale sunt despre viaa din mediul rural, despre proprietarii de terenuri, vzut din punctul de vedere al unei femei, conin puine aciuni, dar sunt pline de umor i dialog adevrat. Surorile Bront au scris dup Jane Austen, dar sunt cele mai romantice romanciere victoriene, n special Emily Bronte (1818-1848), care a scris Wuthering Heights (1847), simbol al romanului romantic, pasiunea slbatic stabilit mpotriva mlatinii Yorkshire. Charlotte Bront (1816-1855) a scris Jane Eyre (1847), o poveste de dragoste de mare realism. Charles Dickens (1812-1870) a fost, probabil, cel mai popular romancier al perioadei. El a serializat cele mai multe dintre romanele sale, ceea ce poate explica unele dintre parcele lui slabe. Dickens a scris viu despre Londonlife i luptele srciei, dar ntr-un mod bine dispus (cu caractere groteti), care au fost acceptate de cititori din toate clasele. Lucrrile sale timpurii, cum ar fi The Pickwick Papers (1836) sunt capodopere ale comediei. Mai trziu, lucrrile sale au devenit mai nchise, fr a pierde geniul pentru caricatur: Oliver Twist (1837), David Copperfield (1850), Great Expectations (1861). A Christmas Carol (1843) este povestea popular despre domnul Scrooge vizitat de Crciun de patru fantome. William M. Thackeray (1811-1863) a scris Vanity Fair (1847), o satir de nalt clas n societatea englez. George Eliot (Mary Ann Evans, 1819-1890), ar putea fi cel mai realist dintre aceti scriitori: Middlemarch (1874). Anthony Trollope (1815-1888) a scris romane despre viaa dintr-un ora de provincie englez. Thomas Hardy (1840-1928) a fost un scriitor foarte pesimist care a scris poveti despre oamenii din suburbie (judeul fictiv Wessex) a cror soart a fost reglementat de forele din afar ( ceea ce-l aproprie de naturalism) .Jude Obscure (1895), Tess (1891). Extinderea lecturii claselor de mijloc a permis dezvoltarea LITERATURII POPULARE, cum ar fi romanele poliiste scrise de Arthur Conan Doyle (1859-1930), care, urmnd exemplul lui Edgar Allan Poe, a scris ntmplrile lui Sherlock Holmes. GK Chesterton (1874-1936) a scris povestiri poliiste Tatl Brun, precum i alte romane non-gen. HG Wells (1866-1946) a scris science fiction foarte interesant, cum ar fi Time Machine (1895) sau Rzboiul lumilor (1898), precum i romanele non-gen. Literatura pentru copii, de asemenea, s-a dezvoltat, ca un gen separat, n epoca victorian. Unele lucrri devin foarte cunoscute la nivel global, cum ar fi cele ale lui Lewis Carroll (1832-1898), autor al fanteziile extrem de bogate Alice n ara Minunilor (1865) i Prin oglind (1865). Romanele de aventur, cum ar fi cele de Robert Louis Stevenson (1850-1894), au fost scrise pentru aduli, i, dei ele sunt acum, n general, clasificate ca pentru copii i adolesceni sunt nc puternice: Treasure Island (1883), Dr. Jekyll i Mr. Hyde (1886). Helen Beatrix Potter (1866-1943) a fost un autor englez i ilustrator, cel mai bine cunoscut pentru crile copiilor ei, care figureaz personaje animale: Povestea lui Peter Rabbit (1902). Poei din perioada victorian care e necesar de remarcat sunt Robert si Elizabeth Browning (so i soie), Gerald Manley Hopkins (1844-1849), un precursor al modernismului, i prerafaeliii (coal de pictori i poei) Christina i Gabriel Rosseti (frate i sor ) .Lord (Alfred) Tennyson (1809-1892) a fost Poet Laureat n cea mai mare parte de domnie a reginei Victoria i a cntat valorile Imperiului Britanic i Victorian n unele dintre poeziile sale, cum ar fi "sarcina Brigzii Luminii" (1854 ). Aceste valori imperiale au fost cntate de Rudyard Kipling (1865-1936) civa ani mai trziu, n poemele sale i n romanele ca Omul care ar fi King (1888) i Cartea Junglei (1894)