rata

3
Rața este numele atribuit unei varietăți de specii din familia Anatidae . Sunt păsări de apă, mai mici decât rudele lor, lebedele și gâștele și pot fi găsite atât în apa dulce cât și în cea sărată. Majoritatea rațelor au un cioc lung și lat, folosit la săpat. Rațele au un meniu divers; pot consuma ierburi , plante acvatice , pești , insecte , amfibieni mici, viermi și moluște mici. Multe rațe nu pot zbura în timpul năpârlirii. În timpul năpârlirii, se retrag în medii protejate, unde există destulă hrană pentru ele. De obicei, năpârlirea are loc înaintea începerii migrației . Cuprins [ascunde ] 1 Specii de rațe și hrănirea 2 Împerecherea 3 Prădătorii rațelor 4 Vânarea, domesticirea și urbanizarea 5 Galerie fotografică 6 Note 7 Legături externe 8 Vezi și Specii de rațe și hrănirea[modificare | modificare sursă ] Rațele scufundătoare (Aythyinae ) și rațele marine se hrănesc sub apă. Pentru a se scufunda mai ușor, ele sunt mai grele decât celelalte rase de rațe, chiar dacă le este mai dificil să zboare. Rațele din subfamilia Anatinae (rasă care cuprinde și rața de curte) se hrănesc la suprafața deși pot prinde și alte vietăți subacvatice, atâta timp cât pot ajunge cu gâtul la ele, fără să se scufunde complet. [1] Chiar dacă au ciocul mic, unele rațe mai specializate pot înghiți și pești mari. Un boboc de rață (rățușcă) Împerecherea[modificare | modificare sursă ]

Upload: billi-jill

Post on 18-Dec-2015

215 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

sdfbn

TRANSCRIPT

Raaeste numele atribuit unei varieti de specii din familiaAnatidae. Sunt psri de ap, mai mici dect rudele lor,lebedeleigtelei pot fi gsite att n apa dulce ct i n cea srat.Majoritatea raelor au un cioc lung i lat, folosit la spat. Raele au un meniu divers; pot consumaierburi,planteacvatice,peti,insecte,amfibienimici,viermiimolutemici.Multe rae nu pot zbura n timpul nprlirii. n timpul nprlirii, se retrag n medii protejate, unde exist destul hran pentru ele. De obicei, nprlirea are loc naintea nceperiimigraiei.Cuprins[ascunde] 1Specii de rae i hrnirea 2mperecherea 3Prdtorii raelor 4Vnarea, domesticirea i urbanizarea 5Galerie fotografic 6Note 7Legturi externe 8Vezi iSpecii de rae i hrnirea[modificare|modificare surs]Raele scufundtoare (Aythyinae) i raele marine se hrnesc sub ap. Pentru a se scufunda mai uor, ele sunt mai grele dect celelalte rase de rae, chiar dac le este mai dificil s zboare.Raele din subfamiliaAnatinae(ras care cuprinde i raa de curte) se hrnesc la suprafaa dei pot prinde i alte vieti subacvatice, atta timp ct pot ajunge cu gtul la ele, fr s se scufunde complet.[1]Chiar dac au ciocul mic, unele rae mai specializate pot nghii i peti mari.

Un boboc de ra (ruc)mperecherea[modificare|modificare surs]La speciile nordice de ra, masculii de ra (roii) au un penaj mai extravagant, pentru a atrage femelele. Totui, ei nprlesc de acest penaj n var, cptnd o nfiare mai apropiat de cea a femelelor. Speciile sudice arat de obicei mai puindimorfism sexual.Unii oameni folosesc termenul de "ra" specific pentru femela adult i "roi" pentru mascul. Termenul de "ruc" se folosete pentru o ra mic, un pui de ra (un boboc), indiferent de sexul ei.[2]De obicei mperecherea se face n ap. Raa merge n faa roiului i se las relaxat, n timp ce roiul se urc pe ea. Apoi, cnd roiul a reuit s gseasc cloaca femelei, i introduce penisul. Peste un timp, raa merge n cuib, unde va cloci timp de o lun.Organele de mperechereRaele, ca i toate psrile, au un singur orificiu dorsal numit cloac. Cloaca este pe post de anus, vagin, penis etc. Penisul roiului este n form de spiral, rsucit contrar acelor de ceasornic, pentru a intra n vaginul femelei spre stnga.Prdtorii raelor[modificare|modificare surs]Raele sunt adesea prad a altor animale. Cel mai vulnerabile sunt raele tinere i bobocii, pentru c au dificulti mai mari n a zbura i a se apra. Raele cad prad mai multor alte rase de animale, ca de exempluerpii,crocodiliiiulii. Raele femele care clocesc pot fi prinse de o varietate de specii de animale de pdure, cum ar fivulpeasaulupul. n zbor, raele nu au aproape niciun prdtor, n afar deomi, eventual, de oimul pelegrin, care i folosete agilitatea pentru a prinde raele n zbor.Raele adulte sunt bune zburtoare; cu toate acestea raele care stau pe ap pot fi prinse de prdtorii marini.Vnarea, domesticirea i urbanizarea[modificare|modificare surs]Raele slbatice sunt adesea vnate pentru mncare sau pentru sport, prin mpucare.

Piept de ra rumenit n stil cantonez cu orezCarnea raelor se gsete mai ales pe picioare i pe piept. Inima ificatulraei sunt de asemenea comestibile.Au, de asemenea, multe folosineeconomice; de la ele se folosesccarnea,ouledar ipenajul(mai ales cel al masculului). Raele sunt crescute adesea n ferme pentru hran i penaj. Toate raele domestice provin din strmoul lor slbatic,Anas platyrhynchos, mai puinraa leeasc[3]Raele domestice sunt mult mai mari dect cele slbatice, unele din ele avnd 30 de centimetri de la bazin pn la coad.Un lucru neles greit de ctre populaie este c majoritatea raelor, mai puin cele domestice i femela deAnas platyrhynchos, nu mcne, ci scot alt fel desunete. Un alt lucru neles greit este faptul c mcnitul raei domestice nu areecou, dar n cadrul emisiunii TVMythBusterss-a demonstrat c mcnitul raei are un oarecare ecou, chiar dac este mai scurt.Raele au rmas o prezen acceptat n orae; direciile de migraie au rmas neschimbate att de mult timp nct, atunci cnd migreaz spreecuatorse ntorc ani de-a rndul n aceleai orae. De obicei, aceste psri nu deranjeaz activitatea omului dar o poate influena, dac i plaseaz cuibul n locurile unde omul i are activitatea, ca de exemplu n beciuri.Galerie fotografic[modificare|modificare surs]