raspunsuri istoria arhitecturii

8/9/2019 Raspunsuri Istoria arhitecturii

1/38

1

1. Arhitectura medievala, limitele cronologice, tipurile de cladiri.

Arhitectura medieval este o etap a arhitecturii universale, care urmeaz dup destrmarea Imperiului Roman.

Particularitile culturii medievale rezid n schimbarea ornduirii sociale, format din dou clase: feudalilor i a ranilordependeni.

Limitele cronologicesunt secolele ! ".

#ntre perioada antic i medieval a e$istat o continuitate a tipurilor i tehnicii de construcie, dei la periferiile imperiului seobserv o de%radare i un re%res al construciilor, un hiiatus al vieii urbane.

Tipurile de cldiridepind de conte$tul istoric, pro%ramele constructive i funcionale specifice evului mediu sunt le%ate deapariia cretinusmului i pro%resul social i tehnic.

&ortificaiile au trecut de la faza de don'on (locuia fortificat), la castel, cetate, cetate urban dotate cu turnuri de flancare.

Cldiri de cult cretin.*ele mai simple sunt paraclisul sau capela, apoi urmeaz biserica parohial, catedrala, i comple$ele decldiri: mnstirile.

Perioadele de nflorire a arhitecturii medievale a avut loc n state naionale, aprute pe ruinele Imperiului Roman.

*apodoperele arhitecturale depesc cadrul statelor naionale, devenind un bun al umanitii, cu mbo%irea reciproc prinsoluiile arhitecturale i evoluia tehnicii constructive.

2. Imperiul bizantin, etapele istorice si artistice.

#n Istoria arhitecturii bizantine se distin% trei perioade, le%ate de principalele etape ale vieii politice ale Imperiului de Rsrit.

! +impuriu, sec. !III, de la mprirea Imperiului Roman pn la invazia arabilor! ediu, sec. III ! nc. -ec. "III, dup invazia arabilor i pn la cucerirea de ctre cruciai i formarea statului latinean

n /01.! +arziu, /2 3 145! eliberarea de sub latini i pn la cucerirea *onstantinopolului de ctre turci!sel%ucizi.

+ipurile de cldiri civile au avut le%tura lor cu arhitectura roman. +ehnica de construcie, influena arhitecturii orientale,dominarea boltirilor ca principalul tip de acoperire.

erioada bizantin timpurie

6ste o perioad strlucit, le%at de domnia mpratului Iustinian. 7cest mprat a lr%it teritoriul imperiului su, a'un%nd pn lahotarele romane de alt dat. -fritul perioadei este le%at de invazia arabilor, care ameninau e$istena statului bizantin. #n urmaluptelor, teritoriul 8izanului s!a micorat.

!n perioada medieau aprut alte state n Peninsula 8alcanic, n 7sia 7nterioar, n *aucaz. 7 semnalat vremea frmiriifeudale, i stabilizrii relaiilor feudale. 6tapa de i'loc a luat sfrit odat cu cucerirea oraului *onstantinopol de ctreparticipanii a 1 *ruciade. 9rientate spre Ierusalim cruciaii, ma'oritatea veneieni, au devastat oraul, care au devenit aici stpni

n decursul a ase decenii, pn n /2.

erioada t"rzie.up refacerea imperiului, acesta a mai supraveuit nc dou secole, pn la cderea *onstantinopolului n145. #n acest rstimp Imperiul 8izantin s!a redus la teritoriul ocupat de capital, devenit o enclav, ncon'urat de imperiulturcilor, evine capitala Imperiului 9toman cu denumirea Istanbul.

#. $rasul Constantinopol, istoria, edi%iciile principale, %orti%icatiile urbane.

;a nceputul secolului III, Imperiul Roman este divizat n imperiul de Rsrit cu capitala n Ravena, i Imperiul de 7pus, cucapitala n Roma.

#n 550 capitala Imperiului Roman devine un ora nou, fondat n 5/1 de ctre mpratul *onstantin, supranumit *onstantin cel

are. ;ocul ales pentru noua capital era deosebit de avanta'os 3 la strmtoare 8osfor, ln% area de armora, la trecereadintre 6uropa i 7sia, pe apte coline ca i Roma, pe locul vechii aezri %receti 3 8izant.

up moartea lui mpratului oraul se va numi *onstantinopol, dup cucerirea de ctre turci se va numi Istanbul.


2/38

2

*onstantinopol!*etatea lui *onstantin n %reac, dup mpratul roman *onstantin care pe mai 550 d.00 de ani. Palatul era situat pe o colin lin%


3/38

3

7peducte si cisterne

Inca de pe vremea lui


4/38

4

cteva nave lon%itudinale. =ava 3 de la noiune de luntre n care credincioii mpreun noat pe apele credinei. =ava centraleste mai nalt.

-ursele genezei cldirilor de cult biserica Perioada timpurie.

. 7rhitectura roman. nstirea -tudenia. a.125. 8iseric de tip bazilic cu trei nave.

-ursele %enezei cldirilor de cult (biserica) Perioada timpurie. 7rhitectura roman.

APanteonul ridicat pe 8azilica lui a$eniuB 3(+heodosiu )

3. Tipul central de biserica -%. -ergius si 4ahus, -an5itale din 6avenna

Ravena ! a 'ucat de!a lun%ul secolelor in rol important in istoria Italiei, si are o colectie unica de mozaicuri si monumente de lainceputurile crestinismului, dar si numeroase cladiri din secolele !I, precum 8iserica -t itale, 8asilica de -ant 7ppolinare,*apela 7rhiepiscopala. ecoratiunile din aceste lacasuri de cult sunt un amestec al traditiei %reco!romane si icono%rafiei crestine.

#n perioada bizantin timpurie arta cunoate o perioad de nflorire, reprezentat n arhitectur prin construciile monumentale dinRavenna, 8azilica -an itale. 8isericile, mai ales cele mari, impresionau prin dimensiuni, mreia cupolei, bo%ia ornamentelor.7stfel, arta mozaicului atin%e la bizantini o splendoare fr precedent, fiind utilizate materiale ca: marmur, aur, ar%int, pietrepreioase.

-f. -er%ius si 8ahus din *onstantinopol , Plan


5/38

5

*atedrala -an itale, este situata in nord!estul Italiei, Peretii sai simpli de caramida ascund una din minunile arhitecturiireli%ioase occidentale ! imense suprafete de stralucitoare mozaicuri.ozaicurile acesteia, alcatuite dintr!o multime de placute desticla colorata intruchipeaza in mare parte scene biblice. Printre acestea, remarcabile sunt reprezentarile lui Iisus, 7vraam, oisesi ale altor sfinti si in%eri. intre toate monumentele sfinte din Ravenna, nici unul nu depasea in splendoare 8iserica -an itale,care a fost sfintita in anul 41F, in timpul domniei lui Iustinian, unul dintre marii imparati bizantini.Ima%inea rece si compacta ae$teriorului nu lasa nici macar sa se %hiceasca frumusetea si minunatia interiorului. 7cest contrast surprinde pe toata lumea. incentrul aflat sub cupola, privirea este atrasa spre arcul triumfal dincolo de care se zaresc absida si altarul ! elementele cele maipretuite ale 8isericii -an itale.catedrala -an itale a ramas bi'uteria orasului Ravenna, care s!a aflat sub control bizantin pana in

secolul al III!lea.

-an5itale din 6evenna, lan, -ectiune.6lement arhitectonic: capitelul coloanei cu simboluri cretine

7. Catedrala -%. -o%ia din Constantinopol.

Prima biseric (basilica) de pe acest loc a fost construit de *onstantin cel are, n 5/4 dar a ars ntr!un incendiu n anul 101.Reconstruit de +heodosiu al II!lea n 14, biserica a fost din nou ars, n timpul Rscoalei =i?a din 45/. *ldirea i!a primitforma final n 45F sub mpratul Iustinian I.Pentru a construi biserica, Iustinian a importat materiale speciale de constructie, depe tot cuprinsul Imperiului. armura alba si %albena au fost aduse pe vase, iar sculptori, tamplari, zidari si mozaicari au inceput sa

lucreze pentru a crea aceasta bi'uterie a crestinatatii in numai cinci ani. *and biserica a fost terminata, cupola si tavanul sau au fostin intre%ime poleite cu aur, a carui sralucire se reflecta in fiecare suprafata lustruita. +onalitatile coloanelor de marmura erau atitde delicate, incat l!au facut pe un istoric al timpurilor, Procopius, sa le asemene cu o pa'iste inflorita. 6ra foarte important pentru9rtodo$ismul timpuriu i pentru Imperiul 8izantin, fiind primul e$emplu de arhitectur bizantin. Interiorul su decorat cumozaice, coloanele de marmur i acoperiul sunt de o mare importan artistic.

P6RI977 +IPGRI6. *onstantinopol, *atedrala -f. -ofia, 45/!45F. . -eciunea /. Planul

18. -istemul constructivplanimetric al bisericilor, cruce greaca inscrisa.

-emnul %rafic al crucii stabileste o relatie intre celelalte trei simboluri fundamentale, centrul, patratul si cercul: intersectia celordoua drepte ale sale coincid cu centrul, pe care ea il deschide astfel spre e$teriorH pe de alta parte, crucea se inscrie in cerc,impartindu!l in patruH in sfarsit, din ea se obtin patratul si triun%hiul... .


6/38

6

Pro%ramul icono%rafic inchinat crucii cuprinde diverse forme : crucea simpla (cru$ acuta sau cru$ simple$), crucea in forma de+ (cru$ commissa sau crucea -fantului 7ntonie), crucea in forma de " (cru$ decussata sau crucea -fantului 7ndrei) si crucea informa de t (cru$ immissa, capitata sau cru$ *hristi).

7vand in vedere aceste asocieri cruce!biserica, este lesne de inteles de ce semnul crucii este prezent in or%anizarea planimetricaa mai tuturor tipurilor de biserici e$istente.

in faptul ca arhitectura crestina a folosit simbolul crucii in insasi forma planimetrica, intr!o structura cruciforma atat in interiorcat si in e$terior, se poate e$plica aparitia, cam in 'urul anului 100, a tipului cruciform.

erioada medie. /eneza sistemului constructiv cruce greac 9nscris. 9 influena a tradiiilor orientale: forma compact, caurmare a seismului re%iunii, perei masivi, structur central i acoperirile prin bolte.

. *hio? de foc, cldire de cult a reli%iei zoroastrism, Iran, sec. III!II./. 8iseric n &essaloni?i, a II 'um a sec. 5. 8iserica din Rusafa, esopotamia, 42J!4>2.1. 8iseric n -iria, sec. I. Plan i seciune.4. 8iserica din Rusafa, esopotamia, 42J!4>2. Plan i analiza structurii cruce %reac nscris.

8iserica din Rusafa, esopotamia, 42J!4>2. Plan si 7naliza structurii cruce %reac nscris.

a. A*rucea nscrisB n patrulaterul pereilor e$teriori i pilonii centralib. 8oltirea sferic cu cupole a compartimentelor ptrate.

4iserica -%intilor Apostoli1a fost ridicata la *onstantinopol, intre 452 si 440. 7vea forma de cruce %reaca, purtand cincidomuri si un dublu pronaos. 9 arhitectura oarecum similare poate fi observata la 8asilica -an arco din enetia si la 8iserica-%antul Apostol Ioan, din :%es(/):


7/38

7

7ceasta era o biserica cu un plan in cruce %reaca, avand patru brate e%ale bine de%a'ate, precedate de un narte$ dublu si de unatrium. 6ra acoperita de cinci cupole, ale caror impin%eri se neutralizau: una in centru, celelalte pe fiecare dintre bratele crucii.

11. -inteza artelor plastice in arhitectura bizantina ; icoana, mozaicul, %rescele.Arta bizantinaeste o forma de arata reli%ioasa stilizata care respin%e ceea ce este obisnuit in favoarea a ceea ce este e$traordinar.6a reprezinta un stil simbolic mai plat, mai abstract care scoate in evidenta calitatile spirituale. In arhitectura peretii e$teriori erauastfel claditi inchit sa para asemeni unor draperii fine acoperite cu cupola , ca simbol al perfectiunii in timp ce peretii interiori eraudin belsu% ornamentati cu aur si marmora.

6stetica artei biznantine ilustreaza o cultura bazata pe le%ile eterne ale universului crestin acordind in acelasi timp o mare atentiedetaliului si ornamentului.

7rta bizantina adepta a 'ocului de culori propune folosirea mozaicului urmat de%resca. 7mbele au un rol si o evolutie similara,prima lor functie fiind educativa.

Pentru realizarea unui mozaicse amplaseaza mici cuburi nere%ulate de marmura, pasta de sti?la, teracota, alaturate si lipite cumortar asha fel in?it sa al?atuias?a un de?or. ozaicurile devin elemente complementare ale arhitecturii fa?ind sa disparaima%inea %reoaie a zidariei. ozaicuri semificative sint e$ecutate in biserile -an itale.

In decusrul ultimilor secole tehnica de lu$ a mozaicului devine prea costisitoare si este inlocuita de %resca! tehnica de o mai maresuplete care permite redarea senitmentelor umane.

Icoanele nu sunt numai o ima%ine pictate pe un panou de lemn. ea este intii de toate o ima%ine sacra transportabila care poate fie$ecutat atit in tehnicile picturii cit si!n in cele ale mozaicului. Pro%ramul icono%rafic era puterminc controlat de biserica. -copuleste de a plasa pe cel credincios in contact direct cu o lume spirituala , suprapaminteana.


8/38

8

12. Arhitectura Armeniei si legatura ei cu arhitectura bizantina.

7rmenia 'oaca un rol esential mai ales in formarea arhitecturii bizantine H aci se realizeaza mai intai fuziunea intre elementeleelenistice si cele orientale, carora li se adau%a de timpuriu influenta crestinismului. 9 creatie proprie a 7siei ici si a 7rmenieieste basilica acoperita cu bolti si basilica cu cupola, care face tranzitia de la tipul basilical pur la cel bizantin. estesu%ularhitectilor anatolieni inlocuieste cupola persana, spri'inita pe conuri de un%hi (importata din 7rmenia), cu cupola pe pandantive,forma specifica a arhitecturii bizantine.

aterialul de construcie preferat al artei cretine armene a fost piatra , n special bazaltul , din care armenii, construindu!i

casele , cetile i for Punctul comun al tuturor acestor biserici l formeaz cupola, bolta i cupola fiind baza construciilor celormai vechi ale lumii orientale K7rmenii au creat ntre secolele al I!lea i al II!lea , sub influena Iranului, o art naional , frnici un raport cu cea sirian i elen i care i!a cptat caracterul su specific n sec. al I!lea . in 7rmenia s!a rspndit cupolai acele forme arhitectonice , crora le!a dat natere lumea oriental , la *onstantinopol , la -alonic , precum i n 6%ipt , n 7siaic , aa c -fnta -ofia de la *onstantinopol sau -fntul italie din Ravena sunt edificii curat armeneB.treele, au construit ibisericile cu form conic la turle , asemenea untelui 7rarat.

1#. Casa de locuit caucaziana ; galhaturi si darbazi ; e0presie a solutiilor constructive locale si antiseismice.

Casa popular galhatun

7rmenia este o ar cu o cultur foarte veche , inclusiv in domeniul arhitecturii si construciilor. 7rmenii au devenit crestini prin

anii 500 e.n . Primele cldiri cretine deriv din tipul de cldire bazilical (cu trei nave), unde cupola fals este tradiional, astfella bazilic se adau% o cupol. *ea mai veche biseric este -%. -archisa.


9/38

9

7rmenia este o zon seismic, astfel toate bisericile au forme compacte. up ce 7rmenia devine un stat independent este otendin de mrire a dimensiunilor verticale (pentru prima data este intilnit la Catedrala An


10/38

10

ausoleul ! sub altarul principal al bisericii . -tructur similar au mausolee -t .


11/38

11

:cimiadzin, 4iserica =vartno', sec. 5II

13. >rmarile dominatiei arabe si selgiucide asupra arhitecturii civile in Armenia, sec. 5III?

erioada de 9n%lorire. -ec. ?I?III

$raul Ani. Catedrala. 7371881. Arh. Trdat

4iserica @oravanc. sec. ?I?III

4iserica de l"ng lacul -evan

7 avut loc 6voluia nlimii si a decoraiei plastice.

17. /avitul ; aparitia, -olutia tehnicoconstructiva

7pariia %avitului sau %eamantunului 3 pridvor, construit n faa bisericii n scopul mririi suprafeii utile a acesteia.In%eniozitatea construciei era bazat pe crearea a dou perechi de arce, care se intersectau sub un un%hi drept, formn n parteasupoerioar un orificiu ptrat n plan. *esta servea drept baz pentru laterna de iluminare a spaiului %avitului.

Eavit 3 spaiul nelocuibil anolo%ic unei prispe n arh. armeana, care se adu%a n 6vul ediu la biserici, deseori n partea de vest.Gneori se folosete ca o ncpere aparte.

Eavitul a servit ca spaiul suplementar pOu con%re%aie, locul de nmormntare, un loc de ntrunire, uneori n ele se petreceaslu'b bisereceasc. Eavitul avea farma unei sli boltite. *ele mai rspndite %avite aveau forma cupolei pe 1 coloane cusuprapunerea arcurilor, se ntlnesc i %avite cu 2 coloane care repre@int 5 nave, mai rar sunt folosite %avite frcoloane.

ecearis Borachert


12/38

12

28. (anastirile armenesti Tatev, Ahpat, -anain

(anastirea Ahpat Baghpat

*omple$ul arhitectural al J4. +raditia secolului II sub forma de arhitectura constinddintro cupola central sustinuta de 1 coloane isolate, a fost utilizata inlocuind coloanele cu nie ce sustin cupola. anastirea a fostlasata in ruine ca urmare a deselor invazii ale nomazilor si a fenomenelor natural. *lopotnita sa rasturnat dupa cutremrul din J5.In prezent au loc restaurari in scopul de a restabili anastirea +atev la Eloria de altadata.

(anastirea -anain -anahin


13/38

13

-ituat in re%iunae ;ori acest comple$ monahal sta pe mar%inea bazinului riului zora%et, la sud!vest de manastirea 7hpat. 6acuprinde trei biserici, doua pridvoare, o academie, o biblioteca si un turn clopotnita, incon'urat in intre%ime de un zid. *amanastire a fost stabilita in J22. In centru se afla biserica aicii omnului construita in J50, alatrui de aceasta biserica de marimimodeste, re%ina Nhosrovanu@sh cu a'utorul sotului ei re%ale 7shot 8a%ratuni al III!lea, a inceput in J22 constructia bisericiiintuitorului care a dedicat!o fiilor ei -mbat si Eur%en. 7vind aceleasi linii ca si bisericile precedente, aceasta se deosebest prinmarimi relative mai mari decit ale celorlalte. *upola a fost complet reconstruita in >1. -eria de arcade oarbe pe fatadele de est sisud se numara printre cele mai timpurii e$emple de astfel de decoratii, %asite de asemenea si pe catedrala de la 7ni. *apela -f.Eri%orie cu un plan de patrat inscris intr!un cerc a fost reconstruita in 02. 8iblioteca, care este una dintre cele mai interesante

cladiri, a fost ridicata in 025, ea are un plan patrat cu acoperisul sustinut de arce dia%onal care se spri'ina pe 1 semicoloaneamplasate la mi'locul fiecarui perete lateral. *ladirea care lea%a cele doua biserici este din aceeasi perioada. 6a a servit dreptacademie . activitatea constructive a incetinit in secolul "I, ca urmare a invaziei -e?'uL, dar a fost reluata la sfirsitul secoului al"II.

21. Arhitectura /eorgiei si legatura cu arhitectura bizantina

7rhitectura %eor%ian este influenat de o serie de stiluri arhitecturale, inclusiv fiecare pentru mai multe castele, turnuri, fortificaiii biserici. &ortificaii -vaneti i oraul castelul -hatili n Nhevsureti sunt printre cele mai bune e$emple de castele medievale%eor%iene. 7rta %eor%iana ecleziastic reprezint unul dintre aspectele cele mai fascinante de arhitectura %eor%iena cretine, carecombin stilul clasic cupola cu stil bazilica ori%inala. 7cest stil de arhitectur se dezvoltata n Eeor%ia n timpul secolului I".#nainte de aceasta, cele mai multe biserici din Eeor%ia au fost bazilici.

9 trstur distinctiv a arhitecturei %eor%iene ecleziastice, una care poate fi urmrita napoi la un accent ridicat pe individualismn cultura %eor%ian, se reflect n alocare spaiului n interiorul bisericilor. 7lte e$emple de arhitectura %eor%iena ecleziastica potfi %site peste mri, n 8ul%aria (8ach?ovo anastirea construita in 0>5 de ctre comandantul militar %eor%ian Eri%orii8a?uriani), n Erecia (Iviron manastirea construita de %eor%ieni, n secolul al 0!lea) i n Ierusalim (nstirea al *ruciiconstruite de %eor%ieni n secolul al Ja).

7rhitectura bizantina si reli%ia crestina au avut in impact asupra culture din rea%iunea data si care au persistat si dupa disparitiaimperiului 8izantin, ulterior ca si in alte state ale fostului imperiu au dat nastere la scoli locale de arhitectura.

8iserica din Uromi. -ec. I


14/38

14

22. Tipul centralcruci%orm in arhitectura /eorgiana biserica Dvar< din (theta si din s. 4ana

'vari este important pentru c este prima biseric %eor%ian n plan triconc. Pn atunci, cele de la 7nchis?hati (din +bilisi),8olnisi (1F> 1J5), Grbnisi (sec. 2) i ultima zidit, 9th?htha (cea de la +ao Nlard'ethi, din sudul Eeor%iei, astzi n +urcia), erauconstruite n form bazical.

;a fel cum biserica din -trei a fost prototipul bisericilor din 7rVdeal, aa i cea de la 'vari a fost arhetipul celor din sudul*aucazului, ea fiind modelul pentru cele de la -huamtha, artvili, sau 7teni -ioni din Eori, de e$emplu.

7cest tip de biseric nu se ntlnete, ns, dect n Eeor%ia i 7rmenia, particularitatea stilului arhitectural constnd n principaldin soluia aleas n construcia domului, care este nlat central i susinut direct de zidurile bisericii. #mbinrile armonioase,simplitatea formelor, finisa'ul perfect, proporia echilibrat a volumelor, chiar i decoraiunile sculpturale de influen sassanid,fac din 'vari o frumusee eclezial perfect a 6vului ediu timpuriu.

9r. heta.8iserica 'vari, sf. sec. I

8iserica din s. 8ana,mi'l. sec. II. +etraconc.

8iserica Nvalaminda din acinadziani, sec. I".

+endina spre multe altare, frmiarea spaiului interior.


15/38

15

2#. Arhitectura /eorgiana din timpul in%loririi sec. ?I?III

$r. utaisi Catedrala 4agrat, 188#

$r.('heta, bis. -vetithoveli. 1827.

alatul regal din /heguti, s%. sec. ?II. 6eminiscen'e ale culturii i arhitecturii arabomusulmane

2&. Arhitectura -tatului 6us ca e0presie a conditiilor natural material de constructive, tehnica

erioada anterioar dependen'ei tataromongole


16/38

16

! ;un% timp Rusia a fost o civilizaie a lemnului.! in lemn se construiau toate cldirile 3 de cult, fortificaiile i locuinele. -e folosea mai ales ste'arul.! +ehnica de construcie era de dou feluri: An cununiB, AfurciBO An ceiB

etalii constructive 9n lemn.

! ncheetori rotunde! #ncheetori drepte! *oad de rndunic sau coasad de pete! A#n cei/, An furciB sau AnemeascB

Tehnica 9n EcununiF

in cununi erau alctuite forme prismatice, numite srub (de la rus. WXYZ[\ a tia). #n plan constrciile erau ptrate i limitate delun%imea lemnului.

*ldirile care cereau un spaiu mai mare erau realizate din combinarea mai multor volume construite independent, rezultndu!se oa%lomeraie din forme %eometrice

Arhitectura locuin'ei istorice a 6usiei

;ocuina tradiionl a slavilor din sec. "!"I.

! semin%ropat (semibordei)

! cu cuptor pietroiH! de suprafa cu cuptor cu ardere nchis2). Arhitectura -tatului 6us dupa crestinare si legatura ei cu arhitectura bizantina

*retinarea Rusiei a avut loc n J>> dup cucerirea de ctre rui a *rimeei, care ncepnd cu sec. I!lea era dependent deImperiul 8izantin. *retinarea a avut loc n or.


17/38

17

construite cele mai mree catedrale: -f. -ofia din Niev (05F), -f. Preobra'ens?ii n *erni%ov (052), -f. -ofia n =ov%orod(014!04/).

2*. 4isericile eseatinnaia, -%. -o%ia din Chiev si @ovgorod

iev. 4iserica eseatinaia =eciuiala. 73777*

iev, Catedrala -%. -o%ia, 18#

-f. -ofia din Niev 3 este o biseric de tip Acruce %reac nscrisB cu apte nave i o %alerie e$terioar. Intrarea avea loc printr!unpridvor n / niveluri, situat la vest. -tructura spaial a bisericilor din Rusia treptat se micoreaz i se simplific, disparepridvorul vestic i apar pridvoare laterale: la 6st i est.

up centralizarea rii, a avut loc frmiarea Rusiei n re%iuni. #n arhitectur s!au evideniat trei re%iuni:

) =ordul Rusiei: =ov%orod!Ps?ov, arhitectura creia se caracteriza prin principiu raional i economic. 7u fost construite-f. -ofia din =ov%orod, 014!4/H 8is. -f. Iuirii (Eheor%he) din Ps?ov JH 8is. -f. -pas (ntuitorul) pe r. =eredia,bis. nstiririi iro'. 5>!

/) estul Rusiei: Ealicia!olni: -f. -ofia "II!"III, *erni%ovH Preobra'enschaia (-chimbareala fa) n *erni%ov, 052, -f.Ilie, n Ealici, sec. "II.

5) =ord!estul: ladimir!-uzdali. +rstura esenial a acestui centru: verticalism, nuane romanice, i plastica sculpturalanimalier: biserica (7coperemntul ..) Pocrov pe rul =erli, -f. umitru din ladimir, Gspenia (7dormirii ..)din ladimir.

*rucea planimetric este evideniat prin boli cilindrice, traveele de la coluri sunt boltite cu cupole, boli n cruce, boli cilindrice

pe dublouri. -istema era echilibrat prin boltiri care stin%eau forele de respin%ere.

Pilonii pe care se spri'ineau arcurile de sub boli, erau cruciformi n plan, lor le corespundeau n e$terior pilatri, care e$primauprin plastic structura spaial a cldirii ca o carcas.


18/38

18

*arcasa era baza soluiei structurale, determinnd secionarea interiorului i e$teriorului.

-%. -o%ia din @ovgorod, 17&)17)2

2. 4isericile ocrav pe @erli, -%. umitru din 5ladimir.

5ladimir, -%.mitria, 117&117

@erli, biserica oGrovsGaia

aterialele de construcii au fost: piatra, crmida ] plinta //$50$5 cm, cu mortar din var i crmid pisat (hidrofu%), la care se

renun treptat. 7rcurile i boltirile erau construite pe cofra'e din lemn, cu introducerea vaselor 3 ulcioarelor pentru rezonan.Pereii construii de pe schele 3 brne n console cu scnduri.


19/38

19

imensiunile cldirilor au fost determinate de diametrul cupolei. ;a catedralele mari diametrul era e%alat cu ^ din diametrul -f.-ofia din *onstantinopol 3 F, 4 m. Pentru mrirea spaiului interior sunt folosite biserici cu 5!4!F nave i introduse %aleriiperimetrale e$terioare. *ea mai dezvoltate structur a avut!o -f. -ofia din Niev 3 o cruce %reac cu apte nave i o %aleriee$terioar. Intrarea avea loc printr!un pridvor n / niveluri, situat la vest. -tructura spaial treptat se micoreaz i se simplific,dispare pridvorul vestic i apar pridvoare de 6 i vest, laterale (o reminiscen a intrrilor mai vechi p%ne sau o soluie local,care va fi pstrat n arhitectura lipoveneasc dup reforma lui =icon).

23. articularitatile arhitecturii b i / ?m, n nordul Ereciei, n

re%iunea %receasc acedonia *entral, unde i au locul /0 de mnstiri, / schituri i o mul ime de chilii clu%re ti ortodo$e, n care triesc mai mult de 400 de monahi ortodoc i ,datele recensmntului %rec din /0 indic o popula ie de >50 clu%ri.. 7pro$imativ 'umtate dintre mnstiri sunt conservatoare, urmnd un re%ulament strict n privin a disciplinei i postului.

27. -impli%icarea bazilicii si raspindirea tipului popular.

4azilici paleocrestine


20/38

20

#8. Arhitectura bulgariei, -%. -o%ia din -o%ia.

$raul -o%ia.Catedrala -%. -o%ia. Hum. a doua a sec. 5.

! 8azilic cu transept.! -oluii constructive caracteristice pentru arhitectura caucazian.

! *u patru secole anticipeaz arhitectura romanic n vestul 6uropei

#1. Arhitectura primului tarat bulgar. 4iserica din lisca.

Primul arat 8ul%ar.-ec. II (a. 2>) ! III.

! Primul ar 3 7sparuh.! Prima capital ! 9raul Plisca.! &ortificaiile Aoraului e$teriorB i Aoraului interior! a.>24 3 arul 8oris I declar cretinismul reli%ie de stat.! -e construiesc construcii %randioase ! tradiii orientale i elenistice.

! Aarea bazilicB fin oraul Plisca, construit de arul 8oris I.


21/38

21

9raul eli?ii Preslav! a doua capital a 8ul%ariei

8iserica rotund cunoscut drept A8iserica de aur a arului -imionB.#nc. sec. ".

#2. Arhitectura -erbiei. eriodizarea, particularitatile bizantinobalcanice in arhitectura de cult.

-tatele srbeti -erbia, 8ul%aria, acedonia s!au format n sec. al I"!lea. -e aflau ntre Imperiul Roman i 8izan, ntreinndrelaiile economice cu ambele, dar ideolo%ic erau le%ate cu 8izanul. -unt state cu bo%ate zcminte minerale. acedonia era oparte component a 8ul%ariei pn n JF. odific hotarele rii, deplasndu!se spre vest din cauza a%resiunii turceti. +reptatcapitalele devin Raca, Prizren, -copie, *rueva, 8el%rad. *ucerirea oraului -mederevo n 14J a nsemnat dispariia statuluisrb. Perioada secolelor "II!" a fost nfloritoare economic i artistic.

_coli de arhitectur:

I.Raca: sec. "II!"III, trsturi romanice i %otice. Pentru coala dat sunt caracteristice cldirile cu o nav i cupole. #n navaalun%it uneori se includea i narte$ul. -e evidena partea central a cldirilor, deasupra creia, pe pandativ, se afla cupola frpiloni interiori. -e ntlnesc i transepte 'oase, capele, i, uneori, clopotnie. Pereii se construiau din piatr, la cldiri mai

remarcabile ele erau prelucrate cu marmur.

8iserica aicii omnului din -tudenia (J0), cu 5 altare, cu o nav.

II. acedonian: sec "III!"I. #n locul cldirilor cu o nav se construiesc mai mult temple cu cupole n forma crucii%receti nscrise, de obicei amplasate pe pilonii liberi. -e construiau i cldiri cu 4 cupole. *a material de construcie se foloseazidria mi$t din rnduri de crmid i piatr. ispar trsturile romanice. &aadele erau decorate cu nie sau arcade ntre pilatri.8iserica aicii omnului din Eraceania (5/) este un monument reprezentativ din aceast perioad 3 un narte$, cu 4 cupole, nforma crucii %receti nscrise. *a materiale de construcie se foloseau crmida i piatra. in crmid erau zidrite baza cupoleii ornamentul n 'urul ferestrelor. +emplul -alvatorului din eceani 5/F!554 a fost construit de ctre clu%rul francisc &radita. (impresia de 4 nave e$terioare i 5 n interior) . &aada templului era prelucrat cu marmur de culoare ro@ i albastru.

III. orava: sec. "I!". 7rhitectura oravei, unui stat mic independent de turci, se difereniaz mult de celelalte coli.Planurile cldirilor seamn cu trifoi. +ranseptele se finiseaz cu apsidele, care sunt perpendiculare altarului i alctuiesc untriconc. -unt / tipuri de temple: primul tip 3 se construiete in forma crucii %receti inscrise cu o sau 4 cupole. 7l doilea tip, avindforma triconcului, erau alun%ite n nave, asemntor monumentelor colii din Raca.


22/38


23/38

23

4iserica mnstirii 5odi'a. -ec. ?I5 Tismana, Cotmeana, Cozia ; in%luen'a arhitecturii s"rbe din (orava bisericileCrueva', Lazorevi'a.

*ele mai multe edificii construite au disparut, datorita trecerii timpului sau distruse de razboaie, cutremure, incendii. In arhitecturamedievala, influentele curentelor vestice pot fi re%asite, in masura mai mare sau mai mica, in cele trei tari locuite de romani. 6lesunt mai puternice in +ransilvania, mai slabe in oldavia, in forme absorbite de traditia bizantina locala, si inca mai putin vizibilein alahia unde incepand cu secolul 1 arhitectura s!a bazat pe interpretarea locala a modelului bizantin.

-emnificativ pentru stilul %otic transilvanean, printre monumentele pastrate pana in zilele noastre, in ciuda tuturor deteriorarilor,putem cita 8iserica =ea%ra din 8rasov (secolul 1 !4) in arhitectura reli%ioasa, *astelul 8ran in 'udetul 8rasov (secolul 1) si*astelul


24/38

24

oldova! formata ca stat independent la mi', sec "I!lea , a fost apropiata de alahia si -erbia, dar si cu 6uropa occidentala prin+ransilvania si Polonia. -e afla intr!o zona de contact ideolo%ic si cultural.*ele mai vechi biserici sf. =icolae din Radauti sis f.+reime din -iret, atestate cu formarea statului, ! sunt diferite dupa structura si planimetrie marturind o influenta diferita.-f. +reimeeste un trilob ,de tip sirbesc, -f. =icolae 3 o bazilica romani?a cu trei nave.

Prin construcia n oldova a celor dou tipuri de biseric: cea romanic de la Rdui, i cea de plan triconc de la -iret, premiseledezvoltrii ulterioare a arhitecturii moldoveneti erau determinate.

7naliznd optic construciile catolice din oldova la rscrucea secolelor "I!" obsevm c meterii moldoveni au inte%rattreptat n arhitectectonica lor cteva dintre elementele specifice %oticului: contraforii i chenarele de ui, ferestre i portaluri.7daptate ca forme i dimensiuni noilor monumente, aceste elemente apar n a doua 'umtate a secolului " ca unul dincomponentele caracteristice ale stilului moldovenesc, ncadrndu!se admirabil n plastica faadelor.

Glterior arhitectura oldovei va dezvoltatipur trilob cu realizarea unei boltiri ori%inal A bolta oldoveiB9ri%inea ei 3 sepresupune ca sa!r afla in arhitectura armeneasca. Pe parculsul sec. "!lea`"I!lea a avut loc inflorirea scolii moldoveneshti dearhitectura. 7re loc multiplicarea incaperilor! cinci compartimente ritualice.

Incepind cu sec "I!;67 7R


25/38

25

Primul stil independent, specific pentru 6uropa medieval a fost stilul romanic, prin care se caracterizeaz arta i arhitectura6uropei de est ncepnd cu anul 000 pn la apariia stilului %otic, in unele re%iuni ! pn la a doua 'umtate a sec. "II, iar naltele re%iuni ! i mai trziu. 6l a aprut in rezultatul sintezei rmielor artei Romei 7ntice i triburilor barbare. #n primele saleperioade acesta se numea stilul preromanic.

;a sfritul perioadei preromanice elementele stilului romanic se mbinau cu cele bizantine, mai ales provenite din -iria,Eermania i a triburilor nordice. +oate acestea au influenat apariia i altor stiluri locale din diferite re%iuni ale 6uropei, care, maitrziu, se vor numi romanice (n stilul romanilor). iferite stiluri ai acestei perioade se difereniez dup colile arhitecturale.

7rhitectura secolelor !III era, de obicei, simpl. *ldirile se construiau din elementele mprumutate de la cldirile vechi aiRomei antice. in arhitectura bizantin s!au mprumutat catedralele i bisericile cu planurile n cruce %reac sau in cruce latin.Gna din reprezentantele acestei perioade este capela palatin de la 7i$!;a!*hapelle din 7achen (Eermania), construit de *arolcel are n anii FJ/ i >04. 7nume aceasta devine unul din cele mai mari i puternice centre de cultur ale zonei. 7ceastconstrucie este inspirat de 4azilica -an 5itale din 6avenna. onumentul are plan octo%onal, o calot cu > pnze, adaptate labaza octo%onal, are deambulatoriu i tribune acoperite, arce n lea%n, deschise spre centrul octo%onal i boli n plin cintru.7rcele tribunilor sunt susinute de duble coloane de porfir, marmur i %ranit. &ormulele de in%inerie folosite au stat la bazaarhitecturii stilului romanic, n urmtoarele secole.

9 invenie a arhitecilor i in%inerilor acestei perioade este vestvor?ul 3 o faad cu multe nivele i flanchiat cu multeclopotnie, care era construit la bazilicile cretine. estvor?urile 3 sunt prototipul faadelor %i%antice catedralelor romanice i%otice.

-e construiau la fel i comple$ele monastirice. Gnele din ele se afl n -aint!Ealle (-uedia), pe insula Raihenau (Eermania) i

onte!*assino (Italia) i erau construite de clu%ri benedici.

Gn element ne%ativ in construciile preromanice era materialul din care se construia 3 lemnul 3 care era foarte inflamabil.

#3. Arhitectura romanica, aria raspindirii, programele %unctionale imagine mai Dos

Principalele realizri ale artei romanice aparin arhitecturii, din care fac parte monumentele aprute n apusul i centrul 6uropei, nsecolul "I i n prima 'umtate a secolului "II, construite din piatr i acoperite cu boli tot din piatr. enumirea esteconvenional, marcnd deosebirea dintre noul mod de construcie, n piatr, i monumentele ridicate nainte de secolul "I, care,chiar dac erau din piatr, aveau de obicei acoperiul susinut de o osatur de lemn (arpant). #n aceast etap s!au construit attcastele, dar mai ales biserici i mnstiri.

8isericile romanice erau construite din piatr i aveau o form nrudit cu cea a bazilicii. 6le se compuneau, ca i bazilicile,dintr!o nav central i dou sau patru nave laterale, un transept i o absid. 7bsidele erau prevzute de obicei cu absidiole, undese depuneau relicvele. #ns, spre deosebire de planul bazilical, la bisericile romanice navele laterale nu se sfreau la transept, ci seprelun%eau, ncon'urnd corul i formnd un deambulatoriu (un loc de circulaie n spatele altarului, care face parte din absidacentral a unei biserici romanice sau %otice), ce permitea circulaia prin faa absidelor. easupra navelor laterale se afla, la multebiserici, o %alerie care se deschidea spre nava central prin mai multe arcade. 7ceste deschideri se numesc triforium. 8isericileaveau n fa un narte$ (pridvor), iar intrarea se fcea printr!un portal (poart monumental, fcnd parte din faad), flancat dedou turnuri. Gn alt turn se nla deasupra ncrucirii transeptului cu nava central.

8isericile romanice cunosc o mare rspndire, ntlnindu!se din -pania pn n Polonia i +ransilvania, din =orve%ia i Islandapn n -iria i Palestina. #n ciuda distanelor enorme, se aseamn ntre ele de la prima vedere, prin zidria masiv cu deschideripuine, prin claritatea care contureaz prile componente i prin aspectul lor sever.

#7. Arhitectura religioasa romanica, rolul manastirilor in raspindirea arhitecturii de piatra.


26/38

26

7rhitectura reli%ioasa romanica este caracterizata in principal de elmente cum ar fi: arcul, bolta si cupola. In aceata perioada sedefineau planul constructiei si elementele componente. Printre primele biserici cu plan, construite la Roma au fost: 8asilica-fantul Petre (5/1 ! 51J), 8asilica -anta aria a%%iore (54/ ! 522), -an Paolo fuori le muri (5>2 ! 5J0).

6lementele definitorii pentru planul bazilical sunt: nava centrala, nave laterale si o absida la rasarit, la capatul opus intrariiprincipale.

In aceste doua secole au fost elaborate inca doua tipuri in afara celui bazilical: planul in cruce latina (ausoleul imparatesei EallaPlacidia de la Ravenna) si planul central (ausoleul -anta *onstanza din Roma 541, 8iserica -fantul Eheor%he din-alonic,8iserica -anto -tefano rotondo din Roma intre anii 12/ si 1>/, 8aptisierul =eonian la Ravenna, cu plan octa%onal insecolul ).

anastirile au avut un rol important in raspindirea arhitecturii de piatra.7stfel elementele din piatr cu rol preponderentconstructiv cum sunt stlpii, coloanele, arcele de descrcare, nervurile, consolele 3 la interior 3 i contraforii i soclurile 3 lae$terior 3 se re%sesc n componena acestora.

-tlpii sunt masivi, %reoi, adeseori ptrai, cu semicoloane an%a'ate la cele patru fee, alteori cilindrice sau octo%onale. *oloaneleau capiteluri variate, %eometrice sau cu decoraii sculpturale.

4iserica -%. (ihail din Bildesheim /ermania, trans%ormri ale tipului bazilical antic 9n perioada romanic.

atorit ndeprtrii de centrele spirituale cretine, n Eermania a fost adoptat varianta cu orientarea absidei bisericii spre apus,cu intrarea de la rsrit, ca la templele p%ne. *orectarea ulterioar a orientrii, prin alipirea unei noi abside a altarului spre est acondus la apariia unui tip special, rspndit numai n Eermania: repetarea absidelor la faadele de est i vest a bisericii, curepetarea i a transeptului i a turnurilor care flancheaz faada principal.

4iserica -%. Apostoli din Jln

e$emplu de construcie romanic trzie (pe la /00). absidele transeptului sunt foarte mari i separate de absida navei centrale prindou turnuri cu absidiole

&8. Korti%icatiile romanice

@o'iuni generale

7rhitectura romanic apare pe teritoriul fostului Imperiu Roman dup o perioad de cteva secole de re%res social, care a urmatdup destrmarea imperiului la mi'locul secolului , urmnd ruralizarea aezrilor. 7rhitectura n perioada romanic a preluatmulte soluii constructive i compoziionale din arhitectura roman, de unde provine i denumirea perioadei, apoi a stilului.

Primele construcii n piatr apar la 'onciunea secolelor "!"I, dar arhitectura a trecut prin dou perioade: !paleocretin ipreroman (carolin%ian)

erioada paleocretin(paleo 3 strvechi), dureaz de la apariia cretinismului i pn la apariia Imperiului Roman de rsrit,format de ctre *arol cel are (*herlema%ne sau Narol ;in%). #n aceast perioad continu tradiiile constructive din antichitatea

roman trzie: biserici bazilicale cu 5!4 nave, acoperite cu tavane pe %rinzi. *ea mai renumit bazilic paleocretin este -f. Petru,pe locul creia n secolul "II se va nla catdrala -f. Petru a aticanului. in perioada paleocretin dateaz i 8azilica -antaaria a%iore, Roma.


27/38

27

7l doilea tip de construcii n aceast perioad sunt mausoleele, baptiseriile, toate de tip central 3 cruciforme, rotunde, octo%onalesau he$a%onale. lmai cunoscut mausoleu paleocretin este ausoleul Eali Placidii, cruciform n plan, acoperit cu boli, de ori%ineoriental.

4azilica -%. etru, 6oma, sec. I5.

4azilica -anta (aria (agiore, 6oma

erioada preroman caroligian sec. 5II?.

$ratoriu -aint Hermaine de res, Kran'a, sec. I?, plan, sec'iune

7rhitectura romanic are o istorie relativ scurt, utilizat pe parcursul doar a dou!trei secole, apo%eul fiind nre%istrat n secolele"!"III. #n ultima sa perioad, realizrile tardive ale arhitecturii romanice coincid cu apariia arhitecturii %otice.

enumirea stilului vine de la preluarea unor elemente de stil din arta roman. *eea ce caracterizeaz acest stil arhitectonic suntmasivitatea construciilor n piatr i utilizarea arcului i bolilor cilindrice i n cruce.

*onstruciile ecleziastice sunt construite n piatr, pe un plan dreptun%hiular, prelund structura bazilicilor paleocretine, daracoperite cu boli din piatr. 9dat cu rspndirea cultului moatelor (oseminte ntre%i sau fra%mente), ce!a impulsionat

rspndirea ful%ertoare a mnstirilor pentru pelerini, bisericile mnstireti primesc o serie de absidiole, amplasate n apsidaprincipal a altarului i la peretele de est al transeptului.


28/38

28

Pentru perioada de nceput a arhitecturii ecleziastice, n condiiile aderrii la cretinism a fotilor AbarbariB, pe teritoriul Italiei seridicau cte un baptisteriu separat de cldirea principal (este cazul bisericilor ridicate de Iustinian la Ravenna). Reli%ia fiindacceptat de ctre maturi, n baptiseriu erau amena'ate bazine pentru botez.

Conte0tul apari'iei stilului romanic

incolo de preluarea din lumea roman trzie a unui %ust special pentru masivitate, un motiv al acestui aspect se datoretepierderii tradiiei constructive antice. #n absena unor comenzi care s asi%ure subzistena arhitecilor i a meterilor pietrari, acestetradiii tehnolo%ice s!au pierdut, iar primele secole ale evului mediu nu au fcut dect s preia soluiile simple pentru a rezolvaproblema soliditii unei construcii. 6$emplul cel mai bun l constituie catedralele romanice cu trei nave. _arpanta este realizatn dou se%menteH se%mentul inferior se spri'in pe pereii e$teriori, care preiau %reutatea acesteia, n timp ce arpanta superioarse spri'in pe colonadele interioare. -uprafaa mare a arpantelor este susinut printr!un sistem de susinere n triun%hi.

-tructura bazilical 9n perioada romanic

-tilul romanic este derivat din tradiia antic roman, a rmas mult vreme influent n 7pus, aa cum o atest catedralele din Italia.

*u timpul, aceast structur continu s evolueze spre un plan mai complicat. =avele a'un% s fie separate vizual n compoziiafaadei de vest i apare transeptul.

Planul acestora este i el derivat din planul basilical antic. ;a o schem fundamental dreptun%hiular desprit prin iruri de

coloane n nava central i / sau 1 nave secundare, se adau% un transept.

#n e$emplele monastice, o serie de absidiole completeaz absida principal sau sunt plasate n un%hiul e$terior dintre nave itransept.

Concluzii

-tilul romanic reprezint o form artistic de tranziie, situat ntre arta antic i cea %otic, pe care o putem considera ca fiindseparat de cea roman.

ac detaliile constructive sunt n bun msur tributare limitelor tehnolo%ice i motenirii antice, arta romanic introduce un

discurs nou, a$at pe transferul valorilor cretine prin intermediul pildelor biblice ilustrate.

Pentru o populaie mai de%rab fr tiin de carte i care trebuia s asculte litur%hia n latin, aceast art este cea care mediazmesa'ul reli%ios.

&1. Arhitectura gotica, aria raspindirii, programele %unctionale. imagini mai Dos

escriptie: 7d'ectivul %otic este inventat de umanistii renasterii italiene, desemnand cultura care s!a dezvoltat in occident intresecolele "II si "I. 7cest calificativ se aplica mai intii arhitecturii, apoi, in ansamblu, artelor si, in sfirsit, intre%ii culturi a acesteiperioade. 7rta Eotica a fost mult timp privita cu desconsideratie si nu se ezita in a!i distru%e opereleH a fost reabilitata abia insecolul "I" de catre reprezentantii Romantismului.

Pro%rame functionale

7R+7 E9+I*7

! 6dificii de mari dimensiuni,! 8iserici foarte luminate cu aspect zvelt,! +riumf al linilor verticale,! 8olti de o%ive,! 7rce frinte,! Ciduri a'urate,! &erestre mari,! 7rce butante,! -tilpi descompusi in colonete,

! -culpturi cu motive din natura,! -tatui in Ronde!8osse din ce in ce mai studiate,! itralii.


29/38

29

*a aspect, noutatea pe care o prezinta imediat privirii o biserica %otica in comparatie cu cea romanica este lun%imea (in &ranta,depasind adeseori 00 m) si inaltimea edificiului (intre /0!40 m)H precum si in interior, nava centrala care este mult mai inaltadecat navele laterale. &atada este, in %eneral, flancata de doua turnuri foarte inalte (multe neterminate, fara acoperis, sau ine%ale caforma si proportii). Intre cele doua turnuri se afla o mare rozasa, iar in zona inferioara se observa trei sau cinci portaluri. ;aturileedificiului suntspri'inite de caracteristicii arc!butanti, care consolideaza contrafortii, contrabalansand astfel presiunea laterala aboltilor. Gn turn!lanterna, de asemenea foarte inalt, este plasat deasupra incrucisarii transeptului cu nava centrala.

e fapt, elementele caracteristice ale stilului %otic sunt altele trei:bolta pe o%ive (iar nu pe arce semicirculare), arcul butant

(spri'inind in e$teriorul edificiului presiunea laterala a peretilor) siun tip de ornamentatie cu totul nou, care nu se mai supune uneitraditii cu valoare de do%ma, ci se inspira din observatia directa a naturii.

&atada unei biserici %otice detine un loc mult mai important din punct de vedere artistic decat cea a unui edificiu romanic, fiindpartea cea mai ornanta a edificiului, dar si care pune cele mai multe si delicate probleme constructorului, atat din cauzadimensiunilor ei e$ceptionale, cat si din nevoia de a se racorda cu turnurile si cu portalurile care ii sunt inte%rate. &erestrele %oticeinfatiseaza scene pictate din 8iblie si, filtrand lumina, in interior se obtin cele mai neasteptate nuante, fapt ce creeaza o atmosferacoplesitoare pentru credincios. +oate marile catedrale %otice sunt decorate cu admirabile vitralii. Gn alt element decorativ este sicapitelul coloanelor, ce este decorat cu fi%uri umane si animale.

&2. Arhitectura gotica in Kranta, catedralele orasenesti

Primele catedrale %otice au aparut in inima &rantei, pe domeniul re%al. *ea dintai este biserica abatiala de la -aint!enis dinParis, inaltata in deceniile 1!4 ale secolului al "II!lea, sub indrumarea abatelui -u%er, sfetnicul re%elui ;udovic al I!lea. 7uurmat, intre 40 si /40, patru catedrale celebre ale %oticului francez. Prima este =otre!ame din Paris., in a doua 'umatate aveacului al "II!lea, cu cinci nave si o fatada admirabila. Intre%ul ansamblu de%a'a echilibru si armonie. 7 doua este catedrala din*hartres, cu doua turnuri ine%ale.*atedrala din 7miens este cel mai mare monument %otic din &ranta. In sfarsit, cea mai frumoasaramane catedrala din Reims, comparata cu Partenonul, loc de incoronare a re%ilor &rantei.

*atedrala =otre!ame din Paris, construita intre />!/54. &atada estede un %eometrism perfect, dar cu cele doua turnurineterminate *atedrala =otre!ame (romn *atedrala oamna =oastr), cu referire la -fnta &ecioar. Prima crmid defundaie a fost pus n anul 25. #n >/, episcopul aurice de -ull@ a sfinit altarul, dar construcia catedralei a durat din 25pn n /40. *onstrucia cldirii cu cinci nave s!a terminat prin lucrrile de pe faada vestic, iar pe la mi'locul secolului al "III!lea, prima capodoper a stilului %otic timpuriu era %ata. *u toate c desenele iniiale i strana evocau nc stilul romanic, aici s!au

aplicat pentru prima oar soluii arhitecturale specificestilului %otic.

&aada dantelat i cele dou turnuri patrulatere de cte 2J m fiecare radiaz echilibru. Intrarea n catedral se face prin trei poribo%at ornamentate, care evoc simbolurile %oticului trziu. Impresia spaial n interiorul bisericii este copleitoare, zidurile ei senal pe trei rnduri de coloane. e proporii impozante, 50 m lun%ime, 14 m lime, 54 m nlime, unde ncap pn la 0 000de persoane. =ava principal este mpodobit cu statui i picturi.

Catedrala din -aint eni, 11#11&&, locul de 9nhumare a regilor Kran'ei din cele mai vechi timpuri, 9nceput 9n stilromanic a %ost prima biseric re%cut 9n stil gotic.

aris. Catedrala @otre ame. 11*#12)8. Katada, plan, sectiuni, bolta de tip %rancez, vitralii, himere


30/38

30

Catedrala din or. Chartr artr.117&12*8

Catedrala din or. 4ourge. 128812)8. Arhitectura romanica si particularitatile ei in Anglia

#nainte de cucerirea 7n%liei de ctre normanzi, n 022, n 7n%lia nu mai rmsese niciun edificiu ntre% datnd din perioadasa$on. up cucerire, aici se dezvolt o arhitectur en%lez romanic, cunoscut sub numele de stil normand. *ea mai renumiteste *atedrala din urham, care s!a construit dup planul bisericii -aint!6tienne din *aen (la fel ca i catedralele dinPeterborou%h, inchester etc). *atedrala din urham prezint i ea tot trei eta'e, cu particularitatea c elementele de susinere aleprimului eta' alterneaz: stlp!coloan, stlp!coloan. #n arhitectura en%lez este mai frecvent coloana adevrat dect stlpulcruciform (preferat de arhitectura francez). 8olta este tot cu muchii. 6ste ceva e$cepional n 7n%lia, fiindc n mod obinuitcatedralele en%leze n!au adoptat bolta din piatr, acoperiul lor fiind plat i de lemn.

Catedrala din or. /loster. 18)711)8

Catedrala din or.erhem.


31/38

31

Castelul onisboro.113)1178.

Castelul din 6estormel. -ec. ?II.

. Earda. /.;ocuin. 5. *apela. 1. estibul, 4


32/38

32

or. -peier Catedrala -ec. ?I?II, planul, aspectul e0terior dinspre vest.

$r. 5orms. catedrala. 113112#&.Ka'ada estic, planul.

&). Arhitectura romanica si particularitatile ei in Italia

#n Italia, arhitectura romanic corespundea tradiiilor arhitecturii romane, care avea preferin pentru liniile orizontale. Planulbisericilor de pelerina', cu modificri mai mult sau mai puin importante, apare i n unele re%iuni de aici. #n altele, dimpotriv,sub influene arabe, bizantine i normande se dezvolt alte tipuri. #n arhitectura romanic au fost construite numeroase monumentevaloroase, unele dintre ele ornamentate cu marmur, pentru a micora impresia de masivitate a zidurilor (biserica -an iniato din&lorena). *lopotnia la aceste biserici este separat, reprezentnd un tip propriu artei romanice n Italia, care se dezvolt dinplanul basilical, n %enere flancat de un turn izolat. *a e$emple reprezentative pentru stilul italian se pot enumera comple$ul de

monumente din Pisa (catedrala, baptisteriul i turnul nclinat), 8iserica -an Ceno din erona i 8iserica -an iniato al onte din&lorena.

Klorenta. 4iserica -an (iniatto alli (onte, 181#,


33/38

33

iza. lanul general, Catedrala, planul, bazilic cu cinci nave, a. 18*# ?II, baptiseriu, 11)#, campanilla 11# 1#)8.

avia, 4iserica san (ichelle, 11111)), plan si sectiuni.

&*. Arhitectura gotica in Italia

Condi'iile geogra%iceau cauzat diversitatea formelor arhitecturale. #n ;ombardia, n partea de nord a Italiei, le%at prin trectorileapline cu Eermania, arhitectura are mult comun cu aceasta. *oasta de rsrit a peninsulei, n special enetia 3 cu arhitecturaoriental i cea bizantin.

(aterialele de construc'ie

! armura colorat n Italia de nord i centru era folosit pentru parament n dun%i, sau cu decor, efectul plastic fiindasi%urat prin calitatea materialuiui ct i a procedeelor de folosire.

! *rmida i terracota au fost folosite n zona de nord a Italiei, unde detaliile mrunte erau din crmizi modelatedinar%il.


34/38

34

Climaa influenat practicarea %olurilor mici de ferestre i %rosimea mare a pereilor, care asi%urau pstrarea comfortului detemperatur optim mpotriva soarelui do%oritor. ecorul ferestrelelor nu au obinut o dezvoltar ca ln %otica nordic. itraliilecolorate au avut o rspndire restrns, cednd n faa mozaicurilor i frescelor.

Caracteristica arhitecturii

Influena tradiiilor arhitecturii romane, manifestat att n tehnica de construcie, precum i n procedeele decorative, a fost attde puternic n Italia, nct verticalismul 3 caracteristica %oticii 6uropei de nord 3 n construciile italieneti s!a manifestat destulde slab.

articularit'ile %a'adelor bisericilor+

) Panta 'oasH acoperiurile nu se vd./) +endina de a reprezenta faada cldirii ca un perete decorativ, lipsit de le%tur tectonic cu cldirea din spate i cu

nclinarea acoperiuluiH5) Relieful plat al detalielor i a mulurilor, ce se recupereaz prin policromia mramorei, cu care sunt cptuiteOplacate

faadele1) *ornia masiv pe arcatur ncununeaz cldirea,H4) ;ipsa contraforturilor masivi, fr a fi ncununate cu fiale i pinacluriH2) 8o%ia sculptat a terasei din faa bisericilor, cu coloane care se spri'in pe spinarea leilor i a animalelor fantastice

(himere), ca i n arhitectura romanic.

Kloren'a, biserica -anta Croce -%. Cruce, 127), %inisat 9n sec. ?I5. Construit de %ranciscani.

(ilano, Catedrala 1#3)1&13.

! 6ste cea mai %randioas catedral %otic din 6uropa, construit inte%ral din marmur alb.

! 6ste o bazilic cu 4 nave, diferena de nlime este f. ic, astfel c n interior au disparut triforiile.! 7ltarul, de tip francez n interior, este, nscris n contur poli%onal de tip %erman.

omul din (ilano, sec. ?I5?5


35/38

35

5ene'ia. alazzo oDilor, -ec. I??5

! Peretele neted este cptuit cu lespezi de marmur alb i roz, care formeaz romburi 3 influen a arabescurilor.! Partea de 'os, arcadele eta'ate sunt mai timpurii. &erestrele n spiritul %oticului veneian.

4azilica -an (arcu, Kerestre gotice vene'iene

Catedrala din Kloren'a. -anta (aria delli Kiore, 127&1&*2. arh. Arnol%o de Cambio.

! 8azilic cu 5 nave, cu planul influenat de bis. -f. 6lisabeta din arbur%. #ntre coloane 2,4 m. 6ste lipsit de triforiumi contraforturi msive. &aada este cptuit cu marmur de trei culori, finisat n >>F. .! *upola are diametrul de 1/ m, realizat n 1/0 de arh. &ilippoo 8runeleschi.

Campanila

! 7 fost construit n 5/1 de Eiotto.! Ptrat n plan, cu 1 nivele, nalt de cca. J0 m, cptuit cu marmur alb i roie. #nlimea eta'elor treptat se mresc.! *ampanilele sunt construite izolat de biseric, ptrate n plan, nu au acoperiuri nalte.! Peretele neted este cptuit cu lespezi de marmur alb i roz, care formeaz romburi 3 influen a arabescurilor.! Partea de 'os, arcadele eta'ate sunt mai timpurii. &erestrele n spiritul %oticului veneian.! Relieful plat al detaliilor i a mulurilor, se recupereaz prin policromia mramorei, cu care sunt cptuiteOplacate faadele! *ornia masiv pe arcatur ncununeaz cldirea,H

! ;ipsa triforiumurilorH &erestre mici,n partea superioar circulare.! Pereii lipsii de contraforturi, i de divizri verticale, sunt plate.! &erestrele sunt semicirculare.

-anta (aria delle Kiore

! ecorul n marmur este mprumutat de la arabi: ori dun%i din marmur ori desen %eometric cu contur din marmurntunecat cu cmpul din marmur deschis la culoare.

! &aada cptuit cu marmur de trei culori: alb, verde i roz

Kloren'a, alazzo 5echio, 1273, arh. Arnol%o di Calbio

-iena, Catedrala, 1228123&., 1#8.

&. Arhitectura gotica in /ermania

*ondiiile naturale au dictat utilizarea materialelor de construcie.

! *rmida n e$clusivitate la nordul riiH! Piatra la sud i centruH! ;emnul la nord!vestH

-pecificul reli%ios 3 episcopii deineau puterea laicH

*ondiiile politice. up seec. "II!"III, cnd Eermania era inima 6uropei *entrale, au loc lupte ndelun%ate cu oraele din

uniunea nordul Italiei.#n perioada cnd n Eermania a lipsit un mprat recunoscut de toi, ul,

7rtele. Important rol n viaa economic deineau breslele meterilor constructori (francmasoneria). ;i%a 5


36/38

36

Gtilizarea tipului de biseric AsalB, n care toate navele sunt de aceiai nlime. *a urmare dispar triforiile i ferestrelesuperioare, care luminau nava central, lipsesc i arcbutanele. 8aza planului este arhitectura romanic, capetele transeptului suntrotun%ite.

*atedrala din Noln. /F0!5//H finisarea dup proiect n sec. "I"H

*atedrala din Noln 3 cea mai mare din 6uropa de nord. (10 $ >/ m), nava central are limea de /,4 m, nlimea de 12,4 m,cu ,4 mai mic dect la 8ove, &rana.

Influena &ranei se vede n partea estic, la abside, care repet soluia catedralei din 7mien. Partea de vest are / turnuri cuacoperiuri piramidale, caracteristice pentru Eermania.


37/38

37

Pre'mer si 8istrita si mai tarziu biserica evan%helica din -ebes, in secolul ", 8iserica =ea%ra din 8rasov, *atedrala -fantulihail din *lu'!=apocaH elemente %otice intilnim si in castelul Peles din -inaia.

&7. Korti%icatiile gotice Arhitectura gotica in tarile de est

7rhitectura %otica domina sculptura si artele decorative. Pro%resele tehnicii in constructia au a'utat catedrala sa!si inalte boltilepe ziduri din ce in ce mai subtiri care nu necesitau fortificatii suplimentare, strapunse de ferestre din ce in ce mai mari. 8oltacatedralei este sustinuta de arce o%ivale sau frante, care ii permit sa se inalte ca niciodata pana acum. e asemenea catedrala%otica aduce inca un element de noutate, si anume arcurile butante sau arcuri de sustinere, care spri'ina zidurile laterale alecatedralei pt ca acestea, prin subtirimea si %olurile lasate de ferastre, sa nu se surpe.

7numitor zone din 6uropa, n care biserica, n afar de funcia de cult, este destinat i aprrii comunitii n vreme deprime'die, scop pentru care multe biserici in stil %otic au fost dotate cu amena'ri defensive, uneori foarte dezvoltate, adic incintentrite cu turnuri de aprare i bastioane, coridoare de aprare, ferestre de tra%ere, %uri de aruncare, ele erau incon'urate cu ziduriduble, triple si santuri de apa.

. *ehia, Pra%a.*atedrala -f. itus, 511, arh. Parler, itralii de ucha, sec. ""./. *ehia, Pra%a.+urnul Pulberiei, sec. "I.5. Pra%a, *astelul echi, sala lui ladislav: 8olt pe nervuri stelatH

. Gn%aria, 8udapesta, bis. -f. atia/. 9r. =irbator, biserica reformat, 1>>.bolt n reea

+ransilvania,


38/38

8raov, 8iserica =ea%r, 5>4 3prima 'umtate a sec. ".

oldova, biserici de orientare iniial catolic cu arh. Eotic

. s. Eiuleti, 'ud. IaiH sec. "I, disprut.

/. or. Rdui, bis. -f. =icolae, sec. "I, plan, vederi i Portalul intrrii din e$onarte$ n pronaos

oldova, Perioada lui _tefan cel are

. 8iserica m!rii orone, 1>>, plan, seciune,

/. or.

raspunsuri istoria arhitecturii

Documents