Stanga: Trezoreria Statelor Unite – stil ionic 1855

Stanga: Casa in Grecia Antica, Dreapta: Templul=casa zeului in Grecia Antica

Evolutia in plan de la casa la templu

.

Ilustrare de principiu a unei stoa de mici dimensiuni, cu magazine

Basilica Iulia din Roma antica. Aceasta constructie publica asigura acces liber pe mai multe laturi din Forul Roman si

in interior avea un spatiu amplu pe mai multe nivele.

Teatrul din Bosra – actuala Syria, fostul Imperiu Roman

Teatrul din Pompei – Model 3D

Amfiteatru – Colosseum din Roma

Amfiteatrul din Verona

Sectiune transversala prin Colosseum.

Circul Maximus din Roma, de forma unui stadion antic, adica potcoava alungita, insa de dimensiuni si mai mari,

destinat intrecerilor cu care trase de cate 4 cai. Avea lungimea de 621m si latimea de 118m si asigura un nr. de

250000 locuri, adica un sfert din populatia Romei Antice. Este cel mai mare stadion construit vreodata si dateaza din

timpul lui Iulius Caesar, acum 2060 de ani.

Arcul de zidarie roman. Executia se face cu elemente radiale dispuse pe cofraje

Tehnologia romana de executie a arcelor de zidarie

.

Apeductul din Segovia. Sursa: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/10/Aqueduct_of_Segovia_02.jpg

Terma romana in localitatea Bath din provincia Romana Britania (Actuala Marea Britanie). Terma a fost restaurata

total. Sursa imagine:royalcrescent.co.uk

Fosta Terma a lui Diocletian din Roma – Ruinele au fost transformate in perioada Renasterii de Michelangelo in

Biserica Santa Maria degli Angeli

Termele lui Diocletian din Roma, transformate in Biserica Santa Maria degli Angeli.

Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Diocletian_window#mediaviewer/File:Baths_of_Diocletian-Antmoose1.jpg

 

Pantheonul din Roma, o constructie unica, acoperita cu o cupola de beton simplu, sub forma unei coji nervurate. La

partea superioara cupola este sparta sub forma unui cerc numit si ochi/oculus, prin care se ilumineaza spatiul. Se

presupune ca aceasta cupola a fost proiectata si executata sub supravegherea celebrului inginer Roman Apolodor

din Damasc.

Locuinte in orasul antic Priene – o colonie din Grecia Antica, acum in Turcia. Se observa parcelarea, perfect

ortogonala. Proprietatile aveau mici dimensiuni, cu locuinte modeste si relativ identice, insa fiecare proprietate avea

totusi o curte proprie.

Imagine 3D sectionata a unei locuinte romane. Aceasta tipologie era larg raspandita in tot imperiul, din Asia pana la

Gibraltar.

Locuinta romana in orasul Pompei. 1-Vestibulum/Fauces, 2- Tabernae, 3- Atrium, 4- Impluvium, 5- Tablinium, 6-

Triclinium, 7- Alae, 8- Cubiculum, 9- Culina, 10- Posticum, 11- Peristylum, 12- Piscina, 13 – Exedra

Insula de locuinte inalte la Ostia.

In spatiul latin, aceste structuri poarta numele de BAZILICA. In prezent prin bazilica

intelegem biserica dar adevarul istoric este ca la origine aceste constructii erau folosite in

Imperiul Roman, exact ca in Grecia Antica, ca si hale ale orasului, cladiri multifunctionale in

care se putea intra printre coloane, din lateral, in zona acoperita, prin ori ce zona,

neexistand pereti de inchidere sau usi. Aceste cladiri numite bazilica au functionat in

Imperiul Roman ca spatii pentru petreceri ale orasului, spital temporar, sali de judecata,

intruniri politice, ateliere de productie pentru echipament militar pe timp de razboi sau

ateliere de constructie pentru legiunea stabilita in castrul respectiv.

De abia odata cu raspandirea Crestinismului si prabusirea Imperiului Roman de Apus,

aproape toate cladirile de tip bazilica devin biserici inchise.

Spre deosebire de Grecia Antica, teatrele Romane erau amplasate chiar in oras, suprafata

conica a gradenelor fiind sprijinita pe o mare structura semicirculara din arce de zidarie, prin

care se si circula spre peluze.

 Practic, teatrele grecesti erau o amenajare a teritoriului pe cand cele romane erau o

constructie.

la teatrele romane scena avea un decor fix extrem de inalt pentru a obtura peisajul orasului.

Acesta, numit PROSCENIUM,  era foarte decorat cu elemente arhitecturale si sculpturale.

, in Imperiul Roman domina constructiile structura de zidarie cu arce.

Ingineria Romana a preluat si rafinat mai vechea stiinta generala si comuna a

tamplariei/dulgheriei, pentru constructia de acoperisuri cu deschideri foarte mari,

realizandu-se astfel lucrari imperiale cu acoperiri impresionante cum ar constructiile de tip

Basilica.

Din zona Babyloniei, Romanii au preluat tehnologia fundatiilor de adancime, care au permis

realizarea de fundatii de locuinte pe apa, in zone mlastinoase. Fundatiile de adancime,

executate din trunchiuri lungi de copaci, au permis constructia de poduri peste rauri relativ

mari.

Astfel, toate orasele Romane aveau o sursa de apa curgatoare de foarte buna calitate,

adusa uneori de la o distanta considerabila. Roma avea in perioada de maxima dezvoltare

un numar de 11 apeducte, dezvoltate de-a lungul a 500 de ani. Apa venea pe

canale ingropate in formele de relief si uneori traversa vai pe poduri dedicate din zidarie. In

localitate apa ajungea fie la inaltime, fie sub presiune, de unde era distribuita prin tevi de

plumb spre fantanile orasului sau spre fantani privateOrasele romane beneficiau de sisteme

de canalizare, de multe ori amplasate sub trotoarele strazilor. Apa pluviala de pe strazi nu

baltea datorita profilului stradal curbat si se scurgea de asemenea la canalizare.

Toate orasele romane aveau cel putin o terma. Terma era o baie publica, uneori de mari

dimensiuni, si putea avea cazi, bazine de apa calda, rece, piscine, bazine de innot, sali de

gimnastica, sauna precum si alte facilitati.

Termele aveau in unele spatii incalzire prin pardoseala, apa calda sau aburul circuland prin

trasee din tevi pe sub pardoseala.

In unele cazuri, termele beneficiau de spatii enorme cu bazine, spatii acoperite de sisteme

complexe de bolti. Ingineria constructiilor de biserici crestine a fost puternic inspirata de

ingineria romana a termelor.

Locuintele din orasele antice erau grupate in insule de locuit. O insula de locuit este

totalitatea locuintelor alipite una de alta, inconjurate pe perimetru de strazi.

oamenii bogati aveau baie/therma proprie, racord la canalizare, aductiune cu una sau mai

multe fantani, mai mult de 2 curti interioare, apartamente extinse pentru sclavi precum si

alte spatii atent decorate, finisaje spectaculoase, pardoseli din mozaic, coloane, statui.

Comparativ insa cu blocurile de locuit din prezent, insulele romane erau mult mai insalubre,

deoarece nu existau instalatii sanitare avansate cum ar fi veceul cu apa, bazine de

depozitare, robinete. Toti cetatenii mergeau zilnic la therma/baile publice pentru igiena

personala.