istoria arhitecturii,renasterea

Upload: tody9229

Post on 04-Apr-2018

300 views

Category:

Documents


5 download

TRANSCRIPT

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    1/36

    Renasterea

    Protorenasterea sec. XV.-centrul promotor a fost Florenta:centrul economic,cultural,adesea politic al Toscanei,a intrunit toate conditiile necesare

    aparitiei renasterii la inceputul secolului .XV.

    -placajul ziduriloreste realizat cu 3 tipuri de marmura sau piatra cu nuante de culoare diferitaPiatra Sena,celebra piatra verzuicenusie in combinatie cu marmura alba este placajul traditional ptr cladirile toscanei pana in Renasterea timpurie.

    -profesia de arhitect capata un statu social(artistii),fiind pretuiti,respectati,faima lor depasind granitele orasului unde profeseaza.

    Filippo Brunelleschi(1377-1466) arh,sculptor,inginer-primul reprezentant al noii arhitecturi,imbina cu gratie si prospetime

    elem traditionale ale proto-renasterii toscane cu cele antice romane

    -introduce elem matematice in proiectarea operelor sale astfel rezolvand unele dintre problemele practice de constructie.

    -in tratarea plastica a fatadelor Brunelleschi aplica rapoarte si proportii,care confera monumentelor o perfecta armonie,el

    utilizeaza sectiunea de aur in proportionarea fatadelor si urmareste cu rigurozitate modularea soatiului in spirit renascnetist.

    Leon Battista Alberti(1404-1472) muzician,jurist,scriitor,pictor,matematician.arhitect si teoretician de arhitectura-este tipul deom universal al Renasterii si primul mare arhitect diletant.

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    2/36

    San Miniato al Monte Are o plastica arhitecuralaproprie,derivata din cea aRomei imeriale.

    Este folosit arcul in plin

    centru,descarcat direct pe

    coloane,in fatadata arcadele

    astfel realizate sunt adosatemesei de zidariesi eu rol

    decorativ.

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    3/36

    Biserica SF Petru sec .XIV.

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    4/36

    Logia dei Lanzi la Firenze

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    5/36

    Santa Maria dei FioreUltima constructie gotica si prima constructie a Renasterii italiene,cupola prijina pe un

    tambur octogonal cu diametrul de 43 m.Realizata din 8 felii eliptice,compuse din 2 coji de

    zidarie paralele,cupola este intarita cu nervuri.Inaltimea sa de la nivelul pardoselii este 107 m.

    La aceasta contructie,ce va deveni un insemn al arhitecturii Renasterii florentine si un model

    pentru etapele urmatoare,Brunelleschi continua in solutia structurala,principiile valoroase ale

    arhitecturii gotice,ilustrate si prin elanul vertical al cupolei.

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    6/36

    Capela PazziConstructie de tip central este incununata cu o cupola poligonala pe

    nervuri,tip structural frecvent intalnita in Renastere.Arhitectura interioar

    Este subliniata prin detalii de inspiratie clasica,realizate intr-o tratare

    bicroma,motiv curent in arhitecura florentina.

    In plastica de fatada sunt imbinate elemente ale romanicului cu cele

    antice romanice.

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    7/36

    Bazilica San LorenzoBiserica San Lorenzo exprima spatiul arhitectural al sec. XV-lea italian,elem prezente inca din perioada

    Crestinismului timpuriu si al Romanicului,specifice traditiei italiene,constituie sugestii care nu sunt

    ignorate.Tipul constructiv este cel bazilical cu nava principala acoperita cu tavan drept.Spatiul este

    ritmat, iar directionarea orizontala catre altar este accentuata.Cheia rezolvarii spatiale o constituie-ca si

    in Romanic sau Gotic-traveea colateralului considerata in cele 3 dimensiuni ale sale,in functie de ea,este

    modulat intreg spatiul dar relatiile matematice simple sunt utilizate de artist in intentia obtinerii unor

    rapoarte care sa conduca la un spatiu lipsit de tensiuni,la scara umana si usor perceptibil.

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    8/36

    Ospedale degli InnocentiProgram de arhitectura tipic ptr noua perioada a fost o comanda a

    municipalitatii Florentei.Aici, Brunelleschi compune planul dupa traditia

    medievala cu incaperile desfasurate in jurul unei curti interioare cu portice.

    Spatiul construit se deschide inspre piata.Arhitecura vioaie si gratioasa este

    imbogatita de decoratiuni cu medalioane din ceramica realizate de AndreeaDella Robin.

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    9/36

    Palatul Medici-RicardiUnul dintre cele mai celebre palate florentine,specific Renasterii timpurii,este compus in plan

    dupa principiile medievale,cu o curte interioara de tip patio.

    Elem caracteristici sunt:fatada cu o tratare gradata a bosajelor de piatra,marcarea pe

    orizontala a etajelor,golurile mai putin numeroase la parter,la etaj fereste largi de tip

    bifore,inspirate din perioada medievala.Cornisa monumentului,ampla,incununand intreaga

    constructie,este un element nou,care a instituit o preocupare de seama ptr arhitectii Renasterii.

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    10/36

    Palatul PittiRealizat probabil dupa un proiect al lui Brunelleschi constructia

    este reprezentativa pentru evolutia atat a arhitecturii cat si a

    societatii florentine in perioara Renasterii.

    Compozitia simetrica a planului reprezinta noile preocupari de

    organizare a spatiului.Fatdata catre strada,datand din prima

    perioada de executie,este inca apropiata de conceptia medievala.Paramentul este executat din piatra,al carei relief scade in

    adancime de la parter pana la ulrimul etaj,elementele

    caracteristice sunt:marcarea pe orizontala a volumului

    construit,raportul dintre plin si gol si preluarea formelor

    ancadramentelor din antichitatea romana.

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    11/36

    Palatu Strozzi

    Exemplu devenit clasic pentru [rogramul de resedinte patriciana

    urbana din Florenta Renasterii timpurii,palatul reia in compozitia de

    fatada elem specifice acestei etape.Se constada o sensibila evolutie atipului de plan,compus tot in jurul unei curti interioare,dat cu o vadita

    preocupare pentru simetrie si pentru obtinerea unor incaperi

    reprezentative generoase.

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    12/36

    Santa Maria NovelaAlberti intervine in spirit renascnetist in compozitia fatadei gotice a

    monumentului,introducand motivul central a portalului.O idee noua este si

    modul de legare a fatadei prin votric,a volumui suprainaltat al navei centrale

    cu colateralele.

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    13/36

    Sant Andrea(Mantova)Compozitiae se caracterizeaza prin incercarea de imbinare a

    planului de tip central(in partea de E) cu cel traditional bazilical.O

    inovatie o constituie si inlocuirea colateralelor prin capele,alternand

    cu forma si dimensiuni,elemente care schimba imaginea spatiala

    traditionala.Fatda dezvolta ideea arcului central ca dominanta,iar

    pilastrii care cuprind cele 3 etaje anunta compozitiile cu ordincolosal din etapa urmatoare:intreaga rezolvarie plastica urmareste

    redarea formelor clasice dupa conceptia teoretica a marelui arhitect

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    14/36

    Rimmini Tempio di MalatestaVechea biserica medievala este imbracata cu o fatadata noua,conceputa dupa principiile

    teoretice ale lui Alberti si inspirata de motivul arcului de triumf roman.

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    15/36

    Palatul RucellaiMonumentul reprezinta o noua etapa in evolutia fatadei palatului renascentist,

    care este ritmata pe vertical prin pilastri suprapusi.In compozitie este urmarita o

    riguroasa interproportionare a tuturor formelor

    l O l i l i

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    16/36

    Piata San MarcoCelebra realizare arhitecturala,ansamblul

    de la San Marco este metaforic considerat

    marele salon al Europei.

    Turnul Orologiului

    Cladire reprezentativa pentru piata venetiana,marcheaza inceputul

    constructiilor din faza Renasterii si exprima noile conceptii ale epocii,

    in care timpul ca unitate de masura incepe sa joace un mare rol in

    organizarea vietii sociale si economice.

    Scoala din San Marco

    Constructie realizataintr-o arhotectura plina

    de pitoresc in spirit

    specific venetian.Ca un

    ecoun indepartat,este

    reluata imaginea de

    fatada a bazilicii San

    Marco,dar jormele

    decoratiei arhitecturale

    sun cele ale Renasterii.

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    17/36

    Biserica Santa Maria dei MiracoliStructura si spatiul interior al biserici venetiene-nava unica acoperita

    cilindric si conul cu cupola flancat de turnul scari catre clopotnita-sunt

    sincer exprimate in volumul concentric.

    Fatdata divizata in doua registre pe orizontala,sunt situate printr-o

    succesiune de travee,detalii arhitecturale sunt renascnetiste.

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    18/36

    Biserica San Giovani

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    19/36

    Pallazeto di Venezia

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    20/36

    Palazzo Canceleria

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    21/36

    Tempietto di San Pietro in MontorioAmbianta romana transforma stilul lui Bramante,care devine auster,respectand riguros

    procesele compozitiei clasice.Acest mic monument amplasat in incinta manastirii San

    Pietro in Montorio,este primul exemplar al apogeului Renasterii,alRenasterii clasice.

    El reprezinta o noua etapa a preocuparilor constructive si teoretice ale lui

    Bramante,care adopta o solutie perfect centrala,interpretand in esenta lor forme

    arhitecturale antice

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    22/36

    Santa Maria delle Grazie

    In perioada milaneza a activitatii sale,Bramante construieste partea de est

    a bisericii,inceputa in stil gotic.In plastica arhitecturala Bramante pastreaza

    caractere ale arhitecturii lombarde din perioada timpurie a Renasterii.

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    23/36

    Bazilica Sf. Petru din Roma

    Plan, Bramante

    In 1506,Bramante a fost insarcinat cu

    reconstructia catedralei Sf. Petru,el adopta

    solutia centrala in cruce greaca inscrisa,complet

    simetrica.Domul central semisferic urma sa fie

    flancat de patru domuri mai mici,ridicate

    deasupra capelelor de colt-si ele in cruce

    greaca-si in exterior de patru turnuri.

    Aceasta dispozitie,continua traditia milaneza

    si pe cea a lui Leonardo da Vinci.

    Masivele pile de zidarie care urmau sa suporte

    cupola sunt tratate sculptural,ajungandu-se laforme prea fragile,care nu ar fi putut suporta

    imensa cupola proiectata.

    F F l

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    24/36

    Farnese Farnese palazzo

    Trento palazzo Buonconsiglio Il Gesu

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    25/36

    Trento palazzo Buonconsiglio Il Gesu

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    26/36

    Santa Maria dell Anima dei Tedeschi

    S S i d ll i i

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    27/36

    Susana Santa Maria della Vittoria

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    28/36

    Palazzo Prosperi-Sacrati

    Ercole dEste

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    29/36

    Ercole d Este

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    30/36

    Palladio Caprarola

    Vila este compusa dupa planul unei fortarete medievale, care cuprinde in rezolvarea sa arhitecturala conceptiile artistilor Renasterii despre

    orasul sau cetatea ideala.

    Basilica Palladiana

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    31/36

    Basilica PalladianaGeniul marelui artist (Palladio) se manifesta aici, prin introducerea a ceea

    ce va ramane cunoscut in istorie ca motivul palladian .

    Armonioasa suita de arcade sprijinind pe duble colonete libere pana la

    nivelul impostei, fiecare travee fiind incadrata de coloane angajate.

    Basilica e inconjurata pe intregul contur de portice suprapuse.

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    32/36

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    33/36

    Palatul ChiericatiPalladio adopta pentru fatada formula ordinelor suprapuse, cu antablament drept.

    Inovatie proprie lui Palladio inspirata de conceptia manierista si traditia venetiana

    este deschiderea aproape totala a fatadei, care pastreaza o zona plina numai in

    centrul etajului.

    Palladio reuseste o perfecta incadrare in peisaj.

    l l

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    34/36

    Program nou prin rezolvarea caruia se da tonul pentru

    numeroase constructii baroce, Teatrul Olimpic este

    primul teatru de tip arena, care preia formula antica,

    fiind insa acoperit.Interesanta este si tratarea scenografica a unor strazi

    sugerate in fundalul scenei.

    Teatrul Olimpic

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    35/36

    Villa Lante - Bagnaia

  • 7/29/2019 Istoria arhitecturii,Renasterea

    36/36