1.CE ESTE UN SIT EVOLUTIA NOTIUNII IN TIMP,TIPOLOGII.Sit=un mediu in care apotul constructiilor si amenajarilor este semnificativ, iar urbanul (oras_suburbii) este materializarea lui.Pentru O.J.Simonds situl e similar mai mult cu cadrul natural .De-a lungul timpului notiunea avand mia multe nunatari subscrind la faptul ca orasul este format el insusi dintr-o multitdine de situri.Tipologia sitului poate avea in vedere caracterul asezarii(sit rural ,sit urban), caracterul spatiului (sit definit , sit complex , difuz ) si relatia cu vecinatatile (sit deschis, sit inchis).2.APORTUL SPATIILOR VERZI DIN PUNCT DE VEDERE URBANISTIC SI SOCIAL IN CADRUL STRUCTURILOR URBANE. DPV Urbanistic: Spatiile verzi ca o componenta organica a aorasului sunt implicate in multe din activitatile urbane ,direct sau indirect , deci fac urbanism din ele.Ele participa la umanizarea spatiului construit dandu-I viata , intimidate , atractie .In cele mai multe cazuri sunt fcatorii ce determina calitatile unor ambienturi.adaugand medierea in scara orasului detasarea unor forme ale reliefului(vai cornise versante ) sau delimitarea unor zone (prin cursuir de apa,pinteni de padure,perdele sau fasii verzi)ele pot acuza sau chiar impune un specific localitatii.Acelasi effect poate rezulta si din sustinerea unor perspective ( aliniamente , succesiuni de peluze, completarea unor fronturi) sau punerea in valoare a unor cladiri/complexe semnificative(peluze,bazine apa,accente ,fundaluri,pete de culoare floricola etc)Ele pot introduce unitatea , da continuitate , elimina monotonia fronturilor prea lungi(forme noi ,ritmn, culoare) sau unor ansambluri rezidentiale(alternari de peluze, grupuri de arbori, suprafete de apa)si pot masca sau atenua unele deficiente ale compozitiei urbane (mai ales in cazul unor restructurari).De asemenea ele pot face util un spatiu de tranzitie eliberat de constructii pana la atribuirea altei functii.DPV Social: Orice peisaj amenajat devine si un loc de intalnire si cu cta ofertele sunt mai numeroase creste si numarul vizitatorilor , deci se mareste si numarul contactelor sociale .De la “gradina secreta” a evului mediu (destinata nobilului sau monarhului)pana la “orasele distractie” Disneyland EuroDisney saltul e impresionant.NU avem in vedere numai numarul vizitatorilor ci si multitudinea intalnirilor pe unitatea de timp si marea diversitate de categorii profesionale si sociale(suficienta este compararea cu Versaill-ul marilor serbari din sex XVII).Dupa strada si piata ,gradina adevenit al IIIlea spatiu public ce poate determina atitudini sociale collective(atasament afta de oras , coeziune sociala , miscari revendicative) o data cu aparitia gradinilor publice mai ales incepand cu sec XVIII.3.PEISAJUL ISTORIC EXEMPLEPeisajul istoric – un peisaj specific care este asociat la o intamplare memorabila, un eveniment istoric major, un mit bine cunoscut sau o batalie epopeica.EXEMPLE : Gardina Intoarcerii _peisagistul francez Bernard Lassus din orasul Rocheford a creat aceasta gradina cu functia de destindere dar si de memento( pe locul unei foste mlastini , arsenal militar in sec XVII de la care au ramas niste constructii , abandon ) .IN urma unei analiza inventive ,la zi, se poate remarca ca: intentia stratificarii este lizibila in inasi natura de tratare al fiecarui plan , inlocuirea pamantului batatorit cu pavele da impresia unui spatiu rezervat in totalitate pentru promenada .Daca pavajul evoca perioada arsenalului, peluza evoca evoca pe cea a abandonului .Lassus foloseste glisarea planurilor pentru a face inteleasa alternanta de acoperiri si descoperiri succesive .Peisajul readuce orasul la fluviu din care se indepartase .4.RELATIA CONSTRUCTIE-PEISAJ INTR-O COMPOZITIE SI ELEMTELE FOLOSITE.Arhitectura poate deveni dominanta ca prezenta fizica intr-un spatiu verde si astfel vegetatlul,apa devin doar elemente de ambientare , de aceea in studiile despre gradini se acorda o importanta inscrierii interventiilor umane in peisaj.Aceasta relatie a interesat inca din renastere .Si in prezent balanta inclina spre acuzarea si mentinerea elemtelor majore ale peisajului .Relativ la inteventiile in general se semnaleaza urmatoarele situatii:a.negarea/distrugerea peisajului (decaparea unui dla,nivelarea unei coline,secarea unei oglinzi de apa ,defriarea unei paduri)b.alterarea peisajului(terasarea unui deal,eliminarea meandreleor unui curs de apa,defrisarea partilaa aunui masiv)

c.accentuarea caracterului pozitiv (incoronarea unei coline sau cornise cu o constructie reprezentative, inlocuirea partilor degradate ale unui masiv, eliminarea bratelor secnate ale unui curs de apa si inlocuirea lor cu vegetatie de lunca )daca in primul caz peisajul este deposedat de trasaturi definitorii in cel de al IIIlea caz el devine parametrul primordial al compozitiei.In relatie arhitectura-peisaj putem intalni ipostazele:armonizare , asociere , accentuare.Ex:unui peisaj plat monoton nu-i trebuie asociata desfasurare monotona de elemente ce va duce la un caracter indecis/slab .Un caracter puternic /ferm se va obtine asociind cadrului natural o arhitectura cu identitate.Ex: Simonds : constr bine concepute sunt rareori rezultatul adaptarii totale a compozitiei la sit _ se poate ajunge la camuflaj .UN proiect bne conceput reprezinta mai degraba ceva mai mult decat o integrare studiata a functiilor programului si a functiilor sitului .Ex:Schulz _ necesitatea continuitatii .Principala cauza adistrugerii peisajului o constituie dezintegrarea caracterelor sale de baza .ELEMENTELE FOLOSITE:porticul coloana,pavilioanle belvedere,terasele insotite de parapete si scari,pergola,grota ,peretele decorativ, fantanile .zidul de sprijin, podul pasarela,lucrari hidrotehnice , mobilier urban , lucrari de arta.5.APA_ LUMINA _ CULOAREA IN AMENAJAREAPA_Are rol in relaxare ,indemn la meditatie , in detasarea de presiunile existentiale si este mediu tonifiant inlocuind stresul.Este o componenta importanta in morfologia gradinii.Mereu concurata de vegetatie , uneori devine regina compozitiiei (incepand cu gradinile renasterii italiene).Reflexia ei se asociaza cu vegetatia arhitectura si cerul.Principalele ipostaze ale apei sunt:oglinda , apa cu insule , firul de apa , cascada sau perdeau de apa si fantana.Caracteristic acestui sf de sec sunt: spectacolul complex asocierea apei cu efecte de lumina si sunet si universal apei_Aqualand.Prezenta apei atrage dupa sine si alte elemente : stancile,insulele,legaturile mal-insula , trecerile pas cu pas:podetele , podurile.Oglinda de apa:rol decorative , ajutata de jocuri de apa.Are forme geometrice ,delimitate de o bordure sau banda de flori sau se merge cu peluza pana la malul apei.caracterul decorative este subliniat prin jocurile de apa si luminat sau corelarea cu un set de programe musicale.Lacul: contur irregular ,favorizeaza relaxarea psihica in cazul gradinilor peisagere sau agrementul dac este destinat sportului porfesionist.Suprafetele mari nu convin daca nu se vede malul opus se diminueaza interesul.Amenajarea malurilor _cautarea intimitatii.Primenirea apei este o necessitate ,impermeabilizarea se poate face prin glituire sau betonarea sau aplicarea de straturi impermeabile.Cursul de apa: pe un teren plat are latime mai mare si formeaza meander.Se vor cauta o diversificare in amenjarea celor 2 maluri sau schimbarea directiei aleeilor vecine cu obturari vegetale si insule .dac panta e mare, ape iuti interesante prin cascade viraje scurte , stanci, nivele diferite ale vegetatiei.LUMINA_are rol hotarator in realizarea expresivitatii unei compozitii si a unui ambient in tandem cu culoarea .TRe sa se tina cont de anumite recomandari in ce priveste folosirea luminii:_evitarea contrastelor prea mari lumina_umbra , rupe unitatea._siluete interesante sunt puse in val cand soarele este aproape de linia orizuntului_lumina de maiaza mareste intensitatea cromatica ,acuza mai bine formele ,razele de dimineata si seara aduc un aport aparte al umbrelor purtate foarte prelungi in imaginea compozitiei_in comp care predomina zonele umbrite se recomanda acuzarea unor arii insorite ce aduc veselie Iluminatul artificial : avantaj ca ne ofera game cromatice variate calde si reci ,lumina clara sau difuza, iluminat pulsatoriu sau intermitent ,diverse efecte ,directionari , selectari.IN realizarea sis de iluminat trebuie avut in vedere 3 situatii:iluminatul general,iluminatul local/punctual si iluminatul de ambianta.NU trebuie abuzat de luminatul de jos care ar afecta linistea gradinii sin u se recomanda nici filtrele colorate ce produc o atmosfera prea artificiala.IN cazul jeturilor de apa se poate apela la fibra optica care permite introducerea luminii chiar in jet sau oglinda si inlatura orbirea.

CULOAREA_Ca si sunetul este o forma aneergiei radiante,un fen vibratoriu care l-a impresionat pe om.IN natura sunt 2 surse de senzatii de culoare :lumina natural pura si suprafetele corpurilor ce reflect alumina .Ochiul uman percepe 120 culori ,percepere depinzant de tenta,saturatia si luminozitatea senzatiei de culoare.Utilizand anumite culori sau asocieri de culori se pot crea efecte ,stari emotive si chiar fiziologice Rosul:dynamic,invita la actiune.VErdele:liniste,prospetime Albastrul:calm,reverie,Oranjul:furtunaCromatic ave urmatoarele categorii de compozitii: monocolore,bicolore si multicolore.6 ATITUDINEA LUI ROSARIO ASSUNTO FATA DE PEISAJ SI CUM DEFINESTE VIS A VIS DE NOTIUNEA DE SPATIUInsistand pe descifrarea peisajului in sine sin u ca imagine a privelistii Assunto ajunge la urmatoarele caracteristici care definesc peisajul: peisajul este in primul rand un spatiu,este mia mult decat un spatiu(pt ca nu orice spatiu este si peisaj).Daca cerul deschide peisajul spre infinit solul il limiteaza si astfel el devine o prezenta a infinitului finit un spatiu limitat deschis exterior .peisajul este un metaspatiu pentru ca este un loc cu attribute ce-l individualizeaza si unde timpul ca istorie are o contributie esentiala transmitand nature o cultura.7.CE ESTE UN COLUMBAR.CE ESTE UN SCUAR?Columbar=Exista 2 modalitati de tratere a cadavrelor:inhumare si incinerare.Inhumarea cadravelor incinerate se fca in columbar.IN tara noastra inhumarea de cadaver incinerante se realizeaza numai la Bucuresti Crematoriul Cenusa. Columbarele ies din rigiditatea de org a cimitirelor.Pentru ele se cauta peisaje stimulatoare cu topologie variata , deschideri de perspective sau dipuneri care sa capteze interesul , vegetatie bogata sau regizata , chiar prezenta unor monumente .Peretii celule pentru urne devin structuri arh.Compozitia unor asemenea locuri prefera stilul peisager.Ex:Igualada Barcelona ,Brion_San Vito D’Attivole (Italia)Scuarul=cea mai mica unitate de spatiu verde amenajat (la noi in tara).Este o compozitie de sine statatoare , dependenta in mare masura de conditionari ale contextului.Scuarul de tranzitie : spatiu liber , rezultat in urma daramarii unei constructii , mentinut neconstruit pana la clarificarea dsetinatiei , amenajat sumar, vegetatie floricola.Scuarul de circulatie : Amenajat in intersectii cu traffic auto si pietonal major devenind pastille de giratie sau refugiu de protectie.NU se va folosi vegetatie inlata care sa obtureze vizibilitatea .Iluminarea atinge intensitatea de traffic intens uneori mobilat cu o lucrare de apa.Scuarul din zone rezidentiale: amplasat in vecinatatea unor dotari sau in preajma unor locuinte colective,folosit mai ales de copii si varstnici va trebui mobilat cu obiecte de joaca dar si cu refugii umbrite .Apa este binevenita.Scuarul decorative : destinat punerii in valoare a unui obiect reprezentativ _lucrare de arta monumentala,mon istoric sau de arhitectura , institutie.Se va suordona obiectului pe care il serveste sau in cadrul mai multor obiecte celui dominant.Ex: scuarul din fata ateneului din Buc.Diversitatea poate adduce si mobilierul urban , scuarurile decorative fiind cele mai cautate.vegetalul poate oscila intre 80 si 10% , mineralul avand prioritatea.Scuaruri in functie de utilizare:de lunga durata , de scurta durata.8.PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE GRADINII ARABE , ANDALUZE , MAURE Intalnite peste tot unde s-a extins imperiul arab India Asia Mica, Persia< Egipt , peninsula Iberica America de Sud.Au asiguart continuitatea antichitatii orinetale si Greco romane , au preluat de la persi mirajul gradinilor paradis , dela chinezi modul de a sugera imensitatea universului , de la romanii bizantini artificialitatea si si-au adus propria contributie la personalizarea patio-ului elenistic.IMbogatirea ornamenticii,introducerea parterului brodat,rafinarea havuzurilor rezultatnd gradina poeziei , armonie intre arjitectura si vegetal.Statuile au fost inlocuite de arabescuri .Ex: bagdad,damasc, samarah , alcatai.Andalusia: apogeul dominatiei arabe atins in sec X_califatul de Cordoba .Vegetatie luxurianta,la loc de cinste se afla palmierul ,desfasurarea pe tri terase .Pe terasa mediana fin amenajate livezile si gradinile.Gradinile alimentate cu system de irigatie , arhitectura luxoasa .Califatul de Sevillia(al doilea califat)_modelul preferat fiind gradinile cu patio gandite simple ca un spatiu inchis de constructii si un havuz in mijloc .Califatul Granadei_gradini cu patio , apa tasneste discret cade din bazin in bazin , din ultimul bazin ajunge in canale imbricate in ceramica , spatiu de trecere dintr-o curte in alta bogat decorat(balcoane cu flori).Curtea este

fie pavata cu marmura fie cu ceramica colorata , compartimentata cu alei si vegetatie fasonata.Arbori si arbusti , palmierul ,portocalul.Articulare cer_arhitectura_apa_vegetatie_lumina gradate.Ex:Alhambra _curtea leilor,curtea mirtilor ElGeneralife _curtea chiparosilor , gradina inalta .9.DIFERENTIEREA GRADINILOR JAPONEZE DE CELE CHINEZE SI CE ESTE O GRADINA BONKEYGradina Bonkey: se rezuma la un platou de portelan pe acre se realize o gradina cu o vegetatie minuscula.Se promoveaza si in japonica in prin plan latura spirituala si trairea naturii,satisfactia estetica se obtine prin armonizarea contrariilor se folosesc cam aceleasi elemente in comp. inclusive traseul sinuos al aleeilor , dar daca gradina chineza se poate incarda in stilul peisager de factura baroca cea japoneza se va incadra in stilul peisager de factura clasica.Ea este caracterizata de fomre ismbolice unitate si rationalism.Spatiu este f restrans si se simte o anume retinere fata de sensual , se acorda atentie in asociere de lemnete numerelor 3 5 7 , se simte tendinta spre abstractizare , se trairea mai mult filozofica a peisajului.Va mai aprea lanterna de piatra , gardurile si umbrelele de bambus , veranda case ice semnifica trecerea spre interior .gradinile vor sugera diverse tinuturi ale tarii prin folosirea elem begetale si minerale de la fata locului:gradini de munte,de campie de stanci, de rauri,vecinataea marii.Ele pot fii austere sau bogat ornamentate.Gradina templului,gradina ceremoniei ceaiului,gradina Dainionului.Gradina miniaturala,gradina bonkey,gradina kara san sui.Chinezi: caracteristici compozitionale_predomina liniile curbe,serpentine baroca,carari serpuitoare,copaci contorsionati,organizare contrastanta a elementelor naturii.O compozitie nu poate fii vazuta toata din acelasi punct.Rocile jadul cristalele .Apa ,niciodata fantani tasnitoare.Fata linistita si luminoasa a lacului exprima insusi perfectiunea Tao .Apa conduce spre impressionism ,muntele roca exprima exprima viziunea expresionista ,vegetatia intalnita sub forma de arbori sia rbusti,mai putin flori ,eventual lotusi.Elem de arh:pavilioanele ,pagodele,podetul,parapetele.Gradina inconjurata intotdeauna de ziduri cu ferestre si porti.10.GRADINA ARHITECTURALA-apare in italia unde:Devine o demonstratie spectacol in materializarea unui concept –act artistic calculate.Matematica se intalneste cu poezia,stiinta cu fantezia .Marii arh ai epocii se vor implica in crearea gradinilor rezultand dominatia acestora de catre elem de arh.Interiorul resedintei se prelungeste in gradina prin axe, terase, portice,colonnade,zid vegetal ce reaiu motivele decorative ale spatiilor arh.Apar compartimentari ca acelea ales spatiului interior in timp ceveg inalt este tratat geometric,elem arhitecturale,figure umane.Bramante_gradina Belvedere a Vaticanului _introduce in prim plan elem arhitecturale:scari , balustrade,pilastrii ,nise.Boboli_Florenta(Pitti)_panta de deal,suucesiune de terase ce se ingusteaza spre vf dealului,culminand cu o terasa belvedere .bazine de apa,statui,vegetatie de arbori in forme geometrice .Baroc_creste spectacolul aparand “gradina spectacol” oferind efecte tar ice antreneaza toate simturile.Este dominate de principii arhitecturale si elemnte ale arh de asemenea:terase,scari,balustrade care contribuie la definirea personalitatii gradinii.Apa_prin multitudinea manifestarilor readuce gradina mitologica(miscare iluzie muzica stare de vis)Scullturi dinamice ,anima locul prin tragism sip or fii cuprinse intr-o privire.Ingeniozitate fara precedent a perspectivei.Trasee curbe,serpentine,inlocuirea realului cu iluzia,fantastical“gradina groazei” zoosofie,mitologie,manierismul ororii.11.CUM AINFLUENTAT MISCAREA MODERNA IN ARHITECTURA RELATIA DINTRE CONSTRUCTIE SI PEISAJSe poeneste de la cnceptul ca peisajul reprezinta”spatial de locuit in aer liber” .legatura constructie –gradina trebuie sa atraga atentia asupra legaturii om-natura-tehnica.Bauhaus-walter Gropius _considera intensificarea relatiei locuinta-sit.Incadrearea compozitiei arhitectonice in natura , natura incepand sa devina o replica la opera arhitecturala ,iar relatia interior exterior capata o continuitate visual-estetica.Conlucrarea omului cu natura.Relatia civilizatiei industrializate cu natura este o relatie tensionata ,ca raspuns la efectele negative ale noii civ apar numeroase spatii de agreement,practicarea sportului(eliminarea stresului si sedentarismului).de asemenea se declara unele zone rezervatii naturale.

In perioada anilor 50-60 are loc accelerarea procesului de urbanizare care duce la dezbaterea relatiei constructie-peisaj si afirmarea arhitecturii organice sau a racolarii exteriorului prin pereti cortina.FLWright_ construieste case care sa aduca natura in preajma omului,care sa porneasca de la natura sitului , concordanta locuintei cu terenul ei ducand la o potrivire deplina numita frumusete.Le cOrbusier_omul fiind un produs al naturii,natura trebuie sa-si impuna legile in creatia arhitecturala.principiul acesta estetic nu poate fii susutinut de opare sa arhitecturala(exceptie_vila savoye).Alvar Alto_opera umana si natura trebuie sa formeze o unitate .Dupa principiul in natura “orice depinde de orice” nici arhitectura si nici amenajarile peisagere nu ar trebui sa uite acest principiu pentru viabilitatea creatiei.(vila mairea)Gilles Clements_mizeaza pe conceptual “gradinii salbatice”-nu vede necesitatea supunerii oricei bucati de sit.Tot ceea ce omul abandoneaza timpul si biological ofera peisajului o sansa de a mentine bogatia mediului.De la el porneste conceptual de a intervene dupa manifestarea vegetalului sin u inainte ca in toate gradinile de pana acum.12.CARE SUNT COPONENTELE MAJORE ALE UNEI COMPOZITII PEISAGERECompozitiona_se fac evalorificarea in cat mai multe scene a configuratiilr terenului .De regula se cauta o tipologie mai animate a reliefului iar acolo unde nu exista se sistematizeaza.,perspective lungi sunt inlocuite cu cele spre ambinate oferite din loc in loc.Obiectele de arhitectura nu mai dicteaza spatiul ci sunt ocolite si se obteaza pentru o dicretie a acestora .Se exclude simetria ,ritmicitatea,aliniamentele,suprafetele plate sau intinse. Eviotate terasele,scraile monumentale si colonadele sau porticele ample.Ale ice conduc spre diferite scene vegetale.Vegetatia _distributia ei are reguloi bine stabilite , devennd componenta majora a amenajarii.Lumina are aceeasi importanta ca si in scenografie . Prin asocierea formei vegetale,a speciilor se ajunge la scene pe anotimpuri.Apa _ este cautate pentru chemarea ei la calm,meditatie,visare.NU mai este un mijloc de a acuza fastul de a preamari arhitectura .Formele de manifestare:elesteul,cusrul sinuos ,cascada naturala sau izvorul.(ex: gradinile pariziene Buttes Chaumont ,Mont Souris , Montceau ,parcuri Bois de Bologne )13.CE ESTE DECUPAJUlReprezinta directionarea privirii spre peisagele cele mai suggestive ,prin orientarea si deshiderea peretilor pavilioanelor,goluride diverse forme in peretii incintelor.Daca este utilizat in exces se ajunge la o manipulare si frustarea individului de libertatea alegerii.Utilizat cu moderatie poate duce la trairi sublime.14.DATI UN EXEMPLU DE ECOLOGIZAREA UNEI ZONE DRGRADATE PRINTR-O REALIZARE COTEMPORANA Grand_Quevilly_Senna_un spatiu residual la intalnirea a trei tesuturi diferite.Se afla pe un platou superior al raului Sena .Pentru a se lua distanta de la zona mai poluata de pe peima terasa s-a propus mutarea centrului administrativ in zona precizata cu misiunea de a pune in valoare cele trei entitati urbanistice ce vor participa la nucelul verde,Participa la nucelul verde prin intermediul unor blocuri in forma de U ,orientate spre masivele plantate .Centrul verde nu densifica ci dilueaza zona centrala focalizarea interesului caznd pe o scobitura tratata ca un univers mai salbatic.Promenada circular ace-l delimiteaza face poib vizionarea pe secvente a cadrului urban.Zona industriala Ruhr(germania)_in anii 70-80 devine una din znele cele mai degradate .Se pun bazele unei renovari ecologice si restructurari economice.Astfel la final in 1999 imensul parc trebuie sa devina o realitate.Se atrag investitori,se creeaza locuri de munca , se porneste spre o renovare estetica,ameliorare fizica si psihica a cadrului de viata.SE creeaza mai multe parcuri ex:Duisburg 200ha.cuprinde zone de odihna cu plantatii dense,promenade animate cu diverse scenarii.Gradina groazei_marturii ale proceselor tehnologice,arii pt sport,memoria loculkui e f prezenta.Earth center_Anglia _ exploatarea a doua mine de carbuni a dus la distrugerea dealurillor si poluarea unui rau.REconstruire_amenajarea unor terase , a galerriei planetei(constr subterana) incearca sa faca educarea publicului in privinta catastrofelor ecologice.Carte vie ce face o educatie convingatoare.15.POLITICA SPATIILOR VERZI LA NIVEL URBANNecesitate la nivelul fiecarei localitati si a regiunilor.Nu ar trebui sa neglijeze promovarea vegetalului.

Trama stradala_asig masurilor de protectie necesara(vegetal_eliminarea poluarii chimice si sonore)Trama este sist de articulare acomponentelor urbane mai eficineta cand participa si spatiile verzi .pietonizarea unor trasee sau utilizarea de tronsoane subterane alte prilejuri de foosire a vegetalului.Dalele_atentie sporita spre crearea parcajelor subterane,castigarea spatiului sau utilizarea eficineta_zona palierelor de deasupra garilor,cursuri de apa.mari pasaje si garaje multietajate.Reconversii_are in veder cresterea sptiului verde amenajat pe localitate.Parcurile tehnice,centrele de activitate_pot cnduce la un nou peisaj urban ,mai ales cand intervin in zone mixte sau zone de contact intre diverse functiuni.SE fav patrunderea vegetalului cu functii ambinetale sau protejare a frontului residential.Explozia de orase uniersitare_compusurile in care vegetalul isi adduce un aport important recreativ ,social blab la Spatii deschise destinate plantatiilor , oglinzi apa,terenuri sport.Relatia constr-peisaj este de comuniiune.Introducerea veg in pietele publice(copenhaga _jamesPlatz )Dorinta de afirmare a unor orase_realizarea unor spatii representative ca semnificatii cumuland chiar si mai multe functii.Ex parcul istoric Culhuacan_Mexic ,Parcul ecologic XOmchimilco .

Transformarea spatiilor de epurarea a apelor menajre in spatii urbane care san u starneasca repulsii sau sa impuna o izolare severa.ex: Rouen (franta),ElSEneur(danemarca)Amines(franta)