1

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII, MUNCII ȘI

PROTECȚIEI SOCIALE

Raportul

pentru anul 2017 cu privire la

violenţa în familie şi

violenţa faţă de femei

CHIȘINĂU 2018

2

CUPRINS

1.Lista abrevierilor………………………..03

2.Introducere……………………………...04

3.Politici Integrate………………………...04

4.Prevenire………………………………..09

5. Urmărirea în justiție a actelor de violență

în familie………………………………....17

6.Protecție………………………………...30

7.Recomandări……………………………38

3

Lista abrevierilor.

A.O. Asociații obștești

CAP Centrul de asistenţă şi protecţie al victimelor și potențialelor victime a

traficului de ființe umane

CAHVIO/Convenția

de la Istanbul

Convenția cu privire la prevenirea și combaterea violenței asupra femeii și

violenței domestice/Convention on preventing and combating violence

against women and domestic violence

CoE Consiliul Europei/Council of Europe

CNFACEM Centrul Național de Formare, Asistență, Consiliere și Educație din

Moldova

CDF Centrul de Drept al Femeilor

DGSP Direcția Generală Securitate Publică

IGP Inspectoratul General al Poliției

INP Inspectoratul Național de Probațiune

MAI Ministerul Afacerilor Interne

MSMPS Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale

ODIHR Oficiului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului

OIM Organizația Internațională pentru Migrație

OI Organizații Internaționale

ONG Organizaţii non-guvernamentale

ONU Organizaţia Naţiunilor Unite

ORU Ordin de restricție de urgență

OSC Organizaţiile societăţii civile

OSCE Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa

PNUD/UNDP Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

RM Republica Moldova

4

SAP Serviciul Asistență Psihopedagogică

SUA Statele Unite ale Americii

SNR Sistemul Național de Referire pentru asistența și protecția victimelor și

potențialelor victime ale traficului de ființe umane

UE Uniunea Europeană

UNFPA Fondul ONU pentru Populaţie

UN Women Fondul ONU pentru Femei

VF Violenţa în familie

1. Introducere.

Violența față de femei și violența în familie reprezintă una dintre cele mai grave și răspîndite

infracțiuni cu care se confruntă societățile contemporane, lezînd drepturile și demnitatea umană a

membrilor acestora. Fenomenele respective persistă în toate statele lumii, indiferent de modul de

organizare politică sau economică a acestora, bunăstarea societății, rasă, cultură.

Abordarea acestor fenomene la nivel internațional este una holistică și multidimensională,

solicitînd implicarea diverșilor actori, atît guvernamentali, cît și nonguvernamentali, precum și

concursul experților independenți cum sunt însăși victimele acestor fenomene. Reieșind din cele

menționate, raportul este constituit din abordarea axată pe cei 4 piloni ai Convenției de la

Istanbul, elucidînd realizările și provocările din sectoare, și finalizînd cu recomandări concrete de

depășire ale acestora.

2. Politici integrate.

a. Cadrul legislativ și de politici.

Anul 2017 a debutat cu alinierea Republicii Moldova la standardele internaționale în

domeniul prevenirii și combaterii violenței față de femei. În acest sens, în data de 6 februarie

2017 a fost semnată Convenția Consiliului Europei cu privire la prevenirea și combaterea

violenței față de femei și violenței în familie (Convenția de la Istanbul). Acest pas, implică

armonizarea legislației naționale la Tratatul menționat prin consolidarea democraţiei şi statului

de drept prin respectarea drepturilor omului.

În conformitate cu Convenția de la Istanbul urmează să fie creat un cadru de cooperare

interinstituțional la nivel național din instituții cu competențe în domeniu precum și să asigure

după ratificare reprezentarea țării în Comitetul Părţilor care este alcătuit conform prevederilor

art. 67 din reprezentanţii Părţilor la Convenţie.

Adițional, menționăm că implementarea Convenției de la Istanbul a presupus abilitarea

anumitor instituții cu împuterniciri noi precum cea a organului de poliție în emiterea ordinului de

5

restricție de urgență, efectuarea studiilor și campaniilor de informare în masă de către autoritățile

publice locale privind fenomenul violenței în familie.

Evidențiind importanța prevenirii și combaterii fenomenului violenței față de femei și

violenței în familie prin necesitatea consolidării unui răspuns eficient din partea instituțiilor de

stat și a societății civile în conformitate cu Tratatul propus spre aderare, a fost identificată

necesitatea elaborării unui document strategic în domeniu.

Astfel, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în comun cu experți naționali și

cu suportul UNFPA și UN Women a elaborat primul document de politică – Strategia națională

de prevenire și combatere a violenței față de femei și violenței în familie pe anii 2018-2023 și a

planului de acțiuni pentru anii 2018-2020. Proiectul Strategiei, ca și CAHVIO, are la baza sa

abordarea prin prisma a 4P: prevenire, protecție, investigarea / urmărirea în justiție și politici

integrate.

Proiectul Strategiei astfel dispune de 4 obiective generale, în corespundere cu cei patru

piloni, iar fiecare obiectiv general fiind constituit din obiective specifice.

Obiectivul general 1. Prevenirea violenței față de femei și a violenței în familie prin

promovarea toleranței zero față de fenomen în vederea diminuării acestuia în Republica

Moldova. Obiectivul este orientat spre crearea unui climat de toleranță zero a populației față de

aceste fenomene și reducerii prevalenței acestora. Elementele principale ale acestui obiectiv sunt

focusate asupra necesității profunde de eleminare a stereotipurilor, percepțiilor și atitudinilor

publicului larg și conștientizării acestor fenomene ca încălcare a drepturilor fundamentale ale

omului.

Obiectivul General 2. Consolidarea mecanismului de protecţie şi asistenţă pentru

victimele violenţei faţă de femei şi violenţei în familie. Sistemul de protecție și sprijin are o

misiune dublă: de a asigura suportul și asistența victimelor, iar prin gama de servicii acordate să

asigure protecția și față de orice act de violență ulterioară. În acest context sunt importante și

mecanismele naționale de cooperare multisectoriale eficace între toate instituțiile relevante în

vederea identificării, referirii, asistenței și (re)integrării victimei.

Obiectivul general 3. Eficientizarea procesului de investigare și urmărire în justiție a

actelor de violență față de femei și violenței în familie. Obiectivul dat vizează asigurarea

faptului că investigațiile și procedurile judiciare, în legătură cu actele de violență se desfășoară

corect și fără întârzieri nejustificate. Acest fapt va contribui la asigurarea probelor vitale, va spori

ratele de condamnare și va elimina impunitatea. Totodată, un aspect important al acestui obiectiv

este asigurarea respectării drepturilor victimelor în timpul acestor etape.

Obiectivul general 4. Dezvoltarea politicilor integrate în domeniul prevenirii și

combaterii violenței față de femei și violenței în familie, bazate pe cooperare multisectorială

și colectare a datelor. Obiectivul dat este orientat spre asigurarea implementării politicilor care

ar permite intervenția eficientă în cazurile de violență față de femei și violență în familie, prin

asigurarea unei abordări de coordonare și cooperare multisectorială fundamentată pe un sistem

de colectare a datelor statistice uniformizat.

Strategia stabileşte o viziune privind asigurarea abordării sistemice a fenomenului

prevenirii și combaterii violenței față de femei și violenței în familie, axîndu-se pe cooperarea

intersectorială și multidisciplinară. Implementarea Strategiei este preconizată pentru anii 2018-

2023. Realizarea Strategiei se va asigura prin intermediul a 2 planuri de acțiuni: 2018-2020 și

respectiv 2021-2023. Proiectul respectiv a fost expediat la Guvern pentru aprobare prin

scrisoarea nr. 08/1802 din 29.12.2017.

6

Esențialul în asigurarea combaterii violenței împotriva femeilor nu constă numai în

controlul criminalității. Se proclamă prin legile supreme ale statelor că femeile și bărbații sunt

parteneri egali, au aceleași drepturi și responsabilități, aceleași oportunități și că contribuția lor la

dezvoltarea societății este la fel de apreciată și respectată.

Prin urmare, necesare și importante sunt măsurile pentru promovarea statutului femeilor

în societate de jure și de facto. Prejudecățile, obiceiurile, tradițiile și alte practici bazate pe

inferioritatea femeilor sau pe rolurile stereotipizate pentru femei și bărbați sunt obstacole majore

și precondiții care conduc la diminuarea statutului femeii în societate și respectiv în viața de

familie, care în finalitatea sa asigură premisele pentru declanșarea unor astfel de fenomene cum

este violența față de femei și violența în familie. Astfel, concludem că violența împotriva

femeilor nu poate fi eradicată fără a investi în politicile de asigurare a egalității între femei și

bărbați și că, la rîndul său, numai egalitatea reală între femei și bărbați și schimbarea dinamicii și

atitudinilor puterii pot preveni cu adevărat violența împotriva femeilor.

Conștieintizînd acești factori ca primordiali, comunitatea europeană în documentele sale

strategice atrage o atenție deosebită combaterii stereotipurilor ca element de bază și

precondițional în combaterea violenței față de femei și asigurării egalității de gen. Astfel, printre

obiectivele de bază ale Strategiei CoE pentru egalitatea de gen 2014-2017 se regăsesc:

1.Combaterea stereotipurilor de gen și a sexismului;

2.Prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor;

3.Garantarea accesului egal pentru femei în justiție;

4.Realizarea unei participări echilibrate a femeilor și bărbaților la luarea deciziilor politice și

publice;

5.Realizarea integrării perspectivei de gen în toate politicile și măsurile.

În plan național, Republica Moldova dispune de două documente de politici publice cu

referire la subiectul expus supra, și anume: Strategia pentru asigurarea egalității între femei și

bărbați pentru anii 2017-2021 și proiectul Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea

violenței față de femei și violenței în familie pe anii 2018-2023. Aceste două documente prin

scopul și obiectivele expuse au menirea să prevină perpetuarea stereotipurilor și a violenței în

societate, astfel asigurînd condiții și mediu favorabil pentru o societate echitabilă, bazată pe

drepturi, responsabilități și oportunități egale pentru femei și bărbați.

Astfel, un pas important în promovarea principiului egalității de șanse între femei și

bărbați, a constituit aprobarea Strategiei pentru asigurarea egalității între femei și bărbați în

Republica Moldova pe anii 2017-2021, care are drept scop abilitarea femeilor şi realizarea de

facto a egalității între sexe în Republica Moldova (Hotărîrea Guvernului nr. 259 din 28 aprilie

2017). Strategia constă din 5 obiective generale și vizează 10 arii de intervenție. Un obiectiv

distinct al acesteia, și anume obiectivul general 3, este focusat pe: Stereotipurile în societate şi

comunicarea non-violentă, menită să diminueze persistența violenţei față de femei și fete în

societate, în discursul mediatic şi în mediul educațional.

Rezultatele scontate propuse pentru a fi atinse urmare implementării noului document

strategic național, se înscriu în eforturile comune ale statelor membre de implicare proactivă și

semnificativă în realizarea obiectivelor agreate pentru arealul European pe domeniul de egalitate

7

de gen. Strategia reprezintă instrumentul efectiv de a asigura coordonarea și mobilizarea

eforturilor actorilor guvernamentali, societății civile și a partenerilor de dezvoltare în abordarea

perspectivei de gen în toate politicile și domeniile, și de a demonstra angajamentul asumat de

promovare și asigurare a agendei egalității de gen.

Cooperarea intersectorială în prevenirea și combaterea violenței față de femei și violenței

în familie este crucială, atît în plan legislativ cît și operațional. În vederea perfecționării și

ajustării cadrului normativ din domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie la noile

prevederi legislative operate prin adoptarea Legii nr. 196 din 28.07.2016, pe parcursul anului

2017 a demarat procesul de revizuire a instrucțiunilor sectoriale de intervenție a asistenților

sociali în cazurile de violență în familie. În acest sens, la data de 10 octombrie 2017 a avut loc

atelierul de lucru pe marginea proiectului instrucțiunilor. Drept urmare a ajustării proiectului,

urmează a fi organizată o nouă rundă de consultări.

Totodată, în anul 2017 a demarat procesul de revizuire/elaborare a instrucțiunilor

sectoriale actuale care reglementează răspunsul poliției și al medicilor la cazurile de violență în

familie. Astfel, în anul 2018 urmare a aprobării instrucțiunilor pentru cele 3 sectoare, urmează să

fie elaborat și pilotat mecanismul intersectorial de intervenție în cazurile de violență în familie.

Noul mecanism va reglementa răspunsul general și interacțiunea dintre cele trei sectoare în

procesul de prevenire, identificare, raportare, referire, asistență și protecție în cazurile de violență

în familie.

De asemenea, prin intermediul proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor

acte legislative, promovat de Ministerul Justiției (înregistrat în Parlament cu nr. 17 din 10

noiembrie 2017, adoptat în a II-a lectură), a fost propusă modificarea Codului de Procedură

Civilă. Astfel, Capitolul XXX1 din cadrul procedurii speciale, a fost reamplasat (s-a eliminat din

cadrul procedurilor speciale și s-a consacrat drept o procedură sui generis, de sine stătătoare, cu

litera B2 în cadrul Titlului II). Aceasta se datorează faptului că în cuprinsul procedurilor speciale

s-au realizat unele intervenții, printre care și suprimarea unor căi de atac pentru unele categorii

de proceduri speciale. Totodată, prin proiectul dat, s-a stabilit expres că presupusul agresor va fi

citat la ședința de judecată (spre deosebire de vechea prevedere unde acesta nu era prevăzut).

Prezența lui însă nu este obligatorie pentru examinarea cererii în ședință și emiterea ordonanței

de protecție.

b. Mecanism instituțional

Activitatea Consiliului coordonator interministerial

În perioada de raportare, Consiliul s-a întrunit în 3 ședințe ordinare, și anume: 12

aprilie, 13 iulie și 03 noiembrie 2017. În cadrul ședințelor au fost abordate subiecte importante

din domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie, în vederea unei coordonări eficiente a

activităților autorităților cu competențe în domeniul vizat, totodată fiind identificate priorități și

lacune în domeniu.

Printre subiectele discutate în cadrul ședințelor menționăm următoarele:

1.Intervenția poliției în cazurile de violență în familie prin prisma implementării Ordinului

Inspectoratului General al Poliției nr. 134 din 15 martie 2017 „Cu privire la aprobarea

Instrucțiunii metodice privind intervenția Poliției în prevenirea și combaterea cazurilor de

violență în familie”;

2. Provocări ale mecanismului intersectorial de intervenție în cazurile de violență în

familie;

8

3. Prezentarea mecanismului de obligare la tratament a persoanelor dependente de alcool,

de droguri și de alte substanțe psihotrope conform Legii nr. 713-XV din 06.12.2001, precum și a

mecanismului de aplicare a măsurilor medicale prin constrîngere conform Legii nr. 1402-XIII

din 16.12.1997 privind sănătatea mentală, raportat la asistența subiecților violenței în familie;

4. Prezentarea Recomandărilor Metodice privind implementarea legislației în domeniul

combaterii violenței în familie;

5. Campania 16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen;

6. Prezentarea inițiativei de consolidare a abordării multidisciplinare pe cazurile de

violență în familie (proiectele organizațiilor nonguvernamentale și internaționale axate pe

intervenția multidisciplinară);

7. Proiectul Strategiei naționale de prevenire și combatere a violenței față de femei și

violenței în familie pe anii 2018-2023 și a Planului de acțiuni privind implementarea acesteia.

Totodată, menționăm că, pe parcursul anului 2017 au fost organizate 5 ședințe consultative

pe marginea proiectului Strategiei naționale de prevenire și combatere a violenței față de femei și

violenței în familie pe anii 2018-2023 și a Planului de acțiuni privind implementarea acesteia (24

și 26 ianuarie, 9 martie, 6 iunie și 19 octombrie), unde au participat membrii Consiliului și alți

actori guvernamentali și nonguvernamentali, internaționali. În cadrul acestor ședințe au fost

abordate subiecte ce țin de acțiunile din Plan, aspectele de costificare, mecanismul de

monitorizare, divergențele apărute urmare a procesului de avizare.

Principalele realizări ale Consiliului pentru anul 2017 au fost următoarele:

1. Analiza de către CNPAC a mecanismului de intervenție în cazurile de violență în familie

cînd este implicat un minor reieșind din noile prevederi aprobate;

2. Semnarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței

împotriva femeilor și a violenței domestice (CAHVIO), la data 06.02.2017;

3. Elaborarea și transmiterea spre aprobare Guvernului a proiectului Strategiei naționale de

prevenire și combatere a violenței față de femei și violenței în familie pe anii 2018-2023 și a

Planului de acțiuni privind implementarea acesteia;

4. Conceptualizarea noilor Instrucțiuni metodice privind intervenția Poliției în prevenirea și

combaterea cazurilor de violență în familie;

5. Participarea membrilor Consiliului în cadrul delegației naționale la Conferința cu

tematica “Să promovăm legi eficiente pentru eliminarea violenței împotriva femeilor și fetelor”,

care a avut loc la București în perioada 12-14 iunie, unde s-au prezentat practicile pozitive de

îmbunătățire a legislației conform Convenției de la Istanbul, inclusiv mecanismele de asigurare a

măsurilor de protecție adresate victimelor violenței în familie.

Activitatea Comisiei guvernamentale pentru egalitate între femei și bărbați

Pe parcursul anului 2017, a avut loc o ședință a Comisiei Guvernamentale pentru

egalitate între femei și bărbați. Ședința a avut loc la data de 21 martie 2017, iar pe ordinea de zi a

acesteia s-au regăsit următoarele subiecte:

- Bugetarea sensibilă la dimensiunea de gen – element principal în asigurarea abordării

complexe a egalității de gen;

- Asistența externă a donatorilor în implementarea politicilor de asigurare a egalității

între femei și bărbați.

9

Astfel, în cadrul ședinței au fost puse în discuție principalele prevederi ale cadrului

internațional precum și a legislației naționale cu referire la bugetarea sensibilă la dimensiunea de

gen și pașii necesari de urmat în vederea asigurării implmentării acestui principiu, cît la nivel

central, atît și la nivelul autorităților administrației publice locale. Pe marginea celui de-al doilea

subiect al agendei, a fost discutat cadrul de coordonare a asistenței externe în domeniul asigurării

egalității între femei și bărbați fiind prezentate datele generalizate cu privire la proiectele de

asistență externă, în derulare în domeniul asigurării egalității de gen și a domeniilor conexe

(violență față de femei și trafic de ființe umane).

c. Proiecte în derulare

- Consolidarea capacităților de răspuns a reprezentanților organelor de drept la cazurile de

violență în familie în Moldova, implementat de Centrul de Drept al Femeilor cu suportul

Ambasadei SUA. Scopul proiectului este de a spori capacitatea sistemului judiciar de a gestiona

efectiv cazurile de violență în baza de gen și de a asigura protecție maximă victimelor violenței

în familie și a copiilor lor, astfel încît victimele să beneficieze de căi de atac adecvate, iar

infractorii să primească condamnări corespunzătoare ;

- Protecția femeilor împotriva violenței în familie în Republica Moldova implementat de

Centrul de Drept al Femeilor cu suportul OAK Foundation. Scopul activităților susținute de

OAK Foundation este de a asigura că femeile și copiii acestora, care sunt victime sau potențiale

victime ale violenței în familie, sunt mai bine protejați de un sistem eficient de monitorizare,

prevenire și combatere a violenței în familie;

- Sporirea respectării drepturilor femeii în Republica Moldova prin combaterea violenței bazate

pe gen, implementat de Asociația Promo-Lex, AO ”Casa Mărioarei”, Centrul de Reabilitare a

Victimelor Torturii „Memoria”, finanțat de Comisia Europeană.

3. Prevenire.

Activitățile de prevenire a fenomenului de violență față de femei și violență în familie

reprezintă un element important a politicilor de contracarare a acestor fenomene. Dimensiunile

de intervenție în domeniul de prevenire vizează:

- Eliminarea stereotipurilor și prejudecăților privind fenomenul violenței față de

femei/în familie prin informare, sensibilizare și încurajarea raportării cazurilor de

violență;

- Dezvoltarea şi consolidarea competenţelor profesionale ale resurselor umane în

domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie în baza unei viziuni comune la

nivel de stat privind instruirea inițială și continuă a tuturor profesioniștilor implicați

în prevenirea și combaterea fenomenului;

- Creşterea eficacităţii activităților de prevenire prin intervenția timpurie a

profesioniștilor și promovarea comportamentelor non-violente în relaţiile

interpersonale;

- Consolidarea sistemului educațional în vederea asigurării educației tinerei generații

prin prisma valorilor egalității între femei și bărbați și culturii de comunicare

interpersonală non-violentă.

10

Domeniul educațional

În conformitate cu Planul-cadru pentru studii superioare (ciclul I-Licență, ciclul II-

Master, studii integrate, ciclul III-Doctorat), aprobat prin Ordinul Ministrului Educației nr. 1045

din 29 octombrie 2015, toate instituțiile de învățămînt superior cu profil pedagogic din țară, au

introdus, la componenta de orientare socio-umanistă (U), cursuri cu referire la prevenirea și

combaterea violenței împotriva copilului, în regim opțional. În învățămîntul profesional tehnic s-

a aprobat prin Ordinul MECC nr. 517 din 05.12.2017 curriculumul similar la specialitatea

Asistență socială, calificările Pedagog social și Lucrător social.

La 16 noiembrie 2017, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a lansat două publicații

referitoare la protecţia copilului faţă de violenţă în instituţia de învăţămînt și a demarat o serie de

instruiri în domeniul prevenirii violenței pentru specialiștii responsabili de protecția copiilor din

organele locale de specialitate din domeniul învățămîntului din toate raioanele. Cele două

publicații conţin cadrul metodologic de prevenire a violenţei faţă de copil şi tot pachetul de acte

normative în domeniul protecţiei copilului faţă de violenţă în instituţia de învăţămînt. Acestea au

fost distribuite în fiecare școală. Ghidul metodologic „Prevenirea violenței în instituția de

învățămînt” are un caracter practic și propune angajaților instituției de învățământ un set de

măsuri organizaționale și de informare în scopul prevenirii violenței, precum și algoritmi de

acțiune pentru identificarea factorilor violenței, intervenția în situațiile de abuz și asistența

părților implicate, în conformitate cu cadrul normativ în vigoare. Culegerea de acte normative

„Protecția copilului față de violență în instituția de învățămînt” prezintă într-o singură publicație

acte legislative relevante în domeniul protecției drepturilor copilului, scopul final al acesteia

fiind buna cunoaștere și aplicare a normelor juridice. Publicațiile au fost elaborate de Ministerul

Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova în colaborare cu Centrul de Informare și

Documentare privind Drepturile Copilului, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”,

Organizația Internațională „Salvați Copiii” (Save the Children), și publicate cu susținerea

Biroului UNESCO pentru Europa de Est.

Pe parcursul semestrului II al anului de studii 2016-2017 (ianuarie – mai 2017), angajații

din sistemul educațional au raportat 5110 cazuri de violență asupra copilului care au avut loc în

familie, școală sau în alte locuri şi servicii din comunitate. Cele mai multe cazuri – 2350, se

referă la violența fizică, alte 1276 – la violența emoțională, iar 1242 – la neglijare. În același

timp, în perioada de raportare, au fost semnalate 206 cazuri de exploatare prin muncă și 24 cazuri

de abuz sexual.

Potrivit raportului pentru semestrul I al anului de studii 2017-2018 (septembrie –

decembrie 2017) privind cazurile de abuz, neglijare, exploatare şi trafic al copilului, au fost

identificate în total – 4794 cazuri, inclusiv, după forma de violență – violență fizică – 2316;

violență psihologică – 1141; abuz sexual – 17; neglijare – 1260; exploatare prin muncă – 60

sesizări.

De remarcat faptul că, în perioada ianuarie – mai 2017, instituțiile de învățămînt au adus

la cunoștința organelor de nivel local cu atribuții în protecția copilului – 972 cazuri grave de

violență asupra copilului. În perioada septembrie – decembrie 2017, au fost referite 783 cazuri.

11

1Necesitatea unor programe educaţionale pentru tinerele generaţii, care să fie orientate

spre formarea unor familii armonioase şi durabile, în care problemele să fie rezolvate fără

violenţă, analizate şi soluţionate amical, a determinat elaborarea de către Centrul Internaţional

pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Femeii „La Strada” a curriculumului pentru disciplina

opţională „Relaţii armonioase în familie”, pentru elevii claselor a X-a – XII-a. În anul de

învăţămînt 2016-2017, disciplina opţională a fost propusă elevilor din 22 de instituţii de

învăţămînt din Republica Moldova. Programul respectiv a fost dezvoltat în cadrul proiectului

„Prevenirea violenţei în bază de gen în rîndul tinerilor printr-o nouă disciplină şcolară „Relaţii

armonioase în familie”,” cu suportul financiar al Consiliului Medical de Cercetare din Africa de

Sud în domeniul Violenţei Sexuale, susţinut de Banca Mondială. De asemenea, în cadrul

aceluiași proiect, a fost realizat și studiul „Schimbările determinate de disciplina opţională

„Relaţii armonioase în familie”, la nivel de percepţii, stereotipuri şi atitudini”.

Scopul studiului dat a urmărit cunoaşterea impactului disciplinei opţionale „Relaţii

armonioase în familie” asupra elevilor, cadrelor didactice, precum şi a posibilităţilor de

îmbunătăţire a unor aspecte ale disciplinei opţionale. Drept urmare, s-au studiat opiniile elevilor

care au beneficiat de această disciplină opţională (eşantion de bază) şi a celor care nu au

beneficiat (eşantion de control), a cadrelor didactice din 22 de instituţii de învăţămînt (august-

septembrie 2016 – Studiu Baseline) şi la sfîrşitul acestuia (aprilie-mai 2017 – Studiu Endline).

Rezultatele studiului au demonstrat că în general, în rîndul elevilor care au audiat disciplina

opţională „Relaţii armonioase în familie”, s-au constatat mai multe schimbări la nivel de

cunoştinţe, percepţii, atitudini, stereotipuri privind comportamentele de risc, la etapa premaritală,

rolul femeii şi al bărbatului în familie, responsabilităţile familiale, violenţa în familie şi

instituţiile care oferă asistenţă, decît la elevii care nu au audiat această disciplină. 48,6% dintre

adolescenţii, beneficiari ai disciplinei opţionale, au susţinut că această disciplină este foarte utilă,

39,1% - utilă, doar 11,4% - puţin utilă şi 0,9% - deloc utilă. Topul celor mai utile teme discutate

în cadrul disciplinei cuprind (în opinia elevilor): violenţa, inclusiv, manipularea la etapa

premaritală, violul – 40,7%, cuplul, familia: aspecte legale – 40,2%, subtilităţile pasiunii,

îndrăgostirii, iubirii – 35,5%, dinamica relaţiei în cuplu – 22,6%. Necesitatea studierii disciplinei

opţionale „Relaţii armonioase în familie” a fost menţionată de 88,2% dintre părinţii care au

participat la cercetare, faţă de 6,9% care au menţionat că nu ştiu şi 4,9% dintre părinţii care au

evidenţiat că disciplina dată nu trebuie studiată la şcoală, pentru că un copil poate afla aceste

lucruri şi acasă. S-a constatat că disciplina va fi predată de către persoane competente, iar

experienţa părinţilor este una limitată. Disciplina opţională „Relaţii armonioase în familie”

trebuie să devină una obligatorie pentru elevii claselor liceale, în opinia marii majorităţi a

elevilor şi a cadrelor didactice, din cauza provocărilor care există, actualmente, în Republica

Moldova: numărul mare de divorţuri, lipsa unui/ambilor părinţi din cauza migraţiei, lipsa unor

modele familiale pozitive în multe cupluri contemporane etc.

a. Consolidarea capacităților

Ridicarea nivelului de profesionalism, aplicarea în tocmai a prevederilor legislaţiei în

vigoare, precum şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor acordate, reprezintă în mod firesc o

prioritate indispensabilă în activitatea Poliţiei.

Aportul considerabil în eradicarea fenomenului violenţei în familie şi abuzului faţă de copii

îl constituie şi colaborarea Poliţiei cu organizaţiile internaţionale, în special cu organizaţiile

membre ale reţelei globale de dezvoltare a Naţiunilor Unite (PNUD), Fondul ONU pentru

1 http://lastrada.md/files/resources/4/LaStrada_SUMAR.pdf

12

Populaţie în Republica Moldova (UNFPA), Misiunea OSCE în Republica Moldova, Misiunea

Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) în Republica Moldova, UNIFEM, UN

WOMEN şi alte reprezentanţe.

Cu suportul acestor organizaţii, a fost asigurată instruirea ofiţerilor de poliţie, referitor la

modalitatea de intervenţie, în special punînd accentul pe intervenţia de la caz la caz în cadrul

echipelor multidisciplinare, asigurarea şi acordarea serviciilor calitative necesare reieşind din

competenţele fiecărui actor multidisciplinar.

De asemenea, de către IGP al MAI şi Centrul de Drept al Femeilor, cu suportul Fundaţiei

SOROS în anul 2017 au fost instruiţi peste 300 poliţişti de sector şi ofiţeri de urmărire penală. În

total, CDF a organizat șase sesiuni de instruire de două zile și nouă sesiuni de o zi pentru

specialiști (polițiști, judecători, procurori) în anul 2017. Numărul total al participanților la

instruiri a fost de 444. În urma instruirilor, se estimează că cunoștințele ofițerilor de poliție

instruiți au crescut în medie cu 9,31%, în timp ce ale judecătorilor și procurorilor cu 10,29%.

Totodată, cu suportul financiar al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, de comun cu

Centrul de drept al Femeilor, în anul de referință, au fost multiplicate şi distribuite în adresa

Inspectoratelor de poliţie teritoriale 6660 manuale „Ghidul practic privind intervenţia eficientă a

poliţiei în cazurile de violenţă în familie”.

Pentru o bună colaborare cu partenerii de dezvoltare, Inspectoratul General al Poliţiei al

MAI a semnat un șir de acorduri de colaborare cu organizaţiile cum ar fi: Centrul Naţional de

Formare, Asistenţă, Consiliere şi Educaţie din Moldova (CNFACEM), Asociaţia Obştească

Promo-LEX, Centrul de Drept al Femeilor, Federaţia de Lupte Universale din Republica

Moldova, Uniunea Naţională a Studenţilor şi Tineretului din Moldova şi altele.

La 15.02.2017, la iniţiativa Centrului de Drept al Femeilor, a fost organizat un atelier de

instruire a poliţiştilor din cadrul IP Ialoveni, asistenţilor sociali şi medicali din raionul Ialoveni,

cu genericul „Cele mai bune practici de răspuns la cazurile de violenţă în familie, abordarea

multidisciplinară a intervenţiei, referire şi cooperare eficientă”.

În 04 și 06 aprilie 2017 s-a organizat seminarul pentru psihologii din instituțiile de

învățămînt profesional tehnic cu privire la prevenirea suicidului şi intervenţia în caz de tentativă

de suicid şi suicid la tineri, și s-au elaborat "Repere metodologice privind cadrul de organizare

de către instituţia de învăţămînt a activităţilor de pevenire a suicidului şi intervenţie în caz de

tentativă de suicid şi suicid la copii".

De asemenea, pe parcursul anului 2017, s-a realizat:

- instruirea a 1330 de coordonatori pentru protecția copilului din instituțiile de învățămînt

general referitor la aplicarea ghidurilor metodologice;

- dezvoltarea competențelor a 958 de cadre didactice pentru aplicarea a 5 programe de

prevenire a abuzului față de copii (Fir de nisip, În drum spre casă, Fără palme, program de

educație parentală pozitivă, Provocările lui Dragoș);

- instruirea a 331 profesori, maiștri-instructori, psihologi, pedagogi sociali din școlile

profesionale pentru a organiza activități de prevenire a violenței cu adolescenții.

Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică (CRAP) a dezvoltat mai multe

forme de suport și de dezvoltare a competențelor pentru psihologi. Spre exemplu:

- formarea a 40 de psihologi SAP și din instituții de învățământ ( Dispoziția ME nr.

280 din 08.06.2017) timp de 2 zile, în parteneriat cu Institutul de Reforme Penale, la modulul

”Evaluarea psihologică a copiilor sub vîrsta răspunderii penale și în conflict cu legea”;

- un stagiu de instruire, în parteneriat cu CNPAC, pentru 50 de psihologi în

aplicarea programului de dezvoltare a rezilienței față de abuzul și exploatarea sexuală

(Dispoziția ME nr. 166 din 14.04. 2017, Dispoziția ME nr. 166 din 14.04. 2017);

13

- un modul de formare pentru 52 de cadre didactice în vederea identificării şi

intervenției în situații de criză, în contextul fenomenului suicidal cu tematica: „Prevenirea

suicidului la copii” și „Consilierea copilului cu ideaţie suicidară”. Activitatea a fost realizată în

parteneriat cu Centrul de resurse pentru prevenirea suicidului „MIRT” (Dispoziţia ME nr. 78

din 24 februarie 2017; Dispoziţia ME nr. 165, din 14 aprilie 2017);

- un seminar de formare pentru 35 de șefi SAP cu referire la identificarea,

evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime ale violenţei, neglijării,

exploatării, traficului şi cazurile de tentative de suicid (Dispoziția ME nr. 88 din 06.03.2017).

În iunie 2017, șefii unor subdiviziuni din cadrul MSMPS și IGP al MAI și CDF,

împreună cu reprezentanți ai societății civile, au participat la Conferința regională „Importanța

legislației în eliminarea violenței împotriva femeilor și fetelor”, organizată de Camera

Deputaților din Parlamentul României și Uniunea Interparlamentară, în colaborare cu

organizații din Statele Unite ale Americii: Global Rights for Women și Vital Voices Global

Partnership. Delegația națională a relatat, în sesiunea plenară, despre practicile de lucru și

importanța colaborării multidisciplinare în promovarea reformelor legislative, a elaborării

politicilor și monitorizării implementării acestora la nivel național. Participanții au apreciat, în

special, progresele Republicii Moldova în privința instituirii ordinului de restricție de urgență

ca metodă de prevenire a cazurilor de violență în familie și de intervenție proactivă a poliției în

asemenea situații.

Pentru prima dată în Moldova, în 2017, CDF a organizat două seminare de instruire pentru

58 de medici legiști, dintre care 6 femei și 52 de bărbați (toți medicii legiști au fost instruiți).

Seminarele s-au desfășurat în baza Ghidului pentru specialiștii din sistemul de sănătate, aprobat

de Ministerul Sănătății. Temele principale ale Ghidului includ aspecte privind legislația

Republicii Moldova în domeniul violenței în familie, intervenția

specialiștilor din domeniul sănătății în cazurile de violență în familie, rolul cadrelor medicale în

identificarea și referirea cazurilor, abordarea multidisciplinară a intervenției în cazurile de

violență în familie. CDF a tradus în limba română procedurile standard de operare regionale

privind răspunsul medicilor la cazurile de VF și a tipărit 200 de exemplare ale acestora.

În perioada 05-06 decembrie 2017, Inspectoratul General al Poliţiei în parteneriat cu

reprezentanţii Centrului de Drept al Femeilor, au organizat cea de-a doua etapă de formare a

formatorilor, cu genericul „Cele mai bune practici de răspuns a poliției la cazurile de violenţă în

familie”, la care au fost instruiți 30 angajați ai Poliției2.

b. Campanii informaționale și evenimente în contextul prevenirii și

combaterii violenței în familie

Campanii de informare desfășurate de Poliție, INP și societatea civilă

În mai 2017, CDF în comun cu Inspectoratul General al Poliției și-au consolidat eforturile

în materie de a sensibiliza, de a informa și de a difuza informații privind Ordinul nr. 134 cu

privire la aprobarea Instrucțiunii metodice privind intervenția Poliției în prevenirea și

combaterea cazurilor de violență în familie, prin care se explică aplicarea ordinului de restricție

de urgență ca nou instrument.

2 http://politia.md/ro/content/cursuri-de-performanta-combaterea-fenomenului-violentei-familie.

14

La 28 februarie 2017, de comun cu reprezentanţii Fundaţiei Elveţiene "Terre des Hommes"

şi Departamentul Poliţiei de Frontieră a fost organizat un flashmob cu genericul “Familii fără

hotare” unde tinerii voluntari au lansat aproximativ 200 avioane de hîrtie colorată, pe care erau

scrise mesaje ale copiilor pentru părinţi.

De asemenea, la iniţiativa Coaliţiei Naţionale ”Viaţa fără Violenţă în Familie”, s-a propus

marcarea pentru prima dată în Republica Moldova a acţiunii cunoscute în lume, ca acţiune

împotriva violenţei asupra femeilor, cu genericul ”Campania One Billion Rising”.

În acest sens, la 5 martie 2017, Inspectoratul General al Poliţiei s-a alăturat Campaniei

”One Billion Rising Moldova”, în cadrul unui flashmob organizat în mun. Chişinău, pe strada

pietonală, la care au participat membrii Asociaţiei Naţionale a Femeilor din Sistemul Afacerilor

Interne, precum şi angajaţi ai Poliţiei din cadrul Inspectoratelor de poliţie de sector ale DP mun.

Chişinău.

De comun cu reprezentanţii organizaţiilor membre ale Coaliţiei Naţionale ”Viaţă fără

Violenţă în Familie ”, reprezentanţi ai ambasadelor şi ai societăţii civile dar şi ai Poliţiei s-au

alăturat, s-au ridicat şi au dansat împotriva exploatării femeilor. Prin dans au spus NU violenţei

asupra femeilor.

În perioada 15-25 mai 2017, a fost desfăşurată Campania de informare şi sensibilizare

”Protejează familia de violenţă” în parteneriat cu reprezentanţii Asociaţiei Promo-LEX,

Asociaţia Împotriva Violentei "Casa Marioarei", Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii

„Memoria”. Activităţile s-au desfăşurat în 10 centre raionale ale ţării, unde 1000 de persoane,

inclusiv copii s-au alăturat Centrului Mobil de Prevenire şi Informare a Poliţiei şi au asistat la

program. Angajaţii poliţiei, împreună cu partenerii au dialogat privind fenomenul violenţei în

familie, cadrul legislativ existent în prevenirea, combaterea şi protecţia victimelor, precum şi

serviciile şi specialiştii care pot să intervină şi să ajute potenţiala victimă, fiindu-le distribuite

pliante informative cu date de contact utile şi consultanţa juridică necesară3.

Evenimentul de totalizare a rezultatelor Campaniei s-a desfăşurat la 24 iunie 2017 prin

realizarea unui concert în aer liber cu genericul “Păstraţi Iubirea. Protejaţi familia de violenţă”,

în Scuarul Catedralei „Naşterea Domnului” din centrul capitalei, unde cetăţenii au fost îndemnaţi

să nu se ascundă sub pretextul că violenţa în familie este o problemă privată sau intimă, ci ori de

câte ori sunt martori la astfel de situaţii să nu ezite să raporteze cazurile de violenţă, pentru că

aceasta, de fapt, este o problemă a întregii comunităţi.

Angajaţii Poliţiei, prezenţi la eveniment, precum şi voluntarii, au repartizat cetăţenilor

pliante privind cauzele şi consecinţele violenţei în familie, la cine să apeleze în caz că cunosc un

caz de violenţă sau o potenţială victimă, instituţiile unde pot să solicite ajutor, precum şi măsurile

prevăzute de lege pentru asigurarea protecţiei victimelor violenţei în familie4, cît şi pe pagina de

socializare a DGSP5.

În vederea eliminării tuturor formelor de violenţă împotriva femeilor, sensibilizării opiniei

publice cu privire la cadrul legal-normativ existent în prevenirea şi combaterea violenţei în

familie, asigurarea protecţiei victimelor, precum şi mobilizării autorităţilor centrale şi locale şi a

comunităţii de a participa activ la prevenirea şi combaterea acestui flagel, au fost desfășurate

4700 activități de informare a căror beneficiari au fost 60905 cetățeni, fiindu-le distribuite 49103

pliante cu informații utile și recomandări.

Sistemul organelor de probațiune a organizat o serie de activităţi de sensibilizare a opiniei

publice referitor la fenomenul violenţei în familie și pericolului social pe care îl prezintă:

3 (http://politia.md/ro/content/campania-protejeaza-familia-de-violenta) 4 http://politia.md/ro/content/politia-sustine-campania-protejati-familia-de-violenta 5 https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=1924581324423693&id=1754314761450351

15

1) Inspectoratul Național de Probațiune în parteneriat cu Asociaţia împotriva violenţei în

familie „Casa Mărioarei”, a organizat un training cu tematica: „Violența asupra femeii –

durerea nu trece dacă taci”, cu participarea reprezentanților Ministerului Afacerilor Interne și

Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, la fel și consilierii probațiunii din mun.

Chișinău. Grupul țintă au fost beneficiarii probațiunii cărora li s-a aplicat amînarea executării

pedepsei pentru femei gravide și persoane care au copii în vîrstă de pînă la 8 ani (art. 96 CP al

RM).

2) Birourile de probaţiune au organizat flashmob-uri cu genericul ”Spune și tu violenței

NU”, cu scopul de informare despre fenomenul violenţei a cetățenilor, au organizat o serie de

lecții și activități cu caracter educativ informativ în gimnazii, licee, universități, școli

profesionale, centre comunitare, centre de plasament, centre maternale din țară, lecții cu caracter

educativ-informativ cu tematica: ”Violența nu are justificare”, cu beneficiarii probațiunii care

sunt în evidența tuturor BP, au organizat o serie de ședințe, mese rotunde în colaborare cu diverși

actori sociali în vederea prevenirii și stopării fenomenului violenței, au organizat mese rotunde

cu tematica: ”Rolul comunității în combaterea violenței” cu reprezentanții Inspectoratului de

Poliție, Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei și Administrației Publice Locale în

scopul de a fi identificate persoanele care au fost supuse violenței cât și modul de prevenire și

familiarizare a societății cu fenomenul violenței în general, au desfășurat o activitate de

sensibilizare a cetățenilor privind prevenirea fenomenului violenței față de femei și copii, cu

tematica ”Puternici fără violență”. La fel, consilierii împreună cu beneficiarii probațiunii au

participat la spectacolul ”Iubirea nu doare”, au publicat articolul „Violența naște violență” cu

scopul informării și sensibilizării societății despre fenomenul violenței.

Campania 16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen, 2017

Anual, în perioada 25 noiembrie de Ziua internațională pentru eliminarea violenței

împotriva femeilor pînă pe 10 decembrie, Ziua drepturilor omului, se desfășoară Campania

internațională “16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen”, organizată de către

autoritățile publice centrale și autoritățile publice locale în parteneriat cu organizațiile

internaționale și reprezentanții societății civile.

În Republica Moldova, în anul 2017, Campania a fost promovată prin sloganul

internațional: Leave No One Behind: End Violence Against Women and Girls (Nu lăsa pe

nimeni în urmă, pune capăt violenței față de femei și fete ), astfel consolidînd angajamentul

Campaniei UNiTE pentru o lume fără violență pentru toate femeile și fetele din întreaga lume,

inclusiv cele marginalizate, reprezentante ale minorităților etnice, migrante, etc.

Sloganul menționat celebrează natura unificatoare a unuia dintre principiile esențiale ale

Agendei pentru dezvoltare durabilă 2030. Obiectivul de Dezvoltare Durabilă nr. 5 recunoaște

egalitatea de gen și împuternicirea femeilor ca o prioritate cheie care promite că "nimeni nu va fi

lăsat în urmă".

La nivel național, Campania a avut loc al 15-lea an consecutiv și a preluat sloganul ONU,

prin organizarea și desfășurarea unui șir de evenimente atît la nivel central, cît și local, axate pe

informarea și sensibilizarea populației cu privire la acest fenomen.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a asigurat coordonarea procesului prin

elaborarea matricii de activități dedicate realizării acestei campanii atît la nivel național, cît și

local, de către ministere, societate civilă și organizații internaționale.

16

În acest sens, sub auspiciul ministerului în parteneriat cu societatea civilă și MAI/IGP au

fost desfășurate lecții publice în cadrul mai multor universități din țară, și anume: Universitatea

Liberă Internațională din Moldova, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Tehnică a

Moldovei și Universitatea Alecu Russo din mun. Bălți. De asemenea, Ministerul Sănătății,

Muncii și Protecției Sociale a participat la training-ul organizat de către Inspectoratul Național de

Probațiune în colaborare cu AO „Casa Mărioarei” cu tematica: „Violența asupra femeii-durerea

nu trece dacă taci”.

Totodată, la data de 27 noiembrie 2017 a avut loc Dialogul public “Tu nu ești singură.

Uniți pentru eliminarea violenței față de femei”, organizat de către Entitatea Națiunilor Unite

pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale, Coaliția Națională “Viață fără violență în familie”, cu susținerea Guvernului Suediei.

În perioada indicată s-a participat la talk-show-ul „Dezlegăm #Metoo”, desfășurat la

Tucano în parteneriat cu Radio Moldova Tineret, Gender Centru, MAI/IGP, care a abordat

problema hărțuirii sexuale: Hărțuirea sexuală Există? O recunoaștem? Are impact? Cine riscă să

fie hărțuit? La dezbateri au participat studenți și elevi ai claselor liceale.

În perioada octombrie-decembrie, Parlamentul Republicii Moldova în comun cu CDF, cu

susținerea finaciară a Guvernului Suediei, au organizat nouă forumuri regionale - ”Prevenirea și

eliminarea violenței în familie și în școală: abordarea multidisciplinară a fenomenului”, în

următoarele raioane: Leova, Cantemir, Cimișlia, Hîncești, Nisporeni, Ialoveni, Anenii Noi,

Drochia și Ceadîr-Lunga, la care au participat 277 de persoane - studenți, profesori, funcționari

publici, membri ai echipelor multidisciplinare, etc.

În data de 11 decembrie, reprezentantul ministerului a participat în cadrul emisiunii Spațiul

public al Radio Moldova, unde s-a abordat subiectul prevenirii și combaterii violenței în familie.

Pagina web privind violența în familie

Un pas important în asigurarea accesului la informare a persoanelor privind mecanismul,

măsurile de prevenire şi combatere a actelor de violenţă în familie, a constituit dezvoltarea

paginii web oficiale privind prevenirea și combaterea violenţei în familie.

Urmare a definitivării și încărcării conținutului, pagina web va constitui o platformă online

destinată:

- asigurării accesului la informații precum și sensibilizării publicului larg cu privire la

consecințele negative ale fenomenului violenței față de femei și violenței în familie;

- informării victimelor și persoanelor apropiate acestora cu privire la autoritățile și organizațiile

cu atribuții în domeniu precum și mecanismul de soluţionare a actelor de violenţă în familie;

- prestatorii specializați de servicii sociale disponibile pentru victimele violenţei în familie şi

pentru agresorii familiali;

- rezultatele studiilor, cercetărilor din domeniul prevenirii și combaterii violenței față de femei ți

violenței în familie.

17

4. Urmărirea în justiție a actelor de violență în familie.

Activitatea Poliției

Conform competențelor funcționale atribuite prin al.(6) art.8 a Legii nr.45 din 01.03.2007

cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie Ministerul Afacerilor Interne prin

intermediul Inspectoratului General al Poliției sistematizează datele cu privire la contravențiile și

infracțiunile ce țin de violența în familie.

În conformitate cu prevederile Planului măsurilor organizatorice de bază a DGSP a IGP al

MAI, pentru anul 2017 a fost efectuată analiza situaţiei infracţionale atestate la capitolul

infracţiunilor ce atentează la viaţa şi sănătatea persoanei, precum şi celor comise în sfera

relaţiilor familiale.

Astfel, pe parcursul a 12 luni ale anului 2017, organele afacerilor interne au înregistrat

32956 infracţiuni, comparativ cu 38856 crime înregistrate în perioada analogică a anului 2016,

atestându-se o descreştere a fonului infracţional cu -15 %.

Printre aceste infracţiuni, 1209 (2016 - 1444) crime au avut referire la categoria celor ce

atentează la viaţa şi sănătatea persoanei, atestîndu-se o descreştere cu -16% la sută, printre care:

Omoruri (tentative de omor) – 141 (-16%), comparativ cu 168 infracţiuni înregistrate în

perioada analogică a anului 2016, în care au decedat 104 (2016 - 134) persoane.

Din numărul total de omoruri, 26 infracţiuni au fost comise în locurile publice, 10 omoruri

au fost comise cu aplicarea armei de foc şi un omor a fost comis cu substanţă explozivă, 16

infracţiuni au fost comise de către persoane în stare de ebrietate, 15 infracţiuni au fost comise de

către persoane cu antecedente penale, 10 infracţiuni comise de persoane în grup, 2 omoruri

comise de către minor şi 50 omoruri au fost comise de către persoane apte de muncă, însă

neangajate în cîmpul muncii.

Vătămări intenţionate medii – 531 (-17,93%), comparativ cu 647 infracţiuni comise în

perioada analogică a anului 2016.

Vătămări intenţionate grave – 182 (-22,55%), comparativ cu 235 infracţiuni comise în

perioada analogică a anului 2016, în rezultatul cărora au decedat 45 (2016 - 73) persoane.

De menţionat că, 80 vătămări grave şi 325 vătămări medii au fost comise în locurile

publice, cu aplicarea armei de foc au fost comise 2 vătămări medii, 12 grave şi 25 medii au fost

comise de către persoane în stare de ebrietate, 12 vătămări grave şi 28 medii - de către persoane

anterior condamnate, 5 vătămări grave şi 13 medii au fost comise în grup, 2 vătămări gravă şi 12

vătămări corporale medii au fost comise de către copii şi cu participarea acestora, iar 54 vătămări

grave şi 139 vătămări corporale medii au fost săvîrşite de către persoane neîncadrate în cîmpul

muncii.

Infracţiuni ce atentează la viaţa sexuală – 539 (-3,75%), comparativ cu 560 crime

comise în perioada analogică a anului 2016, dintre care:

✓ viol 272 cazuri cu -6,53% (2016 – 291)

✓ acţiuni violente cu caracter sexual 264 cazuri cu – 1,86% (2016 – 269).

La capitolul menţionat, 84 infracţiuni au fost comise în locurile publice, 23 crime s-au

comis de către persoane în stare de ebrietate, 33 infracţiuni au fost comise de către persoane

anterior condamnate şi 8 au fost comise în grup, 15 infracţiuni au fost comise de către copii în

vîrstă cuprinsă între 14-17 ani, 124 infracţiuni au fost comise de către persoane apte de muncă,

dar fără ocupaţie.

18

Ca formă principală de manifestare a violenţei bazate pe gen, violenţa în familie este în

atenţia Poliţiei, care îşi orientează activitatea cotidiană la prevenirea şi combaterea acestui

fenomen.

Astfel, pe parcursul anului 2017, din cele 32956 infracţiuni înregistrate în total 956 crime

au fost referite la categoria celor ce atentează la valorile familiei, ceea ce constituie 2,90%.

Dinamica infracţională în comparaţie cu numărul infracţiunilor săvîrşite la categoria ce

atentează la valorile familiale.

Figura 1.

total infracţiuni, 32956, 97%

violenţa în familie

Ponderea infracţiunilor de violenţă în familie pe fonul infracţional

Cu referire la categoria ce atentează la valorile familiale se constată că în perioada a 12 luni

ale anului 2017 au fost înregistrate 2909/3739 cazuri, ceea ce constituie o descreştere cu -22,1 %

în comparaţie cu perioada analogică a anului precedent. Dintre care 956/1782 întrunind

elementele consecutive ale infracţiunii au fost intentate cauze penale şi au fost examinate

conform prevederilor Codului penal, iar 1953/1957 (art.781 în familie) cazuri, au întrunit

elementele consecutive de contravenţie fiind documentate conform prevederilor Codului

contravenţional.

19

Figura 2.

În funcţie de calificarea juridică a faptei, în sfera relaţiilor familiale au fost comise 956

infracţiuni, printre care:

- art. 145 CP omor – 31 ( 31 infracţiuni înregistrate în perioada analogică al anului 2016).

Către procuror au fost remise 2, remise în judecată 20, pînă în prezent sunt fără decizia finală 4

infracţiuni şi 2 cauze penale au fost încetate pe motivul decesului inculpatului;

- art. 151 CP vătămări grave a integrităţii corporale – 15 (15 – 2016, (-20 %)). Către

procuror au fost remise 1, remise în judecată 10, pînă în prezent sunt fără decizia finală 3

infracţiuni şi 1 cauză penală a fost conexată;

- art. 171 CP viol – 34/34 infracţiuni;

- art. 172 CP acţiuni violente cu caracter sexual – 23/17 infracţiuni.

- art. 174 CP raportul sexual cu o persoană care nu a împlinit vârsta de 16 ani – 3/0

infracţiuni.

- art. 175 CP acţiuni perverse – 1/0 infracţiuni.

- art. 2011 CP violenţa în familie 853 (1679-2016) infracţiuni.

Urmare analizei efectuate pentru perioada anilor 2015-2017 a infracţiunilor ce au fost

examinate prin prisma art. 2011 Cod penal, reiese că din numărul total de 853 infracţiuni

înregistrate în anul 2017, 1679 – în anul 2016 şi 1914 – în anul 2015, procurorului cu propunerea

de terminare a urmăririi penale (art.289 CPP, 291 CPP) i-au fost remise 77 – în anul 2017, 73 –

în anul 2016 şi 110 – în anul 2015. Din, ele:

- trimise în judecată – 542 (2016 – 1025; 2015 - 1284)

- încetate – 20 (2016 – 138; 2015 - 79)

- clasate – 46 (2016 – 244; 2015 - 109) (fapta nu întruneşte elementele infracţiunii)

- suspendate condiţionat – 5 (2016 – 14; 2015 - 35)

- liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravenţională – 13 (2016 –

92; 2015 - 53)

- liberarea de răspundere penală în legătură cu căinţa activă – 1(2016)

- liberarea de răspundere penală în legătură cu renunţarea de bună voie la săvîrşirea

infracţiunii - 2 (2015)

- conexarea cuzelor penale - 6 (2016 – 7; 2015 - 9)

- decesul inculpatului – 2 (2016 – 7; 2015 - 9)

20

- clasat, plîngerea prealabilă a fost retrasă de către partea vătămată – 3 (2016 – 2; 2015 -

5);

- restituirea c/p organului care a efectuat urmărirea penală – 4 (2016 – 1; 2015 - 5)

- încetat în legătură cu aplicarea măsurilor de constrîngere cu caracter medical -2 (2016 –

14; 2015 - 15)

- persoana anunţată în căutare – 16 (2016 – 12; 2015 - 7)

- clasat, persoana se afla în stare de iresponsabilitate – 0 (2016 – 2; 2015 - 2)

- nu este identificată persoana – 1 (2016 – 0; 2015 - 1)

- existenţa altor circumstanţe prevăzute de lege care condiţionează excluderea u/p (art. 275

p. 9 CPP) – 42 (2016 – 33; 2015 - 189)

- Art. 511 al.1 suspendarea condiţională a urmării penale pe un termen de 1 an – 5 (2016 –

8; 2015 - 0)

- fără decizie – 91 (2016 – 17; 2015 - 0)

- reluarea u/p, prelungirea termenului - 13 (2016 – 3; 2015 - 0)

- Art. 2871, al.1, p.4 - învinuitul s-a îmbolnăvit – 1 (2016 – 0; 2015 - 0)

- Art.281, al.1 persoana a fost pus (ă) sub învinuire 2 (2016 – 0; 2015 - 0)

Dinamica infracţiunilor de violenţă în familie

Figura 3.

21

Evoluţia infracţiunilor din categoria violenţă în familie, înregistrate pe parcursul

anilor 2010 – 12 luni 2017

Figura 4.

Reieşind din clasificarea infracţiunilor săvîrşite în cadrul relaţiilor familiare potrivit alin.

(1) litera a) articolul 2011 Cod penal (maltratare, alte acţiuni violente, soldate cu vătămare

uşoară a integrităţii corporale sau a sănătăţii) au fost înregistrate 853 infracţiuni.

Cu referinţă la aplicarea violenţei psihologice şi anume potrivit prevederilor alin.(1) litera

b) izolare, intimidare în scop de impunere a voinţei sau a controlului personal asupra victimei, au

fost înregistrate 51 cazuri şi 2 cazuri de violenţă exprimată prin privarea victimei de mijloace

economice, inclusiv lipsirea de mijloace de existenţă primară, neglijare.

De asemenea pentru aplicarea violenţei asupra a doi sau a mai multor membri ai familiei

alin. (2) litera a) fiind înregistrate 46 cazuri.

Totodată, sunt înregistrate 24 cazuri de violenţă în familie săvîrşite în legătură cu

solicitarea sau aplicarea măsurilor de protecţie, potrivit alin. (2) litera b) şi 109 infracţiuni în

baza elementelor constitutive ale componenţei de infracţiune prevăzută de alin.(2) litera c)

art.2011 Cod penal (vătămarea medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii).

În ceea ce priveşte provocarea vătămărilor grave au fost înregistrate 44 de infracţiuni în

baza elementelor constitutive ale componenţei de infracţiune prevăzută de alin.(3) litera a)

art.2011 Cod penal, 5 cazuri de violenţă în familie prin determinarea victimei la sinucidere sau la

tentativă de sinucidere (alin.(3) litera b) art.2011 Cod penal).

La fel, 24 cazuri au fost înregistrate pentru comiterea actelor de violenţă în familie soldate

cu decesul victimelor.

Analiza infracţiunilor în baza de gen comise în sfera relaţiilor familiale, denotă faptul că,

urmare acţiunilor violente comise de către agresori în cadrul familiei, victime au devenit 762

femei dintre care 59 copii de gen feminin şi 45 femei cu vîrsta peste 50 ani, 194 bărbaţi dintre

care 31 copii de gen masculin, iar agresori sunt 864 bărbaţi şi 92 femei.

22

Ponderea infracţiunilor în baza de gen comise în sfera relaţiilor familiale:

Figura 5.

La 16.09.2016 au intrat în vigoare noile modificări operate la legislaţia privind prevenirea

şi combaterea violenţei în familie fiind reglementată sancţiune contravenţională a agresorului în

baza art.781 Cod contravenţional (violenţa în familie).

Astfel, pe parcursul a 12 luni ale anului 2017, de către angajaţii Serviciilor securitate

publică, în calitate de agent constatator au fost iniţiate 1941 cauze contravenţionale, ca rezultat

fiind supuşi arestului contravenţional 63 contravenienţi. În privinţa a 599 persoane a fost aplicată

sancţiunea sub formă de muncă în folosul comunităţii, respectiv, 76 contravenţii au fost clasate şi

1453 cauze contravenţionale au fost remise conform competenţei spre examinare în instanţe de

judecată, 1203 fiind neexaminate pînă la moment.

Întru monitorizarea procesului de aplicare de către instanţele judecătoreşti a măsurilor de

protecţie, pentru victimele violenţei în familie, cît şi supravegherea executării măsurilor de

protecţie, la 25 aprilie 2016, prin Dispoziţia IGP nr. 34/4-40d, conducătorilor Inspectoratelor de

Poliţie s-au trasat sarcini concrete în vederea eficientizării activităţilor la acest compartiment,

precum şi întreprinderea măsurilor comune, cu alţi actori, abilitaţi cu competenţe în domeniu, în

vederea înaintării demersurilor către instanţa de judecată, privind obţinerea ordonanţei de

protecţie pentru victimele violenţei în familie. În baza indicaţiei vizate, pentru şefii de post şi

ofiţerii de sector din Inspectoratele de Poliţie, au fost elaborate recomandări metodice şi modele

de documente ce vizează recepţionarea cererilor de la victimele violenţei în familie, cît şi

înaintarea demersurilor către instanţele judecătoreşti, în vederea emiterii ordonanţelor de

protecţie şi aplicarea măsurilor de protecţie victimelor violenţei în familie.

Pe parcursul anului 2017 în adresa Inspectoratelor de Poliţie au parvenit 10871 adresări

înregistrate în Registrele de evidenţă a altor informaţii cu privire la infracţiuni şi incidente ale

Inspectoratelor de Poliţie teritoriale (R-2), ce vizează conflictele în cadrul relaţiilor familiale.

Printre aceste informaţii, 1047 cazuri au fost înregistrate ca urmare a autosesizării ofiţerului de

sector.

23

Dinamica adresărilor către organele de poliţie, referitor la cazurile de violenţă în familie, pe

parcursul anilor 2012-2017:

Figura 6.

Prin urmare, 1453 cazuri de violenţă în familie au fost examinate prin prisma art. 274 Cod

de procedură penală, pentru care fapt prin ordonanţa procurorului a fost dispusă iniţierea a 12

proceduri contravenţionale, iar pentru alte 853 cazuri a fost iniţiată procedura penală în baza

elementelor constitutive ale componenţei de infracţiune prevăzută de art. 2011 (Violenţa în

familie) Cod penal, iar în cazul a 588 sesizări a fost refuzat în pornirea urmăririi penale din lipsa

elementelor constitutive ale componenţei de infracţiune, prevăzută de art. 2011 Cod penal.

Necesită a consemna, că pe parcursul anului 2017, de către ofiţerii de poliţie din cadrul

subdiviziunilor teritoriale de poliţie, au fost înaintate 724/832 demersuri către instanţele

judecătoreşti, privind aplicarea măsurilor de protecţie victimelor violenţei în familie, dintre care

23/14 demersuri privind aplicare măsurilor de protecţie au fost înaintate de către ofiţerii de

urmărire penală în procedură penală.

Urmare examinării în şedinţă a demersurilor vizate, 91/103 din ele au fost respinse de către

judecători, nefiind motive obiective pentru aplicarea măsurilor de protecţie. La compartimentul

vizat s-a constatat că, 13/11 demersuri au fost respinse din motiv că nu a fost respectată

procedura de depunere a cererii, stabilindu-se că victimele violenţei în familie nu se află în

situaţie de criză, acestea fiind în putinţă să se adreseze în instanţă conform normelor stabilite de

procedura civilă, 10/18 din motivele inexistenţei probelor şi altele 58/75 au fost respinse din alte

motive.

Ca măsură preventivă, în vederea asigurării protecţiei victimelor violenţei în familie, din

cele 878/916 ordonanţe de protecţie, emise de către instanţele judecătoreşti şi supravegheate de

către organul de poliţie, 610/715 ordonanţe privind aplicarea măsurilor de protecţie victimelor

violenţei în familie au fost emise la demersul ofiţerului de sector, 23/14 ordonanţe – la demersul

organului de urmărire penală, 5/7 – la demersul procurorului, 2/6 – la demersul asistentului

social şi 233/172 ordonanţe – la cererea directă a victimelor sau reprezentanţilor lor legali şi 5/2

– la demersul altor autorităţi.

24

Dinamica ordonanţelor de protecţie a victimelor violenţei în familie, emise de către

instanţele judecătoreşti şi referite către organele de poliţie pentru supraveghere, pe parcursul

anilor 2010-2017:

Figura 7.

În aceeaşi ordine de idei, de către angajaţii serviciilor interacţiune comunitară ale

Inspectoratelor de Poliţie au fost supravegheate 602/677 ordonanţe de protecţie emise de către

instanţele judecătoreşti pentru victimele femei, 15/16 pentru victimele copii, 238/213 pentru

victimele femei şi copii şi 23/10 ordonanţe pentru victimele bărbaţi.

Figura 8.

Urmare supravegherii ordonanţelor de protecţie, emise de către instanţele judecătoreşti, au

fost încălcate 282/77 ordonanţe de protecţie, iar pentru încălcarea restricţiilor aplicate faţă de

agresori, de către organul de poliţie au fost iniţiate cauze penale în baza elementelor constitutive

ale componenţei de infracţiune prevăzute de art. 3201 Cod penal.

Totodată, începînd cu 16 martie 2017, Poliţia are mai multe pîrghii de influenţă prin

aplicarea ordinului de restricţie de urgenţă, ca măsură provizorie de protecţie a victimei

violenţei în familie, prin care are loc înlăturarea imediată a agresorului din locuinţa familiei şi

stabilirea unor interdicţii, asigurînd astfel victimei şi altor membri ai familiei siguranţă în

locuinţa lor.

Astfel, analiza efectuată, relevă faptul că în perioada 16 martie – 30 noiembrie 2017, Poliţia

a eliberat 2161 ordine de restricţie de urgenţă, în privinţa agresorilor familiali.

25

Din numărul total de ordine de restricţie 2147 au fost eliberate de către şefii de post, ofiţerii

de sector şi 14 ORU au fost eliberate de către ofiţerii de urmărire penală din cadrul

Inspectoratelor de poliţie.

Respectându-se dreptul de recurs, 6 ordine de restricţie de urgenţă au fost contestate în

procedura contenciosului administrativ, respectiv, 6 contestaţii au fost lăsate în vigoare. Este de

menţionat că până în prezent nu a fost clasat nici un ordin de restricţie de urgenţă.

Pentru încălcarea ordinului de restricţie de urgenţă, în privinţa a 293 agresori familiali au

fost pornite proceduri contravenţionale în baza elementelor constitutive ale componenţei de

contravenţie prevăzută de art. 3181 Cod contravenţional.

Un factor principal în prevenirea şi combaterea violenţei în familie, îl ocupă activitatea de

sensibilizare şi informare a publicului cu privire la violenţa bazată pe gen, atât la nivel naţional şi

local, în vederea eliminării tuturor formelor de violenţă împotriva femeilor, sensibilizarea opiniei

publice cu privire la cadrul legal-normativ existent în prevenirea şi combaterea violenţei în

familie, asigurarea protecţiei victimelor, precum şi mobilizarea autorităţilor centrale şi locale,

organizaţiilor neguvernamentale şi a comunităţii de a participa activ la prevenirea şi combaterea

acestui flagel.

Actualmente organele de poliţie desfăşoară activităţi de prevenţie în privinţa a 5256/4127

agresori, care manifestă comportament violent în cadrul relaţiilor familiale. Pe parcursul anului

2017, au fost luaţi la evidenţa nominală 2781/1582 agresori şi radiate din evidenţe altele

1523/1625 persoane din categoria vizată. Din numărul total de agresori în cadrul relaţiilor de

familie, aflaţi la evidenţa organelor de poliţie, 5221/3995 persoane sunt bărbaţi şi 35/200 sunt

persoane de gen feminin.

Ponderea agresorilor în baza de gen, aflaţi la evidenţa nominală a organelor de poliţie:

Figura 9.

Cu toate că poliţia este organul pro activ în soluţionarea cazurilor de violenţă în familie, în

perioada de raport au fost desfăşurate 987 intervenţii în cadrul echipelor multidisciplinare. La fel,

de către organele de drept au fost sesizate 233 cazuri către autorităţile tutelate privind victimele

copii a cazurilor de violenţă şi au fost referite 524 cazuri către serviciile abilitate pentru

acordarea serviciilor şi asistenţei necesare.

Indicatorii de bază 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 12 luni

2017

26

Examinate petiţii de

către serviciul ofiţeri

de sector

total 28236 30142 30592 21320 22109 22365 15562 14049 14965 16922

violenţă în familie 2992 2862 2765 2269 1950 2094 1227 1188 1537 1620

Registru II 6569 6706 7338 9203 10459 10871

Din ele autosesizări ale OS 417 633 782 1089 1152 1074

Întocmite

procese-

verbale

contravenţi

onale

total 248553 151690 94471 82238 114741 105054 111828 129575 129454 115614

art. 78 (vătămări

intenţionate uşoare)

CC

total 21404 18993 19382 16975 19082 16299 15753 1555 15760 9503

în familie 1476 1712 2135 2539 3228 1953 721 544 833 1941

Infracţiuni total în familie 63 46 123 491 816 1417 2374 2040 1782 956

Infracţiuni

grave

contra vieţii

şi sănătăţii

înregistrate

de Poliţie

omoruri (art.

145 Cod penal)

total 185 189 211 196 193 195 157 155 168 141

în familie 30 17 31 22 16 30 29 36 31 31

vătămări

intenţionate

grave (art. 151

CP)

total 358 354 394 373 301 318 309 243 246 182

în familie 33 29 29 11 11 19 25 26 21 15

Văt. medii art. 152

CP)

total 660 621 647 531

Violenţa în

familie (art.

2011 CP)

total 63 458 789 1328 2270 1914 1679 853

grave 5 34 40 74 66 58 67 68

sinucidere 5 5 3 7 5 5

membri 193 316 290 222 46

medii 11 75 96 118 119 111 101 109

uşoare 47 349 648 938 1766 1448 1284 548

Viol art. 171 CP 12 10 11 29 30 35 34 34

Acțiuni sexuale art. 172 CP 11 9 10 11 20 29 17 23

Materiale de refuz în pornirea UP 156 1316 2087 1632 588

Asigurarea protecţiei victimelor violenţei în familie (Ordonanța de protecție)

Supravegheate Ord Protecție 4 23 408 448 920 828 916 878

- la demersul OS 2 13 289 313 706 632 715 610

- la demersul OUP 4 19 89 41 14 23

- la demersul procurorului 2 6 63 30 25 11 7 5

- la demersul asistentului soc. 3 3 4 3 6 2

- la demersul victimei 4 48 82 95 139 172 233

Supravegheate victime

- femei 224 291 654 591 677 602

- copii 5 6 10 12 16 15

- femei şi copii 165 105 239 211 213 238

- bărbaţi 14 46 17 14 10 23

27

Măsuri de protecţie

- Eliberate ORU 1643

Încălcate ORU 293

- încălcate OP 89 61 110 165 213 282

Înaintate demersuri

Înaintate demersuri OP 7 231 397 370 827 808 832 724

din ele de ofițer de sector 767 818 701

- repetat 10 8 13 26 41 12

- respinse 26 57 121 135 103 91

din ele de ofițer de urmărire penală 41 14 23

Intervenţii comune în echipe multidisciplinare 53 207 147 235 422 533 649 987

Referite cazuri de violenţă în familie altor

autorităţi

145 86 211 814 936 524

Cazuri sesizate autorităţii tutelare vict. copii 13 15 47 264 162 233

Agresori familiali aflați la evidența Poliției 4681 4745 4569 4859 4822 4423 4418 4134 4127 4065

- bărbaţi 4447 4375 4180 3932 3927 3731

- femei 375 48 238 202 200 334

- luaţi la evidenţă 1887 1179 1824 1814 1582 1599

- radiaţi 1891 1224 1774 1987 1625 1536

Subiecți ai infracțiunilor de violență în familie

victime Total 816 1417 2374 2040 1782 956

- femei 673 1218 2088 1760 1508 762

- din ei copii 14 65 78 72 76 59

- bărbaţi 143 199 285 280 274 194

- copii 10 26 38 30 37 31

agresori - bărbați 764 1330 2244 1894 1652 864

- femei 52 87 130 146 129 92

Activități de prevenire generală

Cursuri 71 71 122 167 174 369

Mass-media 50 141 165 454 539 653

Lecţii în instituţii de învățământ 2434 3110 3317 2745 2815 8282

Întruniri cu cetăţenii

4617 2916 2887 4561 5956 18780

Întruniri cu tineretul studenţesc 1567 3082 2341 2341 4734

28

Evoluția pozitivă reflectată inclusiv și în datele statistice înregistrate de către poliţie, se

datorează în mod principal:

- existenţei cadrului legal funcţional;

- existenţei unui mecanism de implementare (Instrucţiuni metodice privind intervenţia

organelor afacerilor interne în prevenirea şi combaterea cazurilor de violenţă în familie, aprobate

prin ordinul MAI nr. 134 din 15.03.2017);

- sporirea capacităţilor colaboratorilor de poliţie de a identifica, înregistra, a pune în

evidenţă şi a reacţiona prompt la toate sesizările victimelor;

- sporirea calităţii de intervenţie, aplicarea corectă a legislaţiei, asigurarea protecţiei

victimelor;

- creşterea numărului Campaniilor şi beneficiarilor de instruiri în domeniul vizat;

- implicarea activă a societăţii civile şi a comunităţii;

- consolidarea capacităţilor echipelor multidisciplinare în soluţionarea cazurilor de violenţă

în familie;

- colaborarea strânsă cu ONG-urile competente şi suportul organizaţiilor internaţionale.

Activitatea Procuraturii Generale

Conform informaţiilor prezentate de procurori şi Inspectoratul General al Poliţiei, în

perioada anului 2017 au fost înregistrate 10871 adresări (10500 în 2016, 9200 - 2015, 7500 –

2014) cu privire la fapte de violenţă domestică, fiind intentate 956 cauze penale (în anul 2016 –

1782 cauze, în 2015 – 2065 cauze penale) şi au refuzat pornirea urmăririi penale în 588 cazuri

(în anul 2016 – 3207 cazuri, anul 2015 – 2150 cazuri).

Analiza infracţiunilor în baza de gen, comise în sfera relaţiilor familiale, denotă că,

victime au devenit 762 femei dintre care 59 copii de gen feminin și 194 bărbaţi dintre care 31

copii de gen masculin, iar agresori sunt 864 bărbaţi şi 92 femei.

În funcţie de calificarea juridică a faptelor, în sfera relaţiilor familiare au fost comise: 853

infracţiuni prevăzute de art. 2011 Cod penal ( violență în familie), comparativ cu 1679 în anul

2016; 31 infracțiuni de omor asupra unui membru de familie (art.145 Cod penal), comparativ cu

31 infracţiuni în anul 2016; 34 în baza art.171 Cod penal ( viol), comparativ cu 34 în anul 2016;

23 infracțiuni în baza art. 172 Cod penal (acțiuni violente cu caracter sexual), comparativ cu 17

în anul 2016; 3 în baza art. 174 Cod penal ( raport sexual cu o persoană care nu a împlinit vîrsta

de 16 ani), 1 infracțiune în baza art. 175 Cod penal ( acțiuni perverse), 11 – în baza art. 151 Cod

penal, comparativ cu 15 în anul 2016.

Infracţiunile, prevăzute de art. 2011 Cod penal, au constituit: 550 - în baza art.2011 alin.(1)

lit. a) Cod penal – violenţă în familie manifestată prin maltratare, alte acţiuni violente, soldate cu

vătămare uşoară a integrităţii corporale sau a sănătăţii; 51 infracţiuni în temeiul art.2011 alin.(1)

lit. b) Cod penal – violenţă în familie manifestată prin izolare, intimidare în scop de impunere a

voinţei sau a controlului personal asupra victimei; 46 - în baza art.2011 alin.(2) lit.a) Cod penal –

violenţă în familie săvîrşită asupra a doi sau a mai multor membri ai familiei; 24 crime în baza

art.2011 alin.(2) lit.b) Cod penal – violenţă în familie săvîrşită în legătură cu solicitarea sau

aplicarea măsurilor de protecţie; 109 infracţiuni în baza art.2011 alin.(2) lit.c) Cod penal –

violenţă în familie care au provocat vătămarea medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii; 44

infracţiuni în baza art.2011 alin.(3) lit.a) Cod penal – violenţă în familie cu cauzarea vătămării

grave a integrităţii corporale sau a sănătăţii; 5 infracţiuni prevăzute de art.2011 alin.(3) lit. b)

Cod penal – violenţă în familie cu determinare la sinucidere sau la tentativă de sinucidere; 24

29

infracţiuni prevăzute de art. 2011 alin.(4) Cod penal – violenţă în familie soldate cu decesul

victimelor.

Din numărul total, 542 cauze penale au fost deferite justiţiei, 10 cauze suspendate

condiţionat, în 17 dosare urmărirea penală a fost suspendată din varii motive; în 16 cauze

urmărirea penală a fost încetată cu liberarea persoanelor de răspundere penală şi tragere la

răspundere contravenţională; 6 cauze penale au fost conexate, în 399 cauze penale urmărirea

penală a fost încetată, cu clasarea procesului penal, pe diferite motive și restul cauze sunt în

stadiu de examinare.

În perioada de referință, instanțele judiciare au pronunțat 570 sentințe de condamnare pe

fapte de violenţă în familie: conform art. 2011 alin.(1) Cod penal – 361 sentinţe de condamnare

(82 sentinţe cu închisoare, 3 sentinţe/decizii de achitare, 45 măsuri de protecţie şi 29 hotărâri

contestate); în baza art. 2011 alin.(2) Cod penal – 150 sentinţe de condamnare (15 sentinţe cu

închisoare, 4 sentinţe/decizii de achitare, 18 măsuri de protecţie şi 14 hotărâri contestate); în

baza art. 2011 alin.(3) Cod penal – 37 sentinţe de condamnare (6 sentinţe cu închisoare, 2

sentinţe/decizii de achitare, 3 măsuri de protecţie şi 8 hotărâri contestate); în baza art.2011

alin.(4) Cod penal – 10 sentinţe de condamnare (5 hotărâri contestate); în baza art. 145 alin.(2)

lit.e1) Cod penal – 12 sentinţe de condamnare (4 hotărâri contestate).

În pofida tendinței de creştere a numărului de adresări privind violenţa în familie, numărul

cauzelor penale a scăzut de aproximativ de două ori (de la 1782 la 956) sau cu circa 47 %. În

acelaşi timp, urmare a examinării sesizărilor despre comiterea actelor violente în familie, în anul

2017 organele de drept au pornit 1953 cauze contravenționale în baza prevederilor art.781 Cod

contravenţional (Violenţa în familie).

Atestăm că descreşterea numărului proceselor şi cauzelor penale pe fapte de violenţă

domestică a fost condiționată de modificările, prevăzute prin Legea nr. 196 din 28 iulie 2016,

inclusiv completarea Codului contravențional cu art.781 Cod contravențional, care prevede

răspunderea contravențională pentru maltratarea sau alte acțiuni violente, comise de un membru

al familiei în privința altui membru al familiei, soldate cu vătămare neînsemnată a integrității

corporale. Aceste modificări au dezorientat reprezentanţii organelor de drept, majoritatea

cazurilor de violenţă în familie fiind investigate prin prisma Codului contravenţional. În multe

cazuri de violență în familie, însă, sesizările şi alte materiale conţin suficienți indici din care

rezultă bănuială rezonabilă privind comiterea infracțiunii.

De asemenea, procurorii au constatat că unii agresori familiari au fost traşi la răspundere

contravenţională pentru violenţă în familie de mai multe ori. Această practică e la fel greşită, din

motiv că însăşi comiterea repetată a contravenţiilor de violenţă în familie indică asupra

caracterului sistematic, caracteristic conduitei violente a agresorului, exprimată prin violenţă

fizică și psihologică şi care urmează a fi examinată prin prisma prevederilor art. 2011 Cod penal.

S-a mai constatat că organul de urmărire penală/procurorii întâmpină dificultăţi la

aplicarea prevederilor art. 2011 Cod penal, în ceea ce privește elementele calificative, exprimate

prin „izolare, intimidare în scop de impunere a voinţei sau a controlului personal asupra

victimei” prin prisma violenţei psihologice.

Atribuind caracter primordial securităţii persoanei, Procuratura Generală în repetate

rânduri s-a pronunţat asupra sporirii calităţii lucrului organelor de drept în domeniu. Astfel, în

anul 2017 a elaborat noi Recomandări Metodice privind implementarea legislaţiei în domeniul

combaterii violenţei în familie, (nr.25-13d/2017-258 din 16 iunie 2017) şi le-a expediat

procurorilor teritoriali şi Inspectoratului General al Poliţiei.

La fel, procurorii şi organul de urmărire penală au fost atenționați să întreprindă măsuri

imediate și eficiente pentru a garanta integritatea fizică și psihică victimelor violenţei în familie,

30

să intervină prompt, temeinic şi imparțial, asigurând tragerea la răspundere a agresorilor

familiali şi oferirea victimelor violenței în familie acces efectiv la justiție şi protecţie.

Urmare recomandărilor formulate de Procuratura Generală, în anul 2017 organele de drept

au înregistrat și investigat 51 de cazuri de violență psihologică, în baza prevederilor art. 2011

alin.(1) lit.b) Cod penal.

La fel, procurorii-şefi teritoriali, în ordinea controlului ierarhic superior, au reluat

urmărirea penală în circa 65 cauze şi anulat ordonanțe de neîncepere cu dispunerea pornirii

urmăririi penale în circa 45 cauze.

Procuratura raionului Edineț, în cadrul urmăririi penale a agresorului G.G a constatat că

aflându-se la domiciliu, fiind în stare de ebrietate alcoolică, urmărind scopul impunerii voinţei și

controlului personal asupra victimei, a aplicat violenţa fizică asupra concubinei, exprimată prin

aplicarea multiplelor lovituri cu pumnii peste diferite regiuni ale corpului, cauzându-i vătămări

corporale neînsemnate sub formă de echimoze la braţul stâng şi regiunea lombară pe stânga, cât

şi violență psihologică, exprimată prin înjosire, provocarea stărilor de tensiune şi de suferinţă

psihică, acţiuni ilegale, calificate în baza art. 2011 alin.(1) lit.b) Cod penal. Prin sentința din

04.10.2017 G.G. a fost recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii încriminate, fiindu-i

stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 3 ani 6 luni, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

În vederea asigurării protecţiei victimelor violenţei în familie, au fost emise de către

instanţele judecătoreşti 878 ordonanţe de protecţie.

În perioada raportată, urmare supravegherii ordonanţelor de protecţie emise de instanţele

judecătoreşti, au fost încălcate 282 ordonanţe de protecţie. Ca rezultat, organul de urmărire

penală în toate cazurile a iniţiat cauze penale în baza elementelor componenţei de infracţiune

prevăzută de art. 3201 Cod penal în privința agresorilor.

În perioada de referinţă, pe cauzele penale privind violenţa în familie, procurorii au

înaintat judecătorului de instrucţie circa 110 demersuri privind audierea minorilor în condiţii

speciale, care au fost admise. Din numărul total de minori audiaţi, 95 au statut de victimă şi 15

de martor a infracţiunilor violenţei familiare.

În contextul celor relatate, menționăm că Procuratura Generală permanent orientează

procurorii asupra aplicării uniforme şi corecte a prevederilor legislaţiei cu privire la prevenirea

și combaterea violenței în familie, excluderea activităţilor dominate de formalism, luarea

măsurilor imediate și eficiente pentru a garanta acces efectiv la justiție şi protecţie victimelor

violenţei în familie și tragerea la răspundere a agresorilor familiali.

5. Protecție.

În vederea implementării prevederilor Legii nr. 196 din 28 iulie 2016, a fost elaborat

proiectul Regulamentului de organizare și funcționare a Serviciului de asistenţă telefonică

gratuită pentru victimele violenţei în familie și a violenței împotriva femeilor precum și a

standardelor minime de calitate, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 575 din 19 iulie 2017,

serviciul dat urmînd să fie contractat de către minister chiar începînd cu acest an. Instituirea

acestui tip de serviciu de asistență telefonică reprezintă un răspuns al statului, la reducerea

fenomenului violenței în familie, care implică crearea de servicii de asistență și de consolidare a

încrederii în rîndul cetățenilor, garantîndu-le îngrijirea și sprijinul adecvat și plin de compasiune.

Acest serviciu este destinat nu doar victimelor violenţei în familie, ci şi membrilor comunităţii,

profesioniștilor din domeniu, precum și agresorilor (cu titlu de informare asupra prevederilor

31

legislative). Serviciul telefonic este gratuit pe întreg teritoriul țării, totodată fiind posibil de

accesat și de beneficiarii de peste hotare, disponibil zilnic, 24 de ore din 24, de la telefonia fixă şi

mobilă. Serviciul va spori nivelul de informare a populației asupra fenomenului violenței în

familie, și va oferi consiliere psiho-emoțională, în contextul asigurării protecției victimelor

violenței în familie și a violenței împotriva femeilor.

Funcționalitatea Serviciului respectiv este asigurată de către La Strada, organizație care

a creat Telefonul de Încredere pentru femei 0 8008 8008 în anul 2009.

De la lansarea Telefonului de Încredere6 (TÎ) și până în decembrie 2017, consilierii

serviciului au recepţionat 13 833 de apeluri de pe întreg teritoriul Republicii Moldova, dar şi de

peste hotarele acesteia. (Vezi figura 10).

Figura 10.

Pe parcursul anului 2017, la TÎ au fost recepționate 2552 apeluri, 1517 dintre acestea fiind

apeluri unice.

Toate apelurile înregistrate de consilierii serviciului sunt încadrate în diverse categorii

în funcție de conținutul acestora:

Astfel, putem evidenția patru categorii:

I. Apeluri încadrate în categoria Violența în familie

II. Apeluri încadrate în categoria Violența Sexuală

III. Apeluri cu caracter informativ / solicitări de colaborare

IV. Apeluri încadrate în categoria Altele - care nu au tangență cu specificul TÎ.

6 www.lastrada.md

32

Apeluri recepţionate la Telefonul de Încredere

An/ / Luna

Violență în

familie

/Apeluri unice

Violența

Sexuală

/Apeluri unice

Informa

re/colaborare /Apeluri unice

Altele /Apeluri unice

Total apeluri/

Total apeluri unice

Ianuarie 122 / 68 3 / 1 9 / 9 50 / 39 184 / 117

Februarie 114/73 4/2 8/8 48/41 174/124

Martie 113/66 1/1 9/9 52/40 175/116

Aprilie 77/58 0/0 2/2 35/22 114/82

Mai 131/62 4/1 4/4 40/34 179/101

Iunie 126/50 0/0 4/4 46/29 176/83

Total Ianuarie

– Iunie 2017 683/377 12 / 5 36 / 36 271 /205 1002 /623

Iulie 151/63 1/1 10/10 31/21 193/95

August 122/52 1/1 2/2 87/43 212/98

Septembrie 100/49 0/0 3/3 87/51 190/103

Octombrie 165/93 1/1 10/10 87/66 263/170

Noiembrie 267/140 3/2 10/10 104/84 384/236

Decembrie 168/96 2/1 6/6 132/89 308/192

Total

IulieDecembrie 2017

973/493 8/6 41/41 528/354 1550/894

TOTAL 2017 1656/870 20 / 11 77 / 77 799/559 2552/1517

33

Cele 1656 de apeluri încadrate în categoria „violenţa în familie”, reflectă 870 cazuri

de violenţă noi7 (586 sunt dosare, 247 – prezumate şi 37 – prezumat trecut în dosar)8 și 147

cazuri de violență vechi (înregistrate în perioadele anterioare, la care se lucrează).

Astfel, din numărul total de sunete ce reflectă cazuri de violenţă în familie, de la

victimă au fost recepţionate 1110 de apeluri, de la agresori - 30 apeluri de la membrii

comunităţii – 430 apeluri și de la grupurile profesionale – 86 apeluri.

Tabloul per ansamblu al apelurilor recepţionate şi consiliate la Telefonul de Încredere ne

permite să analizăm fenomenul violenţei în familie, din perspectiva trăsăturilor caracteristice ale

subiecţilor violenţei în familie, specificul manifestării violenţei în familie în funcţie de vârstă,

ocupaţie, statutul marital al victimei/agresorului, a necesităţilor şi dificultăţilor cu care se

confruntă persoanele în încercarea de a soluţiona situaţiile de violenţă în familie. De menționat

că 2017, alături de 2014, este anul în care a fost înregistrat unul din cel mai mare număr de

apeluri. În ambele cazuri este vorba de desfășurarea, în anumite perioade ale anului, a

campaniilor de informare şi promovare a serviciului. 1.1.1 Repartizarea apelurilor pe luni Pe

parcursul perioadei raportate (ianuarie-decembrie 2017), consultanţii TÎ au recepţionat şi

consiliat 2552 de apeluri.

7 Notă: Cazul VF nou este înregistrat / se regăseşte doar în categoria de apeluri de la cine a fost recepţionat primul sunet. 8 Dosar - în cazul în care ne contactează victima; prezumat – în cazul în care ne contactează altcineva decât victima și

sesizează un caz de violență și prezumat trecut în dosar – atunci când ne contactează victima la îndemnul altei persoane care ne-

a contactat anterior și ne-a vorbit despre cazul ei.

870

147

Figura 11. Total cazuri de v iolen ță în familie

Cazuri noi

Cazuri vechi

34

Sursa: www.lastrada.md

Asistența juridică garantată de stat

În conformitate cu legislația națională, victimele violenței în familie pot beneficia de

asitență juridică calificată garantată de stat. În acest sens, pe parcursul anului 2017, în 832 cauze

a fost acordată asistența juridică garantată de stat calificată victimelor violenței în familie cu

eliberarea ordonanței de protecție pe cauze civile. Din 832 cauze, 622 au fost femei, iar 210 –

bărbați. În 30 de cauze a fost acordată asistența juridică victimelor violenței domestice în cauze

penale, dintre care 23 femei și 7 bărbați.

În 44 cauze a fost acordată asistență juridică caliificată minorilor victime al violenței în

familie, dintre care : 25 fete și 19 băieți. În total, 906 victime au beneficiat de asistență juridică

calificată garantată de stat.

Activitatea sistemului de probațiune în domeniul corectării și resocializării persoanelor

condamnate pentru violență în familie

Pe parcursul anului 2017 în evidența organului de probațiune au fost 1059 persoane

condamnate penal sau sancționate contravențional pentru acte de violență în familie (art. 2011

Cod penal, 781 Cod contravențional), pe diferite categorii de pedepse: condamnați cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei (art.90 CP), liberați condiționat de pedeapsă

înainte de termen (art.91 CP), amînarea executării pedepsei pentru femei gravide și persoane care

au copii în vîrstă de pînă la 8 ani (art.96 CP), condamnați sau sancționați la muncă neremunerată

în folosul comunității (art.67 CP, 37 CC).

În privința acestor subiecți de probațiune au fost desfășurate activități de supraveghere,

asistență și consiliere în vederea reintegrării sociale a acestora, schimbării comportamentale, a

atitudinilor, viziunilor și percepțiilor acestora față de fapta săvîrșită și prejudiciul cauzat precum

35

și reducerea premiselor care favorizează în mod direct sau indirect comiterea actelor de violenţă,

după cum urmează:

1) A fost organizat și derulat Programul probaţional de diminuare a agresivităţii –

implementat la nivel naţional prin Ordinul INP nr.115 din 04.07.2017, cu implicarea a 29

subiecţi ai probaţiunii: 2 minori şi 27 adulţi.

2) S-a colaborat cu ONG-uri în vederea eradicării fenomenului violenţei în familie şi

abuzului faţă de copii. Cu suportul acestor organizaţii au fost formaţi 12 formatori din rîndul

consilierilor de probaţiune pentru derularea unui program de consiliere a agresorilor familiali.

Pilotarea programului s-a dispus regional, conform Ordinului INP din 30.11.2017. Scopul

programului este: menţinerea unui model de comunicare în contextul relaţiilor familiale cu

impact comportamental nonviolent.

Inspectoratul Național de Probațiune are mai multe priorități și obiective de viitor

în vederea corectării infractorilor și prevenirii recidivei de infracțiune, fiind în proces de

implementare a acțiunilor din Planul de acțiuni al Strategiei de dezvoltare a sistemului de

probațiune pentru anii 2016-2020 și Planului de acțiuni privind implementarea Strategiei

naționale de prevenire și combatere a violenței față de femei și a violenței în familie pentru anii

2018-2020.

Astfel, pentru următorii ani sistemul de probațiune și-a propus intensificarea relațiilor cu

instituțiile partenere în vederea prevenirii și combaterii fenomenului de violență în familie,

dezvoltarea programelor probaţionale antiviolență pentru subiecții probațiunii, modificarea și

completarea cadrului normativ cu referire la implementarea diverselor programe antiviolență

pentru agresorii familiali, care au fost recunoscuți vinovați prin ordonanțele de protecție emise de

judecători.

Medicina legală

În perioada de raportare, Centrul de Medicină Legală, a examinat 6425 de cazuri,

totodată, menționăm că acestea sunt înregistrate în baza declarațiilor persoanelor/presupuselor

victime și nu toate ajung să fie examinate, înregistrate și confirmate de organele competente.

Denumirea subdiviziunii Nr. cazuri de violență în familie

Secția medico-legală Anenii-Noi 177

Secția medico-legală Bălți 298

Secția medico -legală Cahul 190

Secția medico-legală Călărași 194

Secția medico-legală Cantemir 86

Secția Clinică medico-legală Chișinău 2751

Secția medico-legală Cimișlia 146

Secția medico-legală Comrat 100

36

Secția medico-legală Criuleni 129

Secția medico-legală Dondușeni 65

Secția medico-legală Drochia 92

Secția medico-legală Edineț 169

Secția medico-legală Fălești 302

Secția medico-legală Florești 61

Secția medico-legală Hîncești 102

Secția medico-legală Leova 25

Secția medico-legală Nisporeni 256

Secția medico-legală Orhei 382

Secția medico-legală Rezina 105

Secția medico-legală Rîșcani 187

Secția medico-legală Sîngerei 84

Secția medico-legală Soroca 142

Secția medico-legală Ștefan-Vodă 126

Secția medico-legală Strășeni 64

Secția medico-legală Telenești 113

Secția medico-legală Ungheni 79

Total 6425

Victime asistate în cadrul Sistemului Național de Referire

Pe parcursul anului 2017 în cadrul SNR au fost asistate 1046 potențiale victime ale

traficului de ființe umane (categorie ce include victimele violenței în familie, persoane aflate în

situație de dificultate, copii neînsoțiți, copii rămași fără îngrijire, etc.). Astfel, în corespundere cu

categoriile menționate prin cadrul SNR au fost asistate 500 victime ale violenței în familie,

inclusiv 221 minori, 179 persoane aflate în situație de dificultate, 35 copii neînsoțiți, 3 copii

rămași fără îngrijire și 329 persoane aflate în vulnerabilitate extremă.

Referindu-ne la protecția și asistența victimelor violenței în familie menționăm că în

conformitate cu informația deținută, pe parcursul anului 2017, 569 victime ale violenței în

familie au fost asistate în platforma centrelor specializate. Totodată, în contextul

37

responsabilizării agresorilor familiali și prevenirii recidivei actelor de violență, pe parcursul

anului 2017, în cadrul unicului centru specializat în asistența și consilierea agresorilor familiali

din țară, au fost consiliați 23 agresori familiali.

Activități de monitorizare

La data de 13 decembrie 2017, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a

participat la audierile publice în Parlamentul Republicii Moldova, cu tematica: „Progresele

realizate în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice”. La audieri au participat

deputați în Parlament, reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, organizațiilor

internaționale, precum și ai societății civile. În cadrul audierilor au fost prezentate realizări și

perspective în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie.

Participanții la audieri, de asemenea, au abordat și problemele majore din domeniu atît la

nivel legislativ, instituțional și operațional de intervenție pe cazurile de violență în familie

contribuind la identificarea și a soluțiilor, măsurilor ce urmează a fi întreprinse în acest context.

În perioada de raportare s-au înregistrat progrese semnificative în proiectul CDF de

monitorizare a instanțelor de judecată, realizat cu sprijinul Ambasadei SUA, vizând

monitorizarea progreselor, lacunelor și provocărilor în aplicarea legislației naționale la cazurile

de violență în familie și trafic de ființe umane. A fost instruită o echipă formată din 12 monitori

naționali, în parteneriat cu avocați din cadrul Global Rights for Women, un ONG cu sediul în

SUA, iar CDF și GRW au elaborat un manual de monitorizare a instanțelor de judecată.

Monitorizarea va fi efectuată până în martie 2018, iar până în septembrie 2018 va fi elaborat un

raport în acest sens.

Provocări

• Procuraturile UTA Găgăuzia Oficiul Comrat, raioanelor Cimişlia, Făleşti, Căuşeni,

Taraclia au constatat ineficienţa sau lipsa implicării echipelor multidisciplinare,

subiecților cu atribuții de prevenire a violenţei în familie în soluționarea cazurilor de

violență domestică, în scopul contracarării prin toate metodele legale a acestui fenomen.

Procurorii menţionează despre pasivitatea autorității administraţiei publice locale în

procesul de soluţionare a problemelor de prevenire şi combatere a violenţei în familie,

această activitate fiind lăsată pe seama organelor de drept, care la rândul său necesită

îmbunătăţire.

• Procuratura raionului Căuşeni a remarcat, că autorităţile tutelare de nivelul unu nu de

fiecare dată apreciază corect situaţiile, nu intervin prompt în situaţiile de violenţă în

familie şi solicită intervenţia altor actori acolo unde de fapt sunt competenţele lor, mai

ales atunci când urmează să fie scoşi din familie copii minori, când urmează să se

intervină cu cereri de decădere din drepturile părinteşti, sau să instituie tutela/curatela.

• În acelaşi timp, au fost identificate 4 cazuri în care instituţiile abilitate cu funcţii de

prevenire şi combatere a violenţei în familie şi protecţia victimelor nu şi-au îndeplinit sau

îndeplinit necorespunzător obligaţiile de serviciu, conform Legii nr.45 cu privire la

prevenirea şi combaterea violenţei în familie şi Legii nr.140 privind protecţia specială a

copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor rămaşi separaţi de părinţi. În toate cazurile

38

procuraturile teritoriale au demarat procese penale, conform prevederilor art. 274 Cod de

procedură penală, iar în 2 cazuri neîntârziat a fost pornită urmărirea penală în baza

prevederilor art.329 Cod penal - neglijenţă în serviciu.

• Problema stringentă care există în teritoriu şi creează impedimente în desfăşurarea

lucrului de prevenire şi combatere a fenomenului de violenţă în familie, este lipsa

Centrelor de asistenţă a victimelor violenţei în familie şi a copiilor lor și a Centrelor de

reabilitare a agresorilor familiali. Existenţa unor asemenea centre ar asigura protecție

victimelor violenţei în familie, care ar putea fi informate mai amplu despre drepturile lor,

ar putea fi consiliate juridic şi psihologic, asigurându-li-se sprijinul metodologic şi

informaţional necesar. La fel, agresorii familiali ar putea fi resocializaţi, participând la

programe speciale de consiliere în vederea reducerii, descurajării comportamentului

violent.

• O altă problemă este lipsa medicului legist în raionul Căuşeni şi Taraclia. Multiple

victime ale violenţei în familie, conştientizând că urmează să se prezinte la medicul legist

din alt raion, refuză să fie examinate, din motivul impunerii cheltuielilor financiare

suplimentare.

• În contextul celor expuse şi în scopul excluderii neconcordanţelor, lacunelor din legi,

dificultăţilor la investigarea cazurilor de violenţă în familie, Procuratura Generală a

propus revizuirea normei contravenționale, prevăzute de art. 781 Cod contravenţional,

astfel încât în redacția actuală, în cazul când a fost constatată violența fizică asupra unui

membru de familie, exprimată prin bătăi, lovituri multiple şi repetate, însă intensitatea lor

nu constituie vătămare neînsemnată a integrității corporale conform Regulamentului de

apreciere medico-legală a gravităţii vătămării corporale din 27.06.2003, aprobat prin

ordinul Ministrului sănătăţii nr.99 din 27 iunie 2003, asemenea fapte rămân în afara

răspunderii.

• La fel, se impune și revizuirea prevederilor Regulamentului de apreciere medico-legală a

gravităţii vătămării corporale din 27.06.2003, aprobat prin OMS Nr.99 din 27 iunie

2003, în partea ce ţine de „vătămări neînsemnate” într-o redacţie mai clară şi practică,

ţinând cont de modificările operate prin Legea nr.196 din 28 iulie 2016 pentru

modificarea și completarea unor acte legislative.

Recomandări

În calitate de măsuri prioritare ale ministerului, menționăm următoarele:

• Promovarea proiectului Strategiei naționale de prevenire și combatere a violenței față de

femei și a violenței în familie pe anii 2018-2023 și asigurarea implementării Planului de

acțiuni privind implementarea acesteia

Elaborarea raportului de analiză a compatibilității legislației naționale la prevederile

CAHVIO, în vederea asigurării procesului de ratificare;

Elaborarea proiectului de modificare a legislației în baza raportului menționat;

• Un alt element important ce urmează a fi creat este mecanismul de acordare a

compensațiilor victimelor care au suferit vătămări corporale grave sau deteriorarea

39

sănătăţii, în măsura în care prejudiciul nu este acoperit de agresor, ori prin sistemele de

asigurări sociale și medicale finanțate de stat;

• Îmbunătățire considerabilă va necesita și domeniul de intervenție practică pe cazurile de

violență în familie precum și crearea și consolidarea unui mecanism de monitorizare și

raportare din partea specialiștilor antrenați în prevenirea și combaterea acestui fenomen;

• Ajustarea și aprobarea instrucțiunilor privind intervenția: secțiilor/direcțiilor asistență

socială și protecție a familiei, organelor de poliție și din sistemul de sănătate în cazurile

de violență în familie;

• Coordonarea procesului de elaborare a Instrucțiunilor multisectoriale în cazurile de

violență în familie;

• Dezvoltarea conținutului și mentenanța paginii: www.antiviolenta.gov.md;

• Crearea grupurilor de lucru formate din reprezentanții autorităților publice centrale și

organizațiilor societății civile pentru analiza, discutarea și înaintarea propunerilor de

modificare a cadrului normativ ce ține de:

- revizuirea și modificarea standardelor minime de calitate privind serviciile sociale

prestate victimelor violenței în familie;

- revizuirea și modificarea modelului actual de acreditare a prestatorilor de servicii sociale.