raportul de mediuapmgl-old.anpm.ro/files/arpm galati/avize/rm_ea/august/09... · 2011-08-09 ·...

• ACTUALIZARE P.U.G. COMUNA DUMBRĂVENI • • RAPORTUL DE MEDIU•

1

R A P O R T U L D E M E D I U

pentru

PL AN URBA NISTI C GEN ERAL COMUNA DUMBRĂVENI-judeŃul CONSTANłA

beneficiarul : PRIMĂRIA COMUNEI DUMBRĂVENI proiectant faza P.U.G.:S.C. PRO URBA s.r.l. .ConstanŃa elaborator raport de mediu:

• ABDIŞA ABDIŞA – atestat de MMDD şi înscris în Registrul naŃional al elaboratorilor de studii pentru protecŃia mediului – poz.72, pentru RM şi RIM

2011


2

RAPORTUL DE MEDIU PENTRU PLAN URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI DUMBRĂVENI INFORMAłII GENERALE Titularul proiectului: Primăria Comunei DUMBRĂVENI Denumirea proiectului: PLAN URBANISTIC GENERAL–COMUNA DUMBRĂVENI Amplasamentul obiectivului şi adresa: JudeŃul ConstanŃa, partea sudic- centrală Baza metodologică şi legislativă a lucrării: HG 1076- privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe Proiectantul fazei PUG: S.C PRO URBA s.r.l. ConstanŃa Perioada de execuŃie propusă: 2011-2025 Durata etapei de funcŃionare: nelimitat Cadrul legal de elaborare a documentaŃiei: HG 1076- privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe (anexa 2 – conŃinutul – cadru al raportului de mediu) - Ghidul privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de amenajare a teritoriului şi urbanism (Ghidul privind procedura SEA pentru planuri şi programe de amenajare a teritoriului şi urbanism) Evaluarea strategică de mediu

Evaluarea de mediu este parte integrantă în procedura de adoptare a planurilor şi programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului, procedura de realizare a acesteia fiind reglementată prin H.G. 1076/ 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Această hotărâre transpune în legislaŃia naŃională prevederile Directivei Parlamentului European şi a Consiliului 2001/42/EC din 27.06.2001 privind Evaluarea impactului anumitor Planuri şi Programe asupra mediului (“Directiva SEA”).

SEA stabileşte evaluarea impactului de mediu pentru planurile şi programele care pot avea efecte semnificative asupra mediului, domeniul de reglementare extinzându-se de la proiecte individuale şi până la proiecte mult mai extinse (amenajarea teritoriului şi urbanism, pescuit, agricultură, gestionarea deşeurilor, gospodărirea apelor, dezvoltare regională, industrie, etc.).

Planurile şi programele care intră sub incidenŃa H.G. 1076/ 2004 sunt prevăzute în anexa Ord. 995/ 2006 pentru aprobarea listei planurilor şi programelor care intră sub incidenŃa H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, planurile urbanistice generale fiind încadrate la pct. 12 Amenajarea teritoriului şi urbanism sau utilizarea terenurilor, pct. i). PROCESUL EVALUĂRII STRATEGICE DE MEDIU Etapa procesului de evaluare

Procesul de evaluare reprezintă o etapă fundamentală a procesului SEA, scopul său fiind de a realiza focalizarea pe etapele anterioare ale procesului şi de a stabili “scopurile strategice” principale ale planului/ programului, precum şi tipul de activităŃi care sunt aşteptate să urmeze din implementarea acestuia.

Articolul 5 (40 al Directivei 2001/42/EC – “Directiva SEA”) cere ca evaluarea să fie o parte a procesului SEA, stabilind că autorităŃile de mediu desemnate/ inditruite


3

“să fie consultate cu privire la scopul şi nivelul de detaliu al informaŃiilor care trebuiesc incluse în Raportul de mediu”. Scopul şi structura Raportului de mediu

Art. 5 (1) al Directivei SEA stabileşte că Raportul de mediu trebuie să identifice/descrie şi să evalueze efectele probabile semnificative asupra mediului ca urmare a implementării planului/programului, precum şi alternativele rezonabile, luând în considerare obiectivele şi arealul geografic de acoperire a planului/ programului.

Ca parte a activităŃii de elaborare a Planului Urbanistic General, Raportul de mediu completează procesul Evaluării Strategice de Mediu (SEA), care este o metodă sistematică în luarea în considerare a efectelor probabile de mediu. Scopurile SEA includ:

� integrarea factorilor de mediu în pregătirea planului şi luarea deciziilor; � îmbunătăŃirea planului şi a aspectelor de protecŃie a mediului; � implicarea participării populaŃiei în etapa de luare a deciziilor; � facilitarea transparenŃei în luarea deciziilor.

Etapele cheie ale SEA sunt: � Evaluarea dacă planul are efecte de mediu semnificative şi, în consecinŃă,

dacă este necesara SEA; � Stabilirea scopului şi nivelului de detaliu al Raportului de Mediu, precum şi

a perioadei de consultare a acestuia; � Raportul de Mediu: publicarea Raportului de Mediu şi consultarea

populaŃiei; � Adoptarea: furnizarea de informaŃii privind:

(i) forma adoptată/aprobată a PUG; (ii) cum au fost luate în considerare observaŃiile/ propunerile primite

din partea populaŃiei; (iii) metodele de monitorizare a impactului de mediu semnificativ al

implementării PUG; � Monitorizarea: monitoringul impactului de mediu semnificativ, astfel încât

AutorităŃile de Mediu să poată identifica orice efect advers neprevăzut şi, ca urmare, necesitatea unor măsuri de remediere.

În consecinŃă, Raportul de mediu trebuie să identifice, să descrie şi să evalueze

efectele semnificative probabile asupra mediului ca urmare a implementarii PUG-ului, precum şi alternativele rezonabile, având ca bază obiectivele planului şi arealul geografic căruia îi este destinat planul.

Procesul de analiză şi consultare

Ca parte a procesului SEA, pentru Planul Urbanistic General al comunei DUMBRĂVENI au fost organizate mai multe consultări, concretizate prin grupuri de lucru (cf. H.G. nr. 1076/2004). ObservaŃiile/ recomandările/ problemele ridicate de către participanŃi au fost luate în considerare la pregătirea ultimei versiuni a PUG-ului şi a acestei versiuni a Raportului de mediu. Procesele verbale ale grupurilor de lucru, incluzând observaŃiile/ recomandările/ problemele ridicate în cadrul şedinŃelor se află anexate la Raportul de mediu.


4

1. expunerea conŃinutului şi a obiectivelor principale ale planului sau

programului, precum şi a relaŃiei cu alte planuri şi programe relevante.

1.1. Obiectul raportului de mediu îl constituie un plan de urbanism, în faza PLAN URBANISTIC GENERAL – plan prin care se stabilesc condiŃiile de construibilitate a terenurilor, zonarea funcŃională pe ansamblul localităŃilor componente ale comunei, regimul de înălŃime, alinierea, procentul de ocupare a terenului, circulaŃia rutieră şi pietonală cu asigurarea acceselor şi parcărilor, echiparea tehnico-edilitară adecvată funcŃiunilor şi capacităŃilor rezultate din organizarea urbanistică, inclusiv lucrările de sistematizare verticală necesare înlăturării pericolului inundaŃiilor (sau modalităŃi de preluare a excesului de apă în situaŃii excepŃionale), situaŃia juridică a terenurilor. Planul Urbanistic General, după obŃinerea avizelor de la forurile şi factorii implicaŃi şi interesaŃi, şi după aprobare de către Consiliul Local urmează să constituie documentaŃia pe baza căruia se vor elibera certificate de urbanism şi care va fundamenta toate lucrările din zonă conform Legii 50/1991 (modificat). De asemenea se stabilesc condiŃiile privind relaŃiile între localităŃile comunei precum şi ale comunei cu restul teritoriului, nivelul de echipare şi dotare pe comună şi pe fiecare localitate componentă. 1.2.Scopul şi obiectivele PUG

Planurile urbanistice generale au caracter de reglementare şi răspund programului de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare a localităŃilor ce compun unitatea teritorial-administrativă de bază.

PUG se elaboreaza in scopul: • stabilirii direcŃiilor, priorităŃilor şi reglementărilor de amenajare a teritoriului

şi dezvoltare urbanistică a localităŃilor; • utilizării raŃionale şi echilibrate a terenurilor necesare funcŃiunilor urbanistice; • precizării zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundaŃii,

neomogenităŃi geologice, reducerea vulnerabilităŃii fondului construit existent);

• evidenŃierii fondului construit valoros şi a modului de valorificare a acestuia in folosul localităŃii;

• creşterii calităŃii vieŃii, cu precădere in domeniile locuirii şi serviciilor; • fundamentării realizării unor investiŃii de utilitate publică; • asigurării suportului reglementar pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi autorizaŃiilor de construire; • corelării intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaŃiului. • modernizarii şi dezvoltarii echiparii edilitare • stabilirii şi delimitarii zonelor protejate; • stabilirii modului de utilizare a terenurilor şi condiŃiilor de conformare şi realizare a construcŃiilor.


5

Principalele obiective urmarite în cadrul PUG: Obiectiv = conform dicŃionar: scop, Ńintă, Ńel, ceea ce urmează să fie realizat. • modificarea intravilanului Comunei Dumbrăveni – faŃă de suprafaŃa din PUG elaborat în 2002 - de la 218,53 ha la 212,86ha ; modificările de intravilan s-au făcut prin scoaterea din intravilan a suprafeŃelor care nu pot fi construite şi introducerea altor suprafeŃe cu condiŃii de construire – în cazul satului Dumbrăveni ; în cazul satului Furnica se menŃine intravilanul iniŃial ; suprafeŃele din intravilan au fost corectate ca cifră prin măsurarea delimitării de intravilan transpusă peste ortofotograme. •extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă •extinderea reŃelei stradale în zonele de extindere de intravilan şi modernizare în vatra existentă •rezolvarea sistemului de colectare evacuare a deşeurilor menajere şi a celorlalte tipuri de deşeuri. •aplicarea normelor impuse prin O.U.G. 114/ 2007 pentru modificarea şi completarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 195/ 2005 privind protecŃia mediului, de a se asigura din terenul intravilan o suprafaŃă de spaŃiu verde de minimum 20 m2/ locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum de 26 m2/ locuitor, până la data de 31 decembrie 2013. Calculul suprafeŃelor de spaŃii verzi şi indicatorii de spaŃiu verde/locuitor s-a făcut Ńinând seama şi de LEGEA nr. 313 din 12 octombrie 2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaŃiilor verzi din zonele urbane. În acest sens s-a propus amenajarea ca spaŃiu verde unei părŃi din terenul ocupat de vale în cele două localităŃi. 1.3.Descrierea proiectului: încadrarea în teritoriu Proiectul PUG analizează terenul din teritoriul administrativ al Comunei Dumbrăveni – cu suprafaŃa de 5.787ha şi localităŃile componente: DUMBRĂVENI şi FURNICA cu reşedinŃa de comună în Dumbrăveni. Comuna are o poziŃie sudică în cadrul judeŃului ConstanŃa şi are următoarele vecinătăŃi: - la nord: comuna Deleni - la vest: Bulgaria - la sud şi est: comuna IndependenŃa


6

• Comuna Dumbrăveni este unitatea administrativ-teritorială cu populaŃia cea mai mică din judeŃ, pe locul 60 ca mãrime a suprafeŃei din teritoriul administrativ; localitatea Dumbrăveni ocupã locul 133 (din 205) ca mãrime a populaŃiei între localitãŃile judeŃului ConstanŃa, iar localitatea Furnica ocupă locul 192.

MODUL DE FOLOSINłÃ AL TERENULUI ( conf. evidenŃa PRIMĂRIE DUMBRĂVENI )

SUPRAFAłA MOD DE FOLOSINłÃ

HA %

arabil 2.877,39 49,7 pãşune 448,73 7,8 vie - livadã 5,20 0,1 total agricol 3.331,32 57,6 pãdure 2.146,00 37,1 apã - drumuri 36,00 0,6 curŃi-construcŃii 212,86 3,7 neproductiv 60,82 1,0 total neagricol 2.455,68 42,4 TOTAL TEREN 5.787,00 100

• Din analiza modului de utilizare a terenului din teritoriul administrativ al comunei reiese ca o particularitate ponderea redusă, în comparaŃie cu alte comune, a terenului arabil, precum şi ponderea importantã a spaŃiilor plantate cu vegetaŃie înaltã (păduri). • Cu toate cã analizele statistice aratã o creştere a populaŃiei comunei – de la 569 în 1992 la 614 în 2002, dupã 1990 nu s-au făcut parcelări nici în Dumbrăveni şi nici în Furnica; ca urmare nu au avut loc creşteri de intravilan sau de zonă construită. •••• Pe ansamblul judeŃului ocupă o poziŃie periferică, fiind situat la capătul sudic al DJ 392, la graniŃa cu Bulgaria. •••• Legătura satului Dumbrăveni cu restul teritoriului se face pe DJ 392, care traversând localităŃile Movila Verde, Plopeni, General Scărişoreanu şi Amzacea intersectează DN 38. Satul Furnica intră în relaŃie cu restul teritoriului prin DJ 391A, spre Tufani, Şipotele, Băneasa. Legătura dintre cele două sate componente ale comunei se face pe DJ 392 şi DJ 391A, având o lungime de cca 8km, cu toate că în linie dreaptă între ele este o distanŃă de cca 3km. O relaŃie mai directă nu este posibilă din cauza terenului accidentat.


7

Incadrarea comunei Dumbrăveni în prevederile PATN: - în secŃiunea I –reŃele de transport – aprobat cu Legea 363/2006 – nu

există specificaŃii pentru comuna Dumbrăveni. - În secŃiunea II – apa – aprobat cu Legea 171 / 1997 – nu există

specificaŃii referitoare la comuna Dumbrăveni. - În secŃiunea III – zone protejate – aprobat cu Legea 5 / 2000 – comuna

Dumbrăveni este menŃionată la anexa I- Zone naturale protejate de interes naŃional şi monumente ale naturii , pct.2.0. RezervaŃii şi monumente ale naturii – poziŃia 2.361 – Pădurea Dumbrăveni – 345,70 ha.

- În secŃiunea IV – reŃeaua de localităŃi – aprobat cu Legea 351 / 2001- comuna Dumbrăveni este inclusă la categoria comunelor cu scăderi a populaŃiei de peste 50 % şi ca făcând parte din zonă lipsită de oraşe pe distanŃa de 25-30km. Această zonă necesită acŃiuni prioritare pentru dezvoltarea de localităŃi cu rol de servire intercomunală.

- În secŃiunea V – zone de risc natural – aprobat cu Legea 575 / 2001- nu există specificaŃii referitoare la comuna Dumbrăveni.

Descrierea soluŃiei de organizare urbanistică Principiile de organizare arhitectural – urbanistică ale celor două localităŃi componente ale comunei precum şi ale elementelor teritoriale vizează realizarea unei funcŃionalităŃi specifice unei comune ce se bazează pe resursele agricole, de locuire, activităŃi economice, dotare şi echipare a unei comune rurale cu populaŃie de cca 600 locuitori, prin ordonare spaŃială, adecvare funcŃională şi echipare edilitară corespunzătoare. concluzii ale studiilor de fundamentare -SC PROLAR srl a elaborat un studiu privind alimentarea cu apă precum şi un studiu (faza S.F.) pentru canalizarea menajeră, ale căror elemente principale au fost preluate în raportul de mediu. - Muzeul de arheologie ConstanŃa a elaborat un studiu privind vestigiile arheologice de pe teritoriul comunei. - Ridicările topografice existente au fost completate cu date preluate din ortofotoplanuri; ortofotoplanurile au fost utile pentru referenŃierea elementelor urbanistice ale localităŃilor în sistemul STEREO 70. prevederi ale P.U.G. La definirea suprafeŃelor din intravilan ale localităŃilor componente ale comunei Dumbrăveni s-a Ńinut seama de următorii factori, care corespund cu etape din evoluŃia evidenŃelor privind intravilanele:

1. suprafaŃa din evidenŃa OCAOTA ConstanŃa la 1.01.1990-care cuprinde terenul din vatra satelor şi din trupurile izolate.

2. suprafaŃa din intravilan considerată ca existentă-planimetrată de pe planşele vectorizate după ortofotoplanuri-având ca bază conturul aflat în evidenŃa OCPI (OCAOTA).


8

3. suprafaŃă din intravilan cu includerea suprafeŃelor din PUZ aprobat 4. suprafaŃa din intravilan cu extinderi sau rectificări – convenite cu

beneficiarul (Primăria Comunei Dumbrăveni)– planimetrată de pe planşele vectorizate după ortofotoplanuri.

1. Teritoriul intravilan din vatra localităŃilor şi trupurilor izolate ale Comunei Dumbrăveni însuma 211,73 ha la data de 01.01.1990, repartizate astfel :

- vatra localităŃii Dumbrăveni : 153,21 ha - vatra localităŃii Furnica : 52,25 ha - trupuri izolate : 6,27 ha

2.Delimitarea de intravilan din evidenŃele OCPI (OCAOTA) au fost transpuse în format digital de pe ortofotoplanuri şi planimetrate ; din această operaŃiune au rezultat următoarele suprafeŃe, totalizând 217,53ha :


3. La această suprafaŃă se adaugă terenul inclus în intravilan prin aprobarea PUZ pentru mănăstire S=1,00ha, total intravilan existent = 218.53ha

4. În urma rectificărilor de intravilan prin scoaterea terenurilor neconstruibile şi introducerea de suprafeŃe cu posibilităŃi de construire a rezultat următoarea situaŃie – măsurată pe planşe vectorizate – total 212,86ha (-5,67ha) :

- vatra localităŃii Dumbrăveni : 155,42 ha (-2,48ha) - vatra localităŃii Furnica : 52,69 ha - trupuri izolate : 4,75 ha

Aceasta reprezintă situaŃia suprafeŃelor din intravilan propusă prin PUG pentru următoarea perioadă de valabilitate a PUG – de cca 10 ani. Actualizarea P.U.G. prezintă situaŃia actuală a intravilanelor satelor comunei, modul de dispunere în teritoriu a vetrelor localităŃilor şi trupurilor izolate care reprezintă zone construite, cu amenajările aferente, şi modul de evoluŃie a acestora în etapa de acŃiune a PUG, până la elaborarea unei alte actualizări sau prin modificările ce se pot efectua conform legii- prin PUZ de includere de terenuri în intravilan.


9

•Din evidenŃele statistice ale recensământului din 2002 au rezultat urmãtoarele date referitoare la locuinŃe şi gospodãrii : - populaŃia totală = 614 - nr.clãdiri = 231 - nr.locuinŃe = 241 - numãr gospodãrii = 222 - camere de locuit – numãr = 670 - suprafaŃa = 8401 mp. - numãr mediu persoane / gospodãrie = 2,76 - număr locuitori / locuinŃă = 2,55 - suprafaŃă locuibilă / locuitor = 13,7 mp - suprafaŃă locuibilă / locuinŃă = 34,85 mp modernizarea circulaŃiei situaŃia actuală •Teritoriul comunei este străbătut pe direcŃia sud-nord de traseul DJ 391A. Aceasta face legătura cu DN38 (prin DJ 391- după ce trece prin localităŃile: Olteni, Viroaga, Căscioarele, Cerchezu, Negru Vodă) la sud - est şi cu DN3 la nord ( prin DJ 307 - după ce trece prin Tufani, Şipotele,Deleni). Traseul DJ 391A este drum modernizat (asfaltat). • Pe direcŃia est–vest localitatea Dumbrăveni are legătură pe DJ 392 cu localitatea Cobadin – DN3 (prin IndependenŃa şi Negreşti) şi cu localitatea Amzacea-DN38 (prin IndependenŃa, Movila Verde, Plopeni, General Scărişoreanu). •Legătura dintre Dumbrăveni şi Furnica se face pe DJ 392 şi DJ 391A. organizare propusă Organizarea circulaŃiei pe teritoriul comunei Dumbrăveni derivă din starea şi direcŃiile drumurilor judeŃene care trec prin localităŃile comunei, şi mai ales de situarea teritorială a comunei în raport cu polii de servire teritorială. În circulaŃia rutierã funcŃioneazã douã categorii principale de relaŃii: I – relaŃii teritoriale (externe) II – relaŃii în vatrã (interne) I. RelaŃiile teritoriale sunt asigurate astfel : - prin DJ 391, DJ 391A şi DJ 392 care sunt drumuri asfaltate sau pietruite se face legătura cu partea de vest (Băneasa – DJ391A), est (Negru Vodă, Mangalia – DJ391) şi nord (Cobadin, Basarabi – DJ 392). FaŃã de situaŃia existentã, se propune întreŃinerea drumurilor în bună stare. II a -RelaŃiile în vatra satului Dumbrăveni sunt condiŃionate de:


10

- traseul de acces al DJ 392 în vatră, care are un parcurs sinuos, trecând prin zona centrală spre unitatea de poliŃie de frontieră.

- existenŃa ravenei din zona mediană orientată pe direcŃia sud-nord, ce separă satul în partea estică şi partea vestică, în care fiecare din cele două părŃi are străzile aproximativ rectangulare

- partea de la est este şi ea influenŃată de existenŃa unei albii ce devine activă la ploi torenŃiale, orientată de la est (intrarea DJ392 în sat) la vest (zona cişmelei); legătura dintre zona de est şi cea de vest se face pe traseul drumului judeŃean.

- O parte din străzile sunt pietruite, mai ales cele perpendiculare la şosea. II b. Vatra satului Furnica este compactă, străzile sunt relativ rectangulare, din care Strada Mare este pietruită; un punct critic în reŃeaua stradală o constituie traseul sinuos al DJ 391A, şi mai ales unghiul destul de ascuŃit pe care îl face în zona centrală a satului. O variantă de traseu ce evită traversarea vetrei este dificil de realizat din cauza condiŃiilor de relief; în plus, aceasta ar scoate satul de pe un drum ce îi asigură legătura cu restul teritoriului. Se propune crearea unei reŃele stradale în partea de la nord de vale propusă la refacere ca zonă de locuit. zonificare funcŃională, reglementări, bilanŃ teritorial, indici urbanistici Zonificarea funcŃională se referă la terenul cuprins în vatra localităŃilor, care au o structură complexă- multifuncŃională. Trupurile izolate sunt – în cele mai multe cazuri- monofuncŃionale, cu profil economic, de echipare edilitară. În vatra localităŃilor există următoarele funcŃiuni principale: - locuire - echipare şi dotare social – culturală (administraŃie, învăŃământ, comerŃ, servicii, culte, cultură) - activităŃi economice (incinte de mică producŃie, depozitare, agro-zootehnică) - echipare hidro-edilitară (alimentare cu apă) - gospodărie comunală (cimitire) - circulaŃie rutieră (străzi, traseu drumuri teritoriale ce traversează localităŃile) - spaŃii verzi şi pentru sport Reglementările şi indicii urbanistici privind modul de construire au fost preluate din Regulamentul Local de Urbanism (RLU): PARCELAREA

Pe terenurile propuse cuprinderii în intravilan proprietate privată de interes local, construirea se va admite numai după întocmirea P.U.D. sau P.U.Z. Pentru locuinŃe se vor elabora documentaŃii de parcelare cu loturi având suprafaŃa maximă de 1000 mp, suprafaŃa minimă de 500 mp, iar lăŃimea de min.


11

12,0 m. Se recomandă cuplarea clădirilor câte 2. Pe terenurile proprietate particulară dimensiunile parcelelor vor fi decise de proprietari. Organizarea incintelor va respecta principiile generale privind amplasarea şi conformarea construcŃiilor. ÎNĂLłIMEA CONSTRUCłIILOR ÎnălŃimea locuinŃelor va fi în general parter , P+1 etaj; regimul de înălŃime maxim va fi P+2E. În toate situaŃiile se admit subsoluri sau demisoluri parŃiale ori generale. Procentul de ocupare al terenului maxim (POT maxim) în incintele cu locuinŃe va fi diferenŃiat după mărimea de lot:

•cu suprafaŃa până la 1000mp 30% (conform Regulamentului General de Urbanism – RGU – anexa 2 – zona rurală) – pentru locuinŃă şi dependinŃe (bucătărie de vară, garaj, closet,etc) - 50% - pentru locuinŃă şi dependinŃe + anexe gospodăreşti (magazii, remize, ateliere, grajduri, şoproane).

•cu suprafaŃa peste 1000mp - 20% – pentru locuinŃă şi dependinŃe (bucătărie de vară, garaj, closet,etc) - 40% - pentru locuinŃă şi dependinŃe + anexe gospodăreşti (magazii, remize, ateliere, grajduri, şoproane). 30 %, în cele mixte 70 %, iar în cele comerciale de 80 %. Procentul de ocupare a terenului pentru zone de dotări va fi diferenŃiat în funcŃie de specificul acestora: 25 % pentru învăŃământ, 80 % pentru comerŃ, 70 % în incinte cu funcŃiuni mixte, dacă ele sunt grupate. Pentru incintele cu funcŃiuni economice sau de echipare edilitară indicii de ocupare şi de utilizare a terenului corespund necesităŃilor funcŃionale, fără a depăşi 70% (incluzând şi suprafaŃa afectată platformelor şi circulaŃiilor), 20 % din suprafaŃă fiind rezervată pentru spaŃii verzi. Coeficientul de utilizare maxim al terenului (CUT maxim) rezultă din relaŃionarea POT cu regimul de înălŃime propus: - în zona de locuit în loturi – 0,7 - în zona cu dotări social-culturale – 1,0 - în incintele pentru activităŃi economice- conform necesităŃilor funcŃionale, dar nu mai mare de 1,0 Cei doi indicatori urbanistici POTmaxim şi CUTmaxim sunt condiŃionaŃi de asigurarea în incinta proprie a necesarului de parcare.


12

BILANł TERITORIAL - DUMBRĂVENI - vatră EXISTENT PROPUS ZONE FUNCłIONALE ha % ha %

0 1 2 3 4 LocuinŃe şi funcŃiuni complementare 95,07 60,21 112,37 72,30 Dotări,instituŃii şi servicii publice 1,30 0,82 1,30 0,84 Centre agro-zoo, producŃie, depozit 7,37 4,67 11,43 7,36 Gospodărie comunală, cimitire 0,83 0,53 1,18 0,76 ConstrucŃii aferente reŃelelor edilitare 0,26 0,16 0,26 0,17 Căi de comunicaŃie şi transport- rutier 14,38 9,10 15,50 9,98 SpaŃii verzi, agrement, sport,protecŃie - - 1,63 1,05 Teren aferent firului de vale-propus ca spaŃiu verde

1,49 0,94 7.76 5,01

Terenuri libere, neconstruite 37,20 23,57 3,99 2,56 TOTAL INTRAVILAN 157,90 100,00 155,42 100,00 BILANł TERITORIAL- FURNICA - vatră

EXISTENT PROPUS ZONE FUNCłIONALE ha % ha %

0 1 2 3 4 LocuinŃe şi funcŃiuni complementare 16,12 30,60 33,66 63,89 Dotări,instituŃii şi servicii publice 0,28 0,53 0,28 0,53 Centre agro-zoo, producŃie,depozit 1,37 2,60 2,21 4,20 Gospodărie comunală, cimitire 0,37 0,70 0,48 0,92 Căi de comunicaŃie şi transport- rutier 4,36 8,27 6,89 13,08 SpaŃii verzi, agrement, sport,protecŃie - - 2,57 4,87 Teren aferent firului de vale-sp.verde 1,55 2,94 3,81 7,23 CurŃi fără construcŃii 10,14 19,24 - - Terenuri libere 18,50 35,12 2,79 5,29 TOTAL INTRAVILAN 52,69 100,00 155,42 100,00 TRUPURI COMPONENTE

SuprafaŃa-ha Trup Denumire existentã propusã diferenŃã

I. LOCALITATEA DUMBRĂVENI A VATRA SATULUI DUMBRĂVENI 157,90 155,42 -2,48

A1 PICHET GRĂNICERI 3,22 0,92 -2,30 A2 SAIVANE 2,50 1,58 -0,92 A3 CIŞMEAUA DIN PĂDURE 0,01 0,01 A4 BAZA DE AGREGATE D.J.D.P. 1,00 1,00 A5 REZERVOR DE APĂ - 0,03 +0,03 A6 CANTON SILVIC-CABANĂ 0,10 0,10

A7 CABANA A.G.V.P.S. 0,10 0,10 A8 MĂNĂSTIRE 1,00 1,00 TOTAL I 165,83 160,16 -5,67 II. LOCALITATEA FURNICA B VATRA SATULUI FURNICA 52,69 52,69 - B1 REZERVOR APĂ 0,01 0,01 - TOTAL II 52,70 52,70 - TOTAL COMUNĂ 218,53 212,86


13

RelaŃia cu alte proiecte şi programe relevante: Planul Urbanistic General îşi propune ca prin prevederile sale să devină instrumentul tehnic în activitatea Consiliului Local în ceeace priveşte gestiunea şi dezvoltarea durabilă a comunei. Planul Urbanistic General odată aprobat capătă valoare juridică, constituindu-se în act de autoritatea a administraŃiei locale, de clarificare şi soluŃionare a diferendelor ce pot să apară între persoane fizice sau juridice sau între administraŃia locală şi persoane fizice sau juridice. Anexa 1 la Directiva SEA stabileşte că Raportul de mediu trebuie să includă informaŃii privind: ♦ “ relaŃia planului (în cazul analizat P.U.G.) cu alte planuri şi programe” ♦ “obiectivele de protecŃie a mediului, stabilite la nivel internaŃional, (European) comunitar sau naŃional, care sunt relevante cu planul, şi modul în care obiectivele şi orice alte aspecte de mediu au fost luate în considerare la elaborarea planului/programului” • Primăria Comunei Dumbrăveni a elaborat şi aprobat ,,Strategia pentru dezvoltarea durabilă a Comunei Dumbrăveni". Aceasta conŃine un program de dezvoltare socială şi economică, generală al comunei. Programul include măsuri concrete în toate domeniile care alcătuiesc obiectivul de studiu al P.U.G. : populaŃia, protejarea mediului, fondul construit (locuinŃe şi dotări social culturale), reŃelele tehnico edilitare, reŃeaua căilor de comunicaŃie, dezvoltarea activităŃilor economice. Programul este alcătuit în raport cu potenŃialul specific fiecărei localităŃi. Pe durata actualizării P.U.G., acest program a fost analizat şi extins prin consultările dintre proiectant şi beneficiar, pe măsura aprofundării cunoaşterii problemelor comunei, opŃiunilor populatiei, posibilităŃilor de dezvoltare şi organizare pe ansamblul comunei şi pentru fiecare sat în parte. În proiect s-au formulat propuneri de ameliorare treptată a situaŃiei pentru toate domeniile studiate. - Alimentare cu apă a localităŃii Dumbrăveni – elaborat de Societatea pentru Apă din Foraje şi AducŃiuni România S.A. Bucureşti- Atelierul de proiectare – colectiv ConstanŃa - Pr. 32/2008-elaborator S.C. PROLAR s.r.l. S.F." Canalizare menajeră in localitatile Dumbraveni si Furnica,com. Dumbraveni, jud. Constanta" - PATJ ConstanŃa – Urban Proiect Bucureşti- beneficiar C.J. ConstanŃa Aceste proiecte constituie baza pentru ameliorarea echipării edilitare a localităŃilor comunei şi a condiŃiilor de confort de locuire urbană şi sănătate a populaŃiei; se constituie în contribuŃii directe la ameliorarea cadrului vital al populaŃiei. • Deoarece 37% din suprafaŃa totală a comunei este ocupată cu pădure nu s-a mai pus problema aplicării Legii 289/2002 şi HG 1343/2007 referitoare la perdelele silvice de protecŃie. • PLANUL REGIONAL DE GESTIUNE A DEŞEURILOR- Regiunea 2 sud-est


14

• PLANUL JUDEłEAN DE GESTIUNE A DEŞEURILOR- Jud. ConstanŃa • PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAłIONAL –

- secŃiunea I – REłELE DE TRANSPORT – aprobată cu Legea 363/2006 - secŃiunea II – APA – aprobată cu Legea 171/1997 - secŃiunea III – ZONE PROTEJATE – aprobată cu Legea 363/2006 - secŃiunea IV–REłEAUA DE LOCALITĂłI–aprobată cu Legea 363/2006 - secŃiunea V – ZONE DE RISC NATURAL – aprobată cu Legea 363/2006 - secŃiunea VIII – ZONE TURISTICE – aprobată cu Legea 363/2006

• PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEłULUI CONSTANłA • PLANUL LOCAL DE ACłIUNE PENTRU PROTECłIA MEDIULUI PENTRU JUDEłUL CONSTANłA •Regulamentul rezervaŃiei Pădurea Dumbrăveni-ROMSILVA-D.S. ConstanŃa • Promovarea dezvoltării durabile şi conservarea biodiversităŃii în regiunea de frontieră România-Bulgaria - ROMSILVA-D.S. ConstanŃa – program PHARE.


15

2. aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluŃiei sale probabile în situaŃia neimplementării planului sau programului propus.

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, factorii/ aspectele de mediu care trebuie avuŃi în vedere sunt: apa, aerul, solul şi subsolul, biodiversitatea, flora şi fauna, populaŃia şi sănătatea umană, patrimonul cultural, arheologic şi arhitectonic, căi de comunicaŃie şi transport, managementul deşeurilor, factorii climatici, valorile materiale, peisajul, turismul. Problemele de mediu actuale relevante pentru plan au fost identificate pentru fiecare factor/ aspect de mediu prezentat mai sus. A fost ales acest mod de abordare pentru a asigura tratarea tuturor elementelor pe care le presupune evaluarea de mediu.

2.1. Aspecte relevante ale starii actuale a mediului 2.1.1 componente de mediu -Apa În cadrul analizei stării actuale a mediului pentru factorul de mediu –apa- s-au avut în vedere: A- situaŃia alimentării cu apă a populaŃiei B- situaŃia apelor subterane C- situaŃia apelor de suprafaŃă A. Sistemul de alimentare cu apă al comunei Dumbrăveni este alcătuit din:

a) sursă subterană şi puŃuri Ńărăneşti , b)conducte de aductiune de la captare (puŃuri forate) la rezervoarele de înmagazinare şi de transport de la rezervoare la consumatori ,

c) complex de înmagazinare - pompare , d) reŃea de distribuŃie .

Localitatea Dumbrăveni dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă. Pentru sectorul zootehnic al fostului C.A.P. în anul 1967 s–a executat un foraj la adâncimea de 225 m obŃinând un debit de 4,5 mc/h, având nivelul hidrodinamic la – 140 m. Din această cauză nu s–a făcut alimentarea cu apă a localităŃii, ci doar a sectorului zootehnic. Forajul echipat cu staŃie de pompare, staŃie de repompare cu bazin de acumulare şi conducta de refulare pentru sectorul zootehnic a fost cumpărat în anul 1990 de AGROMEC Dumbrăveni. În anul 1993 a fost executat un foraj de studiu în localitatea Dumbrăveni pentru ADMINISTRAłIA NAłIONALĂ APELE ROMÂNE- filiala Dobrogea- Litoral, la adâncimea de 463 m, obŃinând un debit de 16 mc/h. Acest foraj se utilizează pentru alimentarea cu apă a localităŃii Dumbrăveni, Consiliul Local Dumbrăveni obŃinând acordul ANAR-FLD pentru folosirea forajului.


16

În anul 1991 au fost terminate lucrările de alimentare cu apă şi canalizare a blocului de locuinŃe cu 12 apartamente din localitatea Dumbrăveni, investitor fiind Regia Autonomă JudeŃeană de Apă ConstanŃa. Prin protocolul încheiat la data de 15 septembrie 1992 între RAJA ConstanŃa şi Consiliul Local Dumbrăveni s–a transferat fără plată această investiŃie Consiliului Local Dumbrăveni. ÎnvestiŃia cuprinde următoarele obiecte:

- 7 puŃuri (fântâni) săpate la adâncimi între 4 – 7 m echipate cu staŃie de pompare (fântânile existente nu au apă de calitate corespunzătoare chimic şi bacteriologic, având şi debite insuficiente pentru alimentarea cu apă a localităŃii).

- Rezervor de apă din beton armat cu capacitatea de 100 mc. - StaŃie de hidrofor. - StaŃie de clorinare neechipată, având numai construcŃia. - Conducta de refulare din oŃel Dn 100 mm L = 350 pentru alimentarea cu

apă a blocului de locuinŃe. - Canalizarea menajeră a blocului de locuinŃe.

Toate aceste obiecte sunt amplasate în cadrul gospodăriei de apă. ReŃeaua de distribuŃie are o lungime de 11,5km şi sunt racordate 140 gospodării. În satul Furnica există un foraj cu adâncimea de 24 m, debit de 4,3mc/oră şi rezervor de 100mc, executate în 1976. ReŃeaua de distribuŃie are o lungime de 3km şi sunt racordate 47 gospodării. canalizarea menajeră Lucrările de canalizare au fost executate numai pentru servirea celor 12 apartamente din blocul de locuinŃe. Restul locuinŃelor din Dumbrăveni şi Furnica se folosesc de haznale sau fose septice. Obiective şi măsuri privind aspectul poluarea apei Obiectivele majore nationale pentru conformare România şi-a luat obligaŃia în faŃa Comisiei Europene (CE) să îndeplinească 4 obiective principale în punerea în aplicare a Directivei Europene 91/271/CEE pentru Apa uzată din mediul urban. Nr. Obiectiv Termen de finalizare si Denumire Obiectiv Obiectiv 1 până la 31/12/2013, România trebuie să asigure reŃeaua de canalizare pentru comunităŃile a căror populaŃie depaşeşte 10.000 locuitori;Obiectiv 2 până la 31/12/2015, România trebuie să asigure SE pentru tratarea apei uzate la standardele convenite pentru comunităŃile a caror populaŃie depaşeşte 10.000 locuitori; Obiectiv 3 până la 31/12/2015 România trebuie să asigure reŃeaua de canalizare pentru comunităŃile a căror populaŃie depaşeşte 2.000 locuitori; Obiectiv 4 până la 31/12/2018 România trebuie să asigure SE pentru tratarea apei uzate la standardele convenite pentru comunităŃile a caror populaŃie depaşeşte 2.000 locuitori.

B. Apele subterane Nivelul panzei freatice nu a fost intalnit in foraje, in zona fiind situat sub adancimea de -7,00m.


17

SituaŃia apelor subterane rezultă din calitatea apei potabile în localităŃile comunei; fişe de analiză ale calităŃii apei potabile evidenŃiază faptul că apele din pânza freatică captate pentru uzul populaŃiei au caracteristici care îi conferă o calitate potabilă, cu nivel mai ridicat de nitraŃi.

În RAPORTUL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2009-JUDEłUL CONSTANłA –la cap.4-APA – referitor la calitatea apelor din stratul freatic comuna Dumbrăveni este menŃionată o singură dată: In anul 2009 s-au prelevat probe pentru un numar de 38 de foraje de observatie, in judetul Constanta, inregistrandu-se depasiri conform Ordinului 137/2009 privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape subterane din Romania, a H.G. 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificata de Legea 311/2004, la urmatorii indicatori: conductivitate (Adamclisi–izvor monument, Dumbraveni-izvor), CCO-Mn ( Rompetrol Midia P ga 6, Albesti II P22, Sibioara F Campofrio), azotati (Adamclisi F5063, Garlita foraj expl, Basarabi P1, Harsova P1 sursa) si mangan (Negru Voda F500, Techirghiol P4).

C. Apele de suprafaŃă : Pe teritoriul comunei Dumbrăveni nu există de suprafaŃă: ape curgătoare cu debit permanent sau luciuri de apă (lacuri, ghioluri). Relieful teritoriului comunei este destul de frământat, caracterizat de existenŃa pe zona mediană a Văii Dumbrăveni, continuată la sud de Valea Periş, orientată de la sud la nord. Spre această vale principală se deschid alte văi laterale, mai numeroase pe partea vestică, cu pantă pronunŃată. În aceste văi sunt semnalate procese geologice dinamice locale – eroziunea generată de torenŃi. 2.1.2. componenta de mediu: Aerul atmosferic Conform Ordin nr. 1269 din 14/10/2008 pentru aprobarea încadrării localităŃilor din cadrul Regiunii 2 în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecŃiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităŃii aerului în România – pe teritoriul comunei Dumbrăveni nu se semnalează depăşiri ale valorilor limită la nivelurile de concentraŃii ale factorilor de poluare a aerului. Comuna Dumbrăveni este menŃionată în acest Ordin la următoarele capitole: LISTA 3. - Alcătuită din 3 subliste cuprinzând zonele unde nivelurile concentraŃiilor unuia sau mai multor poluanŃi sunt mai mici decât valoarea-limită SUBLISTA 3.1. - Zonele unde nivelurile concentraŃiilor unuia sau mai multor poluanŃi sunt mai mici decât valoarea-limită, dar se situează între aceasta şi pragul superior de evaluare 3.1.3. Pentru pulberi în suspensie (PM10) SUBLISTA 3.3. - Zonele unde nivelurile concentraŃiilor unuia sau mai multor poluanŃi sunt mai mici decât valoarea limită, dar nu depăşesc pragul inferior de evaluare 3.3.1. Pentru dioxid de sulf (SO2) 3.3.2. Pentru dioxid de azot (NO2)


18

3.3.3. Pentru plumb (Pb) 3.3.4. Pentru monoxid de carbon (CO) 3.3.5. Pentru benzen (C6H6) Clima localităŃii şi a zonei este determinată de: • poziŃia geografică - latitudine nordică - 43°55' - longitudine estică - 27°59' •poziŃia faŃă de alte elemente geografice: mare, păduri, relief Din punct de vedere climatic litoralul sud dobrogean se caracterizează printr-un grad de ariditate accentuat ca urmare a unei cantităŃi de precipitaŃii atmosferice foarte mici (350-400mm). Amplasamentul studiat se încadrează din punct de vedere climatic în zona temperat- continentală excesivă cu temperatura medie anuală de 10,7°C şi cu nivelul precipitaŃiilor de 35 l/mp. Regimul eolian - prezintã caracteristicile generale ale climatului continental. Deoarece regimul eolian poate constitui o sursã de energie necunvenŃionalã importantã, menŃionãm cã din acest punct de vedere zona comunei Dumbrăveni prezintã avantajul unei frecvenŃe mari a vânturilor şi mai ales a unei viteze medii cu valori mai ridicate faŃã de restul teritoriului. Aceste valori medii ale frecvenŃei vânturilor pe anumite praguri de viteze, indicã pentru zona comunei Dumbrăveni un potenŃial energetic utilizabil, în medie peste 50% din timpul anului, iar în perioada rece a anului peste 55%. PotenŃialul optim, cu viteze de peste 6m / sec., reprezintã în medie aproape un sfert din timpul anului, iar în anotimpul rece cca.30%. Conform STAS 10101/20-90 amplasamentul se încadrează în zona de vânt “B” şi zona de zăpadă “C”. T E M P E R A T U R A M E D I E L U N A R Ã Ş I A N U A L Ã Lunile I I I I II IV V VI VII VIII IX X XI XII AN - Media -1,7 0,3 4,1 10,1 15,8 20,1 22,4 21,7 17,3 11,8 6,8 1,3 10,8 lunarã şi anualã - Media 2,1 4 ,4 9,4 16,5 21,7 26,2 29,1 28,6 24,1 18,1 11,2 4,9 16,4 maximelor zi lnice - Media -4,8 -2 ,9 0,1 5 ,1 10,6 14,1 16,1 15,5 11,7 7,0 3,2 -1,8 6 ,2 minimelor zi lnice - Maxima 17 20,2 31,4 31,4 36 35,4 38,6 39,4 38,6 34,2 27 20,5 absolutã 1958, 1963 - Minima-19,9 –23 -13 -3,4 2 ,2 5,6 10,1 6,6 0,5 -5,2 -13,4 -18,0 absolutã 1954


19

PRECIPITAłIILE ATMOSFERICE ( medii, înregistrare multianualã ) Luna Valori medii

mm CantitãŃi maxime în 24h mm

Nr. mediu zile cu precipitaŃii > 1,0 mm

Nr. mediu zile cu precipitaŃii solide

ianuarie 30,4 36,6 5,5 5,2 februarie 30,8 32,0 5,3 5,1 martie 23,0 69,0 4,7 3,5 aprilie 27,7 29,6 4,9 0,3 mai 47,5 77,1 6,6 - iunie 41,8 59,5 6,1 - iulie 49,7 63,0 5,1 - august 37,0 92,0 3,9 - septembrie 34,0 67,2 3,2 - octombrie 29,2 52,0 3,8 0,1 noiembrie 36,8 33,0 5,6 1,0 decembrie 38,2 37,0 6,0 3,7 ANUAL 426,5 92,0 19. VIII. 1949 60,7 18,9

REGIMUL EOLIAN

a) FRECVENłA MEDIE PE LUNI, ŞI MEDIE ANUALÃ PE DIRECłII ( înregistrãre mult ianualã % - zile / an ) DirecŃii Luna N. NE. E. SE. S. SV. V. NV. Calm I. 11,2 7,6 5,5 4,6 5,4 3,4 15,7 17,8 28,8 II. 10,0 11,2 8,4 5,8 7,3 7,1 12,5 14,3 23,4 III. 10,2 12,6 7,8 7,4 9,2 7,2 14,0 10,0 21,6 IV. 7,6 8,4 10,5 12,6 9,8 6,0 9,2 7,8 28,1 V. 5,6 8,2 9,0 10,7 8,5 4,8 10,0 11,7 31,5 VI. 5,6 5,4 5,8 10,1 7,3 5,0 13,3 14,5 33,0 VII. 7,4 7,4 5,8 6,6 7,2 3,8 10,7 19,1 32,0 VIII. 6,4 5,8 6,0 9,9 5,3 2,9 9,1 16,7 37,9 IX. 7,2 9,4 5,5 8,4 5,8 2,5 7,1 12,8 41.3 X. 9,7 11,0 5,0 5,0 6,5 6,0 8,2 10,3 38,3 XI. 6,4 7,6 6,6 6,0 7,6 9,1 15,8 12,4 28,5 XII. 8,8 6,7 4,8 2,8 7,0 6,0 13,9 22,6 27,4 Anual 8,0 8,4 6,7 7,5 7,2 5,3 11,7 14,2 31,0 b) VITEZA MEDIE ( multianualã, m/s ) DirecŃia N. NE. E. SE. S SV. V. NV. Viteza 5,6 5,1 4,1 4,0 4,4 3,9 4,8

2.1.3. componenta de mediu: sol/subsol solul Caracteristicile reliefului Teritoriul comunei Dumbrăveni este situat pe platoul sudic dobrogean, cam la jumătatea distanŃei dintre Dunăre şi Marea Neagră. Altitudinea maximă faŃă de nivelul mării este de 185 m iar cea minimă 54m.


20

Relieful teritoriului comunei este destul de frământat, caracterizat de existenŃa pe zona mediană a Văii Dumbrăveni, continuată la sud de Valea Periş, orientată de la sud la nord. Spre această vale principală se deschid alte văi laterale, mai numeroase pe partea vestică, cu pantă pronunŃată. Relieful teritoriului Dumbrăveni este variat, ceeace influenŃează puternic geneza şi evoluŃia solului. Pe teritoriu se disting trei unităŃi geomorfologice şi anume:

a- câmpie înaltă ( întretăiată de văi înguste ) prezentând înclinaŃii uşoare şi denivelări slabe.

b- VersanŃi cu pante şi expuneri diferite brăzdate pe alocuri cu făgaşe şi ravene, cu petice de rocă la zi.Relieful acestor pante este foarte variat.

ÎnclinaŃiile variază între 10 – 35 % c- Valea Dumbrăveni şi Valea Periş cu apă numai la ploi torenŃiale

Solul teritoriului comunei este compus din suprafeŃe naturale şi suprafeŃe cu construcŃii sau amenajări . SuprafaŃa cu construcŃii se află inclusă în intravilanele construibile delimitate din vetrele satelor sau din trupurile izolate. SuprafaŃa cu amenajări se referă în primul rând la cea ocupată de drumuri. geologia subsolului: Din punct de vedere macroseismic , conform Normativului P 100 / 92 caracteristicile geofizice sunt: - zona E - coeficient de seismicitate Ks = 0,12 - perioada de colŃ Tc = 0,7 sec. Dupã STAS 11100 / 1977 zona se încadreazã la gradul 7 de intensitate seismicã. Conform STAS 6054 / 1977 adâncimea maximã de îngheŃ este 0, 80 m. • Sunt semnalate procese geologice dinamice locale – eroziunea generată de torenŃi pe văile Dumbrăveni şi Periş, precum şi pe văile laterale acestora. • Terenul din intravilan este construibil cu excepŃia zonei mediane a localităŃii Dumbrăveni, aferentă văii şi ravenei ce traversează satul de la sud spre nord. Satul Furnica era de asemenea traversată de Valea Cărbunăriei de la sud-est spre nord-vest; cu timpul toate gospodăriile situate pe partea nord-estică a văii s-au autodezafectat. 2.1.4. componenta de mediu: populaŃia şi sănătatea populaŃiei Din fişa comunei pentru anul 2002( la 1-07-2002) rezultã o populaŃie totalã stabilã de 601 locuitori, din care 296 (49,9% ) femei. Alte date referitoare la populaŃie în 2002 : - populaŃie cu domiciliul în comunã ---------------------------------- 598 - nãscuŃi vii ----------------------------------------------------------------- 6


21

- decedaŃi ------------------------------------------------------------------- 10 - stabiliri de domiciliu în localitate ------------------------------------ 7 - plecãri cu domiciliul din localitate ----------------------------------- 9 - stabiliri de reşedinŃă în localitate ------------------------------------ 7 - plecări cu reşedinŃa din localitate ----------------------------------- 4 Din datele definitive ale recensământului 2002 rezultă că satul Dumbrăveni are o populaŃie de 522 locuitori, satul Furnica 92 locuitori, şi toată comuna –614 locuitori. Din fişa statistică a comunei cu date din anul 2007 rezultă o populaŃie de 594 locuitori.

EVOLUTIA DEMOGRAFICA

645

12441408 1359

15271331

1167

555 614

0200400600800

10001200140016001800

1902 1912 1930 1941 1948 1956 1966 1992 2002anul

locu

ito

ri

• EvoluŃia populaŃiei comunei:

SATUL 1902 1912 1930 1941 1948 1956 1966 1977 1992 2001 2002 Dumbrăveni 551 1.015 1.150 1.053 1.188 983 841 603 469 522 Furnica 94 229 258 306 339 348 326 150 86 92

TOTAL 645 1.244 1.408 1.359 1.527 1.331 1.167 753 555 597 614

2.5.3. Structura populaŃiei pe principalele grupe de vârstã La recensãmântul din 1992 a fost pusã în evidenŃã urmãtoarea structurã a populaŃiei pe grupe de vârstã: 0 - 4 ani ---- 48 45 - 49 ani ---- 27 5 - 9 ani ---- 28 50 - 54 ani ---- 30 10 - 14 ani ---- 36 55 - 59 ani ---- 44 15 - 19 ani ---- 39 60 - 64 ani ---- 49 20 - 24 ani ---- 39 65 - 69 ani ---- 37 25 - 29 ani ---- 30 70 - 74 ani ---- 21 30 - 34 ani ---- 28 75 - 79 ani ---- 25 35 - 39 ani ---- 32 80 - 84 ani ---- 12 40 - 44 ani ---- 25 peste 85 ani ---- 5


22

Pe grupele de vârstã semnificative situaŃia comparatã cu media pe judeŃ şi pe Ńarã se prezintã astfel ( % ) Grupele de vârstã Com. Dumbrăveni Jud. ConstanŃa Media pe Ńarã 0 - 9 ani 13,70 15,7 14,3 10 - 19 ani 13,51 17,2 16,8 20 - 64 ani 54,78 59,9 57,9 peste 65 ani 18,01 7,2 11,0

27 33 31

55 60 58

187 11

0204060

% din total

0-20 ani 20-64 ani peste 64 ani

grupa de varsta

PONDEREA GRUPELOR DE VARSTA

DUMBRAVENI JUD.CTA ROMANIA

Starea de sănătate a populaŃiei din comuna Dumbrăveni este monitorizată prin evidenŃele dispensarului medical. łinându-se seama de aceste elemente care caracterizează evoluŃia urbanistică –pentru intervalul de valabilitate al PUG – se consideră ca populaŃie de calcul maxim 700 locuitori, minim 600 locuitori şi varianta ponderată ( medie ) de 650 locuitori, din care : Dumbrăveni – 550 locuitori, Furnica-100 locuitori. Nu se prevăd modificări în structura socială a populaŃiei. 2.1.5. componenta de mediu: patrimoniul cultural, arheologic, arhitectural În Lista siturilor şi monumentelor arheologice din judeŃul ConstanŃa -ediŃia 2004, aprobată prin Ordin al Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 646/2004 la poziŃia 208: 208 - CT-I-s-B-02651-Complexul religios de la Dumbrăveni, punct "Canaraua Fetei", sat DUMBRĂVENI;"Canaraua Fetei" la 1.5 km SE de sat, lângă Valea Caşirului (Perişului) , între satele Dumbrăveni şi Olteni-sec. X - XI Epoca medieval timpurie

În conformitate cu L 5/2000 art.10 s-a delimitat zona de protecŃie a acestor vestigii având raza de 500m care cuprinde teren neproductiv, păşune şi arabil.

2.1.6. componenta de mediu: managementul deşeurilor În prezent comuna are o populaŃie de 600 locuitori şi la o medie de 0,4kg/persoană/zi rezultă o cantitate de 240kg/zi şi 88t/an. Colectarea deşeurilor menajere se face pe sortimente reciclabile şi nereciclabile, în containere separate amplasate pe platforme impermeabile. Evacuarea deşeurilor se va face printr-o societate - A.D.I. Deleni -pe baza unui contract între părŃi şi se transportă la depozitul ecologic de deşeuri de la Costineşti.


23

Conform prevederilor HG 349/2005 spaŃiile de depozitare din mediul rural aveau teremen de reabilitare până la 16.07.2009, prin salubrizarea zonei şi reintroducerea terenurilor respective în circuitul natural sau prin închidere conform ,, îndrumarului de închidere a depozitelor existente neconforme de deşeuri nepericuloase” prevăzut în anexa 2 a Ordinului 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităŃilor de eliminare a deşeurilor, respectiv depozitare şi incinerare, completat cu Ordinul 120/2008. Au existat pentru localităŃile comunei platforme de gunoi neconforme, ce au fost desfiinŃate prin compactare, acoperire şi uniformizare a stratului de pământ de acoperire. Actualul sistem de colectare a deşeurilor menajere funcŃionează de la data de 1.09.2010. 2.1.7. componenta de mediu: biodiversitatea Pe teritoriul comunei Dumbrăveni se află o parte a 2 situri protejate din reŃeaua NATURA 2000:

- RO SPA 0036- Dumbrăveni – care corespunde cu zona de pădure aflată pe teritoriul comunei, având suprafaŃa de 1975ha, adică 34% din suprafaŃa totală a comunei; situl se află cu peste 96% din suprafaŃă în comuna Dumbrăveni (S. sit = 2055,6ha).

- RO SCI 0071- Dumbrăveni- Valea Urluia – Lacul Vederoasa – are pe teritoriul comunei o suprafaŃă de 2497 ha, adică 43% din suprafaŃa totală a comunei şi 13% din suprafaŃa sitului; aceasta se întinde pe mai multe comune: Rasova, Aliman, Ion Corvin, Adamclisi, Deleni, IndependenŃa, Cobadin, Chirnogeni, având o suprafaŃă totală de 18.714ha. Pentru cele două situri protejate, fiecare cu specificul său de protecŃie s-au întocmit FIŞE STANDARD care cuprind speciile supuse protecŃiei ca fiind rare sau periclitate şi se indică elementele de vulnerabilitate care pot afecta calitatea acestor situri. Pădurea Dumbrăveni face parte şi din Aria de ImportanŃă Avifaunistică (AIA) – cu indicativul RO 129- Dumbrăveni- Plopeni FLORA ŞI FAUNA ZONEI STUDIATE Extras din FIŞA STANDARD a sitului RO SCI 0071- Dumbrăveni- Valea Urluia – Lacul Vederoasa, cu referire la suprafaŃa de pe teritoriul comunei Dumbrăveni Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie PopulaŃie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global 1302 Rhinolophus mehelyi V A B B B 1310 Miniopterus schreibersi R C B C B 1335 Spermophilus citellus C B A C A 1355 Lutra lutra R C B C B 2609 Mesocricetus newtoni P? 2635 Vormela peregusna P C B B B


24Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie PopulaŃie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global 1188 Bombina bombina C C A C A 1217 Testudo hermanni V C A B A 1219 Testudo graeca C A A B A 1220 Emys orbicularis C C A C A 1279 Elaphe quatuorlineata V B A A A 1993 Triturus dobrogicus R C B B B Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie PopulaŃie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global 1074 Eriogaster catax R B B C B 1083 Lucanus cervus R C B C B 4028 Catopta thrips P A B C B 4033 Erannis ankeraria R B B A B 1060 Lycaena dispar RC B B C B Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie PopulaŃie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global 2125 Potentilla emilii-popii R B B A B 2253 Centaurea jankae R B B A B 2327 Himantoglossum caprinum R B B C B 4067 Echium russicum R C B C B Alte specii importante de floră şi faună Cat. Specia PopulaŃie Motiv P Asphodeline lutea R A P Paliurus spina-christi R A

Pădurea Dumbrăveni, adăposteşte pe coastele calcaroase o vegetaŃie cu elemente submediteraneene, majoritatea specii rare. În afara formelor de relief foarte variate, cum ar fi zona canaralelor cu defilee care constituie peisaje geomorfologice naturale de o rară frumuseŃe, există o vale cu apă permanentă. În perimetrul pădurii au fost identificate şi 26 de specii de macromycete, cu 14 taxoni comestibili şi doi otrăvitori. Fauna conservă populaŃii consistente pentru numeroase specii de vertebrate şi nevertebrate specifice zonei de sivostepă. Avifauna este bine reprezentată, spectrul ecologic al păsărilor, fiind echilibrat.

In acest sit a fost intilnite habitatul 41.7A221 (habitatul 91I0*) ce se regaseste in sudul Dobrogei doar in SCI Canaralele Dunarii, insa pe suprafete foarte reduse. Suprafata relativa este estimata la 3,9% (1928,9/49000 ha) raportat la aria nationala de raspandire a subtipului. De remarcat este faptul ca in cadrul subtipului au fost identificate si arii restranse cu arbori seculari, in padurea Dumbraveni.

Vulnerabilitate: Există o carieră de calcar (Dumbrăveni) la limitele acestui sit dar impactul lui este minim iar continuarea funcŃionării nu ar afecta în mod semnificativ conservarea speciilor şi habitatelor din sit. Trebuie evitată tăierea masivelor bătrâne de pădure nativă, în special de stejar, precum şi alte activităŃi ce ar putea distruge vegetaŃia nativă (incendieri etc.) Impactul păşunatului ar trebui monitorizat pentru a se vedea dacă se poate vorbi sau nu despre suprapăşunat în limitele sitului.

Extras din FIŞA STANDARD a sitului RO SPA 0036- Dumbrăveni Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 23 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 66 c) numar de specii periclitate la nivel global: 2 Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE - Pernis apivorus - Milvus migrans - Accipiter brevipes - Buteo rufinus - Hieraaetus pennatus - Coracias garrulus - Dendrocopos syriacus - Lanius minor - Emberiza hortulana - Anthus campestris - Aquila pomarina - Circus pygargus - Circus cyaneus - Circus macrourus - Ficedula albicollis - Lanius collurio - Oenanthe pleschanka Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Coracias garrulus Dendrocopos syriacus Lanius minor Hieraaetus pennatus


25Emberiza hortulana Lullula arborea Accipiter brevipes Milvus migrans Buteo rufinus Situl este important in perioada de migratie pentru speciile de rapitoare. Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Circus cyaneus Phylloscopus orientalis Vulnerabilitate: Vulnerabilitatea rezidă în presiunea factorilor antropici din interiorul şi imediata vecinătate a sitului. InfluenŃe negative importante exercită păşunatul, vânătoarea/braconajul, exploatările de suprafaŃă de piatră, agricultura (economia zonei fiind preponderent agrară).

Cadru legislativ de protejare a Pădurii Dumbrăveni - RezervaŃia Pădurea Dumbrăveni a fost pusă sub regim de protecŃie prima dată în anul 1980, prin Decizia nr. 31/1980 a Consiliului Popular JudeŃean ConstanŃa. - Prin L. nr. 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului naŃional - SecŃiunea a III-a - Arii protejate de interes naŃional este arie naturală protejată de interes naŃional. Pentru rezervaŃia Pădurea Dumbrăveni DirecŃia Silvică ConstanŃa, custodele ariei naturale protejate, a elaborat Regulamentul rezervaŃiei. Prin transpunerea în coordonate STERO 70 a limitelor de intravilan a celor două sate şi a celor două situri protejate s-a constatat că nu există suprapuneri; există tangenŃe între cele două zone:

- în partea de vest a intravilanului satului Furnica; localitatea îşi menŃine limita existentă spre această parte.

- în partea de nord a satului Dumbrăveni; localitatea îşi menŃine limita existentă spre această parte.

- în partea de nord-est a satului Dumbrăveni; localitatea se extinde cu cca 100m spre limita sitului protejat, dar rămâne o distanŃă de cel puŃin 20m între cele două limite.

2.2.Neaplicarea prevederilor P.U.G. - Primul pas în ameliorarea relaŃiilor dintre spaŃiul construit propus şi cadrul existent îl reprezintă planul de urbanism, care constituie o abordare multidisciplinară a unui teren, a unei zone, a unei localităŃi sau a unui teritoriu administrativ, în toată complexitatea sa, prin care se pun în evidenŃă disfuncŃiile ce se manifestă pe terenul respectiv, în corelare cu ansamblul din care face parte acest teren, în cazul nostru prin integrare şi raportare la teritoriul judeŃului ConstanŃa. - Următorul pas îl constituie propunerile, reglementările şi măsurile ce au ca finalitate eliminarea sau diminuarea acelor disfuncŃii şi inserarea pe terenul studiat al unor condiŃii optime de confort şi sănătate pentru populaŃie precum şi prezervare a valorilor de mediu astfel încât să se amplifice caracterul de cadru vital în prezent şi în perspectiva utilizării acelui teren, în condiŃiile dezvoltării durabile.


26

- PUG constituie instrumentul de coordonare şi corelare a dezvoltării unui teritoriu, armonizarea condiŃiilor construibilităŃii sale astfel încât să se respecte parametrii de funcŃionare şi utilizare optimi din punct de vedere sanitar, funcŃional, urbanistic, al protecŃiei la incendiu, al protejării elementelor de mediu natural. - Principala caracteristică de mediu a zonei studiate în acest P.U.G. – terenuri intravilane - o constituie faptul că aceasta este teren în cea mai mare parte construit, cu structură urbanistică constituită, din care îşi păstrează condiŃiile naturale de vegetaŃie spontană numai suprafaŃa cuprinsă în suprafeŃele de protecŃie de mică dimensiune, ce nu pot fi amenajate ca spaŃii verzi; suprafeŃele neconstruite din intravilan existente în prezent sunt utilizate pentru grădinărit sau ca suprafeŃe agricole, deci nu cuprind vegetaŃie naturală spontană. Neaplicarea prevederilor PUG pentru teritoriul comunei Dumbrăveni are următoarele consecinŃe asupra mediului natural: - evoluŃia necontrolată a construcŃiilor duce la ocupări inacvate de teren, cu riscul de a aduce daune şi prejudicii factorilor de mediu natural, prin nerespectarea regulilor stabilite pentru terenuri aflate în zone protejate sau care au importanŃă pentru siguranŃa, confortul şi sănătatea populaŃiei. ConsecinŃele majore ale neaplicării prevederilor PUG se resimt la nivelul economic şi social, al organizării urbanistice şi teritoriale prin neasigurarea condiŃiilor de dezvoltare conform prevederilor legale (orice investiŃie trebuie să fie amplasată în zona funcŃională adecvată) şi astfel se face loc evoluŃiei haotice şi în afara normelor şi prevederilor legale. Aceasta parte a raportului prezintă principalele subiecte abordate şi identifică problemele legate de mediu şi sănătate publică. Analiza situatiei actuale privind calitatea si starea mediului natural, precum si a situatiei economice si sociale a relevat o serie de aspecte semnificative privind evolutia probabila a acestor componente. In aprecierea evolutiei diferitelor componente ale mediului trebuie luat in considerare faptul ca un Plan Urbanistic General creeaza un cadru pentru dezvoltarea si modernizarea zonei prin mijloace specifice. Acest tip de plan poate, pe de o parte, genera presiuni asupra unor componente ale mediului, iar pe de alta parte, poate solutiona anumite probleme de mediu existente. De asemenea, trebuie luat in considerare ca un Plan Urbanistic General, prin specificul sau, nu se poate adresa tuturor problemelor de mediu existente, ci doar celor care pot fi solutionate prin mijloace urbanistice. Pe de alta parte, propunerile privind planificarea si regulamentul local de urbanism aferent iau in considerare criteriile de protectie atat a sanatatii umane, cat si a mediului natural si construit. In continuare este prezentata sub forma tabelara evolutia factorilor de mediu ca: apa, aer, sol, biodiversitate, sanatatea populatiei, patrimoniul arhitectonic, arheologic si cultural, peisajul, mediul social si economic, in situatia neimplementarii PUG al comunei Dumbrăveni.

• ACTUALIZARE P.U.G. COMUNA DUMBRĂVENI • 27 • RAPORTUL DE MEDIU•

EVOLUłIA FACTORILOR DE MEDIU ÎN SITUAłIA NEIMPLEMENTĂRII MĂSURILOR DIN PLANUL URBANISTIC GENERAL Factori de mediu

Aspect identificat Propuneri PUG Efecte în cazul neimplementării propunerilor

1 2 3 4 Apa - Neacoperirea cu reŃea de alimentare apa

pentru întreaga comuna şi uzura avansată a reŃelei existente - Lipsa sistem de canalizare si statie de epurare - Lipsa partiala a rigolelor si santurilor de scurgere sau neîntretinerea celor existente

Reabilitare reŃea existentă; extindere sistem alimentare cu apa, asigurând in acest fel necesarul de apa pentru întreaga comuna. Amenajarea de santuri si rigole pe marginea drumurilor pentru colectarea apei pluviale

Neimplementarea PUG va conduce la degradarea calităŃii apelor freatice, prin degradare datorita exploatării intensive a resurselor de apa freatica si a lipsei unui sistem centralizat de alimentare si evacuare a pelor uzate menajere, funcŃionarea ineficientă a reŃelei existente prin pierderi ale reŃelei.

Aer - Infrastructura rutiera necorespunzătoare calitativ (există străzi neamanajate prin pietruire) - Utilizarea combustibilului solid in instalatii cu randament scăzut pentru incălzirea locuintelor si necesităti gospodăresti - Lipsa spatii verzi amenajate

Consolidarea si refacerea infrastructurii rutiere ce traversează teritoriul administrativ al comunei Amenajarea zonelor verzi, a unor spatii verzi de protectie intre unitatile economice si vecinatati. Inserarea unor spatii verzi amenajate (de tip parc) pentru imbunatatirea microclimatului Ameliorarea sistemului de colectare selectivă a deseurilor si directionarea lor la depozit de deşeuri acreditat

Gradul de degradare a drumurilor va creste- generatoare de praf şi disconfort. Consumul de combustibil va creste si implicit emisiile de gaze cu efect de sera. Efect negativ asupra sănătăŃii populaŃiei.

sol Lipsa sistem de canalizare si tratare apa uzata Efectul negativ al carierei de piatră şi a bazei de agregate DJDP

Reabilitarea zonelor de zăcământ de piatră epuizate

Neimplementarea PUG va conduce in continuare la degradarea calităŃii solului, mai ales în zona aferentă carierei.


28

1 2 3 4 Sănătatea populaŃiei

Lipsa parŃială de sistem alimentare cu apa, lipsă sistem de canalizare / tratare apa uzata Lipsa spatii verzi amenajate CirculaŃia rutieră pe străzi neamenajate

Extinderea sistemului de alimentare cu apa, reabilitarea reŃelei existente; se asigură in acest fel necesarul de apa pentru intreaga comuna. Ameliorarea sistemului de colectare deseuri menajere prin valorificare locală a deşeurilor reciclabile. Amenajare zone verzi (prin reabilitare vale Dumbrăveni), terenuri de sport, plantare mai densă în terenurile libere din localităŃi, cu efect asupra microclimatului.

Neimplementarea PUG va avea o influenta negativa asupra stării de sănătate si confort a populaŃiei, apariŃia unor boli specifice, având in vedere lipsa echipării hidro-edilitare corespunzătoare (alimentare cu apa, reŃea de canalizare si staŃie de epurare), spatii verzi, sport si agrement

Biodiversitatea ActivităŃile economice din vecinătatea sitului protejat NATURA 2000

- delimitarea zonelor în care sunt permise activităŃi economice

- efect –nesemnificativ- asupra avifaunei şi vegetaŃiei

Peisajul Lipsa spatiilor verzi, a zonelor de joacă si recreere.

Amenajare spaŃiu verde – pe zona văii din mijlocul satului Dumbrăveni, mai ales pe zona râpoasă Amenajare spaŃii verzi pe terenuri libere ale Primăriei

Neimplementarea PUG va avea efecte negative asupra peisajului deoarece spatiile verzi vor fi in continuare neamenajate sau inexistente, se va contrui fara a se respecta regulamentul de urbanism ; aspectul degradat al zonei văii din mijlocul satului Dumbrăveni


29

1 2 3 4 Zonare teritoriala

-Extinderea zonei de locuit prin completarea zonelor existente sau reparcelare in cadrul zonelor de locuit. - în satul Dumbrăveni limita de intravilan se modifică prin scoaterea unor suprafeŃe (neconstruibile) şi introducerea altor suprafeŃe ; pe total are loc o reducere cu 2,48ha. - satul Furnica se menŃine în limitele de intravilan existente

În satul Dumbrăveni se introduce în intravilan suprafaŃa de 6,05ha cu destinatie de locuinte si functiuni complementare- în partea de nord-est, spre limita siturilor protejate, la cel puŃin 20m de aceasta.

Se va construi fără a respecta condiŃionările urbanistice privind trasee de străzi şi de reŃele edilitare, cu posibile creşteri de costuri la executarea lucrărilor, eventual fără a respecta limita trasată în PUG.

Mediul social si economic

-CondiŃii favorabile -terenuri disponibile în intravilan în zone destinate locuirii şi activităŃilor economice- ofertă de locuire şi de locuri de muncă – În satul Furnica se reintroduce în circuit construibil zona de la nord-est de Valea Cărbunăriei

-Rezervări de terenuri pentru activităŃi economice: depozitare, producŃie, centre agricole – ofetă locuri de muncă -specificarea: activităŃi nenocive - reglementări privind disatanŃe de protecŃie

- ocupare de teren în afara zonelor destinate prin PUG., cu riscul nerespectării distanŃelor de protecŃie. - Neimplementarea PUG va conduce la diminuarea standardului de viata al cetăŃenilor din comuna, datorita lipsei locurilor de munca, a infrastructurii, a utilitătilor


3. caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ 3.1.Această parte a raportului prezintă principalele subiecte abordate şi identifică problemele legate de mediu şi sănătate publică. Analiza situaŃiei de mediu a fost realizată pentru toate aspectele de mediu identificate în etapa în care s-a stabilit aria de acoperire a proiectului. Aceste aspecte sunt următoarele: apă, aer, sol, biodiversitate, patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural, mediul social şi economic.

Analiza situaŃiei actuale privind calitatea şi starea mediului natural, precum şi a situaŃiei economice şi sociale a relevat o serie de aspecte semnificative privind evoluŃia probabilă a acestor componente. În aprecierea evoluŃiei diferitelor componente ale mediului trebuie luat în considerare faptul ca un Plan Urbanistic General creează un cadru pentru dezvoltarea şi modernizarea zonei prin mijloace specifice. Acest tip de plan poate, pe de o parte, genera presiuni asupra unor componente ale mediului, iar pe de alta parte, poate soluŃiona anumite probleme de mediu existente.

De asemenea, trebuie luat în considerare că un Plan Urbanistic General, prin specificul său, nu se poate adresa tuturor problemelor de mediu existente, ci doar celor care pot fi soluŃionate prin mijloace urbanistice. Pe de alta parte, propunerile privind planificarea şi regulamentul local de urbanism aferent iau în considerare criteriile de protecŃie atât a sănătăŃii umane, cât si a mediului natural şi construit. 3.2. PROBLEME DE MEDIU MENłIONATE ÎN P.U.G. Zone cu riscuri naturale Comuna Dumbrăveni nu este specificată în PATN - secŃiunea V - zone cu risc natural (aprobat cu Legea 575 / 2001). Cu toate acestea trebuie remarcată energia de relief aferentă văii ce traversează satul Dumbrăveni de la sud la nord, cu activare la ploire torenŃiale prin producerea de râpe prin erodarea terenului şi potenŃialul de risc natural pe care îl reprezintă acesta pentru terenurile adiacente. Terenul din capătul nordic al străzii Liniştei este folosit pentru furnizarea de materie primă pentru producerea de chirpici. Satul Furnica este traversat de Valea Cărbunăriei de la nord spre sud-est. În relaŃia dintre cadrul natural şi cadrul construit influenŃele reciproce duc la efecte pozitive sau negative pentru ambii termeni. În orice localitate au loc influenŃe, efecte şi impacturi rezultate din caracteristicile geografice, climatice şi geotehnice, caracteristicile de locuire şi de activitate şi aşezarea acestora în raport unele de altele . a) influenŃa mediului natural asupra mediului construit . b) influenŃa mediului construit asupra mediului natural . c) influenŃa zonelor de mediu construit asupra altor zone de mediu construit (în

general al zonelor de activitãŃi şi de gospodãrie edilitarã asupra zonei locuite)


31

a) Din partea cadrului natural : principala influenŃã asupra cadrului construit este determinată de existenŃa şi specificul vãilor ce strãbat cele două sate, cu efecte determinate de eroziune mai ales în vatra satului Dumbrăveni.

b)La categoria de influenŃã a mediului construit asupra mediului natural sunt de semnalat : - drumul care traversează valea Cărbunăriei –satul Furnica; aceasta poate modifica secŃiunea de scurgere în dreptul podului peste vale, cu efecte asupra vitezei de scurgere a apei din vale la ploi torenŃiale . - depunerile accidentale de reziduuri menajere în vale pot duce de asemenea la micşorarea secŃiunii de scurgere care devine situaŃie critică la ploile abundente din bazinul hidrografic, cu efecte imediate mai ales asupra efectului de eroziune. ActivităŃile şi modul de trai din localitate nu constituie surse de poluare sau de influenŃare negativă a cadrului natural. ActivităŃile carierei de piatră şi a bazei de producŃie a DJDP au loc la distanŃe suficient de mari de zona de locuit astfel încât să nu constituie factori de poluare sau de disturbare pentru populaŃia satului Dumbrăveni. c) Zonele cu activitãŃi care exercitã influenŃã asupra zonelor de locuit sunt : - fermele zootehnice - cimitirul În cele două sate nu există ferme zootehnice cu capacităŃi ce pot intra în incidenŃa normelor privind sănătatea populaŃiei: - Ordinul 536 / 1997 - a Ministerului SãnãtãŃii pentru aprobarea Normelor de igienã a populaŃiei şi a recomandãrilor privind mediul de viaŃã al populaŃiei. -HGR 930/2005 – pt.aprobarea normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecŃie sanitară şi hidrogeologică În fiecare gospodărie există animale şi toate implicaŃiile vecinătăŃii acestora; mirosuri, dejecŃii, dar în limitele sanitare şi de confort acceptabile sau care constituie specificul de trai rural. Pe teritoriul comunei nu există depozite de deşeuri neamenajate sau amenajate. Deşeurile menajere colectate de o firmă specializată se transportă şi se depun la un depozit ecologic acreditat. Cimitirul din Dumbrăveni are ca vecinătate (în zona de protecŃie de 50m) locuinŃe în partea de nord – peste drum, şi în partea de est. În satul Furnica este situat la marginea de est; în zona de 50m se află o singură locuinŃă şi mai multe curŃi neconstruite - Comuna Dumbrăveni este menŃionată în Ordinul nr. 1269 din 14/10/2008 pentru aprobarea încadrării localităŃilor din cadrul Regiunii 2 în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecŃiei mediului nr. 745/2002


32

privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităŃii aerului în România la următoarele capitole: LISTA 3. - Alcătuită din 3 subliste cuprinzând zonele unde nivelurile concentraŃiilor unuia sau mai multor poluanŃi sunt mai mici decât valoarea-limită SUBLISTA 3.1. - Zonele unde nivelurile concentraŃiilor unuia sau mai multor poluanŃi sunt mai mici decât valoarea-limită, dar se situează între aceasta şi pragul superior de evaluare 3.1.3. Pentru pulberi în suspensie (PM10) SUBLISTA 3.3. - Zonele unde nivelurile concentraŃiilor unuia sau mai multor poluanŃi sunt mai mici decât valoarea limită, dar nu depăşesc pragul inferior de evaluare 3.3.1. Pentru dioxid de sulf (SO2) 3.3.2. Pentru dioxid de azot (NO2) 3.3.3. Pentru plumb (Pb) 3.3.4. Pentru monoxid de carbon (CO) 3.3.5. Pentru benzen (C6H6) Evacuarea deşeurilor menajere se face în mod organizat, prin firmă specializată care prestează acest serviciu pe baza unui contract cu Primăria Dumbrăveni. Depozitele vechi neautorizate au fost închise prin compactare şi acoperire cu strat de pământ vegetal. 3.3.SURSE DE POLUARE PE TERITORIUL COMUNEI Poluarea principală în comună rezultă din activităŃile agricole şi din transport, constând din : a) – praful, zgomotul, fumul şi gazele rezultate din circulaŃia rutieră pe drumuri şi străzi neamenajate (autovehicule, căruŃe, utilaje agricole), precum şi din lucrările pentru arături, recoltarea şi transportul produselor agricole ; b) – praful rezultat din ducerea animalelor la păscut ; c) – dejecŃiile animalelor ; Forme curente de poluare le reprezintă în comună : a) – praful rezultat din acŃiunea vântului şi ploilor, favorizată de atmosfera secetoasă, intervenŃiile asupra solelor agricole prin arături, discuiri, alte lucrări ; b) – resturi vegetale gospodărite necorespunzător ; Pentru remedierea acestor disfuncŃii,cu ameliorarea aspectului general şi al condiŃiilor de locuire se propun: a) - Modernizarea străzilor şi drumurilor prin asfaltare şi pietruire. Este necesară utilizarea unor firme specializate pentru realizarea corectă a lucrărilor. b)- Creşterea animalelor de toate categoriile în adăposturi adecvate fiecărei specii şi în microferme specializate. DejecŃiile animalelor vor fi colectate, prelucrate şi utilizate pentru îngrăşăminte naturale . c) -Este necesară refacerea şi modernizarea sistemului de irigaŃie prin reconsiderarea tehnologiilor, cu adaptarea lor la condiŃiile de relief şi hidrogeologice ale teritoriului comunei, inclusiv prin corelări cu unităŃi administrative, vecine, interesate.


33

d) – Resturile vegetale vor fi colectate în toate situaŃiile, depozitate în spaŃii predestinate şi utilizate corespunzător: furaje, combustibili, materiale pentru construcŃii, îngrăşăminte. e) – Resturile putrescibile din gospodării se depun în gropi de compost şi se utilizează ca îngrăşământ. 3.4.VALORIFICAREA CADRULUI NATURAL În teritoriul comunei Dumbrăveni se propun următoarele elemente care vizează valorificarea cadrului natural: - păstrarea în bune condiŃii a corpului de pădure existentă, cu protejarea mai ales faŃă de pericolul incendiului, care reprezintă cel mai mare factor de risc. - amenajarea văii din mijlocul satului Dumbrăveni prin plantarea pantelor în vederea stabilizării solului, crearea unei surse de microclimat, sursă de material lemnos şi mai ales generatorul unei imagini peisagistice avantajoase. - în vatra satelor se vor planta copaci şi mai ales pomi fructiferi pe terenurile libere.

Elementele antropice ce intră în relaŃie cu mediul natural :

Infrastructura : - alimentarea cu apă existentă– - Dumbrăveni: există captare din puŃ forat cu adâncimea de 225m şi debitul de 4,5mc/oră, rezervor de 100mc şi reŃea de distribuŃie cu lungimea de 11,5km la care sunt racordate 140 gospodării. A mai fost executat în 1993 un puŃ forat cu adâncimea de 463m şi un debit de 16mc/oră. Apa din foraj este refulată prin conductă la rezervorul de apă de 100mc. Forajul existent este echipat cu cabină şi instalaŃii hidromecanice şi electrice. În partea centrală există o cişmea, folosită mai ales pentru adăpatul animalelor; pentru adăpatul animalelor se utilizează şi ,, cişmeaua din pădure” situată în partea de nord-vest a vetrei satului. -Furnica: există captare din puŃ forat cu adâncimea de 24m şi debitul de 4,3mc/oră, rezervor de 100mc şi reŃea de distribuŃie cu lungimea de 3,0km la care sunt racordate 47 gospodării. alimentarea cu apă- situaŃia proiectată Lucrări propuse pentru satul Dumbrăveni StaŃia de repomparea apei. Deoarece diferenŃa de nivel între foraj şi rezervorul de înmagazinarea apei de 200 mc proiectat este de 82 m la care se adaugă NHD a forajului 111 m este necesar ca apa să fie repompată. Acest lucru se realizează prin folosirea staŃiei de hidrofor existentă, înlocuindu – se instalaŃiile hidromecanice. StaŃia de clorinare existentă asigură prepararea şi dotarea soluŃiei apă clor prin dozator tip ADVENCE, soluŃie pe care o introduce în rezervorul de repompare 100 mc.


34

Conducta de aducŃiune are rol dublu, de aducŃiunea apei în rezervorul de acumulare 200 mc şi de distribuŃia apei la consumatori. Înmagazinarea apei se realizează printr–un rezervor de 200 mc amplasat pe o cotă de teren dominantă + 182 mrMB asigurând distribuŃia apei la cişmele şi hidranŃi de incendiu gravitaŃional. Conducta de distribuŃie a apei se va face din Ńevi de oŃel Dn 80, 100 şi 125 mm amplasate pe străzi. Pe reŃeaua de distribuŃie s – au prevăzut hidranŃi subterani de incendiu. ReŃeaua de distribuŃie se va extinde pe zonele de extindere a intravilanului propuse, pe măsura dezvoltării funcŃiunilor de locuit şi economice propuse prin PUG. In sistemul de alimentare cu apă a satului Furnica sunt necesare lucrări de întreŃinere. Şi aici reŃeaua de distribuŃie se va extinde pe zonele de dezvoltare a funcŃiunilor de locuire şi economice, mai ales pe partea de la nord-est de Valea Cărbunăriei. canalizarea menajeră Prin proiectul elaborat de S.C. PROLAR s.r.l. S.F." Canalizare menajeră in localitatile Dumbraveni si Furnica,com. Dumbraveni, jud. Constanta" –în scopul accesării de fonduri structurale -Surse nerambursabile provenite de le Comisia Europeana prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala –Masura 322/Axa 3- Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale s-au prevăzut următoarele lucrări :

- Dumbrăveni : o ReŃea colectoare – lungime 7,55km o StaŃie de epuraŃie biologică compactă containerizată–capacitate

80mc - Furnica :

o ReŃea colectoare – lungime 1,75km o StaŃie de epuraŃie biologică compactă containerizată–capacitate

27mc Canalizarea pluvială DUMBRĂVENI: Apele pluviale vor fi directionate prin pantele platformelor amenajate către rigola străzilor şi vor fi preluate de panta generală către valea ce traversează satul de la sud-vest la nord-est, sau spre valea din partea de nord-vest a satului. Panta terenului spre valea din mijlocul satului este destul de accentuată, mai ales în partea finală (10%), ca urmare trebuie ca şanŃurile de scurgere a apelor situate în lungul străzilor să fie menŃinute la secŃiunea iniŃială, fără a fi obturate în vreun fel. De asemenea, în curŃi nu trebuie depozitate substanŃe ce pot fi antrenate de apele pluviale şi transportate spre firul văii.


35

FURNICA: Colectarea apelor pluviale se face prin rigole colectoare amplasate în lungul străzilor, având pantele orientate spre partea centrală a satului, spre Valea Cărbunăriei, ce traversează satul de la nord spre sud-est, sau spre valea din vestul satului. Panta terenului spre Valea Cărbunăriei este destul de accentuată, mai ales în partea finală (15%), ca urmare trebuie ca şanŃurile de scurgere a apelor situate în lungul străzilor să fie menŃinute la secŃiunea iniŃială, fără a fi obturate în vreun fel. De asemenea, în curŃi nu trebuie depozitate substanŃe ce pot fi antrenate de apele pluviale şi transportate spre firul văii. - alimentarea cu energie electrică LocuinŃele, dotările şi unităŃile economice sunt racordate la reŃeaua de electricitate locală a fiecărui sat. PotenŃialul eolian al zonei face să fie luată în considerare şi posibilitatea utilizării energiei eoliene la furnizarea de energie electrică, mai ales în incinte izolate. -instalatii termice Apa caldă menajeră şi agentul termic pentru spaŃiile de locuit şi pentru spaŃiile de folosinŃă publică sunt asigurate prin sobe sau centrale proprii, având drept combustibil lemn, cărbune, gazele naturale, GPL, sau alte produse petroliere.

Date fiind condiŃiile favorabile de însorire specifice teritoriului dobrogean se consideră ca oportună şi indicată utilizarea energiei solare pentru furnizarea apei calde menajere şi a agentului termic, chiar pentru producerea de energie elctrică.

Pompele de căldură sunt o altă sursă de căldură pentru construcŃiile ce există sau se propun.

-telefonizare În comuna Dumbrăveni există doar două posturi telefonice fixe: la Primărie şi la Postul de poliŃie.


3.3.a-Tabel sintetic - MEDIUL ACVATIC – relaŃia mediului natural cu propunerile urbanistice ale PUG-evaluare, semnalare caracteristici de mediu

Hidrologie/hidrochimie Flora / Fauna Biodiversitate

Descrierea impactului

• pe teritoriul comunei Dumbrăveni nu există ape de suprafaŃă •la ploi abundente se formează torenŃi pe firele de vale •construcŃiile se vor amplasa astfel încât să nu obtureze traseele de scurgere a apelor pluviale •Modificarea modului natural de scurgere a apelor meteorice, local în zone cu construcŃii.

-Prin P.U.G. nu sunt prevăzute evacuări de ape pluviale potenŃial contaminate/ ape uzate epurate în emisari, astfel încât flora şi fauna locală nu vor fi afectate în mod direct. - modificările de intravilan si modificările funcŃionale din intravilane nu afectează mediul acvatic –inexistent- si cu atat mai putin flora sau fauna din mediul acvatic - zona SCI 0071ocupă 43% din teritoriul comunei - in teritoriul comunei se află 13% din suprafaŃa RO SCI0071 - nici una din speciile de faună si floră acvatice cu vulnerabilităŃi menŃionate in formularul standard al RO SCI 0071 nu se află pe teritoriul comunei Dumbrăveni

Nu există biodiversitatea acvatică locală care să poată fi afectată de lucrările propuse prin P.U.G.

Concluzii privind gradul de afectare

Modificările vor fi definitive şi nesemnificative

•Nu există specii acvatice care să poată fi afectate de implementarea proiectului.

•Lucrările propuse prin P.U.G. nu vor duce la dispariŃia/ periclitarea speciilor acvatice existente în situl RO SCI 0071.

Aplicarea propunerilor din PUG nu vor afecta în niciun fel biodiversitatea din situl RO SCI 0071


37

3.3.b. Tabel sintetic: MEDIUL TERESTRU - relaŃia mediului natural cu propunerile urbanistice ale PUG -evaluare, semnalare caracteristici de mediu

Topografie/ geomorfologie Hidrogelologie Flora Fauna Biodiversitate


Modificarea locală a planimetriei terenului, precum şi a structurii solului/subsolului, ca urmare a două categorii de activităŃi:

a. sistematizarea pe verticală, şi b. compactarea pentru realizarea

fundaŃiilor construcŃiilor, c. realizarea reŃelei stradale –

asfaltări, pietruiri Scăderea gradului de infiltraŃie a apei din precipitatii-nesemnificativ Plantarea versanŃilor văilor va duce la stabilizarea terenului.

Impactul asupra apei subterane este nesemnificativ, dat fiind adâncimea stratului freatic şi adâncimea de fundare preconizată, amploarea lucrărilor

Speciile de floră existente în intravilan sunt cele de cultură şi ruderale Se va extinde suprafaŃa plantată în intravilane cu specii adecvate.

Pe terenurile de extindere a intrav. nu există specii periclitate sau protejate;

-Biodiversitatea locală este cea corespunzătoare unei zone agricole cultivate sau construite. -Aceasta nu va fi afectată semnificativ de lucrările propuse prin P.U.G./ Dezvoltarea spaŃiilor verzi, inclusiv prin plantarea de arbori de talie medie şi mare va permite atragerea unor specii de păsări. - biodiversitatea din siturile protejate nu este afectată de lucrările propuse în PUG.


-Impactul asupra solului va fi negativ, pe durata realizării lucrărilor de construcŃie, dar se va diminua, pe parcursul exploatării, ajungându-se la un echilibru. - exploatarea pietrei din carieră afectează local configuraŃia terenului

-SuprafaŃa rezervată pentru spaŃiul verde va asigura continuitatea infiltrării apei pluviale în rezerva de apă subterană.

-Speciile prezente nu prezintă importanŃă economică sau biologică. -O parte din exemp. se va regăsi în spaŃiile verzi ce vor fi amenajate pe amplasament. -Lucrările propuse nu vor determina dispariŃia/ periclitarea unor specii importante.

-Speciile existente nu prezintă importanŃă economică sau biologică; -Lucrările propuse prin P.U.G. nu vor duce la dispariŃia/ periclitarea unor specii importante.

-Prop. PUG nu afectează semnificativ biodiversitatea din situl RO SCI 0071 sau RO SPA 0036


3.3.c. Tabel sintetic-ATMOSFERA ŞI MEDIUL SOCIO-ECONOMIC-relaŃie mediu natural şi mediu construit cu propunerile din PUG - -evaluare, semnalare caracteristici de mediu

ATMOSFERA MEDIUL SOCIO - ECONOMIC

Calitatea aerului

Schimbari climatice

Patrimoniu arheologic

Monumente istorice/ culturale

Utilizarea resurselor terenului Aspecte

economice Peisajul


-In functie de sistemele de încălzire ce vor fi adoptate (sisteme conventionale/ neconvenŃionale) pot exista emisii specifice proceselor de ardere a combustibililor dar la un nivel scazut. -Principala sursă de poluare atmosferică va fi reprezentată de traficul rutier local şi de tranzit, ce se va intensifica.

-resursa principală o constituie terenul agricol - aceasta se valorifică şi prin aplicare tehnologii tradiŃionale – pentru agricultură ecologică - partea construită duce la un procent de ocupare de teren nesemnificativ. - există carieră de piatră şi staŃie de concasare – furnizor pentru pietruire drumuri judeŃene

- se alocă suprafeŃe pentru acoperirea necesarului funcŃional. - se crează posibilitatea pentru activităŃi de prelucrare produse agro-zoo.

- Peisajul se va schimba local – în zonele ce se include în intravilan-din cel specific agricol în cel de spaŃiu construit. -ConstucŃiile vor fi realizate urmând specificul zonei, fiind înglobate într-un cadru natural variat. - se va promova ca regulă plantarea unui arbore la fiecare 100mp – în curŃi - se vor amenaja prin plantare versanŃii văilor din cele două sate, cu aport benefic pt.peisaj şi microclimat


-Calitatea aerului nu va fi influenŃată semnificativ de prop. PUG -Poluarea aerului va fi menŃinută în limite minime. - implementarea exigenŃelor europene pentru emisiile de gaze pentru auto va duce la reducerea poluării aerului

Nu este cazul.

- complex religios-epoca medievală timpurie –sec.X-XI.- Canaraua Fetei-la 1,5 km SE de sat, lângă Valea Ceirului (Periş), între satele Dumbrăveni şi Olteni; la cca 1200m SE de vatra Dumbrăveni. -Sit delimitat prin PUG cu zonă de protecŃie -În cazul în care pe timpul lucrarilor se vor identifica vestigii arheologice se va anunŃa DirecŃia JudeŃeană de Cultură şi Culte.

Nu este cazul. Pe terit comunei Dumbrăveni nu au fost identificate monumente istorice/ culturale

-Procentul de spaŃiu verde amenajat va reprezenta cca 6 % din suprafaŃa totală a terenului, -rezultă o suprafaŃă de spaŃiu verde de 242mp/locuitor, fără a lua în calcul cimitirele, suprafaŃa plantată din curŃi

-Întregul proiect va duce la dezvoltarea economică a comunei.

-Aspectul general al peisajului se va îmbunătăŃi, prin organizarea spaŃiilor verzi, plantarea de vegetaŃie înaltă şi joasă în curŃi, pe versanŃii văilor din sate şi pe orice suprafaŃă liberă din domeniul public


BIODIVERSITATEA - CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ale evaluării prezenŃei pe teritoriul comunei a două situri din reŃeaua NATURA 2000 - -RO SCI 0071 Dumbraveni-Valea Urluia-Lacul Vederoasa - RO SPA 0036 Dumbrăveni

1. Situarea intravilanelor celor două localităŃi faŃă de suprafaŃa celor două situri protejate.

Intravilanele celor două localităŃi sunt adiacente la suprafaŃa celor două situri – care se suprapune pe zona cuprinsă în teritoriul comunei; prin PUG intravilanul satului Furnica nu se modifică; prin extinderea către nord-est a intravilanului satului Dumbrăveni- propusă în PUG- aceasta ajunge la o distanŃă de peste 20m de limita siturilor. Prin propunerile din PUG pentru zone din intravilan nu se aduc modificări faŃă de utilizările funcŃionale existente, şi ca urmare nu apar factori noi de impact asupra celor două situri.

2. existenŃa în teritoriul comunei a altor factori de influenŃare a receptorilor sensibili din cele două situri protejate

În teren extravilan se află două zone cu activităŃi ce pot avea impact asupra celor două situri protejate: cariera de piatră şi baza de agregate a DJDP, precum şi drumul dintre acestea. Ambele se află la limita celor două situri, dar în afara acestora. În fişa standard pentru RO SCI 0071 la cap. vulnerabilitate se menŃionează următoarele: Există o carieră de calcar (Dumbrăveni) la limitele acestui sit dar impactul lui este minim iar continuarea funcŃionării nu ar afecta în mod semnificativ conservarea speciilor şi habitatelor din sit.

În fişa standard pentru RO SPA 0036 la cap. vulnerabilitate se menŃionează următoarele: InfluenŃe negative importante exercită păşunatul, vânătoarea/braconajul, exploatările de suprafaŃă de piatră, agricultura (economia zonei fiind preponderent agrară).

Drumul de legătură dintre carieră şi baza de agregate - cu lungimea de cca 1,5km, este drum pietruit, în stare bună pe care circulă autovehicolele ce transportă piatră, generând un trafic de 4-10 transporturi/zi, funcŃie şi de anotimp. Acelaşi trafic este generat pe DJ 392 pentru transportarea pietrei concasate – sub formă de agregat – pentru a fi folosit la repararea sau întreŃinerea drumurilor judeŃene. Principalul efect este de natură sonoră, cu influenŃă pe cca 50m, în care intensitatea sonoră de la sursă – 100db ajunge la nivelul zgomotului ambiental. De asemenea are loc şi emanaŃie de praf şi de gaze de eşapament.

3. receptorii sensibili şi vulnerabilităŃile din cele două situri Receptorii sensibili şi vulnerabilităŃile din cele două situri rezultă din situaŃia prezentată în fişele standard ale siturilor: - pentru RO SCI 0071:

- receptori sensibili:


40Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte Cod Denumire habitat % Reprez . Supr. rel. Conserv. Global 40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice 3 A B B B 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus

laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus 0,1 B C B B angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaŃie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 5 C C B B 62C0 * Stepe ponto-sarmatice 30 B B B B 91I0* VegetaŃie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp 2 B B B B 6430 ComunităŃi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin 1 B C B B 91AA VegetaŃie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos 25,5 A A B A 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun 4,9 B C B B Cod Specie PopulaŃie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie PopulaŃie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global 1302 Rhinolophus mehelyi V A B B B 1310 Miniopterus schreibersi R C B C B 1335 Spermophilus citellus C B A C A 1355 Lutra lutra R C B C B 2609 Mesocricetus newtoni P? 2635 Vormela peregusna P C B B B Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie PopulaŃie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global 1188 Bombina bombina C C A C A 1217 Testudo hermanni V C A B A 1219 Testudo graeca C A A B A 1220 Emys orbicularis C C A C A 1279 Elaphe quatuorlineata V B A A A 1993 Triturus dobrogicus R C B B B Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie PopulaŃie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global 1074 Eriogaster catax R B B C B 1083 Lucanus cervus R C B C B 4028 Catopta thrips P A B C B 4033 Erannis ankeraria R B B A B 1060 Lycaena dispar RC B B C B Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie PopulaŃie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global 2125 Potentilla emilii-popii R B B A B 2253 Centaurea jankae R B B A B 2327 Himantoglossum caprinum R B B C B 4067 Echium russicum R C B C B Alte specii importante de floră şi faună Cat. Specia PopulaŃie Motiv P Asphodeline lutea R A P Paliurus spina-christi R A

- vulnerabilităŃi Există cariera de calcar Dumbrăveni la limitele acestui sit dar impactul lor este minim iar continuarea funcŃionării lor nu arafecta în mod semnificativ conservarea speciilor şi habitatelor din sit. Trebuie evitată tăierea masivelor bătrâne de pădure nativă, în special de stejar, precum şi alte activităŃi ce ar putea distruge vegetaŃia nativă (incendieri etc.) Impactul păşunatului ar trebui monitorizat pentru a se vedea dacă se poate vorbi sau nu despre suprapăşunat în limitele sitului.

- pentru RO SPA 0036: Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE - Pernis apivorus - Milvus migrans - Accipiter brevipes - Buteo rufinus - Hieraaetus pennatus - Coracias garrulus - Dendrocopos syriacus - Lanius minor - Emberiza hortulana - Anthus campestris - Aquila pomarina - Circus pygargus - Circus cyaneus


41- Circus macrourus - Ficedula albicollis - Lanius collurio - Oenanthe pleschanka Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Coracias garrulus Dendrocopos syriacus Lanius minor Hieraaetus pennatus Emberiza hortulana Lullula arborea Accipiter brevipes Milvus migrans Buteo rufinus Situl este important in perioada de migratie pentru speciile de rapitoare. Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Circus cyaneus Phylloscopus orientalis

Vulnerabilitate: Vulnerabilitatea rezidă în presiunea factorilor antropici din interiorul şi imediata vecinătate a sitului. InfluenŃe negative importante exercită păşunatul, vânătoarea/braconajul, exploatările de suprafaŃă de piatră, agricultura (economia zonei fiind preponderent agrară).

4. specificul relaŃiei dintre componentele biodiversităŃii şi factorii de impact

din intravilane şi din zonele extravilane. Zona cuprinsă în cele două situri protejate corespunde cu suprafaŃa ocupată de pădurea Dumbrăveni, cu delimitare destul de clară; aceasta nu se suprapune cu zone de locuit sau de activităŃi economice; în plus situl RO SCI 0071 se prelungeşte spre sud pe terenuri neproductive şi doar parŃial agricole – Valea Ceairului, Valea Perişului. Prin propunerile din PUG nu se modifică relaŃia dintre terenurile intravilane sau cele extravilane cu cele cuprinse în cele două situri protejate. Nu au loc creşteri de intravilan (numai modificări de delimitare), nu apar activităŃi economice ce ar putea exercita influenŃe asupra calităŃii celor două situri, nu apar modificări demografice ce ar putea exercita presiuni asupra mediului în general.

5. alte reglementări în afara celor din PUG care contribuie la protecŃia siturilor (factori de impact tropic şi antropic)

Pădurea Dumbrăveni se află şi în anexa I- Zone naturale protejate de interes naŃional şi monumente ale naturii , pct.2.0. RezervaŃii şi monumente ale naturii – poziŃia 2.361 – Pădurea Dumbrăveni – 345,70 ha. a PATN secŃiunea III – zone protejate –aprobat cu Legea 5 / 2000. Cele două situri se află în custodia ROMSILVA , iar pădurea Dumbrăveni se află în custodia Academiei Române- ca rezervaŃie naturală.

6. măsuri necesare (urbanistice şi administrative) pentru protecŃia elementelor sensibile din situri


42

Prin PUG a fost limitată extinderea intravilanului satului Dumbrăveni astfel încât să nu aducă atingere suprafeŃelor cuprinse în sit protejat, iar pentru satul Furnica nu s-a modificat intravilanul. Prin regulamentul de urbanism aferent PUG se specifică interdicŃia de a se executa lucrări şi nu se vor întreprinde acŃiuni care sã aducã atingere interesului public cu efecte asupra sãnãtãŃii, bunãstãrii, confortului locuitorilor din vatra. În vetrele localitãŃilor nu se vor amplasa activitãŃi nocive, poluante sau care constituie sursã de perturbare pentru vecinãtãŃi, sau pentru ansamblul localitãŃii. oraş şi din trupurile izolate, a locuitorilor din localitãŃile învecinate . Se interzice construirea de spaŃii a cãror funcŃionare duce la deversarea de nocivitãŃi în vãile care traverseazã localităŃile.

7. recomandări pentru reducerea poluării din zonă Aşa cum a rezultat din analiza funcŃiunilor din intravilane cât şi din teritoriul extravilan, sursele de poluare sunt puŃine şi nesemnificative ca intensitate; propunerile din PUG nu duc la amplificarea acestor surse şi nici a nivelului de poluare al acestora; din fişele standard a celor două situri rezultă că principala sursă de poluare şi perturbare de pe teritoriul comunei – cariera de piatră şi baza de agregate – au o influenŃă nesemnificativă şi strict locală asupra factorilor sensibili, mai ales populaŃiile de avifaună. Ca măsură ce poate duce la reducerea poluării în această parte a comunei se recomandă întreŃinerea drumului de legătură dintre carieră şi bază astfel încât să se reducă la minim poluarea prin praf şi mai ales prin zgomot. Activitatea de vânătoare poate fi monitorizată de custodele siturilor astfel încât să nu afecteze populaŃiile de faună aflate în dificultate.


43

4 . orice problemă de mediu existentă, care este relevantă pentru plan sau program, inclusiv, în particular, cele legate de orice zonă care prezintă o importanŃă specială pentru mediu, cum ar fi ariile de protecŃie specială avifaunistică sau ariile speciale de conservare reglementate conform OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 462/2001.

♦ PărŃi ale teritoriului comunei Dumbrăveni sunt incluse în situri protejate din reŃeaua NATURA 2000:

- situl RO SPA 0036- Dumbrăveni - situl RO SCI 0071- Dumbrăveni- Valea Urluia – Lacul Vederoasa.

Caracteristicile acestor situri, factorii supuşi protecŃiei, starea lor actuală raportat la mediul construit au fost tratate pe larg la punctul 2.1.7. biodiversitate a capitolului 2. aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluŃiei sale probabile în situaŃia neimplementării planului sau programului propus. Reglementările din PUG referitoare la cele două localităŃi. aflate adiacent la limitele situlrilor protejate, nu aduc modificări în ceeace priveşte limitele de intravilan ale acestor localităŃi în raport cu limitele siturilor şi nu intervin modificări funcŃionale care să afecteze calitatea siturilor. ♦O problemă de mediu o constituie prezenŃa pe teritoriul comunei a carierei de piatră şi a bazei de agregate a DJDP; acestea se află adiacent la limita siturilor protejate, fiind sursă de perturbare prin zgomot şi praf. Din fişele standard rezultă că – totuşi- impactul lor este nesemnificativ şi strict local. ♦ Citate din prezentările ANPM pentru reŃeaua NATURA 2000: - ReŃeaua NATURA 2000 este instrumentul principal pentru conservarea patrimoniului natural pe teritroiul Uniunii Europene şi de promovare a activităŃilor econo,mice benefice diversităŃii biologice -Scopul ReŃelei NATURA 2000 este să oprească declinul diversităŃii biologice prin conservarea pe termen lung a celor mai valoroase şi periclitate specii şi habitate de interes european. - NATURA 2000 se poate integra în infrastructura locală inducând efecte pozitive prin autorizarea unei exploatări durabile a resurselor naturale. - NATURA 2000 nu aduce restricŃii referitoare la activităŃile umane, indiferent de natura lor, atâta timp cât nu pun în pericol habitatele şi speciile pentru care a fost desemnat situl şi nu îngrădeşte dreptul la proprietate sau la administrarea acesteia. - NATURA 2000 nu înseamnă doar locuri sălbatice ci şi oameni şi ocupaŃiile lor care nu trebuie să afecteze negativ valorile naturale importante din zonă.

- NATURA 2000 este un echilibru între obligaŃii şi beneficii în care trebuie să se respecte principiile dezvoltării durabile care recunoaşte relaŃia dintre om şi natură şi care trebuie să Ńină cont de necesitatea de a proteja atât natura cât şi interesele localnicilor.


44

Nrcrt

Factorul/ problema

Aspectul de mediu Modul în care se propun

rezolvări în cadrul proiectului APA

1. Apa potabilă ReŃea centralizată de alim. cu apa potabilă: Dumbrăveni, Furnica

Alimentarea cu apă se va face prin extinderea reŃelei existente în localităŃi din sursele existente

2. Apa uzată Lipsa retelei de canalizare. există proiecte de accesare fonduri pentru realizare reŃea colectoare şi st.epuraŃie

3. Apa freatică

Apele subterane sunt captate prin intermediul forajelor de mare adancime, cu staŃie de clorinare şi rezervoare în cele două sate. - Satul Furnica alimentată cu apă din sursă centralizată -calitatea este corespunzătoare; nivelul de nitraŃi a avut depăşiri ale CMA în probele colectate din fântâni

În Dumbrăveni: - se va realiza reŃea de distribuŃie în vatra existentă şi în extinderile de intravilan În Furnica : - se va extinde reŃeaua de distribuŃie

4. Apa de suprafaŃa

În teritoriul comunei nu se află apă de suprafaŃă; la ploi abundente se formează torenŃi

- se prevăd şanŃuri şi rigole în lungul străzilor pentru preluarea apelor de ploaie, dirijate spre văile aferente celor două sate.

AERUL

5. Emisii atmosferice

6.

Imisii atmosferice

Pe teritoriul comunei există ca sursă de emisii de praf cariera de piatră şi baza de agregate DJDP

Nivelul de perturbare şi de poluare este nesemnificativ

CLIMATUL

7. Emisii gaze ce pot produce efect de sera

În prezent, pe amplasament nu există surse de emisie a gazelor ce pot produce efect de seră.

Traficul rutier si sistemele de incalzire vor contribui la emisia de gaze cu efect de seră. În compensaŃie, se vor planta spaŃii verzi în intravilan, prin care se va realiza o absorbŃie a poluanŃilor si se vor utiliza sisteme de incalzire cu emisii reduse, randamente de ardere maxime.

TOPOGRAFIA, SOLUL

8.

Stabilitatea terenului

Vetrele celor două sate sunt traversate de văi cu potenŃial eroziv la ploi abundente (torenŃi)

-în Dumbrăveni – zona afectată de eroziune se propune la amenajare prin casiu betonat/pietruit local, taluzare şi plantare pe versanŃi

9. Permeabilitatea

Loessul (predominant în forajele efectuate) este pământ sensibil la umezire grupa A – P.S.U. ce prezintă tasări suplimentare în caz de umezire sub încărcările transmise de construcŃii, conform normativ P 7/2000.

În cadrul proiectelor tehnice se vor analiza si propune acele metode de construire adaptate tipului de constructie şi de sol.


45

Nrcrt

Factorul/ problema

Aspectul de mediu Modul în care se propun

rezolvări în cadrul proiectului FLORA, FAUNA, BIODIVERSIATEA

10. Diversitatea speciilor

Vatra satelor Dumbrăveni şi Furnica este adiacentă la siturile protejate NATURA 2000 - RO SCI 0071- Dumbrăveni, Valea Urluia, Lacul Vederoasa şi RO SPA 0036 – Dumbrăveni (corespunzător suprafeŃei de pădure)

Propunerile urbanistice nu afectează în niciun fel calitatea sau cantitatea biodiversităŃii din cele două situri protejate : în satul Furnica se menŃine intrav. existent; în satul Dumbrăveni – modificarea de intravilan nu afectează suprafaŃa delimitată ca sit protejat.

11.

situri de protecŃie comunitară (SCI)

RO SCI 0071- Dumbrăveni, Valea Urluia, Lacul Vederoasa.

Lucrările propuse prin PUG nu vor influenŃa ecosistemul din acest sit protejat

12.

Situri de protecŃie avifaunistică (SPA)

RO SPA 0036 - Dumbrăveni

Lucrările propuse prin PUG nu vor influenŃa ecosistemul din acest sit protejat

PEISAJUL

13.

Modul de utilizare a terenului: -ponderea spatiilor verzi -prezenŃa pădurilor - caracterisitici relief

- deficit spaŃii verzi amenajate ca parcuri şi terenuri de sport - relief variat, cu denivelări mai accentuate în partea centrală a celor două sate, cu zonă supusă eroziunii te traseul torenŃilor

- se propune amenajarea văilor prin taluzare şi plantare, ca spaŃii verzi publice. - se propune amenajarea zonei afectate de torent (eroziune) prin şanŃ pietruit/betonat


46

5. obiectivele de protecŃie a mediului, stabilite la nivel naŃional, comunitar sau internaŃional, care sunt relevante pentru plan sau program şi modul în care s-a Ńinut cont de aceste obiective şi de orice alte consideraŃii de mediu în timpul pregătirii planului sau programului

5.1.Obiective la nivel local şi naŃional Planul naŃional de dezvoltare al României 2007-2013 Cadrul strategic al PND se axează pe următoarele direcŃii: • dezvoltarea durabilă a valorilor naturale şi îmbunătăŃirea calităŃii mediului; • integrarea politicii de protecŃie a mediului în politicile regionale şi sectoriale; • protecŃia şi conservarea patrimoniului natural, conservarea biodiversităŃii; • reducerea disparităŃilor între regiuni şi îmbunătăŃirea accesului populaŃiei la servicii publice; • promovarea educaŃiei în ceea ce priveşte protecŃia mediului şi fluxul de informaŃii. DirecŃiile strategice ale PND sunt stabilite pe baza priorităŃilor naŃionale mai sus amintite. Obiectivele sunt: consolidarea protecŃiei mediului şi reducerea impactului negativ asupra mediului. Politica de mediu a UE reprezintă un aspect cheie clar definit în formularea obiectivului global al PriorităŃii 3. Accentul se pune în mod special pe conservarea şi reabilitarea resurselor naturale, pe dezvoltarea durabilă a investiŃiilor de mediu şi pe conştientizarea tuturor cetăŃenilor în domeniul protecŃiei mediului, •Planul NaŃional de AcŃiune pentru ProtecŃia Mediului (PNAPM) Ultima ediŃie a Planului NaŃional de AcŃiune pentru ProtecŃia Mediului (PNAPM) a fost elaborat în 2008 Planurile de actiune pentru mediu sunt din ce în ce mai mult utilizate ca instrumente în sprijinul armonizarii cerintelor de mediu cu standardele existente în Uniunea Europeana. Stabilirea categoriilor de probleme, a obiectivelor, indicatorilor, actiunilor si a termenelor pentru atingerea acestora trebuie sa tina seama de obligatiile ce revin României în vederea conformarii cu cerintele Uniunii Europene în domeniul protectiei mediului. Procesul de planificare are rolul nu numai de a solutiona problemele de mediu existente la un moment dat, ci si de a identifica, preveni, diminua/elimina presiunile asupra mediului, generate de procesul de dezvoltare. Acesta implica actualizarea permanenta a actiunilor în relatie cu dezvoltarea stiintifica si tehnologica, precum si cu realitatea economica si sociala. Uniunea Europeana are o strategie la fel de ambitioasa pentru dezvoltare durabila prin care îsi propune obiective si actiuni clare, legate de sapte prioritati, majoritatea de mediu: _ Schimbarea climatica si energia curata _ Transportul durabil _ Consumul si productia durabila _ Conservarea si managementul resurselor naturale _ Sanatatea publica _ Incluziunea sociala, demografia si migratia _ Saracia si provocarile dezvoltarii durabile la nivel global Selectarea, analiza şi implementarea proiectelor din cadrul PNAPM s-a făcut în concordanŃă cu următoarele criterii: - domenii majore de activitate; - abordarea pe anumite nivele (local, regional, naŃional); - perioada de implementare: termen scurt si mediu; - problemele generale abordate: protecŃia calităŃii apelor, protecŃia calităŃii aerului şi a atmosferei, protecŃia calităŃii solului, conservarea biodiversităŃii,


47

silvicultura, managementul deşeurilor, planificare urbană şi transporturi; - legislaŃie şi reglementări, dezvoltare instituŃională.

•Strategia NaŃională de Gestionare a Deşeurilor În anul 2004, în conformitate cu Directiva Cadru privind deşeurile nr. 75/442/EEC Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a elaborat şi aprobat prin hotărâre a Guvernului, Strategia NaŃională de Gestionare a Deşeurilor cu scopul de a crea cadrul necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic. Conform acestei strategii, responsabilitatea pentru activităŃile de gestionare a deşeurilor revine generatorilor acestora în conformitate cu

principiul “poluatorul plăteşte” sau, după caz, producătorilor în conformitate cu

principiul “responsabilitatea producătorului”. Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor este elaborata de Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, în conformitate cu responsabilitatile ce îi revin ca urmare a transpunerii legislatiei europene în domeniul gestionarii deseurilor si conform prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului 78/2000 privind regimul deseurilor, modificata si aprobata prin Legea 426/2001. Elaborarea Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, eficient din punct de vedere ecologic si economic. Prevederile SNGD se aplica pentru toate tipurile de deseuri definite conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului 78/2000 privind regimul deseurilor, modificata si aprobata prin Legea 426/2001. Pentru scopul Strategiei, toate tipurile de deseuri generate pe teritoriul tarii sunt clasificate, în mod formal, în: • deseuri municipale si asimilabile: totalitatea deseurilor generate, în mediul urban si în mediul rural, din gospodarii, institutii, unitati comerciale si prestatoare de servicii (deseuri menajere), deseuri stradale colectate din spatii publice, strazi, parcuri, spatii verzi, namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti; • deseuri de productie: totalitatea deseurilor generate din activitatile industriale; pot fi deseuri de productie nepericuloase si deseuri de productie periculoase; • deseuri generate din activitati medicale: sunt deseurile generate in spitale, policlinici, cabinete medicale si se impart in doua categorii: deseuri medicale periculoase care sunt cele infectioase, intepatoare-taietoare, organe anatomopatologice, deseurile provenite de la sectiile de boli infectioase, etc. si celelalte care intra in categoria deseuri asimilabile.


48

•Planul NaŃional de Gestionare a Deşeurilor Planul NaŃional de Gestionare a Deşeurilor este elaborat în baza prevederilor legislaŃiei europene şi naŃionale în domeniu - Council Directive 75/442/EEC on waste, Council Directive 91/156 amending Directive 75/442/EEC on waste, Council Directive 91/689/EEC on hazardous waste, transpuse în legislaŃia românească prin OrdonanŃă de UrgenŃă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, modificată şi aprobată prin Legea nr. 426/2001. Elaborarea Planului NaŃional de Gestionare a Deşeurilor are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic. Conform cerinŃelor legislaŃiei UE, documentele strategice naŃionale de gestionare a deşeurilor cuprind două componente principale, şi anume: - strategia de gestionare a deşeurilor - este cadrul care stabileşte obiectivele României în domeniul gestionării deşeurilor; - planul naŃional de gestionare a deşeurilor reprezintă planul de implementare a strategiei - conŃine detalii referitoare la acŃiunile ce trebuie întreprinse pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei, la modul de desfăşurare a acestor acŃiuni, inclusiv termene şi responsabilităŃi. Pentru elaborarea strategiei şi a planului naŃional de gestionare a deşeurilor sunt posibile două modalităŃi de abordare a aspectelor principale - abordarea "integrată" şi abordarea "tradiŃională". Acest plan naŃional de etapă, a fost adoptat prin HG 123/2003 fiind elaborat pentru perioadă 2003-2013 în baza prevederilor legislaŃiei europene şi naŃionale în domeniu şi are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor municipale, eficient din punct de vedere ecologic şi economic. Planul cuprinde obiective strategice pe care trebuie să le îndeplinească România, Ńinte şi măsuri pe termen scurt şi mediu în domeniul gestionării deşeurilor, precum şi unele acŃiuni cu termen pentru anul 2020. •Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 2 S-E - elaborat pentru etapa 2006-2013 de ARPM GalaŃi •Planul JudeŃean de Gestionare a Deşeurilor pentru JudeŃul ConstanŃa Aceste planuri sunt elaborate pentru perioada de 10 ani , în baza prevederilor Strategiei NaŃionale de Gestionare a Deşeurilor, a Planului NaŃional de Gestionare a Deşeurilor, a legislaŃiei europene şi naŃionale în domeniu şi au ca obiectiv crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor municipale solide, eficient din punct de vedere ecologic şi economic. De asemenea, planul cuprinde obiective, Ńinte si măsuri pe termen scurt şi mediu, precum şi unele acŃiuni pentru perioada 2004 - 2013.


49

Planul reprezinta obligatia legala a Consiliului Judetean Constanta , în colaborare cu Agentia Judeteana de Protectia Mediului prin care se urmareste: - Obtinerea datelor si informatiilor necesare descrierii situatiei existente si a datelor de intrare în modelele tehnico-economice pe care se fundamenteaza calculul capacitatii infrastructurii de colectare, transport, depozitare, tratare si reciclare a deseurilor; - Identificarea infrastructurii si echipamentelor necesare pentru respectarea responsabilitatilor care revin autoritatilor locale din planul de implementare al directivelor referitoare la gestionarea deseurilor, ca tehnologii si nivel de investitie pentru respectarea responsabilitatilor care revin autoritatilor locale din planurile de implementare al directivelor; - Fundamentarea pe prognoze de fluxurile de deseuri menajere si asimilabile celor menajere în judetul Constanta, a dimensionarii prealabile a capacitatilor de colectare, transport depozitare si reciclare, precum si a celor necesare colectarii si tratarii deseurilor biodegradabile, deseurilor din echipamente electrice, namolurilor de la statiile de epurare si vehiculelor scoase din uz.

5.2.Obiective de protecŃia mediului

Conceptul de Dezvoltare Durabilă reprezintă o nouă temă a Dezvoltării promovată în cadrul ConferinŃei Mondiale pentru Dezvoltare Durabilă, organizată de NaŃiunile Unite la Rio de Janeiro în 1992 (ratificată prin Legea 58/1994). Conceptul marchează o schimbare majoră în abordarea problemelor dezvoltării umanităŃii, prin opŃiunile de asigurare a unui echilibru dinamic între componentele capitalului natural şi sistemele socio-economice.

“Dezvoltarea durabilă răspunde necesităŃilor generaŃiilor actuale fără a compromite abilitatea generaŃiilor viitoare de a răspunde propriilor necesităŃi" [Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare]. Astfel, dezvoltarea poate genera prosperitate dacă se are grija de regenerarea resursele, daca se utilizaeaza numai strictul necesar din resursele neregenerabile sau greu regenerabile şi se protejeaza mediul.Componentele de bază ale unei comunităŃi durabile, aşa cum au fost ele identificate de Institutul pentru ComunităŃi Durabile [A Guide to implementing Local Environmental Action Programs, Regional Environmental Centre for Central and Eastern Europe, 2000], sunt următoarele:

Integritate Ecologică - satisfacerea necesităŃilor umane de bază pentru aer şi apă curată, hrană nutritivă, necontaminată; - protejarea şi dezvoltarea ecosistemelor locale şi regionale şi a diversităŃii biologice; - conservarea apei, solului, energiei şi a resurselor neregenerabile, inclusiv utilizarea maximă a deşeurilor; - aplicarea strategiilor de prevenire şi a tehnologiilor moderne pentru minimalizarea poluării; - folosirea resurselor regenerabile în conformitate cu rata de regenerare;

Securitate Economică

- bază economică diversă şi financiar viabilă; - reinvestirea resurselor în economia locală; - participarea activă a businessului local în dezvoltarea economiei;


50

- oportunităŃi de angajare pentru cetăŃeni; - instruire şi educaŃie necesară pentru ajustarea la cerinŃele de angajare pentru viitor;

Abilitare şi responsabilitate • posibilitatea de şanse pentru toate persoanele fizice să participe şi să influenŃeze deciziile care afectează viaŃa fiecăruia • acces adecvat la informaŃii publice; • un sector viabil pentru ONG-uri; • o atmosferă de respect si toleranta pentru diverse puncte de vedere, convingeri şi valori; • încurajarea indivizilor de toate vârstele, sex, etnie, religii, şi capacitate fizică de a-şi asuma responsabilitatea bazează pe o viziune comună; • stabilitatea politică; • să nu compromită durabilitatea altor comunităŃi. Bunăstarea socială • aprovizionare cu alimente de încredere, care optimizează producŃia locală; • servicii de sănătate adecvate, locuinŃe sigure şi sănătoase, şi de înaltă calitate educaŃie pentru toŃi membrii comunităŃii; • Mentinerea unui loc care este ferit de crimă şi agresiune; • favorizarea unui spirit comunitar, care creează un sentiment de apartenenŃă, un sentiment al locului, şi un sentiment al propriei valori; • Stimularea de exprimare creativă prin intermediul artelor; • ProtecŃia şi îmbunătăŃirea spaŃiilor publice şi a resurselor istorice; • Asigurarea pentru un mediu de lucru sănătos; • Adaptabilitate la schimbarea circumstanŃelor şi condiŃiilor.

Dezvoltarea durabilă abordează conceptul calităŃii vieŃii în complexitate,

sub aspect economic, social şi de mediu, promovând ideea echilibrului între dezvoltarea economică, echitatea socială, utilizarea eficientă şi conservarea mediului înconjurător. Elementul cheie al dezvoltării durabile îl reprezintă reconcilierea între procesul de dezvoltare şi calitatea mediului, promovarea procesului integrat de elaborare şi luare a deciziilor, atât la nivel global, cât şi regional, naŃional sau local.

Conform Planului Local de AcŃiune pentru Mediu al judeŃului ConstanŃa

(PLAM) au fost identificate următoarele aspecte de mediu cu probleme prioritare:

♦calitatea şi cantitatea apei potabile; ♦poluarea apelor de suprafaŃă; ♦degradarea solului; ♦poluarea apelor subterane; ♦poluarea atmosferei;


51

♦gestiunea deşeurilor; ♦pericole generate de fenomene naturale; ♦turismul şi agrementul; ♦urbanizarea mediului.

a). Recomandări cadru pentru componenta de mediu APA

Având în vedere că apele de suprafaŃă/ subterane au, în general, un anumit grad de poluare, se au în vedere următoarele măsuri:

încurajarea îmbunătăŃirii calităŃii resurselor de apă de suprafaŃă şi subterane prin realizarea unei epurări corespunzătoare a apelor uzate rezultate din mediul rural şi din cadrul obiectivelor economice;

reducerea pierderilor din reŃelele de alimentare cu apă; dezvoltarea unei reŃele centralizate de alimentare cu apă potabilă în zonele rurale;

reabilitarea şi extinderea reŃelei de alimentare cu apă potabilă.

b). Recomandări cadru pentru componenta de mediu AER

În ceea ce priveşte poluarea atmosferică, în general, se înregistrează 2 mari surse: instalaŃiile mari de ardere şi traficul rutier, în mediul urban şi de-a lungul căilor rutiere intens circulate.

Recomandările de mediu pentru această componentă includ, în principal, măsuri de informare şi conştientizare a agenŃilor economici poluatori asupra termenelor conformării, precum şi sprijinirea introducerii de “tehnologii curate”. Se impun, implicit, şi măsuri de îmbunătăŃire a calităŃii aerului, prin scăderea emisiilor.

c). Recomandări cadru în ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor

Poluarea mediului este datorată inclusiv gestionării necorespunzătoare a deşeurilor menajere urbane/rurale (depozitarea necontrolată, organizarea defectuoasă a sistemului de colectare şi transport, colectarea neselectivă), prin urmare se impune:

aplicarea planului judeŃean de gestionare a deşeurilor; crearea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor urbane

şi tehnologice, la nivelul fiecărei localităŃi. d). Recomandări cadru pentru extinderea spaŃiilor verzi

Presiunea crescândă, corespunzătoare dezvoltării urbane, extinderea suprafeŃelor construite, în defavoarea spaŃiilor verzi, precum şi poluarea sonoră şi prin vibraŃii produsă în aglomerările urbane, produc o stare de disconfort pentru populaŃie.


52

Prin urmare, se impune respectarea normelor impuse prin O.U.G. 114/ 2007 pentru modificarea şi completarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 195/ 2005 privind protecŃia mediului, de a se asigura din terenul intravilan o suprafaŃă de spaŃiu verde de minimum 20 m2/ locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum de 26 m2/ locuitor, până la data de 31 decembrie 2013. Calculul suprafeŃelor de spaŃii verzi şi indicatorii de spaŃiu verde/locuitor s-a făcut Ńinând seama şi de LEGEA nr. 313 din 12 octombrie 2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaŃiilor verzi din zonele urbane

5.3. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecŃia mediului

Conform Legii 58/ 1994 pentru ratificarea ConvenŃiei privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, “conservarea şi utilizarea durabilă a diversităŃii biologice se vor integra, în măsura posibilităŃilor şi în funcŃie de necesităŃi, în planurile, programele şi politicile sectoriale şi intersectoriale pertinente”.

Având în vedere modul de realizare al planului urbanistic zonal analizat, se poate afirma că acesta răspunde cerinŃelor promovate prin conceptul de dezvoltare durabilă prezentat anterior, integrând aspectele de dezvoltare socio-economică, precum şi pe cele de conservare a factorilor de mediu şi biodiversităŃii locale.

a). Modul de îndeplinire a recomandărilor cadru pentru componenta

de mediu APA

Alimentarea cu apă potabilă a locuinŃelor, dotărilor şi unităŃilor economice se va face din reŃeaua existentă ce se va extinde şi se va ameliora prin înlocuirea conductelor defecte, având ca sursă puŃuri forate executate în Dumbrăveni şi Furnica. Pe teritoriul comunei nu există surse se pot afecta calitatea apei din stratul freatic. Se indică utilizarea pe scară mai largă a îngrăşămintelor naturale.

Apele uzate menajere vor fi evacuate în fose septice vidanjabile – în prima etapă, urmând ca odată cu realizarea prevederilor din proiectul de canalizare prin accesare de fonduri structurale apele uzate menajere să fie evacuate prin reŃea colectoare şi staŃii de epuraŃie biologice compacte containerizate.

SoluŃia de asigurare a utilităŃilor adoptată vine în întâmpinarea

conceptului de dezvoltare durabilă şi corespunde obiectivelor adoptate la nivel naŃional, dezvoltarea unei reŃele centralizate de alimentare cu apă potabilă şi canalizare în zonele rurale, asigurând satisfacerea necesităŃilor umane concomitent cu protejarea resurselor naturale existente.


53

b). Modul de îndeplinire a recomandărilor cadru pentru componenta

de mediu AER ATMOSFERIC

În perioada executării lucrărilor de construcŃie, efectele negative asupra factorului de mediu aer vor fi determinate de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament, ca urmare a creşterii frecvenŃei mijloacelor de transport în zonă şi a realizării lucrărilor propriu-zise.

Pentru diminuarea fenomenului de poluare datorat amplificării traficului rutier în zonă, spaŃiile libere vor fi plantate cu arbori şi arbuşti.

Utilizarea de echipamente electrice, panouri solare, recipiente de încălzire solară, in general, tehnici nepoluante, pentru rezolvarea necesităŃilor de agent termic va rezolva problema emisiilor atmosferice care s-ar genera în cazul folosirii sistemelor clasice (de ex. centrale termice alimentate pe combustibil lichid sau lemnos).

Pentru cariera de piatră şi baza de agregate a RAJDP – generatoare de praf şi noxe atmosferice – prin traficul rutier între cele două unităŃi se propun măsuri de îmbunătăŃire a tehnologiei pentru a reduce emisiile în aer.

Incintele cu utilizare zootehnică (vite, ovine) sunt de capacităŃi care nu intră în incidenŃa Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaŃă al populaŃiei aprobat cu Ordinul Ministerului SănătăŃii nr.536/1997.

c). Modul de îndeplinire a recomandărilor cadru în ceea ce priveşte

gestiunea deşeurilor

Pentru colectarea deşeurilor s-au amenajat platforme pe care s-au amplasat containere ecologice cu colectare selectivă – pe sortimente reciclabile şi nereciclabile - iar pentru preluarea şi eliminarea deşeurilor nereciclabile a fost încheiat un contract cu o societate autorizată de salubrizare, care transportă deşeurile la un depozit ecologic – cel de la Costineşti.

Deşeurile biodegradabile vor fi colectate în fiecare gospodărie pentru a obŃine compostul utilizabil ca îngrăşământ în agricultură.

Se preconizează înfiinŃarea unei camere frigorifice zonale la IndependenŃa pentru păstrarea provizorie a cadavrelor de animale ce urmează să fie valorificate prin fabricile de făină proteică.

d). Modul de îndeplinire a recomandărilor cadru pentru extinderea spaŃiilor verzi

În prezent cele două localităŃi ale comunei nu au în vetrele lor suprafeŃe amenajate ca spaŃii verzi sau pentru sport.

Prin PUG se propune amenajarea de spaŃii verzi de interes public sub formă de parc, scuar, teren de sport, precum şi amenajarea terenurilor cu pante mari din intravilan care constituie versanŃii văilor prin plantare cu vegetaŃie înaltă pentru stabilizarea solului şi cu rol peisagistic şi de microclimat.


54

FaŃă de norma de spaŃiu verde din OU 114/2007 – de 26 mp/locuitor de atins până în anul 2016 situaŃia propusă pentru cele două localităŃi în contextul aplicării prevederilor Legii 24/2007 în care se consideră la categoria de spaŃii verzi cimitire, fâşii plantate, spaŃiile verzi aferente grădiniŃei, şcolilor, edificiilor de cult, culoarele de protecŃie faŃă de infrastructura tehnică este următoarea: - Dumbrăveni:

- PopulaŃie propusă: 550 locuitori - SpaŃiu verde amenajat + teren sport + zone aferente văii:1,63+7,76ha=

9,39ha - Cimitir+dotări: 1,18ha + 1,30ha = 2,48ha - Total spaŃiu verde: 11,87ha - Indicator spaŃiu verde / locuitor:216mp/locuitor

- Furnica:

- PopulaŃie propusă: 100 locuitori - SpaŃiu verde amenajat + zone aferente văii:2,57ha + 3,81ha = 6,38 - Cimitir+dotări: 0,48ha + 0,28ha = 2,48ha - Total spaŃiu verde: 8,86ha - Indicator spaŃiu verde / locuitor: 886mp/locuitor

5.4. MenŃionări ale comunei Dumbrăveni în acte normative sau legislative care au legătură cu elementele de mediu. ♦În PATN – secŃiunea a III-a - zone protejate – aprobată cu Legea 5/2000 -comuna Dumbrăveni este menŃionată la anexa I- Zone naturale protejate de interes naŃional şi monumente ale naturii , pct.2.0. RezervaŃii şi monumente ale naturii – poziŃia 2.361 – Pădurea Dumbrăveni – 345,70 ha. ♦În PATN–secŃiunea a V-a – zone cu risc natural - aprobat cu Legea 575 / 2001 - nu există specificaŃii referitoare la comuna Dumbrăveni. ♦Pe teritoriul comunei Dumbrăveni se află o parte a 2 situri protejate din reŃeaua NATURA 2000:


- RO SCI 0071- Dumbrăveni- Valea Urluia – Lacul Vederoasa – are pe teritoriul comunei o suprafaŃă de 2497 ha, adică 43% din suprafaŃa totală a comunei şi 13% din suprafaŃa sitului; aceasta se întinde pe mai multe comune: Rasova, Aliman, Ion Corvin, Adamclisi, Deleni, IndependenŃa, Cobadin, Chirnogeni, având o suprafaŃă totală de 18.714ha.


55

Atât în situaŃia existentă cât şi prin propunerile din PUG intravilanul celor două sate nu afectează în nici un fel suprafaŃa celor două situri protejate. SpecificaŃiile din Formularul Standard pentru cele două situri privind vulnerabilitatea sitului nu au obiect în vetrele celor două localităŃi.

♦planul local de acŃiune pentru protecŃia mediului pentru JUDEłUL CONSTANłA - Comuna Dumbrăveni nu este menŃionată în plan ; are pe teritoriul său situri protejate în care se propun acŃiuni mai ales în domeniul planurilor de management. MATRICE –PLAN IMPLEMENTARE PENTRU PROBLEMA MEDIUL NATURAL SI ANTROPIC

Obiectiv specific AcŃiune Asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor si speciilor prin elaborarea planurilor de management

Elaborarea planurilor de management Conservarea in situ si ex situ a speciilor de interes comunitar

Implementarea masurilor speciale de protectie a speciilor si habitatelor de interes comunitar

Dezvoltarea programelor speciale de cercetare si monitorizare pt. monitorizarea starii de conservare a habitatelor si speciilor de interes comunitar

Realizarea studiilor specifice, inventariere, cartare a bunurilor patrimoniului natural din afara ariilor naturale protejate

Conservarea speciilor de flora si fauna periclitate

Elaborarea unor planuri de masuri speciale de protectie si conservare a a bunurilor patrimoniului natural din afara ariilor naturale protejate

Dezvoltarea programelor speciale de cercetare si monitorizare a starii de conservare a habitatelor si speciilor de flora si fauna salbatica. 1. Derularea procedurii de atribuire în custodie a ariilor protejate deja declarat 2. Realizarea si implementarea planurilor de management pentru toate ariile protejate din judeŃ

Implementarea prevederilor legale nationale si europene in gestionarea retelei de arii protejate

3.Refacerea si conservarea ariilor naturale protejate afectate de diverse activitati antropice sau naturale

Realizarea de noi proiecte de impadurire Realizarea studiilor de fundamentare pentru crearea unor noi zone impadurite Evaluarea resurselor biodiversitatii Elaborarea unor studii de resursa pentru judet care sa fundamenteze

utilizarea resurselor naturale (recoltare plante, vanatoare, pescuit) Eradicarea braconajului piscicol şi cinegetic Respectarea regimului silvic de gospodărire a pădurilor


56 Tabelul : Obiective, Ńinte şi indicatori

Factor/ aspect de mediu

Obiective strategice de mediu

Obiective specifice de mediu

Tinte Indicatori

1 2 3 4 5 Apa Limitarea poluării la

nivele care să nu producă un impact semnificativ asupra calităŃii apelor (apa potabilă, apa subterană)

Respectarea valorilor limită legale pentru concentratiile de poluanti in apele reziduale

- Realizarea de rigole şi şanŃuri pentru dirijarea şi preluarea apelor pluviale de către receptorul natural; - Realizarea perimetrelor de protecŃie la reŃelele de alimentare cu apă;

limitele stabilite în NTPA 001/2002 ;

Aer Limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ asupra calităŃii aerului în zonele cu receptori sensibili;

Respectarea valorilor limită legale pentru concentraŃiile de poluanŃi la emisie (surse staŃionare dirijate, surse mobile)

Respectarea măsurilor de management pentru toate obiectivele prevazute in plan cu respectarea legislatiei specifice (Ord. nr. 592/ 2002 si STAS 12594/ 1987)

Emisii poluanŃi : NOx, SOx, Pulberi CO;

Sol/ Utilizarea terenului

Limitarea impactului negativ asupra solului

Reducerea degradării solului ca urmare a activitătilor desfăsurate in etapele de implementare ale planului

Respectarea măsurilor privind poluarea si degradare solului si subsolului cu respectarea prevederilor: Ordin 756/1997 Ordin 344/2004, HG 1403/2007 -amenajarea versanŃilor văilor prin taluzare şi plantare

Indicatori de observatie ai calitătii solului: pH, hidrocarburi, metale


1 2 3 4 5 gospodăriredeseuri

Respectarea legislatiei privind colectarea, depozitarea si eliminarea/ valorificarea deseurilor

Colectare si depozitarea deseurilor in conformitate cu prevederile legale

Implementarea obiectivelor privind managementul corespunzător al deşeurilor; Respectarea măsurilor privind poluarea şi degradare solului şi subsolului cu respectarea prevederilor legislaŃiei în vigoare: Ordin nr. 756/1997, Ordin nr. 344/2004, HG nr. 1403/2007;

CantităŃi de deşeuri pe tipuri conform HG nr. 856/2002

Zgomot şi vibraŃii

Limitarea, la surse, a poluării fonice în zonele cu receptori sensibili la zgomot; Limitarea nivelurilor de vibraŃii;

Respectarea valorilor limită legale pt protejare receptori sensibili la poluarea fonică; Protejarea receptorilor sensibili la vibraŃii;

Respectarea limitelor maxime admisibile pentru zgomot şi vibraŃii: HG nr. 321/2005, HG nr. 674/2007, STAS 10009 – 88

Nivel zgomot : Limita incintei <65 dB Zone de locuit < 50 dB

PopulaŃia ÎmbunătăŃirea condiŃiilor sociale şi de viaŃă ale populaŃiei

Creşterea numărului de locuri de muncă pentru populaŃia din zonă; Crearea condiŃiilor pentru dezvoltarea economică a zonei;

Asigurarea calitativă şi cantitativă a apei potabile în toate zonele locuite; Asigurarea managementului instituit pentru colectarea deşeurilor; MenŃinerea calităŃii factorilor de mediu în limita prevederilor legale pentru protecŃia sănătăŃii populaŃiei;

Număr /procent de locuinŃe racordate la sistemul centralizat de alimentare cu apă din totalul locuinŃelor comunei; Număr /procent de locuinŃe racordate la sistemul centralizat de canalizare, din total locuinŃe în comună; Număr/procent de gospodării dotate cu facilităŃi de colectare a deşeurilor menajere.

Peisaj Minimizarea impactului asupra peisajului

MenŃinerea, în măsura posibilului, a trăsăturilor de continuitate a formei terenului şi evitarea schimbărilor topografice;

Implementarea prevederilor Planului de reabilitare a mediului; AcŃiuni specifice pentru reducerea impactului asupra peisajului în etapele de construcŃie şi de funcŃionare; Amenajare zone supuse eroziunii prin taluzare şi plantare

Modul de respectare a prevederilor PUG cu privire la asigurarea esteticii peisajului în cadrul viitoarelor planuri urbanistice zonale;


58

1 2 3 4 5 Biodiversit. si partrimoniu

Legislatia natională (OUG nr. 195/2005) contine prevederi referitoare la mentinerea si ameliorarea fondului peisagistic natural si antropic, de refacere peisagistică a zonelor de interes turistic sau de agrement, de protejare, refacere si conservare a Monumentelor istorice

Asigurarea protectiei peisajului natural si a monumentelor istorice

Protejarea florei si faunei din ariile protejate conform OUG nr. 57/ 2007 Protejarea monumentelor istorice conform legislatiei specifice (Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice si O.U.G. nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes

Distributia, structura si totalitatea speciilor caracteristice ariilor protejate. Instituirea zonelor de protectie specială a obiectivelor arheologice


59

În acest capitol sunt evideŃiate efectele semnificative asupra mediului în condiŃiile în care se Ńine seamă de efectele secundare, cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu şi lung, permanente şi temporare, pozitive şi negative ale aplicării prevederilor PUG.

6.1.APA

♦♦♦♦condiŃiile hidrogeologice ale amplasamentului: - funcŃionarea obiectivelor - existente sau propuse prin PUG - din teritoriul comunei Dumbrăveni nu generează factori de poluare care să fie antrenate de apele de ploaie prin infiltrare sau scurgere; prin regulamentul de urbanism aferent PUG se interzice amplasarea de activităŃi generatoare de nocivităŃi. - nu există alte condiŃionări de natură hidrogeologică. - propunerea de amenajare a văilor prin taluzare şi plantare contribuie la atenuarea formării torenŃilor şi diminuarea efectelor acestora asupra solului. ♦♦♦♦alimentarea cu apă - consumul menajer care apare în localităŃile componente nu creşte semnificativ în perioada de acŃiune a PUG şi este acoperit din reŃeaua propusă. Cantitatea suplimentară de apă necesară se poate asigura din capacităŃile existente prin ameliorarea capacităŃilor de pompare; În prezent satul Dumbrăveni are o reŃea de distribuŃie cu lungimea de 11,5km şi 140 gospodării racordate la reŃea, iar în satul Furnica reŃeaua de distribuŃie are lungimea de 3km şi 47 gospodării racordate. ♦♦♦♦managementul apelor uzate Apele uzate menajere ce rezultă din funcŃionarea celor cca 240locuinŃe, a dotărilor complementare şi a dotărilor social-culturale existente şi propuse – pentru etapa de acŃiune a PUG (cca 10 ani) – sunt evacuate în fose septice vidanjabile sau closete Ńărăneşti, cu excepŃia celor din apartamentele din blocul existent în satul Dumbrăveni, ce sunt preluate de o conductă de canalizare şi evacuate în vale, dincolo de vatra satului.

Odată cu realizarea prevederilor din proiectul de canalizare prin accesare de fonduri structurale apele uzate menajere urmează să fie evacuate prin reŃea colectoare şi staŃii de epuraŃie biologice compacte containerizate amplasate în cele două sate. Prognozarea impactului: Efectele funcŃionării locuinŃelor şi obiectivelor din teritoriul comunei Dumbrăveni asupra apei (supraterane sau subterane) sunt nesemnificative

6. potenŃialele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea, populaŃia, sănătatea umană, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic şi arheologic, peisajul şi asupra relaŃiilor dintre aceşti factori.


60

datorită populaŃiei reduse a comunei; prin PUG nu se propun dezvoltări ce pot modifica această situaŃie. Trebuie semnalat faptul că aplicarea prevederilor din PUG este un proces de durată care poate începe după aprobarea proiectului de urbanism şi continuarea acestuia cu proiecte de fezabilitate pentru echiparea tehnico-edilitară: drumuri, alimentare cu apă (dezvoltarea sursei de apă, reŃea de distribuŃie, staŃii de pompare), alimentare cu energie electrică (posturi de transformare, reŃea de distribuŃie), evacuarea apei uzate (reŃea colectoare, staŃii de pompare, staŃii de epuraŃie). 6.2. AERUL Surse staŃionare nedirijate Conform Ordin nr. 1269 din 14/10/2008 pentru aprobarea încadrării localităŃilor din cadrul Regiunii 2 în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecŃiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităŃii aerului în România – pe teritoriul comunei Dumbrăveni nu se semnalează depăşiri ale valorilor limită la nivelurile de concentraŃii ale factorilor de poluare a aerului. Comuna Dumbrăveni este menŃionată în acest Ordin la următoarele capitole: LISTA 3. - Alcătuită din 3 subliste cuprinzând zonele unde nivelurile concentraŃiilor unuia sau mai multor poluanŃi sunt mai mici decât valoarea-limită SUBLISTA 3.1. - Zonele unde nivelurile concentraŃiilor unuia sau mai multor poluanŃi sunt mai mici decât valoarea-limită, dar se situează între aceasta şi pragul superior de evaluare 3.1.3. Pentru pulberi în suspensie (PM10) SUBLISTA 3.3. - Zonele unde nivelurile concentraŃiilor unuia sau mai multor poluanŃi sunt mai mici decât valoarea limită, dar nu depăşesc pragul inferior de evaluare 3.3.1. Pentru dioxid de sulf (SO2) 3.3.2. Pentru dioxid de azot (NO2) 3.3.3. Pentru plumb (Pb) 3.3.4. Pentru monoxid de carbon (CO) 3.3.5. Pentru benzen (C6H6) Pe perioada de acŃiune a PUG există posibilitatea apariŃiei unor surse de emisii de noxe în atmosferă, mai ales în domeniul activităŃilor economice. La acest tip de surse se iau măsuri de diminuare a emisiilor în atmosferă până la limita concentraŃiilor maxime admisibile ; în acelaşi timp amplasarea acestora faŃă de factorii sensibili – zona de locuit sau cu dotări social-culturale, cele două situri protejate – şi în raport cu direcŃia vânturilor dominante - trebuie să se facă astfel încât prin dispersia noxelor să se ajungă sub limita concentraŃiilor maxime admisibile la limita zonei sensibile. Trebuie evitată amaplasarea de unităŃi ce pot deveni surse de disconfort olfactiv pentru zona de locuit.


61

Pentru acele construcŃii care se vor încălzi utilizând centrale termice proprii se impun caracterisitici de combustie a centralei termice şi a combustibilului folosit care fac să nu se producă emanaŃii gazoase la concentraŃii nocive nici la sursă şi nici în zona de răspândire a acestuia. Se apreciază, având în vedere eventuala distribuŃie spaŃială a surselor de emanaŃii gazoase, densitatea acestora şi indicele de distribuŃie care rezultă din viteza şi direcŃia vânturilor dominante, că debitele masice (g/h) să fie sub CMA (concentraŃii maxime admisibile) prevăzute în STAS 12.574- Norme admisibile de concentrare a substanŃelor în aer, apă, sol. Surse mobile: - denumirea sursei:

- utilajele utilizate la executarea lucrărilor de construcŃie, precum şi cele de la cariera de piatră, de la baza de agregate RAJDP (wole, screpere, escavatoare, buldozere, greifere, automacarale, autocamioane, concasoare).

- autovehicole pentru transport pământ din săpături, materiale de construcŃii – în perioada de executare a lucrărilor de construcŃie –medie 2 vehicole/zi, autovehicole de transport piatră de la carieră la baza de agregate

- automobile – autocamioane (trafic de persoane şi de mărfuri) pe trasee de traversare a localităŃilor precum şi circulaŃia internă, – la nivelul de trafic slab.

- poluanŃi şi debite masice: circulaŃia rutieră redusă din zonă (parcare,

transport, circulaŃie curentă în localităŃi şi circulaŃie de tranzit) se situează ca nivel de emanaŃii de noxe (în special oxid de carbon) la nivelul de străzi cu circulaŃie redusă.

Ca urmare nu au loc emanaŃii, care cumulate, să depăşească concentraŃiile maxime admisibile prevăzute în STAS 12.574- Norme admisibile de concentrare a substanŃelor în aer, apă, sol,.

6.3. SOLUL IntervenŃiile asupra solului care au loc în faza de execuŃie : – săpături pentru fundaŃii – săpături şi umpluturi în lucrările de sistematizare verticală, – săpături pentru reŃele tehnico-edilitare – săpături pentru realizarea reŃelei de circulaŃie rutieră (reŃeaua stradală), nu sunt de natură să afecteze caracterisiticile solului în zona studiată şi nici în zonele adiacente.

Stratul de sol vegetal de pe suprafeŃele ce se ocupă de construcŃii şi platforme se prelevează şi se transportă pe amplasamente unde vor fi utilizate în scopuri agricole sau horticole (spaŃii verzi). Toate aceste lucrări au loc în intravilanele localităŃilor şi nu afectează calitatea mediului natural.


62

Cariera de piatră constituie o intervenŃie mai consistentă asupra solului. Se impune amenajarea zonelor de carieră epuizată în vederea introducerii în circuit util, ca spaŃiu verde prin acoperire cu strat vegetal. Se propune amenajarea prin pereiere a zonelor din valea ce traversează satul Dumbrăveni pentru atenuarea efectului eroziv a apelor din torenŃi, mai ales în zona de la nord de şosea, după podeŃ. Se propun la amenajare prin taluzare şi plantare versanŃii văilor ce treversează cele două sate. Aceasta duce la stabilizarea solului în zonele cu tendinŃe de eroziune. Comuna Dumbrăveni este menŃionată în lista localităŃilor cu surse de nitraŃi din activităŃi agricole (poz. 642) – din Ordinul MMDD 1552/2008. 6.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI: Din punct de vedere macroseismic , conform Normativului P 100 / 92 caracteristicile geofizice sunt: - zona E - coeficient de seismicitate Ks = 0,12 - perioada de colŃ Tc = 0,7 sec. Dupã STAS 11100 / 1977 zona se încadreazã la gradul 7 de intensitate seismicã. Conform STAS 6054 / 1977 adâncimea maximã de îngheŃ este 0, 80 m. • Sunt semnalate procese geologice dinamice locale – eroziunea generată de torenŃi pe văile Dumbrăveni şi Periş, precum şi pe văile laterale acestora. • Terenul din intravilan este construibil cu excepŃia zonei mediane a localităŃii Dumbrăveni, aferentă văii şi ravenei ce traversează satul de la sud spre nord. Satul Furnica era de asemenea traversată de Valea Cărbunăriei de la sud-est spre nord-vest; cu timpul toate gospodăriile situate pe partea nord-estică a văii s-au autodezafectat. Prin PUG se propune reintroducerea acestui teren în circuit construibil. Se propun ca terenuri construibile suprafeŃele din intravilan situate în zone fără risc de erodare. 6.5. FAUNA, FLORA, BIODIVERSITATEA: - informaŃii despre biotopurile de pe amplasament: ♦Aşa cum a mai fost menŃionat, pe teritoriul comunei se află terenuri cuprinse în două situri protejate din reŃeaua NATURA 2000:

- RO SCI0071- Dumbrăveni, Valea Urluia, Lacul Vederoasa - are pe teritoriul comunei o suprafaŃă de 2497 ha, adică 43% din suprafaŃa totală a comunei şi 13% din suprafaŃa sitului; aceasta se întinde pe mai multe comune: Rasova, Aliman, Ion Corvin, Adamclisi, Deleni, IndependenŃa, Cobadin, Chirnogeni, având o suprafaŃă totală de 18.714ha.

- RO SPA 0036- Dumbrăveni – care corespunde cu zona de pădure aflată pe teritoriul comunei, având suprafaŃa de 1975ha, adică 34% din suprafaŃa totală


63

a comunei; situl se află cu peste 96% din suprafaŃă în comuna Dumbrăveni (S. sit = 2055,6ha). Din suprafaŃa totală a comunei 57,6% este teren agricol- ocupat cu vegetaŃie de cultură, iar 5,3% este ocupat de construcŃii, drumuri sau este neproductiv. Propunerile din PUG nu afectează suprafaŃa delimitată de cele două situri. ♦Biotopul cel mai important îl constituie pădurea Dumbrăveni, care adăposteşte atât specii de avifaună protejate cât şi specii de floră şi faună protejate. InformaŃii despre flora locală: - vegetaŃia existentă pe teritoriul comunei este rezultată din cultivare (pe terenurile agricole) sau spontană – în pădure, în zona văilor Cărbunăriei, Perişului, terenuri care au ca folosinŃă – păşune sau sunt neproductive. - nu există specii de floră supuse protecŃiei sau pe cale de dispariŃie, specificate în Cartea Roşie.

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE (conf. formular standard) : Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE - Potentilla emilii-popii - Centaurea jankae - Himantoglossum caprinum - Echium russicum Alte specii importante de floră şi faună - Asphodeline lutea - Paliurus spina-christi

- informaŃii despre fauna locală: - pe terenul amplasamentului există faună sălbatică pe suprafeŃele necultivate,

cu floră spontană, în zona văilor Cărbunăriei, Perişului şi mai ales în pădurea Dumbrăveni, alcătuită mai ales din păsări, rozătoare şi reptile mici, insecte.

- nu există specii de faună supuse protecŃiei sau pe cale de dispariŃie, specificate în Cartea Roşie.

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE (conf. formular standard) : Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE - Rhinolophus mehelyi - Miniopterus schreibersi - Spermophilus citellus - Lutra lutra - Mesocricetus newtoni - Vormela peregusna Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE - Bombina bombina -Testudo hermanni - Testudo graeca - Emys orbicularis - Elaphe quatuorlineata - Triturus dobrogicus Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE - Eriogaster catax - Lucanus cervus - Catopta thrips - Erannis ankeraria - Lycaena dispar


64

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE - Pernis apivorus - Milvus migrans - Accipiter brevipes - Buteo rufinus - Hieraaetus pennatus - Coracias garrulus - Dendrocopos syriacus - Lanius minor - Emberiza hortulana - Anthus campestris - Aquila pomarina - Circus pygargus - Circus cyaneus - Circus macrourus - Ficedula albicollis - Lanius collurio - Oenanthe pleschanka Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Coracias garrulus Dendrocopos syriacus Lanius minor Hieraaetus pennatus Emberiza hortulana Lullula arborea Accipiter brevipes Milvus migrans Buteo rufinus Situl este important in perioada de migratie pentru speciile de rapitoare. Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Circus cyaneus Phylloscopus orientalis

Impactul prognozat: Vatra celor două sate, în delimitarea existentă cât şi la cea propusă în PUG nu aduce atingere suprafeŃei aflate în cele două situri protejate, fiind tangente parŃial; în afara vetrelor satelor există o carieră de piatră şi o bază de agregate. Lucrările propuse ca parte a propunerilor de urbanism - construirea de case, dotări, străzi, reŃele edilitare - nu generează perturbări ce pot afecta semnificativ habitatele naturale, flora si vegetatia din zonele inconjuratoare. Pentru satul Furnica nu are loc nicio modificare de limită de intravilan. Modificările intravilanului localităŃii Dumbrăveni se fac prin scoatere din intravilan a unor suprafeŃe şi introducerea altor suprafeŃe, din care rezultă o reducere de 5,67ha. Vegetatia din perimetrul şi imprejurimile localităŃilor Dumbrăveni şi Furnica este puternic ruderalizata datorita activitatilor agricole si pastorale desfasurate in aceste zone. Comunitatile de plante ruderale observate in zona localitatilor sunt lipsite de specii de plante rare de interes conservativ. Elemente de impact antropic asupra zonelor protejate Urmatoarele activitati umane pot perturba populaŃiile salbatice de pasari din aceasta zona:


65

- păscutul în suprafaŃa ariei protejate - Cainii liberi care insotesc turmele sus mentionate pot cauza daune importante faunei. - Vanatoarea. - Braconajul. - Taierea copacilor si tufisurilor. - Deranjarea pasarilor in perioada de cuibarit. Masuri necesare pentru protectia avifaunei Iată un set de masuri care se pot lua in vederea ocrotirii pasarilor. Acestea sunt urmatoarele:

- Limitarea activitatilor de vanatoare. - Stoparea braconajului. - Interzicerea pasunatului în aria protejată - Amenajarea de cuiburi artificiale in copacii existenti si de hranitori pe

timpul iernii. - Amenajarea unor observatoare pentru turistii pasionati de observarea

pasarilor (birdwatching). - Promovarea, in acest fel, a turismului ornitologic, - Infiintarea unui punct de informare, la cabana ocolului silvic. - Monitorizarea populatiilor de pasari, pentru a putea urmari evolutia

ecosistemului pădurii si a putea pastra starea de sanatate a acestuia. Desigur, in functie de evolutia lucrurilor, masurile luate se pot inbunatati si ameliora, totul avand drept unic scop dezvoltarea durabila a acestei zone.

♦În PATN – secŃiunea a III-a - zone protejate – aprobată cu Legea 5/2000 -comuna Dumbrăveni este menŃionată la anexa I- Zone naturale protejate de interes naŃional şi monumente ale naturii , pct.2.0. RezervaŃii şi monumente ale naturii – poziŃia 2.361 – Pădurea Dumbrăveni – 345,70 ha. Caracterizarea ca rezervaŃie naturală se referă la calitatea biotopului pe care îl reprezintă Pădurea Dumbrăveni: Caracterizare generala: Padurea Dumbraveni adaposteste pe coastele calcaroase o vegetatie cu elemente submediteraneene, majoritatea specii rare. În afara formelor de relief foarte variate, exista o vale cu apa permanenta, în lungul careia s-a edificat o padure umeda si umbroasa. Calcare sunt acoperite partial cu padure de silvostepa sudica caracteristica (Quercus pubescens - stejarul pufos; Quercus pedunculiflora - stejarul brumariu; elementele mediteraneene: Jasminum fructicans - iasomia salbatica, Quercus cerris - cer; elementele submediteraneene: Carpinus orientalis – carpinita). Rezervatia conserva populatii consistente pentru numeroase specii de vertebrate si nevertebrate specifice zonei de silvostepa. Avifauna este bine reprezentata, spectrul ecologic al pasarilor, fiind echilibrat. Padurea Dumbraveni este bine conservata si reprezentativa în perimetrul sud-dobrogean ca padure de stejari termofili ce adaposteste un numar mare de specii de plante pontic-mediteraneene rare si de mare importanta regionala.

6.6. PEISAJUL Peisajul este cel specific unei câmpii din partea sudică a Dobrogei, marcat pe zona mediană de o vale (Valea Sevendic, continuată la sud cu Valea Dumbrăveni şi Valea Perişului), având cote de +180m pe laturile estice şi vestice şi de 50-60m în partea de jos a văilor; aceste văi principale au spre cele


66

două laturi alte văi mai mici (Valea lui Richea, Valea Omul Mort, Valea lui Dordea, Valea Cărbunăriei, Valea Cuiugiuc, Valea Ceairu). Caracteristic peisajului comunei Dumbrăveni este faptul că peste 37% din suprafaŃă este ocupat de pădure şi numai 57,6% este teren agricol. Relieful denivelat se manifestă şi în intravilanele celor două sate: astfel satul Furnica este traversat de Valea Cărbunăriei, cu versantul sud-vestic ocupat de construcŃii existente, iar versantul nord-estic propus la refacerea intravilanului anterior prin construire de locuinŃe. Satul Dumbrăveni este traversat de o vale, care în zona de la nord de la şosea are aspect de râpă, generat de caracterul de torent al apelor pluviale în această zonă. Impactul prognozat: - în satul Furnica prin refacerea zonei construite, cu menŃinerea parcelarului

anterior – ca urmare a restituirii de curŃi pe amplasamentele şi suprafeŃele iniŃiale – se reface şi trama stradală anterioară, care trebuie corectată la amprize adaptate tipului de circulaŃie actual şi normelor privind străzile, cu amenajarea de şanŃuri adiacente străzilor, astfel încât să permită scurgerea apelor spre firul văii fără a întâmpina obstacole.

- Zona inundabilă de pe firul văii se va amenaja ca spaŃiu verde, astfel organizat încât să permită curgerea apei de ploaie fără a întâmpina obstacole ce pot duce la inundarea de terenuri cu construcŃii sau amenajări.

- În satul Dumbrăveni se propune ca partea din valea ce străbate localitatea şi are pante ce fac dificilă construirea sau pot genera instabilitate a terenului se scot din intravilan, iar cele care rămân în intravilan se propune la taluzare şi plantare.

- Zona de lângă şosea a văii, unde torenŃii au format o râpă se propune la amenajare prin pereiere, pentru a elimina potenŃialul eroziv al torenŃilor pe această parte a văii.

- Nu se propun intervenŃii pe terenuri extravilane. - Pentru realizarea unui microclimat mai blând şi pentru ameliorarea locală a

condiŃiilor de teren se propune plantarea versanŃilor văii ce traversează satul Dumbrăveni, precum şi zona adiacentă firului Văii Cărbunăriei, fără a afecta capacitatea de scurgere a apelor de ploaie, cu specii care duc la reducerea umidităŃii solului – plop, salcie. Aceaste poate aduce o contribuŃie importantă la ameliorarea peisagistică a zonei.

- În localităŃi se propune plantarea de copaci ca plantaŃie de aliniament la străzi, mai ales la străzile principale.

- În spaŃiul liber din curŃi se va planta şi vegetaŃie înaltă, mai ales pomi fructiferi. - se va închide gropa de lut din capătul străzii Liniştei 6.7. MEDIUL SOCIAL, ECONOMIC, DEMOGRAFIC ŞI SĂNĂTATEA POPULAłIEI •impactul potenŃial al propunerilor din PUG asupra caracteristicilor sociale, economice şi demografice:


67

- Prin PUG se reglementează condiŃiile de situare a diferitelor funcŃiuni unele în raport cu celelalte, astfel încât să se evite perturbarea reciprocă şi mai ales pentru protejarea factorilor sensibili – care în cazul nostru sunt locuitorii celor 2 localităŃi componente ale comunei.

- Organizarea evoluŃiei localităŃilor comunei prin proiect de urbanism constituie un factor de impact pozitiv asupra populaŃiei; proiectul de urbanism reglementează regimul de vecinătăŃi, de compatibilităŃi între zone funcŃionale şi stabileşte calea de dezvoltare pe baza unei analize multicriteriale.

- Prin PUG se rezervă terenuri pentru necesităŃi ale populaŃiei în evoluŃie – mai ales pentru dotări de interes public, pentru învăŃământ, sport, cultură.

- Prin PUG se stabilesc suprafeŃele destinate activităŃilor economice şi amplasamentul lor în raport cu efectul asupra sănătăŃii şi confortului populaŃiei.

•impactul potenŃial al propunerilor din PUG asupra sănătăŃii populaŃiei: - prin propunerile din PUG şi din prevederile regulamentului de urbanism se

reglementează relaŃia zonei de locuit cu alte zone funcŃionale astfel încât să se respecte prevederile normativului sanitar privind zonele de protecŃie faŃă de diferiŃi factori generatori de noxe sau disconfort: unităŃi zootehnice, cimitir.

- Prin PUG se interzice amplasarea de activităŃi care utilizează sau produc substanŃe nocive sau periculoase, care produc noxe ce pot duce la poluarea aerului, apei, solului sau subsolului.

- SpaŃiile verzi propuse, şi celelalte amenajări de spaŃii verzi din curŃi şi incinte şi din afara acestora va duce la un microclimat mai blând, la ameliorarea condiŃiilor peisagistice ale locului şi în final cu efect benefic asupra celor ce locuiesc în aceste localităŃi.

- Plantarea cu iarbă, flori, arbuşti şi arbori- mai ales fructiferi- în fiecare curte reprezintă o ameliorare a micropeisajului pe care îl reprezintă curtea dar şi o contribuŃie la imaginea de ansamblu a localităŃii şi a calităŃii mediului, a influenŃei asupra sănătăŃii populaŃiei.

6.8. VALORI ALE PATRIMONIULUI CULTURAL Patrimoniul cultural , naŃional În Lista siturilor şi monumentelor arheologice din judeŃul ConstanŃa -ediŃia 2004, aprobată prin Ordin al Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 646/2004 la poziŃia 208: 208 - CT-I-s-B-02651-Complexul religios de la Dumbrăveni, punct "Canaraua Fetei", sat DUMBRĂVENI;"Canaraua Fetei" la 1.5 km SE de sat, lângă Valea Caşirului (Perişului) , între satele Dumbrăveni şi Olteni-sec. X - XI Epoca medieval timpurie

În conformitate cu L 5/2000 art.10 s-a delimitat zona de protecŃie a acestor vestigii având raza de 500m care cuprinde teren neproductiv, păşune şi arabil.


68

6.9. SITUAłII DE RISC Comuna Dumbrăveni nu este menŃionată în PATN –secŃiunea V-zone de risc natural- aprobată cu Legea 575/2001. Aşa cum s-a mai menŃionat au existat totuşi situaŃii de risc generate de văile care traversează cele două sate; în satul Furnica în zona joasă a văii, cea care este expusă la risc de inudaŃii nu există construcŃii, iar prin PUG se propune construirea în zone fără risc de inundare. În satul Dumbrăveni se propune ca partea din localitate unde există risc de inundaŃii sau de eroziune să fie amenajată ca spaŃiu verde, iar partea unde apele de ploaie produc eroiune să se amenajeze prin pereiere. Nu există alte riscuri naturale şi nici cele generate artificial în urma activităŃilor umane. O activitate cu potenŃial de risc îl constituie funcŃionarea carierei de piatră, care se supune unor exigenŃe tehnologice care – în mod teoretic- exclud posibilitatea producerii de acŃiuni sau fenomene cu risc accidental pentru sănătatea populaŃiei sau pentru calitatea factorilor de mediu.

6.10. Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2009 -APM ConstanŃa Capitolul 6. BIODIVERSITATEA, BIOSECURITATEA, STAREA PĂDURILOR 6.5.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului Diversitatea biologică a zonelor forestiere este ameninŃată de activităŃi precum: accesul şi parcarea autovehiculelor în locuri nepermise, depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere, degradarea şi chiar distrugerea elementelor de floră şi faună, aprinderea de focuri în locuri interzise etc. În anul 2009, agresiunile asupra pădurii s-au concretizat prin tăieri ilegale de arbori, în volum de 0,011 m3 la hectar şi păşunatul abuziv, care a produs pagube în valoare de 1,843 lei la hectar. Sensibilizarea publicului În anul 2009 s-au realizat o serie de acŃiuni de sensibilizare a publicului referitoare la importanŃa economică, socială şi de protecŃie a mediului în ceea ce priveşte pădurea. Sensibilizarea publicului s-a realizat permanent şi în special cu ocazia „LUNII PĂDURII” şi a „Zilei Silvicultorului”, prin articole în presa locală şi apariŃii la televiziune şi interviuri pentru posturile de radio. 6.5.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului I. ProtecŃia mediului şi a populaŃiei: - menŃinerea echilibrului biologic; - protecŃia împotriva inundaŃiilor catastrofale; - protecŃia solurilor şi a terenurilor împotriva eroziunii; - protecŃia drumurilor, căilor ferate, obiectivelor industriale şi localităŃilor împotriva vânturilor, înzăpezirilor, avalanşelor, alunecărilor de teren, torenŃilor etc.; - conservarea vieŃii sălbatice şi a florei naturale; - spaŃiu pentru obiective de apărare naŃională; II. Sănătate: - furnizarea de apă limpede şi curată; - sursă de substanŃe medicinale din plante; - spaŃiu de odihnă şi recreare a populaŃiei; - scut protector împotriva zgomotelor, emisiilor poluante, prafului; - vânătoare şi pescuit sportiv; - aer curat, proaspăt, ionizat pentru populaŃie;


69

MATRICEA DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI – relaŃia generatori de impact / receptori de impact (calitativ şi cantitativ) SECVENłA ACTIVĂ – obiective ale PUG SECVENłA PASIVĂ-

RECEPTORI IMPACT Modernizare circ. rutiera

Elim. deşeuri menaj.

Alim. apă (extind)

Evacuare apă uzată menajeră în sistem centralizat

Perdele protecŃie (extrvilan)

Activit. econom

Amenaj. spaŃii verzi

Constrcladiri

Teritorii vecine

Dotări social-cult.

Amenaj.văi în localit.

TOTAL PUNCTE

Sanatatea populaŃiei +1 +3 +1 +3 +2 +1 +2 0 0 0 +1 +14 Mediul economic +2 +1 +1 0 +1 +2 0 +2 0 0 0 +9 Mediul social +2 +1 +1 +1 +1 +2 +2 +2 0 +2 +1 +15 Confort populaŃie +2 +1 +2 +2 +1 0 +1 +2 0 0 +1 +12 Calitate aer +1 +1 0 +1 +2 0 +2 0 0 0 +1 +8 Calitate apă subterană 0 +1 +2 +1 +1 0 +1 0 0 0 +1 +7 Calitate sol 0 +1 0 +1 +1 0 +2 -2 0 -1 +2 -3/+7 Biodiversitate în zonă protejată

+1 0 0 0 0 -1 +1 0 0 0 0 -1/+2

Faună în zonă protejată +1 0 0 0 0 -1 +1 0 0 0 0 -1/+2 Floră în zonă protejată +1 0 0 0 0 -1 +1 0 0 0 0 -1/+2 Peisaj intravilane +2 0 0 0 0 0 +3 0 0 0 +1 +6 Faună în restul comunei 0 0 0 0 +3 0 +1 0 0 0 +1 +5 Floră în restul comunei 0 0 0 0 +2 +1 +1 0 0 0 +1 +5 Peisaj extravilan +1 0 0 0 +3 0 0 0 0 0 0 +3 Vestigii arheologice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Teritoriu transfrontalier 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 TOTAL PUNCTE +14 +9 +7 +9 +17 -3/+3 +18 -2/+6 0 -1/+2 +10 Reprezentarea graficã şi stabilirea punctajului pe baza grilei de apreciere a nivelului de afectare sau de îmbunãtãŃire a calitãŃii mediului; prin care se evidenŃiazã limitele admise ale imisiilor, calitatea actualã a factorilor de mediu şI modificarile ce pot interveni în aceasta; utilitatea obiectivului; În evoluŃia relaŃiilor între factorii de mediu (între secvenŃa activã şi elementele sensibile ale mediului-receptori ) aprecierea s-a fãcut pe urmãtoarea scalã de interacŃiune : 0 – nici un fel de relaŃie 1 – relaŃie slabã 2 – relaŃie mijlocie ( de intensitate medie ) 3 – relaŃie puternicã ( de mare intensitate ) + = relaŃie paralelã ( elemente care acŃioneazã în acelaşi sens = convergent ) - = relaŃie opusã(elemente care acŃioneazã în sensuri opuse = divergent


Se remarcă nivele intense de interacŃiune cadrul antropic şi mediul natural pentru anumite capitole : EFECTUL NEGATIV cel mai puternic este resimŃit de calitatea solului EFECTUL POZITIV cel mai puternic este resimŃit de mediul social FACTORUL CU CEA MAI INTENSĂ INFLUENłĂ NEGATIVĂ: activitatea economică FACTORUL CU CEA MAI INTENSĂ INFLUENłĂ POZITIVĂ : amenajare spaŃii verzi 6.11. Efecte asupra mediului generate de implementarea obiectivelor Planului Urbanistic General Principalele obiective ale PUG comuna Dumbrăveni 1•extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă 2•rezolvarea evacuării apei uzate menajere prin sistem centralizat – cu reŃea colectoare şi staŃii de epuraŃie 3•extinderea reŃelei stradale în zonele de extindere de intravilan şi modernizare în vatra existentă 4•aplicarea normelor impuse prin O.U.G. 114/ 2007 pentru modificarea şi completarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 195/ 2005 privind protecŃia mediului, de a se asigura din terenul intravilan o suprafaŃă de spaŃiu verde de minimum 26 m2/ locuitor, până la data de 31 decembrie 2013. 5• modificarea intravilanului satului Dumbrăveni prin scoatere de suprafeŃe neconstruibile şi introducere suprafeŃe cu posibilităŃi de construire – cu o reducere de 2,48ha.


Obiectivul nr. 1 - extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă

Factor de mediu

Obiective de mediu relevante

Nivel de impact

SemnificaŃia impactului

Aer Imbunatatirea calitatii aerului

0 Impact neutru

Apă Imbunatatirea calitatii apelor de suprafaŃă şi subterane;

+2 Impact pozitiv semnificativ asupra populaŃiei şi a sănătăŃii umane prin asigurarea utilităŃilor (calitatea apei potabile).

Sol Imbunatatirea calitatii solului

0 Impact neutru

Sănătatea PopulaŃiei

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului populatiei.

+2 Impact pozitiv semnificativ asupra populaŃiei şi a sănătăŃii umane prin asigurarea utilităŃilor (calitatea apei potabile).

Riscuri Naturale

Diminuarea / eliminarea efectelor alunecărilor de teren/inundaŃii.

0 Impact neutru

Biodiversitate, patrimoniu cultural

Protejarea si imbunatatirea conditiilor ecosistemelor terestre impotriva degradarii antropice, fragmentarii habitatelor si defrisarii

0 Impact neutru

Mediul social şi economic

Dezvoltarea sistemului de infrastructura rutiera si utilitati; Conservarea resurselor;

+1 Impact pozitiv datorat posibilitatilor de dezvoltare

TOTAL +5


Obiectivul nr.2 -rezolvarea evacuării apei uzate menajere prin sistem centralizat – cu reŃea colectoare şi staŃii de epuraŃie

Factor de mediu


Nivel de impact



+2 Impact pozitiv prin reducerea disconfortului olfactiv


+ 2


+2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaŃiei şi a sănătăŃii umane prin: - colectare ape uzate - evacuare ape epurate – convenŃional curate



+3 Impact pozitiv semnificativ asupra populaŃiei şi a sănătăŃii umane prin reducerea poluanŃilor în sol şi apă.

Riscuri naturale

Diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren/inundaŃii.

0 Impact neutru


Protejarea si imbunatatirea conditiilor ecosistemelor terestre si acvatice impotriva degradarii antropice, fragmentarii habitatelor si defrisarii

0 Impact neutru asupra siturilor NATURA 2000 RO SCI 0071 şi RO SPA 0036



+1 Impact pozitiv prin implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor menajere, care va avea la baza conservarea resurselor, beneficii ale comunităŃii prin valorificare materiale reciclabile

Total +10


Obiectivul nr. 3 - extinderea şi modernizarea reŃelei stradale

Factor de mediu


Nivel de impact



+2 Impact pozitiv semnificativ datorat: lucrărilor de modernizare şi

asfaltare a drumurilor, care vor diminua mult emisiile datorate traficului;

amenajarea spaŃiilor verzi şi a aliniamentelor plantate.

Apă Imbunatatirea calitatii

apelor de suprafaŃă şi subterane;

0 Impact neutru.


+1 Impact pozitiv prin realizarea sistemelor de colectare a apelor pluviale, şanŃuri şi rigole



+1 Impact pozitiv asupra populaŃiei şi a sănătăŃii umane prin asigurarea condiŃiilor de trafic, creşterea siguranŃei circulaŃiei.

Riscuri naturale


0 Impact neutru.



+1 Impact pozitiv prin modernizarea infrastructurii de acces spre zona protejata



+2 Impact pozitiv semnificativ prin asigurarea accesului rutier în condiŃii de siguranŃă.

Total 7


Obiectivul nr. 4 - aplicarea normelor impuse prin O.U.G. 114/ 2007-privind spaŃiile verzi

Factor de mediu


Nivel de impact



+2 Impact pozitiv semnificativ prin reducerea suprafeŃelor generatoare de praf. Generatoare de condiŃii de microclimat adecvat zonei de locuit


+1 Impact pozitiv moderat prin condiŃiile de filtrare a apei pluviale


+2 Impact pozitiv semnificativ prin influenŃa vegetaŃiei asupra stratului vegetal, inclusiv prin stabilizarea solului

Sănătatea populaŃiei


+2 Impact pozitiv semnificativ asupra populaŃiei şi a sănătăŃii umane prin condiŃii de microclimat adecvat, condiŃii de agrement, confort şi recreere

Riscuri naturale


+2 Impact pozitiv (ameliorare terenuri din intravilan cu risc de eroziune) prin stabilizare teren, eliminare risc de eroziune



+2 Impact pozitiv semnificativ prin condiŃiile favorabile dezvoltării avifaunei şi punerea în valoare a dotărilor de interes public


Extinderea capacităŃii de agrement, sport şi aportul peisagistic

+2 Impact pozitiv semnificativ prin creşterea stării de sănătate a populaŃiei şi aport peisagistic favorabil

Total +13


Obiectivul nr. 5 - modificarea intravilanului satului Dumbrăveni prin scoatere de suprafeŃe neconstruibile şi introducere suprafeŃe cu posibilităŃi de construire – cu o reducere de 2,48ha.

Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului Urbanistic General asupra obiectivelor de mediu relevante

Factor de mediu a


Nivel de impact


Aer Imbunatatirea calitatii aerului 0 Impact neutru. Apă Imbunatatirea calitatii apelor

de suprafaŃă şi subterane; 0 Impact neutru.

Sol Imbunatatirea calitatii solului -1 Impact negativ datorat: schimbarii categoriei de folosinŃă a terenului; dezvoltarii economice a comunei in viitor;



+1 Impact pozitiv prin posibilitate creştere demografică

Riscuri naturale


+1 Impact pozitiv – prin scoaterea din intravilan suprafeŃe expuse eroziunii



+1 Impact pozitiv semnificativ prin condiŃiile favorabile dezvoltării avifaunei şi punerea în valoare a dotărilor de interes public


Extinderea capacităŃii de agrement, sport şi aportul peisagistic

+2 Impact pozitiv semnificativ prin creşterea stării de sănătate a populaŃiei şi aport peisagistic favorabil

Total +5/ -1

Factor de mediu Obiectiv de mediu aer apa sol Sănătate

populaŃie Risc

natural Biodiv. patrim. cultural

Mediu social şi economic

total

Obiectiv nr.1

0 +2 0 +2 0 0 +1 +5

Obiectiv nr.2 +2 +2 +2 +3 0 0 +1 +10 Obiectiv nr.3 +2 0 +1 +1 0 +1 +2 +7 Obiectiv nr.4 +2 +1 +2 +2 +2 +2 +2 +13 Obiectiv nr.5 0 0 -1 +1 +1 +1 +2 +5/-1 TOTAL +5 +5 +5/-1 +8 +3 +6 +8


TABEL SINTETIC – APRECIEREA EFECTELOR IMPACTULUI PROPUNERILOR DIN P.U.G. ASUPRA ELEMENTELOR DE MEDIU

Efectele impact. asupra mediului pe termen: Componenta

scurt mediu lung Observatii/explicatii/caracterizarea impactului

Sol - + ++ Ocupare teren pentru construcŃii /amenajare împotriva eroziunii

subsol 0 0 0 Fără impact asupra subsolului

Apa subterană

- + ++ Sistem de canalizare

+ ++ ++ Amenajare spaŃii verzi + ++ ++ Colectare centralizată pe sortimente deşeuri menajere - - - - UnităŃi economice – profil zootehnic

Aerul atmosferic

- - - 0 UnităŃi economice – cariera de piatră/baza agregate

0 + ++ Perdele silvice (extravilan) Floră şi faună terestră + ++ +++ Mărire suprafaŃă spaŃii verzi

+ ++ ++ Alimentare cu apă din reŃea - - - Lipsă sistem canalizare menajeră + ++ +++ Colectare deşeuri menajere centralizat/pe sortimente


0 + ++ Mărire suprafaŃă spaŃii verzi

Comunitatea locală

0 + ++ CondiŃii de confort şi igienă: alimentare apă, spaŃii verzi

+ + ++ Dezvoltare economică coordonată-pe zone stabilite prin PUG Mediul social

şi economic + ++ ++ Rezervare spaŃii pentru activităŃi economice

0 + ++ SpaŃii verzi în intravilan Microclimat

0 + ++ Perdele silvice în extravilan

Peisaj 0 + + SpaŃii verzi, amenajare terenuri cu risc de eroziune

„o” - fara impact; „+” - impact pozitiv; „-„ - impact negativ; „?” – impact incert * Nr. de „-„ sau de „+” : intensitatea impactului pe o scara de la 1 – 3.

-punctajul acordat Ńine seama de rezultatul evaluării de mediu prezentat în tabelele anterioare. Se remarcă impactul pozituv al implementării propunerilor din PUG asupra:

- sănătăŃii populaŃiei – pe teremen lung şi mediu - prin: o colectare deşeuri centralizat şi pe sortimente reciclabile/nereciclabile o mărire suprafaŃă spaŃii verzi

- florei şi faunei prin: o mărire spaŃii verzi

- mediului social şi economic prin: o rezervare de spaŃii pentru activităŃi economice pe amplasamente

adecvate – în raport cu zona de locuit, accesibilitate.


Aşa cum s-a demonstrat în cuprinsul documentaŃiei ansamblul funcŃional pe care îl constituie localităŃile comunei Dumbrăveni nu generează impact semnificativ asupra componentelor mediului din terenurile învecinate şi cu atât mai puŃin până la limita teritoriului statal. Teritoriul comunei este adiacent în partea de vest la frontiera de stat cu Bulgaria pe o lungime de 10km. Deoarece întregul teren al localităŃilor din PUG este destinat locuirii şi activităŃilor complementare locuirii (dotări social-culturale, comerciale, spaŃii verzi, circulaŃie rutieră, sport, agrement), activităŃilor economice cu impact redus asupra mediului şi asupra populaŃiei se poate specifica faptul că nu există efecte negative asupra sănătăŃii nici în zonele învecinate şi cu atât mai puŃin în context transfrontieră. Localitatea Dumbrăveni se află la cca 800m de frontieră, iar localitatea Furnica la 3.500m. Propunerile din PUG: – modernizarea, extinderea şi îmbunătăŃirea sistemului de alimentare cu apă - ameliorarea sistemului de colectare pe sortimente reciclabile/nereciclabile - amenajarea de spaŃii verzi constituie măsuri de ameliorare a stării de sănătate a populaŃiei din comună.

7. posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăŃii, în context transfrontieră


8.1. Măsuri de diminuare a efectelor adverse asupra solului/subsolului măsuri de diminuare a efectelor adverse pe perioada desfăşurării lucrărilor de construcŃie:

� materialele de construcŃie, în special cele pulverulente, vor fi depozitate în spaŃii special amenajate, astfel încât să nu vină în contact direct cu solul, să nu se împrăştie pe sol şi să nu fie antrenate de curenŃii de aer;

� în cazul producerii unei poluări accidentale cu produs petrolier, este necesară intervenŃia promptă cu material absorbant;

� vor fi prevăzute containere ecologice pentru colectarea deşeurilor menajere.

măsuri de diminuare a efectelor adverse dupa realizarea proiectului:

� amenajarea de spatii speciale pentru depozitarea recipientelor de colectare a deşeurilor;

� pietruirea/ asfaltarea spaŃiului carosabil, iar la limita dintre acesta şi spaŃiul verde se vor amenaja şanŃuri şi rigole pentru colectarea apelor pluviale, potenŃial contaminate;

- comuna Dumbrăveni are pe teritoriul său pădurea Dumbrăveni care este cuprinsă:

- la categoria de ,, Arii naturale protejate” ca RezervaŃie naturală – cu suprafaŃa de 315,5ha

- sit protejat în reŃeaua NATURA 2000- RO SPA 0036 – cu suprafaŃa de 1975ha pe teritoriul comunei Dumbrăveni (din total 2055,6ha) şi corespunde cu suprafaŃa de pădure de pe teritoriul comunei.

- sit protejat în reŃeaua NATURA 2000 – RO SCI 0071 – cu suprafaŃa de 2.497ha pe teritoriul comunei (din total 18.714ha) şi cuprinde în afara pădurii şi alte suprafeŃe.

Propunerile din PUG nu afectează suprafeŃele incluse în aceste situri protejate; regulamentul de urbanism aferent PUG interzice activităŃile, funcŃiunile, orice amenajare sau intervenŃie asupra cadrului natural sau construit ce pot aduce un impact semnificativ asupra factorilor protejaŃi din suprafeŃele supuse celor trei tipuri de protecŃie.

8. măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului a implementării planului sau programului


SituaŃia spaŃiilor verzi din intravilan –conform bilanŃ teritorial

SuprafaŃa - ha satul Sp.v. exist

Sp.v prop

Alte supraf. plantate

Sp.v. Total

nr.loc. 2020

mp/loc

Dumbrăveni - 1,63 7,76 9,39 550 170 Furnica - 2,57 3,81 6,38 100 638 TOTAL - 4,20 11,57 15,77 OrdonanŃa de UrgenŃă 114/2007 pentru modificarea şi completarea OUG 195/2005 privind protecŃia mediului stabileşte o normă de 26mp spaŃiu verde/ locuitor în anul 2013. Din suprafeŃele de spaŃiu verde prevăzute prin bilanŃul teritorial se ajunge la indicatori de spaŃiu verde / locuitor ce depăşesc norma prevăzută prin OUG 114/2007, astfel că nu mai este necesar să se introducă în calcul şi suprafeŃele considerate ca spaŃiu verde prin efectul Legii 313/2009. 8.2.Măsuri de diminuare a efectelor adverse asupra apei de suprafaŃă

- Pe teritoriul comunei Dumbrăveni nu există suprafaŃă de apă permanentă ; în perioadele ploioase pe firul de vale principal se formează o gârlă, iar în locurile mai joase chiar ochiuri de apă cu existenŃă efemeră.

- Această vale se află situat în zone protejate din reŃeaua NATURA 2000 – RO SCI 0071 şi RO SPA 0036

Ca măsură principală de diminuare a posibilelor efectelor adverse se interzice producerea, depozitarea şi utilizarea de substanŃe ce pot fi antrenate de apele de ploaie spre firul văii. 8.3. Măsuri de diminuare a efectelor adverse asupra apei subterane În principiu lucrările din timpul executării construcŃiilor şi amenajărilor nu ajung la adâncimi care să afecteze calitatea apelor subterane. Pentru evitarea oricărui posibil impact asupra resurselor de apă subterană:

- se va asigura folosirea numai a utilajelor in stare tehnica perfecta - utilizarea în agricultură a îngrăşămintelor naturale, ceeace duce la

diminuarea cantităŃii de nitraŃi şi nitriŃi din apele subterane - interzicerea producerii, depozitării şi utilizării de substanŃe nocive ce pot

fi antrenate de apele pluviale prin dizolvare în apele freatice 8.4.Măsuri de diminuare a efectelor adverse asupra aerului atmosferic Pentru diminuarea impactului advers datorat sistemelor de incalzire a spatiilor, asupra calitatii aerului si, implicit, asupra climatului se vor prevedea/proiecta, pe cat posibil, solutii bazate pe tehnici nepoluante (de ex. utilizarea energiei electrice, gazele, etc.).

• ACTUALIZARE P.U.G. COMUNA DUMBRĂVENI • • RAPORTUL DE MEDIU

84

- Pentru producerea apei calde menajere în timpul verii se indică utilizarea panourilor solare, tehnică ce duce şi la economisirea resurselor naturale fosile. - Tehnologiile folosite în cele două unităŃi economice aflate la limita celor două situri – cariera de piatră şi baza de agregate – vor fi astfel ameliorate încât emisiile de praf şi de zgomot să fie reduse până la nivelul la care nu mai constituie perturbări pentru fauna şi avifauna din situl protejat. - Drumul dintre cele două unităŃi se va amenaja astfel încât să se reducă la minim emisiile de praf şi gaze de eşapament, precum şi emisiile de praf. - UnităŃile economice sau obiectivele care Ńin de echiparea edilitară vor fi amplasate faŃă de receptorul sensibil pe care îl constituie zona de locuit şi de dotări social-culturale la distanŃe care să respecte zonele de protecŃie stabilite prin Ordinul 536/1997. DistanŃele minime de protecŃie sanitară conform Ordinului 536/1997 al Ministerului SănătăŃii, dintre zonele protejate (locuinŃe, dotări social – culturale) şi unităŃi care produc disconfort şi unele riscuri sanitare sunt : - Ferme de îngrăşătorii de taurine, până la 500 de capete ... 200 m - Ferme şi îngrăşătorii de taurine, peste 500 de capete ... 500 m - Ferme de păsări, până la 5.000 de capete ... 500 m - Ferme de păsări cu peste 5.000 de capete şi complexe avicole industriale ... 1.000 m - Ferme de ovine ... 100 m - Ferme de porci, până la 2.000 de capete ... 500 m - Ferme de porci între 2.000-10.000 de capete ... 1.000 m - Complexe de porci cu peste 10.000 de capete ... 1.500 m - Grajduri de izolare şi carantină pentru animale ... 100 m - Abatoare, târguri de vite şi baze de recepŃie a animalelor ... 500 m - Depozite pentru colectarea şi păstrarea produselor de origine animală ... 300 m - Platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd, în funcŃie de mărimea unităŃilor zootehnice deservite ... 500 m - Platforme pentru depozitarea gunoiului porcin ... 1.000 m - Cimitire de animale, crematorii ... 200 m - StaŃii de epurare a apelor uzate orăşeneşti ... 300 m - Paturi de uscare a nămolurilor ... 300 m - Depozite controlate de reziduuri solide ... 1.000 m - Autobazele serviciilor de salubritate ... 200 m - Bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport ... 50 m - Cimitire ... 50 m 8.5.Măsuri de diminuare a efectelor adverse asupra biodiversităŃii Elementele de biodiversitate pot fi considerate: a) cele din zonele construite (intravilane): animale domestice, plante de cultură, vegetaŃie ruderală, faună sălbatică – rozătoare, păsări, insecte; pentru menŃinerea soiurilor sălbatice, mai ales a păsărilor:

∗ se prevede mărirea suprafeŃei de spaŃiu verde şi mai ales creşterea suprafeŃei plantate cu vegetaŃie înaltă.

b) cele din zonele cultivate–din terenul agricol-arabil: cu varietate mult mai redusă:


85

∗ se interzic tratamentele ce pot afecta calitatea mediului pe amplasament şi în zonele adiacente prin acŃiunea vântului sau a ploii

c) cele din suprafeŃele semi-sălbatice – păduri şi păşuni: cu varietate atât la nivelul florei cât şi la nivelul faunei (avifaunei- la păduri): ∗ se interzice micşorarea suprafeŃei acestora ∗ se propune mărirea suprafeŃei acestora ca zone naturale- mai ales la păşuni

d) cele din situl protejat NATURA 2000 RO SCI 0071 şi RO SPA 0036, menŃionate în formularul standard pentru aceste situri:

∗ la localităŃile adiacente la aceste situri intravilanul construibil se menŃine în afara suprafeŃei delimitate pentru sit ∗ nu se prevăd alte funcŃiuni decât cele existente – locuire şi incinte agricole

Toate spaŃiile neconstruite vor fi înierbate, plantate cu plante de talii diferite, adaptate specificului zonei. Pentru amenajarea spaŃiilor verzi de pe amplasament se recomandă şi utilizarea stratului de sol fertil decopertat de la construirea clădirilor şi străzilor. FLORA ŞI VEGETAłIA ZONEI STUDIATE Pădurea Dumbrăveni adăposteşte pe coastele calcaroase o vegetaŃie cu elemente submediteraneene, majoritatea specii rare. În afara formelor de relief foarte variate, există o vale cu apă cu persistenŃă destul de îndelungată în timpul anului, în lungul careia s-a edificat o pădure umedă şi umbroasă. Calcarele sunt acoperite parŃial cu pădure de silvostepă sudică caracteristică (Quercus pubescens - stejarul pufos; Quercus pedunculiflora - stejarul brumăriu; elementele mediteraneene: Jasminum fructicans -iasomia salbatică, Quercus cerris - cer; elementele submediteraneene: Carpinus orientalis – carpiniŃă). Pădurea Dumbrăveni este bine conservată şi reprezentativă în perimetrul sud-dobrogean ca pădure de stejari termofili ce adaposteşte un numar mare de specii de plante pontic-mediteraneene rare şi de mare importanŃă regională. Prin propunerile din PUG nu se aduce atingere în niciun fel suprafeŃelor aflate în situl RO SCI 0071 – în care fac obiectul protecŃiei speciile de floră rare sau endemice. FAUNA ZONEI STUDIATE Rezervatia conserva populatii consistente pentru numeroase specii de vertebrate si nevertebrate specifice zonei de silvostepa. Avifauna este bine reprezentata, spectrul ecologic al pasarilor, fiind echilibrat. Prin propunerile din PUG nu se aduce atingere în niciun fel suprafeŃelor aflate în situl RO SCI 0071 şi RO SPA 0036– în care fac obiectul protecŃiei speciile de faună şi mai ales de avifaună rare sau endemice.


86

Speciile de nevertebrate, amfibieni, reptile, mamifere existente în zonă nu sunt afectate de realizarea propunerilor de urbanism pentru cele două sate.

Cu toate că PUG nu prevede reglementări pentru zona pădurii, din modul de utilizare a altor situri similare se poate recomanda practicarea unui turism organizat cu punerea în valoare a specificului acestui loc într-un mod neagresiv, mai ales prin amenajarea unor zone de observare a faunei şi mai ales a avifaunei (birdwatching). De asemenea, pentru protejarea în măsură cât mai adecvată a faunei şi mai ales a avifaunei se recomandă eliminarea sau reducerea activităŃilor şi acŃiunilor umane în zona pădurii sau a zonelor limitrofe:

- Pasunatul vitelor, oilor si al caprelor - Cainii liberi care insotesc turmele sus mentionate pot cauza daune

importante faunei. - Vanatoarea. - Braconajul - Taierea copacilor si tufisurilor de pe maluri. - Deranjarea pasarilor în perioada de cuibarit.

În acelaşi timp se consideră ca indicate măsuri ce pot ameliora situaŃia din situl protejat :

- Amenajarea de cuiburi artificiale in copacii existenti si de hranitori pe timpul iernii.

- Amenajarea unor observatoare pentru turistii pasionati de observarea pasarilor (birdwatching).

- Promovarea, in acest fel, a turismului ornitologic, o alta posibila sursa de venit.

- Afisarea de panouri pentru atentionarea turistilor la un comportament civilizat, ecologic, de sustinere a masurilor de ocrotire a naturii.

- Infiintarea unui punct de informare, la sediul Ocolului silvic, care sa descrie principalele elemente de flora si fauna intalnite in zona.

- Monitorizarea populatiilor de de pasari şi a altor specii de faună care prezintă interes conservativ, pentru a putea urmari evolutia ecosistemului pădurii si a putea pastra starea de sanatate a acestuia.

Lucrarile de infrastructura se vor desfasura in perimetrul localitatilor fara a afecta semnificativ habitatele naturale, flora si vegetatia din zonele inconjuratoare. Păşunatul intensiv din zona din afara pădurii dar aflată în perimetrul delimitat ca sit protejat NATURA 2000 – RO SCI 0071 poate determina in timp degradarea acestor pajisti naturale si seminaturale. Consideram ca pasunatul este principala


87

amenintare la adresa diversitatii floristice în zona vaii Perişului. Se impune interzicerea acestei activitati in zona versantilor calcaroşi ai văii . 8.6. Evacuarea deşeurilor menajere: Deşeurile menajere În prezent comuna are o populaŃie de 600 locuitori, iar pentru perspectiva anului 2020 se prevede o populaŃie de 650 locuitori. La o medie de 0,4kg/persoană/zi rezultă o cantitate de 260kg/zi şi 95t/an. Colectarea deşeurilor menajere se face pe sortimente reciclabile şi nereciclabile, în containere separate amplasate pe platforme impermeabile. Evacuarea deşeurilor se va face prin firmă de salubritate cu care Primăria Dumbrăveni are contract de servicii (în prezent firma A.D.I. Deleni) –care transportă deşeurile la depozitul ecologic acreditat de la Costineşti). Gospodărirea deşeurilor în cadrul comunei trebuie să ducă la necesitatea transportării la o rampă ecologică a unei cantităŃi cât mai mici de deşeuri. Deşeurile verzi biodegradabile se vor colecta în cadrul fiecărei gospodării sau unităŃi economice în vederea obŃinerii compostului utilizabil în agricultură ca îngrăşământ natural. DEŞEURI -Managementul deşeurilor

Managementul deşeurilor -cantitatea prevăzută a fi generată

Denumire deşeu

Cantitatea prevăzută a fi generată

Starea fizică Solid Lichid SS

Codul deşeului

Codul -principala proprietate periculoasă

valorificat eliminat

rămasă în stoc

Deşeuri menajere

260 kg/zi S - 24t/an reciclare

15 t/an la rampa de deşeuri

-

Deşeuri din constr.

beton-5mc/an cărămizi,bc.a.-7mc/an alte materiale- 5mc/an

S S S

17.01.01 17.01.02 17.05.04

5mc 7mc

5mc

la rampa de deşeuri

Deşeuri de gospodărie (biodegrad)

60% din deşeurile menajere

57t/an compost

În prezent gropile de gunoi ale comunei au fost închise -în cadrul programului judeŃean de gestionare a deşeurilor- prin compactare şi acoperire cu un strat de pământ. CompoziŃia procentuală deşeurilor menajere colectate de la populaŃie Material % Hârtie, carton 7,36 Sticlă 3,43 Metale 3,2 Materiale plastice 7 Lemn 2,28 Biodegradabile organice 63,45


88

Textile 2,33 Composite 0,55 Minerale 4,65 Altele 5,75 Total 100 ∗ deşeurile rezultate în faza de construcŃie, în care au loc săpături pentru fundaŃii şi lucrări de construcŃie se înscriu în Lista de deşeuri acceptate la depozitare în depozite de deşeuri inerte – conf. Ordin MAPM nr. 867/2002 – la cap.deşeuri din construcŃii şi demolări – cod 17.01.01, 17.0102, 17.05.04. ∗ pentru deşeurile menajere s-a considerat că 25% sunt reciclabile, 60% sunt biodegradabile şi restul de 15% se transportă la rampa de deşeuri menajere. Conform Planului judeŃean de gestiune a deşeurilor – în 2016 100% din deşeurile menajere se vor evacua în depozite ecologice. Deşeurile colectate selectiv de la populaŃie fac obiectul unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor. Prin Planul regional de gestiune a deşeurilor pentru judeŃul ConstanŃa se prevăd 12 staŃii de transfer. Deşeurile inerte şi deşeurile din construcŃii vor fi folosite pentru astuparea gropii de extragere a lutului . Cadavrele de animale se vor păstra în depozit frigorific organizate la nivel zonal – în acest caz în localitatea IndependenŃa, de unde se vor transporta la o fabrică de făină proteică atestată conform normelor. Gropile de compost din gospodăriile Ńărăneşti sau din incintele cu profil zotehnic nu afectează în niciun fel calitatea aerului, apei, solului sau subsolului din zona siturilor protejate din reŃeaua NATURA 2000; de asemenea nu afectează în niciun fel biodiversitatea din aceste zone protejate.


89

9. expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului în care s-a făcut evaluarea , inclusiv orice dificultăŃi (cum sunt deficienŃele tehnice sau lipsa know-how) întâmpinate în prelucrarea informaŃiilor cerute

9.1. analiza alternativelor - Titularul proiectului – Primăria Comunei DUMBRĂVENI - a iniŃiat

reactualizarea PUG în vederea realizării unei documentaŃii de urbanism elaborate în conformitate cu ultimele exigenŃe referitoare la această fază de urbanism, şi mai ales la georeferenŃialitatea acestuia. Această documentaŃie, odată aprobată de Consiliul Local, este considerat ca act de bază pentru accesare de fonduri europene.

- Pe parcursul elaborării proiectului au avut loc consultări între proiectant şi beneficiar referitoare la soluŃiile de organizare urbanistică din care a rezultat formularea finală.

- Specificul proiectului face ca aceasta să nu poată fi prezentat în variante. - SoluŃiile de urbanism au reieşit din tema de proiectare, din analiza critică a

situaŃiei existente, a disfuncŃiilor şi deficitelor semnalate şi a solicitărilor beneficiarului.

- S-a Ńinut seama de perspectivele de evoluŃie economică, socială şi demografică a localităŃilor componente ale comunei, prin raportare la tendinŃele de evoluŃie judeŃene şi naŃionale.

- Pe parcursul elaborării proiectului în faza PUG au existat alternative şi variante mai ales la partea de echipare hidro –edilitară, privind posibilitatea realizării unui sistem de colectare centralizată a apei uzate menajere în cele două localităŃi prin reŃea colectoare şi staŃie de epuraŃie; s-a considerat că în etapa de acŃiune a actualului PUG – de cca 10 ani- aceasta depăşeşte posibilităŃile materiale ale comunei, atât ca execuŃie cât şi ca funcŃionare. Se menŃine sistemul de evacuare a apei uzate menajere în fose septice.

- Alternativele de utilizare a terenului: ♦ menŃinerea situaŃiei actuale = alternativa " 0 " = lipsa documentaŃiei de dezvoltare şi evoluŃie coordonată şi coordonată între diferitele funcŃiuni şi zone funcŃionale. ♦În lipsa unui proiect de dezvoltare coordonată şi reglementată există riscul evoluŃiei dezordonate a localităŃilor astfel încât să nu existe posibilitatea trasării unei reŃele stradale coerente, a realizării unei reŃele de alimentare cu apă. ♦terenurile ce se introduc în intravilan prin PUG sunt terenuri agricole-arabile de mică productivitate, adiacente la vatra satului Dumbrăveni, terenuri ce se introduc prin compensare cu terenurile ce se scot din intravilan- terenuri neconstruibile. 9.2. descrierea dificultăŃilor Au existat dificultăŃi la aprecierea nivelului de poluare a aerului şi a poluării sonore, produsă de circulaŃia autovehiculelor şi a utilajelor (în perioada de execuŃie, având în vedere că ritmul de construire poate fi neuniform sau discontinuu,


90

determinat de condiŃiile meteorologice sau de ritmul finanŃării lucrărilor, inclusiv a lucrărilor publice (realizarea de străzi, echiparea cu reŃele edilitare). Aprecierile privind nivelurile de poluare au fost făcute prin asimilare cu situaŃii similare din zone cu funcŃiuni similare. S-a Ńinut seama totodată că există o tendinŃă continuă de ameliorare a caracteristicilor tehnice de funcŃionare a autovehiculelor, a tehnologiilor folosite în construcŃii şi în activităŃile economice, ceeace duce la niveluri comparativ mai reduse de poluare a aerului şi de poluare sonoră.

Prin PUG şi regulamentul de urbanism aferent acestuia s-a specificat interdicŃia de a se amplasa activităŃi ce pot fi surse de poluare a aerului, apei sau solului. Chiar dacă prin specificul lor anumite activităŃi sunt surse de poluare se va lua măsura de a se utiliza tehnologii ,,curate”, cu condiŃii de conformare şi monitorizare ce se impun prin autorizaŃia integrată de mediu. De asemenea o dificultate a constituit şi aprecierea impactului asupra factorului sensibil din zonă care este pădurea Dumbrăveni, ca fiind parte din trei categorii de vulnerabilitate şi ca urmare fiind obiectul a trei sisteme de protecŃie: - în reŃeaua NATURA 2000 – ca sit de importanŃă comunitară - în reŃeaua NATURA 2000 – ca sit de protecŃie avifaunistică - ca rezervaŃie naturală – prin Planul de Amenajare a Teritoriului NaŃional – (PATN) SecŃiunea a III-a - Arii protejate de interes naŃional – aprobat cu Legea nr. 5/2000 9.3. Metoda de evaluare Raportul de evaluare de mediu s-a întocmit cu respectarea prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Structura raportului respectă ghidul metodologic prezentat în manualul "Aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe" editat de M.M.G.A., A. N. P. M. Scopul prezentului raport de mediu, conform H.G. 1076/2004 este de a identifica, descrie şi evalua efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării planului propus, alternativele sale raŃionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă. Evaluarea de mediu s-a realizat prin aplicarea analizei SWOT aplicat pentru planuri de urbanism prezentată sintetic şi complex prin matricea de relevanŃã ambientalã şi de impact asupra mediului. Astfel au fost puse în relaŃie de influenŃare factorii pasivi- receptorii sensibili şi factorii activi – generatorii de impact, prin sintetizarea raporturilor dintre acestea la nivelul calităŃilor, defectelor, avantajelor şi disfuncŃiilor. Acestea au fost punctate cu calificativul pozitiv sau negativ iar intensitatea relaŃiei a fost marcată prin nivelul de intensitate de la 1 la 3.


Tabelul – Analiza alternativelor şi criteriile care au deteminat alegerea variantei nr. 1 – cea transpusă în plan

Factor/ aspect de mediu

Alternativa 0 Alternativa 1 (propusă în PUG) Criterii care au determinat alegerea alternativei 1

Apa Realizare sistem canalizare si 2 statii epurare ape menajere uzate in cele 2 sate. Amplasarea staŃiilor de epurare se face cu respectarea distanŃei minime de 300 m faŃă de limita de intravilan; Sistem de alim. apă centralizată ca în situaŃia actuală

Nu au fost stabilite sisteme de epurare ape uzate menajere şi nici amplasamente pentru staŃii de epurare. Extindere sistem de alimentare cu apă în zonele de extindere a zonei construite şi în zonele fără reŃea de apă

Criteriile de alegere a alternativei au fost: - realizarea şi extinderea sistemului de alimentare cu apă duce la

creşterea calităŃii vieŃii şi contribuie la sănătatea locuitorilor - posibilităŃile economice ale comunei nu permit în intervalul de

valabilitate a PUG (cca 10ani) realizarea şi funcŃionarea unui sistem centralizat de colectare ape uzate menajere.

Depozitarea deşeurilor

depozitare deşeuri menajere pe teritoriul comunei

- colectare selectivă, transportare şi depozitare la dep.acreditat - depozitare deşeuri biodegradabile pentru obŃinere compost în curŃi şi incinte

Alternativa propusă este în conformitate cu Strategia naŃională privind reducerea cantităŃii de deşeuri biodegradabile depozitate, care face parte integrantă din Strategia naŃională de gestionare a deşeurilor. - gestionarea deşeurilor reciclabile şi valorificarea lor duce la reducerea volumului de transportat la depozit şi – ca urmare- reducerea noxelor rezultate din trafic auto.

Infrastructura rutieră

Utilizarea infrastructurii rutiere in starea actuală Nu există alternativă.

Modernizarea drumurilor comunale şi judeŃene existente. Pietruire străzi în zonele de extindere a locuinŃelor sau activ. econ. Pietruire principale drumuri de exploatare agricolă.

-Dezvoltarea accesibilităŃii, continuarea extinderii şi modernizării sistemului rutier, sunt obiective specifice de dezvoltare regională, care decurg din obiectivul general al Strategiei de dezvoltare regională al Regiunii 2 Sud – Est pentru perioada 2007 – 2013. -reducerea emisiilor de pulberi

Zonificarea funcŃională

MenŃinerea actuală a suprafeŃei intravilanului.

modificarea intrav. In Dumbrăveni prin scoatere suprf. neconstruibile, introd. supr. apte pt. construire

Prin zonare se permite dezvoltarea durabilă a localitătii prin stabilirea functiunilor, separarea zonelor de locuit de celelalte activităti, inclusiv prin aplicarea distanŃelor de protecŃie

protecŃia obiectivelor de interes naŃional sau local

zona arheologică protejată la 1,5km de localitate, greu accesibil

Instituirea zonei de protectie sanitară - conf. Normativ sanitar, protecŃia conductelor şi surselor de apă, protecŃie obiectiv arheologic

Alternativa aleasă corespunde cu prevederile normativelor specifice privind instituirea de zone de protecŃie


Prin monitorizarea mediului, în sensul definiŃiei din OUG nr. 195/2005 privind protecŃia mediului precum şi al art. 27 din HGR 1076/2004 - privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, se înŃelege supravegherea, prognozarea, avertizarea şi intervenŃia în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în scopul cunoaşterii stării de calitate şi a semnificaŃiei ecologice a acestora, a evoluŃiei şi implicaŃiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsurile care se impun.

FrecvenŃa şi modul de realizare a monitorizării efectelor semnificative ale implementării PUG vor fi stabilite prin acte de reglementare emise de autoritatea competenta de protectia mediului A.R.P.M. Galati, A.P.M ConstanŃa şi altor autorităŃi în fazele de avizare ale proiectelor tehnice pentru autorizarea lucrărilor de construcŃie ce se vor executa ulterior. Articolul 10 al Directivei SEA stipulează că “monitorizarea performanŃelor de mediu ale implementării Planului Urbanistic General este necesară pentru a identifica orice impact de mediu neprevăzut, astfel încât să se poată interveni prin acŃiuni de corectare”. Monitorizarea efectelor semnificative este necesară şi pentru deciziile viitoare, respectiv revizuirea şi/sau actualizarea planului.

Implementarea propunerilor din proiectul de urbanism duce la dezvoltarea coordonată, corelată şi controlată (dirijată) a unui teritoriu supus presiunii investiŃionale, şi care în lipsa proiectului de urbanism aprobat riscă o evoluŃie hazardată care poate genera dificultăŃi în gestionarea urbanistică, administrativă şi edilitară a zonei.

La nivelul comunei se propune urmatorul program de monitorizare, defalcat pe domeniile specifice efectelor semnificative

10. descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului sau programului


Sistemul de monitorizare

Factor Indicator

monitorizat FrecvenŃa

Când este necesara intervenŃia

AcŃiunea Responsabil cu monitorizarea

Responsabil cu măsurile de intervenŃie

Calitatea apei potabile

L.458/2002 zilnic

la orice depăşire a valorilor maxime

admise

identificarea cauzelor incidentelor şi

remedierea defecŃiunii.

Primăria Dumbrăveni Primăria Dumbrăveni Generatorul cauzei

Calitatea aerului

Cel putin oxizii de sulf si de azot

anual la depăşirea

valorilor maxime admise

Se va stabili in functie de sursa identificata ca

fiind cauza.

APM ConstanŃa

Primăria Dumbrăveni Generatorul cauzei

Stabilitatea terenului în

zona văii Dumbrăveni-în intravilan

- stare fizică generală

-panta taluzurilor în zona de lângă şosea

după ploi torenŃiale

la orice modificare semnificativă a configuraŃiei

terenului

Efectuarea lucrărilor suplimentare de protecŃie şi consolidare.

Primăria Dumbrăveni


SpaŃii verzi, sport, publice

- OUG 114/2007

- L.313/2009

-la emitere CU

- nerespectare CU -restabilire condiŃii din PUG / PUZ

APM ConstanŃa Primăria Dumbrăveni


SpaŃii verzi private (în

curŃi)

- indice din regulament

art.11 (POT max), art.23

-la emitere CU

- nerespectare CU -restabilire condiŃii din RU - PUG



Starea biodiversităŃii

în situl protejat

-populaŃia aviară - speciile de floră şi faună periclitate

anual La scăderi peste 5% din populaŃii

identificare cauze şi eliminarea lor

ROMSILVA (custodele sitului protejat)

APM ConstanŃa Primăria Dumbrăveni Generatorul cauzei Dir. Silvică ConstanŃa


- implementarea propunerilor din proiectul de urbanism duce la dezvoltarea coordonată, corelată şi controlată (dirijată) a unui teritoriu care în lipsa proiectului de urbanism aprobat riscă o evoluŃie hazardată care poate genera dificultăŃi în gestionarea urbanistică, administrativă şi edilitară a zonei. -Deoarece pe lângă funcŃiunea de locuit – care constituie partea de receptor sensibil – în cadrul PUG pe teritoriul localităŃilor şi în intravilanele acestor se propune şi menŃinerea sau înfiinŃarea de noi activităŃi economice există premiza apariŃiei de surse potenŃiale de poluare. Pentru aceste posibile surse de poluare se va lua măsura asigurării de utilare cu echipament care să reducă la maxim nivelul de poluare, aceasta să facă obiectul monitorizării separate şi amplasarea cestuia să se facă astfel încât să fie la o distanŃă de receptorii sensibili în care CMA să nu fie depăşite. Directiva CE referitoare la prevenirea şi reducerea integrată a poluării mediului (Directiva IPPC) reglementează autorizarea instalaŃiilor industriale relevante pentru mediu în baza unui concept ce cuprinde toate mediile. În aceasta abordare sunt cuprinse atât emisiile în aer, apă şi sol cât şi aspectele economice legate de deşeuri, eficienŃa energetică şi a resurselor şi prevenirea accidentelor. Scopul este atingerea unui nivel înalt de protecŃie a mediului, în întregul său. -În zona sitului protejat este necesară monitorizarea populatiilor de pasari, a elementelor de floră şi faună periclitate, pentru a putea urmari evolutia ecosistemului pădurii Dumbrăveni şi a putea pastra starea de sanatate a acestuia. HGR 1076/2004 - privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe: Art. 27. - (1) Monitorizarea implementării planului sau programului, în baza programului propus de titular, are în vedere identificarea încă de la început a efectelor semnificative ale acesteia asupra mediului, precum şi efectele adverse neprevăzute, în scopul de a putea întreprinde acŃiunile de remediere corespunzătoare. (2) Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului însoŃeşte documentaŃia înaintată autorităŃii competente pentru protecŃia mediului, în vederea obŃinerii avizului de mediu, şi face parte integrantă din acesta. (3) Îndeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului este responsabilitatea titularului planului sau programului. Titularul planului sau programului este obligat să depună anual, până la sfârşitul primului trimestru al anului ulterior realizării monitorizării, rezultatele programului de monitorizare la autoritatea competentă pentru protecŃia mediului care a eliberat avizul de mediu. (4) Autoritatea competentă pentru protecŃia mediului analizează rezultatele programului de monitorizare primite de la titular şi informează publicul prin afişare pe pagina proprie de Internet. (5) Monitorizarea prevăzută la alin. (1) se poate realiza, după caz, şi pe seama datelor, programelor şi instalaŃiilor de monitorizare existente, în scopul eliminării duplicării acestora.


96

11.REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC Limitele obiectivului: Proiectul PUG analizează terenul din teritoriul administrativ al Comunei Dumbrăveni – cu suprafaŃa de 5.787ha şi localităŃile componente: DUMBRĂVENI şi FURNICA cu reşedinŃa de comună în Dumbrăveni. Comuna are o poziŃie sudică în cadrul judeŃului ConstanŃa şi are următoarele vecinătăŃi: - la nord: comuna Deleni - la vest: Bulgaria - la sud şi est: comuna IndependenŃa Încadrarea în teritoriu: • Comuna Dumbrăveni este unitatea administrativ-teritorială cu populaŃia cea mai mică din judeŃ, pe locul 60 ca mãrime a suprafeŃei din teritoriul administrativ; localitatea Dumbrăveni ocupã locul 133 (din 205) ca mãrime a populaŃiei între localitãŃile judeŃului ConstanŃa, iar localitatea Furnica ocupă locul 192. •••• Pe ansamblul judeŃului ocupă o poziŃie periferică, fiind situat la capătul sudic al DJ 392, la graniŃa cu Bulgaria. •••• Legătura satului Dumbrăveni cu restul teritoriului se face pe DJ 392, care traversând localităŃile Movila Verde, Plopeni, General Scărişoreanu şi Amzacea intersectează DN 38. descrierea caracteristicilor fizice ale componentelor obiectivului Descrierea soluŃiei de organizare urbanistică Principiile de organizare arhitectural – urbanistică a celor două localităŃi componente ale comunei precum şi ale elementelor teritoriale vizează realizarea unei funcŃionalităŃi specifice unei comune ce se bazează pe resursele agricole, de locuire, activităŃi economice, dotare şi echipare a unei comune rurale cu populaŃie de cca 600 locuitori, prin ordonare spaŃială, adecvare funcŃională şi echipare edilitară corespunzătoare. Cadrul demografic • EvoluŃia populaŃiei comunei:

SATUL 1902 1912 1930 1941 1948 1956 1966 1977 1992 2001 2002 Dumbrăveni 551 1.015 1.150 1.053 1.188 983 841 603 469 522 Furnica 94 229 258 306 339 348 326 150 86 92

TOTAL 645 1.244 1.408 1.359 1.527 1.331 1.167 753 555 597 614

łinându-se seama de aceste elemente care caracterizează evoluŃia urbanistică –pentru intervalul de valabilitate al PUG – se consideră ca populaŃie de calcul maxim 700 locuitori, minim 600 locuitori şi varianta ponderată ( medie ) de 650 locuitori, din care : Dumbrăveni – 550 locuitori, Furnica-100 locuitori. Nu se prevăd modificări în structura socială a populaŃiei.


97

prevederi ale P.U.G. La definirea suprafeŃelor din intravilan ale localităŃilor componente ale comunei Dumbrăveni s-a Ńinut seama de următorii factori, care corespund cu etape din evoluŃia evidenŃelor privind intravilanele:

1. suprafaŃa din evidenŃa OCAOTA ConstanŃa la 1.01.1990-care cuprinde terenul din vatra satelor şi din trupurile izolate.

2. suprafaŃa din intravilan considerată ca existentă-planimetrată de pe planşele vectorizate după ortofotoplanuri-având ca bază conturul aflat în evidenŃa OCPI (OCAOTA).

3. suprafaŃă din intravilan cu includerea suprafeŃelor din PUZ aprobat 4. suprafaŃa din intravilan cu extinderi sau rectificări – convenite cu

beneficiarul (Primăria Comunei Dumbrăveni)– planimetrată de pe planşele vectorizate după ortofotoplanuri.

1. Teritoriul intravilan din vatra localităŃilor şi trupurilor izolate ale Comunei Dumbrăveni însuma 211,73 ha la data de 01.01.1990, repartizate astfel :


2.Delimitarea de intravilan din evidenŃele OCPI (OCAOTA) au fost transpuse în format digital de pe ortofotoplanuri şi planimetrate ; din această operaŃiune au rezultat următoarele suprafeŃe, totalizând 217,53ha :


3. La această suprafaŃă se adaugă terenul inclus în intravilan prin aprobarea PUZ pentru mănăstire S=1,00ha, total intravilan existent = 218.53ha

4. În urma rectificărilor de intravilan prin scoaterea terenurilor neconstruibile şi introducerea de suprafeŃe cu posibilităŃi de construire a rezultat următoarea situaŃie – măsurată pe planşe vectorizate – total 212,86ha (-5,67ha) :

- vatra localităŃii Dumbrăveni : 155,42 ha (-2,48ha) - vatra localităŃii Furnica : 52,69 ha - trupuri izolate : 4,75 ha

Aceasta reprezintă situaŃia suprafeŃelor din intravilan propusă prin PUG pentru următoarea perioadă de valabilitate a PUG – de cca 10 ani. Actualizarea P.U.G. prezintă situaŃia actuală a intravilanelor satelor comunei, modul de dispunere în teritoriu a vetrelor localităŃilor şi trupurilor izolate care reprezintă zone construite, cu amenajările aferente, şi modul de evoluŃie a acestora în etapa de acŃiune a PUG, până la elaborarea unei alte actualizări sau


98

prin modificările ce se pot efectua conform legii- prin PUZ de includere de terenuri în intravilan. Zonificarea funcŃională se referă la terenul cuprins în vatra localităŃilor, care au o structură complexă- multifuncŃională. Trupurile izolate sunt – în cele mai multe cazuri- monofuncŃionale, cu profil economic, de echipare edilitară. În vatra localităŃilor există următoarele funcŃiuni principale: - locuire - echipare şi dotare social – culturală (administraŃie, învăŃământ, comerŃ, servicii, culte, cultură) - activităŃi economice (incinte de mică producŃie, depozitare, agro-zootehnică) - echipare hidro-edilitară (alimentare cu apă) - gospodărie comunală (cimitire) - circulaŃie rutieră (străzi, traseu drumuri teritoriale ce traversează localităŃile) - spaŃii verzi şi pentru sport Indicatori urbanistici ÎnălŃimea locuinŃelor va fi în general parter , P+1 etaj; regimul de înălŃime maxim va fi P+2E. În toate situaŃiile se admit subsoluri sau demisoluri parŃiale ori generale. Procentul de ocupare al terenului maxim (POT maxim) în incintele cu locuinŃe va fi 30 %, în cele mixte 70 %, iar în cele comerciale de 80 %. Procentul de ocupare a terenului pentru zone de dotări va fi diferenŃiat în funcŃie de specificul acestora: 25 % pentru învăŃământ, 20 % pentru sănătate, 80 % pentru comerŃ, 70 % în incinte cu funcŃiuni mixte, dacă ele sunt grupate. Pentru incintele cu funcŃiuni economice sau de echipare edilitară indicii de ocupare şi de utilizare a terenului corespund necesităŃilor funcŃionale, fără a depăşi 80% (incluzând şi suprafaŃa afectată platformelor şi circulaŃiilor) , 20 % din suprafaŃă fiind rezervată pentru spaŃii verzi. Coeficientul de utilizare maxim al terenului (CUT maxim) rezultă din relaŃionarea POT cu regimul de înălŃime propus: - în zona de locuit în loturi – 0,9 - în zona cu dotări social-culturale – 1,0 - în incintele pentru activităŃi economice- conform necesităŃilor funcŃionale Cei doi indicatori urbanistici POTmaxim şi CUTmaxim sunt condiŃionaŃi de asigurarea în incinta proprie a necesarului de parcare. Căile de comunicaŃie CirculaŃia rurieră


99

•Teritoriul comunei este străbătut pe direcŃia sud-nord de traseul DJ 391A. Aceasta face legătura cu DN38 (prin DJ 391- după ce trece prin localităŃile: Olteni, Viroaga, Căscioarele, Cerchezu, Negru Vodă) la sud - est şi cu DN3 la nord ( prin DJ 307 - după ce trece prin Tufani, Şipotele,Deleni). Traseul DJ 391A este drum modernizat (asfaltat). • Pe direcŃia est – vest localitatea Dumbrăveni are legătură pe DJ 392 cu localitatea Cobadin – DN3 (prin IndependenŃa şi Negreşti) şi cu localitatea Amzacea- DN 38 (prin IndependenŃa, Movila Verde, Plopeni, General Scărişoreanu). •Legătura dintre Dumbrăveni şi Furnica se face pe DJ 392 şi DJ 391A. organizare propusă Organizarea circulaŃiei pe teritoriul comunei Dumbrăveni derivă din starea şi direcŃiile drumurilor judeŃene care trec prin localităŃile comunei., şi mai ales de situarea teritorială a comunei în raport cu polii de servire teritorială. În circulaŃia rutierã funcŃioneazã douã categorii principale de relaŃii: I – relaŃii teritoriale (externe) II – relaŃii în vatrã (interne) II. RelaŃiile teritoriale sunt asigurate astfel : - prin DJ 391, DJ 391A şi DJ 392 care sunt drumuri asfaltate sau pietruite se face legătura cu partea de vest (Băneasa – DJ391A), est (Negru Vodă, Mangalia – DJ391) şi nord (Cobadin, Basarabi – DJ 392). FaŃã de situaŃia existentã, se propune întreŃinerea drumurilor în bună stare. II a -RelaŃiile în vatra satului Dumbrăveni sunt condiŃionate de:

- traseul de acces al DJ 392 în vatră, care are un parcurs sinuos, trecând prin zona centrală spre unitatea de poliŃie de frontieră.

- existenŃa ravenei din zona mediană orientată pe direcŃia sud-nord, ce separă satul în partea estică şi partea vestică, în care fiecare din cele două părŃi are străzile aproximativ rectangulare

- partea de la est este şi ea influenŃată de existenŃa unei albii ce devine activă la ploi torenŃiale, orientată de la est (intrarea DJ392 în sat) la vest (zona cişmelei); legătura dintre zona de est şi cea de vest se face pe traseul drumului judeŃean.

- O parte din străzile sunt pietruite, mai ales cele perpendiculare la şosea. II b. Vatra satului Furnica este compactă, străzile sunt relativ rectangulare, din care Strada Mare este pietruită; un punct critic în reŃeaua stradală o constituie traseul sinuos al DJ 391A, şi mai ales unghiul destul de ascuŃit pe care îl face în zona centrală a satului.


100

O variantă de traseu ce evită traversarea vetrei este dificil de realizat din cauza condiŃiilor de relief; în plus, aceasta ar scoate satul de pe un drum ce îi asigură legătura cu restul teritoriului. Se propune crearea unei reŃele stradale în partea de la nord de vale propusă la refacere ca zonă de locuit. DisfuncŃionalităŃile: - lipsă spaŃiu verde, terenuri de sport - terenuri virane, curŃi fără construcŃii - procent redus de străzi modernizate - terenuri libere, neutilizate în zona de activităŃi economice - terenuri degradate după exploatarea de lut, la capătul străzii Liniştei - eroziune în zona văii ce traversează satul Dumbrăveni, mai ales în partea de la nord de şosea - curŃi cu laturile la două străzi paralele, cu construcŃii numai pe o parte - curŃi mari (2000-3000 mp) metodologiile, cadrul legislativ şi normativ utilizate în evaluarea impactului asupra mediului Evaluarea impactului de mediu s-a elaborat pe baza metodologiei şi a cadrului legislativ în vigoare, cu aplicare şi referire la proiecte în faza PUG pentru mediul rural: - Legea 265/2006-legea pentru aprobarea O.U.G.195/2005 privind protecŃia mediului - Legea 107/1996 a apelor, modificată cu Legea 310/2004 - HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi

mărimea zonelor de protecŃie sanitară şi hidrogeologică - Legea 451/2002 pentru ratificarea ConvenŃiei europene a peisajului - Legea 313/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaŃiilor verzi din zonele urbane - HG 1213/2006 –privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului

asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private - HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiŃiile de descărcare

în mediul acvatic a apelor uzate - HG 321/2005 – privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental - HG 1.076/2004-privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu

pentru planuri şi programe - Ordinul MAPM 860 /2002 – procedura de evaluare a impactului asupra

mediului şi de emitere a Acordului de Mediu – - Ordin 462/2003- pentru aprobarea CondiŃiilor tehnice privind protecŃia

atmosferei şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanŃi atmosferici produşi de surse staŃionare

- OrdonanŃa de UrgenŃă 243/2000-privind protecŃia atmosferei - OrdonanŃa de UrgenŃă 78/2000 privind regimul deşeurilor ( aprobat cu Legea

426/2001)


101

- OrdonanŃa de UrgenŃă 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

- OrdonanŃă de urgenŃă nr. 114 din 17/10/2007pentru modificarea şi completarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecŃia mediului -Normativ NTPA 001/2002 privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanŃi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptori naturali - Normativ NTPA 002/2002 privind condiŃiile de evacuare a apelor uzate în

reŃelele de canalizare a localităŃilor şi direct în staŃiile de epurare. -Norme tehnice privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti NTPA-011 - Ordinul MMDD 1964/2007 privind siturile de importanŃă comunitară (SCI) - OUG 57/2007 şi HG 1284/2007 privind siturile de protecŃie avifaunistică (SPA) - Ordin nr. 839 din 12/10/2009 -pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării impactul prognozat asupra mediului:

A fost evaluat impactul realizării lucrărilor propuse în proiectul: ,, PLAN URBANISTIC GENERAL – Comuna Dumbrăveni, JudeŃul ConstanŃa în stadiul executării lucrărilor de construcŃie şi în etapa funcŃionării lui cu funcŃiunile şi la capacităŃile proiectate. Impactul prognozat constă în:

- a) ocuparea de terenuri - b) consumuri de resurse: apă, energie - c) producerea de deşeuri menajere - d) producerea de apă uzată menajeră

- se ocupă teren agricol suplimentar prin modificarea limitelor intravilanului localităŃii Dumbrăveni, prin scoaterea din intravilan a terenurilor neconstruibile (pante mari) şi includerea de terenuri apte pentru construcŃii. - consumurile suplimentare de resurse este determinat de extinderea reŃelei de alimentare cu apă în zonele existente care nu dispun de apă curentă şi în zonele propuse la extindere. identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul: Se poate manifesta impact asupra mediului în perioada de execuŃie a clădirilor şi amenajărilor propuse în zonă prin emanaŃii de praf şi prin zgomot; Emisia de praf este dependentă de condiŃiile atmosferice, fiind favorizată de vremea uscată şi de prezenŃa vântului, care are o predominantă din nord şi nord-est (ca viteză) şi vest şi nord-vest (ca frecvenŃă). PoziŃia receptorilor sensibili faŃă de sursele posibile de praf şi zgomot este dependentă de perioada de execuŃie, de situarea ocupării în timp a terenurilor, condiŃiilor de vecinătate dintre incintele deja construite şi funcŃionale şi incintele în lucru.


102

Pentru etapa de funcŃionare se prevăd măsuri specifice fiecărui tip de funcŃiune: Pentru acele activităŃi ce pot constitui surse de impact acestea trebuie amplasate la distanŃe faŃă de receptorii sensibili în care să se facă diminuarea concentraŃiilor sub concentraŃiile maxime admisibile (CMA) pentru fiecare factor de poluare. Acestea trebuie să facă obiectul monitorizării şi ale unui program de conformare prevăzut în autorizaŃia integrată de mediu. măsurile de diminuare a impactului pe componente de mediu: aer: pe perioada de acŃiune a PUG există posibilitatea apariŃiei unor surse de emisii de noxe în atmosferă, mai ales în domeniul activităŃilor economice. La acest tip de surse se iau măsuri de diminuare a emisiilor în atmosferă până la limita concentraŃiilor maxime admisibile ; în acelaşi timp amplasarea acestora faŃă de factorii sensibili – zona de locuit sau cu dotări social-culturale – şi în raport cu direcŃia vânturilor dominante - trebuie să se facă astfel încât prin dispersia noxelor să se ajungă sub limita concentraŃiilor maxime admisibile la limita zonei sensibile. Trebuie evitată amaplasarea de unităŃi ce pot deveni surse de disconfort olfactiv pentru zona de locuit. apă: Efectele executării şi funcŃionării obiectivelor din teritoriul comunei Dumbrăveni asupra apei (supraterane sau subterane) sunt nesemnificative în situaŃia executării cu prioritate a echipării tehnico-edilitare, în condiŃiile în care apa de suprafaŃă este prezentă temporar, iar adâncmea stratului freatic face ca aceasta să nu poată fi influenŃat de lucrările de construcŃii şi de funcŃionarea lor. sol: singurul impact asupra solului constă în ocuparea de teren de către clădiri, platforme şi străzi; suprafeŃele neocupate de construcŃii şi amenajări, situate mai ales perimetral pe terenuri cu pantă ce nu permite construirea în condiŃii de siguranŃă - se vor amenaja ca spaŃiu verde, cu iarbă şi arbori; a) concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra

mediului: Pe teritoriul comunei Dumbrăveni se află o parte a 2 situri protejate din reŃeaua NATURA 2000:


- RO SCI 0071- Dumbrăveni- Valea Urluia – Lacul Vederoasa – are pe teritoriul comunei o suprafaŃă de 2497 ha, adică 43% din suprafaŃa totală a comunei şi 13% din suprafaŃa sitului; aceasta se întinde pe mai multe comune: Rasova, Aliman, Ion Corvin, Adamclisi, Deleni, IndependenŃa, Cobadin, Chirnogeni, având o suprafaŃă totală de 18.714ha. Custodele pentru cele două situri protejate este ROMSILVA- DirecŃia Silvică ConstanŃa


103

- Prin Legea nr. 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului naŃional - SecŃiunea a III-a - Arii protejate de interes naŃional - anexa I- Zone naturale protejate de interes naŃional şi monumente ale naturii , pct.2.0. RezervaŃii şi monumente ale naturii – poziŃia 2.361 –– 345,70 ha. -Pădurea Dumbrăveni, aflată în custodia Academiei Române. SituaŃia intravilanului celor două localităŃi faŃă de limitele celor două situri protejate din reŃeaua NATURA 2000:

- localitatea Furnica: intravilanul actual este tangent în partea de vest la cele două situri; prin PUG nu se propun modificări ale suprafeŃei cuprinse în intravilan.

- Localitatea Dumbrăveni: - intavilanul actual se află –în punctele cele mai apropiate de limitele

siturilor protejate – la cca 130m – în partea de nord şi nord-est. - Prin modificarea de intravilan – care se face în compensare (prin

scoaterea unor suprafeŃe neconstruibile şi introducerea altor suprafeŃe apte de construire) intravilanul propus ajunge tangent la limita celor două situri pe o zonă cu lungimea de 150m în partea de nord şi se apropie la cca 20m în partea de nord-est.

- în partea de nord a satului Dumbrăveni; localitatea îşi menŃine limita existentă spre această parte.

- în partea de nord-est a satului Dumbrăveni; localitatea se extinde cu cca 100m spre limita sitului protejat, dar rămâne o distanŃă de cel puŃin 20m între cele două limite.

•Există condiŃii pentru alimentare cu apă din surse existente prin extinderea reŃelei de distribuŃie. ••••prognoza asupra calităŃii vieŃii şi asupra condiŃiilor sociale în comunităŃile afectate de impact: - PUG constituie cadrul urbanistic de desfăşurare a vieŃii şi activităŃii

comunităŃilor din localităŃile componente ale comunei Dumbrăveni pe baza căruia dezvoltarea localităŃilor se face în mod coerent şi corelat, Ńinând seama de toŃi factorii implicaŃi, inclusiv echiparea tehnico-edilitară, restricŃiile şi interdicŃiile sanitare sau de altă natură.

- PUG aprobat constituie documentaŃie de bază şi condiŃie pentru accesarea de fonduri care au legătură cu dezvoltarea urbanistică: amenajări de străzi, reŃele de apă, sistemul de colectare a deşeurilor menajere, etc.

••••impactul potenŃial al propunerilor din PUG asupra sănătăŃii populaŃiei: Propunerile din PUG: – modernizarea, extinderea şi îmbunătăŃirea sistemului de alimentare cu apă - înfiinŃarea sistemului de colectare pe sortimente reciclabile/nereciclabile şi a incintei de gospodărire a deşeurilor menajere - spaŃiile verzi propuse pe terenurile neconstruibile din intravilan


104

constituie măsuri de ameliorare a stării de sănătate a populaŃiei - Plantarea cu iarbă, flori, arbuşti şi arbori în fiecare curte reprezintă o

ameliorare a micropeisajului pe care îl reprezintă curtea dar şi o contribuŃie la imaginea de ansamblu a localităŃii şi a calităŃii mediului, a influenŃei asupra sănătăŃii populaŃiei.

••••impactul potenŃial al propunerilor din PUG asupra biodiversităŃii ♦Zona de interes conservativ se afla în Pădurea Dumbrăveni – pentru situl protejat RO SPA 0036 şi RO SCI 0071, precum şi pe pantele stâncoase ale Văii Periş care continuă spre sud pădurea Dumbrăveni şi Valea Dumbrăveni – cuprinse în situl protejat RO SCI 0071. ♦Prin urmare se poate considera că realizarea unor lucrări de infrastructură in perimetrul şi imediata vecinătate a localităŃilor din teritoriul administrativ al comunei Dumbrăveni, nu va avea un impact semnificativ asupra habitatelor de interes conservativ localizate în cele două situri protejate. ♦Speciile de nevertebrate, amfibieni, reptile, păsări, mamifere existente în zonă nu sunt afectate de realizarea lucrărilor prin care se aplică prevederile PUG.

arh.Abdişa Abdişa- atestat de MMDD şi înscris în Registrul naŃional al elaboratorilor de studii pentru protecŃia mediului – poz.72, pentru RM şi RIM


105

Angajamentele asumate in urma incheierii negocierilor cu Uniunea Europeana -

Capitolul 22 - Mediu pentru judetul Constanta 1. Legislatie orizontala 2. Calitatea aerului 2.1. Directiva Consiliului nr.94/63/CE privind controlul emisiilor de compusi organici

volatili(COV) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la statiile

service. 2.1.1 Instalatii depozitare terminale 2.2.2 Instalatii incarcare-descarcare a containerelor mobile la terminale 2.2.3 Containere mobile 2.2.4 Incarcare in instalatiile de depozitare la statiile de depozitare a

benzinei 2.2. Directiva Consiliului nr.96/62/CE privind evaluarea si managementul calitatii

aerului si directivele fiice (Directiva Consiliului nr.1999/30/CE si Directiva Consiliului

nr.2002/3/CE) 3. Managementul deseurilor si substantelor chimice periculoase 4. Calitatea apei 4.1 Directiva Consiliului nr.76/464/CE si directivele fiice privind poluarea cauzata

de anumite substante pericuiloase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii 4.1.1 Implementarea directivei 76/464/CEE in judetul Constanta 4.2 Directiva Consiliului nr.91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii

cu nitrati din surse agricole 4.2.1 Implementarea directivei 91/676/CEE in judetul Constanta 4.3. Directiva privind calitatea apei destinate consumului uman 4.4. Directiva Consiliului nr.91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 4.4.1 Implementarea directivei nr.91/271/CEE in judetul Constanta 5. Protectia naturii si organisme modificate genetic 6. Controlul poluarii industriale 6.1 Directiva Consiliului nr.96/82/CE privind controlul accidentelor majore in care

sunt implicate substante periculoase(SEVESO II). 6.1.1 Implementarea directivei 96/82/CE in judetul Constanta 6.2 Directiva Consiliului nr.1999/13/CE privind limitarea emisiilor de compusi

organici volatili(COV) provenite din utilizarea solventilor organici in anumite activitati si

instalatii 6.2.1 Implementarea directivei 1999/13/CE in judetul Constanta 6.3 Directiva Consiliului nr.2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanti

in aer proveniti din instalatii mari de ardere 6.4 Directiva Consiliului nr.96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al

poluarii(IPPC) 6.4.1. Anexa 1 6.4.2. Anexa 2


106

Capitolul 22 - Mediu cuprinde: LegislaŃie orizontală

evaluarea impactului asupra mediului (EIA şi SEA) asigurarea accesului la informaŃia de mediu participarea publicului în procesul decizional schimbări

Calitatea aerului evaluarea şi managementul calităŃii aerului standarde de calitate a aerului schimbări climatice substanŃe care distrug stratul de ozon emisii în atmosfera din surse staŃionare emisii în atmosfera din surse mobile controlul produselor

Calitatea apei calitatea apei destinată consumului uman epurarea apelor uzate orăşeneşti poluarea cauzată de anumite substanŃe periculoase protecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi din surse agricole elaborarea Planurilor de Management al Apelor pe Bazine Hidrografice controlul poluării industriale controlul integrat al poluării - emiterea autorizaŃiilor integrate de mediu, implementarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) limitarea emisiilor în aer a unor poluanŃi proveniŃi din instalaŃii mari de ardere (IMA) reducerea emisiilor de COV datorate utilizării solvenŃilor organici controlul accidentelor majore în care sunt implicate substanŃe periculoase

Managementul deşeurilor regimul deşeurilor depozitarea deşeurilor incinerarea deşeurilor ambalajele şi deşeurile de ambalaje transportul deşeurilor deşeurile de echipamente electrice şi electronice vehiculele scoase din uz bateriile şi acumulatorii care conŃin anumite substanŃe periculoase eliminarea bifenililor şi trifenililor policloruraŃi eliminarea uleiurilor reziduale

SubstanŃe şi preparate chimice periculoase restricŃionarea introducerii pe piaŃă şi a utilizării anumitor substanŃe şi preparate chimice periculoase plasarea pe piaŃă a produselor de uz fitosanitar evaluarea şi controlul riscului substanŃelor existente prevenirea şi reducerea poluării mediului cu azbest introducerea pe piaŃă a produselor biocide procedura consimŃământului prealabil în cunoştinŃă de cauză aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticide care fac obiectul comerŃului internaŃional substanŃe care epuizează stratul de ozon

ProtecŃia naturii conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice conservarea păsărilor sălbatice


107

LISTĂ AVIZE 1. M.Ap.N. –Statul Major General --------------------- nr. D/556/ 14.04.2010 2. S.R.I. – U.M.0362 Bucureşti ------------------------- nr.55.650/8.04.2010 3. ROMTELECOM S.A. - nr. 350/26.04.2010 4. AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEłULUI CONSTANłA 5. DIRECłIA JUDEłEANĂ DE CULTURĂ, CULTE, PATRIMONIU NAłIONAL 6. MINISTERUL ADMINISTRAłIEI ŞI INTERNELOR ---- nr.1.1009.003/1/ 23.04.2010 7. ANIF – sucursala ConstanŃa nr.1860/16.04.2010 8. DJDP ConstanŃa - nr.2354/2.04.2010 9. RAJA ConstanŃa nr.254/213/4.05.2010 10. ENEL – ELECTRICA S.A. -nr.455/18.11.2010 11. ROMSILVA – custode al ariei protejate RO SCI 0071 -nr. 2030/29.04.2011

raportul de mediuapmgl-old.anpm.ro/files/arpm galati/avize/rm_ea/august/09... · 2011-08-09 ·...

Documents