raport sintetic privind variabilitatea spațio temporală a...

Raport sintetic privind variabilitatea spațio-temporală a cererii și ofertei

de servicii ecosistemice în ariile protejate pilot

Autori: Mihai ADAMESCU, Magda BUCUR, Relu GIUCĂ , Roxana CAZACU,

Constantin CAZACU, Georgia ARHIRE (COSOR), Florian NIŢU, Sebastian ŢOC

Cuprins Introducere ................................................................................................................................................... 1

Metodologie .................................................................................................................................................. 2

1. Zona de studiu ....................................................................................................................................... 2

ROSCI0002 – Apuseni ............................................................................................................................ 2

ROSCI0067 – Deniz Tepe ....................................................................................................................... 4

ROSCI0224 – Scroviștea ........................................................................................................................ 6

2. Cadrul conceptual pentru analiza și evaluarea serviciilor ecosistemice ............................................... 8

3. Metode participative de evaluare a serviciilor ecosistemice ............................................................. 11

4. Organizarea atelierelor de lucru ......................................................................................................... 26

Rezultate ..................................................................................................................................................... 30

1. Structura și distribuția spațială a ecosistemelor din ariile protejate pilot .......................................... 30

2. Identificarea actorilor sociali din ariile protejate pilot ....................................................................... 35

3. Identificarea serviciilor ecosistemice cheie din ariile protejate pilot ................................................. 39

Identificarea și ierarhizarea serviciilor ecosistemice în Situl Natura 2000 ROSCI0224 - Scroviștea ... 39

Identificarea și ierarhizarea serviciilor ecosistemice în Situl Natura 2000ROSCI0067 - Deniz Tepe ... 44

Identificarea și ierarhizarea serviciilor ecosistemice în Situl Natura 2000 ROSCI0002 - Apuseni ....... 49

Identificarea și ierarhizarea serviciilor ecosistemice din ariile naturale din România identificate de factorii de decizie de la nivel național ................................................................................................ 53

Atitudini generale privind ariile protejate .......................................................................................... 56

Rezultate ale întâlnirilor derulate în ariile protejate prin aplicarea Fuzzy cognitive mapping (FCM) 57

Concluzii ...................................................................................................................................................... 64

Bibliografie .................................................................................................................................................. 65

1

http://valueecoserv.cndd.ro

Introducere

Beneficiile pe care oamenii le obţin din natură sub formă de bunuri şi servicii oferite de către ecosistemele naturale și semi-naturale sunt cunoscute sub denumirea generică de „servicii ecosistemice” (TEEB 2010). Serviciile ecosistemice sunt grupate în câteva mari categorii, în funcție de diferitele proiecte de cercetare sau evaluări realizate de către grupuri de experţi (de ex.: MA 2005, TEEB 2010, MAES 2013, 2014, CICES 2013). În general acestea se referă la producţie, reglare, suport şi valori culturale:

• Serviciile de producţie sunt reprezentate de capacitatea ecosistemelor de a furniza diferite resurse (de ex.: alimente, fibre, combustibili, apă potabilă);

• Serviciile de reglare sunt determinate de capacitatea ecosistemelor de a controla procesele naturale (de ex.: reglarea climei, a calităţii şi cantităţii de apă);

• Serviciile de suport sunt acele servicii care creează condiţiile necesare pentru furnizarea tuturor celorlalte servicii oferite de ecosisteme (de ex.: furnizarea de substrat pentru diversitatea biologică şi spaţiu adecvat pentru activităţile umane, asigurarea heterogenităţii abiotice);

• Serviciile culturale reprezintă beneficiile non-materiale oferite de ecosisteme (de ex.: valoarea estetică a peisajului, spaţiile de recreere).

Dezvoltarea sistemelor socio-economice este strict dependentă de infrastructura biologică și fizică, de existența resurselor şi a serviciilor pe care le furnizează ecosistemele naturale și semi-naturale.

Identificarea serviciilor ecosistemice cheie din ariile protejate ROSCI0002 – Apuseni, ROSCI0067 – Deniz Tepe, ROSCI0224 – Scroviștea precum și analiza cererii și ofertei de servicii ecosistemice la nivel local, regional și național, pe termen scurt, mediu și lung, vin în sprijinul îndeplinirii obiectivelor asumate de România pentru îmbunătățirea cunoaşterii privind contribuția ecosistemelor naturale și semi-naturale din zonele protejate la principalele sectoare economice.

Acest raport prezintă rezultatul aferent activității Cuantificarea serviciilor furnizate de ecosistemele naturale și semi-naturale din ariile protejate pilot, sub-activitatea Identificarea serviciilor ecosistemice cheie din ariile protejate ROSCI0002 – Apuseni, ROSCI0067 – Deniz Tepe,

http://valueecoserv.cndd.ro/

2


ROSCI0224 – Scroviștea din cadrul proiectului Evaluarea serviciilor ecosistemice ale ariilor protejate în România - ValueEcoServ.

Metodologie

1. Zona de studiu

Proiectul este implementat în trei arii protejate de importanță comunitară (SCI), ROSCI0002 - Apuseni, ROSCI0067 – Deniz Tepe, ROSCI0224 – Scroviștea.

ROSCI0002 – Apuseni

are o suprafață de 75.943 ha ce se distribuie 38% în județul Cluj (CJ), 37% în Bihor (BH) și 25% în Alba (AB). Astfel, zona se găsește în regiunile Nord Vest și Centru. Teritoriul ariei protejate este împărțit pe raza comunelor Albac, Arieșeni, Gîrda de Sus, Horea și Scărişoara din AB; Budureasa, Bunteşti, Cîmpani, Nucet, Pietroasa din BH; și Beliş, Călăţele, Măguri-Răcătău, Mărgău, Mărişel, Rișca și Săcuieu din CJ (Figura 1.1). Munţii Apuseni, ca parc natural şi ca sit Natura 2000, este aria protejată cu cea mai mare suprafaţă din Carpaţii Occidentali.

Munţii Apuseni reprezintă o zonă distinctă din punct de vedere biogeografic, reprezentând o structură de tranzit între regiunea alpină şi cea panonică. Dacă zona alpină e reprezentată la noi în ţară de lanţul Munţilor Carpaţi, între care Apusenii sunt cei mai joşi şi izolaţi dintre gruple montane, cea panonică poate fi reprezentată de zonele de habitate stepice ce alternează cu zonele umede din apropierea graniţei de vest a ţării. Munţii Apuseni sunt conectaţi cu masivul Poiana Ruscă la sud, care face trecerea spre Carpaţii Meridionali, respectiv cu Munţii Maramureşului la nord, tranziţia spre Carpaţii Orientali făcându-se printr-o înlănţuire de culmi domoale, joase, dar bogate în habitate favorabile.

Habitatele complexe şi diverse din aria protejată sunt folosite de unele specii migratoare de păsări şi lilieci pentru cuibărire sau hibernare, şi de asemenea de populaţiile de carnivore şi ierbivore mari cu comportament teritorial şi care au nevoie de spaţii naturale nealterate întinse.


3


Între habitatele terestre și acvatice de pe teritoriul sitului, regăsim următoarele habitate de interes european: 4060 Tufărișuri alpine și boreale, 6110 * Pajiști rupicole calcaroase sau bazofile cu Alysso-Sedion albi, 6150 Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, 6170 Pajiști calcifile alpine și subalpine, 6190 Pajiști panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis), 6230 * Pajiști bogate în specii de Nardus, pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase, 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae), 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, 6520 Fânețe montane, 6510 Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis), 7110 * Turbării active, 8310 Peșteri în care accesul publicului este interzis, 8210 Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, 8220 Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase, 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion, 91D0 * Turbării împădurite, 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen, 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea), 6210 * Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia), 7120 Turbării degradate capabile de regenerare naturală, 7150 Comunități depresionare din Rhynchosporion pe substraturi turboase, 8110 Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae și Galeopsietalia ladani), 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), 9420 Păduri de Larix decidua și/sau Pinus cembra din regiunea montană, 4030 Tufărișuri uscate europene, 91Q0 Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros, 3220 Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, 3240 Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane, 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion, 9180 * Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, 8120 Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii), 7240 * Vegetație pionieră alpină din Caricion bicoloris-atrofuscae (planul de management al sitului NATURA 2000 ROSCI0002).


4


Figura 1.1 Localizarea ariei protejate de importanță comunitară ROSCI0002 - Apuseni

ROSCI0067 – Deniz Tepe

are o suprafață de 414 ha ce se distribuie în totalitate în județul Tulcea (TL), în regiunea Sud Est. Teritoriul ariei protejate este împărțit între comunele Mihai Bravu și Mihail Kogălniceanu (Figura 1.2).

Deniz Tepe este un deal cu o altitudine maximă de 278 m, cu vegetație caracteristică de pajişti stepice, vegetaţie saxicolă şi tufărişuri spinoase, înconjurat de culturi agricole extinse. Deși are o suprafață mică, acesta este una dintre puținele zone unde se conservă încă bine habitatele de stepă ponto-sarmatică (62C0 *) și tufărișurile de foioase ponto-sarmatice (40C0 *) (formularul standard NATURA 2000 ROSCI0067). Ambele habitate sunt prioritare, necesitând protecție


5


strictă la nivel național și european, ambele întâlnindu-se doar în România, și anume în Dobrogea. În cadrul acestor habitate se întâlnesc o serie de plante rare, amenințate la nivel național și european. Dintre acestea, amintim sparanghelul Asparagus verticillatus, sâmbovina dobrogeană Celtis glabrata, păiuşul dobrogean Festuca callieri și clopoţelul dobrogean Campanula romanica, ultima fiind considerată specie de interes comunitar protejată la nivel european.

Habitatul de stepă ponto-sarmatică de pe dealul Deniz Tepe asigură condiții bune de trai pentru popândău (Spermophilus citellus). Acesta, deși este o specie bine reprezentată în România, este în declin drastic la nivel european.

Figura 1.2 Localizarea ariei protejate de importanță comunitară ROSCI0067 – Deniz Tepe


6


Dintre speciile protejate atât la nivel european, cât și național, amintim și balaurul dobrogean (Elaphe quatuorlineata) care este în pericol de dispariție la nivel național.

Vegetația caracteristă acestui sit favorizează condiții excelente de hrană și reproducere pentru diferite specii de păsări, fapt ce a determinat desemnarea zonei ca Arie Specială de Protecție Avifaunistică.

ROSCI0224 – Scroviștea

are o suprafață de 3.391 ha ce se distribuie în județul Ilfov(IF), în regiunea București-Ilfov. Teritoriul ariei protejate este împărțit de comunele Periș și Ciolpani (Figura 1.3). Deși delimitarea sa este în totalitate în IF, aria naturală se găsește exact la limita cu localitatea Niculești din Dâmbovița (DB) și Poienarii Burchii din Prahova (PH), ambele din regiunea Sud Muntenia.

Scroviştea reprezintă una dintre ultimele zone unde se mai găsesc reminiscenţe ale vechilor Codri ai Vlăsiei (păduri mixte de câmpie cu Quercus robur, Tillia tomentosa și Carpinus betulus). Pădurile, în combinație cu zonele umede (lacuri, bălți și râuri), dau importanță ariei, în contextul județului Ilfov, ce reprezintă o regiune supusă dezvoltării din vecinătatea Bucureștiului.

Habitatetele forestiere și acvatice de interes european prezente pe teritoriul sitului sunt următoarele: 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition, 3160 Lacuri distrofice și iazuri, 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen, 92A0 Păduri galerii de salcie albă şi plop alb (planul de management al sitului NATURA 2000 ROSCI0224).

Pe teritoriul sitului îşi găsesc adăpostul specii de animale şi plante de interes comunitar, între care amintim: trifoiaşul de baltă - Marsilea quadrifolia, roata de apă - Aldrovanda vesiculosa, fluturele maturna - Euphydryas maturna, rădaşca - Lucanus cervus, peştele ţigănuş - Umbra krameri, tritonul cu creastă - Triturus cristatus, ţestoasa de apă - Emys orbicularis, raţa roşie - Aythya nyroca, stârcul de noapte – Nycticorax nycticorax, egreta mică - Egretta garzetta.


7


Figura 1.3 Localizarea ariei protejate de importanță comunitară ROSCI0224 – Scroviștea


8


2. Cadrul conceptual pentru analiza și evaluarea serviciilor ecosistemice

Identificarea serviciilor furnizate de către ecosistemele naturale și semi-naturale se realizează pe baza “modelului cascadă” (adaptat după Potschin și Haines-Young, 2011) (Figura 2.1).

Figura 2.1. “Modelul cascadă” de analiză și evaluare a generării serviciilor ecosistemice (adaptat după Potschin și Haines-Young, 2011, http://cices.eu/supporting-functions/)

Structura ecosistemelor determină, prin procesele și funcțiile ecologice, oferta de servicii ecosistemice. Principalele tipuri de ecosisteme au fost identificate în conformitate cu CORINE (EEA 2014 47f0ee5aca2543c7977217cdc13bb949) și codurile Sistemului Informaţional European privind Natura EUNIS (http://eunis.eea.europa.eu/) (Tabel 2.1).


http://cices.eu/supporting-functions/

http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/data/ds_resolveuid/47f0ee5aca2543c7977217cdc13bb949

http://eunis.eea.europa.eu/

9


Tabel 2.1. Echivalenţa între clasele de nivel 3 din CORINE şi tipurile de ecosisteme de nivel 1 conform EUNIS (http://bd.eionet.europa.eu/)

Clase CLC2000 Ecosisteme nivel 1 EUNIS 5.2.3 A Ecosisteme marine 3.3.1, 5.2.1, 4.2.1 B Ecosisteme litorale şi halofile 5.1.2, 5.1.1 C Ecosisteme acvatice dulcicole 4.1.1, 4.1.2 D Zone umede 3.2.1, 3.3.3, 2.3.1, 1.4.2 E Păşuni 3.2.2, 3.2.3, 2.2.1 F Tufărişuri 3.1.1, 3.1.2, 3.1.3, 3.2.4, 2.2.2 G Ecosisteme forestiere 3.3.2, 3.3.4, 3.3.3 H Ecosisteme continentale cu vegetaţie puţin densă sau

lipsite de vegetaţie 2.1.1, 2.1.2, 2.1.3, 2.4.1, 2.4.2, 2.4.3, 2.4.4, 1.4.1

I Agrosisteme

1.1.1, 1.1.2, 1.2.1, 1.2.2, 1.2.3, 1.2.4, 1.3.1, 1.3.2, 1.3.3

J Ecosisteme socio-economice

Tipologia utilizată pentru serviciile ecosistemice este conformă clasificării CICES V.4.3 (http://cices.eu) (Tabel 2.2 și 2.3), așa cum recomandă grupul de lucru de la nivel european pentru cartarea și evaluarea serviciilor ecosistemice (MAES 2014).

Tabel 2.2. Tipologia serviciilor ecosistemice Secțiune Divizie Grup Servicii de producție

Nutriție

Biomasă Apă

Materiale

Biomasă, fibre Apă

Energie

Surse de energie bazată pe biomasă Energie mecanică

Servicii de reglare și suport

Controlul deșeurilor, substanțelor toxice și a altor elemente perturbatoare

Control biologic

Control ecosistemic

Controlul fluxurilor

Fluxuri de masă

Fluxuri lichide Fluxuri gazoase (aer)


http://bd.eionet.europa.eu/

http://cices.eu/

10


Menținerea condițiilor fizice, chimice și biologice

Menținerea ciclului de viață, protecția habitatelor și a fondului genetic

Controlul bolilor și dăunătorilor Formarea solului Calitatea și cantitatea apei

Compoziția atmosferei și reglarea climei

Servicii culturale Interacțiuni fizice și intelectuale cu ecosistemele (aspecte de mediu)

Interacțiuni fizice și prin experimentare și observare

Interacțiuni intelectuale și de reprezentare

Interacțiuni spirituale, simbolice și de alte tipuri cu ecosistemele (aspecte de mediu)

Interacțiuni spirituale și/sau emblematice

Alte valori culturale Tabel 2.3. Tipologia serviciilor ecosistemice ca rezultat al interacțiunilor abiotice din sistemele naturale Secțiune Divizie Grup Exemple Servicii de producție abiotice

Substanțe nutriționale abiotice

Minerale e.g. sare Ne-minerale e.g. lumina soarelui

Materiale abiotice

Metalice e.g. minereuri metalice Ne-metalice e.g.minerale, agregate,

pigmenți, materiale de construcții (nisip, argilă)

Energie

Surse de energie regenerabile abiotice

e.g. vânt, valuri, hidroenergie

Surse de energie neregenerabile

e.g. cărbune, petrol, gaze naturale

Servicii de reglare și menținere prin structuri și procese abiotice naturale

Controlul deșeurilor, substanțelor toxice și a altor elemente perturbatoare

Prin procese chimice și fizice naturale

e.g. dispersie și diluare atmosferică; adsorbție și sechestrarea apei în sedimente; evaluare pe baza structurii fizice naturale


11


Controlul fluxurilor prin structuri abiotice naturale

Prin fluxuri solide (masă), lichide și gazoase (de aer)

e.g. protecție oferită de terase nisipoase și nămoloase; control topografic al eroziunii eoliene

Menținerea condițiilor fizice, chimice și abiotice

Prin procese chimice și fizice naturale

e.g. briză terestră și maritimă; zăpadă

Sevicii culturale dependente de structuri abiotice

Interacțiuni fizice și intelectuale cu ecosistemele (aspecte fizice)

Prin interacțiuni fizice și prin experimentare și observare sau prin interacțiuni intelectuale și de reprezentare

e.g. peșteri

Interacțiuni spirituale, simbolice și de alte tipuri cu ecosistemele (aspecte fizice)

În funcție de tip e.g. roci sacre sau alte structuri fizice sau spațiale

Identificarea serviciilor ecosistemice cheie se va realiza prin procese participative ale factorilor interesați, grupuri de utilizatori ai ecosistemelor naturale și semi-naturale din ariile protejate ROSCI0002 – Apuseni, ROSCI0067 – Deniz Tepe, ROSCI0224 – Scroviștea și prin integrarea percepțiilor actorilor sociali privind capacitatea ecosistemelor de a furniza diverse servicii.

3. Metode participative de evaluare a serviciilor ecosistemice

Evaluarea participativă a serviciilor ecosistemice este un proces complex ce trebuie să pornească de la recunoașterea dimensiunii sociale atât a serviciilor cât și a valorii acestora. Cu alte cuvinte, serviciile ecosistemice sunt definite social în sensul în care beneficiile aduse de existența și exploatarea sustenabilă a resurselor ecosistemice sunt tributare modului particular în care fiecare comunitate și fiecare societate definesc și valorizează aceste servicii.

Serviciile ecosistemice și valoarea lor variază în timp și spațiu în funcție de modul de definire socială a beneficiilor generate de resursele ecosistemice. Din acest punct de vedere este de așteptat ca aceeași resursă ecosistemică să aibă o anumită valoare pentru comunitatea locală și o cu totul altă valoare pentru comunitatea științifică sau pentru persoane din afara


12


comunităților locale. Sub acest aspect se impune a se face diferența dintre servicii ecosistemice absolute și servicii ecosistemice relative:

• servicii ecosistemice absolute = „beneficii” obiective ale resurselor ecosistemice ce nu depind de modul în care comunitatea locală se raportează la acestea. Termenul „beneficiu” este discutabil aici în condițiile în care clasificarea unui efect al existenței resurselor ca fiind pozitiv și deci beneficiu, se face prin raportare la un criteriu definit social. Din acest punct de vedere avem un „conflict” epistemologic în sensul în care se poate vorbi doar despre efecte absolute/obiective nu și despre servicii absolute/obiective. Atribuirea unei valori, pozitive sau negative, unui anumit tip de efect generat de existența unui ecosistem este un demers eminamente social și se face prin raportare la o serie de criterii subiective (conturate și acceptate social) cu privire la distincția dintre bine și rău.

• servicii ecosistemice relative = „beneficii” definibile prin raportare la sistemul atitudinal valoric al comunităților locale. Acest tip de beneficii implică luarea în considerare a sistemului atitudinal valoric dominant la nivel local, regional, național și global pentru a infera dacă un ecosistem prezintă un serviciu pozitiv sau negativ. Dimensiunea subiectivă joacă un rol central în evaluarea serviciilor ecosistemice având, în fapt, nu o evaluare unitară ci o constelație de evaluări funcție de experiența, valorile și interesele celor care fac evaluarea. Din această perspectivă, creșterea sau scăderea valorii serviciilor ecosistemice se poate face prin modificarea sistemului atitudinal valoric al actorilor sociali cu privire la ecosistemul analizat.

La nivelul mentalului colectiv se pot identifica:

a. Servicii ecosistemice pozitive - sunt serviciile care au, potrivit percepției actorilor locali, o contribuție pozitivă la asigurarea calității vieții pe plan local, regional sau național. Construirea unui consens social în privința orientării pozitive sau negative a unui serviciu ecosistemic nu este ușor de atins în condițiile în care există diferențe valorice semnificative între actorii sociali. Spre exemplu, instituirea unui sit Natura 2000 și a unor restricții imobiliare poate genera o apreciere pozitivă (serviciu) pentru cei preocupați de natură și conservarea speciilor și habitatelor dar o percepție negativă (deserviciu) pentru cei ce dețin terenuri cu valoare imobiliară mare dar inutilizabile din cauza restricțiiilor de constucții.


13


b. Servicii ecosistemice negative (deservicii ecosistemice) - sunt consecințe ecosistemice apreciate ca negative de către actorii locali. Apar atunci când interesele de dezvoltare socio-economică intră în contradicție cu preocupările pentru protecția și conservarea mediului. Astfel de atitudini este posibil să apară mai ales la nivelul actorilor ce dețin proprietăți în interiorul ariilor naturale dar nu le pot exploata sau folosi fără restricții. Deserviciile ecosistemice sunt preponderent întâlnite la nivel individual și rareori la nivel colectiv.

c. Servicii ecosistemice manifeste - sunt acele servicii ușor de recunoscut și identificat de către actorii sociali.

d. Servicii ecosistemice latente – sunt servicii cu un grad mai mic de vizibilitate însă a căror importanță este sesizabilă în timp.

Dimensiunea socială a serviciilor ecosistemice

Serviciile ecosistemice au o dimensiune socială pregnantă. Chiar dacă au o existenţă obiectivă (sunt furnizate independent de existenţa unei colectivităţi sociale care să le recunoască existenţa şi să le aprecieze utilitatea) serviciile ecosistemice sunt definite social în sensul în care societatea este cea care recunoaşte, evaluează şi stabileşte importanţa externalităţilor furnizate de ecosisteme.

Analiza monetară a serviciilor ecosistemice implică, cu necesitate, amendarea profundă a teoriilor economice clasice privind preţul de echilibru ca reflecţie a relaţiei dintre cerere şi ofertă (va fi realizată în cadrul activității A.2. Evaluarea economică a serviciilor furnizate de ecosistemele naturale și semi-naturale din ariile protejate pilot). Teoriile economice trebuie să ţină cont de particularităţile socio-culturale ale serviciilor ecosistemice şi de contextul socio-economic ce infuzează cu sens şi semnificaţie externalităţile ecosistemelor. Particularităţile centrale ale serviciilor ecosistemice derivă din caracterul lor public sau cvasi-public şi din producerea şi furnizarea lor independent de existenţa unei cereri sociale care să le recunoască importanţa. Caracterul lor de servicii publice sau cvasi-publice determină dificultăţi substanţiale de măsurare a valorii prin metoda disponibilității de plată a populaţiei în general sau a utilizatorilor serviciilor în mod special. Acesta este cazul tuturor acelor consumatori care, chiar dacă recunosc importanţa unui anumit serviciu, manifestă o disponibilitate redusă de plată


14


tocmai din cauza caracterului de bun public. În contextul proiectului ValueEcoServ este ilustrativă situaţia utilizatorilor de apă potabilă din izvoarele ce se găsesc la nivelul Munţilor Apuseni. Localnicii valorizează superior aceste servicii de producţie (izvoare de apă potabilă) însă manifestă o opoziţie radicală cand vine vorba de a plăti pentru apa pe care o captează din natură. Analiza socială se impune aşadar celei economice pe care o precede şi o determină căci valoarea socială atribuită unui anumit serviciu ecosistemic determină valoarea lui monetară prin motivaţiile de tip etic sau moral ce conferă serviciilor în cauză o valoare utilitară superioară.

Definirea socială a serviciilor ecosistemice se reflectă în cel puţin două aspecte:

a. Societatea este cea care conştientizează şi recunoaşte sau nu existenţa unei anumite externalităţi pozitive a ecosistemelor. Din punct de vedere sociologic un serviciu ecosistemic există doar în măsura în care acesta este cunoscut şi recunoscut ca atare de către comunitate. Termenul de comunitate este unul cu o diversitate internă bogată reunind o multitudine de actori cu experienţe, competenţe, valori şi roluri sociale extrem de variate. Funcţie de aceste praticularităţi unii actori pot conştientiza şi recunoaşte un număr mai mare de servicii ecosistemice în timp ce alţii le pot contesta. Se poate vorbi astfel despre un caracter relativ al serviciilor ecosistemice semnificând faptul că o anumită externalitate a unui ecosistem poate fi conştientizată sau nu la nivelul anumitei colectivităţi independent de existenţa sa obiectivă. Definirea socială a unui serviciu ecosistemic nu implică o unanimitate socială în ceea ce priveşte conştientizarea şi recunoaşterea existenţei acelui serviciu. O segmentare a actorilor sociali în funcţie de relevanţa acestora pentru obiectivele de mediu permite o identificare a celor mai importanţi actori la nivelul cărora este necesară conştientizarea serviciilor ecosistemice pentru a determina o orientare atitudinală favorabilă faţă de acestea: actori locali (persoane ce locuiesc în interiorul sau proximitatea ariilor naturale sau care îsi desfășoară activitatea în interiorul acestora) şi decidenţi politici (actori instituţionali responsabili de elaborarea şi implementarea politicilor de protecţie a mediului).

b. Societatea este cea care stabileşte gradul de importanţă pentru un anumit serviciu ecosistemic într-un anumit context social specific. Diversitatea sistemelor atitudinal valorice ale actorilor sociali face ca acelaşi serviciu să fie apreciat diferit de diferiţi actori. Importanţa serviciilor ecosistemice este definită exclusiv social prin raportare la sistemul


15


atitudinal valoric al celor ce fac evaluarea acestora. Din această perspectivă importanţa serviciilor ecosistemice variază nu doar de la un actor la altul dar şi în timp în cazul aceluiaşi actor în funcţie de evoluţia cunoaşterii sociale şi a modificărilor la nivelul conştiinţei colective. Mai mult, în funcţie de sistemul atitudinal valoric şi de interesele actorilor sociali, ceea ce apare ca serviciu pentru unii actori poate fi definit ca deserviciu pentru alţi actori sociali. Acest conflict potenţial în ceea ce priveşte serviciile ecosistemice intervine în cazul tensiunilor ce pot apărea la nivelul cererii şi consumului de servicii ecosistemice alternative. În mod specific, intensificarea consumului pentru anumite servicii cum ar fi exploatarea lemnului sau a resurselor minerale din interiorul unui ecosistem poate genera limite în ceea ce priveşte producţia şi consumul altor servicii ecosistemice precum serviciile de recreere legate de frumuseţea şi valoarea turistică a peisajului.

Dimensiunea socială a valorii serviciilor ecosistemice reclamă utilizarea unui cumul de metode de măsurare şi evaluare a acestora care să surprindă tocmai această varietate culturală a actorilor sociali şi care să ţină cont de mozaicul de interese, valori şi expectanţe la nivelul conştiinţelor individuale şi de grup.

Metode şi principii metodologice în evaluarea serviciilor ecosistemice

Asumându-şi dimensiunea socială a serviciilor ecosistemice orice încercare de evaluare a acestora trebuie să adopte o serie de principii metodologice care să permită surprinderea diversității şi dinamicii sistemelor atitudinal valorice ale actorilor sociali. Trei sunt principiile cele mai relevante şi anume:

1. Abordare participativă - identificarea şi aprecierea importanţei serviciilor ecosistemice trebuie să ţină cont de mozaicul de sisteme valorice ale comunităţilor locale şi să surprindă nu poziţia unui expert ci poziţia tuturor stakeholderilor locali, regionali şi naţionali.

2. Abordare inclusivă bazată pe mobilizarea reprezentanţilor tuturor grupurilor de interese la nivel local, regional şi naţional. Evaluarea serviciilor ecosistemice necesită astfel un proces de segmentare prealabilă a factorilor interesaţi şi cooptare a acestora în procesul de identificare şi ierarhizare a serviciilor sociale.


16


3. Abordare deliberativă centrată pe discutarea publică/de grup a serviciilor ecosistemice. Demersul deliberativ are un efect multiplu la nivel individual şi de grup contribuind la: conştientizarea diferenţelor de percepţie privind numărul şi importanţa

serviciilor ecosistemice; aprofundarea înţelegerii individuale cu privire la multitudinea serviciilor

ecosistemice şi importanţa acestora; construirea unei înţelegeri comune, negociate cu privire la cele mai importante

servicii ecosistemice.

În ceea ce priveşte metodele de cercetare şi evaluare a valorii serviciilor ecosistemice se diferenţiază câteva categorii mari utilizate, de cele mai multe ori, complementar:

a. metode calitative (interviu, focus grup, brainstorming) vs. metode cantitative (sondaje de opinie, analiză statistică secundară);

b. metode consultative (interviu, chestionar sociologic) vs. metode deliberative (grupuri decizionale);

c. metode de analiză individuală (interviu, chestionar-sondaj) vs. metode de grup (focus grup, grupuri decizionale).

Inventarul metodelor de cercetare este vast, incluzând aproape toată gama metodelor de cercetare din sfera sociologiei şi marketingului. Astfel, alegerea unui anumit set de metode şi instrumente pentru evaluarea serviciilor ecosistemice trebuie să ţină cont de constrângerile de timp şi resurse ce condiţionează demersul analitic.

Metodologia utilizată în proiectul ValueEcoServ

Evaluarea serviciilor ecosistemice în cadrul proiectului ValueEcoServ a inclus trei etape distincte: i) identificarea serviciilor, ii) ierarhizarea serviciilor și iii) evaluarea monetară.


17


Etape în evaluarea serviciilor ecosistemice

Etapa 1: Identificarea serviciilor ecosistemice (etapă aferentă activității A.1. Cuantificarea serviciilor furnizate de ecosistemele naturale și semi-naturale din ariile protejate pilot)

Scop

• Realizarea unui index cu serviciile ecosistemice furnizate de ariile naturale analizate.

Metode:

1. Chestionar sociologic cu listă predefinită de servicii ecosistemice; 2. Brainstorming; 3. Fuzzy cognitive mapping (FCM).

Etapa 2: Evaluarea importanţei/semnificaţiei sociale a serviciilor ecosistemice și ierarhizarea acestora (etapă aferentă activității A.1. Cuantificarea serviciilor furnizate de ecosistemele naturale și semi-naturale din ariile protejate pilot)

Scop:

• Ierarhizarea socială a serviciilor ecosistemice; • Identificarea celor mai importante servicii ecosistemice din perspectiva

sistemului atitudinal valoric al actorilor sociali.


18


Metode:

1. Chestionar sociologic – aprecierea individuala a importanței serviciilor pe o scală de la 1 la 10;

2. Vot de grup; 3. Compararea pe perechi a celor mai importante 10 servicii ecosistemice; 4. Analiza cauzală a relațiilor de influență reciprocă dintre serviciile

ecosistemice; 5. Fuzzy cognitive mapping (FCM).

Etapa 3: Aprecierea monetară a valorii serviciilor ecosistemice (etapă aferentă activității A.2. Evaluarea economică a serviciilor furnizate de ecosistemele naturale și semi-naturale din ariile protejate pilot)

Scop:

• Stabilirea unei valori monetare pentru serviciile ecosistemice.

Metode de identificare a serviciilor ecosistemice:

1. metoda anchetei sociologice. A fost utilizat un chestionar sociologic cuprinzând o listă cu 45 servicii ecosistemice, subiecţii fiind rugaţi să precizeze: i) dacă acel serviciu este prezent la nivelul ariei naturale supuse evaluării şi ii) să indice, pe o scală de la 1 la 10, importanţa acelui serviciu (1 însemnând deloc important, iar 10 foarte important).

2. metoda brainstorming având ca scop identificarea tuturor serviciilor ecosistemice aşa cum sunt ele reprezentate la nivelul actorilor interesaţi. Metoda a implicat, într-o primă fază, consemnarea necritică a serviciilor indicate de participanţi.


19


Metode de ierarhizare a serviciilor ecosistemice:

3. Metoda votului de grup. Metoda a avut ca scop ierarhizarea serviciilor ecosistemice indicate de participanţi prin metoda brainstorming şi identificarea celor mai importante servicii ecosistemice. În mod concret metoda a implicat trei etape distincte şi anume: i) Deliberare cu privire la serviciile ecosistemice identificate în cadrul sesiunii de

brainstorming. ii) Ierarhizarea serviciilor prin vot de grup. Fiecare participant a avut cinci

posibilități de vot (buline autoadezive care trebuiau lipite în dreptul serviciilor ecosistemice pe care le considera importante) pentru a indica cinci cele mai importante servicii ecosistemice dintre cele identificate prin metoda brainstorming.

iii) Prezentarea şi discutarea ierarhiei rezultate în urma votului.

4. Metoda comparației pe perechi. Metoda și-a propus o analiză riguroasă a celor mai importante 10 servicii ecosistemice aşa cum au fost ele indicate prin metoda votului. În mod concret metoda comparaţiei pe perechi a solicitat participanţilor să compare două câte două cele mai importante servicii ecosistemice pentru a indica care dintre cele două este cel mai important. Pentru realizarea acestui demers au fost utilizate matrici de comparaţie care au fost completate în grupuri mici de 3-4 participanţi. Matricele de comparaţie au fost apoi colectate şi procesate de membrii echipei de proiect.

5. Metoda analizei cauzale. Este o metodă ce analizează în profunzime cele mai importante servicii ecosistemice urmărind relaţiile cauzale (dependenţă) între acestea. Un serviciu ecosistemic este cu atât mai important cu cât existenţa lui stă la baza altor servicii ecosistemice. Spre exemplu serviciul de purificare a aerului prin fixarea carbonului favorizează o serie de alte beneficii/ servicii precum valoare turistică, biodiversitate etc. Metoda analizei cauzale presupune analiza influenţelor reciproce dintre servicii prin urmarea unui protocol de dezbatere bazat pe o serie de întrebări specifice:

a. Serviciul A influenţează serviciul B pozitiv, negativ sau nu are nicio influenţă? b. Cât de puternică este această influenţă: slabă, potrivită sau puternică?


20


Metoda anchetei sociologice

Scop: identificarea şi ierarhizarea serviciilor ecosistemice la nivelul unei arii naturale.

Descriere: chestionar sociologic cuprinzând o listă de servicii ecosistemice predefinite din care actorii trebuiau să aleagă serviciile existente la nivelul ariei naturale în discuţie şi să le indice importanţa. Ulterior, chestionarele sunt procesate statistic, fiind realizate liste cu serviciile ecosistemice şi importanţa lor. Metoda este utilizabilă la nivel naţional pe eşantioane reprezentative de subiecţi.

Avantaje: metoda standardizată ce permite identificarea uşoară şi ierarhizarea serviciilor pe baza ponderii statistice cumulate pentru toți actorii intervievaţi. Se poate aplica pe grupuri largi de oameni. Demersul cognitiv este unul accesibil având la bază recunoașterea de către subiecţi a unor servicii ecosistemice.

Dezavantaje: răspunsurile predefinite pot favoriza indicarea unor servicii pe care actorii locali nu le conştientizează în mod real. Unii actori pot întâmpina dificultăţi de înţelegere a limbajului-serviciilor descrise în chestionarul sociologic, ceea ce face necesară existenţa unor operatori de administrare a chestionarelor. Nu în ultimul rând, gradul de cunoaștere asupra tuturor serviciilor ecosistemice din sit este limitat, existând posibilitatea ca un serviciu să existe dar subiecții să nu știe despre existența acestuia.

Metoda brainstorming

Scop: identificarea serviciilor ecosistemice la nivelul unei arii naturale.

Descriere: Această metodă este folosită în general cu scopul generării de idei noi, în unele cazuri considerate creative și inovative. În grup, indivizii generează idei despre serviciile ecosistemice furnizate de sit fără ca acestea să fie supuse dezbaterii. Fiecare individ este liber să menționeze orice aspect pe care îl consideră un serviciu ecosistemic furnizat de sit, sau în cazul workshopului național, furnizat de ariile protejate din România. Scopul final este de a genera o listă cât mai mare de servicii ecosistemice care pot fi evaluate ulterior. În această fază, nicio idee nu este criticată.


21


Avantaje: Este o metodă ușor de înțeles și necostisitoare. Poate genera în scurt timp foarte multe idei și încurajează gândirea creativă (outside the box). Nu în ultimul rând, implică toți participanții în demersul de identificare a serviciilor ecosistemice.

Dezavantaje: Pot apărea în discuție idei care nu sunt în mod necesar servicii ecosistemice. În unele situații, este dificil să implici toți participanții în discuție, mai ales când există participanți cu o abilitate ridicată de a își exprima coerent ideile. Având în vedere că participanții sunt stakeholderi cu anumite interese la nivelul sitului, există astfel posibilitatea ca serviciile menționate să fie ale celor mai vocali participanți.

Metoda votului de grup

Scop: ierarhizarea serviciilor ecosistemice la nivelul unei arii naturale.

Descriere: Serviciile ecosistemice rezultate în urma brainstorming-ului au fost ierarhizate prin vot, în urma deliberării. Regula de vot a fost cea prin care puteau fi aprobate maximum 5 servicii ecosistemice de fiecare participant. De asemenea, fiecare participant putea oferi maximum 5 voturi unui singur serviciu, în condițiile în care considera că unul singur este relevant. La final, cele mai importante 10 servicii ecosistemice, rezultate din însumarea tuturor voturilor sunt discutate.

Avantaje: Prin această metodă se poate realiza o ierarhizare calitativă, având în vedere că participanții deliberează inițial și ulterior votează care sunt cele mai importante pentru sit. Această metodă ajută la identificarea serviciilor care la nivel colectiv sunt apreciate ca fiind importante.

Dezavantaje: Pentru că votul este democratic, există posibilitatea ca părerile fundamentate științific să nu fie luate în considerare și astfel servicii importante să fie lăsate în afara ierarhiei. De asemenea, deliberarea poate să ia foarte mult timp.


22


Metoda comparației pe perechi


Descriere: În continuarea votului de grup, serviciile ecosistemice furnizate de siturile naturale au fost ierarhizate pe perechi în grupuri mici de aproximativ 3, 4 persoane. Astfel, fiecărui serviciu îi este atribuită o importanță prin raportarea la alte servicii. Toate serviciile din cele identificate prin metoda votului de grup au fost comparate între ele, două câte două.

Avantaje: Avantajul principal este legat de stabilirea valorii unui serviciu ecosistemic prin raportare la valoarea altui serviciu ecosistemic. Astfel, pot fi observate situații în care anumite beneficii furnizate de sit sunt mai importante în anumite contexte și situații specifice. Metoda este ușor de înțeles și puțin solicitantă.

Dezavantaje: Metoda nu poate fi folosită pentru a ierarhiza un număr mare de servicii. De asemenea, există posibilitatea ca participanții să nu poată ajunge la un consens cu privire la importanța mai mare a unui serviciu dintr-o pereche.

Metoda analizei cauzale


Descriere: Metodologia are ca scop stabilirea relațiilor de cauzalitate între serviciile ecosistemice și intensitatea acestor relații, din perspectiva stakeholderilor. Cu alte cuvinte, ajută la identificarea serviciilor care sunt determinanți pentru alte servicii ecosistemice. Metoda este în general folosită cu experți în domeniile în care se identifică relațiile cauzale.

Avantaje: Ajută la identificarea acelor servicii ecosistemice fără de care nu ar fi posibilă existența altora. De exemplu, dacă pentru un grup de stakeholderi pășunatul este un serviciu important, dar acesta este determinat de modalitatea în care pășunile sunt conservate, atunci conservarea pășunilor este un serviciu cel puțin la fel de important ca pășunatul.


23


Dezavantaje: Anumite cauze pot fi atribuite greșit pentru anumite fenomene, la fel și intensitatea relației. De asemenea, există posibilitatea ca anumite servicii ecosistemice să fie determinate și de alți factori care nu sunt incluși în lista serviciilor oferite participanților în vederea stabilirii relațiilor cauzale.

Sinteza datelor și cunoștințelor tradiționale este o activitate dificilă atât din punctul de vedere

al tipului datelor cât și din punctul de vedere al modului de colectare al acestora. În științele

sociale există o serie de metode care sunt special concepute pentru aceasta (chestionare, focus

groups etc). Una din dificultățile majore este reprezentată de surprinderea dinamicii sistemelor

pe de o parte și pe de altă parte de necesitatea integrării datelor din surse disparate.

Fuzzy cognitive mapping (FCM) este o metodă care surmontează aceste dificultăți permițând

combinarea acestora și prezentarea într-o formă accesibilă pentru factorii decizionali dar și

realizarea de modelări ca suport pentru actul decizional.

Serviciile ecosistemice identificate ca beneficii obținute de oameni din natură sunt grupate în

servicii de producție, reglare, suport și servicii culturale. Serviciile ecosistemice sunt definite

social (de cele mai multe ori) fiind dependente de modul particular în care comunitățile

definesc și valorizează aceste servicii. Valoarea unui anumit tip de serviciu ecosistemic este

determinată de cerere și ofertă. În plus, factorii determinanți atât ai ofertei (funcțiile

ecologice), cât și ai cererii (utilizare, preferințele și caracteristicile beneficiarilor) de servicii

ecosistemice sunt foarte variabili la diferite scări spațio-temporale. Valorizarea diferențiată a

serviciilor economice în funcție de factori socio-economici de la nivelul de educație și până la

proximitatea sau dependența de anumite servicii ecosistemice a constituit una dintre ipotezele

proiectului ValueEcoServ. Pentru aceasta s-a aplicat FCM într-o manieră ierarhizată de la nivel

local la nivel național cu scopul evidențierii diferențelor de valorizare a serviciilor ecosistemice.


24


Metoda de analiză presupune identificarea unor proprietăți ale sistemelor fie în mod individual

prin analiza legăturilor dintre diferite elemente ale acestuia sau în mod colectiv prin

participarea și negocierea între participanți a elementelor între care există legături. În același

timp metoda presupune stabilirea de către stakeholderi a tipului de relație (negativă sau

pozitivă) între elementele identificate cu scopul surprinderii modului de funcționare a

sistemului analizat. Metoda produce un model conceptual care nu este limitată de valorile

exacte și măsurători, și, prin urmare, este foarte potrivit pentru a reprezenta cunoștințe relativ

nestructurate și cauzalități exprimate în forme imprecise. În plus, este potrivit pentru

includerea cunoștințelor din diferite științe, cum ar fi cunoștințele naturale, precum și probleme

sociale și alte aspecte (Isak, 2009). Numeroși autori au subliniat și limitele acestei abordări și în

special faptul că rezultatul aplicării acestei metode este o hartă cognitivă, care surprinde, cu

alte cuvinte, doar o parte dintre caracteristicile sistemelor identificate(Özesmi & Özesmi 2004).

FCM este în sine o metodă bazată pe reprezentarea subiectivă a sistemului de către anumiți

stakeholderi dar rezultatul este de cele mai multe ori o descriere exactă a modului de

funcționare a sistemului, fiind de cele mai multe ori o reprezentare a celor care au cunoștințe

largi despre funcționarea sistemului în sine.

Toate aceste elemente (lucrul în comun – fapt ce presupune negociere și repect pentru

necesitățile celorlalți participanți la realizarea modelului; posibilitatea de surprindere a

caracteristicilor esențiale ale sistemului, usurința în realizare și utilitatea pentru actul

decizional) sunt cei mai mari susținători ai utilizării acestui tip de analiză în cadrul identificării

serviciilor ecosistemice.

În acest moment evaluarea serviciilor ecosistemice nu se realizează după o metodologie unitară

(Maes și colab. 2014). Pe deplin constienți că identificarea, cartarea și evaluarea serviciilor

ecosistemice în ariile protejate dar și în afara lor nu se poate realiza doar utilizând o singură

metodă, în cadrul proiectului ne-am propus sa dezvoltăm o metodologie (în cadrul activității


25


A.3.1. Elaborarea ghidului metodologic pentru evaluarea rapidă a serviciilor ecosistemice din

ariile protejate din România) care să permită integrarea unui set de metode suficient de

flexibile și care să poată fi utilizat în funcție de necesitățile de analiză (figura 3.1).

Figura 3.1. Metodologia propusă pentru identificarea, cartarea și evaluarea serviciilor

ecosistemice

Ca urmare, în cadrul proiectului ValueEcoServ ne-am propus să dezvoltăm o metodologie de

evaluare a serviciilor ecosistemice și a cartării acestora prin integrarea tehnicilor adecvate,

selectate pe baza experienței din studiile de caz, într-un ansamblu de instrumente de cartare și


26


evaluare care depinde în mare măsură de tipul și calitatea datelor disponibile pentru fiecare

zonă în parte și care să se bazeze pe implicarea diferiților stakeholderi (Figura 3.2).

Figura 3.2. Tipul și implicarea stakeholderilor în identificarea serviciilor ecosistemice

4. Organizarea atelierelor de lucru

Pentru suprinderea cunoștințelor și atitudinilor actorilor sociali cu privire la valoarea serviciilor ecosistemice din ariile studiate s-au organizat, în fiecare arie, câte două ateliere, unul dedicat actorilor din interiorul și proximitatea ariilor naturale vizate și unul cu actori regionali. De asemenea, a fost organizat și un atelier de lucru la nivel național. Modul de derulare a fost similar, scopurile urmărite fiind:

a. Identificarea participativă a serviciilor ecosistemice la nivelul siturilor Natura 2000;

b. Ierarhizarea importanței servicilor ecosistemice pentru actorii sociali.


27


Pentru atingerea acestor obiective, atelierele, cu o durată de 2 zile, au fost structurate pe următoarele teme:

- Prezentare proiect, scop atelier;

- Prezentare participanți;

- Prezentarea conceptului de serviciu ecosistemic;

- Prezentarea sitului Natura 2000 asupra căruia se derulează procesul de evaluare a serviciilor ecosistemice;

- Identificarea serviciilor ecosistemice – cartografierea serviciilor conștientizate;

- Descrierea preliminară a serviciilor identificate;

- Aprecierea importanței serviciilor pentru participanți;

- Încheierea atelierului.

S-au desfășurat 7 workshopuri cu factorii de interes local, regional și național pentru identificarea serviciilor ecosistemice, după cum urmează:

1. Workshop local situl Scroviștea, Primăria comunei Periș – județul Ilfov (16-17 februarie 2016). La atelierele de lucru au participat 21 de persoane din localitățile Periș, Snagov, Ciolpani (Ilfov) și Niculești (Dâmbovița) și municipiul București reprezentând autorități publice, unități de învățământ, agenți economici (pescuit, construcții), ong-uri, custozii sitului (Asociaţia pentru Protejarea Habitatelor Naturale şi Clubul Ecologic UNESCO ProNatura Asociaţia pentru Protejarea Habitatelor Naturale), localnici.

2. Workshop regional situl Scroviștea, București (22-23 februarie 2016). La atelierele de lucru au participat 15 de persoane reprezentând instituții din regiunea București-Ilfov (APM București, Direcția Agricolă Ilfov, Direcția Silvică Ilfov, ADR București Ilfov, Direcția de Statistică Ilfov), ong-uri etc.

3. Workshop local situl ROSCI0067 Deniz Tepe, Primăria comunei Mihail Kogălniceanu – județul Tulcea (1-2 martie 2016). La atelierele de lucru au participat 20 de persoane reprezentând agenți economici (Pig Com, Lorem Consult, Agropav, FF Wind Energy-Tulcea, Romagra) reprezentanți ai primăriilor din zonă: M. Kogălniceanu, M. Bravu, Nalbant, crescători de animale: Asociaţia Hagilarea - Lăstuni, Asociația de păstori M.


28


Kogălniceanu, Ferma Adaflor-Zebil, proprietari de terenuri: Nur Srl - Lăstuni, Agrosponte Srl, Biblioteca Nalbant, Școala gimnazială M. Kogălniceanu, Parohia M. Kogălniceanu; reprezentanți ai centrului de informare turistică din Babadag și Fundația Eco Pontica, co-custodele sitului.

4. Workshop regional situl ROSCI0067 Deniz Tepe, Hotel Delta – Municipiul Tulcea (3-4 martie 2016). La atelierele de lucru au participat 16 de persoane reprezentând Garda Națională de Mediu - Comisariatul județean Tulcea, Agenția pentru Protecția Mediului Tulcea, Consiliul Județean Tulcea, Institutul de Cercetări Eco Muzeale Tulcea, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, Autoritatea Națională de Turism-biroul Tulcea, Centrul Naţional de informare şi Promovare Turistică Tulcea, Eco Green Consulting Srl - consultanță de mediu, agenți economici: Delta Art Srl și Fundația Eco Pontica, co-custodele sitului.

5. Workshop local situl ROSCI0002 Apuseni, Centrul de vizitare al PN Apuseni – Gîrda Arieșeni, comuna Gîrda de Sus, județul Alba (15-16 martie 2016). La atelierele de lucru au participat 32 de persoane din județele Alba, Bihor și Cluj reprezentând: Administrația Parcului Natural Apuseni (custodele sitului), primării din localități cuprinse în sit: Gîrda de Sus, Beliș, Călățele, Scărișoara, Horea, Mărgău; ocoale silvice: OS Codrii Beiușului, OS Sudrigiu, OS Șoimi, OS Gârda, OS Horea; proprietari de pensiuni din Arieșeni; școli din zona sitului: Mărișel).

6. Workshop regional situl ROSCI0002 Apuseni, Hotel Central – municipiul Cluj Napoca, județul Cluj (17-18 martie 2016). La atelierele de lucru au participat 24 de persoane reprezentând Agențile pentru Protecția Mediului Cluj, Bihor și Alba, GNM-Comisariatele județene Cluj și Alba, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Alba Iulia, Administrația Natura 2000 Trascău– Alba Iulia, Administrația Bazinală de Ape - Someș Tisa, Fundația Potaissa din Turda, Societatea Națională de Speologie, Institutul de Speologie ”Emil Racoviță”, Asociația pentru Protecția Liliecilor, Facultatea de Biologie – UBB Cluj, Facultatea de Geografie – UBB Cluj, Facultatea de Știința și Ingineria Mediului – UBB Cluj, Autoritatea Națională pentru Turism – biroul Cluj și Administrația Parcului Natural Apuseni – jud. Bihor (custodele sitului).

7. Workshop național pentru toate cele 3 situri pilot ROSCI0002 Apuseni, ROSCI0224 Scroviștea și ROSCI0067 Deniz Tepe, Hotel Double Tree - municipiul București (29-30


29


martie 2016). La atelierele de lucru au participat 31 de persoane reprezentând Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Agenția Națională pentru Protecție Mediului, Garda Națională de Mediu, RNP Romsilva, Administrația Națională Apele Române, Autoritatea Națională pentru Turism, Agenția Spațială Română, Agenția Națională pentru Resurse Minerale, Agenția pentru Protecția Mediului Ilfov, Consiliul Județean Ilfov, ASAS- Ghe. Ionescu Sisești, Facultatea de Geografie-Universitatea București, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Protecția Mediului, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Turism, Federația pentru Apărarea Pădurilor, Confederatia Consilva, WWF Danube Carpahtian Programme Romania, Asociația GeoD, Asociaţia Carpat Bike, Romaqua Grup, Societatea Ornitologică Română – co-custodele ROSCI0067 Deniz Tepe și ROSCI0224 Scroviștea, Asociația UNESCO- Pro Natura co-custodele ROSCI0224 Scroviștea.

Alte detalii privind organizarea atelierelor de lucru sunt prezentate pe website-ul proiectului, la următoarele adrese:

http://valueecoserv.cndd.ro/workshopuri-rosci0002-apuseni/

http://valueecoserv.cndd.ro/workshopuri-rosci0067-deniz-tepe/

http://valueecoserv.cndd.ro/workshopuri-rosci0224-scrovistea/

http://valueecoserv.cndd.ro/workshop-national/






30


Rezultate

1. Structura și distribuția spațială a ecosistemelor din ariile protejate pilot

Principalele tipuri de ecosisteme din ROSCI0002 – Apuseni (Figura 1.6) au fost identificate pe baza modului de acoperire a terenului (Figura 1.5 și Tabel 1.1).

Figura 1.5. Modul de acoperire a terenului în ROSCI0002 – Apuseni


31


Tabel 1.1. Principalele tipuri de acoperire a terenului în ROSCI0002 – Apuseni Tipuri de acoperire a terenului % Corpuri de apă 0,72 Păduri de conifere 42,69 Păduri de foioase 16,87 Păduri mixte 12,63 Pajiști naturale 4,61 Pășuni secundare 8,77 Spațiu urban discontinuu și spațiu rural 0,95 Terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație naturală 0,29 Unități industriale sau comerciale 0,01 Vegetație subalpină 0,44 Zone de culturi complexe 5,89 Zone de tranziție cu arbuști (în general defrișate) 6,11 Total 100

Figura 1.6. Principalele tipuri de ecosisteme în ROSCI0002 – Apuseni


32


Principalele tipuri de ecosisteme din ROSCI0067 – Deniz Tepe (Figura 1.8) au fost identificate pe baza modului de acoperire a terenului (Figura 1.7 și Tabel 1.2).

Figura 1.7. Modul de acoperire a terenului în ROSCI0067 – Deniz Tepe

Tabel 1.2. Principalele tipuri de acoperire a terenului în ROSCI0067 – Deniz Tepe Tipuri de acoperire a terenului % Pajiști naturale 92,08 Terenuri arabile neirigate 7,92 Total 100


33


Figura 1.8 Principalele tipuri de ecosisteme în ROSCI0067 – Deniz Tepe

Principalele tipuri de ecosisteme din ROSCI0224 – Scroviștea (Figura 1.10) au fost identificate pe baza modului de acoperire a terenului (Figura 1.9 și Tabel 1.3).

Figura 1.9. Modul de acoperire a terenului în ROSCI0224 – Scroviștea


34


Tabel 1.3. Principalele tipuri de acoperire a terenului în ROSCI0224 – Scroviștea Tipuri de acoperire a terenului % Corpuri de apă 2,54 Livezi 1,70 Păduri de foioase 90,96 Spațiu urban discontinuu și spatiu rural 0,15 Terenuri arabile neirigate 3,70 Terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație naturală 0,85 Unități industriale sau comerciale 0,10 Vii 0,002 Zone de culturi complexe 0,001 Total 100

Figura 1.10. Principalele tipuri de ecosisteme în ROSCI0224 – Scroviștea


35


2. Identificarea actorilor sociali din ariile protejate pilot

Actorii sociali din ariile protejate pilot sunt prezentați în tabelele 2.1, 2.2 și 2.3.

Tabel 2.1. Actori sociali ROSCI0002 – Apuseni Nr.crt Judet Localitate Tip instituție Denumire

1 Alba Albac Autorități locale Primăria Albac

2 Alba Albac Instituții publice Grup Şcolar Agromontan "Ţara Moţilor" Albac

3 Alba Arieșeni Autorități locale Primăria Arieșeni 4 Alba Arieșeni Instituții publice Grup Școlar de Turism Arieșeni 5 Alba Gîrda de Sus Autorități locale Primăria Gîrda de Sus

6 Alba Gîrda de Sus Instituții publice Școala Gimnazială "Emil Racoviță" Gîrda de Sus

7 Alba Horea Autorități locale Primăria Horea 8 Alba Scărișoara Autorități locale Primăria Scărișoara 9 Alba Scărișoara Instituții publice Şcoala Gimnazială Scărişoara 10 Bihor Budureasa Autorități locale Primăria Budureasa

11 Bihor Budureasa Instituții publice Şcoala Gimnazială Nr. 1 Budureasa

12 Bihor Bunteşti Autorități locale Primăria Buntești 13 Bihor Bunteşti Instituții publice Școala Gimnazială Nr.1 Buntești 14 Bihor Cîmpani Autorități locale Primăria Cîmpani

15 Bihor Cîmpani Instituții publice Școala Gimnazială "Georgiu Popa" Cîmpani

16 Bihor Nucet Autorități locale Primăria Nucet 17 Bihor Nucet Instituții publice Şcoala Gimnazială Nr.1 Nucet 18 Bihor Pietroasa Autorități locale Primăria Pietroasa 19 Bihor Pietroasa Instituții publice Şcoala Gimnazială nr. 1 Pietroasa 20 Cluj Beliş Autorități locale Primăria Beliş

21 Cluj Beliş Instituții publice Şcoala Gimnazială "Avram Iancu" Beliș Cluj

22 Cluj Călățele Autorități locale Primăria Călățele 23 Cluj Călățele Instituții publice Şcoala Gimnazială Călățele 24 Cluj Măguri-Răcătău Autorități locale Primăria Măguri-Răcătău 25 Cluj Măguri-Răcătău Școala Gimnazială Școala Gimnazială Măguri-


36


Măguri-Răcătău Răcătău 26 Cluj Mărgău Autorități locale Primăria Mărgău 27 Cluj Mărgău Instituții publice Şcoala cu clasele I-Viii Mărgău 28 Cluj Mărișel Autorități locale Primăria Mărișel 29 Cluj Mărișel Instituții publice Școala Pelaghia Roșu 30 Cluj Săcuieu Autorități locale Primăria Săcuieu 31 Cluj Săcuieu Instituții publice Şcoala Gimnazială Săcuieu 32 Alba Izvoarele Instituții private Ocolul Silvic Horea - Apuseni SRL 33 Cluj Cluj-Napoca ONG Asociaţia Ecouri Verzi 34 Alba Unirea ONG Raza Speranței din Ardeal

40 Alba Alba Iulia Instituții publice Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Alba

41 Alba Cîmpani Instituții publice Centru local APIA Câmpeni, jud. Alba

42 Cluj Cluj-Napoca Instituții publice Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Cluj

43 Cluj Huedin Instituții publice Centru local APIA Huedin jud. Cluj

44 Bihor Oradea Instituții publice Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Bihor

45 Bihor Beiuș Instituții publice Centru local APIA Beiuș jud. Bihor 46 Bihor Stei Instituții publice Centru local APIA Stei jud. Bihor 48 Cluj Cluj-Napoca UBB Cluj Napoca Facultatea de Biologie și Geologie 49 Cluj Cluj-Napoca UBB Cluj Napoca Facultatea de Geografie

50 Bihor Oradea Universitatea din Oradea

Facultatea de Geografie, Turism şi Sport

54 Cluj Cluj-Napoca ONG Asociaţia Ecouri Verzi 55 Cluj Cluj-Napoca ONG Asociaţia ”Centrul Pentru Politici”

56 Alba Alba-Iulia ONG Asociaţia pentru Ecologie și Turism Nasapiste

57 Cluj Cluj-Napoca ONG Uniunea Munții Apuseni

58 Cluj Cluj-Napoca ONG Clubul de Ecologie și Turism Montan Albamont

59 Cluj Cluj-Napoca ONG Green&Wild Association

60 Cluj Cluj-Napoca ONG Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN)

61 Cluj Cluj-Napoca ONG Centrul de Inițiativă pentru Mediu

62 Bihor Com. Rieni Instituții publice Administrația Parcului Natural Apuseni


37


63 Cluj Cluj-Napoca ONG Asociaţia Ecologistă "Floarea de Colț" - Cluj Napoca

64 Cluj Cluj-Napoca ONG Asociaţia pentru Integritatea Mediului Organic și Natural, “Aim On“

65 Alba Zlatna ONG Asociaţia de Turism şi Ecologie TRASCĂU CORP

Tabel 2.2. Actori sociali ROSCI0067 – Deniz Tepe Nr.crt Judet Localitate Tip instituție Denumire 1 Tulcea Mihai Bravu Autorități locale Primăria Mihai Bravu

2 Tulcea Mihai Bravu Instituții publice Şcoala Gimnazială Mihai Bravu

3 Tulcea Mihail Kogălniceanu Autorități locale Primăria M. Kogalniceanu

4 Tulcea Mihail Kogălniceanu Instituții publice Şcoala Gimnazială Mihail Kogălniceanu

5 Tulcea Tulcea Instituții publice Ocolul Silvic Tulcea 6 Tulcea Babadag Instituții publice Ocolul Silvic Babadag

Tabel 2.3. Actori sociali ROSCI0224 – Scroviștea

Nr.crt Judet Localitate Tip instituție Denumire 1 Dîmbovița Niculești Autorități locale Primăria Niculești

2 Ilfov Ciolpani RAPPS - Sucursala Agrosilvică și de Agrement Scroviștea

cu subunitatea Complex Snagov-Parc Comuna Ciolpani, Șos. Bucuresti-Ploiești km. 32, județul Ilfov

3 Prahova Ploiești ONG Fundația Comunitara Prahova (FCPH)

4 Prahova Ploiești ONG Asociaţia Profesorilor de Biologie din Județul Prahova "Ecoterra"

5 Prahova Ploiești ONG Fundația "PANCUANTIC" (Membra Federației ONG Muntenia)

6 Prahova ONG Junior Chamber International Prahova (JCI Prahova)


38


7 Prahova Autorități judetene Direcția Județeana de Protecția Plantelor și de întreținere a Drumurilor Județene Prahova

8 Prahova Autorități judetene Camera Agricolă Județeană Prahova

9 București București ONG Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România

10 Prahova Ploiești ONG Asociaţia Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Prahova

11 Dîmbovița Niculești Instituții Publice Şcoala Gimnazială Niculeşti 12 Ilfov Instituții Publice Ocolul Silvic Snagov

13 Ilfov Instituții Publice Sistemul de Gospodărire a Apelor Ilfov-Bucureşti

14 Bucuresti Instituții Publice SGA București 15 Ilfov Ciolpani Autorități locale Primăria Ciolpani 16 Ilfov Ciolpani Instituții publice Școala Gimnazială nr. 1 Ciolpani 17 Ilfov Periș Autorități locale Primăria Periș 18 Ilfov Periș Instituții publice Școala Gimnazială Periș 19 Ilfov Periș Instituții publice Liceul Teoretic cu clasele I-XII Periș 20 Prahova Poienarii Burchii Autorități locale Primăria Comunei Poienarii Burchii

21 Prahova Poienarii Burchii Instituții publice Școala Gimnazială, Comuna Poienarii Burchii, Judetul Prahova


39


3. Identificarea serviciilor ecosistemice cheie din ariile protejate pilot

Identificarea și ierarhizarea serviciilor ecosistemice în Situl Natura 2000 ROSCI0224 – Scroviștea

1. Serviciile identificate de membrii comunității locale și de factorii de decizie de la nivel regional

prin metoda anchetei sociologice

Tabelul 3.1. Procentul participanților care au identificat serviciile ecosistemice Beneficii legate de hrana oamenilor Da Nu Nu știu Cereale/legume obținute prin utilizarea terenurilor agricole din sit 17% 70% 13%

Fructe din livezi/pomi fructiferi din interiorul sitului 48% 48% 4% Fructe de pădure 83% 4% 13% Ciuperci 98% 2% Plante aromatice și medicinale 83% 4% 13% Vânat 70% 17% 13% Surse de apă potabilă pentru populație 39% 30% 30% Pește 83% 13% 4% Sare sau alte resurse minerale utilizabile în alimentație 4% 52% 43% Beneficii legate de creșterea animalelor Da Nu Nu știu Zone de pășunat pentru animale 35% 4% Fânețe 30% 22% 9% Creșterea albinelor (prin utilizarea florei existente) 87% 48% 43% Apă pentru animale 70% 9% 39% Resurse de hrană pentru alte animale din gospodării 65% 30% 26% Resurse naturale utilizate în activitatea economică Da Nu Nu știu Resurse lemnoase pentru încălzire 96% 4% Lemn pentru industria lemnului - prelucrare 70% 22% 9% Plante industriale (cânepă și alte plante exploatate industrial pentru fibră și celuloză) 9% 48% 43%

Alte materii prime utilizate în industria farmaceutică sau alte industrii 52% 9% 39%

Resurse de apă utilizate pentru irigații, uz casnic sau uz industrial 43% 30% 26%

Materiale de construcții: nisip, agregate, piatră 17% 48% 35% Alte minereuri/zăcăminte minerale de suprafață sau subteran 9% 43% 48% Resurse cu valoare energetică Da Nu Nu știu


40


Producție de energie (vânt, hidroenergie, solar etc.) 26% 52% 22% Zăcăminte de cărbune, petrol sau gaze naturale 57% 43% Materiale vegetale utilizate ca biocombustibili 52% 35% 13% Beneficii pentru mediu Da Nu Nu știu Situl contribuie la reducerea poluării aerului la nivel local/regional 100%

Situl contribuie la îmbunătățirea calității solului la nivel local 87% 4% 9% Vegetația sitului contribuie la reducerea zgomotelor, mirosurilor neplăcute și la îmbunătățirea peisajului (perdele forestiere)

83% 9% 9%

Situl contribuie la protejarea zonei față de inundații 52% 26% 22% Vegetația din sit oferă perdele forestiere de protecție a terenurilor agricole, drumurilor/gospodăriilor față de vânturi puternice, înzăpeziri etc.

87% 9% 4%

Situl oferă protecție pentru culturi/gospodării prin forme de relief (dealuri, terase etc.) 39% 30% 30%

Situl contribuie la protejarea terenurilor față de eroziune și alunecări de teren 74% 22% 4%

Situl contribuie la îmbunătățirea gradului de conservare a unor specii de animale/păsări/etc. 100%

Valoare turistică și simbolică Da Nu Nu știu Situl contribuie la atragerea de turiști în zonă 91% 4% 4% În sit există obiective de interes cultural - istoric 70% 4% 26% În sit există locuri/obiective cu semnificație religioasă / sacre 61% 4% 35% În sit există obiective naturale (forme de relief) cu caracter unic în România 4% 35% 61%

În sit există specii de plante sau animale a căror conservare este importantă 74% 4% 22%

Situl cuprinde o serie de peisaje spectaculoase 43% 26% 30% Valoare ecologică generală Da Nu Nu știu Situl contribuie la conservarea ecosistemelor și la protecția biodiversității 98% 2%

Din Tabelul 3.1 se poate observa că sunt destul de puține servicii ecosistemice asupra cărora există un consens între participanți în ceea ce privește existența acestora la nivelul sitului. Acestea sunt legate de contribuții la: îmbunătățirea gradului de conservare a unor specii de animale/păsări/etc., reducerea poluării aerului la nivel local/regional, conservarea ecosistemelor și la protecția biodiversității, precum și faptul că în sit sunt întâlnite ciuperci. De asemenea, aproximativ 9 din 10 participanți apreciază că situl furnizează masă lemnoasă,


41


contribuie la atragerea de turiști în zonă, oferă perdele forestiere de protecție a terenurilor agricole, drumurilor/gospodăriilor față de vânturi puternice, înzăpeziri etc., contribuie la îmbunătățirea calității solului la nivel local și la creșterea albinelor (prin utilizarea florei existente).

2.Cele mai importante 10 servicii rezultate în urma ierarhizării pe o scală de la 1 la 10, în funcție

de importanță, realizată de membrii comunității locale și de factorii de decizie de la nivel

regional. Metoda utilizată a fost de asemenea ancheta sociologică. Au fost luate în calcul

serviciile menționate de cel puțin o treime dintre respondenți.

Tabelul 3.2. Evaluarea serviciilor ecosistemice prin acordarea unei note de la 1 la 10 itemilor standardizați (media aritmetică a notelor obținute)

Nr.crt. Serviciu ecosistemic Medie 1 Situl contribuie la reducerea poluării aerului la nivel local/regional 9,4

2 Situl contribuie la îmbunătățirea gradului de conservare a unor specii de animale/păsări/etc. 9,3

3 Situl contribuie protejarea zonei față de inundații 9,1

4 Vegetația sitului contribuie la reducerea zgomotelor, mirosurilor neplăcute si la îmbunătățirea peisajului (perdele forestiere) 9,0

5 Situl contribuie la conservarea ecosistemelor și la protecția biodiversității 9,0

6 Vegetația din sit oferă perdele forestiere de protecție a terenurilor agricole, drumurilor/gospodăriilor față de vânturi puternice, înzăpeziri etc.

8,8

7 Situl contribuie la îmbunătățirea calității solului la nivel local 8,5

8 Situl contribuie la protejarea terenurilor față de eroziune și alunecări de teren 8,5

9 Situl oferta protecție pentru culturi/gospodării prin forme de relief (dealuri, terase, etc) 8,1

10 Surse de apă potabilă pentru populație 8,0 10 În sit există locuri/obiective cu semnificație religioasă / sacre 8,0

10 În sit există specii de plante sau animale a căror conservare este importantă 8,0

Având în vedere că suprafața sitului este formată din păduri în proporție de 95%, se poate observa că valorizarea serviciilor identificare este în strânsă legătură cu beneficiile furnizate de


42


pădure: reducerea poluării aerului, facilitează conservarea unor specii de animale păsări, protejează zona de indundații etc. Abia la finalul clasamentului, valorizat mai puțin așadar, apare un serviciu cultural determinat în mare parte de existența unei biserici aflată pe malul lacului din sit.

3. Cele mai importante 10 servicii furnizate de sit în urma ierarhizării folosind metoda votului de

grup. Beneficiile identificate anterior prin metoda brainstorming-ului au fost ierarhizate,

rezultând un clasament diferit față cel obținut prin metoda utilizată anterior. Având în vedere că

discuțiile în urma cărora au rezultat cele mai importante beneficii au fost separate, prezentăm

cele mai importante servicii ecosistemice rezultate la ambele workshop-uri.

Metoda votului de grup a pornit de la o listă primară a serviciilor ecosistemice identificate de participanți prin metoda brainstorming-ului. Participanţii au fost rugaţi să indice care sunt, în opinia lor, cele mai importante 10 servicii ecosistemice la nivelul ariei naturale. Tabelul 3.3. Cele mai importante servicii ecosistemice ierarhizate prin metoda votului de grup la workshop-ul local și la cel regional Ierarhie Workshop local Ierarhie Workshop regional

1 Conservarea biodiversității 1 Biodiversitate 2 Scop educațional 2 Curățare aer/stocare carbon 3 Reducere poluare aer 3 Masă lemnoasă 4 Lemne 4 Reglare climă

5 Creșterea valorii proprietăților din proximitatea sitului 5 Reglare circuit hidrologic

6 Industria prelucrării lemnului 6 Spațiu de cercetare/învățare 7 Peste/pescuit 7 Plante medicinale/fructe de pădure 8 Albine/apicultură 8-9 Turism/recreere 9 Ciuperci 8-9 Apicultură

10 Spațiu pentru activități sportive/recreative

Din Tabelul 3.3 se poate observa faptul că în ambele workshop-uri biodiversitatea în sine, respectiv conservarea biodiversității este considerat cel mai important serviciu oferit de situl


43


Natura 2000 ROSCI0224 – Scroviștea. Deși vorbim despre o pădure pe cea mai mare suprafață a sitului, în niciunul dintre workshop-uri serviciile de producție nu au fost pe primele 2 locuri. Aceste tipuri de servicii au fost votate de la locurile 4-9 în workshop-ul local și într-o măsură mult mai mică în cadrul celui regional (pe locul 3 masa lemnoasă, pe 6 plantele medicinale și fructele de pădure și pe 8-9 apicultura).

4. Cele mai importante 10 servicii rezultate în urma aplicării metodei ierarhizării pe perechi. Au

fost utilizate cele mai importante servicii rezultate în urma votului de grup într-o ordine

aleatorie.

Tabelul 3.4. Cele mai importante servicii ecosistemice ierarhizate prin metoda votului pe perechi la workshop-ul local și la cel regional Ierarhie Workshop local Ierarhie Workshop regional

1 Conservarea biodiversității 1 Reglare climă 2 Reducere poluare aer 2 Biodiversitate 3 Scop educațional 3 Curățare aer/stocare carbon 4 Lemne 4 Reglare circuit hidrologic

5 Creșterea valorii proprietăților din proximitatea sitului 5 Masă lemnoasă

6 Industria prelucrării lemnului 6 Apicultură

7 Spațiu pentru activități sportive/recreative 7 Plante medicinale/fructe de pădure

8 Albine/apicultura 8 Spațiu de cercetare/învățare 9 Peste/pescuit 9 Turism/recreere

10 Ciuperci

Din Tabelul 3.4 se poate observa faptul că în cadrul workshpului local nu s-a modificat foarte mult ierarhia realizată prin metoda votului de grup, cu excepția creșterii importanței acordate spațiului pentru activități sportive/recreative. În schimb, comparațiile pe perechi din cadrul workshop-ului regional au schimbat substanțial ierarhia, serviciul de reglare a climei devenind cel mai important, după ce inițial a fost pe locul 4. De asemenea, furnizarea de masă lemnoasă a fost considerat un serviciu mai puțin important după folosirea acestei metode comparativ cu ierarhizarea inițială.


44


Identificarea și ierarhizarea serviciilor ecosistemice în Situl Natura 2000ROSCI0067 Deniz Tepe



Tabelul 3.5. Procentul participanților care au identificat serviciile ecosistemice Beneficii legate de hrana oamenilor Da Nu Nu știu Cereale/legume obținute prin utilizarea terenurilor agricole din sit 89% 11% Fructe din livezi/pomi fructiferi din interiorul sitului 21% 58% 21% Fructe de pădure 32% 53% 16% Ciuperci 16% 68% 16% Plante aromatice și medicinale 53% 26% 21% Vânat 26% 58% 16% Surse de apă potabilă pentru populație 11% 53% 37% Pește 79% 21% Sare sau alte resurse minerale utilizabile în alimentație 5% 58% 37% Beneficii legate de creșterea animalelor Da Nu Nu știu Zone de pășunat pentru animale 89% 11% Fânețe 16% 68% 16% Creșterea albinelor (prin utilizarea florei existente) 63% 16% 21% Apă pentru animale 42% 26% 32% Resurse de hrană pentru alte animale din gospodarii 42% 26% 32% Resurse naturale utilizate în activitatea economică Da Nu Nu știu Resurse lemnoase pentru încălzire 5% 79% 16% Lemn pentru industria lemnului - prelucrare 84% 16% Plante industriale (cânepă și alte plante exploatate industrial pentru fibră și celuloză) 11% 68% 21%


Resurse de apă utilizate pentru irigații, uz casnic sau uz industrial 58% 42%

Materiale de construcții: nisip, agregate, piatră 16% 53% 32% Alte minereuri/zăcăminte minerale de suprafață sau subteran 58% 42% Resurse cu valoare energetică Da Nu Nu știu Producție de energie (vânt, hidroenergie, solar etc) 32% 53% 16% Zăcăminte de cărbune, petrol sau gaze naturale 74% 26%


45


Materiale vegetale utilizate ca biocombustibili 11% 53% 37% Beneficii pentru mediu Da Nu Nu știu Situl contribuie la reducerea poluării aerului la nivel local/regional 53% 5% 42%

Situl contribuie la îmbunătățirea calității solului la nivel local 32% 53% 16% Vegetația sitului contribuie la reducerea zgomotelor, mirosurilor neplăcute și la îmbunătățirea peisajului (perdele forestiere)

32% 37% 32%

Situl contribuie protejarea zonei față de inundații 11% 58% 32% Vegetația din sit oferă perdele forestiere de protecție a terenurilor agricole, drumurilor/gospodăriilor față de vânturi puternice, înzăpeziri etc.

11% 58% 32%

Situl oferă protecție pentru culturi/gospodării prin forme de relief (dealuri, terase etc) 42% 37% 21%


Situl contribuie la îmbunătățirea gradului de conservare a unor specii de animale/păsări/etc. 74% 11% 16%

Valoare turistică și simbolică Da Nu Nu știu Situl contribuie la atragerea de turiști în zonă 89% 11% În sit există obiective de interes cultural - istoric 26% 37% 37% În sit există locuri/obiective cu semnificație religioasă / sacre 11% 47% 42% În sit există obiective naturale (forme de relief) cu caracter unic în România 63% 21% 16%

În sit există specii de plante sau animale a căror conservare este importantă 79% 5% 16%

Situl cuprinde o serie de peisaje spectaculoase 84% 16% Valoare ecologică generală Da Nu Nu știu Situl contribuie la conservarea ecosistemelor și la protecția biodiversității 84% 5% 11%

Dealul Deniz Tepe este recunoscut pentru că furnizează zonă de pășunat pentru animale, dar și pentru că la baza dealului terenurile sunt utilizate pentru agricultură, beneficiind de solurile fertile. Tabelul 3.5 confirmă aceste idei, aproximativ 9 din 10 respondenți apreciind că situl furnizează aceste servicii. Nu în ultimul rând, aproximativ 90% dintre respondenți consideră că situl contribuie la atragerea de turiști în zonă, mai ales ca aceștia recunosc că din sit peisajele sunt spectaculoase.


46


2. Cele mai importante 10 servicii rezultate în urma ierarhizării pe o scală de la 1 la 10, în funcție





Nr.crt. Serviciu ecosistemic Medie




4 În sit există obiective naturale (forme de relief) cu caracter unic în România 9,0

5 Situl cuprinde o serie de peisaje spectaculoase 8,9 6 Cereale/legume obținute prin utilizarea terenurilor agricole din sit 8,5 7 Zone de pășunat pentru animale 8,5 8 Situl contribuie la îmbunătățirea calității solului la nivel local 8,2 9 Fructe de pădure 8,0

10 Resurse de hrană pentru alte animale din gospodării 7,9

Deși cei mai mulți respondenți au indicat existența pășunilor și terenurilor agricole când vine vorba de importanță, cele mai valorizate servicii sunt legate de faptul că în sit există specii de plante și animale a căror conservare este importantă, participanții recunoscând importanța contribuției sitului asupra îmbunătățirii stării de conservare a acestora. Așadar, serviciile de reglare și de suport sunt mai importante comparativ cu cele de producție. Acest lucru se explică și prin faptul că numărul de participanți de la workshop-ul regional a fost substanțial mai mare decât la nivel local unde serviciile de producție sunt considerate mai importante.


47







Metoda votului de grup a pornit de la o listă primară a serviciilor ecosistemice identificate de participanți prin metoda brainstorming-ului. Participanţii au fost rugaţi să indice care sunt, în opinia lor, cele mai importante 5 servicii ecosistemice la nivelul ariei naturale.

Tabelul 3.7. Cele mai importante servicii ecosistemice ierarhizate prin metoda votului de grup la workshop-ul local și la cel regional Ierarhie Workshop local Ierarhie Workshop regional

1 Producție agricolă (cereale) 1-2 Conservarea biodiversității 2 Zonă pășunat creșterea animalelor 1-2 Educație și cercetare

3-4 Turism 3 Turism 3-4 Biodiversitate 4 Atragere de fonduri – subvenții 5-6 Educație pentru copii 5 Valoare peisagistică 5-6 Atragere de fonduri 6-7 Brandul Deniz Tepe

7-9 Promovarea istorică și culturală a comunității 6-7 Pășunat

7-9 Brandul Deniz Tepe (producția de animale) 8-9 Apicultură

7-9 Vânătoare 8-9 Controlul dăunătorilor (păsări răpitoare)

10-11 Protecție climatică 10-11 Plante medicinale

În urma votului de grup a serviciilor identificate prin metoda brainstorming se poate sesiza diferența clară între cele două workshop-uri. Dacă în cel local serviciile cele mai importante sunt de producție (producţie agricolă şi creşterea animalelor), în cel regional conservarea biodiversității, alături de posibilitatea ca situl să reprezinte un spațiu de educație și cercetare sunt considerate cele mai importante. Acest lucru este normal, mai ales că la workshop-ul local au fost prezenți mai mulți fermieri și crescători de animale, iar la cel regional mai degrabă


48


specialiști în protecția mediului. În ambele workshopuri turismul a fost nominalizat pe poziţia a treia. De remarcat faptul că la nivel regional apar servicii specifice de reglare a climei (protecţie climatică) şi a dăunătorilor (controlul dăunătorilor, funcţie îndeplinită de păsările de pradă). Vânătoarea este singurul serviciu ecosistemic identificat la nivel local dar fără o recunoaştere la nivel regional.



aleatorie.

Tabelul 3.8.Cele mai importante servicii ecosistemice ierarhizate prin metoda comparatiei pe perechi la workshop-ul local și la cel regional Ierarhie Workshop local Ierarhie Workshop regional

1 Biodiversitate 1 Conservarea biodiversității 2 Zonă pășunat creșterea animalelor 2 Atragere de fonduri – subvenții

3 Producție agricolă (cereale) 3 Controlul dăunătorilor (păsări răpitoare)

4 Atragere de fonduri 4 Educație și cercetare 5 Educație pentru copii 5 Turism

6 Turism 6 Brandul Deniz Tepe (producția de animale)

7 Brandul Deniz Tepe (producția de animale) 7 Protecție climatică

8 Promovarea istorica și culturală a comunității 8 Pășunat

9 Vânătoare 9 Apicultură 10 Plante medicinale

În urma comparației pe perechi, ierarhia s-a schimbat chiar și la workshop-ul local, unde biodiversitatea a fost considerat cel mai important serviciu ecosistemic. Atragerea de fonduri reprezintă un serviciu considerat important în ambele workshop-uri, considerându-se pe de-o parte că aria protejată oferă subvenții pentru fermieri și pe de altă parte posibilitatea obținerii de fonduri pentru specialiști de mediu, biologi, ornitologi etc.


49


Identificarea și ierarhizarea serviciilor ecosistemice înSitul Natura 2000 ROSCI0002 Apuseni



Tabelul 3.9. Procentul participanților care au identificat serviciile ecosistemice Beneficii legate de hrana oamenilor Da Nu Nu știu Cereale/legume obținute prin utilizarea terenurilor agricole din sit 61% 34% 5%

Fructe din livezi/pomi fructiferi din interiorul sitului 68% 27% 5% Fructe de pădure 100% Ciuperci 98% 2% Plante aromatice și medicinale 90% 7% 2% Vânat 88% 10% 2% Surse de apă potabilă pentru populație 98% 2% Pește 80% 17% 2% Sare sau alte resurse minerale utilizabile în alimentație 20% 49% 32% Beneficii legate de creșterea animalelor Da Nu Nu știu Zone de pășunat pentru animale 100% Fânețe 98% 2% Creșterea albinelor (prin utilizarea florei existente) 98% 2% Apă pentru animale 98% 2% Resurse de hrană pentru alte animale din gospodării 90% 5% 5% Resurse naturale utilizate în activitatea economică Da Nu Nu știu Resurse lemnoase pentru încălzire 93% 5% 2% Lemn pentru industria lemnului - prelucrare 90% 7% 2% Plante industriale (cânepă și alte plante exploatate industrial pentru fibră și celuloză) 17% 66% 17%


Resurse de apă utilizate pentru irigații, uz casnic sau uz industrial 88% 12%

Materiale de construcții: nisip, agregate, piatră 80% 15% 5% Alte minereuri/zăcăminte minerale de suprafață sau subteran 54% 29% 17% Resurse cu valoare energetică Da Nu Nu știu Producție de energie (vânt, hidroenergie, solar etc) 71% 17% 12% Zăcăminte de cărbune, petrol sau gaze naturale 27% 56% 17% Materiale vegetale utilizate ca biocombustibili 34% 46% 20%


50


Beneficii pentru mediu Da Nu Nu știu Situl contribuie la reducerea poluării aerului la nivel local/regional 100%

Situl contribuie la îmbunătățirea calității solului la nivel local 73% 27% Vegetația sitului contribuie la reducerea zgomotelor, mirosurilor neplăcute și la îmbunătățirea peisajului (perdele forestiere)

95% 5%

Situl contribuie protejarea zonei față de inundații 88% 10% 2% Vegetația din sit oferă perdele forestiere de protecție a terenurilor agricole, drumurilor/gospodăriilor față de vânturi puternice, înzăpeziri etc.

76% 17% 7%

Situl ofera protecție pentru culturi/gospodării prin forme de relief (dealuri, terase etc) 78% 12% 10%


Situl contribuie la îmbunătățirea gradului de conservare a unor specii de animale/păsări/etc. 100%

Valoare turistică și simbolică Da Nu Nu știu Situl contribuie la atragerea de turiști în zonă 95% 2% 2% În sit există obiective de interes cultural - istoric 90% 5% 5% În sit există locuri/obiective cu semnificație religioasă / sacre 61% 17% 22% În sit există obiective naturale (forme de relief) cu caracter unic în România 95% 5%

În sit există specii de plante sau animale a căror conservare este importantă 98% 2%

Situl cuprinde o serie de peisaje spectaculoase 98% 2% Valoare ecologică generală Da Nu Nu știu Situl contribuie la conservarea ecosistemelor și la protecția biodiversității 98% 2%

Având în vederea complexitatea sitului Apuseni, era de așteptat ca aproape toate serviciile ecosistemice listate în chestionar să fie identificate la nivelul sitului (a se vedea Tabelul 3.9). În sit se regăsesc așadar toate cele 4 tipuri de servicii ecosistemice: de producție, de reglare, de suport și culturale.


51


2. Cele mai importante 10 servicii rezultate în urma ierarhizării pe o scală de la 1 la 10, în funcție





Nr.crt Serviciu ecosistemic Medie

1 În sit există obiective naturale (forme de relief) cu caracter unic în România 9,9

2 Situl cuprinde o serie de peisaje spectaculoase 9,9 3 Surse de apă potabilă pentru populație 9,8




7 Situl contribuie la reducerea poluării aerului la nivel local/regional 9,5 8 Situl contribuie la atragerea de turiști în zonă 9,5 9 Ciuperci 9,4

10 Fructe de pădure 9,3 11 Plante aromatice și medicinale 9,3 12 Zone de pășunat pentru animale 9,2 13 Fânețe 9,2 14 Apă pentru animale 9,2 15 Resurse lemnoase pentru încălzire 9,2

16 Vegetația sitului contribuie la reducerea zgomotelor, mirosurilor neplăcute și la îmbunătățirea peisajului (perdele forestiere) 9,2

17 Situl contribuie la protejarea terenurilor față de eroziune și alunecări de teren 9,2

18 Lemn pentru industria lemnului - prelucrare 9,1 19 În sit există obiective de interes cultural - istoric 9,1

Așa cum era de așteptat, foarte multe servicii sunt considerate foarte importante. Având în vedere diferențele mici între mediile serviciilor ecosistemice, în Tabelul 3.10 sunt prezentate 19 servicii ecosistemice cele mai importante pe care situl le furnizează din perspectiva


52


participanților. O bună parte dintre servicii se referă la conservarea biodiversității, dar cele mai multe sunt servicii de producție. De asemenea, serviciile culturale par a avea un rol important în cazul acestui sit.






Tabelul 3.11. Cele mai importante servicii ecosistemice ierarhizate prin metoda votului de grup la workshop-ul local și la cel regional Ierarhie Workshop local Ierarhie Workshop regional

1 Biodiversitate 1 Turism 2 Turism 2 Biodiversitate 3 Aer curat 3 Spații de recreere 4 Păstrarea și conservarea tradițiilor 4 Apă curată 5 Apă curată 5 Aer curat

6 Lemn 6 Fructe pădure, ciuperci și plante medicinal

7 Fructe pădure și plante medicinale 7 Lemn 8 Peșteri 8 Creșterea animalelor 9 Vânătoare

Spre deosebire de celelalte situri, diferențele dintre serviciile menționate în cadrul celor două workshop-uri nu sunt substanțiale deși serviciile furnizate de situl ROSCI0002 Apuseni sunt mult mai numeroase. Un serviciu important pe care situl îl furnizează este turismul.


53




aleatorie.

Tabelul 3.12. Cele mai importante servicii ecosistemice ierarhizate prin metoda votului pe perechi la workshop-ul local și la cel regional Ierarhie Workshop local Ierarhie Workshop regional

1 Aer curat 1 Biodiversitate 2 Apă curată 2 Apă curată 3 Biodiversitate 3 Aer curat 4 Turism 4 Turism

5 Păstrarea și conservarea tradițiilor 5 Fructe pădure, ciuperci și plante medicinale

6 Lemn 6 Spații de recreere 7 Peșteri 7 Creșterea animalelor 8 Fructe pădure și plante medicinale 8 Lemn 9 Vânătoare

În urma comparațiilor pe perechi serviciile de turism au avut cel mai mult de pierdut,

comparativ cu cealaltă ierarhie. Cu alte cuvinte, turismul este un serviciu important de sit, dar

nu este prioritar pentru stakeholderi atunci când este comparat cu importanța biodiversității

sau a apei și aerului curat.

Identificarea și ierarhizarea serviciilor ecosistemice din ariile naturale din România identificate de

factorii de decizie de la nivel național


54


1.Cele mai importante 10 servicii rezultate în urma ierarhizării pe o scală de la 1 la 10, în funcție

de importanță, realizată de factorii de decizie de la nivel național. Metoda utilizată a fost

ancheta sociologică.


Nr.crt. Serviciu ecosistemic Medie

1 Siturile contribuie la conservarea ecosistemelor și la protecția biodiversității

9,8

2 Ariile naturale contribuie la îmbunătățirea gradului de conservare a unor specii de animale/păsări/etc.

9,7

3 Ariile naturale contribuie la reducerea poluării aerului la nivel local/regional

9,5

4 În sit există obiective naturale (forme de relief) cu caracter unic în România

9,4

5 Peisaje spectaculoase 9,3

6 Ariile naturale contribuie la îmbunătățirea calității solului la nivel local

9

7 Ariile naturale contribuie la protejarea comunităților față de inundații

8,9

8 Vegetația din sit oferă perdele forestiere de protecție a terenurilor agricole, drumurilor/gospodăriilor față de vânturi puternice, înzăpeziri etc.

8,8

9 Ariile naturale contribuie la atragerea de turiști în zonă 8,8

10 Vegetația sitului contribuie la reducerea zgomotelor, mirosurilor neplăcute și la îmbunătățirea peisajului (perdele forestiere)

8,7



rezultând un clasament diferit față cel obținut prin metoda utilizată anterior.


55


Tabelul 3.14. Cele mai importante servicii ecosistemice ierarhizate prin metoda votului de grup la workshop-ul local și la cel regional

Ierarhie Atelier național 1 Furnizare hrană și apă populație/animale 2 Biodiversitate 3 Menținere stare de sănătate a populației 4 Ameliorarea factorilor de mediu - aer, apa, sol 5 Siguranța populației - protecție la inundații, alunecări de teren 6 Conservare patrimoniu natural 7 Ameliorare/reglare apă 8 Servicii recreere/spații de recreere/turism 9 Spații/resurse pentru cercetare științifică

10 Conservare patrimoniu cultural



aleatorie.

Ierarhie Atelier național 1 Biodiversitate 2 Furnizare hrană și apă populație 3 Siguranța populației - protecție la inundații, alunecări de teren 4 Reglare resurse apă 5 Hrană 6 Reglare/purificare aer 7 Menținere stare de sănătate populație 8 Recreere și Turism 9 Spații/resurse pentru cercetare științifică

10 Conservare patrimoniu cultural


56


Atitudini generale privind ariile protejate

În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații: Foarte mare măsură

Mare măsură

Mică măsură

Foarte mică măsură

Nu știu/nu răspund

Apuseni Utilizarea terenurilor din sit trebuie să se facă punând accent

pe protejarea/conservarea naturii? 73% 22% 5%

Protejarea mediului este mai importantă decât exploatarea economică a resurselor din sit 37% 54% 2% 7%

Deniz Tepe Utilizarea terenurilor din sit trebuie sa se facă punând accent

pe protejarea/conservarea naturii? 68% 5% 5% 16% 5%

Protejarea mediului este mai importantă decât exploatarea economică a resurselor din sit 42% 32% 5% 16% 5%

Scroviștea Utilizarea terenurilor din sit trebuie sa se facă punând accent

pe protejarea/conservarea naturii? 70% 17% 13%

Protejarea mediului este mai importantă decât exploatarea economică a resurselor din sit 48% 35% 4% 13%

Național Utilizarea terenurilor din sit trebuie sa se facă punând accent

pe protejarea/conservarea naturii? 84% 16% Protejarea mediului este mai importantă decât exploatarea

economică a resurselor din sit 42% 47% 5% 5%


57


Rezultate ale întâlnirilor derulate în ariile protejate prin aplicarea Fuzzy cognitive mapping (FCM)

Pentru investigarea complexității inerente acestor sisteme dar și pentru a dezvolta un nou tip

de management (mai inclusiv) a fost, și încă mai este necesară, dezvoltarea de noi tehnici

calitative (de cele mai multe ori) pentru a include cunoașterea diferiților stakeholderi și a avea

un număr cât mai mare de actori ca participanți la procesul decizional (în diferite etape ale

acestuia). Sistemele socio-ecologice sunt sisteme caracterizate de o complexitate ridicată,

dinamice cu multiple legături și interacțiuni între elementele componente. În plus, ca rezultat al

acestor interacțiuni apar o serie de noi caracteristici (proprietăți emergente) care necesită de

cele mai multe ori includerea percepțiilor diferiților actori pentru a realiza un management

eficient al acestor zone. Ca urmare a aplicării FCM au fost identificate nu numai principalele

servicii ecosistemice ci și relațiile dintre acestea. În plus FCM permite evidențierea importanței

serviciilor pentru fiecare arie protejată în parte, atât la nivel local cât și la nivel regional. Ipoteza

valorizării diferențiate a serviciilor ecosistemice este susținută de diferențele între centralitățile

(nodurile importante ale grafurilor realizate cu sprijinul stakeholderilor) atunci când se compară

grafurile obținute la nivel local cu cele de la nivel regional. Diferențele provin din percepția

participanților cu privire la importanța serviciilor ecosistemice în funcție de proximitatea față de

aria protejată și de interesele pe care diferiți stakeholderi le-au identificat în ariile protejate.

Astfel, spre exemplu, în aria protejată Deniz Tepe se observă că la nivel local importanța

maximă este dominată de servicii de producție (producție agricolă, pășunat, capacitatea de

suport a solurilor), pe când la nivel regional stakeholderii au identificat în special servicii de

reglare și suport ca fiind cele mai importante servicii ecosistemice pentru această arie protejată

(Figura 3.1).


58


Figura 3.1. Analiza comparativă a Fuzzy cognitive mapping (FCM) la nivel local și regional

pentru situl Natura 2000 Deniz Tepe

În cazul ariei protejate Apuseni au fost identificate de către actorii locali (Figura 3.2) serviciile

ecosistemice generatoare de venituri (turism sau utilizarea lemnului) ca având o importanță

crescută comparativ cu serviciile ecosistemice identificate de către actorii regionali (Figura 3.3)

pentru care serviciile de reglare au o importanță crescută (generarea de apa potabilă sau

conservarea diversității biologice). În același timp, utilizarea FCM a permis diferiților


59


stakeholderi să interacționeze (să învețe împreună) ca în afara de punctul fiecăruia de vedere

există și alte pucte de vedere care sunt cel puțin la fel de bine susținute cu argumente (inclusiv

cu argumente sociale). Un exemplu în acest sens este discuția între cei care exploatează lemnul

în zona munților Apuseni și cei care au pensiuni în zonă. Fiecare a identificat și valorizat diferit

serviciile ecosistemice (lemn – servicii ecosistemice de producție) și respectiv turism (servicii

culturale) dar au identificat și relațiile antagonice între exploatarea lemnului și activitățile

turistice (cel puțin atunci când se depășesc anumite limite ale exploatării lemnului - tăieri

extreme, tăieri la ras - identificate ca potențiale). Ca urmare fiecare participant (sau grup de

participanți) a putut să asculte și să participe la “înțelegerea” diferitelor poziții formulate. Din

acest punct de vedere FCM este și un mijloc de învățare activă și participativă.

Dacă în siturile Apuseni și Deniz Tepe există diferențe în identificarea serviciilor ecosistemice

pentru diferiți actori (actori locali vs. actori regionali), nu același lucru se poate afirma și pentru

situl Natura 2000 ROSCI0224 – Scroviștea unde întâlnim o situație diferită, conservarea

biodiversității fiind deosebit de importantă atât pentru actorii locali (Figura 3.4) cât și pentru cei

regionali (Figura 3.5).


60


Figura 3.2. Fuzzy cognitive mapping (FCM) la nivel local pentru situl Natura 2000 Apuseni


61


Figura 3.3.Fuzzy cognitive mapping (FCM) la nivel regional pentru situl Natura 2000 Apuseni


62


Figura 3.4. Fuzzy cognitive mapping (FCM) la nivel local pentru situl Natura 2000 Scroviștea


63


Figura 3.5. Fuzzy cognitive mapping (FCM) la nivel regional pentru situl Natura 2000 Scroviștea


64


Concluzii

Diferenţe mari de la un grup la altul. Actorii locali apreciază într-o mai mare măsură

serviciile de producţie ce stau la baza activităţilor socio-economice din interiorul sau

proximitatea ariei studiate.

Acolo unde turismul joacă un rol important serviciile de producție sunt considerate

mai puțin importante. În astfel de cazuri se pune accent pe valoarea peisagistică,

biodiversitate şi calitatea mediului ca servicii ce contribuie la atragerea turiştilor.

Vizibilitatea serviciilor ecosistemice joacă un rol important în percepția socială a

importanței acestora. Serviciile vizibile sunt mai usor conştientizate şi apreciate ca mai

importante.

Diferenţe mari de la o metodă de evaluare la alta.

Factori ce influenţează importanţa socială a serviciilor ecosistemice:

a. Vizibilitatea serviciilor;

b. Beneficiile directe ale serviciilor vs. beneficii indirecte sau mediate;

c. Cantitatea serviciilor;

d. Utilizarea efectivă a serviciilor.


65


Bibliografie

Isak K.G.Q., Wildenberg M., Adamescu C.M., Skov F., De Blust G., 2009. Manual for applying Fuzzy Cognitive Mapping – experiences from ALTER-Net, Deliverable 4.R6.D2, ALTER-Net: A Long-Term Biodiversity, Ecosystem and Awareness Research Network (GOCE-CT-2003-505298) Report, 22pp.

Özesmi U, Özesmi S.L.,2004. Ecological models based on people’s knowledge: a multi-step fuzzy cognitive mapping approach, Ecological Modelling 176 (1–2): 43-64.

EEA 2014 47f0ee5aca2543c7977217cdc13bb949

Potschin, M. and R. Haines-Young (2011): Ecosystem Services: Exploring a geographical perspective. Progress in Physical Geography 35(5): 575-594.

CICES, 2013. Common International Classification of Ecosystem Services. http://cices.eu

MA, 2005. Ecosystems and Human Well-Being: Biodiversity Synthesis Report. Millennium Ecosystem Assessment, World Resources Institute, Washington D.C.

TEEB, 2010. The Economics of Ecosystems and Biodiversity: Ecological and economic foundation. Earthscan, Cambridge.

MAES, 2013. Mapping and Assessment of Ecosystems and their Services: An analytical framework for ecosystem assessments under Action 5 of the EU Biodiversity Strategy to 2020, Discussion paper – Final, April 2013.

MAES, 2014. Mapping and Assessment of Ecosystems and their Services: Indicators for ecosystem assessments under Action 5 of the EU Biodiversity Strategy to 2020, 2nd Report – Final, February 2014.




http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/data/ds_resolveuid/47f0ee5aca2543c7977217cdc13bb949

http://cices.eu/



66


formularul standard NATURA 2000 - ROSCI0002 Apuseni

http://natura2000.mmediu.ro/site/149/rosci0002.html

formularul standard NATURA 2000 - ROSCI0067 Deniz Tepe


formularul standard NATURA 2000 - ROSCI0224 Scroviștea

http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/view?doc_id=ROSCI0224








http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/view?doc_id=ROSCI0224





raport sintetic privind variabilitatea spațio temporală a...

Documents