1

Grupul tehnic de lucru pentru facilitarea și susținerea accesului romilor la

operațiunile finanțate din Fondul Social European prin

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

INVESTEȘTE ÎN OAMENI!

Raport privind organizarea și activitatea GTLR

pentru Comitetul de Monitorizare POSDRU

Mai 2011

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 – 2013

Instrumente Structurale 2007 – 2013

GUVERNUL ROMÂNIEI AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU

ROMI

2

CUPRINS

1. Grupul tehnic de lucru pentru facilitarea și susținerea accesului romilor la operațiunile finanțate

din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

(GTLR)...................................................................................................................................................... 3

1.1. Înființarea și rolul GTLR ............................................................................................................... 3

1.2. Organizarea și funcționarea GTLR ................................................................................................ 3

1.3. Componența GTLR ........................................................................................................................ 4

1.4. Reuniunile GTLR ........................................................................................................................... 4

2. Proiecte finanțate din Fondul Social European destinate romilor ..................................................... 6

3. Probleme întâmpinate în implementarea proiectelor finanțate din FSE destinate romilor și măsuri

pentru rezolvarea acestora ......................................................................................................................... 6

4. Propuneri pentru asigurarea finanțării măsurilor și acțiunilor care au ca scop intensificarea

integrării pe piaţa forţei de muncă şi îmbunătăţirea incluziunii sociale a romilor pentru perioada 2011 –

2020 ......................................................................................................................................................... 12

4.1. Fondul Social European ............................................................................................................... 12

4.2. Fondul European de Dezvoltare Regională ................................................................................. 13

4.3. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală ................................................................... 14

5. Promovarea proiectelor integrate la nivel local pentru dezvoltarea comunităților de romi ............ 14

6. Anexe (Compact Disk) .................................................................................................................... 16

6.1. Regulamentul de organizare și funcționare a GTLR ................................................................... 16

6.2. Minuta reuniunii GTLR din data de 28 februarie 2011 ............................................................... 16

6.3. Minuta reuniunii GTLR din data de 14 aprilie 2011 ................................................................... 16

6.4. Lista proiectelor contractate de AMPOSDRU, care au ca grup țintă romi .................................. 16

6.5. Stadiul proiectelor aflate în implementare – fișe de prezentare a proiectelor .............................. 16

6.6. Scurtă prezentare a instituțiilor și organizațiilor reprezentate în GTLR și atribuțiile acestora

pentru incluziunea romilor ...................................................................................................................... 16

6.7. Studiul “Implicarea organizațiilor neguvernamentale în accesarea și absorbția fondurilor

structurale – Raport asupra managementului financiar al proiectelor finanțate din fonduri structurale

din perspectiva organizațiilor neguvernamentale” .................................................................................. 16

3

1. Grupul tehnic de lucru pentru facilitarea și susținerea accesului romilor la operațiunile

finanțate din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea

Resurselor Umane (GTLR)

Grupul tehnic de lucru pentru facilitarea și susținerea accesului romilor la operațiunile finanțate prin

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 (GTLR) este structura

națională de tip partenerial, fără personalitate juridică, cu rolul de a desfășura activități în scopul

susţinerii accesului romilor la operaţiunile finanţate prin POSDRU. GTLR va funcţiona pe toată

perioada de implementare a POSDRU.

1.1. Înființarea și rolul GTLR

Înființarea Grupului tehnic de lucru pentru facilitarea și susținerea accesului romilor la operațiunile

finanțate din Fondul Social European a reprezentat inițiativa Agenției Naționale pentru Romi (ANR),

cu sprijinul experților Direcției Generale Ocupare, Afaceri Sociale și Incluziune din cadrul Comisiei

Europene.

GTLR a fost constituit în cadrul Comitetului de Monitorizare al POSDRU, în urma deciziei membrilor

CM din data de 22 octombrie 2009, a art. 9 al ROF CM POSDRU și în conformitate cu prevederile

Regulamentului nr. 1081/2006 privind Fondul Social European, Regulamentului Consiliului Uniunii

Europene nr. 1083/2006 privind regulile generale referitoare la Fondul European de Dezvoltare

Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune.

1.2. Organizarea și funcționarea GTLR

Grupul tehnic de lucru pentru facilitarea și susținerea accesului romilor la operațiunile finanțate din

Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane este

organizat și funcționează în baza unui regulament de organizare și funcționare (ROF GTLR) elaborat

de către Agenția Națională pentru Romi.

La elaborarea ROF GTLR a fost luată în considerare Comunicarea nr. 133/14.04.2010 a Comisiei către

Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul regiunilor

privind integrarea socială și economică a romilor în Europa.

ROF GTLR stabileşte componenţa, atribuţiile şi modul de organizare şi funcţionare a GTLR, care vor

fi aprobate prin decizie a CM POSDRU în cadrul reuniunii din luna mai 2011.

Proiectul ROF GTLR a fost transmis la Autoritatea de Management pentru POSDRU prin adresa nr.

2861/09.07.2010, în urma solicitării AMPOSDRU către toate instituțiile și organizațiile membre de a

elabora propuneri care vor fi prezentate spre adoptare Comitetului de Monitorizare al POSDRU în

cadrul reuniunii din noiembrie 2010.

În data de 9 noiembrie 2010, prin adresa nr. 4638, ANR a transmis DG AMPOSDRU, DG AMPOR și

DG Dezvoltare Rurală - AM PNDR, propunerea de includere a reprezentanților AM POR și AM

PNDR atât în Comitetul de Monitorizare POSDRU cât și în componența GTLR, în calitate de membrii

observatori. Această propunere a fost prezentată de domnul Ilie Dincă, președintele ANR, în cadrul

Reuniunilor la nivel Înalt cu tema "Contribuția fondurilor europene la integrarea populatiei romă" din

luna octombrie 2010 cu reprezentanții Comisiei Europene, care au avut loc la București, Cluj și Iași.

În cadrul reuniunii de la București, domnul președinte Ilie Dincă a vorbit despre importanța elaborării

unei strategii europene pentru incluziunea socială a cetăţenilor de etnie romă și a introducerii unui

4

domeniu major de intervenţie dedicat romilor în fiecare Program Operaţional, care susţine activităţi

pentru integrarea acestui grup vulnerabil, cum ar fi POR și PNDR.

De asemenea, domnul Dincă a subliniat necesitatea finanţarii proiectelor integrate la nivel local ce

includ domeniile principale pentru incluziunea socială a cetăţenilor de etnie romă: educaţie, formare

profesională şi ocupare, locuire şi infrastructură, sănătate, însoţite de măsuri pentru combaterea

discriminării şi promovarea egalităţii de gen. Pentru realizarea proiectelor integrate la nivel local

trebuie corelate oportunitățile oferite de Fondul Social European, Fondul European de Dezvoltare

Regională și Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

În cadrul reuniunii CM POSDRU din perioada 15 – 16 noiembrie 2010, au fost prezentate și discutate

două propuneri de ROF GTLR, în cadrul cărora componența instituțională era diferită. S-a decis ca

cele două entități reprezentate în CM POSDRU cu atribuții în domeniul de activitate ce vizează etnia

romă, respectiv Agenția Națională pentru Romi și Romani Criss, să se pună de acord în ceea ce

privește ROF GTLR și componența instituțională a acestuia. Astfel, cele două entități vor prezinta un

raport referitor la ROF GTLR, componența instituțională a GTLR, precum și activitățile desfășurate de

GTLR până la reuniunea CM POSDRU din luna mai 2011.

În data de 18 februarie 2011, în urma consultărilor cu societatea civilă, prin adresa nr. 519, ANR a

definitivat și transmis la AM POSDRU proiectul ROF GTLR, lista entităților componente cu statut de

membru titular și supleant, precum și calendarul reuniunilor GTLR din primul semestru al anului 2011.

Totodată, ANR a solicitat AM POSDRU să transmită lista proiectelor contractate în anul 2010 de către

AMPOSDRU, în cadrul cărora grupul țintă este reprezentat de persoane de etnie romă.

1.3. Componența GTLR

Componența instituțională a GTLR a fost stabilită cu respectarea principiilor parteneriatului și

reprezentativității. Astfel, în GTLR sunt reprezentate 12 entități cu statut de membru titular, dintre care

5 instituții publice și 7 organizații neguvernamentale, și 3 entități cu statut de membru observator,

dintre care 2 instituții publice și 1 organizație neguvernamentală.

Având în vedere propunerile formulate privind componența instituțională a GTLR și prevederile

proiectului ROF GTLR, pentru organizarea și funcționarea acestui grup de lucru este necesară

aprobarea ROF GTLR prin decizie a CM POSDRU în cadrul reuniunii din luna mai 2011.

Regulamentul de organizare și funcționare a GTLR cuprinzând și componența instituțională a acestuia

este prezentat în Anexa nr. 6.1.

1.4. Reuniunile GTLR

Până în prezent, au fost organizate trei reuniuni ale GTLR, începând cu luna februarie 2011. Ca urmare

a celor discutate în cadrul reuniunii CM POSDRU din perioada 15 – 16 noiembrie 2010, Agenția

Națională pentru Romi și Romani Criss terbuiau să agreeze de comun acord asupra pervederilor ROF

GTLR și componența instituțională a acestuia. ANR a purtat un dialog cu organizațiile reprezentative

de romi, începând cu luna noiembrie 2010, și abia în luna februarie 2011, s-a ajuns la un acord în ceea

ce privește componența instituțională a GTLR. Având în vedere că Romani Criss face parte din coaliția

celor 14 ONG reprezentative ale romilor, s-a decis de comun acord ca organizațiile reprezentate în

GTLR să fie următoarele: Asociația Partida Romilor "Pro-Europa", Alianța Civică a Romilor din

România (din care face parte și Romani Criss), Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi,

Fundația pentru Dezvoltarea Socială a Romilor – RAMSES, Centrul Rromilor Amare Romentza și

Roma Education Fund Romania.

Prima reuniune a GTLR a avut loc în data de 28 februarie 2011, la sediul ANR. Principalele teme

discutate au fost Regulamentul de Organizare și Funcționare al GTRL, stadiul implementării

5

proiectelor finanțate din Fondul Social European care au ca grup țintă persoane de etnie romă,

problemele întâmpinate în implementarea acestor proiecte și Proiectul Strategiei Naționale pentru

îmbunătățirea situației romilor 2011 - 2020.

ANR a propus participanților la reuniune să discute fiecare prevedere a regulamentului și în final să se

ajungă la un acord în ceea ce privește adoptarea acestui document, având în vedere că la reuniunea

Comitetului de Monitorizare al POSDRU din noiembrie 2010 nu s-a ajuns la un consens în legătură cu

atribuțiile GTLR și componența instituțională a acestuia. Astfel, membrii GTLR au discutat punctual

prevederile ROF GTLR și au convenit de comun acord asupra modificărilor.

În ceea ce privește stadiul implementării proiectelor finanțate din FSE care au ca grup țintă romii,

fiecare reprezentant în GTLR a prezentat sintetic proiectele pe care le are în implementare. ANR a

prezentat cele șase proiecte pe care le implementează și a solicitat celorlalți membri ca până la

reuniunea următoare să transmită pe adresa de e-mail info@anr.gov.ro prezentarea proiectelor în format

electronic.

Problemele întâmpinate în implementarea proiectelor destinate romilor au fost prezentate de ANR, iar

organizațiile pentru romi reprezentate în GTLR au fost de acord că problemele sunt similare cu cele

prezentate de ANR și vor trimite membrilor GTLR o listă cu problemele identificate.

Reprezentantul Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile a promis că va transmite membrilor

GTLR un studiu privind capacitatea de implementare a ONG, finalizat de FDSC în decembrie 2010, cu

tema “Implicarea organizațiilor neguvernamentale în accesarea și absorbția fondurilor structurale –

Raport asupra managementului financiar al proiectelor finanțate din fonduri structurale din perspectiva

organizațiilor neguvernamentale” și realizată cu sprijinul Open Society Institute (documentul este

prezentat în anexă).

Domnul președinte Ilie Dincă a lansat un apel către toți membrii GTLR de a transmite soluții pentru

rezolvarea problemelor identificate pe adresa de e-mail a ANR info@anr.gov.ro, care vor fi discutate

în următoarea reuniune a GTLR.

Minuta reuniunii GTLR din data de 28 februarie 2011 este prezentată în Anexa nr. 6.2. Prezentările

power point ale ANR prezentate în cadrul acestei reuniuni au fost publicate pe site-ul ANR,

www.anr.gov.ro, însoțite de un comunicat de presă.

A doua reuniune a GTLR a avut loc în data de 14 aprilie 2011, la sediul ANR. Principalele teme

discutate au fost soluțiile propuse pentru rezolvarea problemelor întâmpinate în implementarea

proiectelor destinate romilor, stadiul proiectului Strategiei naționale pentru îmbunătățirea situației

romilor 2011 – 2020 și au fost stabilite responsabilitățile pentru redactarea Raportului GTLR, ce va fi

prezentat în cadrul reuniunii CM POSDRU din luna mai 2011.

Astfel, s-a stabilit ca ANR să transmită până la data de 18 aprilie 2011 tuturor membrilor GTLR

structura raportului, iar până în data de 20 aprilie 2011, până la ora 14.00, fiecare membru va transmite

către Agenţia Naţională pentru Romi documentul cadru de raportare completat.

Domnul Ilie Dincă a menţionat că întâlnirea CM POSDRU se va desfăşura în luna mai 2011 şi a

propus ca înainte de a prezenta Raportul GTRL în cadrul CM POSDRU, să mai existe o reuniune de

consultare a GTRL, cu cel puţin 7 zile înainte de reuniunea Comitetului de monitorizare.

Minuta reuniunii GTLR din data de 14 aprilie 2011 este prezentată în Anexa nr. 6.3.

A treia reuniune a GTLR a avut loc în data de 17 mai 2011, la sediul ANR. Principalele teme de

discuție au fost stadiul elaborării de către membrii GTLR a Raportului pentru reuniunea CM POSDRU

din luna mai 2011, stadiul proiectului Strategiei naționale pentru îmbunătățirea situației romilor 2011 –

6

2020, posibilități de finanțare a proiectelor care pot contribui la incluziunea romilor în actuala etapă de

programare 2007 – 2013 și calendarul lansărilor 2011, precum și o sinteză a celor discutate și

prezentate în cadrul reuniunii Euroma Network din perioada 11 – 12 mai 2011, de la Praga.

Cel mai important punct de pe agendă reuniunii a constat în dezbaterile privind contribuțiile la

elaborarea Raportului privind organizarea și activitatea GTLR. Astfel, reprezentanții MMFPS, OI

MECTS și MS au considerat inoportună introducerea capitolului referitor la Strategia națională privind

îmbunătățirea situației romilor 2011 – 2020 deoarece nu au fost implicați la elaborarea acestui

document și nu au competențele în dezbaterea strategiei pentru rezolvarea problematicii romilor.

Reprezentanții MADR, FRDS, FDSC, CRCR și Fundația pentru Dezvoltarea Socială a Romilor

RAMSES au lăsat la aprecierea ANR includerea în document a informațiilor privind Strategia

națională privind îmbunătățirea situației romilor 2011 – 2020.

La capitolul referitor la probleme întâmpinate în implementarea proiectelor finanțate din FSE, în

proiectul documentului au fost prezentate problemele ANR, iar recomandarea a fost ca acestea să fie

formulate la modul general deoarece problemele de la nivelul instituțiilor sunt similare cu cele

întâmpinate de ONG, dar și alte tipuri de beneficiari.

La finalul reuniunii, s-a decis transmiterea proiectului de raport tuturor membrilor GTLR, iar în

următoarele două zile, aceștia vor transmite ANR, propunerile de modificare și completare. După

integrarea contribuțiilor, raportul va fi din nou transmis membrilor GTLR, care își vor da acordul pe

forma finală a acestuia pentru prezentarea în cadrul reuniunii Comitetului de Monitorizare POSDRU în

data de 24 mai 2011.

În urma prezentărilor referitoare la posibilități de finanțare a proiectelor care pot contribui la

incluziunea romilor în actuala etapă de programare 2007 – 2013 și calendarul lansărilor 2011 în cadrul

POSDRU, POR și PNDR, domnul președinte Ilie Dincă a propus membrilor GTLR ca Autoritatea

pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) să fie inclusă în componența GTLR. Toți

membrii au fost de acord și această propunere va fi prezentată în reuniunea CM POSDRU din data de

24 mai 2011.

2. Proiecte finanțate din Fondul Social European destinate romilor

Conform datelor primite de la AMPOSDRU, în prezent sunt finanțate din FSE 89 de proiecte destinate

romilor, după cum urmează:

­ 13 proiecte în domeniul educației, finanțate în cadrul AP 1 și AP 2;

­ 7 proiecte în domeniul ocupării forței de muncă, finanțate în cadrul AP 5;

­ 69 proiecte în domeniul incluziunii sociale, finanțate în cadrul AP 6.

Lista proiectelor finanțate din FSE destinată persoanelor de etnie romă este prezentată în Anexa 6.4.

În Anexa 6.5 sunt prezentate câteva din proiectele finanțate din FSE și stadiul implementării acestora

(fișe de prezentare a proiectelor).

3. Probleme întâmpinate în implementarea proiectelor finanțate din FSE destinate romilor și

măsuri pentru rezolvarea acestora

Problemele întâmpinate în implementarea proiectelor finanțate din FSE destinate romilor au fost

prezentate de către organizațiile romilor într-o scrisoare de poziție, care a fost transmisă domnului

Președinte al României, domnului Prim – ministru, Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale,

Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, Ministerului

Dezvoltării Regionale și Turismului, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerului

Afacerilor Externe, Autorităților de Management POSDRU și PNDR, ADR și Organismelor

7

Intermediare. Traducerea scrisorii a fost expediată Comisiei Europene, Parlamentului European și altor

instituții europene.

De asemenea, problemele întâmpinate în implementarea proiectelor finanțate din FSE destinate

romilor au fost discutate în cadrul primei reuniuni a GTLR din data de 28 februarie 2011 și au fost

prezentate la reuniunea de analiză a progreselor din data de 29 martie 2011, organizată ca urmare a

reuniunii la nivel înalt din luna octombrie 2011, la care au participat reprezentanți ai Comisiei

Europene.

În plus, studiul cu tema “Implicarea organizațiilor neguvernamentale în accesarea și absorbția

fondurilor structurale – Raport asupra managementului financiar al proiectelor finanțate din fonduri

structurale din perspectiva organizațiilor neguvernamentale”, prezentat în anexă, conține un capitol

referitor la dificultățile implementate în implementarea proiectelor și recomandări pentru remedierea

acestora.

De comun acord, membrii GTLR au structurat aceste probleme după cum urmează:

Legislaţie incompletă şi modificată frecvent

Cadrul legislativ privind gestionarea instrumentelor structurale este incomplet, dar şi necorespunzător

implementării FSE, care prezintă anumite particularităţi faţă de celelalte fonduri europene.

Deşi proiectele implementate de ANR se implementează din decembrie 2008, cadrul legislativ a fost

modificat corespunzător, dar cu întârzieri cuprinse între 6 și 12 luni, astfel:

- OUG nr. 64/03.06.2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea

acestora pentru obiectivul convergenţă;

- Ordinul MFP nr. 2548/21.09.2009 pentru aprobarea Normelor de aplicare a OUG nr. 64/2009

- Ordinul MMFPS şi MFP nr. 1117/2170/20.08.2010 privind stabilirea regulilor de eligibilitate şi a

listei cheltuielilor eligibile în cadrul operaţiunilor finanţate prin POSDRU 2007 – 2013;

- Legea – cadru nr. 284/28.12.2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri

publice;

- Legea nr. 285/28.12.2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice;

- Codul fiscal nr. 573/2003 modificat frecvent, pentru declararea activităţilor dependente şi

independente modificat în iulie 2010.

Adoptarea OUG nr. 64/2009 la circa șase luni și a Normelor de aplicare a acestei ordonanțe la nouă

luni după contractarea proiectelor a condus la comiterea unor erori de gestionare a fondurilor

nerambursabile de către AM POSDRU.

Astfel, știind că au fost contracte în anul 2008 proiecte strategice cu valori cuprinse între 500.000 –

5.000.000 milioane de euro de către beneficiari în proporție de 70% instituții publice, AM POSDRU a

acordat sume cu titlu de prefinanțare acestor instituții (30 – 40% din bugetul pentru anul 1 de

implementare), în timp ce OUG nr. 64/2009 stabilește că instituțiile publice trebuie să prevadă în

bugetul propriu valoarea totală a proiectelor pe care le au în implementare, iar prefinanțarea se poate

acorda doar entităților care nu sunt finanțate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau

fondurilor speciale (instituții publice finanțate integral din venituri proprii și/sau finanțate parțial de la

bugetul de stat, autorități publice locale, ONG nonprofit, unități de cult, societăți comerciale furnizori

de formare profesională, etc).

Drept urmare, instituțiile publice care nu aveau dreptul de a obține prefinanțare au cheltuit pentru

implementarea proiectelor sumele avansate de către AM POSDRU cu titlu de prefinanțare în

defavoarea celorlalți beneficiari nefinanțați din bugetul de stat. Chiar dacă unele instituții au avut grijă

să prevadă în bugetul propriu sumele necesare pentru implementarea proiectelor, primele cheltuieli au

fost efectuate în anul 2009 din prefinanțare și acești bani au fost greu deduși de către AMPOSDRU,

8

deoarece instituțiile nu au depus cereri de rambursare a cheltuielilor efectuate atât timp cât aveau la

dispoziție prefinanțarea.

Astfel, s-a ajuns în anii 2010 și 2011 ca AMPOSDRU să nu mai aibă la dispoziție sume pentru

onorarea cererilor depuse de către beneficiarii îndreptățiți de lege să primească prefinanțare și implicit

la blocarea activităților proiectelor.

Instituțiile publice au fost blocate în implementarea proiectelor și de către lipsa reglementărilor în ceea

ce privește modul de încadrare și salarizare a personalului implicat în implementare. În anul 2011,

această problemă a fost rezolvată de MMFPS, prin adoptarea Legii cadru nr. 284/2010 privind

salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și a Legii nr. 285/2010 privind salarizarea

în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. Aceste două acte normative permit instituțiilor

publice să acorde personalului propriu implicat în implementarea proiectelor finanțate din fonduri

structurale până la 25 de clase de salarizare suplimentare pentru activitatea desfășurată în aceste

proiecte.

Capacitate administrativă insuficientă

Constituirea structurii instituţionale pentru gestionarea POSDRU a început încă din anul 2006, când

exista în cadrul AMPOSDRU o direcție specială pentru acest program. În acest sens s-a acordat o mare

atenţie procesului de recrutare, pentru ocuparea corespunzătoare a tuturor posturilor şi funcţiilor

alocate. Un accent deosebit s-a pus, în perioada 2007 – 2008 pe o instruire specializată în domeniul

gestionării FSE cu caracter intensiv, având în vedere faptul că în România nu exista până la data

aderării la UE o experienţă relevantă în acest sens.

Fluctuaţia de personal este un element important, care trebuie monitorizat constant pentru asigurarea

managementului de calitate al fondurilor conform regulamentelor europene și care are repercusiuni

grave asupra implementării proiectelor.

Una din cauzele principale este menţinerea unui sistem administrativ oarecum greoi între structurile

specifice de management ale FSE (AM și OI) şi structurile instituţionale din care acestea fac parte. Nu

mai puţin importante sunt insuficienţa motivării salariale comparativ cu responsabilităţile impuse de

fişele de post, uneori ca urmare a modificărilor structurilor publice, diferenţe între structuri similare

din alte instituţii, condiţii de lucru necorespunzătoare, etc.

Fluctuaţia de personal la nivelul AM POSDRU și Organismelor Intermediare a fost cauzată, în

principal, de volumul mare de lucrări şi de imposibilitatea adaptării întregului personal la intensitatea

activităţilor desfăşurate, corelat cu nivelul de salarizare nemotivant. Posturile rămase vacante în

schema de personal a AM POSDRU/OI au fost blocate, iar salariile acestora au fost reduse în contextul

crizei economice.

În anul 2008, la prima lansare de cereri de propuneri de proiecte în cadrul POSDRU din data de 15

februarie, ANR a depus la AMPOSDRU 10 cereri pentru finanțarea a 10 proiecte strategice, din care

au fost aprobate pentru finanțare din FSE 6 proiecte (2 în domeniul educației și patru în domeniul

incluziunii sociale). La momentul depunerii cererilor de finanțare la AMPOSDRU în anul 2008,

schema de personal a ANR cuprindea 48 de posturi la nivel central și regional.

Ca urmare a aplicării măsurilor de reorganizare prin reducerea de posturi stabilită de Legea nr.

329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice,

susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul

Monetar Internaţional, în noiembrie 2009, prin HG nr. 1395/18.11.2009 pentru modificarea HG nr.

1703/2004 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Romi, a fost stabilită

reducerea personalului ANR de la 48 la 30 de posturi, din care 20 de posturi în aparatul central și 10

posturi în cele 7 birouri regionale pentru romi.

9

În conformitate cu cererile de finanțare aprobate de către MMFPS/AM POSDRU, respectiv

organigrama fiecărui proiect și activitățile implementate la nivel național, s-a dovedit că

implementarea celor 6 proiecte strategice este realizată cu aproximativ 1.000 de experţi la nivel central

şi local, cu care ANR a încheiat convenții civile de prestări servicii în urma concursurilor de selecție.

De asemenea, este foarte util să fie utilizată alocarea financiară din asistența tehnică din cadrul POAT

gestionat de Ministerul Finanțelor Publice pentru pregătirea profesională continuă a angajaților din

Autoritățile de Management și Organismele Intermediare, care sunt responsabile de gestionarea

fondurilor structurale. Acesta trebuie să fie un proces permanent.

Măsuri pentru rezolvare:

­ Identificarea cauzelor care generează fluctuaţia personalului din cadrul AM POSDRU și OI

POSDRU şi conştientizarea factorilor de decizie;

­ Instituirea unor mecanisme de angajare, pregătire profesională, menținere a atribuțiilor și

motivarea corespunzătoare a personalului, care conduc la eficientizarea activității AM

POSDRU și OI;

­ Dezvoltarea unui sistem de evaluare a performanţelor pe specificul activităţii AM şi OI;

­ Continuarea utilizării alocărilor financiare din asistența tehnică din cadrul POAT pentru

pregătirea profesională continuă a angajaților din Autoritățile de Management și Organismele

Intermediare.

Cereri de finanţare aprobate scrise incorect

Datorită insuficientei pregătiri a beneficiarilor în domeniul scrierii proiectelor, a neînțelegerii

documentelor programatice și procesului greoi de evaluare a cererilor de finanțare depuse în cadrul

POSDRU în anul 2008, au fost aprobate cereri de finanțare scrise incorect. Ca urmare, începând cu

anul 2009, evaluarea cererilor de finanțare a fost realizată de evaluatori independenți.

O problemă o constituie necorelarea datelor statistice privind grupul ţintă cu indicatorii din secţiunea

”Dosarul meu” din cererea de finanţare.

Înţelegerea eronată a unor categorii de grup ţintă datorită superficialităţii definirii acestora în legislaţie

sau în documentele programatice este o altă problemă din implementarea proiectelor. Ca exemplu

mediatorul familial, ce nu există ca denumire de profesie. În COR există profesia „mediator” (codul

244702), iar profesia este reglementată de Legea nr. 192/2006 modificată şi completată cu Legea nr.

370/2009. Există standard ocupaţional. Organismul care reglementează funcţionarea mediatorilor este

Consiliul Naţional de Mediere, a cărui componenţă este validată de Ministerul Justiţiei. Mediatorii,

conform cadrului legislativ, standardului ocupaţional şi descrierilor de către membrii acestui grup

profesional, nu sunt implicaţi în combaterea marginalizării sociale, așa cum sunt prevăzuți în

POSDRU și în Documentul Cadru de Implementare POSDRU.

Elaborarea greşită a bugetului, inclusiv nerespectarea procentului de cheltuieli de tip FEDR şi/sau

cheltuieli administrative este o altă problemă generată de scrierea incorectă a cererilor de finanțare,

care au fost aprobate de AM POSDRU fără a fi suficient verificate.

În Documentul Cadru de Implementare a POSDRU (DCI), pe lângă indicatorii de realizare imediată

(output) și indicatorii de rezultat (result), au fost prevăzuți indicatori suplimentari (input, output și

result). În plus, în sistemul de completare și transmitere electronică a cererilor de finanțare există încă

o secțiune de indicatori suplimentari, unde beneficiarii pot completa cu indicatori inventați de ei, în

sensul că nu există în DCI. De aici a rezultat reluarea valorilor estimate din cadrul indicatorilor de

output la indicatori suplimentari și, de cele mai multe, ori dublarea acestora.

10

Indicatorii din DCI POSDRU, ghidul solicitantului și sistemul electronic Action Web sunt stabiliți atât

ca valori absolute, cât și ca ponderi. În cererile de finanțare unele ponderi au fost exprimate ca valori

absolute și nu ca procente, cum era corect.

O altă problemă o reprezintă neutilizarea corespunzătoare de către AM POSDRU a alocărilor

financiare pentru dezvoltarea şi furnizarea sesiunilor de pregătire pentru potenţialii beneficiari şi

pentru beneficiari. Utilizarea de către AM POSDRU a alocărilor financiare din AP 7 – Asistență

tehnică din cadrul POSDRU ar avea ca efect îmbunătățirea considerabilă atât a calității scrierii

cererilor de finanțare, dar și a implementării proiectelor finanțate din FSE.

Măsuri pentru rezolvare:

­ Definirea caracteristicilor categoriilor specifice de grup țintă în documentele programatice și în

ghidurile solicitantului;

­ Verificarea mai atentă a cererilor de finanțare în cadrul etapei de evaluare;

­ Revizuirea sistemului de indicatori și corelarea cu indicatorii din Sistemul Unic de

Management al Informației (SMIS) gestionat de ACIS;

­ Defalcarea indicatorilor destinat grupurilor vulnerabile, în special pentru persoanele de etnie

romă pentru cuantificarea participanților la operațiunile din axele prioritare 1, 2, 3, 5;

­ Continuarea utilizării alocărilor din asistența tehnică (AP 7) pentru dezvoltarea şi furnizarea

sesiunilor de pregătire pentru potenţialii beneficiari şi pentru beneficiari.

Modificarea clauzelor contractuale de către AM în defavoarea beneficiarilor

AM POSDRU a emis în data de 13 decembrie 2010 Decizia 53/2010, care modifică contractele de

finanțare și prin care a fost impusă unilateral, invocând modificarea legislației naționale în baza art. 12

(1) din contractele de finanțare, externalizarea managementului proiectelor pentru contractele aflate în

derulare, cu câteva luni înainte de finalizarea implementării proiectelor. De la această regulă sunt

exceptate proiectele de grant contractate în anul 2009, care au fost depuse în urma lansărilor de cereri

de propuneri de proiecte din data de 16 aprilie 2008 (call-urile 17 – 54).

Proiectele strategice contractate, care au fost depuse în urma lansărilor de cereri de propuneri de

proiecte din data de 15 februarie 2008 (call-urile 1 – 15), fiind, de altfel primele proiecte contractate în

cadrul POSDRU 2007 – 2013, nu au fost exceptate de la aplicarea Deciziei nr. 53/2010, explicația

fiind că majoritatea beneficiarilor acestor proiecte sunt reprezentați de instituții publice, care nu au

capacitatea administrativă să implementeze aceste proiecte (personal insuficient).

În urma emiterii acestei decizii, AM POSDRU a transmis notificări de modificare a fiecărui contract

de finanțare, majorând și procentul din valoarea proiectului pentru subcontractare de la 30 la 49%.

De asemenea, AM POSDRU a modificat constant condiţiile de acordare a prefinanţării. Inițial, înainte

de adoptarea OUG nr. 64/2010 și a Normelor de aplicare a acestei ordonanțe, prefinanțarea se acorda

în procent de 30% (AP 1 – 5) sau 40 % (AP 6) din bugetul pentru primul an de implementare, fără a

face distincție între bugetul beneficiarului – instituție publică și bugetul partenerilor (ONG sau alte

entități care nu erau finanțate din bugetul de stat, inclusiv partenerii transnaționali).

AM POSDRU/OI a transmis notificări unilaterale, invocând același art. 12 (1) din contractul de

finanțare, pentru modificarea condițiilor de acordare a prefinațării, astfel încât prefinațarea se acordă în

două tranșe în procent de maxim 30% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Prima tranșă va fi de

maxim 10% din valoarea totală eligibilă a proiectului, iar după recuperarea unui procent de cel puțin

50% din valoarea prefinanțării primite anterior prin cererile de rambursare a cheltuielilor, se mai poate

acorda o nouă tranșă până la atingerea plafonului de maxim 30% din valoarea totală eligibilă a

proiectului.

11

În plus, în această notificare unilaterală este prevăzut că, dacă beneficiarul nu este de acord cu

condițiile impuse de această notificare, va anunța AM POSDRU/OI POSDRU delegat decizia de

reziliere a contractului de finanțare, caz în care AM POSDRU/OI POSDRU poate dispune rezilierea de

plin drept a contractului fără intervenția instanței și fără îndeplinirea altor formalități.

Măsuri pentru rezolvare:

­ Exceptarea de la externalizare a echipelor de management pentru primele proiecte strategice ale

căror apeluri de propuneri de proiecte au fost lansate în 15 februarie 2008 (call 1-16);

­ Analizarea și stabilirea unui mecanism coerent de acordare a prefinanțării, astfel încât să

constituie un sprijin real pentru beneficiari;

­ Consultarea prealabilă a beneficiarilor atunci când există intenția de modificare a contractului.

Neasigurarea unui flux financiar pentru partenerii ONG

Pe lângă neacordarea prefinanţării conform clauzelor contractuale şi termenelor stabilite, o altă

problemă o constituie procesarea cu întârziere a cererilor de rambursare a cheltuielilor efectuate şi a

TVA.

În același timp, trebuie să luăm în calcul și capacitatea administrativă insuficientă și nemotivată a AM

POSDRU și OI pentru procesarea cererilor de rambursare a cheltuielilor, care nu a reușit până în

prezent să proceseze aceste cereri în conformitate cu termenul din contractele de finanțare de 45 de

zile. Din analizele efectuate chiar de către AMPOSDRU, cererile de rambursare sunt procesate în

medie în 100 de zile. Prin Notificările de modificare a contractelor de finanțare transmise

beneficiarilor la începutul anului 2011, AMPOSDRU se angajează să proceseze cererile de

rambursare, datorită simplificării verificărilor, în termen de 30 de zile de la depunere.

Toate acestea au condus la retragerea partenerilor din implementarea activităților proiectelor, blocarea

partenerilor ONG în implementarea activităților proiectelor datorită neasigurării fluxului de numera și

chiar la primirea de către aceștia a somațiilor de executare silită şi titluri executorii transmise de

ANAF, prin care erau obligați la plata impozitelor și asigurărilor sociale obligatorii restante plus

penalități. Prin modificarea Codului Fiscal din luna iunie 2010, ONG-urile care aveau obligația de

plată a impozitelor și contribuțiilor sociale în termen de șase luni, sunt obligați să plătească lunar

aceste datorii la stat.

Măsuri pentru rezolvare:

­ Analizarea și stabilirea unui mecanism coerent de acordare a prefinanțării, astfel încât să

constituie un sprijin real pentru beneficiari;

­ Creșterea numărului de personal din cadrul AM și OI, care verifică din punct de vedere tehnic

și financiar cererile de rambursare;

­ Menținerea responsabilității aceleiași echipe pentru verificarea și monitorizarea pe fiecare

proiect și pe toată perioada de implementare a acestuia

Comunicare deficitară

Comunicarea deficitară dintre beneficiari și personalul instituțiilor responsabile de gestionarea

instrumentelor structurale este cel mai dezbătut subiect. Neclaritatea instrucțiunilor și procedurilor,

precum și interpretarea neunitară a acestora de către beneficiari și personalul AM și OI, conduc la

nevoia de solicitare de clarificări din partea beneficiarilor. Însă, răspunsurile vin cu mare întârziere, nu

vin deloc sau, dacă beneficiarii au solicitat răspunsuri din mai multe părți, riscă să primească

răspunsuri diferite. Teoretic, la nivelul AM POSDRU există un birou help-desk.

Comunicarea dintre instituții și beneficiari este foarte importantă și constituie cel mai important factor

în implementarea cu succes a unui program operațional. Fiecare parte implicată trebuie să cunoască

problemele cu care se confruntă cealaltă parte, să discute, să identifice soluții la problemele pe care le

12

au. Personalul AM şi OI trebuie instruit pentru a asigura beneficiarilor îndrumare pe lângă cel de

control, care de fapt înseamnă monitorizare, atribuțiile de control aparținând altor instituții.

În plus, beneficiarii ar trebui informați asupra rapoartelor, concluziilor şi recomandărilor formulate de

Comisia Europeană şi orice altă autoritate competentă care au impact asupra implementării proiectelor

(ex. blocarea fondurilor de CE) pentru a putea lua din timp măsuri.

Măsuri pentru rezolvare:

­ Asigurarea unei echipe bine instruite pentru comunicarea cu beneficiarii;

­ Crearea unei platforme online de informare, consultare și instruire pentru toți beneficiarii;

­ Planificarea unor întâlniri cu beneficiarii care implementează proiecte similare sau pe tipuri de

beneficiari.

Suplimentar, FRDS consideră importantă problema asigurării accesului la finanțări a comunităților de

romi în contextul sistemului actual de depunere, evaluare și aprobare a cererilor de finanțare, precum și

planificarea apelurilor de proiecte pentru anul 2011, problemă resimțită din plin de organizațiile care

sprijină prin asistența tehnică sau prin alte forme de suport aceste comunități, cum ar fi: OSI prin PGF

(vezi minuta din 28 februarie 2011 și intervenția FRDS), PIP prin componenta de AT pentru acces la

finanțări UE (vezi fișa PIP din anexă) și alte organizații.

4. Propuneri pentru asigurarea finanțării măsurilor și acțiunilor care au ca scop intensificarea

integrării pe piaţa forţei de muncă şi îmbunătăţirea incluziunii sociale a romilor pentru

perioada 2011 – 2020

4.1. Fondul Social European

Având în vedere faptul ca la nivel european sunt în desfăşurare dezbateri privind viitorul politicii de

coeziune şi că, pentru următoarea perioadă de programare (2014-2020) nu au fost stabilite încă

priorităţile, la nivel naţional, în domeniul incluziunii sociale, la nivelul AM POSDRU nu au fost

formulate propuneri concrete privind finanţarea măsurilor şi acţiunilor care au ca scop intensificarea

integrării pe piaţa forţei de munca şi îmbunătăţirea incluziunii sociale a romilor pentru perioada 2014-

2020.

Potrivit comunicării Comisiei “Un cadru UE pentru strategiile naţionale de integrare a romilor pana in

2020” (Bruxelles, 06.04.2011), pentru viitoarea perioada de programare, obiectivele Uniunii Europene

de integrare a romilor ar trebui sa vizeze, doua domenii esenţiale:

Accesul la educaţie prin garantarea faptului ca toţi copiii romi termina cel puţin ciclul primar de

învăţământ. În acest sens se vor avea în vedere:

- asigurarea accesului la învăţământul primar pentru toţi copiii la vârstele obligatorii.

- consolidarea legăturilor cu comunităţile rome prin mediatori culturali si şcolari, prin

intermediul bisericilor, al asociaţiilor sau comunităţilor religioase si prin participarea activa

a părinţilor romi, in vederea îmbunătăţirii competentelor interculturale ale cadrelor

didactice, a reducerii segregării si a asigurării respectării obligaţiei de şcolarizare in ciclul

primar.

- încurajarea iniţiativelor ce constau in programe de tipul “A doua şansa” pentru tinerii adulţi

care au părăsit timpuriu şcoala, inclusiv programele care vizează in mod explicit copiii

romi.

- intervenţii care combat analfabetismul in rândul copiilor si adulţilor romi.

- reducerea cazurilor de abandon şcolar timpuriu in rândul copiilor din învăţământul

secundar.

Accesul la ocuparea forţei de munca prin reducerea decalajului intre romi si restul populaţiei in

ceea ce priveşte ocuparea forţei de munca. În acest domeniu se vor urmări:

13

- acordarea, într-un mod nediscriminatoriu, persoanelor de etnie romă a accesului deplin si

la formarea profesionala, pe piaţa muncii si la instrumente si iniţiative privind desfăşurarea

unei activităţi independente.

- se va acorda atenţie angajării de funcţionari publici calificaţi din rândul romilor in sectorul

public.

- încurajarea accesul la microcredite.

AM POSDRU va avea în vedere priorităţile stabilite de Comisia Europeană, prezentate mai sus, pentru

viitoarea perioada de programare privind strategiile naţionale de integrare a romilor până în 2020.

4.2. Fondul European de Dezvoltare Regională

Pregătirile pentru noua perioadă de programare a fondurilor structurale şi de coeziune post-2013 sunt

încă în faza incipientă. În acest moment la nivel european nu există un acord asupra perspectivelor

financiare ale politicii de coeziune, asupra intervenţiilor finanţate, respectiv regulamentelor aferente.

Cu toate acestea, este evidentă o preocupare majoră a Comisiei Europene pentru un sprijin mai

consistent şi coerent pentru grupurile marginalizate, îndeosebi populaţia de etnie romă, sprijin ce s-a

manifestat încă din această perioadă de programare. În anul 2010 Regulamentul (CE) nr. 1080/2006

privind Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) a fost modificat fiind inclusă ca eligibilă

finanţarea intervenţiilor în domeniul locuinţelor în favoarea comunităţilor marginalizate.

Măsurile şi acţiunile pentru integrarea pe piaţa forţei de muncă şi îmbunătăţirea incluziunii sociale a

romilor pentru perioada de programare a FEDR şi a programelor aferente după 2013 s-ar putea referi

la:

­ includerea în cadrul categoriilor eligibile pentru finanţare din Fondul European pentru Dezvoltare

Regională şi a programelor aferente a diferitelor tipuri de infrastructuri (locuinţe, reţele de

alimentare cu apă, gaze, electricitate, etc.) în măsura în care populaţia de etnie roma se

caracterizează, comparativ cu alte etnii, printr-un acces dificil la locuinţe şi utilităţi publice.

­ implicarea comunităţii rome, precum şi a organizaţiilor reprezentative, în conformitate cu

principiul parteneriatului, in toate etapele implementării programelor operaţionale de la elaborare

la evaluare, precum şi sprijinirea capacităţii autorităţilor publice locale.

­ pentru a asigura eficienţa şi succesul intervenţiilor, măsurile pentru sprijinirea comunităţilor de

etnie romă ar trebui realizate în cadrul unei abordări integrate, cu includerea unor acţiuni

complementare în domeniile locuirii, educaţiei, sănătăţii, afacerilor sociale, ocupării forţei de

muncă şi securităţii etc.

­ sprijinirea autorităţilor publice locale şi creşterea capacităţii administrative la nivel local pentru

elaborarea de către autorităţile locale a unor planuri integrate de dezvoltare pentru comunităţile

marginalizate, inclusiv a populaţiilor de etnie romă.

­ asigurarea unei coordonări a modului de utilizare a resurselor din FEDR cu cele ale Fondului

Social European (FSE) şi a Fondului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR),

în vederea promovării unei abordări integrate pentru rezolvarea nevoilor de dezvoltare a

comunităţilor rome, în particular la nivel regional şi local.

­ Desegregarea, definită ca procesul de reducere a marginalizării unui grup şi includerii în societate,

ar trebui să fie unul din principiile de utilizarea fondurilor, îndeosebi în implementarea integrată a

prevederilor privind locuirea.

­ Asigurarea accesului nediscriminatoriu la resurselor FEDR a populaţiei de etnie roma. Programele

operaţionale finanţate din FEDR ar trebui adaptate nevoilor populaţiei de etnie roma, în acelaşi

timp cu prevederea ca programele pentru populaţia de etnie roma să includă şi alţi potenţiali

beneficiari, îndeosebi grupurile vulnerabile şi marginalizate.

În cadrul Programul Operaţional Regional nu au fost prevăzute alocări speciale destinate populaţiei de

etnie romă, dar există posibilitatea depunerii unor proiecte pentru reabilitarea locuinţelor sociale aflate

în proprietatea autorităţilor publice locale, precum şi pentru îmbunătăţirea infrastructurii sociale.

14

În cadrul Comitetului de Monitorizare al POR din toamna anului 2010, ANR a supus atenţiei

posibilitatea de a realoca fonduri pentru construcţia de locuinţe destinate romilor, ca urmare a

modificării prevederilor art. 7 din Regulamentul privind FEDR şi a stabilirii liniilor directoare pentru

implementarea acestuia de către Comisia Europeană. Construirea de locuinţe pentru comunităţile

marginalizate, inclusiv pentru populaţia de etnie romă conform noilor reglementări europene oferă însă

pentru această perioadă de programare a fondurilor structurale şi de coeziune o posibilitate limitată de

utilizare. Stadiul actual de depunere a planurilor integrate şi a proiectelor, precum şi alocarea

fondurilor şi utilizarea acestora nu permite finanţarea unor astfel de proiecte în actuala perioadă de

programare.

4.3. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

Măsurile din cadrul PNDR nu au prevăzute alocări financiare distincte pentru populaţia de etnie romă,

toţi solicitanţii putând beneficia de sprijin din FEADR în contextul respectării condiţiilor stabilite prin

Regulamentul (CE) 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală cu amendările ulterioare.

Printre priorităţile susţinute prin PNDR este şi abordarea LEADER, care prin acţiunile sale specifice

duce la îmbunătăţirea guvernanţei locale şi la promovarea potenţialului endogen al teritoriilor.

Abordarea LEADER presupune consolidarea coerenţei teritoriale şi implementarea de acţiuni

integrate, ce pot conduce la diversificarea şi dezvoltarea economiei rurale, în folosul comunităţilor,

prin intermediul Grupurilor de Acţiune Locală.

Procedura de selecţie privind Grupurile de Acţiune Locală a fost deschisă la nivel naţional şi a avut

loc în perioada 16 noiembrie 2010 - 9 februarie 2011 şi s-a adresat tuturor teritoriilor/parteneriatelor

eligibile. În cadrul criteriilor de selecţie a GAL-urilor, în funcţie de situaţia existentă la nivel local, s-a

acordat prioritate la selecţie grupurilor cu reprezentanţi ai minorităţilor etnice, asigurându-se în acest

fel o reprezentare corectă a acestor categorii. Astfel, din 120 proiecte eligibile, 95 GAL- uri au în

componenţă reprezentanţi ai minorităţilor etnice, o mare parte din acestea fiind de etnie romă.

Diseminarea informaţiilor, training-ul şi evaluarea stau în centrul mecanismului creat în vederea

respectării principiului nediscriminării. De asemenea, prin organizaţiile şi instituţiile existente,

diseminarea informaţiilor va fi realizată într-o astfel de manieră încât să se adreseze tuturor

beneficiarilor potenţiali fără a se face nici o distincţie prin reţeaua naţională pentru dezvoltare

rurală.

Astfel, minorităţile şi grupările etnice, cu o pondere semnificativă în populaţia României vor putea fi

implicate direct, în componenţa reţelei naţionale de dezvoltare rurală fiind incluse organizaţii care

promovează egalitatea de şanse, cum sunt: “Agenţia Naţională pentru Romi”, „Asociaţia pentru

promovarea egalităţii de şanse din România”, „Asociaţia Maria a femeilor din Bran”, „Asociaţia

naţională a femeilor din mediul rural”, „Asociaţia femeilor din România”, „Centrul parteneriat pentru

egalitate”

5. Promovarea proiectelor integrate la nivel local pentru dezvoltarea comunităților de romi

În cadrul Reuniunii la nivel înalt cu tema "Contribuția fondurilor europene la integrarea populației

roma" din luna octombrie 2010 de la București, domnul Ilie Dincă, președintele ANR, a subliniat

necesitatea finanţarii proiectelor integrate la nivel local ce includ domeniile principale pentru

incluziunea socială a cetăţenilor de etnie romă: educaţie, formare profesională şi ocupare, locuire şi

infrastructură, sănătate, însoţite de măsuri pentru combaterea discriminării şi promovarea egalităţii de

gen.

În vederea realizării unor astfel de proiecte, domnul președinte a atras atenția asupra utilizării

fondurilor alocate axelor prioritare de asistență tehnică din cadrul Programelor Operaționale pentru

15

instruirea potențialilor beneficiari pentru elaborarea și scrierea proiectelor și a beneficiarilor pentru

implementarea proiectelor.

Faptul că populaţia romă, în majoritatea sa este săracă şi se confruntă cu multiple probleme sociale,

pentru a căror rezolvare este necesară o abordare adecvată, multisectorială, conduce la necesitatea

finanţării unor proiecte comunitare integrate care să contribuie la reducerea diferenţelor dintre

condiţiile de trai din comunităţile de romi şi cele din comunităţile învecinate, precum şi la crearea

premiselor de dezvoltare a acestor comunităţi, în funcţie de nevoile punctuale, specifice.

Sărăcia şi multitudinea de probleme ale comunităţilor de romi, inclusiv „fracturile sociale” din

interiorul lor, amplasamentul lor dispersat în diferite zone rurale, sau în „ghetouri” din localităţi

urbane, pe de o parte, şi dificultatea proiectelor europene în general şi impactul relativ scăzut datorită

abordării sectoriale, şi în consecinţă vizibilitatea redusă, pe de altă parte, fac ca acestea să fie

considerate „neatractive” pentru majoritatea autorităţilor de nivel central sau ONG cu tradiţie, din

punct de vedere al atragerii de fonduri.

De asemenea, răspândirea în ţară şi diversitatea de statut economic şi social a acestor comunităţi reduc

până aproape de zero şansele ca problemele specifice să fie tratate sistematic, la nivel regional sau

judeţean prin proiecte europene mari.

La aceste cauze ale perpetuării situaţiei comunităţilor de romi, în contextul finanțărilor din fondurilor

structurale, se adaugă capacitatea scăzută a potențialilor aplicanţi locali, de talie mică (în marea

majoritate autorităţi locale sărace şi ONG locale) de a scrie şi implementa proiecte cu finanţare

europeană.

Astfel, majoritatea comunităţilor de acest gen riscă să rămână neacoperite de finanţări europene,

modalitatea de adresare şi tratare a acestora fiind una specifică, care nu a fost avută în vedere în

programele operaţionale pentru actualul exerciţiu financiar, atât pentru comunităţile de romi, cât şi

pentru celelalte comunităţi sărace.

Un exemplu în privinţa rezolvării problemelor urgente ale comunităţilor de romi şi care încearcă să

reconstruiască încrederea membrilor acestora în posibilitatea îmbunătăţirii nivelului lor de trai, îl

constituie Programul de Intervenţii Prioritare (PIP), componentă a Proiectului de Incluziune Socială,

proiect guvernamental.

Prin acest program inițiat de ANR în perioada 2004 – 2005, s-au finanţat 100 de proiecte de

dimensiune mică şi medie, în comunităţi de romi din 33 de judeţe, însoţite de măsuri specifice de

suport (50% dintre acestea fiind deja finalizate) pe experiența cărora se poate construi un model de

intervenție integrată viitoare.

În cadrul PIP, FRDS sprijină rezolvarea problemelor comunităţilor de romi şi dezvoltarea capacităţilor

de organizare la nivel comunitar prin mijloace specifice dezvoltării comunitare, testate în cadrul altor

programe, a căror eficacitate a fost confirmată de rezultatele obţinute, utilizând instrumente diverse,

cum ar fi: desfăşurarea unor campanii de promovare, informare şi educare, facilitare comunitară,

acordare de asistenţă tehnică, furnizare de instruire, promovarea parteneriatelor şi facilitarea

schimbului de experienţă, suport pentru accesarea altor fonduri, cu precădere fonduri europene, şi nu

în ultimul rând acordarea de granturi.

PIP1 se deosebeşte de schemele de finanţare de granturi implementate până în prezent pentru

comunităţile de romi, prin :

1 Detalii pe www.frds.ro şi la office@frds.ro.

16

­ abordarea participativă potrivit căreia membri ai comunităţii sprijinite sunt implicaţi în toate

etapele, începând de la a-şi prioritiza nevoile existente şi a fi parteneri, până la a monitoriza şi/ sau

coordona proiectul;

­ caracterul integrat al proiectelor finanţate, astfel încât realizarea obiectivului de infrastructură

(drumuri de acces, alimentare cu apă, îmbunătăţire condiţii de locuit, etc.) şi al celui de servicii

sociale comunitare (servicii alternative de educaţie, sănătate, formare profesională, îmbunătăţirea

mediului, suport pentru acces la drepturile legale, etc.) să vină în întâmpinarea soluţionării sau cel

puţin a ameliorării problemelor cu care se confruntă cele mai sărace comunităţi de romi.

Sub coordonarea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a fost înfiinţată Unitatea Mobilă

de Asistenţă (UMA) având ca scop sprijinirea elaborării şi implementării de către instituţiile

administraţiei publice locale a unor proiecte de incluziune socială şi pe piaţa muncii finanţate din

fonduri europene, având ca grup ţintă cetăţenii români de etnie roma.

Obiectivul UMA constă în centralizarea proiectelor transmise de instituţiile administraţiei publice

locale, identificarea liniilor de finanţare şi posibilităţilor disponibile în prezent pentru actuala perioadă

de programare, precum şi evaluarea proiectelor posibile şi pregătirea acestora în perspectiva anului

2013 când vor fi stabilite următoarele alocări financiare din fondurile structurale şi de coeziune.

În urma semnării Protocolului de colaborare între instituţiile implicate în gestionarea fondurilor

europene, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin DGDR – AM PNDR, s-a implicat activ în

cadrul acestei structuri. În acest sens, DGDR – AM PNDR a transmis secretariatului tehnic al UMA,

un material privind posibilităţile de finanţare a proiectelor prin intermediul PNDR, material care

conţine informaţii privind acţiunile sprijinite, beneficiari, condiţii de acordare a sprijinului, alocare

disponibilă pentru perioada 2011-2013. De asemenea, a analizat propunerilor de proiecte transmise

UMA de către autorităţile publice locale şi şi-a exprimat punctul de vedere privind posibilitatea de

finanţare a acestor propuneri prin intermediul măsurilor din PNDR.

Una dintre soluțiile pentru rezolvarea problematicii romilor este promovarea proiectelor integrate

finanțate din Fondurile Structurale și includerea acestei abordări în Strategia națională privind

incluziunea socială a romilor pentru perioada 2011 – 2020. Acest document este în etapa de dezbatere

publică, fiind publicată pe pagina de web a instituției www.anr.gov.ro, la secțiunea Politici publice.

ANR urmărește, ca după adoptarea acestei strategii, să desfășoare la nivel local o campanie de

promovare a conceptului de proiecte integrate, să convingă autoritățile locale să includă în strategiile

de dezvoltare locală măsuri pentru incluziunea socială și economică a romilor și să sprijine aceste

autorități în scrierea și implementarea proiectelor destinate romilor.

6. Anexe (Compact Disk)

6.1. Regulamentul de organizare și funcționare a GTLR

6.2. Minuta reuniunii GTLR din data de 28 februarie 2011

6.3. Minuta reuniunii GTLR din data de 14 aprilie 2011

6.4. Lista proiectelor contractate de AMPOSDRU, care au ca grup țintă romi

6.5. Stadiul proiectelor aflate în implementare – fișe de prezentare a proiectelor

6.6. Scurtă prezentare a instituțiilor și organizațiilor reprezentate în GTLR și atribuțiile

acestora pentru incluziunea romilor

6.7. Studiul “Implicarea organizațiilor neguvernamentale în accesarea și absorbția

fondurilor structurale – Raport asupra managementului financiar al proiectelor

finanțate din fonduri structurale din perspectiva organizațiilor neguvernamentale”