raport privind impactul asupra mediului 1. titularul ...arpmag.anpm.ro/upload/50058_sc la tararo...

Raport privind impactul asupra mediului

“ Modernizare Hala C13, Alipire si modernizare Hala C12 si C1 si construire Hala H8”

pentru SC LA TARARO SRL, judetul Giurgiu’’

1

I. INFORMATII GENERALE pag. 8

1. Titularul activitatii pag. 8

2. Autorul atestat al studiului de evaluare pag. 8

3. Denumirea proiectului pag. 8

3.1. Amplasare pag. 8

3.2. Cadrul legal pag. 9

3.3. Monumente istorice si arhitectonice pag. 9

3.4. Monumente peisagistice, rezervatii pag.9

4. Descrierea proiectului si etapele acestuia pag.10

4.1. Situatia actuala pag.10

4.2. Amenajari propuse pag.13

4.3. Asigurarea utilitatilor pag.23

4.3.1. Accesul in zona pag.23

4.3.2. Alimentarea cu energie electrica pag.23

4.3.3. Alimentarea cu apa pag.24

4.3.4. Evacuarea apelor uzate pag.25

5. Durata etapei de functionare pag.26

5.1. Perioada de amenajare pag.26

5.2. Perioada de exploatare pag.26

6. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul generati de activitatea

propusa pag.26

6.1. Perioada de constructie pag.26

6.1.1. Surse de poluare pentru apa pag.26

6.1.2. Surse de poluare pentru aer pag.26

6.1.3. Surse de poluare pentru sol pag.26

6.2. Perioada de functionare pag.26

6.3. Principalii poluanti si efectele negative asupra mediului si sanatatii pag.27

6.4. Masuri pentru managementul corect al materialelor pag.37

7. Alte tipuri de poluare fizica sau biologica pag.38




2



8. Principalele alternative si motivatia alegerii uneia dintre pag.39

9. Localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor pentru alternativele la proiect

pag.41

10. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existent pag.41

10.1. Informatii despre valorile naturale, istorice, culturale si

arheologice pag.41

10.2. Informatii despre arii naturale protejate / zone protejate, zone de

protectie sanitara pag.42

11. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea/amenajarea

teritoriala in zona amplasamentului proiectului pag.42

12. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura existenta

pag.42

12.1. Alimentarea cu apa pag.42

12.2. Evacuarea apelor uzate menajere pag.43

12.3. Alimentarea cu energie electrica pag.43

12.4. Accesul pag.44

II. PROCESE TEHNOLOGICE pag.45

1. Perioada de constructie pag.45

1.1.Traficul aferent executarii lucrarilor de amenajare pag.45

1.2. Amenajarea platformei si utilitatilor pag.46

2. Perioada de functionare pag.47

III. DESEURI pag.47

1. Generarea deseurilor, managementul deseurilor, eliminarea si reciclarea deseurilor

pag.47

1.1. Tipuri si cantitati de deseuri pag.47

1.1.1. Perioada de constructie pag.47

1.1.2.Perioada de functionare pag.48

2. Modul de gospodarire a deseurilor pag.49




3



3. Substante toxice si periculoase, folosite, comercializate pag.48



4. Depozitarea definitiva a deseurilor pag.48



IV. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA.

1. Apa pag.49

1.1. Informatii de baza despre corpurile de apa de suprafata. pag.49

1.1.1. Apele subterane pag.49

1.1.1.1.Situatia actuala pag.49

1.1.1.2. Perioada de constructie pag.50

1.1.1.3. Perioada de functionare pag.50

1.1.2. Apele de suprafata pag.51

1.1.2.1. Situatia actuala pag.51


A. Emisii de poluanti in ape si protectia calitatii apelor pag.52

B. Surse existente si posibile de poluare a apelor pag.52

C. Debite si concentratii de poluanti comparativ cu normele legale in

vigoare pag.52


1.1.3.1. Situatia actuala pag.53



1.2. Alimentarea cu apa-Descrierea surselor de alimentare cu apa pag.54

1.2.1. Situatia actuala pag.54





4

1.2.3. Perioada de functionare pag.54

1.3. Managementul apelor uzate pag.55




1.4. Prognozarea impactului pag.56




1.5. Impactul previzibil asupra ecosistemelor pag.58




1.6. Posibile descarcari accidentale de substante poluant pag.59




1.7. Impactul transfrontalier pag.59




1.8. Masuri de diminuare a impactului pag.60




2. Aerul pag.62

2.1. Date generale pag.62

2.1.1. Conditii de clima si meteorologie pag.62

2.1.2. Informatii despre temperatura, precipitatii, vant, radiatie solara, conditii

de transport si difuzie a poluantilor pag.62




5

A. Regimul temperaturii aerului pag.62

B. Regimul precipitatiilor pag.63

C. Regimul eolian pag.63

2.2. Surse si poluanti generati pag.63



2.2.2.1. Lucrari in amplasamentul obiectivului pag.64

2.2.2.2. Traficul auto de lucru pag.68

2.2.3. Perioada de exploatare pag.69

2.3. Prognozarea impactului poluarii aerului pag.70



2.3.2.1. Normele legale pag.72

2.3.2.2. Dispersia poluantilor in aer pag.75

A. Modelul “Climatologic” pag.75

B. Modelul “Trafic” pag.79

C. Datele de intrare folosite pag.79









3. Solul pag.84

3.1. Surse de poluare a solurilor pag.84

3.1.1. Caracteristicile solurilor dominante pag.84

3.1.2. Tipuri de culturi pe solul din zona respectiva pag.84

3.1.3.Poluarea existenta pag.85




6

3.2. Surse de poluare a solului, fixe si mobile, ale activitatilor economice propuse

pag.86



3.3. Prognoza impactului poluarii solului pag.86









4. Geologia subsolului pag.88

4.1. Caracterizarea subsolului pe amplasament pag.88

4.2. Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea

seismologica pag.89

5. Biodiversitatea pag.90

5.1. Zonarea pag.90

5.2. Flora pag.90

5.3. Fauna pag.91

5.4. Impactul prognozat pag.91







6. Peisajul pag.93

6.1. Situatia actuala pag.93




7



7. Mediul social si economic pag.94

7.1. Impactul potential al activitatii asupra caracteristicilor demografic locale si asupra

conditiilor de viata pag.94




7.2. Numarul de locuitori din zona de impact pag.94

8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural pag.95

9. Analiza alternativelor pag.95

10. Monitorizarea pag.98

11. Situatii de risc pag. 98

11.1. Situatia actuala pag. 98

11.2. Perioada de constructie pag. 98

11.3. Perioada de functionare pag. 98

12. Descrierea dificultatilor pag. 99

12.1. Perioada de constructie pag. 99

12.2. Perioada de functionare pag. 99

13. Rezumat fara caracter tehnic pag. 99




8

I. INFORMATII GENERALE 1. Titularul activitatii SC LA TARARO SRL

Societatea are sediul social in Sat Crevedia, Comuna Crevedia, Soseaua Bucuresti –

Targoviste, Nr. 698 A, Judetul Dambovita si este inregistrata la Oficiul Registrului

Comertului cu Certificatul de inmatriculare nr. J15/523/2011, si are ca activitate principala:

cresterea pasarilor, cod CAEN: 0147.

2. Autorul atestat al studiului de evaluare Lucrarea a fost realizata de:

SC SMART ECOLOGIC CONSULTING SRL,

prin Florin STANICA si Brindusa BUTNARU, str. Aleea Tebea nr. 2, sector 4, mobil:

0722.269.199, fax: 031.811.56.46

Inscris in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului la pozitia

239, pentru Studii de Tip: RM, RIM, BM, RA si EA.

3. Denumirea proiectului “ Modernizare Hala C13, Alipire si modernizare Hala C12 si C1 si construire Hala H8”

3.1. Amplasare Judetul Giurgiu este situat in partea de sud a Romaniei, pe cursul inferior al Dunarii,

strabatut de paralela de 43° 53’ latitudine nordica si de meridianul 25°59’ longitudine estica.

Amplasarea pe malul Dunarii de-a lungul a 72 km confera judetului posibilitatea de a avea

legaturi fluviale cu tarile riverane si Marea Neagra. Vecinii sai sunt: judetul Calarasi la est,

judetul Teleorman la vest, judetul Ilfov si judetul Arges la nord-vest si judetul Dimbovita la

nord.

Amplasamentul este situat in zona de sud a Romaniei, in judetul Giurgiu, Comuna

Fratesti, pe o suprafata totala de 30746,17mp.




9

Societatea LA TARARO SRL este profilata pe:

- cresterea intensiva a gainilor outoare

- prepararea hranei in moara furaje

- depozitarea cerealelor in silozuri.

Folosinta actuala cat si cea planificata ale terenului pentru amplasamentul investitiei este

de curti constructii, folosinta similara si pentru zona adiacenta.

Constructia se amplaseaza pe terenul dobandit, avand urmatoarele dimensiuni si

vecinatati:

- nord: SC AGRICOLA SA

- sud: Drum de servitute

- est: Drum de servitute si AGRICOLA SA

- vest: NEDELCU ION

Accesul se face din Drum de servitute.

3.2. Cadrul legal Unitatea detine contractele de vanzare cumparare incheiate cu SC Agricola SA si cu

SC AGROHOLDING SA.

Actele de reglementare ale societatii sunt:

1. Certificat de urbanism

2. Certificat de inregistrare

3. Plan de incadrare in zona

3.3. Monumente istorice si arhitectonice Pe teritoriul unde este amplasat obiectivul nu exista monumente istorice si

arhitectonice. Pe teritoriul Comunei Fratesti ca obiectiv istoric si arhitectonic este amintit „

Dealul Lagarului”.

3.4. Monumente peisagistice, rezervatii Obiectivul propus nu este situat in rezervatii naturale.




10

4. Descrierea proiectului si etapele acestuia 4.1. Situatia actuala Prima folosinta a terenului a fost de natura agricola dupa care s-a trecut la tipul de

activitate actual - cresterea intensiva a pasarilor outoare.

Ca dotari existente pe amplasament, se mentioneaza:

- sectorul de gaini outoare

- 9 hale, parter, suprafata totala 10446,32 mp (din care 7 hale sunt cu crestere a pasarilor

ouatoare in baterii ecologice si 2 hale cu crestere la sol)

- 1 hala (magazie)

- retea interioara de canalizare

- 1 micro FNC

- 6 silozuri pentru depozitarea cerealelor (2x500 tone fiecare si 4x30 tone fiecare) si 2

silozuri pentru depozitarea nutreturilor combinate cu capacitatea de 25 tone fiecare

- 9 bazine betonate vidanjabile cu capacitatea de 10 mc fiecare, pentru colectarea apelor

uzate rezultate de la spalarea halelor si a platformelor

- 1 bazin betonat vidanjabil cu capacitatea de 10 mc, pentru colectarea temporara a apelor

uzate menajere

- depozitul de oua cu suprafata de 1146 mp

- drumuri si platforme

- sectorul anexe

- filtru sanitar, spalator auto, seprator de grasimi si birou

- retele de alimentare cu apa si canalizare

- gospodaria de apa – 2 rezervoare cu V=25 mc fiecare si 2 puturi forate, unul cu H=50 m

si unul cu H = 60 m. Forajul cu adancimea de 60 m este folosit pentru alimentarea cu apa a

halelor.

Celalalt foraj este folosit ca si rezerva in caz de nu face fata F1 sau nu mai functioneaza

corespunzator. Pe amplasament mai exista si un al 3 lea foraj F3 care este in conservare.

- post trafo




11

- platforma betonata cu S=2240 mp si capacitate de 4480 m3 pentru stocarea temporara a

dejectiilor, prevazuta cu pereti de protectie de cca 2 m inaltime, cu un strat drenant si un

bazin vidanjabil (V=20 mc) pentru colectarea eventualelor ape de drenaj.

Procesele operationale din cadrul fermei pot fi impartite in urmatoarele secvente:

1. Procese biologice de intretinere a capacitatii gainilor de a produce oua (care se bazeaza

pe procesele metabolice).

2. Activitati de asistenta si suport a proceselor biologice care constau in:

a) adapostirea si curatarea adaposturilor

b) colectarea si transferul dejectiilor si a apelor de igienizare hale

c) administrarea hranei

d) administrarea apei de baut

e) asistenta medicala de specialitate.

Adapostirea si curatarea adaposturilor

Hala de crestere tineret se populeaza cu puicute de 14 saptamani de rasa pentru productia

de oua.

Colectarea si transferul dejectiilor

Asternutul de paie ce incorporeaza dejectiile se aduna prin raclare si se evacueaza in

exterior direct, intr-o remorca, cu care se transporta pe platforma de stocare temporara.

Administrarea hranei

Furajarea gainilor outoare se face cu nutreturi combinate realizate in 1 micro FNC propriu,

existent, cu capacitatea de 50 tone/zi.

Materia prima si materialele auxiliare, depozitate in silozurile existente amplasate pe

platforma betonata (2x500 tone fiecare si 4x30 tone fiecare), sunt transportate in micro

FNC, unde sunt cantarite cu ajutorul unui cantar cu capacitatea de 2 tone, conform

retetarului.

Dupa cantarire, acestea ajung in moara prin intermediul unui snec, in vederea

macinarii.




12

Amestecul asfel obtinut este introdus in malaxor pentru amestecare si omogenizare

unde este pulverizat si uleiul vegetal prin intermediul unei pompe electrice, imbunatatindu-

se calitatea produsului finit. Intreg procesul tehnologic este complet automatizat.

Produsul finit (nutreturi combinate) este depozitat in doua buncare de asteptare

(silozuri) existente cu capacitatea de 25 tone fiecare, prevazute cu snec, prin intermediul

caruia hrana este incarcata in buncarul pentru transport furaje, ajungand astfel in buncarul

de furajare aferent halei.

Asigurarea apei de baut

Apa pentru adapat se asigura prin instalatia dotata cu linii de picuratori cu cupite

recuperatoare tip LUBING, cu reglarea presiunii si inaltimii liniilor de adapare in functie de

gabaritul pasarilor. In fiecare hala instalatia consta din linii de adapare, prevazute cu

picuratori si cupite recuperatoare, prevenindu-se astfel deteriorarea astenutului si

fermentarea acestuia cu formarea amoniacului, regulator de presiune, filtru decantor si

dozator de medicamente.

Apa de baut pentru pasari se va asigura din puturile forate proprii. Consumul

specific de apa de baut este de 91,2 l/pasare/an.

Asistenta sanitar-veterinara

Asistenta veterinara este asigurata de catre medicul veterinar al fermei.

3. Activitati de stocare, tratare si eliminare a deseurilor.

- asternutul uscat ce incorporeaza dejectiile se aduna prin raclare si se evacueaza in

exterior direct intr-o remorca, cu care se transporta la platforma de stocare temporara,

existenta, cu suprafata S = 2240 mp prevazuta cu pereti de protectie de cca 2 m inaltime,

cu un strat drenant si un bazin vidanjabil (V = 20 mc) pentru colectarea eventualelor ape de

drenaj.

- apele uzate menajere rezultate din filtrul sanitar sunt preepurate local prin fosa septica

si colectate temporar in bazin vidanjabil

- apele uzate tehnologice rezultate din activitatea de igienizare a halelor de productie pe

asternut permanent dupa depopulare sunt de asemenea colectate in bazine vidanjabile.




13

4. Colectarea, sortarea si transportul oualelor in afara fermei.

Pe amplasamentul societatii LA TARARO SRL se afla depozitul de oua amenajat pe o

suprafata totala de 1146 mp din care:

- camera primire si sortare oua

- camera depozit si livrare oua

- grup sanitar

- camera acces personal si vestiar

Depozitul de oua este o constructie inalta de 3,5 m din zidarie de caramida avand

pardoseala din beton mozaicat. Ouale sunt transportate de la halele de prductie la

depozitul de oua cu autocisterna.

Fluxul tehnologic este astfel organizat incat sa nu se intersecteze caile de acces rimire oua

si livrare oua. Racirea oualelor in depozitul de oua se realizeaza cu aer conditionat.

4.2. Amenajari propuse Proiectul prevede modernizarea halei C13, alipirea si modernizarea halei C12 si C1 si

construirea halei H8.

Constructiile propuse vor fi urmatoarele:

- constructie Hala 5 din alipirea corpului C5 (C12)+ C1(C18) = C5 nou si cresterea

pasarilor ouatoare in baterii ecologice (hala 5 exista si este cu cresterea pasarilor la sol.

Aceasta cladire va fi unita prin alipire cu grajdul. In aceasta hala cresterea pasarilor se va

face in baterii ecologice).

- trecerea in Hala 6 (C13) de la cresterea pasarilor la sol la cresterea pasarilor in baterii

ecologice

- construirea unei noi hale pentru cresterea pasarilor ouatoare in baterii ecologice.

Aceasta va fi Hala 8.

O serie de crestere (productie) dureaza 65 saptamani, dupa care urmeaza igienizarea si

pauza sanitara – 21 zile.




14

Se doreste construirea Halei 5 prin alipirea corpurilor C5(C12) + C1(C18) in care se

vor creste pasarile in baterii ecologice cu 4 linii, 8 etaje si 5 culoare, modernizarea Halei 6

prin cresterea pasarilor ouatoare in baterii ecologice cu 2 linii si 4 etaje si construirea unei

noi hale (Hala 8) in care se vor creste pasarile in baterii ecologice cu 6 linii, 8 etaje si 7

culoare.

Etapa 1: construire Hala 5 prin alipirea corpului C5 (C12)+ C1(C18) = C5 nou (hala 5

exista si este cu cresterea pasarilor la sol. Aceasta se va uni cu grajdul si se va trece la

cresterea pasarilor in baterii ecologice cu 4 linii, 8 etaje si 5 culoare.

Capacitatea totala va fi de 110.000 de capete.

Bateria ecologica este compusa din:

- suport cusca din profile „U” din otel galavanizat de 1,8 mm grosime;

- pardoseala de plasa din sarma de 2,2 mm grosime;

- sistem de adapare format din 6 clapete Lubing in mijlocul a 2 sectii, cu jgheaburi

colectoare Lubing;

- usi monobloc din otel galvanizat glisante care se pot deschide patial si complet fiind

folosite la introducerea si depopularea pasarilor;

- benzi transportoare pentru curatarea dejectiilor.-

Modelul bateriei este MEC 50 – New Model 2008.

In interiorul fiecarei baterii exista compartimentat spatiu de crestere, spatiu pentru ouat si

un spatiu anexa pentru imitarea conditiilor naturale de scurmat si de relaxare.

Cusca este confectionata din metal galvanizat Galvamir Z-275 si are peretii

despartitori de culoare verde din polipropilena, conform reglementarilor Uniunii Europene.

Peretii din plastic fac mai confortabil habitatul pasarii, produc mai putin stres si reduc rata

mortalitatii. Gaurile de 25 mm permit o buna ventilatie interioara. Podelele sunt dublu

galvanizate, inainte si dupa sudare si apoi plastifiate si au dimensiunile de 30cm / 45cm.

Acestea sunt confectionate din sarma de 2mm diametru. Tijele de sustinere a podelelor

sunt arcuri de otel galvanizat. Usile sunt fabricate din otel si sunt acoperite cu plastic de

culoare alba pentru a se evita ruginirea.




15

Deschiderile necesare accesului la hrana sunt prevazute cu bare de protectie

amplasate in dreptul pieptului gainii. Suportii si ghidajele pentru benzile de evacuare a

dejectiilor, ghidajele pentru buncarele de alimentare precum si toate componentele

metalice sunt confectionate din otel galvanizat – Galvamir Z-275. Acest ansamblu este

prevazut cu picioare galvanizate, de sustinere, amplasate la o distanta de 762 mm, unul

fata de altul.

Cusca are urmatoarele dimensiuni:

- lungime unui sector: 762 mm

- adancime totala: 630 mm

- inaltimea in fata:520 mm

- inaltimea in spate: 455 mm

- suprafata totala a custii: 4.801 cm patrati

Benzile pentru transportul oualelor, au o latime de 9,5 cm si sunt confectionate dintr-

un amestec de Nylon si Polipropilena. Benzile sunt prevazute cu sisteme ce ajuta la

evitarea aglomerarii oualelor.

Sistemul de colectare a oualelor: - Numar de unitati motoare:6

- Numar contoare de oua: 6

Fiecare nivel este prevazut cu o banda pentru evacuarea dejectiilor (model PPX-L-

262) ce transporta dejectiile de la nivelul fiecarei custi in capatul bateriei de unde sunt

preluate si evacuate in exteriorul halei de o banda speciala din cauciuc si incarcate in

mijlocul de transport. O unitate prevazuta cu motor cu viteza variabila pentru actionarea

benzilor colectoare a oualelor.

O unitate de 0,5 cai putere, pentru colectionarea elevatoarelor. Ouale colectate de

elevatoare de pe fiecare rand ajung pe banda transportatoare pentru a le transporta la

statia de sortare. In exterior banda transportatoare este acoperita cu metal galvanizat.

Benzile pentru transportul oualelor au o latime de 9,5 cm si sunt confectionate dintr-un

amestec de Nylon si Polipropilena. Benzile sunt prevazute cu sisteme ce ajuta la evitarea

aglomerarii oualelor.




16

Banda transportatoare de transport oua la statia de sortare are o lungime totala in

exteriorul halei de 60 metri liniari. Banda transportatoare are in componenta ei si 2 curbe la

90 grd, acoperite cu cofraj metalic. Viteza de transport oua este este avand de maxim

60.000 oua/h, iar banda transportatoare are o latime de 600 mm.

Conducta de apa (Superflow 360°) se intinde de la unitatile de actionare a colectarii

oualelor pana la unitatile de evacuare a dejectiilor.

Fiecare linie de adapare are un rezervor Lubing de 8 l care in prima faza dozeaza

presiunea apei, un nivelmetru Lubing si un vizor cu indicator plutitor la capat.

Sistemul de evacuare al dejectiilor Aceste unitati de evacuare sunt confectionate din otel galvanizat, pe fiecare rand de custi,

avand cate 2 curatatoare confectionate din otel inox. In componenta acestui sistem de

evacuare, exista un motor de 1,5 cai putere pentru 4 niveluri, 2 motoare pentru 8 niveluri

sau 3 motoare pentru 10 niveluri. In componenta acestui sistem regasim role de aluminiu

ce sunt folosite la tensionarea automata a benzii transportatoare de dejectii.

Bateriile sunt utilate conform normelor europene cu: cuibare, stinghiii si spatii pentru

imbaiere, benzi abrazive, pentru taierea, acutirea ghearelor.

Iluminatul

Este asigurat cu 7 randuri de becuri florescente cu lumina calda, cu o putere

instalata de 36 wv fiecare asigurand un flux luminos intre 10 si 30 de luxi in functie de

varsta si cerintele tehnologice ale pasarilor. Sistemul este prevazut cu ceas programator si

variator de lumina controlate de computerul de proces. Ferma are specializat in

permanenta personal specializat si instruit, detine contracte de furnizare a medicamentelor

cu societati abilitate.




17

Etapa 2: trecerea in Hala 6 de la cresterea pasarilor la sol in baterii ecologice cu 2 randuri

si 4 nivele.

Capacitatea totala va fi de 21000 de capete.





colectoare Lubing;



- benzi transportoare pentru curatarea dejectiilor.

Modelul bateriei este MEC 50 – New Model 2008.





Peretii din plastic fac mai confortabil habitatul pasarii, produc mai putin stres si reduc rata

mortalitatii. Gaurile de 25 mm permit o buna ventilatie interioara.

Podelele sunt dublu galvanizate, inainte si dupa sudare si apoi plastifiate si au

dimensiunile de 30cm / 45cm. Acestea sunt confectionate din sarma de 2mm diametru.

Tijele de sustinere a podelelor sunt arcuri de otel galvanizat. Usile sunt fabricate din otel si

sunt acoperite cu plastic de culoare alba pentru a se evita ruginirea.




metalice sunt confectionate din otel galvanizat – Galvamir Z-275. Acest ansamblu este

prevazut cu picioare galvanizate, de sustinere, amplasate la o distanta de 762 mm, unul

fata de altul.




18


- lungime unui sector: 762 mm

- adancime totala: 630 mm

- inaltimea in fata:520 mm

- inaltimea in spate: 455 mm

- suprafata totala a custii: 4.801 cm patrati




Sistemul de colectare a oualelor: - Numar de unitati motoare:6

- Numar contoare de oua: 6

Fiecare nivel este prevazut cu o banda pentru evacuarea dejectiilor (model PPX-L-

262) ce transporta dejectiile de la nivelul fiecarei custi in capatul bateriei de unde sunt

preluate si evacuate in exteriorul halei de o banda speciala din cauciuc si incarcate in

mijlocul de transport. O unitate prevazuta cu motor cu viteza variabila pentru actionarea

benzilor colectoare a oualelor. O unitate de 0,5 cai putere, pentru colectionarea

elevatoarelor.

Ouale colectate de elevatoare de pe fiecare rand ajung pe banda transportatoare

pentru a le transporta la statia de sortare. In exterior banda transportatoare este acoperita

cu metal galvanizat. Benzile pentru transportul oualelor au o latime de 9,5 cm si sunt

confectionate dintr-un amestec de Nylon si Polipropilena. Benzile sunt prevazute cu

sisteme ce ajuta la evitarea aglomerarii oualelor.

Banda transportatoare de transport oua la statia de sortare are o lungime totala in

exteriorul halei de 60 metri liniari. Banda transportatoare are in componenta ei si 2 curbe la

90 grd, acoperite cu cofraj metalic. Viteza de transport oua este de maxim 60.000 oua/h, iar

banda transportatoare are o latime de 600 mm.




19

Conducta de apa (Superflow 360°) se intinde de la unitatile de actionare a colectarii

oualelor pana la unitatile de evacuare a dejectiilor. Fiecare linie de adapare are un rezervor

Lubing de 8 l care in prima faza dozeaza presiunea apei, un nivelmetru Lubing si un vizor

cu indicator plutitor la capat.

Sistemul de evacuare al dejectiilor

Aceste unitati de evacuare sunt confectionate din otel galvanizat, pe fiecare rand de

custi, avand cate 2 curatatoare confectionate din otel inox. In componenta acestui sistem

de evacuare, exista un motor de 1,5 cai putere pentru 4 niveluri, 2 motoare pentru 8 niveluri

sau 3 motoare pentru 10 niveluri. In componenta acestui sistem, regasim role de aluminiu,

ce sunt folosite la tensionarea automata a benzii transportoare de dejectii.

Capacitatea in concordanta cu Normele actuale este de 20.000 de capete. Bateriile

sunt utilate conform normelor europene cu: cuibare, stinghiii si spatii pentru imbaiere, benzi

abrazive, pentru taierea, acutirea ghearelor.

Iluminatul Este asigurat cu 7 randuri de becuri florescente cu lumina calda, cu o putere instalata

de 36 wv fiecare asigurand un flux luminos intre 10 si 30 de luxi in functie de varsta si

cerintele tehnologice ale pasarilor.

Sistemul este prevazut cu ceas programator si variator de lumina controlate de

computerul de proces. Ferma are specializat in permanenta personal specializat si instruit,

detine contracte de furnizare a medicamentelor cu societati abilitate.

Etapa 3: construirea unei noi hale, Hala 8 cu tehnologie de cresterea pasarilor

ouatoare in baterii ecologice cu 6 randuri, 8 nivele si 7 culoare.

Capacitatea totala va fi de 150.000 de capete.

Ciclul de productie va fi de 21 de luni, cu o perioada de igienizare – dezinfectie de 6

saptamani. Hala se va echipa cu baterii pentru cresterea pasarilor dispuse pe 6 randuri cu

8 nivele fiecare avand inaltimea totala de 5.978 mm, latimea 1600 mm, prevazute cu

pasarele de acces la nivelele superioare.




20

Dimensiunile acestui spatiu sunt de 762 mm lungime, latime de 630 mm, inaltime de

500 mm, avand o suprafata de 4.801 cm patrati asigurand conditiile stabilite de normele

europene de 6 pasari pe cusca.

Structura acoperisului este din profile metalice asamblate prin sudura si suruburi

asigurand sustinerea acoperisului izolat termic si hidrofug. Accesul se face pe alei

betonate, prin usi metalice termoizolante.





colectoare Lubing;



- benzi transportoare pentru curatarea dejectiilor.

Modelul bateriei este MEC 50 – New Model 2008



Bateria ecologica are urmatoarele dimensiuni:

- Inaltimea totala a bateriei, mm: 5.978

- Latimea totala a bateriei, mm: 1.600

- Inaltimea totala a custii: 5.508



Peretii din plastic fac mai confortabil habitatul pasarilor, produc mai putin stres si reduc rata

mortalitatii. Gaurile de 25 mm permit o buna ventilatie interioara.

Podelele sunt dublu galvanizate, inainte si dupa sudare si apoi plastifiate si au

dimensiunile de 30 cm/45 cm.




21

Acestea sunt confectionate din sarma de 2mm diametru. Tijele de sustinere a

podelelor sunt arcuri de otel galvanizat. Usile sunt fabricate din otel si sunt acoperite cu

plastic de culoare alba pentru a evita ruginirea.




metalice sunt confectionate din otel galvanizat – Galvamir Z-275.


o lungime unui sector: 762 mm

o adancime totala: 630 mm

o inaltimea in fata:520 mm

o inaltimea in spate: 455 mm

o suprafata totala a custii: 4.801 mm




Sistemul de colectare a oualelor: - Numar de elevatoare: 6

- Numar de unitati motoare:6

Fiecare nivel este prevazut cu o banda pentru evacuarea dejectiilor ce transporta

dejectiile de la nivelul fiecarei custi in capatul bateriei de unde sunt preluate si evacuate in

exteriorul halei de o banda speciala din cauciuc si incarcate in mijlocul de transport. O

unitate prevazuta cu motor cu viteza variabila pentru actionarea benzilor colectoare a

oualelor. O unitate de 0,5 cai putere, pentru colectionarea elevatoarelor.

Ouale colectate de elevatoare de pe fiecare rand ajung pe banda transportatoare

pentru a le transporta la statia de sortare. In exterior banda transportatoare este acoperita

cu metal galvanizat. Banda transportatoare de transport oua la statia de sortare are o

lungime totala in exteriorul halei de 60 metri liniari.




22

Banda transportatoare are in componenta ei si 2 curbe la 90 grd, acoperite cu cofraj

metalic. Viteza de transport oua este este avand de maxim 60.000 oua/h, iar banda

transportatoare are o latime de 600 mm.

Sistemul de furajare:

Furajare cu carucior. Numar de carucioare: 6

Buncarele de alimentare sunt prevazute cu 4 guri pentru amestecul si distributia optima a

hranei. Fiecare carucior de furajare are o capacitate de incarcare de 320 kg. In

componenta acestui sistem mai intra si o unitate de actionare electrica de 0,75 cai putere/1

buncar, care poate fi folosita pana la 10 etaje fara pasarela. Fiecare buncar are 2

ventilatoare pe fiecare parte de cate 0,25 cai putere fiecare, pentru curatarea oualelor.

Este compus din 2 silozuri exterioare vanand o capacitate totala de 54 tone, un

transportor transversal cu diametrul de 90 mm si o capacitate maxima de 4 t/ora, 6

buncarase de colectare si 6 carucioare de distributie. Fiecare carucior de distributie are o

capacitate de 320 kg.

Conducta de apa (Superflow 360 °) se intinde de la unitatile de actionare a colectarii

oualelor pana la unitatile de evacuare a dejectiilor. . Fiecare linie de adapare are un

rezervor Lubing de 8 l care in prima faza dozeaza presiunea apei, un nivelmetru Lubing si

un vizor cu indicator plutitor la capat.

Sistemul de colectare al dejectiilor se compune din:

- 6 mecanisme de curatare a benzilor transportoare

- motoreductoare de mare putere si transmisie

- transportor cu banda transversal si elevator

- panou electric

Capacitatea in concordanata cu Normele actuale este de 21.000 gaini. (550 cm2

suprafata locuibila/gaina). Bateriile sunt utilate conform normelor europene cu: cuibare,

stinghiii si spatii pentru imbaiere, benzi abrazive, pentru taierea, acutirea ghearelor.




23

Sistemul de evacuare al dejectiilor

Numar de unitati de evacuare: 6

Aceste unitati de evacuare sunt confectionate din otel galvanizat, pe fiecare rand de custi,

avand cate 2 curatatoare confectionate din otel inox. In componenta acestui sistem de

evacuare, exista un motor de 1,5 cai putere pentru 4 niveluri, 2 motoare pentru 8 niveluri

sau 3 motoare pentru 10 niveluri. In componenta acestui sistem regasim role de aluminiu

ce sunt folosite la tensionarea automata a benzii transportatoare de dejectii.

Iluminatul

Este asigurat cu 7 randuri de becuri florescente cu lumina calda, cu o putere

instalata de 36 wv fiecare asigurand un flux luminos intre 10 si 30 de luxi in functie de

varsta si cerintele tehnologice ale pasarilor.

Sistemul este prevazut cu ceas programator si variator de lumina controlate de

computerul de proces. Ferma are specializat in permanenta personal specializat si instruit,

detine contracte de furnizare a medicamentelor cu societati abilitate.

4.3. Asigurarea utilitatilor: 4.3.1. Accesul in zona Accesul in hala se va face pe fiecare din spatiile functionale, din exterior, prin

intermediul a cate 2 usi metalice. Circulatia in cladire se va face prin intermediul culoarului

central.

4.3.2. Alimentarea cu energie electrica Este folosita numai energia electrica preluata din reteaua sistemului energetic

national, pentru:

§ iluminat interior / exterior

§ incalzirea spatiilor administrative

§ actionarea utilajelor si instalatiilor electrice, a pompelor si ventilatoarelor.




24

Halele de pasari nu se incalzesc, iar spatiile anexe (filtru sanitar) sunt incalzite cu

radiatoare elctrice. Apa calda necesara la filtrul sanitar este produsa prin boiler electric.

Consumul anual de energie electrica:

§ 262.800 KWh – putere activa

§ 105.066 KWh – putere reactiva.

In caz de avarie a sistemului de alimentare cu energie electrica, pe amplasament

exista un grup electrogen pe motorina, cu un consum de 32-36 l/ora si un timp de

functionare de cca 12 ore/an.

Instalatia de iluminat din fiecare hala este formata din lampi fluorescente, P=11KW.

Gainile sunt foarte sensibile fata de intensitatea luminoasa, durata de iluminare si ritmul de

alternanta, lumina-intuneric (fotoperiodism).

Programul de lumina este adecvat rasei da gaini, in general fiind de cca 9 ore la

varsta de 19 saptamani si crescand linear pana la 16 ore la sfarsitul perioadei de ouat (70-

75 saptamani). Corespunzator se asigura o intensitate luminoasa de 10 lucsi in momentul

transferului, care poate sa creasca pana la 20 lucsi in momentul varfului de ouat.

Combustibili utilizati

Pentru functionarea utilajelor si mijloacelor de transport se utilizeaza motorina – 8800 l/an.

4.3.3. Alimentarea cu apa In zona amplasarii obiectivului exista un put forat si pentru evacuarea apelor menajere

exista retea de canalizare. In curte exista bransament de apa rece. Instalatia sanitara

interioara este compusa din instalatie de apa rece si din instalatie de canalizare menajera.

Instalatia de apa rece se va executa din conducte de tip PEXAL cu racorduri speciale din

alama. Racordarea la reteaua de apa rece se va face direct din reteaua stradala existenta.

Pe racordul de apa rece, s-a prevazut un contor de apa rece Dn 20 mm in interiorul unui

camin de bransament aflat in curte.

Distributia apei reci se va face pe pereti, la planseu si partial in zona plintei. La

intrarea in cladire se va monta un robinet de trecere de ¾. Instalatia de canalizare

menajera se va executa din tuburi si piese fasonate din PVC tip “U” pentru scurgere.




25

Alimentarea cu apa rece se va face printr-un bransament din reteaua stradala

existenta. Bransamentul se va executa din PEID, avand Dn 25 mm, Pn 6 atm.

Apa pentru stingerea incendiilor

Volumul intangibil pentru stingerea incendiilor este de 162 mc si se asigura din

rezervoarele de inmagazinare.

Timpul de refacere a rezervei de incendiu este de 24 ore, cu un debit de 1,87 l/s.

Modul de folosire a apei

Gradul de recirculare interna a apei este 0%.

Functionarea folosintei de apa este permanenta – 24 h/zi, 365 zile/an.

4.3.4. Evacuarea apelor uzate Surse de poluare

Principalele surse de ape uzate generate pe amplasamentul analizat sunt

urmatoarele:

- uzate tehnologice

- uzate menajere

- meteorice.

Apele evacuate sunt ape uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare si vestiare,

incadrandu-se in cerintele Normativului NTPA – 002/2002, completat si modificat prin HG

352/2005.

Apele uzate provenite din spalarea halei sunt evacuate evacuate in canalizarea

existenta executata din tuburi de azbociment, prin care apele uzate sunt evacuate catre

bazine vidanjabile. Orice echipare / dezvoltare edilitara se realizeaza astfel incat sa nu fie

un obstacol in scurgerea apelor si sa nu fie o sursa de poluare a apelor subterane sau de

suprafata.




26

5. Durata etapei de functionare 5.1. Perioada de amenajare Conform estimarilor beneficiarului durata de realizare a investitiei este de 12 luni.

5.2. Perioada de exploatare Proiectul reprezinta o investitie in domeniul cresterii pasarilor. Proiectul include

realizarea unor extinderi a capacitatilor de crestere a pasarilor outoare. Acesta prevede

Modernizarea halei C13, alipirea si modernizarea halei C12 si C1 si construirea hala H8.

6. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul

generati de activitatea propusa. 6.1. Perioada de constructie 6.1.1. Surse de poluare pentru apa:

- traficul de santier

- executia propriu-zisa a lucrarilor

6.1.2. Surse de poluare pentru aer:

- transportul materialelor la zona studiata

- depozitarea materialelor



6.1.3. Surse de poluare pentru sol:

- depozitarea materialelor necontrolat pe sol



6.2. Perioada de functionare In general, in conditiile respectarii normelor de convietuire civilizata, atat in spatii

publice dar si in cele private, sursele de poluare pentru factorii de mediu vor fi cele

existente in orice loc, respectiv:

- cresterea cantitatii de deseuri




27

- cresterea emisiilor de gaze in atmosfera (datorate cresterii traficului auto)

- cresterea nivelului de zgomot

Toate aceste inconveniente, datorate unei aglomerari umane, pot fi tinute sub control daca

sunt respectate normele de convietuire mai sus mentionate. Partea buna, in conditiile

realizarii proiectului, este reprezentata de imbunatatirea conditiilor de viata a rezidentilor

permanenti din zona, de asigurarea unor locuri de munca permanente si in general de

imbunatatirea conditiilor sociale in zona.

6.3. Principalii poluanti si efectele negative asupra mediului si sanatatii: La realizarea lucrarilor si utilitatilor aferente se utilizeaza betoane, pamant, elemente

metalice si de prindere, profile. O grupa speciala o constituie carburantii si lubrifiantii pentru

utilaje si mijloacele de transport care se vor asigura in afara lucrarii, de catre detinatorii

mijloacelor mecanizate.

In perioada constructiei, impactul major este generat de nivelul de zgomot ridicat

datorita functionarii utilajelor. Principalii poluanti prezenti in mediu, in vecinatatea zonei de

lucru, sunt particulele de praf, Nox, SO2 si CO. Vor aparea situatii pe termen scurt de stres

chimic asupra vegetatiei datorate expunerii la impurificarea cu NOx, pe distante de pana la

200 m fata de amplasamentul drumului. Gradul de periculozitate pentru mediul

inconjurator, ca masura a gradului de poluare, poate fi definit ca efect asupra omului,

animalelor, plantelor si materialelor produse de adaugarea unor produsi chimici la

constituentii obisnuiti ai ecosistemului.

Se considera substanta cu efect poluant numai acea substanta care produce un efect

masurabil asupra subiectilor ecosistemului, iar concentratia maxima admisibila este limita

de la care prezenta acesteia ar produce efecte ireversibile in lantul trofic.

Influenta poluarii asupra omului se poate manifesta mai mult sau mai putin favorabil prin

efectele toxice care depind de:

- tipul si caracteristicile substantelor poluante (toxicitate, concentratie, timpul de

expunere, etc.)




28

- componentele biocenozei si caracteristicile lor:

• speciile componente;

• varsta, sexul, starea de sanatate;

• particularitati individuale care confera o rezistenta mai mare sau mai mica a

subiectilor;

- conditiile in care are loc poluarea:

• factorii climatici: temperatura, umiditatea atmosferica;

• starea de alimentatie.

Toxicitatea se poate manifesta prin efecte acute, care se produc la putin timp dupa

contactul (ingerare, inhalare) cu substanta poluanta, sau prin efecte cronice, care apar

dupa o perioada lunga de expunere.

Mecanismul de actiune a toxicelor poate fi:

o actiune locala, atunci cand efectul se exercita in locul de patrundere in organism;

o actiune generala, atunci cand actiunea se exercita dupa patrunderea in circulatia

sangelui;

o actiune directa, efectele se exercita prin intermediul unor modificari realizate dupa

patrunderea toxicului in organism;

o actiunea temporara / permanenta si ireversibila / reversibila.

Pulberi in suspensie

Definitia care se utilizeaza uzual in domeniul igieno-sanitar delimiteaza pulberile

„particule solide capabile sa ramana un anumit timp suspendate in atmosfera locurilor de

munca”. Principala cale de patrundere a pulberilor in tubul digestiv este aparatul respirator.

Chiar daca o cantitate relativ mare de praf poate sa patrunda in tubul digestiv prin inghitire,

consecintele sunt neinsemnate atunci cand acestea sunt pulberi netoxice.

In ceea ce priveste retinerea pulberilor in diferitele zone ale aparatului respirator, s-a

stabilit ca particulele mai mari de 10µm sunt retinute in nas.




29

Eficienta retinerii in nas devine nula la dimensiuni de 1µm. In alveolele pulmonare

retinerea particulelor este mare, fiind la aproximativ 100% pentru particulele sub 2µm si

scade sub aceasta dimensiune, ajungand la un minimum pentru particulele de 0,5µm, dupa

care prezinta din nou o crestere.

S-a constat de asemenea ca procentul patrunderii particulelor de praf in spatiile

pulmonare creste de la 0 pentru dimensiunea de 10µm, la un maxim pentru dimensiunea

de1µm si mai mica. In cadrul acestui poluant se inscriu particulele solide netoxice cu

diametrul pana la 20 µm. Dintre acestea, cele cu diametre micronice si submicronice

patrund prin tractul respirator in plaman, unde se depun. Atunci cand cantitatea inhalata

intr-un interval de timp depaseste cantitatea ce poate fi eliminata in mod natural, apar

disfunctii ale plamanului, incepand cu diminuarea capacitatii respiratorii si a suprafetei de

schimb a gazelor din sange.

Aceste fenomene favorizeaza instalarea sau cronicizarea afectiunilor

cardiorespiratorii. In cazul in care particulele contin substante toxice ca, de exemplu,

metale grele, in cazul cenusii de carbune, acestea devin foarte agresive, eliberarea in

plasma si in sange a ionilor metalici conducand, in functie de metal si de doza, la tulburari

foarte serioase.

Gravitatea tulburarilor provocate de pulberi la nivelul ochilor depinde de marimea si

forma particulelor, precum si de structura lor chimica. Prima manifestare este de obicei

lacrimarea, aparuta reflex, datorita iritatiei conjuctivitei si corneei, durand numai atata timp

cat se lucreaza in mediul cu praf, dar poate persista si dupa aceea.

O alta manifestare datorita pulberilor este blefaroconioza care poate duce pana la

alteratii ale pleoapelor cu deformari, aderente si devieri ale genelor care irita corneea.

Afectiunile provocate de pulberi la nivelul nasului sunt denumite rinoconioze. La acest nivel,

praful produce rinite catarale, rinolitiaze, ulcerarea septului.

La ureche se pot produce iritatii ale pielii pavilionului si conductului auditiv, precum si

dopuri la urechea externa, care se formeaza din amestecul prafului cu sebumul.




30

La nivelul pielii pulberile se depun pe partile descoperite, la plicile articulare, la baza

firelor de par provocand tulburari mai ales in zonele supuse iritatiilor ca, gatul, axilele si

centura. Actiunea pulberilor asupra pielii poate fi mecanica, caustica, sensibilizata si

cancerigena.

Concentratia maxima la locurile de munca a pulberilor, conform Ordinului nr. 1957/1995

depinde de natura acestora:

- pulberi totale: 10 mg/mc;

- pulberi respirabile: 5mg/mc

Expunerea la aerosoli acizi conduce la cresterea morbiditatii prin afectiuni pulmonare ca:

bronsite astmatice alergice si bronsite cronice. Prezenta oxizilor de azot si sulf in conditii

meteo favorabile poate determina aparitia ploilor acide. Acestea pot afecta atat culturile

vegetale cat si calitatea constructiilor in zona si nu in ultimul rand, sanatatea populatiei.

Efecte asupra apei si solului

Aportul poluarii atmosferei la modificarea parametrilor fizico-chimici ai apei are loc

prin depunere uscata si umeda si se resimte, in special, in apele de suprafata statatoare

(lacuri, acumulari pentru alimentarea cu apa a localitatilor). La suprafata de contact aer-apa

are loc transformarea gazelor acide (SO2 si NO2) in acizi tari care conduc la cresterea

aciditatii (scaderea pH-ului) apei si la incarcarea acesteia cu sulfati si nitrati.

Scaderea pH-ului conduce la accelerarea disocierii compusilor metalelor grele, la

eliberarea si la cresterea mobilitatii ionilor acestora. Pulberile contribuie la cresterea

opacitatii apei si daca ele contin compusi toxici, la incarcarea apei cu acesti compusi.

Actiunea toxica a tuturor acestora are loc asupra faunei si florei acvatice, asupra florei

spontane si de cultura precum si a omului, prin ingerarea apei si hranei contaminate.

Prin depuneri umede (precipitatii), poluantii prezenti in straturi groase si intinse de aer

sunt depusi la suprafata apei, aducandu-si contributia la modificarea pH-ului, a

conductivitatii si la incarcarea cu sulfati, nitrati, cloruri, metale. Incarcarea in compusi

organici determina o eutroficizare a apelor de suprafata determinand modificari ale

biotopului (prezentata mai sus).




31

CO

CO este un gas incolor si inodor, format atunci cand carbonul din benzina nu este

ars complet. Contribuie cu mai mult de jumatate la nivelul national de emisii de poluanti.

Grade ridicate de CO se intalnesc in zonele cu puternic flux de circulatie a autovehiculelor,

95% din totalul emisiilor de CO rezultand din evacuarea gazelor de esapament.

Alte surse importante de CO provin din industrie si incendiile de padure. Valorile

cele mai inalte se intalnesc in lunile reci ale anului, cand are loc inversia termica (poluantii

din aer se afla la nivelul solului, datorita paturii de aer cald). CO inspirat in plamani trece in

sange si astfel reduce nivelul oxigenarii din tesuturi si organe.

Din aceasta cauza, cel mai mult de suferit in urma expunerii la monoxidul de carbon

sunt persoanele care sufera de bolicardiovasculare (angina pectorala). La niveluri ridicate,

el este letal si chiar indivizii sanatosi pot fi afectati. Efecte ale poluarii: scaderea acuitatii

vizuale, reducerea capacitatii de munca, de invatare, scadere a capacitatilor motorii.

CO2

CO2, alaturi de temperatura, lumina, oxigen, saruri minerale constituie unul din factorii

de baza(esentiali) care conditioneaza si determina productia primara. Cresterea emisiilor

de CO2 in atmosfera duce le extinderea ,,efectului de sera”, duce la cresterea temperaturii

ce se reflecta si in modificarea valorilor inregistrate de productivitatea primara a diferitelor

tipuri de ecosisteme, inclusiv cele acvatice.

Cresterea concentratiei de CO2 in atmosfera terestra constituie un factor ce ar putea

influenta procesele de fotosinteza, cu toate ca o crestere a concentratiei CO2 in mediu nu

antreneaza automat si o crestere imediata a fotosintezei. CO2 este mult mai concentrat in

apa decat in atmosfera, deoarece apa poate inmagazina o cantitate mai mare.Apa de mare

este usor alcalina( ph=8-8,3) si contine anumiti cationi(calciu, magneziu) ce depasesc

cantitativ anionii echivalenti, permitand ca CO2 sa se combine cu apa de mare si se

formeaza carbonati si bicarbonati.

CO2 + H2O à H2CO3

2H+ + CO3–2 à HCO3- +H+




32

CO2 are un circuit intens, in apa marilor si oceanelor.

CO2 creste in concentratie spre fundul bazinelor; in zona minimului de oxigen,

concentratia CO2 este mare. La mari adancimi se acumuleaza bicarbonati si lipsesc

carbonatii de calciu ceea ce face ca organismele din zonle abisale sa acumuleze greu

calciu si de aceea aceste organisme au scheletul cartilaginos, cu putin calciu.

In absenta luminii, CO2 nu este utilizat de catre plante. Cand este disponibila o mica

cantitate de lumina, o anumita cantitate din rezerva de CO2 va fi utilizata; o crestere a

concentratiei CO2 in mediu nu antreneaza automat o fotosinteza proportional crescuta,

decat in anumite limite. CO2 are un rol extrem de important, stand in fond la baza sintezei

organice a productiei primare.

Asimilatia clorofiliana a CO2 este calea prin care carbonul mineral intra in lumea

carbonului organic. De la concentratia de 5mg/l. de CO2 se poate vorbi de saturarea

mediului acvatic in raport cu cerintele fotosintezei.

Asimilarea CO2 disponibil in exces de catre vegetale antreneaza, de fapt,

descompunerea bicarbonatilor si, uneori, depunerea unor cantitati de carbonat insolubil(in

situatia cand rezerva alcalina este alcatuita din saruri de calciu. Cercetarile experimentale

asupra cultivarii dirijate a algelor au aratat ca barbotarea suspensiilor algale cu un amestec

de aer si CO2 ( in proportie de 1: 5%) determina cresterea semnificativa a randamentului

culturilor, concretizata in sporirea productiei de biomasa. Daca CO2 este consumat din apa

atunci bicarbonatii si carbonatii vor deveni sursa de CO2.

CO2 este un produs normal al tuturor proceselor dr combustie si nu este periculos

pentru organisme decat in concentratii foarte ridicate, cand ingerat in cantitati mari produce

sufocare si mai apoi asfixie. Emisia cantitatilor de dioxid de carbon in aer in ultimii 150 de

ani (era industriala) a dus la acumularea acestora in atmosfera si aparitia fenomenului de

„sera” cu repercursiuni asupra climei mondiale si implicit asupra biosferei.




33

NOx

Principalele surse de oxizi de azot in natura sunt:

- surse naturale, reprezentate de procesele biologice indeosebi bacteriene, care emit

cantitati importante de oxizi;

- surse tehnologice, reprezentate in special de arderea combustibililor in focare,

procese chimice;

Cantitatile de oxizi de azot eliminate in mediu de numarul surselor tehnologice

existente, conditiile meteorologice, etc. Oxizii de azot absorb si difuzeaza lumina. Acesti

oxizi sunt supusi in aer unei serii complexe de reactii cu substante oxidante fotochimice,

macroparticule si lumina soarelui formand cu acestia un amestec de fum si ceata.

Expuneri pe termen scurt conduc la schimbari in functia respiratorie atat la subiectii

normali, cat si la cei cu bronsita. In afara de efectele cunoscute de iritatii ai ochilor si cailor

respiratorii, oxizii de azot decoloreaza tesuturile si distrug fibrele sintetice. Concentratiile

redicate de oxizi de azot din zonele locuite au provocat frecvente cazuri de boli ale

aparatului respirator. Acesti oxizi sunt iritanti ai mucoaselor, si in special ai mucoasei cailor

respiratorii, la nivelul carora pot provoca edem acut. Oxizii sunt methemoglobinizati.

Inhalat pe durata mare, NO2 provoaca dureri de cap, insomnie, ulcerul nasului si

gurii, anorexie, eroziune dentara, slabiciune, bronsita cronica, emfizem. Poluantii gazosi

emisi in atmosfera pot reactiona, dand nastere altor noi produsi. In cazul oxizilor de azot

absorbtia razelor ultraviolete duce la ruperea unor legaturi, cu formare de oxigen atomic si

oxid de azot. Reactia acestor produsi cu oxigenul molecular duce la formarea ozonului si a

peroxidului de azot.

Concentratiile slabe de peroxid de azot pot da cantitati relativ importante de oxigen

atomic care duce la randul lui la formarea ozonului ce poate reactiona cu agentii poluanti

de natura organica. In amestec cu ozonul are efecte sinergice, ca si in prezenta pulberilor

in suspensie. Expuneri pe termen lung conduc la efecte asupra plamanilor, splinei, ficatului

si sangelui. Efectele asupra plamanilor pot fi reversibile si ireversibile. S-a observat aparitia

enfizimelor, alterarea celulelor pulmonare, cresterea susceptibilitatii la infectii bacteriologice

ale plamanilor.




34

Efecte asupra plantelor

Expunerea plantelor la concentratii de NO2 care depasesc 25 ppm, pe o perioada de

timp mai indelungata, cauzeaza leziuni necrotice acute ale frunzelor. Aceste leziuni sunt

caracteristice pentru fiecare planta, dar sunt nespecifice, neputand fi determinate si

actiunile altor substante chimice. O concentratie prag, care produce leziuni vizibile la

plante, este de 10 – 15 ppm, timp de o ora.

Daca se prelungeste timpul de expunere la 8 – 21 de ore, se obtin aceleasi leziuni

cu 2,3 – 3,5 ppm NO2 iar la o expunere de 28 de ore cu 1ppm. Efectele expunerii vegetatiei

la concentratii scazute de NO2 pe o perioada indelungata de timp, sunt mai putin evidente.

Studii recente au aratat ca la concentratii de 0,25ppm NO2 si mai mici, care au actionat

timp de 8 luni, s-a produs o cadere accentuata a frunzelor. Mecanismul prin care oxizii de

azot produc leziuni plantelor nu este clarificat. Faptul ca exista variatii importante ale

sensibilitatii plantelor la NO2, ar putea indica reactia poluantului cu un metabolit al plantei

care s-ar acumula numai in anumite perioade ale zilei. Absenta metabolitului protector din

planta in anumite perioade, ar putea cauza aceasta sensibilitate.

Efecte asupra bunurilor

S-au observat efecte de coroziune in prezenta oxizilor de azot la concentratii de

0,066...0,084ppm. In Romania in functie de natura concentratiilor poluantilor precum si a

umiditatii atmosferei, s-au stabilit clase de agresivitate in vederea prevederii de protectie

adecvate.

Astfel pentru concentratii ale imisiilor de NOx s-au stabilit urmatoarele clase de agresivitate:

A) 0,05 mg/mc

B) 0,05 – 1 mg/mc

C) 1 – 1,1 mg/mc

Oxizii de azot provoaca o estompare a nuantei colorantilor fixati pe tesaturile textile si o

tendinta de virare in galben a unor aditivi ai textilelor. Unele fibre sintetice reactioneaza

direct cu oxizii de azot, producand o culoare galbena.




35

Bioxidul de azot poate forma amestecuri explozive cu substante organice. Poate

cauza incendii in contact cu imbracamintea si alte materiale combustibile.

Concentratiile maxime admise ale oxizilor de azot la locurile de munca, conform Ordinului

1957/1995 sunt:

§ 5mg Nox/mc concentratie medie;

§ 8mg Nox/mc concentratie de varf.

SO2

Bioxidul de sulf, SO2, reprezinta unul din principalii poluanti ai atmosferei. Nivelul SO2

in atmosfera, alaturi de continutul in particule (pulberi, fum, funingine) constituie unul dintre

indicatorii cei mai importanti ai poluarii aerului. SO2, ca si alti oxizi ai sulfului, emisi ca

poluanti, provine in cea mai mare parte din arderea combustibililor gazosi, solizi sau lichizi,

care contin sulf in proportii mai mult sau mai putin ridicate (1 – 10%). Prin arderea acestor

combustibili se elibereaza cantitati importante de SO2 si intr-o mica masura trioxid de sulf.

SO2 este un gaz fara culoare, neinflamabil si neexploziv, solubil in apa. La concentratii de

peste 860μg/m³ poate fi perceput organoleptic, neinflamabil, iar cand 8000 μg/m³ prezinta

un miros patrunzator fiind iritant pentru mai multe persoane.

In atmosfera, in anumite conditii, in prezenta energiei solare si a unor compusi metalici

catalitici, SO2 este oxidat la SO3, un gaz, un gaz extrem de iritant. O parte dn SO2 si SO3,

in prezenta vaporilor de apa se transforma in acid sulfuros si sulfuric. Prezenta in aer a

bioxidului de sulf contribuie la formarea cetei, la reducerea vizibilitatii si la formarea norilor.

Consideratii toxicologice

Actiunea toxica principala a bioxidului de sulf este aceea de iritant, in special a cailor

respiratorii superioare. In cazul unor concentratii mari, bioxidul de sulf afecteaza direct

aparatul respirator. Se cunoaste deasemenea si actiunea nociva a bioxidului de sulf asupra

organelor hematopietice (maduva osoasa, splina). Toxicul favorizeaza formarea

methemoglobinei si deregleaza metabolismul glucidelor.




36

Inhalat in concentratii mici si repetate, exercita o actiune iritanta asupra mucoaselor,

iar in cantitati mai mari provoaca ragusala si senzatie de constrictie toracica si bronsita. In

cazul unor durate prelungite in mediu viciat, apar varsaturi simple, sau sanguinolente.

Concentratii mari produc bronsite acute, dispnee, tendinte spre lipotimie. Pe langa

simptomele mentionate, produce iritarea ochilor insotita de lacrimare si usturime. Bioxidul

de sulf este usor transportat la distante mari. Chiar pana la sute de km, datorita, in special,

fixarii lui pe particulele de praf, fum sau aerosoli, purtate usor de vant.

Combinandu-se cu vaporii de apa din atmosfera formeaza acid sulfuric care, la randul

lui, contribuie in mod hotarator la formarea ploilor acide. Calea de patrundere in organism

este traectul respirator. Efectele, atat la expunerea pe termen scurt (10-30 min) cat si la

expunerea pe termen mediu (24 ore) si lung (an) sunt legate de alterarea functiei

respiratorii.

La concentratii peste 1000 µg/m3 timp de 10 min. pot aparea efecte severe ca:

bronhoconstrictie, bronsite si traheite chimice. La concentratii de 2600-2700 µg/m3 pe 10

minute creste riscul aparitiei spasmului bronhic la astmatici. De remarcat ca exista o mare

variabilitate a sensibilitatii la SO2 a subiectilor umani. Expunerea repetata la concentratii

mari pe termen scurt, combinata cu expunerea pe termen lung la concentratii mai mici,

creste riscul aparitiei bronsitelor cronice, in special la fumatori.

Expunerea pe termen lung la concentratii mici conduce la efecte in special asupra

subiectiilor sensibili (astmatici, copii, oameni in varsta). Dioxidul de sulf si particulele in

suspensie au efect sinergic, asocierea acestor poluanti (prezenti simultan in gazele de

ardere) conduce la cresterea mortalitatii, morbiditatii prin afectiuni cardiorespiratorii si a

deficientei functiei pulmonare. La copiii care traiesc in zone industrializate s-a remarcat

scaderea capacitatii vitale. Efectul sinergic apare atat la expunerea pe termen scurt, cat si

la cea pe termen lung.

Efecte asupra vegetatiei

Prezenta SO2 in aer cauzeaza in general vatamarea vegetatiei.




37

Multe plante sunt mai sensibile decat oamenii si animalele, atat la concentratii mai

scazute pe durata lunga cat si la concentratii crescute pe durata scurta, SO2 poate leza

tesutul plantei, decolora frunzele, opri cresterea plantelor si reduce recoltele. Ceata de

acid sulfuric dauneaza de asemenea vegetatiei.

Compusii sulfului ataca plantele si legumele ca spanacul, ovazul, secare, andiva,

sfecla de zahar, bumbacul, telina, tutunul, fructele citrice, merii, perii, brazii si o larga

varietate de flori. Dupa unii specialisti, vegetatia ar incepe sa fie atacata in mod serios

atunci cand media anuala a oxizilor de sulf ar depasi 0,03ppm. Prezenta in aer a bioxidului

de sulf contribuie la formarea cetii si a norilor avand consecinte de reducere a vizibilitatii.

Concentratiile maxime ale oxizilor de sulf la locurile de munca, conform Ordinului

1957/1995 sunt:

- 5mg Sox/mc concentratie medie

- 10mg Sox/mc aer concentratie varf

6.4. Masuri pentru managementul corect al materialelor Pentru un control eficient al volumului de materiale sunt necesare luarea urmatoarelor

masuri:

- masuri pentru asigurarea calitatii care vor consta in certificate si documente de calitate,

iar pentru pamanturi din determinari facute in santier

- masuri pentru garantarea cantitatilor necesare constand din documente de transport,

cantariri sau masuratori pe esantioane sau pe total livrare

- masuri specifice pentru a se evita degradarile prin acoperire sau depozitare

corespunzatoare

- masuri pentru a se evita furturile prin o evidenta si inregistrare in special pe traseul

organizare de santier

- masuri pentru a se asigura o mecanizare corecta si intensiva a manipularilor folosind

practic numai utilajele specifice: autoincarcatoare, stivuitoare, macarale

- masuri pentru protectia muncii in toate operatiile de transfer, incarcare, descarcare care

se realizeaza pe seama instructajelor specifice si echipamentelor de protectie, dar si

folosind cat mai putina manopera




38

- masuri pentru intretinerea si spalarea permanenta a drumurilor zonale si a cailor de

santier prin nivelarea lor cu autogredere, plombare cu balast, stropire

- masuri pentru a se evita poluarea cu praf si pulberi prin folosirea de mijloace de transport

etanse

7. Alte tipuri de poluare fizica sau biologica 7.1. Perioada de constructie In afara poluarii factorilor de mediu: aer, apa, sol, prezentati sus, alta sursa de poluare

va fi nivelul mai ridicat de zgomot, cresterea cantitatii de deseuri si deteriorarea drumurilor.

Zgomot

Lucrarile care se vor executa presupun aparitia unor surse importante de zgomot datorat:

- traficului in zona

- functionarii utilajelor in zonele unde se vor realiza lucrarile

Deseuri

In perioda executarii lucrarilor de constructii rezulta deseuri specifice, respectiv ambalaje

de hartie, plastic, lemn aferente materialelor de constructii dar si deseuri menajere in

cantitati sporite datorita personalului numeros, ca numar.

Starea drumurilor

Drumurile, in general naturale pe care a fost depusa piatra sparta, vor trebui sa suporte in

conditii de santier un trafic sporit de masini cu gabarit de la zona de depozitare a

materialelor de constructie pana in zona santierului. Acest trafic poate determina, in special

in conditii meteo nefavorabile aparitia de sleauri si o eroziune sporita a solului.

7.2. Perioada de functionare Dupa cum am mentionat si mai sus in perioada de functionare factorii de mediu pot fi

afectati datorita unor carente educationale, respective nerespectare unor norme firesti de

convietuire civilizata. Acest tip de poluare duce la pierderea calitatii elementelor naturale, la

distrugeri ale echipamentelor existente, la deteriorarea conditiilor de viata.




39

Zgomot

Principalele surse de generare a zgomotului in incinta complexului sunt:

- ventilatoare

- transportul si descarcarea hranei

- incarcarea / descarcarea pasarilor

- manevrarea dejectiilor

- spalarea halelor.

Sursele de poluare in cadrul halei sunt reprezentate de cele 33 ventilatoare, cu sasiu

galvanizat, motor de 1,5 cai putere, ce furnizeaza un debit de 46.000 mc/ora fiecare.

Ventilatoarele sunt prevazute cu jaluzele exterioare si plasa antivrabii.

8. Principalele alternative si motivatia alegerii uneia dintre ele Pentru proiectul “Modernizare Hala C13, Alipire si modernizare Hala C12 si C1 si

construire Hala H8” este studiata o oferta de materiale de constructii si echipamente care

sa corespunda din punct de vedere tehnic si economic cerintei beneficiarului.

Prin proiect sunt propuse alternative de tehnologie de executie, materiale si

echipamente care sa satisfaca din punct de vedere tehnologic si de protectie a mediului.

ALTERNATIVA „ZERO” SAU „NICI O ACTIUNE”

Alternativa „zero” a fost luata in considerare ca element de referinta fata de care se

compara celelalte alternative pentru diferitele elemente ale proiectului.

Principalele forme de impact asociate adoptarii alternativei „zero” sunt:

• pierderea unor oportunitati majore de locuri de munca (estimate la 10 ÷ 15 angajari

directe in etapa de constructie, 5 in etapa de operare, la care se adauga angajari

suplimentare indirecte);

• pierderea sprijinului pentru dezvoltarea unei instalatii moderne, conforme

reglementarilor;




40

Cea mai favorabila situatie pentru zona ar fi:

• sa dispuna de solide oportunitati economice si de locuri de munca;

• impactul asupra mediului si cel social generat de activitatea ce se va dezvolta si de

celelalte dezvoltari economice majore sa fie minim;

• sa aiba capacitatile si resursele tehnice necesare pentru remedierea aparitiei unor

poluarii.

In cele expuse mai jos se prezinta o comparatie a formelor de impact asupra mediului

corespunzatoare alternativei „zero” cu cele ale implementarii proiectului.

Neimplementarea programului propus va conduce la neatingerea obiectivelor, relevand

o serie de efecte negative:

- neimplementarea proiectului duce la o scadere a potentialului economic, datorita

dezvoltarii altor ferme concurentiale cu tehnologii moderne

ALTERNATIVE PRIVIND DEZVOLTAREA PROIECTULUI

Varianta propusa este de dezvoltare capacitate de productie ferma gaini ouatoare.

Aceasta conduce la urmatoarele avantaje:

− crearea de noi locuri de munca;

− imbunatatirea conditiilor de viata a pasarilor crescute in baterii ecologice fata de

cele cu crestere la sol

− posibilitatea potentiala de dezvoltare in viitor a fermei

− aducerea la standardele europene a constructiei si dotarilor din punct de vedere

calitativ

− eficientizarea monitorizarii calitatii factorilor de mediu

− imbunatatirea sistemului de management al deseurilor rezultate de pe

amplasament

− datorita noii tehnologizari impactul investitiei asupra mediului va fi unul

nesemnificativ




41

In cazul planului de fata in s-au avut in vedere:

ü Criterii economice (respectiv eficienta). Solutia propusa prezinta cele mai bune

rezultate din punct de vedere al costurilor si in mod similar costurile de intretinere sunt mai

reduse.

ü Criterii sociale (respectiv acceptabilitatea sociala). Propunerile prezinta cele mai bune

rezultate din punct de vedere al protectiei factorului uman; impactul pozitiv asupra

locuitorilor localitatilor riverane este semnificativ.

ü Criterii de mediu (respectiv durabilitatea pentru mediu). Propunerile prezinta efecte

negative minime asupra peisajului, solului, apei, poluarii aerului, in special pe termen lung,

respectiv in perioada de exploatare a acestuia. Alegerea solutiei de dezvoltare a halelor 5, 6, 8 s-a datorat pe de o parte rezultatelor

analizei factorilor socio-economici si pe de alta parte printr-o corecta evaluare a conditiilor

naturale si de imbunatatire a conditiilor de viata a pasarilor prin cresterea in baterii

ecologice.

9.Localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor pentru

alternativele la proiect Pentru proiectul propus amplasamentul actual reprezinta singura varianta pe care se poate

realiza proiectul propus.

10.Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura

existenta Imobilul face parte din intravilanul Comunei Fratesti, conform contractelor de vanzare

cumparare. Prima folosinta a terenului a fost de natura agricola dupa care s-a trecut la tipul

de activitate actual - cresterea intensiva a pasarilor outoare.

10.1.Informatii despre valorile naturale, istorice, culturale si arheologice Valorile naturale

Nu este cazul.




42

Valorile istorice, culturale si arheologice

Pe teritoriul unde este amplasat obiectivul nu exista monumente istorice si

arhitectonice. Pe teritoriul Comunei Fratesti ca obiectiv istoric si arhitectonic este amintit

„Dealul Lagarului”.

10.2.Informatii despre arii naturale protejate/zone protejate, zone de

protectie sanitara Nu este cazul.

11.Informatii despre documentele/reglementarile existente privind

planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului

proiectului Unitatea detine contractele de vanzare cumparare incheiate cu SC Agricola SA si SC

AGROHOLDING SA.

Actele de reglementare ale societatii sunt:

- Certificat de urbanism

- Certificat de inregistrare

- Plan de incadrare in zona

12. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la

infrastructura existenta 12.1. Alimentarea cu apa

In zona amplasarii obiectivului exista un put forat si pentru evacuarea apelor

menajere exista retea de canalizare. In curte exista bransament de apa rece.

Instalatia sanitara interioara este compusa din instalatie de apa rece si din instalatie

de canalizare menajera. Instalatia de apa rece se va executa din conducte de tip PEXAL cu

racorduri speciale din alama.




43

Racordarea la reteaua de apa rece se va face direct din reteaua stradala existenta.

Pe racordul de apa rece, s-a prevazut un contor de apa rece Dn 20 mm in interiorul unui

camin de bransament aflat in curte. Distributia apei reci se va face pe pereti, la planseu si

partial in zona plintei. La intrarea in cladire se va monta un robinet de trecere de ¾.

Instalatia de canalizare menajera se va executa din tuburi si piese fasonate din PVC tip “U”

pentru scurgere.


existenta. Bransamentul se va executa din PEID, avand Dn 25 mm, Pn 6 atm. Conducta de

apa (Superflow 360 °) se intinde de la unitatile de actionare a colectarii oualelor pana la

unitatile de evacuare a dejectiilor.

12.2. Evacuarea apelor uzate menajere Surse de poluare

Principalele surse de ape uzate generate pe amplasamentul analizat sunt urmatoarele:

- ape uzate tehnologice

- ape uzate menajere

- ape meteorice.

Apele evacuate sunt ape uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare si

vestiare, incadrandu-se in cerintele Normativului NTPA – 002/2002, completat si modificat

prin HG 352/2005.

Apele uzate provenite din spalarea halei sunt evacuate evacuate in canalizarea

existenta executata din tuburi de azbociment, prin care apele uzate sunt evacuate catre

bazine vidanjabile.

Orice echipare / dezvoltare edilitara se realizeaza astfel incat sa nu fie un obstacol in

scurgerea apelor si sa nu fie o sursa de poluare a apelor subterane sau de suprafata.

12.3. Alimentarea cu energie electrica si termica Este folosita numai energia electrica preluata din reteaua sistemului energetic

national, pentru:

- iluminat interior / exterior

- incalzirea spatiilor administrative




44

- actionarea utilajelor si instalatiilor electrice, a pompelor si ventilatoarelor.

Halele de pasari nu se incalzesc, iar spatiile anexe (filtru sanitar) sunt incalzite cu

radiatoare elctrice. Apa calda necesara la filtrul sanitar este produsa prin boiler electric.

Consumul anual de energie electrica:

§ 262.800 KWh – putere activa

§ 105.066 KWh – putere reactiva.

In caz de avarie a sistemului de alimentare cu energie electrica, pe amplasament

exista un grup electrogen pe motorina, cu un consum de 32-36 l/ora si un timp de

functionare de cca 12 ore/an.

Instalatia de iluminat din fiecare hala este formata din lampi fluorescente, P=11KW.

Gainile sunt foarte sensibile fata de intensitatea luminoasa, durata de iluminare si ritmul de

alternanta, lumina-intuneric (fotoperiodism). Programul de lumina este adecvat rasei da

gaini, in general fiind de cca 9 ore la varsta de 19 saptamani si crescand linear pana la 16

ore la sfarsitul perioadei de ouat (70-75 saptamani).

Corespunzator se asigura o intensitate luminoasa de 10 lucsi in momentul

transferului, care poate sa creasca pana la 20 lucsi in momentul varfului de ouat.

12.4. Accesul Accesul in hala se va face pe fiecare din spatiile functionale, din exterior, prin

intermediul a cate 2 usi metalice.

Circulatia in cladire se va face prin intermediul culoarului central.




45

II. PROCESE TEHNOLOGICE 1. Perioada de constructie

In perioada de amenajare principalele operatiuni sunt legate de aprovizionare cu materiale

a obiectivului si punerea lor in opera.

1.1. Traficul aferent executarii lucrarilor de amenajare Executarea lucrarilor de amenajare a platformei implica o categorie de mijloace

specifice, indispensabile acestor tipuri de lucrari, si anume:

- utilaje pentru efectuarea lucrarilor

- mijloace pentru transportul materialelor de constructie in amplasamentul obiectivului

Traficul de lucru propriu-zis din amplasament va fi reprezentat de deplasarea

autovehiculelor necesare pentru transportul materialelor de constructie, pentru transportul

deseurilor rezultate in perioada de executie, precum si pentru alte activitati conexe

(transport carburanti pentru utilaje, transport apa si hrana pentru personalul de executie,

transport personal pentru supraveghere si control, etc.).

Traficul de lucru a fost dimensionat si evaluat in raport cu urmatoarele elemente:

o volumul de materiale necesar a fi transportate in amplasament;

o categoriile de materiale necesar a fi transportate;

o categoriile de autovehicule existente (capacitati) si consumurile specifice de

carburant;

o intervalele de timp afectate executarii diferitelor categorii de lucrari;

o drumurile de acces locale in amplasament si lungimile acestora: 5– 10 km.

o viteza medie de trafic posibila: 20-25 (30) km/h;

o intervalele de timp necesare pentru operatiile de incarcare/descarcare: intre 10-30

minute.




46

Luand in considerare elementele de calcul prezentate anterior s-au determinat urmatoarele

detalii referitoare la traficul de lucru din amplasament:

o tipul de autovehicul specific transportului unui anumit material

o numarul de autovehicule necesare pentru transportul materialului respectiv

o distanta maxima de parcurs de la punctul de incarcare pana la punctul de

lucru (pe drumuri de acces si in amplasament)

o numarul total de kilometri parcursi

o consumurile de carburant, intensitatea traficului

1.2. Amenajarea platformei si utilitatilor Lucrarile de amenajare propriu zisa constau in asamblarea custilor si realizarea

legaturilor cu utilitatile existente deja (apa, canalizare, energie electrica, furajare).

2. Perioada de functionare Perioada de functionarea implica activitati de cresterea gainilor ouatoare in baterii

ecologice.

Proiectul prevede modernizarea halei C13, alipirea si modernizarea halei C12 si C1 si


Hala 5 va rezulta din alipirea corpului C5 (C12)+ C1(C18) = C5 nou (hala 5 exista si este cu

cresterea pasarilor la sol. Aceasta prin alipire cu grajdul vor forma Hala 5 si se va trece la

cresterea in baterii ecologice).

Hala 6 (in care se vor creste pasarile ouatoare in baterii ecologice) are o lungime de 73,00

m si latime la streasina de 7,80 m.

Hala 8 (hala care se va construi si in care vor fi crescute pasarile in baterii ecologice)

Suprafata construita desfasurata = 2559,24 mp

Suprafata utila totala = 2497,60 mp

Suprafata locuibila totala = 0,00 mp




47

Principalele activitati:

1. Procese biologice de intretinere a capacitatii gainilor de a produce oua (care se bazeaza

pe procesele metabolice).

2. Activitati de asistenta si suport a proceselor biologice care constau in:

a) adapostirea si curatarea adaposturilor

b) colectarea si transferul dejectiilor si a apelor de igienizare hale

c) administrarea hranei

d) administrarea apei de baut

e) asistenta medicala de specialitate.

3. Activitati de stocare, tratare si eliminare a deseurilor.

4. Colectarea, sortarea si transportul oualelor in afara fermei.

III. DESEURI

1.Generarea deseurilor, managementul deseurilor, eliminarea si

reciclarea deseurilor 1.1. Tipuri si cantitati de deseuri

1.1.1. Perioada de constructie Deseurile rezultate in perioada de executie vor proveni in special din procesele

tehnologice, fiind in cantitati reduse avand in vedere ca principala materie prima este

reprezentata de balastul pentru constructie care constituie un material natural fara impact

asupra mediului. La realizarea retelei de alimentare cu apa, canalizare, distributie a

energiei electrice se vor utiliza, conductele si stalpii de pozare a firelor care nu vor fi

ambalati.

Referitor la deseurile menajere, acestea vor fi constituite din hartie, pungi/ folii de

polietilena, ambalaje PET, materii organice (resturi alimentare) rezultate de la personalul

de executie. Numarul de muncitori estimat pentru intregul proiect este de 15 persoane iar

deseurile rezultate vor fi de aproximativ 2 mc/luna.




48

Colectarea acestora se va efectua in pubele special destinate. Eliminarea va fi

efectuata la cel mai apropiat depozit de deseuri menajere amenajat, prin grija

antreprenorului, pe baza unui contract ferm cu administratorul depozitului.

1.1.2.Perioada de functionare Din activitatile desfasurate pe amplasament rezulta:

- deseuri nepericuloase

- deseuri periculoase

Toate deseurile provenite de pe amplasament sunt stocate temporar. Pentru cazurile

in care este posibila eliminarea sau valorificare deseurilor, agentul economic are incheiate

contracte de prestari-servicii in acest scop, conform urmatorului tabel:

Depozitarea deseurilor menajere se realizeaza in containere metalice amplasate pe

platforme betonate, fiind preluate de catre Primaria Comunei Fratesti.

Numarul de angajati ce va lucra in cadrul obiectivului, va fi de aproximativ 15 persoane.

Deseuri menajere = 0,5 kg/zi/persoana

Pe baza celor prezentate mai sus rezulta:

15 persoane x 0,5 kg/zi/persoana = 7,5 kg/zi x 30 zile/luna = 225 kg/luna deseuri

menajere.

Dejectiile in amestec cu asternutul uzat din hala se evacueaza saptamanal din

halele cu crestere in baterii ecologice si se depoziteaza pe o platforma betonata cu

capacitatea de stocare de 4480 m3, prevazuta cu pereti de protectie de cca 2 m inaltime,


drenaj.

Din activitatile desfasurate pe amplasament rezulta urmatoarele categorii de deseuri:




49

Deseuri nepericuloase Cod deseu conf.

HG 856/2002 Denumire deseu,

conf. HG 856/2002 Sursa /

provenienta Cantitate (UM/an)

Starea fizica

Depozitare temporara

20 03 01 Deseuri menajere

si asimilabile

Hala 14,22

tone

Solida Europubele

15 01 01 Cofraje de oua Ambalare oua 46 kg Solida Magazia unitatii

02 01 02 Cadavre animaliere Procesul de

crestere gaini

outoare

22,81

tone

Solida Saci de plastic

depozitati temporar

in lada frigorifica

02 01 06 Dejectii animaliere

incorporate in

asternut

Procesul de

crestere gaini

outoare

735,2tone Solida Platforma betonata

cu S = 2240 mp

02 01 99 Coji de oua Procesul de

crestere gaini

outoare

11,91

tone

Solida Container metalic

Deseuri periculoase Cod deseu conf. HG 856/2002

Denumire deseu, conf. HG 856/2002

Sursa / provenienta

Cantitate (UM/an)

Starea fizica

Depozitare temporara

18 02 02* Deseuri medicale Activitatea de

asistenta medicala

0,88 tone Solida Cutii din tabla

inscriptionate

corespunzator

2. Modul de gospodarire a deseurilor 2.1. Perioada de constructie Se impune colectarea selectiva a deseurilor, prin realizarea urmatoarelor proceduri:

- amenajarea locurilor de colectare, procurarea si dotarea cu logistica necesara (utilaje,

masini, pubele de diferite marimi si culori pentru toate categoriile de deseuri colectate) si

organizarea colectarii in sistem centralizat de la sursa.

- separarea deseurilor la locatiile centrale




50

- standardizarea sistemelor de colectare si transport a deseurilor prin:

- tipuri de containere pentru deseuri si localizarea acestora

- containere de colectare

- vehicule de transport.

Din punct de vedere al containerelor, trebuie furnizate containere separate pentru

fiecare tip de deseu rezultat. Marimea containerelor ar trebui sa fie de 1.100 litri, cu fante si

capace cu lacate pentru a preveni sa se umble in ele. Patru sau cinci containere de cate

1.100 de litrii ar trebui sa asigure necesarul pentru reciclare.

Plasarea containerelor trebuie facuta cu atentie, avandu-se in vedere accesul usor

la acestea, atat de catre oameni, cat si de catre vehiculele de colectare, pe orice fel de

vreme. Containerele trebuie plasate pe o platforma solida, cu bordura pe trei laturi, iar

accesul sa se faca la partea cu drum, astfel incat operatorii de colectare sa poata si sa

deplaseze containerele la vehicule si sa opreasca vehiculele cu spatele langa containere.

Zonele in care sunt plasate containerele trebuie pastrate curate (sa se asigure ca

operatorii colecteaza inclusiv gunoiul care a fost aruncat in jurul acestora), trebuie iluminate

si acoperite pentru a se evita patrunderea ploii, spre exemplu.

2.2. Perioada de functionare Se impune colectarea selectiva a deseurilor, prin realizarea urmatoarelor proceduri:

- amenajarea locurilor de colectare, procurarea si dotarea cu logistica necesara

(utilaje, masini, pubele de diferite marimi si culori pentru toate categoriile de deseuri

colectate) si organizarea colectarii in sistem centralizat de la sursa.

- separarea deseurilor la locatiile centrale

- curatarea halelor si drumurilor de acces prin maturarea, strangerea gunoiului si

amplasarea cosurilor de gunoi

- standardizarea sistemelor de colectare si transport a deseurilor prin:

- tipuri de containere pentru deseuri si localizarea acestora

- containere de colectare

- vehicule de transport.




51

Se recomanda ca containerele sa fie standardizate si utilizate Euro-pubelele (120l)

si containerele mari (1,1m3). De asemenea, este necesara dotarea lor cu fante si capace

cu lacate pentru a preveni sa se umble in ele. Pentru o calculatie aproximativa, un

container de 1,1 m3 poate servi 40-50 oameni, daca se foloseste un sistem de colectare

saptamanal.

Plasarea containerelor trebuie facuta cu atentie, avandu-se in vedere accesul usor

la acestea, atat de catre oameni, cat si de catre vehiculele de colectare, pe orice fel de

vreme. Containerele trebuie plasate pe o platforma solida, cu bordura pe trei laturi, iar

accesul sa se faca la partea cu drum, astfel incat operatorii de colectare sa poata si sa

deplaseze containerele la vehicule si sa opreasca vehiculele cu spatele langa containere.

Zonele in care sunt plasate containerele trebuie pastrate curate (sa se asigure ca

operatorii colecteaza inclusiv gunoiul care a fost aruncat in jurul acestora), trebuie iluminate

si acoperite pentru a se evita patrunderea ploii, spre exemplu. Este necesara instalarea de

pubele separate pentru fiecare tip de deseu: biodegradabil (menajer), hartie, plastic, etc.

Pentru o identificare usoara, se vor utiliza acele pubele care prezinta o inscriptionare

(desen + explicatie scrisa) al tipului de deseu ce poate fi colectat. In acest mod, personalul

este atentionat asupra modului de aruncare a deseurilor. Pubelele trebuie sa fie colorate si

plasate in locurile cu vizibilitate mare. Conform datelor puse la dispozitie de beneficiar,

tipurile, cantitatile, sursele, modul de depozitare au fost prezentate in tabelele din capitolul

anterior.

Toate deseurile provenite de pe amplasament sunt stocate temporar.

Pentru cazurile in care este posibila eliminarea sau valorificare deseurilor, agentul

economic are incheiate contracte de prestari-servicii in acest scop, conform urmatorului

tabel: Cod deseu conf. HG 856/2002

Denumire deseu, conf. HG 856/2002

Sursa / provenienta

Cantitate deseu comercializata

(UM/an)

Starea fizica

Agenti economici autorizati

02 01 06 Dejectii

animaliere

Procesul de

crestere gaini

735,2 tone Solida Firma autorizata in

colectare /




52

incorporate in

asternut

outoare valorificare

02 01 99 Coji de oua Procesul de

crestere gaini

outoare


colectare /

valorificare

15 01 01 Cofraje de oua Ambalare oua 46 kg Solida Firma autorizata in

colectare /

valorificare

02 01 02 Cadavre

animaliere

Procesul de

crestere gaini

outoare


colectare /

valorificare

18 02 02* Deseuri

medicale

Activitatea de

asistenta

medicala


colectare /

valorificare

Depozitarea deseurilor menajere se realizeaza in containere metalice amplasate pe

platforme betonate, fiind preluate de catre Primaria Comunei Fratesti.

3. Substante toxice si periculoase, folosite, comercializate

3.1. Perioada de constructie Substantele toxice si periculoase folosite sunt:

- motorina

- vopseluri si diluanti

Motorina va fi depozitata in rezervoarele de care dispune beneficiarul si care sunt

amenajate in conformitate cu cerintele legale. Vopselurile si diluantii utilizati sunt depozitati

in conditii stricte de protectie, in locuri special amenajate si pazite. Recipientele de

depozitare trebuie sa fie din metal, cu o capacitate de 200 l iar depozitul va fi prevazut cu

platforma betonata si asigurata cu rigola perimetrala pentru evitarea deversarilor

accidentale.

3.2. Perioada de functionare In cadrul Fermei de gaini se desfasora activitati care implica utilizarea de produse cu

scop:

- veterinar (medicamente, vaccinuri, raticide),




53

- de deratizare (raticide, insecticide) - igienico – sanitar (detergenti, dezinfectanti).

Toate produsele chimice folosite sunt achizitionate numai de la furnizori autorizati

pentru care este tinut un registru de evidenta.

4. Depozitarea definitiva a deseurilor 4.1. Perioada de constructie

Deseurile rezultate vor fi depozitate la rampa de gunoi a Municipiului Calarasi.

Substantele toxice si periculoase rezultate (reziduurile de solventi, vopsele si lacuri)

trebuiesc colectate in butoaie metalice de 200 litri si preluate de catre o firma specializata.

Pana la ridicare, recipientele de metal vor fi depozitate in conformitate cu normele in

vigoare privind protectia muncii.

4.2. Perioada de functionare Depozitarea deseurilor menajere se va face in europubele, selectiv pentru

fiecare tip de deseu. Unitatea va incheia contracte cu agenti economici abilitati pentru

preluarea deseurilor.

Dejectiile in amestec cu asternutul uzat din fiecare hala se evacueaza saptamanal

din halele cu crestere in baterii ecologice si se depoziteaza pe o platforma betonata cu

capacitatea de stocare de 4480 m3, prevazuta cu pereti de protectie de cca 2 m inaltime,


drenaj.

Depozitarea produselor chimice de uz veterinar, precum si a celor utilizate in scop

igienico – sanitar, se realizeaza in laborator, cat si intr-un spatiu special amenajat.

Mentionam faptul ca in cadrul acestuia sunt stocate, temporar, pana la utilizare.




54

IV. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA. 1. Apa

1.1. Informatii de baza despre corpurile de apa de suprafata.

1.1.1. Apele subterane 1.1.1.1.Situatia actuala

Din analiza datelor unor foraje hidrogeologice executate in zona Calugareni, s-a

stabilit ca depozitele poros-permeabile dezvoltate in intervalul 5,0-38,0 m apartin

Formatiunii de Fratesti, iar in zona Uzunu aceasta formatiune a fost interceptata intre

adancimile de 28,4 - 39,7 m. La Uzunu, in deschiderile de pe valea Calnistei, nisipurile

argiloase, reprezentand nivelul superior al Formatiunii de Fratesti, sunt acoperite de un

nivel de argil, cu o grosime de circa 2 m, care spre vest atinge grosimi mult mai mari.

1.1.1.2. Perioada de constructie

Din punct de vedere hidrogeologic, acviferul de adancime este acumulat in

depozitele Formatiunii de Fratesti, de varsta Romanian superior – Pleistocen inferioara. Din

punct de vedere litologic, aceste depozite sunt constituite din nisipuri si pietrisuri, uneori cu

intercalatii de argile.

In apropierea teraselor Dunarii, Formatiunea de Fratesti se dezvolta imediat sub

depozitele loessoide, la adancimi relativ mici (20-25 m), dar spre interiorul campiei se

afunda, intalnindu-se la adancimi din ce in ce mai mari, astfel ca la Bucuresti se intalneste

la peste 200 m. In zonele in care Formatiunea de Fratesti se intalneste la adancimi mici,

aceasta este constituita dintr-un singur nivel de nisipuri si pietrisuri a caror grosime variaza

intre cativa metri si 25 m; pe masura afundarii se individualizeaza 3 strate in cadrul acestei

formatiuni (A, B si C). Local, acviferul acumulat in Formatiunea de Fratesti are nivel liber (la

vest de Vedea si in Campia Burnasului).




55

Pe marginea nordica a Campiei Burnasului, depozitele poros-permeabile ale

Formatiunii de Fratesti pot fi identificate in diferite foraje. Astfel, la Ghimpati, prezenta

pietrisurilor ce intra in alcatuirea Formatiunii de Fratesti a fost semnalata la adancimi

cuprinse intre 30 - 40 m, iar in 2 foraje executate la Gradistea, aceste depozite se intalnesc

intre 43 - 98 m adancime.

1.1.1.3. Perioada de functionare

Conform STAS 3349-I-83 apa din panza freatica este succeptibila a prezenta

agresivitate carbonica fata de betoane. Fata de metale va prezenta agresivitate puternica

conform I-47/78.

1.1.2. Apele de suprafata

1.1.2.1. Situatia actuala

Principalele rauri care dreneza teritoriul judetului Giurgiu apartin retelei hidrografice

alohtone cu obarsia in zone mai inalte, din aceasta categorie facand parte Argesul cu

afluentii sai principali (Dimbovita, Sabarul, Naejlovul) si, evident, fluviul Dunarea, care

reprezinta colectorul general. La acestea se mai adauga raurile de mica importanta,

apartinind retelei hidrografice autohtone, cum sunt: Ilfovul, Calnistea si Pasarea, toate

acestea avand numai partial bazinul de receptie pe teritoriul judetului.

Densitatea retelei hidrografice, mai mare in zona nord-vestica a judetului, de circa

0,3 km/km2, scade pana la 0,1 km/km2 in partea de S. Debitele multianuale specifice de

apa variaza intre 3,0-0,5 l/skm2, valorile descrescand dinspre N spre S, iar cele de aluviuni

in suspensie sunt sub 0,5 t/ha an.

Argesul intra in judet in amonte de localitatea Gaiseni, avand o suprafata de bazin

de 3.740 km2 si o lungime de 177 km, si il strabate pe o distanta de 113 km, cu o panta

medie a raului de 0,82 0/00.

Debitul mediu multianual la intrarea in judet este de circa 40 m3/s, iar la iesire de 56

m3/s, cu mentiunea ca aceasta valoare include si aporturile raurilor Sabar (6,70 m3/s) si

Neajlov (7,50 m3/s).




56

Dunarea delimiteaza la sud judetul Giurgiu pe o lungime de 68 km, avand o panta

medie pe acest sector de circa 5 cm/km si nu primeste nici un afluent important. Debitul

multianual al fluviului la intrarea in judet este de circa 5.880 m3/s.

Lacurile intalnite in cadrul judetului Giurgiu sunt lacuri naturale (lunca) si antropice

(iazurile). Dintre lacurile de lunca, cel mai important a ramas Lacul Comana situat in lunca

Neajlovului.

Iazurile formeaza grupa cea mai numeroasa fiind raspandite pe numeroase vai:

Calnistea, Glavacioc, Milcovat, Porumbei, Ismar, Parapanca, si Zboiul.

1.1.2.2. Perioada de constructie A. Emisii de poluanti in ape si protectia calitatii apelor

In activitatile de tip santier, depozitele intermediare (vrac) de materiale de constructii

(in special pulverulente sunt spalate de apele pluviale, particulele fine fiind antrenate catre

terenurile adiacente. Pentru a se evita orice posibile inconveniente generate de prezenta

depozitelor temporare de materiale se recomanda amenajarea platformelor de depozitare

cu santuri perimetrale de garda.

B. Surse existente si posibile de poluare a apelor

Evitarea colmatarii conductelor de evacuare a apelor uzate menajere. Incheierea

contractelor de vidanjare cu agenti economici abilitati.

C. Debite si concentratii de poluanti comparativ cu normele legale in vigoare

Apele pluviale, care pot fi incarcate cu pulberi pulverulente datorate prezentei

depozitelor temporare de materiale, pot fi deversate in cursurile naturale de apa in conditiile

respectarii prevederilor NTPA 001 si a conditiilor specifice impuse de CN Apele Romane.

Pentru folosintele de apa aferente lucrarilor se va avea in vedere respectarea

actelor de reglementare in vigoare si anume:

− Legea mediului

− Legea apelor

− NTPA 001 – respectiv normativul care stabileste concentratiile poluantilor in apele

evacuate in receptori naturali.




57

Pentru reducerea impactului avut asupra apelor de suprafata, este necesara luarea

urmatoarelor masuri:

- acoperirea depozitelor de materii prime si materiale in vederea reducerii actiunii vantului

- verificarea periodica a utilajelor din punct de vedere tehnic

- folosirea de utilaje si camioane de generatie recenta, prevazute cu sisteme performante

de minimizare si retinere a poluantilor in atmosfera

- udarea perioadica a drumurilor folosite de utilajele de constructie, in special in anotimpul

calduros.

- folosirea de combustibili lichizi, necesari la alimentarea utilajelor si camioanelor, care sa

respecte norme legale in vigoare privind poluarea.

1.1.2.3. Perioada de functionare Principalele surse de ape uzate generate pe amplasamentul analizat sunt

urmatoarele:

o ape uzate tehnologice

o ape uzate menajere

o ape meteorice.

Debitele si volumele de apa si dejectii evacuate sunt conform urmatorului tabel: Debite zilnice evacuate

mc/zi (l/s) Categoria apei Receptori autorizati

maxim mediu

Volum mediu anual

mc/tone

Menajere Statia de epurare a

orasului

4,725 / 0,0546 4,2 / 0,048 1533 / -

Spalare

platforme

Statia de epurare a

orasului

4,001 / 0,046 3,789 / 0,043 682,02 / -

Igienizare hala Statia de epurare a

orasului

1,263 / 0,014 1,136 / 0,013 40,896 / -

Dejectii uscate

din halele7 cu

baterii ecologice

Teren agricol - - - / 66,533




58

Perioada de evacuare a apelor uzate:

- ape uzate menajere - 365 zile/an

- ape uzate rezultate de la spalarea platformelor – 102 zile/an

- ape uzate rezultate de la igienizarea halelor – 6 zile/an

- dejectii + asternut uscat – 6 zile/la 70 saptamani

- dejectii uscate – 365 zile/an.

1.2. Alimentarea cu apa - Descrierea surselor de alimentare cu apa 1.2.1. Situatia actuala

In zona amplasarii obiectivului exista un put forat si pentru evacuarea apelor menajere

exista retea de canalizare. In curte exista bransament de apa rece. Instalatia sanitara

interioara este compusa din instalatie de apa rece si din instalatie de canalizare menajera.

1.2.2. Perioada de constructie

Alimentarea cu apa se va face de la reteaua de apa existenta in interiorul fermei.

1.2.3. Perioada de functionare

Instalatia de apa rece se va executa din conducte de tip PEXAL cu racorduri speciale

din alama. Racordarea la reteaua de apa rece se va face direct din reteaua stradala

existenta. Pe racordul de apa rece, s-a prevazut un contor de apa rece Dn 20 mm in

interiorul unui camin de bransament aflat in curte. Distributia apei reci se va face pe pereti,

la planseu si partial in zona plintei. La intrarea in cladire se va monta un robinet de trecere

de ¾. Instalatia de canalizare menajera se va executa din tuburi si piese fasonate din PVC

tip “U” pentru scurgere.


existenta. Bransamentul se va executa din PEID, avand Dn 25 mm, Pn 6 atm.

1.3. Managementul apelor uzate 1.3.1. Situatia actuala

In cadrul societatii apa este utilizata in scop menajer si tehnologic pentru adapatul

pasarilor existente pe amplasament.




59

1.3.2. Perioada de constructie In cadrul societatii apa este utilizata in scop menajer.

Determinarea necesarului de apa

Consumul tehnologic si menajer

Debitele de apa (conf. STAS 1478-90, STAS 1349-91)

Necesarul de apa al unitatii este:

- pentru consumul igienico-sanitar al angajatilor (30 persoane):

q1 sp = 30 l/pers.schimb pentru muncitori;

Q1 zi med = 0,9 m3/zi;

Debitul maxim zilnic: Qn zi max = 1,08 m3/zi.

Debitul maxim orar:

Qn o max = (ko x Qn zi max) / n

unde ko – coeficient de neuniformitate al debitului zilnic, ko = 2,

n = 8 ore

Qn zi max = 0,27 m3/h.

Determinarea cerintei de apa

Cerinta de apa este:

Qs = ks x kp x Qn, unde:

ks – coeficient supraunitar care tine seama de nevoile tehnologice ale sistemului de

alimentare cu apa si canalizare; ks = 1,07;

kp – coeficient care tine seama de pierderile de apa tehnic admisibile in aductiune si in

reteaua de distributie; kp = 1,1.

Astfel cerinta de apa potabila a unitatii devine:

Qs zi med = 1,059 m3/zi;

Qs zi max = 1,271 m3/zi;

Qs o max = 0,317 m3/h.




60

1.4. Prognozarea impactului 1.4.1. Situatia actuala

Consumul de apa

Sursa de alimentare

cu apa

Volum de apa

captat, mc/an

Utilizari pe faze ale procesului

% de recircularea apei pe faze

ale procesului

% apa reintrodusa de la statia de

epurare in proces pentru faza respectiva

Apa de baut pentru pasari 0 % 0 %

Spalari hale pasari 0 % 0 %

Rezerva pentru caz de incendii 0 % 0 %

Apa

captata din

foraje

43.415,64

Consum menajer 0 % 0 %


- ape uzate tehnologice


- ape meteorice.

Debitele si volumele de apa si dejectii evacuate sunt conform urmatorului tabel: Debite zilnice evacuate


maxim mediu

Volum mediu anual

mc/tone

Menajere Statia de epurare a orasului 0,99 / 0,0114 0,9 / 0,010 328,50 / -

Spalare platforme Statia de epurare a orasului 1,18 / 0,013 1,07 / 0,012 192,60 / -

Igienizare hale Statia de epurare a orasului 12,23 / 0,141 11,010 / 0,12 66,06 / -

Dejectii uscate din

cele 4 hale cu

baterii ecologice

Teren agricol - - - / 600

Dejetii uscate +

asternut din cele 2

hale cu crestere la

sol

Teren agricol - - - / 90




61





- dejectii + asternut uscat – 6 zile/an



In perioada de constructie, trebuie evitata utilizarea si depozitarea necontrolata a

materialelor de constructie. De asemenea, utilajele folosite vor trebui verificate periodic

pentru evitarea disfunctionalitatilor de ordin tehnic ce conduc la pierderi de produse

petroliere


Principalele surse de ape uzate generate pe amplasamentul analizat sunt

urmatoarele:

o ape uzate tehnologice

o ape uzate menajere

o ape meteorice.

Apele evacuate sunt ape uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare si vestiare,


352/2005.

Apele uzate provenite din spalarea halei sunt evacuate evacuate in canalizarea existenta

executata din tuburi de azbociment, prin care apele uzate sunt evacuate catre bazine

vidanjabile.






62

Debitele si volumele de apa si dejectii evacuate vor fi conform urmatorului tabel: Debite zilnice evacuate


maxim mediu

Volum mediu anual

mc/tone

Menajere Statia de epurare a

orasului

4,725 / 0,0546 4,2 / 0,048 1533 / -

Spalare

platforme

Statia de epurare a

orasului

4,001 / 0,046 3,789 / 0,043 682,02 / -

Igienizare hala Statia de epurare a

orasului

1,263 / 0,014 1,136 / 0,013 40,896 / -

Dejectii uscate

din halele7 cu

baterii ecologice

Teren agricol - - - / 66,533

1.5. Impactul previzibil asupra ecosistemelor 1.5.1. Situatia actuala

In momentul de fata, nu sunt afectate ecosistemele prezente in zona.


In timpul constructiei obiectivului, se va urmari ca interventiile asupra ecosistemelor sa

fie de scurta durata astfel incat sa nu fie afectata starea mediului.


Pe timpul perioadei de functionare, ecosistemele din jurul obiectivului nu vor suferi

modificari majore, decat in cazul in care nu vor fi respectate normele de protectie a

mediului. Avand in vedere cele mentionate si analizand in context elementele proiectului,

consideram ca prin realizarea si exploatarea obiectivului, nu se vor produce efecte

colaterale din punct de vedere hidroameliorativ asupra zonelor adiacente si nu vor fi

afectate ecosistemele acvatice si terestre.




63

1.6. Posibile descarcari accidentale de substante poluante 1.6.1. Situatia actuala

Accidentele pe linie de mediu sunt minime prin masurile luate. Totusi, in caz de

necesitate se va respecta planul de actiune cu echipe desemnate sa intervina in caz de

nevoie. Se vor anunta toti factorii raspunzatori pentru neutralizare si inlaturarea tuturor

consecintelor. La proiectarea instalatiilor s-au prevazut masuri de limitare a riscului declansarii unor

avarii, respectiv masuri de functionare in siguranta a instalatiilor.

In caz de avarie, masurile de prevenire de interventie, sunt prevazute in

Regulamentul de functionare a instalatiei, Instructiunile de lucru si Instructiunile de protectia

muncii.


Prin verificarea in permanenta a starii tehnice a utilajelor si masinilor folosite in

procesul de constructie, se reduce la minim posibilitatea descarcarii de substante poluante.

De asemenea, trebuie luat in calcul si posibilitatea verificarii periodice a integritatii retelei

de evacuare a apelor uzate.


Daca sunt respectate in totalitate specificatiile tehnice de constructie si exploatare a

retelei de canalizare, nu vor exista deversari necontrolate ale apelor uzate. Posibile

descarcari accidentale pot surveni in momentul in care au loc deteriorari de ordin fizic a

conductelor ce formeaza reteaua de apa uzata.

1.7. Impactul transfrontalier 1.7.1. Situatia actuala

In momentul de fata nu exista posibilitatea unei poluari cu efect transfrontalier.


Nu este cazul.


Nu este cazul.




64

1.8. Masuri de diminuare a impactului 1.8.1. Situatia actuala

In momentul de fata nu sunt necesare masuri de diminuare a impactului.


In vederea diminuarii impactului ecologic asupra ecositemelor, in perioada realizarii

lucrarilor de constructie se recomanda:

o acoperirea depozitelor de materii prime si materiale in vederea reducerii actiunii

vantului

o verificarea periodica a utilajelor din punct de vedere tehnic

o folosirea de utilaje si camioane de generatie recenta, prevazute cu sisteme

performante de minimizare si retinere a poluantilor in atmosfera

o udarea periodica a drumurilor folosite de utilajele de constructie, in special in

anotimpul calduros

o folosirea combustibililor lichizi in alimentarea utilajelor si camioanelor, care sa

respecte ultimele norme legale in vigoare

o evitarea aporturilor chimice biogene, organice si toxice, prin spalarea utilajelor folosite

la executia lucrarilor de constructii;

In baza obiectivelor formulate de Legea protectiei mediului nr 137/1995, cu

revizuirile ulterioare, se atrage atentia asupra pericolului pe care il reprezinta impurificarile

de orice tip si modificarile aduse biotopului prin deplasarea unor materiale de constructie

din zona de santier in albiile raurilor. Se considera ca activitatea de santier organizata

corespunzator poate evita riscurile ecologice mentionate, asigurand protectia biocenozelor,

mentinerea echilibrului ecologic si a posibilitatilor de utilizare a apei.


Masuri de reducere a emisiilor de poluanti in aer:

- aplicarea tehnicilor nutritionale, acceptate la nivel national prin care sa se reduca

cantitatile de nutritienti din dejectiile de pasare

- preluarea dejectiilor prin valorificare ca fertilizant catre terti




65

- se va urmari ca autovehiculele si utilajele sa-si mentina parametrii inscrisi in cartea

tehnica prin efectuarea la termene a reviziilor tehnice.

- reducerea vitezei de circulatie in incinta

- oprirea motoarelor in perioada in care nu sunt implicate in activitate

- controlul automat al activitatii din cadrul micro FNC-ului.

Metode de minimizare a emisiilor de poluanti in apa uzata:

- intretinerea corespunzatoarea instalatiilor de distributie a apei

- eliminarea neetanseitatilor instalatiilor

- imbunatatirea managementului dejectiilor pentru reducerea pierderilor de lichid sau

substanta solida pe caile de acces.

Metode de minimizare a emisiilor de poluanti pe sol:

- incarcarile si descarcarile de material si deseuri trebuie sa aiba loc in zone desemnate,

protejate impotriva pierderilor prin scurgeri

- toate bazinele trebuie etansate corespunzator, pentru a preveni contaminarea solului prin

scurgeri

- aplicarea prevedeilor Codului de bune pactici agricole de catre fermieri si producatorii

agricoli este obligatorie in zonele vulnerabile la polarea cu nitrati

Metode de diminuare a nivelului de zgomot:

- drumurile si aleile din incinta vor fi intretinute corespunzator

- instalatiile care produc zgomot si/sau vibratii vor fi echipate si exploatate astfel incat

functionarea lor sa nu poata cauza zgomote transmise pe calea aerului sau prin medii

solide susceptibile sa afecteze sanatatea sau siguranta populatiei

- este interzisa folosirea oricarui tip de aparat de comunicare pe cale acustica (sirene,

alarme, difuzoare etc.) care sa jeneze zonele invecinate, cu exceptia cazurilor exceptionale

de folosire a lor pentru prevenirea si/sau semnalarea incidentelor grave sau accidentelor.




66

2. Aerul 2.1. Date generale 2.1.1. Conditii de clima si meteorologie

Clima este temperat continentala cu nuanta excesiva, cu veri calduroase si

secetoase si ierni friguroase, dominate de prezenta frecventa a maselor de aer rece

continental din E, sau arctic din N si de vanturi puternice care viscolesc zapada.

2.1.2. Informatii despre temperatura, precipitatii, vant, radiatie solara, conditii de transport si difuzie a poluantilor

A. Regimul temperaturii aerului

Temperatura medie multianuala prezinta variatii relativ mici, cuprinse intre 10,8 si

11,2 grade Celsius. Temperatura medie a lunii ianuarie este de aproximativ -3 grade

Celsius. Izoterma de -3 grade Celsius a lunii ianuarie este de mare importanta, intrucat se

separa in sistemul Kopen climatele temperate (c.f.) de cele boreale (z.f.). Temperatura

medie a lunii iulie este de aproximativ 25 grade Celsius, fara variatii semnificative in

interiorul parcului. Temperatura minima absoluta inregistrata a fost de -31,2 grade Celsius,

la data de 24.01.1942, iar temperatura maxima absoluta de 40,3 grade Celsius si s-a

inregistrat la data de 29.VII.1928.

Prima zi de inghet se manifesta in jurul datei de 1 noiembrie iar ultima se

inregistreaza in jurul datei de 11 aprilie. Se poate concluziona, din acest punct de vedere,

ca perioada de vegetatie este destul de lunga, iar regimul termic favorizeaza evolutia

vegetatiei.

B. Regimul precipitatiilor

Precipitatiile medii anuale se situeaza in jurul valorii de 560 mm. Precipitatiile sunt

repartizate in tot cursul anului, cu unele accente la inceputul verii (suma medie a

precipitatiilor lunii iunie ajungand la 76 de milimetri). Diminuarea volumului precipitatiilor se

inregistreaza la inceputul toamnei si in timpul iernii (mai ales in luna februarie).




67

Repartitia pe anotimpuri a precipitatiilor se prezinta astfel: iarna 76 - 100 mm,

primavara 125 - 150 mm, vara 150 - 175 mm, toamna 100 - 125 mm.

Evapotranspiratia potentiala anuala, in jur de 730 mm, depaseste cantitatea

precipitatiilor anuale, fiind caracteristica vegetatiei forestiere. Nivelul mai mare al

evapotranspiratiei se explica prin intensificarea proceselor fiziologice manifestate in

perioada de vegetatie (aprilie - octombrie). Evapotranspiratia reala este inferioara celei

potentiale.

Umiditatea atmosferica

Umiditatea relativa medie anuala este de 72 %. Valoarea cea mai redusa se

inregistreaza in luna iulie (61 %), iar cea mai ridicata, in luna decembrie (80 %). In perioada

de vegetatie umiditatea relativa este de 64 %.

C. Regimul eolian

Zona este expusa in intregime actiunii vanturilor. Vanturile dominant sunt cele din

nord-est si sud-vest, avand intensitatea cea mai mare in perioada de iarna, atingand dupa

scara Beaufort gradul 5 - 7, care corespunde unei viteze de 27 - 54 km/ora.

Intensitatea maxima a deplasarii maselor de aer se produce pe o durata medie de

10 zile anual, in restul timpului aceasta fiind mai scazuta.

2.2. Surse si poluanti generati 2.2.1. Situatia actuala Limitele de emisie

Aer Poluant CMA (mg/mc) STAS 12574-87

medie de scurta durata - 30 minute -

Valoare medie zilnica (mg/mc)

NH3 0,30 0,1

Pulberi in suspensie 0,50 0,15

H2S 0,015 0,009




68


Realizarea investitiei implica, in perioada de executie:

o lucrari in amplasamentul obiectivului,

o traficul auto de lucru.

In cele ce urmeaza se prezinta sursele si emisiile de poluanti atmosferici specifici

amplasamentelor si lucrarilor aferente mentionate.

2.2.2.1. Lucrari in amplasamentul obiectivului

Emisiile din timpul desfasurarii lucrarilor sunt asociate in principal cu miscarea

pamantului, cu manevrarea altor materiale, precum si cu construirea in sine a unor facilitati

specifice. Emisiile de praf variaza adesea in mod substantial de la o zi la alta, in functie de

nivelul activitatii, de operatiile specifice si de conditiile meteorologice dominante. O mare

parte a acestor emisii este generata de traficul echipamentelor si autovehiculelor de lucru

in amplasamentul constructiei.

Natura temporara a lucrarilor de constructie le diferentiaza de alte surse nedirijate de

praf, atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor. Realizarea lucrarilor

constau intr-o serie de operatii diferite, fiecare cu durata si potentialul propriu de generare a

prafului. Cu alte cuvinte, emisiile din amplasamentul unei constructii au un inceput si un

sfarsit care pot fi bine definite, dar variaza apreciabil de la o faza la alta a procesului de

constructie.

Aceste particularitati le diferentiaza de marea majoritate a altor surse nedirijate de

praf, ale caror emisii au fie un ciclu relativ stationar, fie un ciclu anual usor de evidentiat.

Executia lucrarilor implica folosirea utilajelor specifice diferitelor categorii de operatii, ceea

ce conduce la aparitia unor surse de poluanti caracteristici motoarelor cu ardere interna. In

plus, aprovizionarea cu materiale de constructie necesar a fi puse in opera implica

utilizarea de autovehicule pentru transport care, la randul lor, genereaza poluanti

caracteristici motoarelor cu ardere interna.

Regimul emisiilor acestor poluanti este, ca si in cazul emisiilor de praf, dependent de

nivelul activitatii si de operatiile specifice, prezentand o variabilitate substantiala de la o zi

la alta, de la o faza la alta a procesului.




69

Ca urmare, modul de abordare privind estimarea emisiilor de la lucrarile de executie

a constructiilor utilizat si recomandat in tarile dezvoltate (Agentia Europeana de Mediu –

EEA, Agentia de Protectia Mediului a SUA – USA EPA) se bazeaza pe luarea in

considerare a lucrarilor in ansamblu care se executa pe intreaga arie implicata sau, dupa

caz, pe portiuni ale acestei arii, fara a se urmari in detaliu planul de executie pentru

proiectul unei anumite constructii.

In lucrarea de fata, luand in considerare tipurile si volumele de lucrari, tipurile de

materiale implicate in proces, categoriile de operatii specifice, precum si perioada de

executie propusa, s-au identificat sursele de poluare a atmosferei si s-a elaborat inventarul

emisiilor caracteristice luand ca baze de timp o ora si intreaga perioada de executie. O

proportie redusa a lucrarilor de executie include operatii care se constituie in surse de

emisie a prafului in atmosfera. Aceste operatii sunt aferente manevrarii pamantului si

materialelor balastoase, precum si perturbarii suprafetelor.

O sursa suplimentara de praf este reprezentata de eroziunea vantului, fenomen care

insoteste, in mod inerent, lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita existentei,

pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren neacoperite expuse actiunii

vantului. Praful generat de manevrarea materialelor si de eroziunea vantului este, in

principal, de origine naturala (particule de sol, praf mineral).

Principalele faze de activitate care se constituie in surse de emisie a prafului in atmosfera

sunt:

o umpluturile

o asternerea balastului

Aceste surse de praf sunt insotite de surse de emisie a poluantilor specifici

motoarelor cu ardere interna reprezentate de motoarele utilajelor care executa operatiile

respective.

O alta sursa de poluanti specifici motoarelor cu ardere interna este reprezentata de

traficul auto de lucru (autovehiculele care transporta materiale si produse necesare

constructiei).




70

Utilajele, indiferent de tipul lor, functioneaza cu motoare Diesel, gazele de

esapament evacuate in atmosfera continand intregul complex de poluanti specifici arderii

interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili nonmetanici (COVnm),

metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, CU,

Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).

Complexul de poluanti organici si anorganici emisi in atmosfera prin gazele de

esapament contine substante cu diferite grade de toxicitate. Se remarca astfel prezenta, pe

langa poluantii comuni (NOx, SO2, CO, particule), a unor substante cu potential cancerigen

evidentiat prin studii epidemiologice efectuate sub egida Organizatiei Mondiale a sanatatii

si anume: cadmiul, nichelul, cromul si hidrocarburile aromatice policiclice (HAP).

Se remarca, de asemenea, prezenta protoxidului de azot (N2O) – substanta

incriminata in epuizarea stratului de ozon stratosferic – si a metanului care, impreuna cu

CO, au efecte la scara globala asupra mediului, fiind gaze cu efect de sera.

Cantitatile de poluanti emise in atmosfera de utilaje depind, in principal, de urmatorii factori:

o tehnologia de fabricatie a motorului

o puterea motorului

o consumul de carburant pe unitatea de putere

o capacitatea utilajului

o varsta motorului/utilajului

Este evident faptul ca emisiile de poluanti scad cu cat performantele motorului sunt mai

avansate, tendinta in lume fiind fabricarea de motoare cu consumuri cat mai mici pe

unitatea de putere si cu un control cat mai restrictiv al emisiilor. De altfel, aceste doua

elemente sunt reflectate de dinamica atat a Legislatiei UE, cat si a Legislatiei SUA in

domeniu.

Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt surse la

sol sau in apropierea solului (inaltimi efective de emisie de pana la 4 m fata de nivelul

solului), deschise (cele care implica manevrarea balastului) si mobile.




71

Caracteristicile surselor si geometria obiectivului inscriu amplasamentul, in ansamblu, in

categoria surselor liniare. Se mentioneaza ca emisiile de poluanti atmosferici

corespunzatoare activitatilor aferente lucrarii sunt intermitente.

Determinarea debitelor masice de poluanti evacuati in atmosfera in timpul executarii

lucrarilor de constructie a platformei s-a facut cu urmatoarele metodologii:

- metodologia US EPA/AP-42/1998 pentru particulele emise din manevrarea materialelor,

perturbarea suprafetelor si prin eroziune eoliana;

- metodologia EEA/EMEP/CORINAIR-1997 elaborata sub egida Agentiei Europene de

mediu pentru poluantii emisi de utilaje. Emisiile de poluanti generati de traficul auto de lucru

vor fi prezentate in sectiunea 2.2.2.2.

Se mentioneaza ca, surselor caracteristice activitatilor din amplasamentul obiectivului

nu li se pot asocia concentratii in emisie, fiind surse libere, deschise, nedirijate. Din acelasi

motiv, acestea nu pot fi evaluate in raport cu prevederile OM 462/93 si nici cu alte

normative referitoare la emisii.

In vederea determinarii emisiilor de poluanti in atmosfera din aria pe care se vor desfasura

lucrarile s-au luat in considerare urmatoarele elemente:

- categoriile de lucrari ce urmeaza a fi executate

- cantitatile de materiale manevrate pe categorii de lucrari

- intensitatea lucrarilor

- tipul utilajelor

- numarul de utilaje pe tipuri

- capacitatea si consumul de carburanti ale utilajelor, pe tipuri de utilaje

- durata lucrarilor/perioada de functionare.

Baza de date utilizata pentru determinarea emisiilor de poluanti in atmosfera este

prezentata mai jos.

Surse de poluare a aerului

Emisiile de poluanti in atmosfera au o durata egala cu durata zilnica a programului de lucru

(in principiu 8 ore/zi), putand prezenta unele variatii de la o ora la alta si de la o zi la alta.




72

2.2.2.2. Traficul auto de lucru

In sectiunea 2.2.2.1. au fost prezentate detalii referitoare la traficul auto de lucru

implicat in activitatile de consolidare. Debitele masice de poluanti generati de traficul auto

de lucru s-au determinat cu metodologia EEA/ EMEP/ CORINAIR- 1997 (pentru poluantii

emisi de autovehicule) si cu metodologia US EPA/ AP- 42/ 1998 pentru particule emise de

pe arterele de trafic (considerate nepavate sau acoperite cu praf, in perioade lipsite de

precipitatii). Inventarul emisiilor pentru traficul de lucru reprezinta o maximizare a situatiei

intrucat, pe langa conditiile infrastructuri rutiere mentionate mai sus, s-au considerat

autovehicule echipate cu motoare Diesel lipsite de sisteme pentru controlul emisiilor.

Rezultatele sunt prezentate in tabelul alaturat:

Emisii de poluanti in atmosfera - traficul auto de lucru (perioada de executie) Debite masice maxime orare

Debite masice maxime orare (g/h) NOx CH4 COVnm CO N2O Part. SO2 54,8 6 20 844 30 225 46 Cdx10-3 Cu x10-3 Cr x10-3 Ni x10-3 Se x10-3 Znx10-3 2,48 42 12,34 17,27 2,48 24

Debite masice totale (in amplasament si pe restul structurii)

Debite masice totale (kg/ perioada) NOx CH4 COVnm CO N2O Part. SO2 82 28 197 354 13 427 27 Cdx10-3 Cu x10-3 Cr x10-3 Ni x10-3 Se x10-3 Znx10-3 11,27 16 5 7 8 7

Sursele de impurificare a atmosferei asociate activitatilor care vor avea loc pe

amplasamentul studiat sunt surse libere, deschise, diseminate pe suprafata de teren pe

care au loc lucrarile, avand cu totul alte particularitati decat sursele aferente unor activitati

industriale sau asemanatoare. Ca urmare, nu se poate pune problema unor instalatii de




73

captare - epurare - evacuare in atmosfera a aerului impurificat/gazelor reziduale. Detalierea

tipurilor de poluanti si efectele negative asupra mediului si sanatatii au fost analizate in

cadrul capitolului I, subcapitolul 6.3.

2.2.3. Perioada de exploatare

In general, in fermele de crestere a pasarilor, pot aparea:

- emisii fugitive – din canalizarea tehnologica, din activitatea de descarcare a hranei in

buncare

- emisii continue din surse punctiforme si de suprafata – pierderile de amoniac, gaz

metan si protoxid de azot care rezulta atat din procesele metabolice si din dejectii, cat si din

activitatea de stocare a dejectiilor.

Categoriile de surse asociate acestor emisii sunt halele de productie ale caror guri de

ventilare pot fi considerate un sistem de surse punctiforme.

Concluzionand, sursele de emisii provenite din activitatea de crestere gaini outoare pentru

consum sunt: - surse mobile de poluare – utilajele si autovehiculele pentru transportul

materiilor prime si produselor finite care deservesc unitatea

- surse fixe de poluare, confom urmatorului tabel: Sursa de emisie

Faza de proces

Sistem de control / echipament folosit pentru retinerea poluantilor

poluant

Hala de

crestere

gaini

outoare

Crestere

gaini

outoare

6 ventilatoare murale montate la capetele

halelor pe peretele opus camerei tampon

si 2 ventilatoare montate pe peretii laterali

la capetele halelor, cu caracteristicile:

- 6 ventilatoare P=0,55 kW, Qaer=22.000

mc/h


mc/h

CO2 (din respiratia pasarilor)

H2S (din dejectii in zona

pardoselii)

NH3 (cu emisie dominanta cu

substante volatile provenite din

hala, in perioada ciclului de

crestere)

Pulberi totale




74

2.3. Prognozarea impactului poluarii aerului 2.3.1. Situatia actuala

Pentru evaluarea potentialului de poluare a factorilor de mediu de catre sursele

identificate pe amplasament, s-a procedat la prelevarea de probe in vederea efectuarii

analizelor de laborator. Rezultatele acestor analize permit o cuantificare a gradului poluare

pe amplasament.

Poluanti investigati Data prelevarii/ Ora 17.08.2011

Cod Proba Amoniac

(NH3) mg/mc Hidrogen

sulfurat (H2S) mg/mc


mg/mc 09:00 – 09:30 I42-PC1/simbol

poluant

0,092 0,0045 0,0582

09:30 – 10:00 I42-PC1/simbol

poluant

0,108 0,0041 0,0569

10:00 – 10:30 I42-PC1/simbol

poluant

0,123 0,0040 0,0574

Media 0,108 0,0042 0,0575 Concentratie maxima

admisibila, mg/mc (medie de scurta durata) 30 minute

0,3 0,015 0,5

Metoda de analiza STAS 10812-76 STAS 10814-76 STAS 10813-76 Pentru proba prelevata din zona – poarta acces, nu se observa depasiri conform STAS

12574 -87.

Poluanti investigati Data prelevarii/ Ora 17.08.2011

Cod Proba Amoniac

(NH3) mg/mc Hidrogen

sulfurat (H2S) mg/mc


mg/mc 09:00 – 09:30 I42-PC2/simbol

poluant

0,100 0,0048 0,0586




75

09:30 – 10:00 I42-PC2/simbol

poluant

0,108 0,0052 0,0579

10:00 – 10:30 I42-PC2/simbol

poluant

0,123 0,0055 0,0584

Media 0,110 0,0052 0,0583 Concentratie maxima

admisibila, mg/mc (medie de scurta durata) 30 minute

0,3 0,015 0,5

Metoda de analiza STAS 10812-76 STAS 10814-76 STAS 10813-76 Pentru proba prelevata din zona – limita NV amplasament nu se observa depasiri conform

STAS 12574-87.

Din punct de vedere al Directivei Cosiliului nr. 1999/13/CE privind limitarea emisiilor de

compusi organici volatili (COV) provenite din utilizarea solventilor organici in anumite

activitati si instalatii, transpusa in legislatia romaneasca prin HG 699/2003 privind stabilirea

unor masuri pentru reducerea emisiilor de compusi organici volatili datorate utilizarii

solventilor organici in anumite activitati si instalatii, modificata si completata prin HG

1902/2004 si HG 1399/2006, s-a constatat ca activitatea desfasurata in cadrul procesului

tehnologic de pe amplasament nu poate fi incadrata printre cele precizate de aceste acte

normative in Anexa 1 si Anexa 2.

Din acest motiv nu s-a procedat la efectuarea calculului orientativ pentru cantitatile anuale

utilizate, conform Anexei 5 (Plan de gestionare a solventilor organici cu continut de

compusi organici volatili).

2.3.2. Perioada de constructie 2.3.2.1. Normele legale

Normele legale in vigoare nu prevad standarde la emisii pentru surse nedirijate si

libere. Referitor la sursele mobile se prevad norme la emisii pentru autovehicule rutiere,

respectarea acestora cade in sarcina proprietarilor autovehiculelor care vor fi implicate in

traficul auto de lucru.




76

Evaluarea impactului surselor aferente activitatilor de consolidare s-a efectuat prin

modelare matematica, rezultatele raportandu-se la valorile concentratiilor maxime

admisibile (CMA) prevazute de:

- Standardul national pentru calitatea aerului (STAS 12574-87)

- Standardele de calitatea aerului din UE

- Valorile – ghid pentru calitatea aerului recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii

(OMS)

- Valorile – ghid recomandate de Uniunea Internationala a Organizatiilor de Cercetare a

Padurilor (IUFRO) pentru protectia vegetatiei

In cele ce urmeaza se prezinta CMA, valorile limita (VL) si valorile – ghid

prevazute/recomandate de Standardul national si de Organizatiile internationale

mentionate, pentru poluantii specifici surselor studiate.

CMA prevazute de STAS 12574-87

30 minute anual

• SO2: 750 µg/m³ 60 µg/m³

• NO2: 300 µg/m³ 40 µg/m³

• CO: 6000 µg/m³ -

• particule: 500 µg/m³ 75 µg/m³

• NH3: 300 µg/m³ -

• Cd: 0,06 µg/m³ (calculata din CMA24 h) -

• Cr 6+: 4,5 µg/m³ (calculata din CMA24 h) -

• Pb: 2,1 µg/m³ (calculata din CMA24 h) -

• substante cu actiune sinergica: C1/CMA1 + ……+ Ci/CMAI < 1 -

• formaldehida 35. -

STAS nu prevede CMA pentru celelalte metale grele emise si nici pentru HAP.

Valori limita prevazute de Directivele UE

NOx VL = 200 µg/m³ pentru t ≤ 1 ora

VG = 135 µg/m³ pentru t ≤ 1 ora




77

Valorile de mai sus reprezinta concentratii asociate percentilei 98.

VL = 40 µg/m³ pentru t = 1 an – propusa

VG = 30 µg/m³ pentru t = 1 an – pentru protectia ecosistemelor sensibile in zone

neconstruite

CO VL = 10.000 µg/m³ pentru t = 8 ore

SO2 VL = 80-120 µg/m³ mediana valorilor medii zilnice masurate timp de 1 an,

asociate cu mediana valorilor zilnice masurate timp de 1 an pentru particule: > 40 µg/m³ si,

respectiv, ≤ 40 µg/m³

VG = 100-150 µg/m³ pentru t = 24 ore

VG = 40-60 µg/m³ pentru t = 1 an

VL = 350 µg/m³ - valoarea percentilei 98 pentru siruri de valori pentru t ≤ 1 ora, asociata cu

≤ 150 µg/m³ pentru particule

VL = 250 µg/m³ - valoarea percentilei 98 pentru siruri de valori pentru t ≤ 1 ora, asociata cu

> 150 µg/m³ pentru particule

VL= 125 µg/m³ pentru t = 24 ore

VL= 20 µg/m³ pentru t = 1 an, protectie ecosisteme

VL= 10-15 µg/m³ pentru t = 1 an in zone cu instrumente (aparate, etc.)

sensibile la daunele SO2

Pb 0,5 µg/m³ pentru t = 1 an

Particule in suspensie

VL = 80 µg/m³ mediana valorilor zilnice masurate timp de 1 an (gravimetric) totale

VL = 250 µg/m³ - valoarea percentilei 98 pentru siruri zilnice de valori cu t ≤ 1 ora

VG = 40-60 µg/m³ pentru t = 1 ane

VL= 100-150 µg/m³ pentru t = 24 ore

Particule in suspensie cu Φ ≤ 10 µm

VL = 50 µg/m³ pentru t = 24 ore

VL = 40 µg/m³ pentru t = 1 an si 20 µg/m³ din anul 2010




78

Particule in suspensie cu Φ ≤ 2,5 µm

VL = 50 µg/m³ pentru t = 30 minute - propusa

VL = 20 µg/m³ pentru t = 24 ore din anul 2010 - propusa

VL – valoare limita curenta

VG – valoare – ghid

Valori – ghid recomandate de OMS

Cd - potential cancerigen, tolerabil la o concentratie medie anuala de 0,005 µg/m³;

Cr - pentru expunerea pe intreaga durata a vietii la o concentratie medie de 1 µg/m³ riscul

de cancer este 4 . 10–2;

HAP (ca benz(a)piren) - pentru expunerea pe intreaga durata a vietii la o concentratie

medie de 0,001 µg/m³ riscul de cancer este 8,7 . 10–5;

Ni - pentru expunerea pe intreaga durata a vietii la o concentratie medie de 1 µg/m³ riscul

de cancer este 3,8 . 10-4;

Pb - 0,5 µg/m³ ca medie anuala;

CO - 60.000 µg/m³ pentru t = 30 minute si 10.000 µg/m³ pentru t = 8 ore;

NO2 - 400 µg/m³ pentru t ≤ 1 ora, 150 µg/m³ pentru t = 24 ore

formaldehida - 100 µg/m³ pentru t = 30 minute

Valori – ghid recomandate de IUFRO pentru protectia vegetatiei

NO2 - 95 μg/m3 pentru expunere 4 ore, 30 μg/m3 ca medie anuala in prezenta a ≤ 30 μg/m3

SO2 si a ≤ 60 μg/m3 O3 - protectie ecosisteme;

SO2 - 150 μg/m3 pentru expunere < 1 ora, 30 μg/m3 ca medie anuala in prezenta a ≤ 30

μg/m3 SO2 si a ≤ 60 μg/m3 O3 - protectie ecosisteme.

2.3.2.2. Dispersia poluantilor in aer

Determinarea campurilor de concentratii ale poluantilor in atmosfera s-a efectuat cu

modelele CLIMATOLOGIC si TRAFIC, bazate pe solutia gaussiana a ecuatiei difuziei.




79

A. Modelul “CLIMATOLOGIC”

Modelul se bazeaza pe teoria modelului Martin&Tikvart (EPA - R4 -73 – 024,

decembrie 1973) si se aplica pentru una sau mai multe surse punctuale si surse de

suprafata.

Alegerea domeniului de mediere a concentratiilor de poluanti tine seama de regimul

de functionare al surselor (de exemplu centrale termice) astfel incat acesta sa ramana

constant in intervalul de mediere considerat.

Conditiile de aplicare sunt: surse continue punctiforme sau de suprafata cu emisia

constanta in intervalul de timp considerat pentru care se calculeaza concentratiile medii de

poluanti.

Concentratia medie CA intr-un receptor aflat la distanta ρ de o sursa de suprafata si la

inaltimea z de sol este data de relatia:

A0 k

kl=1 m=1

l mC = 16 q (k,l,m)S( ,z;u ,P ) dπ

ρ ρ ρ∞

=∫ ∑∑

1

16 8 7

Σ Φ( )

unde:

k - indice pentru sectorul directiei vantului;

qk(ρ) - ∫Q(ρ,θ)dθ pentru sectorul k;

Q(ρ,θ) - emisia in unitatea de timp a sursei de suprafata;

ρ - distanta de receptor pentru o sursa de suprafata infinitezimala;

θ - unghiul in coordonate polare centrat pe receptor;

l - indice pentru clasa de viteza a vantului;

m - indice pentru clasa de stabilitate;

Φ(k,l,m) - functia de frecventa a starilor meteorologice;

S(ρ,z;ul,Pm) - functia care defineste dispersia;

z - inaltimea receptorului deasupra solului;

ul - viteza vantului reprezentativa;

Pm - clasa de stabilitate.

Pentru surse punctiforme, concentratia medie CP datorita a “n” surse, este data de

relatia:




80

ρρΦ

∑∑∑π n

mlnnn6

1=m

6

1=l

n

1=nP

)P,UZ;,S(Gm)l,,k(216=C

unde:

kn - sectorul de vant pentru a n-a sursa;

Gn - emisia pentru sursa n;

ρn - distanta de receptor a sursei n.

Daca receptorul este la sol (nivel respirator), atunci z=0 si forma functiei S(ρ,z;ul,Pm)

va fi:

−

−=

2/1

2692.0exp

21exp

)(22),;0,(

TuH

uPuS

lzzlml σρσπ

ρ

daca σz(ρ) < 0,8 L, si

−

−=

2/1

2692.0exp

21exp1),;0,(

TuH

LuPuS

lzlml σ

ρ

daca σz(ρ) > 0,8 L

unde:

σz(ρ) - functie de dispersie verticala, de exemplu deviatia standard a concentratiei in plan

vertical;

h - inaltimea efectiva a sursei;

L - inaltimea de amestec la amiaza;

T1/2 - timpul de injumatatire a poluantului.

Posibilitatea disparitiei poluantului prin procese fizice sau chimice este data de

expresia exp (-0,692 /ul T1/2 ).

Concentratia totala pentru o perioada data de mediere este suma concentratiilor

datorate tuturor surselor pentru acea perioada.

]}2

)Hz(exp[]2

)Hz(){exp[2

yexp(u2QC 2

z

2ef

2z

2ef

2y

2

zy σ

+−+

σ

−−

σ−

σσπ=

unde:

Q (g/s) - emisia de poluanti;




81

u(m/s) - viteza vantului la inaltimea sursei (cosului);

yσ , zσ (m) - parametrii de dispersie in functie de distanta sursa – receptor si stratificarea

aerului;

H (m) = h + ∆h - inaltimea efectiva a sursei = suma intre inaltimea fizica a cosului (h) si

suprainaltarea penei (∆h).

p

10huu

= viteza vantului la inaltimea cosului

unde:

u - viteza vantului la inaltimea de 10 m;

p - coeficient functie de stratificare si mediu in care are loc dispersia (urban, rural).

Suprainaltarea penelor de poluanti, se determinata cu formula lui Briggs corectata pentru

stratificarile stabile ale atmosferei. Parametrii de dispersie σy si σz sunt determinati cu

formulele recomandate de OMM 1982.

Datele de intrare ale modelului:

- caracteristicile emisiilor de poluanti:

§ cantitatea de poluant evacuata in atmosfera in unitatea de timp

§ temperatura gazelor evacuate

§ viteza de evacuare a gazelor

- parametrii fizici ai surselor:

§ inaltimea

§ diametrul sau suprafata de emisie

§ parametrii meteorologici - sub forma functiei de frecventa Φ(k,l,m) a tripletului directia

vantului, clasa de viteza a vantului si clasa de stabilitate, stabilita pe siruri lungi de date

(plurianuale), temperatura mediului ambiant

- grila de calcul:

§ coordonatele surselor in raport cu originea stabilita a grilei

§ pasul de calcul

§ dimensiunea grilei (distanta maxima pana la care se efectueaza calculele)




82

Modelul permite calculul concentratiei medii a poluantului in orice punct aflat la

anumite distante de sursa/surse, prin luarea in considerare a contributiei tuturor surselor.

Ca urmare, este posibil sa se calculeze concentratiile pe o arie in jurul sursei. In

acest scop, se delimiteaza aria de interes, iar pe suprafata ei se fixeaza o grila, de regula

patratica, ale carei noduri constituie receptorii. Numarul de noduri si pasul grilei se aleg in

functie de caracteristicile sursei, ale ariei de interes si ale problematicii la care trebuie sa se

raspunda. Grila va avea o origine si un sistem de coordonate cu axa Ox spre est si axa Oy

spre nord, in functie de care se stabilesc coordonatele surselor si ale nodurilor.

Datele de iesire (rezultate) ale modelului:

- valorile maxime ale concentratiilor mediate pe termen scurt (30 minute)

- frecventele anuale de depasire a CMA pentru 30 minute (%)

- concentratiile medii anuale.

In functie de regimul de functionare al surselor, schimbari ale parametrilor de

functionale ai acestora, modelul se poate adapta in sensul obtinerii medierii concentratiilor

pentru alte intervale de timp (luna, sezon). Rezultatele concentratiilor de poluanti se pot

obtine sub forma unor curbe de izoconcentratii (egala concentratie) de poluanti si curbe de

egala frecventa de depasire a CMA pe 30 minute, suprapuse peste harta zonei studiate.

Alegerea valorilor curbelor de izoconcentratii reprezentate pe harta se realizeaza

astfel incat sa fie foarte bine evidentiat impactul asupra poluarii atmosferei: se traseaza

izolinia de valoare egala cu CMA (daca aceasta este atinsa) sau alte valori ghid, se

traseaza izoliniile care trec prin zone protejate (locuinte, scoli, spitale, monumente naturale

sau arhitectonice, etc.). Programul de calcul: adaptare si imbunatatire a programului

FORTRAN “Climatological Dispersion Model” elaborat de Environmental Applications

Branch, Meteorology Laboratory, EPA, Research Triangle Park, N.C. (Adrian D. Busse &

John R. Zimmerman).




83

B. Modelul “TRAFIC”

Modelul este bazat pe solutia Gaussiana (Johnson si altii, 1976) pentru calcularea

concentratiei pentru o sursa liniara (Hanna, OMM – Geneva, 1982).

S (ρ, 0; Ul, Pm) = (2/π)1/2 (Q/Ulσz sinφ) exp(-H2/2σz2(ρ))

Datele de intrare:

- rata de emisie pe unitatea de lungime

- harta continand configuratia drumurilor

- caracteristicile zonei (urban/rural)

- coordonatele drumurilor

- grila de calcul

- frecventa de aparitie a directiei vantului, vitezei vantului si clasei de stabilitate

Date de iesire: similar cu modelul “CLIMATOLOGIC”.

Programul de calcul: romanesc, adaptare a programului modelului CLIMATOLOGIC.

Majoritatea aplicatiilor utilizeaza formulele Briggs pentru calcularea suprainaltarii depinzand

de stabilitatea atmosferei si viteza vantului si a parametrilor de dispersie σy si σz (Hanna

OMM – Geneva,1982).

C. Datele de intrare folosite Inventarul emisiilor

S-au folosit datele referitoare la sursele de emisie prezentate in sectiunea 2.2.2.1:

debitele masice si caracteristicile fizice ale surselor. Pentru sursele nedirijate fixe si mobile

s-au utilizat inaltimi efective cuprinse intre 0,5 – 4 m fata de nivelul solului.

Datele meteorologice

Datele meteorologice au fost luate de la statiile meteorologice reprezentative pentru

zona studiata. Acestea au fost prelucrate si introduse sub forma functiei de frecventa a

tripletului: sectorul de vant (16 directii pe sectoare de 22,50), clasa de viteza (8 clase, de la

1 m/s pana la > 7 m/s), clasa de stratificare termica a atmosferei (7 clase determinate cu

metoda Pasquill), functie cu 896 intrari pentru fiecare caz in parte.

S-au utilizat parametrii de dispersie Briggs in functie de rugozitatea zonei, conform

recomandarilor Organizatiei Meteorologice Mondiale.




84

Grila de calcul

Pentru calculul concentratiilor de poluanti in atmosfera datorate surselor din

amplasamentul studiat s-a ales o grila patratica avand pasul de 10 m, amplasata pe o arie

cu dimensiunile de 200 m (pe axa Ox, orientata spre E) si de 500 m (pe axa Oy, orientata

spre N). Pe baza valorilor determinate in fiecare nod de grila s-au trasat, pe harta zonei,

curbele de izoconcentratii maxime pe 30 minute.

Impurificarea cu particule in suspensie

Concentratiile maxime pe 30 minute pot atinge urmatoarele valori:

• 400 μg/mc (de 1,2 ori mai mici decat CMA, de 1,6 ori mai mari decat valoarea limita

prevazuta de legislatia UE) in amplasamentul drumului si in zona locuita;

• 100 μg/mc (de 5 ori mai mici decat CMA, de 2,5 ori mai mici decat valoarea limita

prevazuta de legislatia UE) la distante de 150 m fata de amplasamentul drumului.

Impurificarea cu NOx

Concentratiile maxime pe 30 minute pot atinge urmatoarele valori:

• 200 μg/mc (de 1,5 ori mai mici decat CMA,egale cu valoarea limita prevazuta de legislatia

UE si de 2 ori mai mici decat valoarea ghid recomandata de OMS) in amplasamentul

drumului si in zona locuita;

• 50 μg/mc (de 6 ori mai mici decat CMA, de 4 ori mai mici decat valoarea limita prevazuta

de legislatia UE si de 2 ori mai mici decat valoarea ghid recomandata de OMS) la distante

de 300 m fata de drum;

Impurificarea cu CO Concentratiile maxime pe 30 minute pot atinge urmatoarele valori:

• 300 μg/mc (de 20 ori mai mici decat CMA, de 200 ori mai mici decat valoarea ghid

recomandata de OMS) in amplasamentul drumului;

• 240 μg/mc (de 25 ori mai mici decat CMA, de 250 ori mai mici decat valoarea ghid

recomandata de OMS) la distante de 100 m fata de tronson (zona locuita);




85

Impurificarea cu SO2

Concentratiile maxime pe 30 de minute pot atinge: • 40- 60 μg/mc ( de peste 12 ori mai mici decat CMA, de peste 4 ori mai mici decat

valoarea ghid recomandata de legislatia UE) in amplasamentul drumului si in zona locuita.

Rezultatele prezentate in lucrare reprezinta situatia impactului maxim asupra calitatii

atmosferei.

Efecte de sinergism

In atmosfera din zona amplasamentului tronsonului de drum si a ariilor locuite invecinate

vor fi prezente, in timpul programului de lucru (10 ore/zi) poluanti cu actiune sinergica: • particule in suspensie (PS) si SO2;

• particule in suspensie (PS) si NO2.

Evaluarea acestor efecte s-a facut in raport cu prevederile STAS 12574-87 si ale legislatiei

UE.

PS + SO2

STAS 12574-87. Coeficientul sinergic maxim pentru un interval de mediere de 30 minute

se afla la limita ( <1).

Legislatia UE. Concentratiile de SO2 sunt mai mici decat valoarea limita asociata diferitelor

concentratii de particule in suspensie.

Trebuie totusi evidentiat faptul ca in amplasament pot apare concentratii ridicate de

particule (> 150 μg/mc) in prezenta SO2.

PS + NO2

STAS 12574-87. Coeficientul sinergic maxim pentru un interval de mediere de 30 minute

apare in amplasamentul drumului si in ariile locuite si atinge 1,4, depasind limita.

Legislatia UE nu contine referiri la efectele sinergice ale PS + NO2.




86

2.4. Impactul transfrontalier 2.4.1. Situatia actuala

Nu exista impact transfrontalier.


Nu exista.


Nu exista.

2.5. Masuri de diminuare a impactului 2.5.1. Situatia actuala



cantitatile de nutritienti din dejectiile de pasare. In prezent se urmareste preluarea imediata

a dejectiilor solide de catre terti, in vederea valorificarii lor.








Pentru reducerea posibilului impact generat asupra aerului, sunt necesare luarea

urmatoarelor masuri:








87


calduros

- folosirea combustibililor lichizi in alimentarea utilajelor si camioanelor, care sa respecte

ultimele norme legale in vigoare

Pentru sursele de emisie a poluantilor in aer, identificate in cadrul prezentului studiu,

in aceasta faza, se considera ca nu este necesara prevederea unor instalatii speciale

pentru epurarea gazelor reziduale si retinerea pulberilor, instalatii de colectare si dispersie

in atmosfera. Pentru reducerea noxelor din gazele de esapament ale mijloacelor de

transport ce vor accesa obiectivul sunt prevazute reglementari legale specifice acestui

domeniu si organe de specialitate abilitate pentru controlul si urmarirea acestora.


Se va mentine si imbunatati masurile pentru diminuarea impactului din faza actuala

de exploatare a obiectivului.

3. Solul 3.1. Surse de poluare a solurilor 3.1.1. Caracteristicile solurilor dominante

Solurile judetului Giurgiu sunt caracteristice zonelor de stepa si silvostepa; astfel

predomina solurile cernoziomice de diferite categorii, unde intalnim culturile agricole cu

rezultate foarte bune in obtinerea productiilor. In zona de lunca intalnim soluri sarate,

nisipuri si lovisti, soluri loessoide, unde intalnim culturi agricole, dar mai slab productive.

Pe Dunare, intre km 368 – 400 s-a dezvoltat un zacamant de agregate minerale

(nisip, pietris, bolovanis) care se regenereza anual in functie de nivelul Dunarii. Calitatea

terenurilor agricole cuprinde atat fertilitatea solului, cat si modul de manifestare al celorlalti

factori de mediu fata de plante. Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupeaza

in 5 clase de calitate diferentiate dupa nota medie de bonitare (clasa I – 81-100 puncte

clasa a V-a – 1-20 puncte). Clasele de calitate ale terenurilor stabilesc pretabilitatea

acestora pentru folosintele agricole.




88

3.1.2. Tipuri de culturi pe solul din zona respectiva

Solurile in zona amplasamentului studiat, sunt soluri zonale de stepa si au ca roci

parentale loessul sau depozitele loessoide. Loessul este considerat ca material parental

optim de formare a solurilor. El s-a sedimentat in pleistocenul superior, fiind cel mai intins

depozit de cuvertura.

In zona campului se intalnesc cernoziomuri ciocolatii cu petice de cernoziomuri

castanii. In crovuri se intalnesc petice de cernoziomuri levigate de depresiune.

Aceste soluri sunt caracteristice tinutului cu climat stepic unde precipitatiile sunt in jur de

500 mm si vegetatia este alcatuita din ierburi. Sunt bogate in humus, care atinge grosimi ce

variaza de la 60-80 cm. Fiind afanate, se lucreaza usor, primesc si inmagazineaza cantitati

de aer si apa suficienta pentru dezvoltarea plantelor.

Fiind formate pe loess cu o structura glomerulara si o textura lutoasa si lutoasa-

nisipoasa, sunt poroase, fapt ce determina un drenaj perfect. Cand ploile sunt abundente,

apa care se afla in exces se infiltreaza usor si in celelalte straturi, iar cand este insuficienta,

se ridica spre suprafata prin circulatia ascendenta la nivelul radacinilor. Sunt perioade,

uneori destul de lungi cand datorita caldurilor si vanturilor, rezerva de apa din sol sa se

epuizeze astfel ca plantele sa sufere de seceta. Conditiile favorabile de sol si relief explica

predominantul caracter cerealier al regiunii.

3.1.3. Poluarea existenta Cod

proba Categoria de

folosinta Adancime

(cm) Sulfuri (mg/kg)

SO42-

(mg/kg) Cu

(mg/kg) Zn

(mg/kg) Mn

(mg/kg)

S1 MS* 0-20 2,368 235,600 45,000 176,328 955,354

S2 MS* 0-20 1,542 221,400 22,000 168,127 926,128

S3 MS* 0-20 4,649 185,200 25,000 164,459 968,487

C.N. - - 20 100 900

P.A. - 1.000 250 700 2000

CMA conf. Ord. 756/1997

P.I. - 10.000 500 1.500 4000

*MS – teren mai putin sensibil

S1 – proba sol prelevata din zona halelor de productie

S2 – proba sol prelevata din zona sursei de apa

S3 – proba sol din zona platformei de dejectii




89

Conform Ord. 756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii

mediului, se constata pentru tipul de sol mai putin sensibil – teren industrial:

- concentratiile de Cu, Zn depasesc valorile continutului normal in sol pentru cele 3

probe, dar se situeaza sub valorile pragurilor de alerta

- concentratia de sulfati se situeaza sub valorile pragului de alerta

- pentru sulfuri si carbon, Ord. 756/1997 nu stabileste valori limita.

Aceste aspecte conduc la concluzia unei poluari nesemnificative.

3.2. Surse de poluare a solului, fixe si mobile, ale activitatilor economice

propuse 3.2.1. Perioada de constructie

Pe perioada executiei lucrarilor, sursele de poluare a solului sunt urmatoarele:

- surse liniare, reprezentate de traficul de vehicule grele si utilaje.

- surse de suprafata, reprezentate de functionarea utilajelor in zona fronturilor de lucru.


Se pot identifica urmatoarele surse de poluare a solului, generate de:

• reziduurile provenite de la arderea carburantilor: hidrocarburi

• deseurile rezultate de pe amplasament, colectarea lor defectuoasa duce la o posibila

poluare a solului, nu numai in zona analizata ci si in locurile limitrofe, datorita actiunii

vantului si depozitarii necorespunzatoare.

3.3. Prognoza impactului poluarii solului 3.3.1. Perioada de constructie

Cantitatile de praf degajate in atmosfera pe durata desfasurarii lucrarilor vor fi

nesemnificative. Realizarea lucrarilor nu implica realizarea unor volume importante de

terasamente, manevrarea unor cantitati mari de pamant, agregare etc. Poluarea se va

manifesta pe o perioada limitata de timp (pe durata lucrarilor de constuctie) si spatial pe o

arie restransa.




90

Suplimentar, exista totusi riscul pierderilor accidentale de ulei sau combustibil ca

urmare a aparitiei unor defectiuni tehnice survenite la utilaje. De asemenea, depozitarea

necorespunzatoare a materialelor si/sau deseurilor rezultate din activitatile de constructie

poate constitui o sursa de poluare a solului.


• incarcarile si descarcarile de material si deseuri

• bazinele vidanjabile

• platforma de stocare a dejectiilor

• Aplicarea prevedeilor Codului de bune pactici agricole de catre fermieri si

producatorii agricoli este obligatorie in zonele vulnerabile la polarea cu nitrati.

Se va realiza un Plan de Management al dejectiilor tinand seama de

prevederile O.M. 242/2005.

3.4. Impactul transfrontalier 3.4.1. Perioada de constructie

Nu este cazul.


Nu este cazul.

3.5. Masuri de diminuare a impactului 3.5.1. Perioada de constructie

Pentru reducerea impactului avut asupra solului, sunt necesare luarea urmatoarelor

masuri:

- efectuarea unor studii geotehnice complexe care sa indice portanta maxima a terenului

- lucrarea va fi realizata in etape succesive permitand o asezare corespunzatoare a

substratului

- verificari periodice (masuratori topo-geodezice) ale tasarii platformei,





91

- gasirea unor amplasamente pentru depozitarea materialelor de constructie care sa

afecteze cat mai putin solul

- asigurarea pazei in zonele de depozitare





calduros

- folosirea combustibililor lichizi in alimentarea utilajelor si camioanelor, care sa respecte

ultimele norme legale in vigoare


• incarcarile si descarcarile de material si deseuri trebuie sa aiba loc in zone

desemnate, protejate impotriva pierderilor prin scurgeri

• toate bazinele trebuie etansate corespunzator, pentru a preveni contaminarea

solului prin scurgeri. In conformitate cu prevederile O.M 296/2005, titularul are obligatia de

a dispune de o capaitate etansa de stocare, in cazul in care dejectiile nu sunt luate imediat

de catre beneiciari. Capacitatea de stocare a dejectiilor trebuie sa acopere cel putin

perioadele de interdictie a aplicarii, tinand seama si de riscurile datorate conditiilor

meteorologice.

4. Geologia subsolului 4.1. Caracterizarea subsolului pe amplasament Teritoriul judetului Giurgiu face parte din unitatea structurala cunoscuta sub numele

de platforma moesica care cuprinde unitati morfologice cunoscute sub numele de Campia

Romana. Platforma Moesica se invecineaza la N cu falia Pericarpatica, la NE cu

Promotoriul Nord Dobrogrean, iar la Est cu falia Dunarii care urmareste in general cursul

acestuia.




92

In alcatuirea platformei Moesice distingem doua etaje structurale: soclul si cuvertura

sedimentara, analizate prin foraje pe intreaga lor grosime. Soclul analizat prin foraje,

metode geofizice sau prin cale deductiva este heterogen, atat in ceea ce priveste litologia

cat si varsta consolidarii. In alcatuirea lui intra sisturi cristaline, strabatute de masive

granitice, si “ sisturi verzi “ care apar la zi in masivul Central Dobrogean, iar in jumatatea

sudica soclul este format din sisturi cristaline de tip palazu.

Depozitele calcaroase Barreniene situate la adancimi de 180 – 5530 m litologic sunt

reprezentate prin calcare fisurate, calcare dolomitice. Stratele de Fratesti interceptate in

toate forajele din judet constituie principala roca acvifera magazin. Stratele de Fratesti nu

sunt exploatate in prezent decat in mica masura, existand disponibilitati serioase atat in

Bazinul Dunarii cat si in Bazinul Hidrografic Mostistea.

Din punct de vedere geomorfologic, este situat pe terasa joasa a Dunarii, terenul de

fundare fiind constituit din depozite loessoide, argile, nisipuri si pietrisuri de varsta

cuaternara. Sub stratul vegetal (de pana la 0,7 m) sunt situate pachete de prafuri argiloase

loessoide, galbene, uscate, tari, sensibile la umezire (in grosime de aprox.6 m) care

reazema pe straturi de prafuri argiloase loessoide, plastice consistente, insensibile la

umezire. Nivelul hidrostatic al panzei freatice este situat in genere la adancimea de 8 - 10

m, fiind influentat de precipitatiile anuale si de nivelul bratului Borcea al Dunarii.

4.2. Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea seismologica Geologic, in zona apar formatiuni loessoide, galbui, sensibile la umezire, argile,

nisipuri si pietrisuri de varsta cuaternara.

Seismic, zona in care este situat amplasamentul este caracterizata printr-un

coeficient seismic ag=0,20 careia ii corespunde o perioada de colt Tc=1,00 sec.

Conform Normativ P100.

Conditii de fundare:

- Fundarea constructiei se va face direct pe stratul de praf argilos galbui, la adancimea de

minim 1,00 m de la CTS.

- Presiunea conventionala de calcul va fi de 160 kPa.




93

Intravilanul municipiului Giurgiu se afla situat la separarea fluviului Dunarea in

bratele Dunarea Veche si Borcea.

5. Biodiversitatea 5.1. Zonare

Flora si fauna judetului Giurgiu sunt caracteristice zonei de stepa si silvostepa, fiind

direct influentate de starea factorilor de mediu din judet si nu numai. La nivelul judetului

Giurgiu, majoritatea vegetatiei este reprezentata de culturi de plante tehnice si cerealiere.

5.2. Flora

Conditiile ecologice, se reflecta si in formatiile vegetale si lumea animala ce le

populeaza, care apartin zonelor de stepa, silvostepa si paduri de foioase. Municipiul

Giurgiu este amplasat in zona de stepa, caracterizata prin insule de paduri de stejar

brumariu (Quercus pedunculiflora) cu artar tataresc (Acer tataricum) dispersate intre

terenurile agricole si arealele restranse cu pajisti secundare stepice puternic modificate de

om. Aceste pajisti sunt alcatuite din: firuta cu bulb (Poa bulbosa), barboasa (Botriochloa-

Andropogon-ischaemum), nagara (Stipa capillata), pelinita (Artemisia austriaca), laptele

cainelui (Euphorbia stepossa), etc.

Vegetatia forestiera, care ocupa 4,3% din suprafata judetului este formata indeosebi

din speciile: plop euro-american, salcam, stejar peduncular, ulm, tei, artar tataresc.

Exista 250 de specii de plante superioare (cormofite) dintre care:

-2 specii sunt protejate (Trapa natans, Salvinia natans)

-specii de interes conservativ deosebit (Epipactis Helleborine)

-specii cu semnificatie geografica deosebita

-plante efemere bine repartizate in ecosisteme acvatice temporare

Biocenoze acvatice ce includ circa 130 de specii de alge planctonice

5.3. Fauna

Fauna salbatica a judetului Giurgiu este foarte bogata in specii de interes cinegetic

dintre care mentionam mistretul, capriorul, fazanul, iepurele, vulpea.




94

5.4. Impactul prognozat 5.4.1. Situatia actuala

Pe amplasament deja exista un complex de hale pentru cresterea pasarilor ouatoare,

zona fiind puternic antropizata.


In perioada constructiei, impactul major asupra biodiversitatii este generat de nivelul

de zgomot ridicat datorita functionarii utilajelor. Asa cum a fost descris in capitolele

anterioare, principalii poluanti prezenti in mediu, in vecinatatea zonei de lucru, sunt

particulele de praf, Nox, SO2 si CO. Vor apare situatii pe termen scurt de stres chimic

asupra vegetatiei datorate expunerii la impurificarea cu NOx, pe distante de pana la 200 m

fata de amplasamentul drumului. Impactul produs asupra vegetatiei si faunei de acesti

poluanti precum si valorile ghid recomandate pentru protectia acestora este descris mai

jos.


Activitatile de constructie si crearea de noi cladiri si structuri vor duce la pierderea

speciilor florale din aceasta zona specifica insa zona in care urmeaza a se realiza investitia

este deja antropizata, ca teren agricol, nefiind specii florale de interes in incinta.

Majoritatea faunei si florei specifice acestor zone modificate de om sunt specii care

sunt adaptate conditiilor perturbatoare si in consecinta multe sunt de asemenea gasite in

zone urbane parasite, chiar si in zone centrale orasenesti.

5.5. Masuri de diminuare a impactului

5.5.1. Perioada de constructie Pentru reducerea impactului avut asupra biodiversitatii, sunt necesare luarea urmatoarelor

masuri:






95




calduros.


Conform tehnologiei de amenajare a constructiilor, terenul alocat va suferi o

decopertare treptata a solului, lucrare care afecteaza fauna si flora treptat in timp.

Ca urmare a decopertarii, impactul este negativ, deoarece se produce distrugerea

totala a vizuinilor de mamifere, pasari, reptile, batracieni, a cuiburilor si adaposturilor pentru

insecte (efect direct negativ). De exemplu vor fi distruse adaposturile subterane ale

rozatoarelor cu tot lantul de galerii de comunicatie dintre ele, iar pasarile care cuibaresc pe

sol vor ramane fara cuiburi si va fi afectata noua generatie. Insectele vor fi cele mai

afectate deoarece pe langa distrugerea mediului lor natural, sunt distruse larvele si ouale.

Datorita faptului ca insectele sunt elemente nutritive pentru batracieni, reptile si pasari,

decopertarea inseamna producerea unui efect indirect negativ asupra lantului trofic

respectiv.

Se estimeaza ca executia constructiilor precizate in capitolele anterioare nu va crea o

perturbare a habitatului pasarilor, rozatoarelor si insectelor pe suprafata introdusa in

exploatare. Activitatea propusa a se desfasura in amplasamentul analizat este similara cu

cea dezvoltata intr-o gospodarie mai mare, iar prin tehnologia si la utilajele procurate, se

reduce riscului de poluare a ariei protejate, neimplicand impacturi negative. Speciile de

pasari nu au cuiburi in apropierea amplasamentului unitatii intrucat nu exista zona de

paduri sau vegetatie nemodificata antropic ci in arealul lacului in zona stricta de protectie si

cuibarit si in lizierele de padure.

Trecerea pasarilor prin/peste amplasamentul unitatii nu produce un stres acestora

intrucat nivelul de zgomot in amplasament pe perioada de functionare este in limitele

reglementate, iar in perioada de constructie se inregistreaza pe perioade mici, depasiri ale

nivelului admisibil.




96

In concluzie prin executia lucrarilor se vor mentine conditiile de mediu in

amplasament investitia nedezvoltand un impact negativ asupra speciilor de flora si fauna

de pe amplasament.

6. Peisajul 6.1. Situatia actuala In prezent, exista o antropizare puternica a peisajului geografic care a dus la

indepartarea in mare parte a vegetatiei spontane. Culturile agricole domina, lasand loc doar

pe suprafete foarte restranse vegetatiei naturale.

6.2. Perioada de constructie Pe parcursul etapei de constructie, peisajul vizual va fi afectat prin prezenta utilajelor

si camioanelor implicate in proces. Avand in vedere perioada relativ scurta de realizare a

proiectului aspectul neplacut va fi anulat dupa incheierea lucrarilor.

6.3. Perioada de functionare In urma definitivarii investitiei, zona va capata un nou aspect estetic prin realizarea

amenajarilor construite, specializate pentru o dezvoltare ecologica.

7. Mediul social si economic 7.1. Impactul potential al activitatii asupra caracteristicilor demografice locale

si asupra conditiilor de viata 7.1.1. Situatia actuala

Activitatile desfasurate in prezent pe amplasament sunt de cresterea pasarilor. 7.1.2. Perioada de constructie

Odata cu demararea lucrarilor, se vor crea noi locuri de munca, fapt ce va genera o

stopare a declinului demografic al localitatii. Acest lucru se va realiza prin stoparea

emigrarii populatiei tinere catre orasele cu un potential economic favorabil si oferirea unei

posibilitati de afirmare in locurile natale.




97


Intrarea in functiune a noii investitii va duce la imbunatatirea retelei de distributiei a

oualelor, prin furnizarea unui material de calitate superioara din surse proprii.

Ca obiective indirecte se urmaresc:

• din punct de vedere social: angajarea unei parti a populatiei active din Comuna Fratesti,

precum si din zonele limitrofe acesteia;

• promovarea unor metode de productie prietenoase mediului.

Nu se pune problema unor masuri speciale pentru protectia asezarilor umane, deoarece

unitatea este moderna si desfasoara o activitate pe care o desfasoara si in prezent. Din

punct de vedere economic, unitatea va asigura noi locuri de munca pentru populatie.

In concluzie, impactul socio- economic al noii investitii este pozitiv.

7.2 Numarul de locuitori din zona de impact

In zona studiata nu exista locuitori permanenti, singurele persoane aflate pe

amplasament fiind angajatii la fermele agrozootehnice.

8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural Nu este cazul.

9. Analiza alternativelor Prin proiect sunt propuse alternative de tehnologie de executie, materiale si

echipamente care sa satisfaca din punct de vedere tehnologic si de protectie a mediului.

Deseori impactul asupra mediului provocat de activitatea desfasurata pe un amplasament

este partial datorat unei dispuneri spatiale nefavorabile.

In schimb, transportul sau alte activitati aditionale nejustificate pot determina emisii

suplimentare.




98

Pentru o ferma existenta este necesar ca pe cat posibil un management eficient si

implementarea unui proces de modernizare/modificare sa corecteze aceste neajunsuri,

considerand in acest proces:

- minimizarea sau eliminarea transportului si activitatilor aditionale nejustificate

- mentinerea distantelor adecvate in raport cu locatiile sensibile care necesita protectie, ex.

mentinerea distantelor adecvate fata de vecini pentru evitarea conflictelor produse de

neplacerile legate de miros

- posibilitatea potentiala de dezvoltare in viitor a fermei

- respectarea cerintelor de planificare a constructiilor sau dezvoltare rurala.

Aparte fata de estimarea tehnica, evaluarea ar trebui de asemenea sa considere

conditiile locale meteorologice, ca si orice caracteristici topografice specifice, si geografice.

Aplicarea unor tehnici performante in domeniul cresterii intensive a pasarilor trebuie sa ia in

considerare aspectele de natura practica cracteristice acestei activitati. Datorita amplasarii

fermei in zona caracteristica pentru productia de cereale, exista oportunitatea utilizarii

dejectiilor la fertilizarea terenurilor agricole.

Din discutiile purtate cu beneficiarul a rezultat ca pe termen mediu vor fi mentinute si

imbunatatite activitatile de crestere a pasarilor, ferma fiind in proces de modernizare, care

sa conduca la aplicarea recomandarilor privind cele mai bune tehnici disponibile.

ALTERNATIVA „ZERO” SAU „NICI O ACTIUNE”

Alternativa „zero” a fost luata in considerare ca element de referinta fata de care se

compara celelalte alternative pentru diferitele elemente ale proiectul .

Principalele forme de impact asociate adoptarii alternativei „zero” sunt:

• pierderea unor oportunitati majore de locuri de munca (estimate la 10 ÷ 15 angajari

directe in etapa de constructie, 5 in etapa de operare, la care se adauga angajari

suplimentare indirecte);

• pierderea sprijinului pentru dezvoltarea unei instalatii moderne, conforme

reglementarilor;

• hala de crestere a pasarilor ramane cu o tehnologie invechita, cu impact mai mare

asupra mediului




99

Cea mai favorabila situatie pentru zona ar fi:

• sa dispuna de solide oportunitati economice si de locuri de munca;

• impactul asupra mediului si cel social generat de activitatea ce se va dezvolta si de

celelalte dezvoltari economice majore sa fie minim;

• sa aiba capacitatile si resursele tehnice necesare pentru remedierea aparitiei unor

poluarii.

In cele expuse mai jos se prezinta o comparatie a formelor de impact asupra

mediului corespunzatoare alternativei „zero” cu cele ale implementarii proiectului.

Neimplementarea programului propus va conduce la neatingerea obiectivelor,

relevand o serie de efecte negative:

- neimplementarea proiectului duce la o scadere a potentialului economic, datorita

dezvoltarii altor ferme concurentiale cu tehnologii moderne.

ALTERNATIVE PRIVIND DEZVOLTAREA PROIECTULUI Varianta propusa este de dezvoltare a capacitatii de productie ferma gaini ouatoare

prin constructia unei hale de crestere a gainilor ouatoare utilizand ca tehnologie sistemele

de baterii.

Aceasta conduce la urmatoarele avantaje:

- crearea de noi locuri de munca;

- imbunatatirea conditiilor de viata a pasarilor crescute in baterii ecologice fata de cele cu

crestere la sol

- posibilitatea potentiala de dezvoltare in viitor a fermei

- aducerea la standardele europene a constructiei si dotarilor din punct de vedere calitativ

- eficientizarea monitorizarii calitatii factorilor de mediu

- imbunatatirea sistemului de management al deseurilor rezultate de pe amplasament

- datorita noii tehnologizari impactul investitiei asupra mediului va fi unul nesemnificativ




100

In cazul planului de fata in s-au avut in vedere:

ü Criterii economice (respectiv eficienta). Solutia propusa prezinta cele mai

bune rezultate din punct de vedere al costurilor si in mod similar costurile de intretinere

sunt mai reduse.

ü Criterii sociale (respectiv acceptabilitatea sociala). Propunerile prezinta cele

mai bune rezultate din punct de vedere al protectiei factorului uman; impactul pozitiv

asupra locuitorilor localitatilor riverane este semnificativ.

ü Criterii de mediu (respectiv durabilitatea pentru mediu). Propunerile prezinta

efecte negative minime asupra peisajului, solului, apei, poluarii aerului, in special pe termen

lung, respectiv in perioada de exploatare a acestuia. Alegerea solutiei de dezvoltare a capacitatii de productie a halei 9 s-a datorat pe de

o parte rezultatelor analizei factorilor socio-economici si pe de alta parte printr-o corecta

evaluare a conditiilor naturale si de imbunatatire a conditiilor de viata a pasarilor prin

cresterea in baterii ecologice.

10. Monitorizarea Rolul activitatii de monitoring apare ca o componenta principala in prevenirea si

combaterea poluarii mediului inconjurator.

La intrarea in functiune a investitiei este necesara monitorizarea factorilor de mediu:

apa, aer, sol.

Se impune realizarea unui program de monitorizare a:

-calitatii apei din sursa proprie de alimentare cu apa a obiectivului, cu punerea in evidenta a

calitatii sursei comparativ cu limitele reglementate;

- calitatii apelor uzate evacuate;

- calitatii aerului in zona pentru evitarea poluarii atmosferice.

- calitatea solului.

- calitatea zgomotului.




101

11. Situatii de risc 11.1. Situatia actuala In prezent, nu exista situatii de risc.

11.2. Perioada de constructie

Pot aparea diverse accidente de munca (specifice activitatii de santier), datorate

folosirii necorespunzatoare a utilajelor din dotare si a nerespectarii normelor de protectia

muncii. Este necesar verificarea starii tehnice a utilajelor folosite la constructie si

implementarea masurilor in vigoare de protectia muncii.

11.3. Perioada de functionare

Avand in vedere zona in care va fi amplasat obiectivul analizat nu vor exista riscuri

naturale (cutremur, inundatii, seceta, alunecari de teren, etc.) nu se pune problema analizei

riscurilor naturale.

12. Descrierea dificultatilor 12.1. Perioada de constructie In perioada de constructie, se pot identifica urmatoarele dificultati:

- timp nefavorabil (vant puternic, precipitatii abundente, temperaturi scazute sau foarte

ridicate) care poate prelungi perioada de constructie

- dificultati neprevazute aparute din cauza conditiilor geologice ale terenului pe care se

construieste

- defectiuni tehnice ale utilajelor din dotare

- accidente de munca datorate nerespectarii masurilor de protectia muncii

- intarzieri in furnizarea materialelor de contructie

12.2. Perioada de functionare In timpul perioadei de functionare, pot aparea dificultati doar in cazul defectarii

sistemelor de utilitati (alimentare cu apa, alimentare cu energie electrica, evacuare ape

uzate).




102

13. Rezumat fara caracter tehnic Descrierea activitatii Societatea comerciala LA TARARO SRL este amplasata in zona de sud a Romaniei, in

judetul Giurgiu, Comuna Fratesti, pe o suprafata totala de 71.640,35 mp.

Localizarea in teritoriu a obiectivului si incadrarea in zona sunt conform planurilor anexate.

Societatea LA TARARO SRL este profilata pe:

- cresterea intensiva a gainilor outoare

- prepararea hranei in moara furaje

- depozitarea cerealelor in silozuri

Proiectul prevede modernizarea Halei C13, alipirea si modernizarea Halei C12 si C1 si


Hala 5 va rezulta din alipirea corpului C5 (C12)+ C1(C18) = C5 nou (hala 5 exista si este cu

cresterea pasarilor la sol. Aceasta prin alipire cu grajdul vor forma Hala 5 si se va trece la

cresterea in baterii ecologice).

Hala 6 (in care se vor creste pasarile ouatoare in baterii ecologice) are o lungime de 73,00

m si latime la streasina de 7,80 m.

Dimensiuni Hala 6:

- lungime = 73,00 m

- latime = 7,80 m

- inaltime perete = 5,4 m.

Hala 8 (hala care se va construi si in care vor fi crescute pasarile in baterii ecologice)

Suprafata construita desfasurata = 2559,24 mp

Suprafata utila totala = 2497,60 mp

Suprafata locuibila totala = 0,00 mp

Suprafata construita hala gaini = 2109,24 mp

Suprafata utila hala gaini = 2080,00 mp

Suprafata locuibila hala gaini = 0,00 mp




103

Metodologiile utilizate in evaluarea impactului asupra mediului

Pentru evaluarea impactului asupra mediului s-au analizat activitatile care exploateaza

resursele naturale si care pot cauza pagube mediului.

Impactul prognozat asupra mediului

Prin analiza impactului produs de activitatea propusa asupra tuturor factorilor de mediu,

prin respectarea tuturor conditiilor si recomandarilor facute in cadrul studiului de impact, se

apreciaza ca impactul produs este nesemnificativ.

Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul

Impactul resimtit este local, in perimetrul in care se desfasoara lucrarile de modernizare.

Masurile de diminuare a impactului pe componente de mediu: Apa

Instalatia de apa rece se va executa din conducte de tip PEXAL cu racorduri

speciale din alama. Racordarea la reteaua de apa rece se va face direct din reteaua

stradala existenta. Pe racordul de apa rece, s-a prevazut un contor de apa rece Dn 20 mm

in interiorul unui camin de bransament aflat in curte. Distributia apei reci se va face pe

pereti, la planseu si partial in zona plintei. La intrarea in cladire se va monta un robinet de

trecere de ¾. Instalatia de canalizare menajera se va executa din tuburi si piese fasonate

din PVC tip “U” pentru scurgere.


existenta. Bransamentul se va executa din PEID, avand Dn 25 mm, Pn 6 atm. Apele

evacuate sunt ape uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare si vestiare,


352/2005. Apele uzate provenite din spalarea halei sunt evacuate in canalizarea existenta

executata din tuburi de azbociment, prin care apele uzate sunt evacuate catre bazine

vidanjabile.




104




- ape uzate tehnologice de la: spalare platforme, igienizare hala,


- ape meteorice.





- dejectii + asternut uscat – 6 zile/la 70 saptamani


Aerul

In general, in fermele de crestere a pasarilor, pot aparea:

- emisii fugitive – din canalizarea tehnologica, din activitatea de descarcare a hranei in

buncare

- emisii continue din surse punctiforme si de suprafata – pierderile de amoniac, gaz metan

si protoxid de azot care rezulta atat din procesele metabolice si din dejectii, cat si din

activitatea de stocare a dejectiilor.

Categoriile de surse asociate acestor emisii sunt halele de productie ale caror guri de

ventilare pot fi considerate un sistem de surse punctiforme.

Concluzionand, sursele de emisii provenite din activitatea de crestere gaini outoare pentru

consum sunt:

- surse mobile de poluare – utilajele si autovehiculele pentru transportul materiilor prime si

produselor finite care deservesc unitatea

- surse fixe de poluare, confom urmatorului tabel:




105

Sursa de emisie

Faza de proces

Sistem de control / echipament folosit pentru retinerea poluantilor

poluant

Hala de

crestere gaini

outoare

pentru

consum

Crestere gaini

outoare pentru

consum

6 ventilatoare murale montate la capetele

halelor pe peretele opus camerei tampon

si 2 ventilatoare montate pe peretii

laterali la capetele halelor, cu

caracteristicile:


mc/h


mc/h

CO2 (din respiratia

pasarilor)

H2S (din dejectii in zona

pardoselii)

NH3 (cu emisie

dominanta cu substante

volatile provenite din

hala, in perioada ciclului

de crestere)

Pulberi totale

Solul si subsolul

Sursele potentiale de contaminare a terenului, care au fost evidentiate cu ocazia evaluarii

amplasamentului, constau in:

- transportul, manevrarea si stocarea substantelor si preparatelor chimice utilizate de

igenizare si deratizare

- emisii in atmosfera provenite de la hala de crestere gaini

- colectarea, preepurarea si evacuarea apelor uzate si a celor pluviale

- depozitarea deseurilor.

Vegetatia si fauna

Analizand toate categoriile de poluanti rezultati din activitatea propusa si urmarind influenta

lor asupra factorilor de mediu nu s-au identificat susrse de poluanti care pot afecta

vegetatia si fauna terestra.

Asezarile umane

Pentru factorul de mediu “asezarile umane” nu s-au identificat poluanti semnificativi,

exceptand dublarea numarului de persoane (rezidenti nepermanenti) carora trebuie sa li se

asigure necesitatile, respectiv apa (uz potabil si menajer) si care vor genera cantitati

semnificative de deseuri. Realizarea obiectivului propus va avea efecte pozitive asupra

populatiei din zona, prin asigurarea unor noi locuri de munca.

In concluzie, impactul socio - economic al noii investitii este pozitiv.




106

Recomandarile fundamentale din cadrul prezentului studiu sunt: Se vor avea in vedere tehnici de minimizare a consumului de utilitati si diminuare a

cantitatilor de poluanti emisi, dupa cum urmeaza:

Tehnici de reducere a consumului de apa specifice societatii si conform BAT:

- curatarea adaposturilor si a echipamentului cu jeturi de inalta presiune dupa fiecare ciclu

de productie

- calibrarea regulata a instalatiilor de adapare

- detectarea si repararea scurgerilor

- inregistrarea consumului de apa.

Tehnici de reducere a consumului de energie:

- izolarea cladirilor pentru situatiile in care temperatura exterioara poate atinge valori mici

- optimizarea sistemului de ventilare, pentru a permite un control eficient al temperaturii din

hale si o ventilare minima in perioada de iarna

- inlaturarea, prin controale si verificari periodice, a colmatarilor de pe traseul conductelor

de ventilare si verificarea randamentului ventilatoarelor

- iluminat cu consum scazut de energie.



cantitatile de nutritienti din dejectiile de pasare. In prezent se urmareste preluarea imediata

a dejectiilor solide de catre terti, in vederea valorificarii lor.










107

Metode de minimizare a emisiilor de poluanti in apa uzata:

- intretinerea corespunzatoarea instalatiilor de distributie a apei

- eliminarea neetanseitatilor instalatiilor

- imbunatatirea managementului dejectiilor pentru reducerea pierderilor de lichid sau

substanta solida pe caile de acces.

Metode de minimizare a emisiilor de poluanti pe sol:

- incarcarile si descarcarile de material si deseuri trebuie sa aiba loc in zone desemnate,

protejate impotriva pierderilor prin scurgeri

- toate bazinele trebuie etansate corespunzator, pentru a preveni contaminarea solului prin

scurgeri. In conformitate cu prevederile O.M 296/2005, titularul are obligatia de a dispune

de o capaitate etansa de stocare, in cazul in care dejectiile nu sunt luate imediat de catre

beneiciari. Capacitatea de stocare a dejectiilor trebuie sa acopere cel putin perioadele de

interdictie a aplicarii, tinand seama si de riscurile datorate conditiilor meteorologice.

- Aplicarea prevederilor Codului de bune pactici agricole de catre fermieri si producatorii

agricoli este obligatorie in zonele vulnerabile la polarea u nitrati. Se va realiza un Plan de

Management al dejectiilor tinand seama de prevederile O.M. 242/2005. In cazul in care

dejectiile sunt transportate in afara suprafetei agricole utile a fermei zootehnice, va trebui

furnizat un borderou contrasemnat de furnizorul dejectiilor si destinatarul acestora. Acest

borderou trebuie sa cuprinda cel putin: numele si adresa producatorului si destinatarului,

cantitatea totala livrata, tipul si provenienta dejectiilor animaliere si data livrarii. Daca se

cunosc datele, acest borderou va cuprinde si localizarea suprafetei ce urmeaza a fi

fertilizata, data aplicarii ingrasamintelor, cultura fertilizata, cantitatea totala de azot din

dejectii, imprastiat.

Metode de diminuare a nivelului de zgomot:

- drumurile si aleile din incinta vor fi intretinute corespunzator

- instalatiile care produc zgomot si/sau vibratii vor fi echipate si exploatate astfel incat

functionarea lor sa nu poata cauza zgomote transmise pe calea aerului sau prin medii

solide susceptibile sa afecteze sanatatea sau siguranta populatiei




108

- este interzisa folosirea oricarui tip de aparat de comunicare pe cale acustica (sirene,

alarme, difuzoare etc.) care sa jeneze zonele invecinate, cu exceptia cazurilor exceptionale

de folosire a lor pentru prevenirea si/sau semnalarea incidentelor grave sau accidentelor.

CONCLUZII

Pe baza rezultatelor analitice obtinute si a investigatiilor „in situ” se recomanda elaborarea

unui plan de management al unitatii pe termen lung, care sa impuna:

- elaborarea si implementarea programului de automonitorizare a emisiilor de poluanti in

concordanta cu recomandarile BREF-urilor specifice si orizontale

- stabilirea unui program pentru rezolvarea problemei materialelor cu continut de azbest

aflate pe teritoriul unitatii prin colaborarea cu o societate abilitata in acest scop avand in

vedere prevederile HG 124/2003

- implementarea sistemului integrat calitate – mediu – sanatate si securitate ocupationala si

H.A.C.C.P.

- monitorizarea activitatii conform BAT: numar de pasari, cresterea in greutate, consum e

hrana, compozitie hrana, compozitie hrana cu evidentiere continut de proteina cruda si

fosfor, consum de apa, consum de energie, cantitati de deseuri si compozitia acestora

(inclusiv dejectii).

Alegerea solutiei de dezvoltare a capacitatii de productie a halelors-a datorat pe de

o parte rezultatelor analizei factorilor socio-economici si pe de alta parte printr-o corecta

evaluare a conditiilor naturale si de imbunatatire a conditiilor de viata a pasarilor prin

cresterea in baterii ecologice.

In urma analizei tuturor factorilor de impact asupra mediului, concluzionam ca

proiectul “Modernizare Hala C13, Alipire si modernizare Hala C12 si C1 si construire Hala

H8” are un impact nesemnificativ asupra mediului.

raport privind impactul asupra mediului 1. titularul ...arpmag.anpm.ro/upload/50058_sc la tararo...

Documents