raport penal

7/23/2019 Raport Penal

1/13

Introducere

Infractiuni contra patrimoniului reprezinta grupul de infractiuni prevazute inCapitolul VI din Partea Speciala a Codului penal al Republicii Moldova,fiind faptesocialmente periculoase,savirsitecu intentie sau din imprudenta . DenumireaInfractiuni contra patrimoniului a Capitolui VI din Partea Speciala a Codului

penal in vigoare este,in raport cu ocrotirea pe care o asigura legea penala,maiadecvata decit denumirea Infractiuni contra proprietatii. De cele mai multeori,rela!iile patrimoniale sunt ocrotite de c"tre alte ramuri ale sistemului dedrept,dar acolo unde metodele #uridice folosite se dovedesc a fi ineficiente $i seaduce o v"t"mare grav" a valorilor sociale,interven!ia legii penale esteobligatorie,pentru a se putea preveni $i combate aceste categorii de infractiuni.Pentru statul nostru de drept,ap"rarea rela!iilor sociale privitoare la patrimoniu aconstituit o gri#" permanent",datorit" faptului c" furturile,delapid"rile,sustragerilede orice natur" lovesc %n interesele tuturor oamenilor muncii,sunt acte ostile laadresa societ"!ii, prin acestea pot fi compromise rela!iile de convie!uire,stabilitatea$i ordinea social".De e&emplu, %nc" din perioada sclavagist" erau pedepsite cu asprime furtul,t%l'"ria$i #aful(mai pu!in cunoscute erau alte forme de lezare a proprietatii.)urtul a reprezentat o realitate a tuturor timpurilor de la cele str"vec'i,pierdute %nnegura vremii,p*n" %n zilele noastre,constituindu+se ca un segment %nsemnat ca%ntindere,al peisa#ului infrac!ional.Periculozitatea sporit" a acestui gen deinfrac!iune pentru ordinea de drept $i pentru societate %n ansamblul ei,impune ocunoa$tere c*t mai e&act" a problematicii specifice,#uridico

penale,criminologice,criminalistice $i tactico+metodologice.profundarea temeidin aceste ung'iuri nu poate avea dec*t consecin!e pozitive asupra activit"!ii

practice de identificare $i cercetare a furturilor .Infrac!iunile de furt sunt principalele infrac!iuni care constituie un potentialstresant %n via!a de zi cu zi a cet"!enilor no$tri,reprezent%nd peste -/ din peisa#ulcriminalit"!ii comise %n Republica Moldova.


2/13

1. Reglementarea infraciunii de furt

0ermenul furt,din punct de vedere etimologic,provine din latinescul furtum,fiind definit %nDic!ionarul universal al limbii rom*ne ca reprezent*nd %nsu$irea pe nedrept a unui lucruapar!in*nd altuia.

Cunoscut din cele mai vec'i timpuri,furtul a constituit $i constituie $i %n prezent forma tipic" $icea mai frecvent" de %nc"lcare a patrimoniului f"c*nd parte dintre faptele care se realizeaz"

printr+o ac!iune de sustragere,deoarece scoaterea pe nedrept a unui lucru din sfera de st"p*nire aa altei persoane constituie o sustragere.cest concept este sintetizat %n dispozi!iile art.123 alin.1Cod penal,care incrimineaz" infrac!iunea de furt %n forma sa simpl" const*nd %n sustragerea peascuns a bunurilor altei persoane.Consider"m c" %n forma simpl" sau de baz" a furtului se %ncadreaz" orice activitate desustragere,comis" %n orice %mpre#ur"ri,altele dec*t cele pe care legiuitorul a %n!eles s" lereglementeze e&pres ca fiind elemente circumstan!iale ale furtului calificat.

4n ceea ce prive$te condi!iile pree&istente furtului,acestea privesc obiectul #uridic specialreprezentat de rela!iile sociale referitoare la posesia $i deten!ia asupra bunurilor mobile,obiectulmaterial respectiv bunul mobil aflat %n posesia sau deten!ia altuia sustras,no!iunea de bun mobilfiind %n acest caz similar" cu cea din dreptul civil $i subiec!ii infrac!iunii+subiectul activ care

poate fi orice persoan" care %ndepline$te condi!iile legale generale pentru a r"spunde penal $isubiectul pasiv persoana fizic" sau #uridic" al c"rei patrimoniu a fost afectat prin sustragere.Referitor la con!inutul constitutiv,acesta include latura obiectiv" concretizat" %ntr+o ac!iune deluare av*nd ca urmare imediat" deposedarea celui care avea anterior posesia sau deten!ia bunului%ntre aceste elemente e&ist*nd un raport de cauzalitate $i latura subiectiv" caracterizat" prininten!ie direct",cel mai frecvent $i o condi!ie special" privind scopul urm"rit+%nsu$irea pe nedrept

a bunului.)iind o infrac!iune comisiv",furtul este susceptibil de a fi realizat %n toate formele imperfecte aleinfrac!iunii activitatea desf"$urat" de f"ptuitor put*nd parcurge faza actelor preparatorii,fazaactelor de e&ecutare,cea a consum"rii $i c'iar cea a epuiz"rii %n cazul furtului continuu,cumen!iunea c" %n leg"tur" cu momentul consum"rii furtului s+au conturat mai multe teorii,ceaapropria!iunii sau opre'ensiunii av*nd cea mai larg" sus!inere.5egisla!iile rom*ne ale tuturor timpurilor au incriminat $i sanc!ionat sever infrac!iunile de furt.stfel ,%n Codul penal de la 1236,o legiuire,prin e&celen!" umanist" este consacrat un capitol+Crime $i delicte contra propriet"!ilor,infrac!iunilor contra patrimoniului.Codul penal Carol al

II+lea de la 1783,reglementeaz" %n 0itlu 9IV,capitolul I,art.:;6 infrac!iunea de furt,%n art. :;:+furtul calificat,%n art. :;7 al capitolului II+t*l'"ria ,cu urm"torul con!inut(acela care ia prinviolen!" sau amenin!are,un lucru mobil ce nu+i apar!ine,din posesiunea sau deten!iunea altuia %nscopul de a $i+l %nsu$i pe nedrept comite delictul de t*l'"rie.Obiectul juridic special al furtului %l constituie rela!iile sociale cu privire la posesia asupra

bunurilor mobile. 4n cazul furtului s"v*r it prin p"trundere %n locuin!" sunt v"t"mate, %n modadiacent, rela!iile sociale cu privire la inviolabilitatea domiciliului.Obiectul material al furtului %l formeaz" bunurile care au o e&isten!"material", sunt create prin munca omului, dispun de valoare material" i cost


3/13

determinat, fiind bunuri mobile i str"ine pentru f"ptuitor. 1

Latura obiectiv a infrac!iunii prev"zute la art. 123 din CP al RM are urm"toarea structur"( 1cea mai des %nt*lnit" ipotez", c*ndf"ptuitorul tinde s" evite oricare contact vizual cu alte persoane care l+ar putea %mpiedica s"s"v*r easc" infrac!iunea sau s"+l demasc'eze ca martori oculari%n asemenea caz, f"ptuitorultrebuie s" depun" mai multe eforturi, deoarece trebuie s" se apropie imperceptibil de victim" saus" ia bunurile %n a a mod %nc*t s" r"m*n" neremarcat, sau s" se retrag" neobservat cu bunurilesustrasecaz %n care fie aceste alte persoane nu cunosc cui apar!in bunurileluate >admi!*nd c" acestea ar putea s" apar!in" f"ptuitoruluidin cauza v*rstei fragede, a ebriet"!ii, a somnului, a bolii psi'ice ori a unei alte st"ri specifice%n care se afl" aceste persoaneurm"rind luarea bunurilor, aceste persoane insufl" %ncrederef"ptuitorului c" nu+i vor crea impedimente %n procesul s"v*r irii sustragerii, %n virtutea calit"!iide so!, a rela!iilor de rudenie, a raporturilor afective etc.


4/13

Decisiv pentru stabilirea modului ascuns de comitere a furtului este criteriul subiectiv. 4n conte&t,este necesar a men!iona c", de cele mai dese ori, nu e&ist" o coliziune %ntre cele dou" criterii(f"ptuitorul nu este observat de cei din #ur sau ace tia nu %n!eleg semnifica!ia #uridic" a ac!iuniilui, sau, de i %n!eleg, cei de fa!" nu %ntreprind nici o m"sur" de natur" a+l %mpiedica %n realizareainfrac!iunii= totodat", f"ptuitorul are convingerea c" nu este observat de nimeni

sau nu este %n!eleas" semnifica!ia #uridic" a ac!iunii lui, sau c" persoanele de fa!" nu+i vor creapiedici %n s"v*r irea ac!iunii date. &ist" %ns" i cazuri de coliziune, c*nd cele dou" criterii nu concord". Mai precis, criteriul subiectiv este prezent, iar criteriul obiectiv lipse te. 4n asemeneacazuri, pentru a califica fapta ca furt, va fi suficient" prezen!a criteriului subiectiv. De aceea, %ncazul %n care f"ptuitorul consider" c" s"v*r e te sustragerea pe ascuns, iar, %n realitate, ac!iunea de luare i+a fost observat" sau %n!eleas" adecvat de alte persoane, nu e&ist" temeiuri de a+icalifica fapta ca sustragere desc'is". ceasta deoarece f"ptuitorul, in*nd seama decircumstan!ele concrete, nu a con tientizat faptul descoperirii sale i considera c" ac!ioneaz" pe ascuns. Dimpotriv", sustragerea nu este ascuns" atunci c*nd f"ptuitorul este convins c" ac!iunilelui sunt evidente pentru cei din #ur, de i %n realitate ele au r"mas neobservate sau nu le+a fost

%n!eleas" semnifica!ia #uridic". ste necesar de men!ionat c" prioritatea criteriului subiectiv nutrebuie s" duc" la ideea c" cel"lalt criteriu ? cel obiectiv ? nu prezint" nici o relevan!"semnificativ". Er, convingerea subiectiv" a f"ptuitorului de modul ascuns al ac!iunilor saletrebuie s" se bazeze pe anumite premise de ordin obiectiv. 4n leg"tur" cu aceasta, modul ascunsal sustragerii sub form" de furt apare %n virtutea condi!iilor obiectiv formate sau se creeaz" i seasigur" prin eforturile f"ptuitorului %nsu i sau ale altor participan!i la furt. 4ntruc*t modul ascunsal sustragerii este un semn obligatoriu al laturii obiective a furtului, persoana care asigur" modulascuns al sustragerii >de e&emplu, cel care st" Fde paz"< trebuie recunoscut" coautor alinfrac!iunii de furt, i nu complice al acesteia. ;

4n practic" sunt cunoscute i situa!ii c*nd persoana care %ncearc" s" s"v*r easc" sustragerea pe ascuns e surprins" la locul faptei, nereu indu+I p*n" la cap"t ac!iunea de luare >de e&emplu, auap"rut pe nea teptate careva persoane str"ine sau a revenit st"p*nul locuin!ei, pentru a+ i lua

bunul uitat etc.art. ;- i art. 123 dinCP al RMart. 12-din CP al RMde a s"v*r i #afullit. e< din alin. >;< al art. 12- din CP al RM


5/13

6< dac" f"ptuitorul aplic" violen!a sau amenin!" cu aplicarea violen!ei dup" consumarea furtului,av*nd scopul de a sc"pa de urm"rire sau de a evita re!inerea sa, atunci fapta nu mai poateconstitui #af sau t*l'"rie. 4n aceast" ipostaz", cele s"v*r ite formeaz" concurs real %ntreinfrac!iunea de furt i, %n func ie de gradul de violen!" sau de caracterul amenin!"rii cu violen!a, una din infrac!iunile prev"zute la art. 16:, 1:1+1:: din CPal RM etc. 4n acest fel,

putem sus!ine c" violen!a >sau amenin!area cu violen!a< poate fi legat", %ntr+un fel sau altul, defurt sau de tentativa de furt. 4ns", %n nici un caz, violen!a >sau amenin!area cu violen!a< nu poates" constituie ac!iunea adiacent" >a#ut"toare< din cadrul faptei pre#udiciabile %n conte&tul furtului.Infrac!iunea de furt este o infrac!iune material". a se consider" consumat" din momentul %n caref"ptuitorul ob!ine posibilitatea real" de a se folosi sau a dispune de bunurile altuia la propria sadorin!".

Latura subiectiv a faptei incriminate la art. 123 din CP al RM se manifest", %n primul r*nd, prinvinov"!ie sub form" de inten!ie direct". De asemenea, obligatoriu pentru calificarea faptei estestabilirea scopului de cupiditate >profit


6/13

2.Furtul svr it de dou sau mai multe persoane

In articolul 123 Cod Penal al Republicii Moldova sub denumirea de furt sunt reunite patruvariante de infractiuni si doua variante agravante de infractiuni.stfel articolul 123 stabileste raspunderea pentru patru infractiuni de sine statatoare ,la rindul saualineatul ; al articolului 123 Cod Penal presupune savirsirea infractiunii prevazute la alineatul

1 ,de doua sau mai multe persoane.Circumstanta agravantaanalizata opereaza in oricare din urmatoarele trei ipoteze(1>savirsireainfractiunii in coautoratde e&emplu(nu au atins virsta raspunderii penale sau sunt iresponsabili


7/13

intruneste semnele subiectului infractiunii,prin intermediul unei persoane care nu intrunesteaceste semne,de asemenea intra sub incidenta circumstantei agravante ,savirsirea sustragerii dedoua sau mai multe persoane.In ipoteza e&aminata ,sustragerea desi nu este savirsitaimpreuna ,este totusi comisa de doua sau mai multe persoane.Difera doar caracterul acesteisavirsiri(persoana care intruneste semnele subiectului infractiunii ,savirseste sustragereamediat,pe cind persoana ,care nu intruneste aceste semne,savirseste sustraferea imediat.:

Dac" furtul %n propor!ii mari sau deosebit de mari este s"v%r$it de dou" sau mai multe persoane,r"spunderea lor trebuie s" depind" de prezen!a inten!iei fiec"rei persoane de a cauza unpre#udiciu patrimonial care, %n ansamblu, va fi e&primat %n propor!ii mari sau deosebit de mari.ste %ns" posibil ca propor!iile mari sau deosebit de mari s" se compun" din c%teva sume ce

provin din c%teva episoade ale unei infrac!iuni unice prelungite, s"v%r$ite de dou" sau mai multepersoane care au luat parte nu la toate aceste episoade. 4n acest caz, r"spunderea fiec"reia dinaceste persoane va fi pus" %n dependen!" nu de suma integral", care a fost sustras" de %ntregulgrup, %n toate episoadele, ci va fi limitat" numai la acele episoade care au fost e&ecutate cu

participarea nemi#locit" a persoanei respective.3

0oate legiuirile moderne cuprind reglementari ample ale infractiunilor care aduc atingereproprietatii, consecinta fireasca a importantei pe care o capata relatiile de proprietate pentru

dezvoltarea societatii si pentru stimularea interesului individual la progresul societatii. Cea mai recenta reglementare este aceea a noului cod francez, intrat in vigoare la 1septembrie 1776. Cartea a III+a a acestui cod este consacrata GCrimelor si delictelor contra

bunurilorG. 0itlul I din aceasta carte cuprinde incriminarile referitoare la furt >in forma simpla sepedepseste cu pedeapsa privativa de libertate pana la 8 ani, iar in forma furtului in modalitatiagravate, inclusiv furtul cu violenta, sau de catre o persoana inarmata, ori de catre o bandaorganizata, a#unge pana la pedeapsa privativa de libertate de 1, 1:, ; de ani si c'iar inc'isoare

pe viata, in raport cu consecintele produse prin infractiuneart.:+:3art.:16


8/13

proprietatii in art.;; si urmatoarele= sunt incriminate faptele de furt simplu, primirea de lucrurifurate , furtul de servicii, folosirea neautorizata a unui ve'icul, patrunderea abuziva intr+olocuinta in scopuri criminale >fapta se pedepseste mai grav cand este comisa de o persoanainarmata sau avand asupra sa materiale e&plozive


9/13

./specte practice privind cau&ele de furt comis de doua sau mai

multe persoane

. !rin sentina 0udectoriei Ciocana, mun. C%i(inu din 1 martie 211, Romanciuc 3asile

a fost condamnat4

5 6n $a&a art. 1-1 alin.78 Cod penal, la ani (i luni 6nc%isoare9

5 6n $a&a art. 1: alin.728 lit. d8 Cod penal la luni 6nc%isoare.

Romanciuc Vasile, %n noaptea de ;- spre ;2 septembrie ;1, apro&imativ la ora ;88 ? 1; ,%mpreun" cu Mironica Serg'ei $i @aran ugeniu, fiind %n stare de ebrietate alcoolic", afl%ndu+se

la marginea drumului din str. C'i$in"ului, com. @ude$ti, mun. C'i$in"u, %n urma rela!iilor ostileap"rute spontan, ca consecin!" a cer!ii cu )edori$in Serg'ei, care s+a transformat %n b"taie, %nurma c"reia i+au aplicat cet. )edori$in S. multiple lovituri cu pumnii $i picioarele peste cap $idiferite p"r!i ale corpului, cauz%ndu+i, conform raportului de e&pertiz" medico+legal" nr. ;-2 din;7 octombrie ;1, leziuni corporale grave periculoase pentru via!", $i care se afl" %n leg"tur"cauzal" direct" cu survenirea decesului p"r!ii v"t"mate. Romanciuc Vasile, dup" comitereav"t"m"rilor inten!ionate grave a integrit"!ii corporale victimei )edori$in S., av%nd scopulsustragerii bunurilor altei persoane, a sustras de la acesta telefonul mobil de model oia 38cu IMI 8:;68;-6777 la pre!ul de ;.8 lei, %n care se afla cartela SIM cu nr.387-1 la

pre!ul de 6: lei, cauz%ndu+i p"r!ii v"t"mate )edori$in S. un pre#udiciu material considerabil %nsum" total" de ;.86: lei.

4n motivarea apelului, procurorul a invocat c" vina inculpatului Harcenco R. %n baza art. 123 alin.>;< lit. b


10/13

/nali&ind dosarul nr. 51re52;;din cauza necunoa$terii de c"tre ele a faptului cui apar!inaceste bunuri sau din cauza cre"rii de c"tre f"ptuitor a iluziei caracterului legitim al lu"rii

bunurilor, sau din cauza v%rstei minore, a ebriet"!ii, a somnului, a unei boli psi'ice ori a unei alte

st"ri specifice %n care se afl" aceste persoaneart.12- CP


11/13

Pentru calificarea faptei ca furt este necesar s" fie stabilit" convingerea f"ptuitorului c" cele

comise de el r"m%n neobservate sau ne%n!elese de c"tre alte persoane, ori c" aceste persoane nu+i

vor z"d"rnici s"v%r$irea sustragerii. Instan!ele #udec"tore$ti trebuie s" !in" cont de faptul c"

concluziile despre convingerea f"ptuitorului privind modul ascuns al ac!iunilor sale trebuie s" se

bazeze pe anumite premise de ordin obiectiv, iar nu pe declara!iile ne%ntemeiate ale lui.4n cazul %n care f"ptuitorul consider" c" s"v%r$e$te sustragerea pe ascuns, iar, %n realitate,

ac!iunile i+au fost observate sau %n!elese adecvat de alte persoane, fapta se va califica ca furt.


12/13

Conclu&ie

Ocrotirea patri!oniului prin nor!ele dreptului penal a repreentat 5n !od contantun cop prioritar,al oricrui ite! de drept,patri!oniu contituind o co!ponentdeoebit de i!portant a vie6ii oricrei peroane fice au 7uridice ai*urnd nudoar atiacerea nevoilor peronale ci contribuind la devoltarea la nivel !icro au!acro ocial.

$tel,5n concep6ia 4i re*le!entarea le*ii penale,inrac6iunea nu ete 5ndreptat5!potriva patri!oniului ca univeralitate de bunuri,ci a4a cu! a! artat,5!potrivaentit6ilor care 5l contituie.Contat! c aprarea patri!oniului e ace prinnu!eroae prevederi le*ale 5ncepnd cu Contitu6ia 4i continund cu dreptul civil,ad!initrativ etc.,le*ila6ia penal ai*urnd 4i ea o protec6ie ener*ic 5!potrivaaptelor cu pericol ocial care pot aduce atin*ere or!rii,de4urrii 4i devoltriinor!ale a rela6iilor patri!oniale interu!ane,incri!inarea inrac6iunilor contrapatri!oniului rpunnd acetei neceit6i.

iind cunocut din cele !ai 5ndeprtate ti!puri, urtul contituie ;i ati or!a cea!ai tipic ;i, totodat, cea !ai recvent de 5nclcare a rela6iilor ociale cu privire lapatri!oniu. cu peroana care lar putea 5!piedica oac.

Nu!rul inrac6iunilor pe teritoriul Republica Moldova au crecut 5n pri!ele 9 luniale anului curent, a6 de perioada i!ilar a anului trecut cu pete 10 la ut.$tel, dac 5n anul 2013 au ot 5nre*itrate 5n 7ur de 2.000 de inrac6iuni, 5n 201/au avut loc aproape 29.000.Cele !ai !ulte dintre acetea ac parte din cate*oria inrac6iunilor !ai pu6in *rave,care contituie /0 la ut din nu!rul total al inrac6iunilor 5nre*itrate, find vorba

5n pecial de urturi.


13/13

a6a locului,e@pertiele te-nico4tiin6ifce,perc-ei6iile,preentrile pentrurecunoa4tere,recontituirile,etc prin 5ntreprinderea crora e ai*ur !aterialulprobator al cauei.%e4i nu toate activit6ile tactice preentate unt eectuate 5ntotalitatea cauele de urt cercetate de or*anele 7udiciare,!are parte din aceteaunt nelipite,!otiv pentru care nu e poate afr!a c vreunul dintre procedee are oi!portan6 een6ial 5n detri!entul altuia.$tel,conider c fecare !etod de

inveti*are are copul 4i rolul ei ur!nd a f alea 5n !od opti! de anc-etator 4ipropor6ional cu natura 4i *ravitatea inrac6iunii cercetate,ceea ce conercri!inaliticii !enirea de a ervi la decoperirea 4i ad!initrarea probelorindipenabile 5n proceul 7udiciar.

=i$liografie

1.Theodor Vasiliu, G.Antoniu, D.Pavel, D.Lucinescu, V.Papadopol, V.Ramureanu,

Codul penal comentat si adnotat. Partea speciala. Vol.I, Editura tiinti!ica sienciclopedica, "ucuresti, 1#$%

&.TRATAT DE DREPT PE'AL,PARTEA PECIALA(er)iu "rin*a,Chisinau &+1%,

.er)iu "rin*a,-eno!on lianovschi,Vasile tati,Ion Turcan,Vladimir Grosu(

Drept Penal partea speciala,volumul I,II Editia a II(a.Cartier /uridic

Codul penal al Repu0licii oldova ,Pu0licat 21.+#.&++& in onitorul 3!icial 'r

1&4(1

5.Comentariul Codului Penal Repu0lica oldova

%.G6.'istoreanu, V.Do0rinoiu, Al."oroi, I.Pascu, I.olnar, V.La*ar 7Drept

Penal.Partea speciala 7, Editura ER3PA '3VA , "ucuresti, 1###.

8.anualul /udec9torului pentru cau*e penale : ihai Poalelun)i, I)or Dolea,

Tatiana V;*doa)9 coord. ed.2 ihai Poalelun)i

raport penal

Documents