Ministerul Invatamintului, Educatiei, Tineretului si Sportului Academia de Studii Economice din MoldovaRaport

pe tema:

FENOMENUL CORUPTIEIA efectuat: Ina TIHU studenta gr.D.258A controlat: profesoara

Angela SIBOV

1. Ce este coruptia si care sunt consecintele ei?

2. Faptele prevazute si sanctiunile prevazute de legislatia penala:

a) Coruperea pasivab) Coruperea activac) Traficul de influientad) Abuzul de putere sau abuzul de serviciu

e) Primirea de catre functionar a recompensei ilicite

f) Falsul in actele publice

g) Luarea de mitah) Darea de mitai) Abuzul de serviciu

j) Delapidarea averii stranine

3. Concepte, problematici si masuri privind prevenirea si combaterea coruptiei

4. Protejarea persoanei in cazul coruptiei1. Ce este coruptia si care sunt consecintele ei?

Ca sa te poti proteja de un pericol, trebuie sa cunosti, mai intii de toate, in ce consta el si cum se manifesta.

Actualmente despre coruptie se vorbeste peste tot: la televizor, in ziare, la radio si in discutiile zilnice. Cu toate acestea, populatia nu are o imagine clara si exacta despre ceea ce reprezinta coruptia. De aceea, cetatenii savirsesc uneori fapte de coruptie, prevazute si sanctionate de lege, fara a-si da seama ca astfel de actiuni sunt ilegale.

In legislatia international definitia coruptiei este data in Conventia civila privind coruptia. Potrivit acestei Conventii, prin coruptie se intelege faptul de a solicita, de a oferi, de a da sau de a accepta, direct sau indirect, un comision ilicit sau un avantaj necuvenit sau promisiunea unui asemenea avantaj necuvenit care afecteaza exercitarea normala a unei functii sau comportamentul cerut beneficiarului comisionului ilicit sau al avantajului necuvenit sau al promisiunii unui astfel de avantaj necuvenit.In legislatia nationala, definitia coruptiei este dat n Legea Republicii Moldova privind combaterea coruptiei si protectionismului. Potrivit acestei legi coruptia este un fenomen antisocial ce reprezint o intelegere nelegala ntre dou parti, una propune sau promite privilegii sau beneficii nelegitime, cealalta, antrenata in serviciul public, consimte sau le primeste in schimbul executarii (sau neexecutarii unor anumite actiuni) functionale ce contin elemente ale infractiunii prevazute de Codul Penal.Definitii mai ample a coruptiei sunt date in lucrarile de specialitate.

Potrivit uneia din definitii , infractiunea de coruptie constituie fapta unui functionar public sau functionar angajat in sectorul privat, care consta in traficarea atributiilor specifice functiei detinute in schimbul unor foloase sau specularea in aceleasi scopuri a influientei pe linga functionarii publici, fapta prevazuta in legea penala.Codul penal al Republicii Moldova nu da coruptiei o definitie, ci doar prvede fapte concrete de coruptie in diferite articole si capitole, stabilind pedepse.

Coruptia constituie un fenomen deosbit de periculos pentru societate, ale carei efecte nefaste se resimt in toate sferele de activitate. Este suficient de a enumera doar citeva din acestea, pentru a inelege gravitatea lor.

In sfera politica si administrativa coruptia provoaca astfel de consecinte:

diminuarea clittii actului de guvernare;

discreditarea autoritatilor publice de orice nivel;

subminarea statalitatii si democratiei;

inrautatirea imaginii tarii; impiedicarea procesului de integrare europeana.

In sfera economica coruptia are ca repercusiuni: subdezvoltarea economica;

amplificarea economiei subterane;

cauzarea de pierderi pentru buget;

calitatea proasta a marfurilor si serviciilor pe piata de consum;

mentinerea nivelului scazut al investitiilor;

impiedicarea reformelor economice;

vulnerabilitatea economica a tarii.

In sfera sociala coruptia poate produce asemenea urmari:

eficienta scazuta in domeniul educatiei, stiintei, sanatatii si protectiei mediului;

calitatea proasta a serviciilor acordate populatiei;

saracirea populatiei;

cresterea inechitatii si tensiunii sociale;

exodul cetatenilor in societate;

degradarea valorilor morale;

cresterea simtului de insecuritate in rindul cetatenilor exemplari.

Indiferent de sfera in care se manifesta, coruptia aduce atingere drepturilor si libertatilor persoanei.

In cadrul conferintei de prezentare a Indicelui Perceperii Coruptiei pentru anul 2005, presedintele Transparency International, Peter Eigen, a mentionat:" coruptia este o cauza majjora a saraciei, precum si o bariera in depasirea acesteia. Ambele flagele se nutresc unul pe altul, inchizind populatia intr-un cerc vicios al mizeriei".

2. Faptele prevazute si sanctiunile prevazute de legislatia penalaActual Codul penal al Republicii Moldova, a intrat n vigoare la 12 iunie 2003, prevede urmatoarele fapte de coruptie:In sectorul public:

coruperea pasiva (art. 324);

coruperea activa (art. 325);

traficul de influiena (art. 326);

abuzul de putere sau abuzul de serviciu (art. 327);

primirea de catre functionar a recompensei ilicite (art.330); falsul in actele publice (art. 332).In sectorul privat:

luarea de mita (art. 333);

darea de mita (art. 334);

abuzul de serviciu (art.335).

In ambele sectoare:

primirea unei remuneratii ilicite pentru indeplinirea lucrarilor legate de deservirea populatiei (art.256);

delapidarea averii straine (art. 191);

insusirea in proportii mari si deosebit de mari savirsita prin delapidare (art. 195).

Codul penal mai prevede o serie de infractiuni care pot fi in legatura directa cu savirsirea infractiunilor de coruptie mentionate mai sus. La ele se refera:

excesul de putere sau depasirea atributiilor de serviciu; refuzul de a indeplini legea;

spalarea banilor;

abuzurile la emiterea titlurilor de valoare;

utilizarea, contrar destinatiei, a mijloacelor din imprumuturile interne sau externe garantate.

A. Coruperea pasivaCoruperea pasiva este fapta persoanei cu functie de raspundere, care pretinde ori primeste oferte, bani, titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje patrimoniale, fie accepta servicii, privilegii sau avantaje, ce nu i se cuvin, pentru a indeplini sau nu ori pentru a intirzia sau grabi indeplinirea unei actiuni ce tine de obligatiile ei de serviciu, ori pentru a indeplini o actiune contrar acestor obligatii, precum si pentru a obtine de la autoritti distinctii, functii, piete de desfacere sau o oarecare decizie favorabila.

Exemplu: Medicul dintr-o comisie de expertizare a vitalittii cere de la un pacient bani pentru ai elibera certificat medical.B. Coruperea activaCoruperea activa este fapta persoanei fizice, care "promite, ofera sau da unei personae cu functie de raspundere, personal sau prin mijlocitor, bunuri sau servicii".

Exemple: Conducatorul unei firme promite, de bun voie, bani ori alte bunuri materiale inspectorului de munca pentru ca acesta sa nu documenteze incalcarile constatate in cadrul controlului.

Conducatorul auto da, de bun voie, bani sau produse materiale agentului politiei rutiere pentru ca el sa nu documenteze incalcarea regulilor de circulatie rutiera comisa.

C. Traficul de influienaTraficul de influienta este primirea sau extorcarea de bani, titluri de valoare sau alte bunuri sau avantaje patrimoniale, acceptarea de servicii, bunuri sau avantaje, personal sau prin mijlocitor, pentru sine sau pentru o alta persoana, savirsite cu intentie de catre o persoana care are influienta sau care sustine ca are influienta asupra unui functionar, in scopul de a-l face s indeplineasca ori sa nu ndeplineasca actiuni ce nu intra in obligatiile lui de serviciu, indiferent daca asemenea actiuni au fost sau nu savirsite.

Exemplu:

Avocatul cere, sub pretextul ca nu exista o alta solutie de cistig in procesul judiciar, bani de la clientul sau pentru a obtine o decizie procesuala favorabila din partea judecatorului asupra caruia el sustine ca are influienta.

Asistentul medicului sanitar accepta bani sau alte bunuri materiale de la conducatorul unei firme pentru a interveni pe ling seful sau cu scopul de a determina sa nu aplice sanctiunile prevazute de lege pentru incalcarile comise de firma data.D. Abuzul de putere sau abuzul de serviciuAbuzul de putere sau abuzul de serviciu este folosirea cu intentie de catre o persoana cu functie de raspundere a situatiei de serviciu, in interes material sau in alte interese personale, daca acesta a cauzat daune n proportii considerabile intereselor publice sau drepturilor si intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.

Exemplu:

Directorul unei intreprinderi vinicole de stat fondeaza o firma si folosind situatia sa de serviciu in interes material, incheie cu aceasta contracte de achizitionare a ambalajului din sticla la preturi exagerate care depasesc preturile de piata, prejudiciind astfel intreprinderea.

E. Primirea de catre un functionar a recompensei ilicite

Primirea de catre un functionar al autoritatii publice, al altei institutii, intreprinderi sau al altei organizatii de stat, care nu este persoana cu functie de raspundere, a unei recompense ilicite sau a unor avantaje patrimoniale pentru indeplinirea unor actiuni sau acordarea de servicii ce tin de obligatiile lui de serviciu.Exemplu:

Profesorul unei universitati de stat beneficiaza de ajutorul studentilor la constructia casei de locuit in schimbul lichidarii restantelor.

F. Falsul in actele publice

Falsul in actele publice reprezinta inscrierea unei persoane cu functie de raspundere, precum si de un functionar al autoritatii publice care nu este persoana cu functie de raspundere, in documentele oficiale a unor date vadit false, precum si falsificarea unor astfel de documente, daca aceste actiuni au fost savirsite din interes material sau din alte interese personale.Exemplu:

Directorul unei scoli intocmeste certificatul de absolvire pe numele unei persoane care, in realitate nu si-a facut studiile la institutia data.

G. Luarea de mita

Luarea de mita reprezinta luarea de catre o persoana care gestioneaza o organizatie comerciala, obsteasca sau o alta organizatie nestatala a mitei sub forma de bani, titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje patrimoniale, acceptarea de servicii, privilegii sau avantaje, ce nu i se cuvin, pentru a indeplini sau nu ori de a intirzia sau grabi indeplinirea unei actiuni in interesul mituitorului sau al persoanelor pe care il reprezinta, daca asemenea actiuni in obligatiile de serviciu ale mituitorului.

Exemplu: Seful unui birou al Societatii Vinatorilor si Pescarilor pretinde de la o persoana care pescuieste ilegal o suma de bani in schimbul neintocmirii procesului-verbal asupra cazului dat.H. Darea de mita

Darea de mita actiune in care o persoana fizica mituieste sau incearca sa mituiasca pe o persoana care gestioneaza o organizatie comerciala, obsteasca sau alta organizatie nestatala.

Exemplu: Un cetatean ofera bani sau alte bunuri materiale conducatorului unei firme pentru ca acesta sa accepte procurarea produselor agricole de la el si nu de la alti producatori.

K. Abuzul de serviciu

Abuzul de serviciu reprezinta folosirea intentionata de catre o persoana care gestioneaza o organizatie comerciala, obsteasca sau o alta organizatie nestatala in situatii de serviciu, in interes material ori in alte interese personale, daca aceasta a cauzat daune in proportii considerabile intereselor publice sau drepturilor si intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.Exemplu: Directorul unei societati pe actiuni private angajeaza la serviciu o persoana fara a emite un ordin, alcatuindu-i un salariu mai mare decit cel prevazut in statutul de personal, asfel prejudiciind material intreprinderea data.

L. Primirea unei remuneratii ilicite pentru indeplinirea lucrarilor legate de deservirea populatiei

Primirea, prin estorcare, de catre un lucrator fara functie de raspundere dintr-o intreprindere, institutie sau organizatie, a unei remuneratii pentru indeplinirea unei lucrari saupentru prestarea unor servicii in sfera comertului, alimentatiei publice, transportului, deservirii sociale, comunale, medicale sau de alta natura, lucrari si servicii ce tin de obligatiile de serviciu ale acestui lucrator.Exemplu: Angajatul unei companii de comercializare si instalare a aparatelor de incalzire autonoma pretinde o suma de bani pentru instalarea unui asemenea aparat in locuinta.

M. Delapidarea averii straine

Delapidarea averii straine reprezinta insusirea ilegala, cu folosirea situatiei de serviciu, a bunurilor unei institutii, intreprinderi sau organizatii ori a unei persoane fizice, incredintate in administrarea faptasului.Exemplu: Conducatorul unei institutii, organizatii sau intreprinderi, publice sau private, intocmeste acte fictive de achizitie a bunurilor sau serviciilor unui agent economic, insusind mijloacele financiare eliberate pentru aceste tranzactii.

3. Concepte, problematici si masuri privind prevenirea si combaterea coruptieiCoruptia ca fenomen infractional se afla in strinsa conexiune cu dinamica intregului ansamblu social si bineinteles cu criminalitatea atit in plan national cit si international.

Lupta contra criminalitatii se desfasoara in toate statele prin masuri concentrate deopotriva de prevenire si constringere cu aplicarea de sanctiuni penale. Nimeni inca nu a gasit o solutie cu eficacitate garantata prin reducerea si in cele din urma, eliminarea criminalitatii din viata societatii. Referitor la fenomenul coruptiei este un adevarat unanim acceptat, potrivit careia, urmarirea penala, sanctiunea disciplinara contra indivizilor corupti pot elimina infractorul, dar nu pot eradica coruptia. In consecinta combaterea coruptiei poate fi realizata eficient prin redresarea economica, politica si morala a societatii.Problemele prevenirii infractiunilor de coruptie si a criminalitatii in general, lupta contra lor este inspirata de politica penala a tarii si comporta solutii nationale, care la rindul lor depind, pe de o parte de acuratetea conceptiei, de structurile, programele si metodele prin care se infaptiueste strategia nationala de combatere a infractionalismului, iar pe de alta parte sunt in functie si mijloacele financiare pe care statul poate sa le afecteze acestui scop. a) Prevenirea infractiunilor de coruptie, ca si a criminalitatii in general este considerata dintotdeauna drept obiectivul principal al politicii penale si are le baza conceptele criminologiei preventive.

b) Prevenirea postdelictuala, care include un ansamblu de masuri de resocializare a celor condemnati pentru acte de coruptie

c) Prevenirea predelictuala, constituie un proces social neintrerupt care include un ansamblu de masuri sociale luate in temeiul legii de catre organele de ocrotire a dreptului in conlucrare cu difereite organizatii.

In sens strict prevenirea infractiunilor de coruptie vizeaza reactia prin mijloace de drept penal impotriva faptuitorilor, iar in sens larg presupune si definirea cauzelor care determina si conditiilor care favorizeaza feneomenul infractional al coruptiei si inlaturarea acestora.4. Protejarea persoanei in cazul coruptiei

Combaterea coruptiei pote fi insotita de eventuale pericole la care se pot expune persoanele antrenate in acest proces sau in legatura cu savirsirea infactiunii. Cetatenii trebuie sa stie ca in cazurile respective legislatia prevede masuri de protectie din partea statului.

Asigurarea protectiei din partea statului a persoanelor este reglementata de Legea privind protectia de stat a partii vatamate, a martorilor si a altor persoane care acorda ajutor in procesul penal nr.1458-XIII din 28 ianuarie 1998.

Patrivit acestei legi protectia persoanelor este asigurata de catre organele de stat abilitate.

In functie de circumstantele concrete, pentru asigurarea securitatii persoanelor protejate, pot fi aplicate urmatoarele masuri de protectie din partea statului:

1) ordinare:

paza personala, paza locuintei si averii; eliberarea mijloacelor speciale de aparare individuala, de legetura si de informare privind pericolul;

plasarea temporara in locuri lipsite de pericol;

tainuirea datelor despre persoana protejata;

2) extraordinare:

schimbare a locului de munca sau studii;

stramutarea in alt loc de trai, cu acordarea obligatorie a locuintei;

schimbarea actelor de identitate, exteriorului;

examinarea cauzei in sedinta judiciara inchisa.

Masurile date pot fi aplicate doar cu consimtamintul persoanei protejate si fara a-i leza drepturile, libertatile si demnitatea persoanala.

Pe lina masurile de protectie stat mentionate, de legislatie este stipulata protectia sociala a persoanei protejate. Asfel, in conformitate cu legea:

viata, sanatatea si averea persoanei protejate sunt supuse asigurarii de stat obligatorii din contul bugetului de stat; in cazul mortii persoanei protejate, legate de acordarea de ajutor in procesul penal, familiei ei si persoanelor intretinute de aceasta li se acorda o indemnizatie unica in marime de 6 salarii medii lunare pe tara in luna anterioara mortii;

in cazul pierderii intretinatorului se stabileste o pensie pentru pierderea intretinatorului;

in caz de pierdere a capacitatii de munca, i se stabileste, de asemenea, o pensie de invaliditate in conformitate cu legislatia in vigoare.

Bibliografie:

1. Codul penal al Republicii Moldova

2. Legea privind protectia de stat a partii vatamate, a martorilor si a altor persoane care acorda ajutor in procesul penal nr.1458-XIII din 28 ianuarie 19983. Valeriu Cusnir "Coruptia: Reglementari de drept. Activitati de prevenire si combatere (partea 1)" , Chisinau 1999, Academia de Politie Stefan cel Mare.4. Gheorghe Butnaru, Octavian Bejan, Efim Obreja "Cum sa ne protejam de coruptie (ghid pentru cetatean)", Chisinau, 2006. PAGE 8