raport lunar - home - apele romane · web viewprin decizia etapei de evaluare initiala nr....

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

Protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al Marii Negre in zona municipiului Constanta si Eforie Nord

ASISTENTA TEHNICA PENTRU PREGATIREA DE PROIECTE AXA PRIORITARA 5

Domeniul major de interventie 2

Reducerea eroziunii costiere

A.N. Apele Romane

Administratia Bazinala de Apa Dobrogea - Litoral

Aprilie 2012

Str.Mircea cel Batran nr.127, cod 900592 Constanta – Romania

Tel. 0241.67.30.36; 0341.40.33.00; Fax: 0241.67.30.25

http://www.rowater.ro

COD FISCAL: 18279146; Cod IBAN: RO 31 TREZ 2315 047x xx00 6408

http://www.rowater.ro/




Domeniul major de interventie 2

Reducerea eroziunii costiere

A.N. Apele Romane


Aprilie 2012

Halcrow Romania S.R.L.Str. Carol Davila Nr.85, 050453, Sector 5

Bucuresti, Romaniatel + 40 311 065 376 fax + 40 311 034 189

halcrow.com

INCDM Grigore Antipa a pregatit acest raport in conformitate cu instructiunile clientului, Administratia Bazinala de Apa Dobrogea – Litoral, numai pentru utilizare exclusiva si specifica a acestuia.

Orice alta persoana care utilizeaza oricare informatie continuta in acesta o face pe propriul sau risc.© Halcrow Romania S.R.L. 2023

Studiu de evaluare adecvata

Istoric Document




Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la riscDomeniul major de interventie 2 – Reducerea eroziunii costiere

A.N. Apele Romane


Acest document a fost elaborat si actualizat astfel:

Versiune

Data Descriere Creat de Verificat de Aprobat de

1.0 Dec 2011

Versiune de lucru

C.S. II DanutDiaconeasa

Dr. Tania ZahariaMihai Negoita

Dr. ing. Simion Nicolaev Serban Tiganescu

2.0 Feb 2012 Versiune finala C.S. II DanutDiaconeasa

Dr. Tania ZahariaMonica Vidrighin

Dr. ing. Simion Nicolaev Serban Tiganescu

3. Aprilie Versiune lucru


Cuprins

1 INTRODUCERE 5

2 INFORMATII PRIVIND PLANUL DE PROTECTIE COSTIERA SUPUS APROBARII 5

2.1 Informatii privind planul de protectie costiera 5

2.1.1 Denumirea planului de protectie costiera 5

2.1.2 Descriere a planului de protectie costiera 6

2.1.3 Obiectivele planului de protectie costiera 7

2.1.4 Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizate 8

2.2 Localizarea geografica si administrativa 8

2.3 Modificarile fizice ce decurg din planul de protectie costiera 9

2.4 Resursele naturale necesare implementarii planului de protectie costiera 10

2.5 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului de protectie costiera 10

Emisii si deseuri 10

2.6.1 Emisii de poluanti in atmosfera 10

2.6.2 Zgomot si vibratii 11

2.6.3 Emisii de poluanti in apa 11

2.6.4 Deseuri toxice si periculoase 12

2.6.5 Modul de gospodarire a deseurilor 13

2.7 Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia planului de protectie costiera 13

2.8 Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului de protectie costiera 15

2.9 Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare a planului de protectie costiera 15

2.10 Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii planului de protectie costiera 16


2.11 Descrierea solutiilor constructive pentru lucrarile propuse din cadrul planului de protectie costiera 17

2.12 Caracteristicile planurilor de protectie costiera existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu proiectul care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar 26

2.13 Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului 31

3 INFORMAȚII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PLANULUI DE PROTECȚIE COSTIERA 32

3.1 Descrierea zonei de studiu 32

3.2 Date privind aria naturala protejata de interes comunitar: suprafata, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate prin implementarea planului de protectie costiera 34

3.3 Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor (prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a planului de protectie costiera mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar 38

3.4 Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate (suprafata, locatia, speciile caracteristice) si a relatei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate si distributia acestora 45

3.4.1 Habitate si specii marine 45

3.4.2 Avifauna 46

3.5 Statutul de conservare a speciilor de interes comunitar 55

3.6 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management 62

3.7 Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor 62

3.8 Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbari in evolutia naturala a ariei naturale protejate de interes comunitar 70


4 IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI71

4.1 Impactul asupra habitatelor si speciilor marine 71

4.2 Impactul asupra avifaunei 77

4.3 Evaluarea impactului planului de protectie costiera propus 78

4.3.1 Evaluarea impactului cauzat de planul de protectie costiera fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului 78

4.3.2 Masurile de reducere a impactului 85

4.3.3 Evaluarea impactului rezidual dupa implementarea masurilor de reducere a impactului 87

4.4 Program de monitorizare 88

5 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 92


1 INTRODUCERE

Pentru elaborarea studiului de evaluare adecvata de mediu pentru planul de protectie costiera s-au urmarit etapele procedurii pentru evaluarea de mediu, astfel:

Prin decizia etapei de evaluare initiala nr. 10664RP/16.09.2011 a A.P.M. Constanta mentioneaza ca planul de protectie costiera propus “intra sub incidenta art. 28 din O.U.G. nr.57/2007 privind regimul ariilor natural protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare, amplasamentul fiind situate in perimetrul sitului Natura 2000 ROSPA 0076 Marea Neagra. Ca urmare au fost solicitate informatii conform Ordinului 19/2010 (A. 1).

Prin adresa nr. 10664 RP/29.11.2011 A.P.M. Constanta considera ca este necesara efectuarea studiului de evaluare adecvata conf. ord. 19/2010 (A. 2).

Prin adresa 187/07.12/2011 S.C. Eurolevel S.R.L. considera ca zona propusa se afla partial in interiorul ariei protejate Natura 2000-ROSPA0076 Marea Neagra (A. 3) si in calitate de custode a emis Avizul nr. 192/23.12.2011.

Pentru evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar in conformitate cu Ordinul nr. 19 din 13 ianuarie 2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar EMITENT: MINISTERUL MEDIULUI SI PADURILOR PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 82 din 8 februarie 2010 si avand in vedere prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificari prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, in baza art. IV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 154/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si a Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr. 407/2006, in temeiul art. 5 alin. (7) din Hotararea Guvernului nr. 57/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si in baza adreselor de mai sus, INCDM “Grigore Antipa” (elaborator de studii de evaluare adecvata-A. 4) elaboreaza studiul de evaluare adecvata pentru “PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD”(denumit in continuare -planul de protectie costiera).

2 INFORMATII PRIVIND PLANUL DE PROTECTIE COSTIERA SUPUS APROBARII

2.1 Informatii privind planul de protectie costiera2.1.1 Denumirea planului de protectie costieraPROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD este parte aproiectului „Asistenta tehnica pentru pregatirea de proiecte AXA PRIORITARA 5 -Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale


in zonele cele mai expuse la risc. Domeniul major de interventie 2 – Reducerea eroziunii costiere”, proiect care face parte din programul de amenajare si imbunatatire a litoralului romanesc (tarm si zona marina de mica adancime).

2.1.2 Descriere a planului de protectie costieraAdministratia Nationala Apele Romane prin Administratia Bazinala de Apa “Dobrogea – Litoral” a planificat realizarea de investitii pentru protectia litoralului romanesc al Marii Negre, prin realizarea unor lucrari pentru reducerea eroziunii costiere.

Astfel, intr-o prima etapa, se va realiza protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al Marii Negre, in urmatoarele locatii: Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud si Eforie Nord.

Lucrarile cuprind masuri de reducere (disipare) a energiei valurilor (a inaltimii) care ajung la linia tarmului, inclusiv reinnisipare (reinnisipare artificiala) si lucrari pentru protejarea nisipului plajei de spalare (prin repararea digurilor de larg existente si construirea unor epiuri noi). In principiu, pentru planul de protectie costiera se propun urmatoarele lucrari (A. 5÷9):

Sectorul Mamaia Sud Reabilitarea a doua diguri din cele sase diguri longitudinale, paralele cu tarmul,

amplasate pe zona prevazuta in proiect;

Realizarea unei jetele (epiu) pentru retinerea nisipului, la limita nordica a zonei proiectului, respectiv la 1,135m de capatul epiului in forma de “Z” existent, rolul acestuia fiind de retinerea nisipului;

Pentru cresterea stabilitatii plajei au fost prevazuti 3 (trei) posibili pinteni pentru stabilizarea plajei de 70m lungime pe zona cuprinsa intre epiul in forma de “Z” existent si epiul proiectat pentru retinerea nisipului si 3 (trei) pinteni pentru stabilizarea plajei cu lungimea de 100m la Nord de epiul proiectat pentru retinerea nisipului;

Innisiparea artificiala a plajei; s-a considerat ca o latime a plajei de 100 m este suficienta;

Realizarea unui drum tehnologic de legatura.

Tomis Nord Lucrari pentru reducerea energiei valurilor;

Lucrari de retinere a nisipului;

Pinteni pentru stabilizarea plajei;

Lucrari de innisipare a plajei;


Tomis Centru Lucrari pentru reducerea energiei valurilor;

Lucrari de retinere a nisipului;





Tomis Sud Lucrari pentru reducerea energiei valurilor;

Epiu de retinere a nisipului;




Eforie Nord Diguri longitudinale pentru reducerea actiunii valurilor si cresterea stabilitatii

plajei;

Epiuri pentru retinerea nisipului;

Demolarea unor structuri existente;



2.1.3 Obiectivele planului de protectie costieraPrin aderarea la Uniunea Europeana, Romania beneficiaza de fonduri structurale si de coeziune, instrumente financiare menite sa contribuie la reducerea decalajelor economice si sociale dintre Statele Membre UE. Pentru dezvoltarea si extinderea infrastructurii de mediu, Romania beneficiaza de Fondul European de Dezvoltare Regionala si de Fondul de Coeziune.

Programul Operational Sectorial Mediu este documentul care stabileste strategia de alocare a fondurilor europene pentru sectorul de mediu, in Romania, in perioada 2007-2013. Programul a fost aprobat de Comisia Europeana in data de 11 iulie 2007.

Axa prioritara 5, Sector protectia impotriva inundatiilor si reducerea eroziunii costiere – Unul dintre domeniile de actiune este protejarea si reabilitarea litoralului sudic al Marii Negre, pentru reducerea eroziunii costiere. Astfel de investitii vor contribui la cresterea sigurantei populatiei si protectiei mediului natural, dar si la cresterea valorii economice a litoralului romanesc. Beneficiarul proiectelor este Administratia Nationala Apele Romane.

Obiectivele specifice ale POS Mediu sunt:

Imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015 si stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apa/apa uzata.

Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimum 30 de judete pana in 2015.


Reducerea impactului negativ asupra mediului si diminuarea schimbarilor climatice cauzate de sistemele de incalzire urbana in cele mai poluate localitati pana in 2015.

Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000.

Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei, prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pana in 2015.

PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD este parte a proiectului „Asistenta tehnica pentru pregatirea de proiecte AXA PRIORITARA 5 -Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc. Domeniul major de interventie 2 – Reducerea eroziunii costiere”, proiect care face parte din programul de amenajare si imbunatatire a litoralului romanesc (tarm si zona marina de mica adancime).

Obiectivele principale ale planului de protectie costiera sunt:

1. Protectia si imbunatatirea calitatii mediului inconjurator si a standardelor de viata de pe litoralul romanesc al Marii Negre;

2. Cresterea sigurantei pe partea sudica a litoralului romanesc, care este grav afectata de catre eroziunea costiera.

2.1.4 Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizateMaterialele de baza care urmeaza sa fie utilizate pentru lucrarile de protectie costiera includ:

Piatra de cariera pentru constructia de epiuri si diguri, pentru care exista mai multe surse potentiale de aprovizionare, respectiv cateva cariere din Dobrogea, piatra ce va fi utilizata fiind de natura predominant calcaroasa (roca calcaroasa) si granitica (roca eruptiva) cu sisturi (roca metamorfica) si dolomita (piatra calcaroasa cu cca. 20% oxid de magneziu);

Nisip pentru reinnisiparea plajei, care poate proveni din sursele de larg ale Marii Negre (plaja submarina din vecinatatea digului portului Midia, Sulina), sursele de langa tarm sau sursele din Dunare;

Blocuri prefabricate din beton pentru protectia digurilor si epiurilor.

2.2 Localizarea geografica si administrativa

1. Sectorul Mamaia Sud

Terenul pe care urmeaza sa se desfasoare lucrarile de protectie este situat in intravilanul municipiului Constanta, zona Sudica a Statiunii Mamaia, cuprinsa intre Hotel Sulina si Hotel Parc si cuprinde un tronson de plaja de cca. 1200m. Terenurile aferente lucrarilor propuse apartin domeniului public al statului si se gasesc in administrarea Administratiei Nationale Apele Romane prin Administratia Bazinala


Dobrogea – Litoral. Lucrarile propuse au fost avizate de Primaria municipiului Constanta cu avizul nr. R-109879/4.08.2011.

2. Sectorul Tomis Nord

Terenul pe care urmeaza sa se desfasoare lucrarile de protectie este situat in intravilanul municipiului Constantasi cuprinde un tronson de plaja de cca. 1400m, limitat la nord de Zona Pescarie, iar la sud de str. Inel “B”. Terenurile aferente lucrarilor propuse apartin domeniului public al statului si se gasesc in administrarea Administratiei Nationale Apele Romane prin Administratia Bazinala Dobrogea – Litoral. Lucrarile propuse au fost avizate de Primaria municipiului Constanta cu avizul nr. R-109879/4.08.2011.

3. Sectorul Tomis Centru

Terenul pe care urmeaza sa se desfasoare lucrarile de protectie este situat in intravilanul municipiului Constanta si cuprinde un tronson de plaja de cca. 900m, limitat la nord de str. Inel “B”, iar la sud de str. Renasterii. Terenurile aferente lucrarilor propuse apartin domeniului public al statului si se gasesc in administrarea Administratiei Nationale Apele Romane prin Administratia Bazinala Dobrogea – Litoral. Lucrarile propuse se vor corela cu Planul Urbanistic Zonal aprobat prin Hotararea Consiliului Local Constanta nr. 116/16.07.2010.

4. Sectorul Tomis Sud

Terenul pe care urmeaza sa se desfasoare lucrarile de protectie este situat in intravilanul municipiului Constanta si cuprinde un sector de plaja de cca. 1500m situat la nord de Portul Tomis. Terenurile aferente lucrarilor propuse apartin domeniului public al statului si se gasesc in administrarea Administratiei Nationale Apele Romane prin Administratia Bazinala Dobrogea – Litoral. Lucrarile propuse au fost avizate de Primaria municipiului Constanta cu avizul nr. R-109879/4.08.2011.

5. Sectorul Eforie Nord

Terenul pe care urmeaza sa se desfasoare lucrarile de protectie este situat in intravilanul orasului Eforie, la nord de Portul turistic Belona, pe o lungime de cca. 1200m. Terenurile aferente lucrarilor propuse apartin domeniului public al statului si se gasesc in administrarea Administratiei Nationale Apele Romane prin Administratia Bazinala Dobrogea – Litoral. Digurile maritime existente din dreptul orasului Eforie fac parte din inventarul bunurilor care apartin domeniului public al orasului conform anexei 7 a HGR 904/20002. Lucrarile propuse au fost avizate de Primaria orasului Eforie cu avizul nr. 17.871 /24.08.2011.

2.3 Modificarile fizice ce decurg din planul de protectie costieraIn cadrul masurilor de protectie costiera se au in vedere solutii constructive care vor avea efect asupra morfologiei plajei emerse si submerse, falezei, in general pentru mediul costier, deoarece vor fi implementate masuri structurale (diguri) si de tip usor (innisipari). Lucrarile cuprind masuri de reducere (disipare) a energiei valurilor (a inaltimii) care ajung la linia tarmului, inclusiv reinnisipare (reinnisipare artificiala) si lucrari pentru protejarea nisipului plajei de spalare (prin repararea digurilor de larg existente si construirea unor epiuri noi). In acest sens se va mari latimea plajei pana la 100m, cu cca. 34 ha, iar in apa marii se vor construi structuri hidrotehnice de protectie costiera.


2.4 Resursele naturale necesare implementarii planului de protectie costieraModul de asigurare a utilitatilor

In perioada de constructie, utilitatile vor fi asigurate prin grija antreprenorului lucrarii.

Alimentarea cu apa potabila

In perioada de constructie apa potabila va fi asigurata de la PET. Pe perioada de exploatare investitia nu necesita alimentarea cu apa potabila.

Asigurarea apei tehnologice

In perioada de constructie, apa tehnologica necesara va fi asigurata prin grija antreprenorului lucrarii. Pe perioada de exploatare investitia nu necesita apa tehnologica.

Asigurarea cu agent termic

Investitia nu necesita agent termic.

2.5 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului de protectie costieraIn cadrul planului de protectie costiera nu este prevazuta nici un fel de exploatare a resurselor naturale din cadrul ariei protejate de interes comunitar.

2.6 Emisii si deseuri2.6.1 Emisii de poluanti in atmosferaPoluarea aerului atmosferic se estimeaza ca ar putea proveni din surse mobile, in faza de executie a investitiilor, prin organizarea de santier, respectiv utilizarea mijloacelor de transport specifice si a utilajelor de constructii care utilizeaza motoare cu ardere interna. Odata cu inceperea implementarii proiectelor propuse (doar in perioada de executie) pot aparea urmatoarele surse de poluare atmosferica:

surse mobile reprezentate de mijloace de transport echipate cu motoare cu ardere interna;

emisii necontrolate si accidentale de substante volatile de la un eventual depozit de combustibili si lubrifianti, amenajat in organizarea de santier.

Sursele de praf vor fi reprezentate de transportul nisipului, de activitatile de descarcare a nisipului in zonele in care se vor face innisipari artificiale si de activitatile de amenajare a plajei. Degajarile de praf in atmosfera vor varia substantial de la o zi la alta si vor depinde de specificul lucrarilor, nivelul intensitatii lucrarilor si de conditiile meteorologice. Operatiile tehnologice generatoare de praf (descarcarea, transportul si nivelarea nisipului) vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va realiza o umectare a suprafetelor aflate sub actiunea utilajelor de lucru. Drumurile de acces pana la plaja vor fi permanent stropite cu apa pentru a se reduce praful. Masinile de transport vor fi prevazute cu prelate pentru acoperirea nisipului, in scopul reducerii emisiilor de praf.


2.6.2 Zgomot si vibratiiImplementarea planului de protectie costiera presupune lucrari de constructii, producatoare de zgomote si vibratii. Sursele de zgomot si vibratii vor fi reprezentate de utilajele folosite pentru executia lucrarilor propuse. Zgomotul provenit de la autovehicule este combinatia zgomotului produs de motor, esapament si anvelope. Intensitatea acestuia poate creste si in urma urmatoarelor disfunctionalitati:

proasta functionare a utilajelor;

conditiile de drum necorespunzatoare care pot ingreuna circulatia.

In urma transportului cu autobasculante se vor genera vibratii de mica intensitate asupra soselelor, vibratii care se propaga prin structura caii rutiere si actioneaza asupra cladirilor sau a unor parti din acestea, la care se adauga vibratiile cauzate de emisiile sonore generate in urma transportului. Daca luam in considerare ca atat transportul nisipului, cat si al pietrei necesare pentru cele cinci locatii se va face cu autobasculante de 16t care vor transporta aproximativ 10m3 de material, se poate considera ca efectul asupra infrastructurii va fi insignifiant. Toate motoarele utilajelor si autocamioanelor vor fi prevazute cu amortizoare de zgomot. De asemenea, nu se va produce nici tasarea sau degradarea drumului, doar daca calitatea acestuia nu este una corespunzatoare.

In consecinta se considera ca impactul generat de zgomot in perioada propriu-zisa de constructie in zonele Mamaia Sud si Eforie Nord va fi nesemnificativ. In acelasi timp, desfasurarea lucrarilor va avea loc in afara sezonului estival, astfel incat cresterea nivelului zgomotului nu va afecta turistii. Singurele zone in care, in perioada de exploatare, ar putea fi generat un disconfort creat de zgomotul utilajelor sunt Tomis Nord, Tomis Sud si Tomis Centru, avand in vedere distantele relativ mici fata de zonele rezidentiale. Masurile propuse a fi aplicate in timpul executiei lucrarilor vor permite diminuarea disconfortului creat.

2.6.3 Emisii de poluanti in apaActivitatile planului de protectie costiera sunt generatoare de suspensii in apele marine litorale. Substantele din masa de apa, aflate in suspensie, in plutire si in solutie, in stare solida, lichida sau gazoasa, determina in mod esential calitatea apei. Organismele acvatice sunt afectate direct de aceste substante. In plus, ele sunt afectate si indirect prin efectele substantelor asupra altor forme de viataacvatica cu care acestia se afla in relatii trofice. Diferitele specii si diferitele stadii de dezvoltare ale aceleasi specii pot prezenta sensibilitati sau tolerante foarte diferite la conditiile de mediu, la substantele prezente si la efectele sinergice sau antagonice ale substantelor toxice.

Diminuarea intensitatii luminii cauzata de suspensiile dislocate in apa va conduce la modificarea calitativa si cantitativa a fitoplanctonului si din straturile superioare ale apei. Turbiditatea naturala a litoralului romanesc permite algelor bentale dezvoltarea pana la adancimea de 10 m. Suspensiile fine si grosiere rezultate in urma activitatilor de construire vor afecta negativ populatiile de alge in zona litorala. In cazul realizarii de diguri, bentosul din zona respectiva va fi afectat. Implementarea planului de protectie costiera nu va afecta calitatea apelor subterane.

In perimetrele in care se va realiza alimentarea artificiala cu nisip a plajelor se va produce o crestere importanta a turbiditatii, pe durata efectuarii lucrarilor. Impactul va fi insa temporar si va dura pana la resedimentarea materialelor deversate in zona. De


aceea, se estimeaza ca, pe termen mediu, impactul lucrarilor de alimentare artificiala a plajelor va fi nesemnificativ.

2.6.4 Deseuri toxice si periculoaseGenerarea deseurilor in perioada de constructie

Principalele surse de deseuri toxice si periculoase in perioada de executie sunt reprezentate de:

Utilajele de constructie (autocamioane, nave) prin scurgerile de carburanti, uleiuri, lubrefianti si acid sulfuric (pentru baterii);

Vopseaua folosita pentru diverse marcaje.

Datorita surselor mentionate mai sus, rezulta o serie de deseuri, care conform H.G. nr. 856/2002 privind „Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase”, Anexa 2 sunt codificate astfel:

08 deseuri de la utilizarea vopselelor;

08.01.11 deseuri de vopsele cu continut de solventi organici sau alte substante periculoase;

13 deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi;

13.02.07 uleiuri de motor, de transmisie si de ungere usor biodegradabile;

13.07.01. ulei combustibil si combustibil diesel;

13.07.02. benzina;

13.07.03 alti combustibili (inclusiv amestecuri).

Constructorul are obligatia, conform prevederilor H.G. nr. 856/2002, sa realizeze o evidenta lunara a gestiunii deseurilor, respectiv producerii, stocarii provizorii, tratarii si transportului, reciclarii si depozitarii definitive a deseurilor.

Pentru prevenirea si reducerea cantitatilor de deseuri toxice si periculoase in perioada de executie a lucrarilor de protectie vor fi luate o serie de masuri, precum:

Impunerea prin caietele de sarcini a obligativitatii Antreprenorului, de a utiliza echipamente si mijloace de transport moderne, cu emisii reduse de poluanti;

Intretinerea utilajelor si mijloacelor de transport in stare buna de functionare avand reviziile tehnice si schimburile de ulei efectuate in ateliere specializate;

Schimbul si intretinerea de acumulatori va fi efectuat de asemenea in ateliere specializate;

Vopseaua folosita la marcaje va fi depozitata in recipienti etansi si descarcata cu dispozitive speciale. Recipientii goliti vor fi restituiti producatorilor sau distribuitorilor.

2.6.5 Modul de gospodarire a deseurilorModul de gospodarire a deseurilor in perioada de constructie se prezinta in felul urmator:

deseuri menajere – colectarea se va face pe baza de contract in pubele metalice amplasate pe platforme betonate. Acestea vor fi transportate la


depozitele de deseuri sau la statiile de transfer ale localitatilor. Vor fi pastrate evidente cu cantitatile predate in conformitate cu prevederile HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare;

deseuri metalice – colectarea se va face pe platforme betonate si valorificate pe baza de contract cu autoritatile specializate. Vor fi pastrate evidente cu cantitatile valorificate in conformitate cu prevederile OUG nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclate, aprobata prin Legea nr. 456/2001, cu modificarile si completarile ulterioare;

deseuri materiale de constructii – colectarea pe platforme speciale;

slamuri petroliere – colectare in recipienti metalici etansi si predati la autoritatile specializate in vederea valorificarii acestora prin reciclare. Vor fi tinute evidente cu cantitatile valorificate in conformitate cu prevederile HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate. Sub niciun mod nu va fi permisa depozitarea uleiurilor uzate pe plaje.

deseuri lemn – colectare selectiva si refolosirea acestora functie de dimensiuni si necesitate;

acumulatori uzati – colectare in spatii special amenajate, predare unitatilor specializate si valorificare prin reciclare. Vor fi pastrate evidente cu cantitatile valorificate conform prevederilor HG nr. 1057/2001.

anvelope uzate si bateriile uzate - colectare in spatii special amenajate, predare unitatilor specializate si valorificare prin reciclare. Sub nicio forma nu va fi permisa colectarea lor pe plaje si arderea cauciucurilor.

apa de santina si resturile de combustibili rezultate din spalarea utilajelor vor trebui colectate si depozitate in recipienti metalici. Acestea urmeaza a fi transportate catre centrele specializate de colectare / tratare.

Lucrarile prevazute pentru constructia si reabilitarea digurilor de protectie costiera vor genera un volum redus de deseuri.

Daca organizarea de santier va respecta normele in vigoare, impactul deseurilor generate asupra perimetrelor de lucru va fi minim.

2.7 Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia planului de protectie costieraSectorul Mamaia Sud

Folosinta actuala a terenului este plaja si luciu de apa. Destinatia terenului stabilita prin planurile de urbanism si amenajarea teritoriului aprobate este plaja si luciu de apa. Suprafata pe care se vor desfasura lucrarile de protectie este de 78.950 m2. In perioada implementarii lucrarilor de protectie costiera se prevede realizarea unui drum tehnologic de legatura.

Drum temporar

Lucrarile de reabilitare a celor 2 (doua) diguri longitudinale, paralele cu tarmul, se vor executa de pe apa cu echipamente plutitoare. Epiul de retinere a nisipului se poate executa complet de la uscat si pentru aceasta este necesar sa se realizeze pe plaja un drum tehnologic de legatura intre drumurile din statiune si radacina epiului. Acest


drum temporar se va executa din produse de cariera, iar dupa realizarea epiului se va dezafecta.

Sectorul Tomis Nord

Folosinta actuala a terenului este plaja. Destinatia terenului stabilita prin planurile de urbanism si amenajarea teritoriului aprobate este plaja. Suprafata pe care se vor desfasura lucrarile de protectie este de 179.800 m2. In perioada implementarii lucrarilor de protectie costiera se prevede realizarea unui drum tehnologic de legatura.

Drum temporar

Lucrarile de reabilitare a digului longitudinal, paralel cu tarmul, se vor executa de pe apa cu echipamente plutitoare. Executia extinderii epiului ingropat pentru a retine nisipul va fi realizata de pe uscat, iar pentru realizarea acestui lucru se va executa un drum temporar pentru legatura intre statiune si baza epiului. Acest lucru se va face cu piatra de cariera si dupa finalizarea epiului, drumul va fi eliminat.

Sectorul Tomis Centru

Folosinta actuala a terenului este plaja si luciu de apa. Destinatia terenului stabilita prin planurile de urbanism si amenajarea teritoriului aprobate este plaja si luciu de apa. Suprafata pe care se vor desfasura lucrarile de protectie este de 55.245 m2. In perioada implementarii lucrarilor de protectie costiera se prevede realizarea unui drum tehnologic de legatura.

Drum temporar

Lucrarile de executie a digului longitudinal, paralel cu tarmul, se vor executa de pe apa cu echipamente plutitoare. Extinderea digurilor proiectate pentru a retine nisip si digurile ingropate va fi realizata complet de pe uscat si pentru a realiza acest lucru este necesar a se realiza un drum temporar care va face legatura intre drumurile din statiune si baza epiului. Acest drum se va realiza din piatra de cariera si dupa finalizarea epiului drumul va fi demolat.

Sectorul Tomis Sud

Folosinta actuala a terenului este plaja. Destinatia terenului stabilita prin planurile de urbanism si amenajarea teritoriului aprobate este plaja. Suprafata pe care se vor desfasura lucrarile de protectie este de 143.630 m2. In perioada implementarii lucrarilor de protectie costiera se prevede realizarea unui drum tehnologic de legatura.

Drum temporar

Lucrarile de reabilitare a digului T1 si noii jetele T4 se vor executa partial de pe uscat si partial de pe apa cu echipamente plutitoare. Reabilitarea digului T2 se poate executa complet de la uscat si pentru aceasta este necesar sa se realizeze pe plaja un drum tehnologic de legatura intre drumurile din statiune si radacina digului. Acest drum temporar se va executa din produse de cariera, iar dupa realizarea digului se va dezafecta.

Sectorul Eforie Nord


Folosinta actuala a terenului este plaja si luciu de apa si dig. Suprafata pe care se vor desfasura lucrarile de protectie este de 163,110 m2. In perioada implementarii lucrarilor de protectie costiera se prevede realizarea unui drum tehnologic de legatura.

Drum temporar

Executia lucrarilor celor 2 (doua) diguri longitudinale, paralele cu tarmul, se va realiza de pe apa cu echipamente plutitoare. Reabilitarile celor doua epiuri se vor executa de pe uscat, ca si prelungirea epiului J-1, exceptie facand montarea geotextilului la prelungirea acestuia, ce se va realiza de pe apa. Montarea stabilopozilor se face de pe uscat, transportul lor facandu-se atat de pe apa, cat si de pe uscat. Demolarea celor patru epiuri se va face de pe uscat, mai putin a unei parti din stabilopozi. Pentru aceasta este necesar sa se realizeze pe plaja un drum tehnologic de legatura intre drumurile din statiune si radacinile epiurilor. Acest drum temporar se va executa din produse de cariera.

2.8 Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului de protectie costieraIn cazul plajei din sectorul Eforie Nord se prevede demolarea epiurilor.

In zona proiectului se afla patru diguri de mici dimensiuni. Acestea sunt localizate in zona de innisipare a plajei si pot pune in pericol vizitatorii plajei, daca sunt lasate asa cum sunt in prezent, deoarece vor fi partial ingropate in materialul adus pentru innisipare. Ca atare, digurile trebuie eliminate din locurile respective, prin spargerea coronamentului de beton si a armaturii, precum si a pietrei care alcatuieste nucleul. Toate materialele preluate din digurile existente vor fi utilizate, dupa sortare, ca material pentru reabilitarea jetelelor J-1 si J-2. Eliminarea structurilor existente va presupune eliminarea betonului existent, a blocurilor naturale si scoaterea stabilopozilor atat pe partea dinspre uscat, cat si pe partea dinspre mare.

2.9 Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare a planului de protectie costieraPerioada de executie a lucrarilor

Lucrarile propuse (Tabel 1) se vor desfasura pe o perioada de doi ani, dupa cum urmeaza:

Lucrarile de reabilitare a digurilor paralele cu tarmul si de executie a digurilor submerse, care sunt amplasate in zona izobatei de -5,0m, se vor executa numai de pe apa. Piatra va fi adusa in perioada lunilor de vara, pentru evitarea furtunilor si vor fi folosite utilaje plutitoare pentru a se evita derajamentul plajelor;

Daca va fi posibil, restul lucrarilor vor fi desfasurate in afara sezonului estival (de exemplu in perioada toamna - primavara).

Locul de amplasare / optiunea

Lungimea coastei imbunatatite(km)

Zona de plaja ce va fi creata (ha)

Mamaia Sud / lucrari de


Locul de amplasare / optiunea

Lungimea coastei imbunatatite(km)

Zona de plaja ce va fi creata (ha)

anvergura maximaRepararea structurilor existente, construirea de noi protectii si innisiparea plajelor

1,2 13

Tomis Nord (Tomis Nord) / lucrari de anvergura maximaRepararea structurilor existente, construirea de noi protectii si innisiparea plajelor

2,3 7

Tomis Nord (Tomis Centru) / cu investitie maxima.Reabilitarea structurilor existente, construirea de noi structuri si innisiparea plajelor.

0,9 4,5

Tomis Sud / lucrari de anvergura maximaRepararea structurilor existente, construirea de noi protectii si innisiparea plajelor

1,4 2,2

Eforie Nord / lucrari de anvergura maximaRepararea structurilor existente, construirea de noi protectii si innisiparea plajelor

1,3 7

Tabel 1- Masuri pe termen scurt –pana in 2013

In cadrul Master Planului elaborat, care reprezinta instrumentul de planificare pentru reabilitarea si protectia zonei costiere romanesti pe o perioada de 30 de ani de la data elaborarii, se considera esentiala esalonarea perioadei de implementare dupa cum urmeaza:

2011 – 2013 – termen scurt (perioada de finantare actuala a UE);

2014 – 2021 – termen mediu (perioada urmatoare de finantare a UE);

2022 – 2041 – termen lung.

Masurile propuse in proiectul analizat sunt masuri pe termen scurt.

2.10 Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii planului de protectie costieraImplementarea planului de protectie propus genereaza urmatoarele activitati:

Activitati de transport echipamente si materiale de constructii;


Activitati de constructie montaj;

Activitati de monitorizare a impactului asupra biodiversitatii/mediului in zona;

Activitati de colectare si transport a deseurilor in perioada de implementare a proiectului.

2.11 Descrierea solutiilor constructive pentru lucrarile propuse din cadrul planului de protectie costieraPentru realizarea protectiei tarmului in zonele Mamaia sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud si Eforie Nord se au in vedere solutii constructive care se refera la constructii de tip structural (diguri) si de tip “usor” respectiv innisipari, astfel:

Sectorul Mamaia SudPentru sectorul Mamaia Sud s-au ales urmatoarele solutii constructive (v. A. 5):

Digurile longitudinale

Pentru reducerea actiunii valurilor si cresterea stabilitatii plajei s-au luat in considerare 2 (doua) din cele 6 (sase) diguri longitudinale, paralele cu tarmul, amplasate pe zona prevazuta in proiect. Aceste diguri au lungimea de cca. 250m si o distanta libera intre capetele adiacente de cca. 250m. Aceste diguri vor fi fundate la cota -5,0m si vor fi alcatuite din blocuri prefabricate de beton nearmat, si anume: blocuri evidate de 15t/buc. si stabilopozi de 20t/buc. Cota superioara a digului va fi la +2,0m, latimea la aceasta cota fiind 10,0m. Efectul de protectie al lucrarilor existente a fost limitat, aceasta se poate datora si calitatii innisiparii artificiale a plajei facuta in perioada in care au fost executate. Exista o stransa legatura intre latimea coronamentului acestor diguri si reducerea inaltimii valului incident. Pentru ca acestea sa aiba efect asupra valurilor, latimea la creasta se determina functie de inaltimea si lungimea valului incident.

In prezent latimea la coronament a digurilor este de cca. 10,0m. Pentru ca aceste diguri sa fie eficiente, s-a prevazut extinderea spre uscat a latimii la creasta acestora de la cca. 10,0m, cat este in prezent, la 16,0m.

Extinderea (latirea) digurilor consta in realizarea urmatoarelor lucrari:

un nucleu din piatra bruta cu un potential sort 10 – 200 kg/buc. pana la cota -2,40 m, montat pe un strat de geotextil;

un strat de protectie a nucleului din piatra bruta, realizat din blocuri naturale de 0,5 – 1,0 t/buc. Acest strat va avea 1,50 m grosime, va acoperi nucleul din piatra bruta si va realiza si o berma de 3,0 m latime;

un strat de protectie din stabilopozi de 4,5 t/buc., dispusi in dublu strat peste stratul de blocuri.

Pantele potentiale ale taluzurilor nucleului de piatra bruta si blocuri naturale vor fi de 1:1,5.

Epiu de retinere a nisipului

Pentru retinerea nisipului s-a prevazut un epiu (jetea) perpendicular pe plaja, rolul acestuia fiind de retinere a nisipului. Acesta este amplasat catre limita nordica a zonei


proiectului, respectiv la 1,135m de capatul epiului existent in forma de “Z” si va avea o lungime de 200m. Caracteristicile epiului sunt:

Epiul este alcatuit dintr-un nucleu de piatra bruta sort 50 – 200kg/buc., realizat peste un strat de geotextil;

Cota superioara este de +2,0m catre tarm si +1,0m catre apa. Latimea coronamentului variaza intre 6,0m spre tarm si 6,7m spre apa. Peste coronamentul nucleului din piatra bruta este prevazuta o dala din beton de 3,0m latime si 50cm grosime. Ar trebui mentionat ca accesul publicului pe acest tip de structura prezinta un pericol atat la trecerea valurilor peste dig, cat si in cazul unui nivel avansat de degradare datorat actiunii valurilor;

Taluzele nucleului au inclinarea de 1:2;

Nucleul din piatra bruta este protejat cu un strat de blocuri naturale;

Stratul de protectie are grosime variabila, putand avea respectiv 50cm catre radacina, pana la o cota a terenului de -0,30m, 90cm intre cotele -0,30 si -0,75 si 1,25m la adancimi mai mici de -0,75m;

Incepand cu cote mai mici de +0,80m este prevazuta si berma din blocuri cu latimea de 2,0m pana la cota -0,75m si 5,0m pentru adancimi mai mari;

Blocurile vor avea greutatea de 200kg/buc. pana la cota -0,75m si sortul 300 – 700kg/buc. pentru adancimi mai mari de 75cm;

Capul epiului va fi protejat cu un strat din stabilopozi de 4,5t/buc. (sau alt tip de manta de protectie), montati in dublu strat.

Pinteni pentru stabilizarea plajei

Pentru cresterea stabilitatii plajei au fost prevazuti 3 (trei) pinteni pentru stabilizarea plajei de 70m lungime pe zona cuprinsa intre epiul in forma de “Z” existent si epiul proiectat pentru retinerea nisipului si 3 (trei) pinteni pentru stabilizarea plajei cu lungimea de 100m la Nord de epiul proiectat pentru retinerea nisipului. Acesti pinteni pentru stabilizarea plajei pot fi dispusi astfel:

primul la 200m Nord de epiul “Z” existent;

al doilea la 395m Nord de primul;

al treilea la 100m de cel de-al doilea.

Primul pinten pentru stabilizarea plajei, de 100m lungime, este amplasat la o distanta de 880m la Nord de pasarela existenta din dreptul Cazinoului din Mamaia, al doilea la 900m Nord de primul, iar al treilea la 900m de al doilea. Cei 3 (trei) pinteni pentru stabilizarea plajei, de 100m lungime, aflati la nord de epiul de retentie proiectat pentru retinerea nisipului pot fi realizati din saci de 2,0m x 2,0m x 0,7m umpluti cu nisip. Cota superioara a pintenilor pentru stabilizarea plajei este -0,50m, iar cota inferioara maxima cca. -1,90m. In lungul pintenilor pentru stabilizarea plajei, sectiunea transversala a acestora variaza astfel:

pana la cota -1,20m sectiunea transversala este alcatuita din 2 saci umpluti cu nisip dispusi pe un singur nivel si are o latime de 4,0m;


intre cotele -1,20m si -1,90m sectiunea transversala este alcatuita din 5 saci dispusi pe doua nivele, pe nivelul inferior fiind montati 3 saci si pe nivelul superior 2 saci;

latimea la baza a sectiunii este de 6,0m, iar la coronament este de 4,0m.

Cele 3 epiuri ingropate de 70m lungime sunt alcatuite din saci umpluti cu nisip de 2,65m x 1,35m. Sectiunea transversala a acestor epiuri ingropate din saci umpluti cu nisip este constanta pe toata lungimea acestora, avand latimea la coronament de cca. 1,10m, la baza o latime de 5,50m si grosimea de 1,50m. Sacii vor fi montati cu dimensiunea cea mai mare in lungul epiului pe 5 nivele. Pe nivelul inferior vor fi montati cate 5 saci, pe nivelul urmator 4 si asa mai departe, pe nivelul superior montandu-se un singur sac. Pentru executia epiurilor ingropate din saci umpluti cu nisip vor fi necesare lucrari de excavatii.

Lucrari de innisipare a plajei

Zona Mamaia Sud are un potential turistic foarte ridicat datorita spatiilor de cazare existente in zona, a amenajarilor existente pentru recreere, a apropierii de Satul de Vacanta si de orasul Constanta. In aceste conditii s-a considerat ca o latime a plajei de 100m este suficienta. Prin realizarea aceste latimi de plaje se obtine o crestere substantiala a grdaului de protectie prin diminuarea riscurilor de eroziune.

Pentru ca dupa refacere plaja sa fie stabila, este necesar ca granulometria nisipului care se va utiliza pentru refacerea plajei sa fie cel putin egala cu granulometria nisipului existent pe plaja. Daca nisipul folosit pentru refacere are granulometria inferioara nisipului existent, plaja va fi mai putin stabila si vor fi pierderi foarte mari, fiind necesare lucrari suplimentare necesare retinerii nisipului, lucrari care sporesc costul investitiei. In cadrul Studiului de Fezabilitate s-a considerat ca sursa de nisip, nisipul de rau extras din Dunare din zonele Cochirleni si Oltina. Sursa de nisip va fi stabilita de catre Contractorul Proiectarii si Executiei, si poate fi din surse din largul marii care sa indeplineasca toate cerintele de performanta.

Sectorul Tomis NordPentru sectorul Tomis Nord s-au ales urmatoarele solutii constructive (v. A. 6):

Lucrari pentru reducerea energiei valurilor

Digul submers este amplasat intre capetele digurilor T6-2 si T8 prevazute a se realiza in cadrul acestei investitii. Acest dig are o lungime de 260m si este amplasat intr-o zona cu adancimi de –5,00m.

Sectiunea transversala a acestui dig are urmatoarea structura:

La piciorul taluzurilor are o berma cu latimea de 6,20m din blocuri mici de piatra de 100 la 300kg/buc;

Intre aceste berme se va realiza un nucleu din piatra bruta de 10 la 300kg/buc cu o latime de cca. 30m la baza si 10,5 m la coronament;

Nucleul si partial bermele vor fi protejate cu blocuri prefabricate din beton de 6,4t/buc de forma aplatizatain grosime de 1m;

Bermele si nucleul au prevazute la baza o folie din geotextil, impotriva afuierilor;


Pantele taluzelor acestor diguri submerse sunt de 1:3;

Digurile submerse vor fi prevazute la partea superioara cu elemente de semnalizare pentru siguranta navigatiei ambarcatiunilor mici ce pot ajunge la aceasta adancime;

Elementele de semnalizare vor fi alcatuite dintr-un bloc de beton care asigura stabilitatea si un tub de otel umplut cu beton vopsite, cerute de reglementari cu o astfel de inaltime, incat sa asigure vizibilitatea.

Digul T9 in zona de Nord a falezei Constanta, in zona Pescariei, creaza un adapost portuar, care a fost folosit pentru adapostirea utilajelor plutitoare ce realizau lucrari in zona. Digurile adapostului portuar apara si plaja pe o anumita zona. Pentru cresterea efectului de aparare a plajei si falezei din aceasta zona se propune prelungirea digului de larg cu cca. 415m si finalizarea sectiunii digului existent. De luat in considerare faptul ca digul T9 poate fi eliminat din acest proiect.

Sectiunea digului are aceeasi alcatuire ca si celelalte diguri, respectiv nucleu din piatra bruta 10-200kg/buc pe folia de geotextil, manta din blocuri 0,5 – 1t/buc, carapacea din stabilopozi spre Nord si dale de beton de 50cm grosime la coronament.

Lucrari de retinere a nisipului

Digul T6-2

Acest dig in forma de crosa are o lungime de 290m, ajungand pana la adancimea de –5,00m. Sectiunea este alcatuita din nucleu de piatra asternut pe folia de geotextil protejat cu o manta din blocuri 0,5 – 1t/buc. Spre larg, sectiunea este protejata cu carapace de stabilopozi de 4,5t/buc. La coronament, sectiunea este prevazuta cu dala din beton de 50cm grosime si 3,00m latime. Cota coronamentului este prevazuta la + 2,00m.

Epiul T7

Epiul existent are o lungime mica de cca. 45,00m si a fost realizat pentru montarea a doua conducte metalice. Efectul de protectie al acestui epiu asupra plajei si falezei este minim. Epiul va fi reabilitat prin refacerea protectiei cu blocuri naturale de 0,5 – 1,00t/buc si refacerea coronamentului acestuia.

Digul T8

In zona digului existent T8 in forma de „п” se prevede prelungirea digului, incepand din intersectia sudica spre Est cu un dig de 270m lungime. Capul digului ajunge pana la adancimea de –5,50m. Sectiunea digului are aceeasi alcatuire ca si celelalte diguri, respectiv nucleu din piatra bruta 10-200kg/buc pe folia de geotextil, manta din blocuri 0,5 – 1t/buc, carapacea din stabilopozi spre Nord si dale de beton de 50cm grosime la coronament.


In zona Tomis Nord se vor realiza 3 astfel de pinteni, pozitionati in zonele care nu sunt adapostite de digurile longitudinale submerse. Acesti pinteni sunt dispusi astfel:

primul la 142 m Nord de epiul T7 existent;


al doilea la 296,50m Sud de epiul T7 existent;

al treilea la 165,50m de cel de al doilea.

Cei 3 pinteni au 70m lungime si sunt alcatuiti din saci umpluti cu nisip de 2,65m x 1,30m. Sectiunea transversala a acestor pinteni din saci umpluti cu nisip este constanta pe toata lungimea acestora, avand latimea la coronament de cca. 1,10m, la baza o latime de 5,50m si grosimea de 1,50m. Sacii vor fi montati cu dimensiunea cea mai mare in lungul epiului pe 5 nivele. Pe nivelul inferior vor fi montati cate 5 saci, pe nivelul urmator 4 si asa mai departe, se ajunge ca pe nivelul superior sa se monteze un singur sac. Pentru executia pintenilor din saci umpluti cu nisip vor fi necesare lucrari de excavatii. Pintenii vor avea lungimea de 70m si o sectiune alcatuita din 5 randuri de saci, numarul sacilor descrescand de la 5 la baza la unul la partea superioara. Cota superioara a pintenilor va fi cu 0,50m sub cota innisiparii artificiale, urmarind profilul acesteia.


Zona Tomis Nord are un potential turistic, dar nu atat de ridicat comparativ cu Mamaia, Eforie sau alte statiuni. In aceste conditii s-a considerat ca o latime a plajei de 60m este suficienta. Prin realizarea acestor latimi de plaje se va obtine o crestere substantiala de protectie prin diminuarea riscurilor de eroziune.

Pentru ca, dupa refacere, plaja sa fie stabila, este necesar ca granulometria nisipului care se va utiliza pentru refacerea plajei sa fie cel putin egala cu granulometria nisipului existent pe plaja. Daca nisipul folosit pentru refacere are granulometria inferioara nisipului existent, plaja va fi mai putin stabila si vor fi pierderi foarte mari sau sunt necesare lucrari suplimentare necesare retinerii nisipului, lucrari care sporesc costul investitiei. In zona Tomis Nord, marimea medie a granulei de nisip este d50 = 0,4mm. Nisipul care se va utiliza trebuie sa aiba marimea medie a granulei d50 > 0,4mm. In cadrul Studiului de Fezabilitate s-a considerat ca sursa de nisip, nisipul de rau extras din Dunare din zona Cochirleni. Sursa de nisip va fi stabilita de catre Contractorul Proiectarii si Executiei si poate fi din surse din larg care saindeplineasca toate cerintele de performanta.

Sectorul Tomis CentruPentru sectorul Tomis Centru s-au ales urmatoarele solutii constructive (v. A. 7):


Digul submers DS2 este amplasat intre capetele digurilor T6-1 si T5 prevazute a se realiza in cadrul acestei investitii. Acest dig are o lungime de 245m si este amplasat intr-o zona cu adancimi de –5,50m.

Sectiunea transversala a acestui dig are urmatoarea alcatuire:

la piciorul taluzurilor are o berma cu latimea de 6,20m din blocuri mici de piatra de 100 la 300kg/buc;

intre aceste berme se va realiza un nucleu din piatra bruta de 10 la 300kg/buc cu o latime de cca. 30m la baza si 10,50m la coronament. Nucleul si partial


bermele vor fi protejate cu blocuri prefabricate din beton de 6,4t/buc de forma aplatizata cu grosimea de 1m;

bermele si nucleul au prevazuta la baza o folie din geotextil, impotriva afuierilor. Pantele taluzelor acestor diguri submerse sunt de 1:3;

digurile submerse vor fi prevazute la partea superioara cu elemente de semnalizare pentru siguranta navigatiei ambarcatiunilor mici ce pot ajunge la aceasta adancime;

elementele de semnalizare vor fi alcatuite dintr-un bloc de beton care asigura stabilitatea si un tub de otel umplut cu beton vopsit cerute de reglementari cu o astfel de inaltime, astfelincat sa asigure vizibilitatea.

Lucrari de retinere a nisipului

Digul propus T6-1, in forma de crosa, are o lungime de 350m, ajungand pana la adancimea de – 4,50m. Sectiunea este alcatuita din nucleu de piatra asternut pe folia de geotextil protejat cu o manta din blocuri 0,5 – 1t/buc. Spre larg, sectiunea este protejata cu carapace de stabilopozi de 4,5t/buc. La coronament, sectiunea este prevazuta cu dala din beton de 50cm grosime si 3,00m latime. Cota coronamentului este prevazuta la + 2,00m.

Epiul propus T5 are o lungime de aproximativ 340m. Capatul structurii ajunge la adancimea de aproximativ 5,5m. Sectiunea epiului este prevazut a se realiza dintr-un nucleu din piatra bruta de 10-200kg/buc asternut pe o folie din geotextil, manta din blocuri de 0,5 – 1t/buc si carapace din stabilopozi pe partea de Sud a jetelei. Coronamentul se va realiza dintr-o dala din beton de 50cm grosime turnata la cota +2,00m.


In zona golfului se vor realiza 2 astfel de diguri, pozitionate in zonele care nu sunt adapostite de digurile longitudinale submerse.

Acesti pinteni sunt dispusi astfel:

primul la 227m Sud de digul T6-1 existent;

al doilea la 98m Nord de epiul T5 existent.

Cele 2 epiuri ingropate din saci umpluti cu nisip de 70m lungime sunt alcatuite din saci umpluti cu nisip de 2,65m x 1,30m. Sectiunea transversala a acestor epiuri ingropate din saci umpluti cu nisip este constanta pe toata lungimea acestora, avand latimea la coronament de cca. 1,10m, la baza o latime de 5,50m si grosimea de 1,50m. Sacii vor fi montati cu dimensiunea cea mai mare in lungul epiului pe 5 nivele. Pe nivelul inferior vor fi montati cate 5 saci, pe nivelul urmator 4 si asa mai departe, astfel incat se ajunge ca pe nivelul superior sa se monteze un singur sac. Pentru executia epiurilor ingropate din saci umpluti cu nisip vor fi necesare lucrari de excavatii deoarece partea de sus va fi la 0,5m sub cota innisiparii artificiale, urmarind profilul acesteia.


Studiile anterioare elaborate de IPTANA au stabilit ca o latime a plajei de 60m este suficienta pentru scopuri recreationale. Prin realizarea acestor latimi de plaje se


obtine o crestere substantiala de protectie prin diminuarea riscurilor de eroziune. Pentru ca dupa refacere plaja sa fie stabila, este necesar ca granulometria nisipului care se va utiliza pentru refacerea plajei sa fie cel putin egala cu granulometria nisipului existent pe plaja. Daca nisipul folosit pentru refacere are granulometria inferioara nisipului existent, plaja va fi mai putin stabila si vor fi pierderi foarte mari sau vor fi necesare lucrari suplimentare necesare retinerii nisipului, lucrari care sporesc costul investitiei. In zona Tomis Centru, marimea medie a granulei de nisip este d50 = 0,4mm. Nisipul care se va utiliza trebuie sa aiba marimea medie a granulei d50 > 0,4mm. In cadrul Studiului de Fezabilitate s-a considerat ca sursa de nisip, nisipul de rau extras din Dunare din zona Cochirleni. Sursa de nisip va fi stabilita de catre Contractorul Proiectarii si Executiei si poate fi din surse din larg care saindeplineasca toate cerintele de performanta.

Sectorul Tomis SudPentru sectorul Tomis Sud s-au ales urmatoarele solutii constructive (v. A. 8):


Reabilitarea digului T1 consta in realizarea urmatoarelor lucrari:

completarea nucleului cu piatra bruta de 10-200kg/buc., manta din blocuri naturale de 0,5–1,0t/buc. cu 1,50m grosime care va acoperi nucleul, berma din blocuri naturale 0,5-1t/buc. de 5,00m latime spre larg montata pe un strat de geotextil;

carapace din stabilopozi de 4,5t/buc., dispusi in dublu strat peste stratul de blocuri;

pe coronamentul digului se va realiza o dala din beton noua de 50cm grosime.

Diguri submerse

In lungul falezei din zona Tomis Sud sunt prevazute 2 astfel de diguri submerse cu lungimi L=245m - DS-3 si L=260 m - DS-4, acestea avand rolul de a disipa energia valurilor directe care actioneaza asupra tarmului si de a reduce inaltimea valurilor care trec peste aceste diguri submerse.

Digul submers DS-3 este amplasat intre capetele epiului T4 si epiul T5, la adancimea de cca. - 4,50m, acest dig avand lungimea de cca. 245m.

Digul submers DS-4 este amplasat intre capetele prelungirilor digurilor T1 si epiul T4 si are prevazuta o lungime de 260m. Adancimea apei pe amplasamentul acestui dig este de cca. 4,50m. Sectiunea transversala este alcatuita ca si la celelalt dig.

Sectiunea transversala a acestor diguri are urmatoarea alcatuire:

la piciorul taluzurilor are o berma cu latimea de 8,20m din blocuri mici de 100 pana la 300kg/buc;

intre aceste berme se va realiza un nucleu din piatra bruta de la 10 la 300kg/buc cu o latime de cca. 30m la baza si 10,50m la coronament. Nucleul si partial bermele vor fi protejate cu blocuri prefabricate din beton de 6,4t/buc.

Bermele si nucleul au prevazuta la baza o folie din geotextil, impotriva afuierilor. Pantele taluzelor acestor diguri submerse sunt de 1:3. Digurile submerse vor fi prevazute la partea superioara cu elemente de semnalizare pentru siguranta


navigatiei ambarcatiunilor mici ce pot ajunge la aceasta zona. Elementele de semnalizare vor avea inaltimea necesara astfel incat sa asigure vizibilitatea.


Reabilitarea digului T2 consta in realizarea urmatoarelor lucrari:

completarea nucleului cu piatra bruta de 10-200kg/buc.;

manta din blocuri naturale de 0,5–1,0t/buc. de 1,50m grosime care va acoperi nucleul din piatra bruta.

Pantele taluzurilor nucleului de piatra brutasi blocuri naturale vor fi de 1:1,5.

La lucrarea existenta T4 in forma de "п" se prevede realizarea unui epiu perpendicular pe tarm ce porneste din partea sudica a digului existent T4. Lungimea jetelei este de 350m, ajungand pana la adancimea de – 4,50m. Nucleul este realizat din piatra bruta de 10-200kg/buc si protejat cu o manta din blocuri naturale 0,5–1,0t. Sectiunea este protejata cu o manta de stabilopozi de 4,5t/buc montati in dublu strat. Ca protectie impotriva afuierilor, corpul epiului se realizeaza pe o “folie” de geotextil. Carapacea de stabilopozi, asezata pe mantaua din blocuri, are la baza o berma din blocuri de piatra. Peste coronamentul nucleului din piatra bruta este prevazuta o dala din beton de 3,0m latime si 50cm grosime. Ar trebui mentionat ca accesul publicului pe acest tip de structura prezinta un pericol (la trecerea valurilor peste dig) si prezinta de asemenea un nivel ridicat de degradare datorat actiunii valurilor. Taluzele nucleului au inclinarea de 1:1,5.


Pentru cresterea stabilitatii plajei a fost prevazut un pinten din saci umpluti cu nisip, in lungime de 70m, pe zona cuprinsa intre epiurile T3 si T4 existente. Acest pinten este dispus aproximativ la mijlocul distantei dintre epiurile existente T3 si T4. Pintenul este alcatuit din saci umpluti cu nisip de 2,65m x 1,35m. Sectiunea transversala a acestui pinten din saci umpluti cu nisip este constanta pe toata lungimea acestora, avand latimea la coronament de cca. 1,10m, la baza o latime de 5,50m si grosimea de 1,50m. Sacii vor fi montati cu dimensiunea cea mai mare in lungul epiului pe 5 nivele. Pe nivelul inferior vor fi montati cate 5 saci, pe nivelul urmator 4 si asa mai departe, se ajunge ca pe nivelul superior sa se monteze un singur sac. Pentru executia pintenului din saci umpluti cu nisip vor fi necesare lucrari de excavatii.


Zona Tomis Sud are un potential turistic ridicat datorita spatiilor de cazare existente in zona, a amenajarilor existente pentru recreere, a vecinatatii cu orasul Constanta. In aceste conditii s-a considerat ca o latime a plajei de 60m este suficienta. Prin realizarea aceste latimi de plaje se realizeaza o crestere substantiala de protectie prin diminuarea riscurilor de eroziune. Pentru ca plaja, dupa refacere, sa fie stabila, este necesar ca granulometria nisipului care se va utiliza sa fie cel putin egala cu granulometria nisipului existent pe plaja. Daca nisipul folosit pentru refacere are granulometria inferioara nisipului existent, plaja va fi mai putin stabila si vor fi pierderi foarte mari sau sunt necesare lucrari suplimentare necesare retinerii nisipului, lucrari care sporesc costul investitiei. In zona Tomis Sud, marimea medie a granulei de nisip este d50 = 0,4mm. Nisipul care se va utiliza trebuie sa aiba marimea medie a


granulei d50 > 0,4mm. In cadrul Studiului de Fezabilitate s-a considerat ca sursa de nisip, nisipul de rau extras din Dunare din zonele Cochirleni si Oltina.

Sectorul Eforie NordPentru sectorul Eforie Nord s-au ales urmatoarele solutii constructive (v. A. 9):

Diguri longitudinale

Pentru reducerea actiunii valurilor si cresterea stabilitatii plajei s-au prevazut 3 diguri longitudinale, paralele cu tarmul, amplasate pe zona prevazuta in proiect. Aceste diguri au lungimea de 200m - doua dintre ele si respectiv 275m al treilea si o distanta libera intre capetele adiacente de cca. 55m, respectiv 135m. Aceste diguri au fost fundate la cota - 5,50m, nucleul fiind alcatuit din piatra bruta, dispus pe un strat de geotextil. Suprafata structurilor sparge-val submerse va fi protejata cu blocuri prefabricate din beton. Cota superioara a digurilor va fi de - 0,5m, astfel incat sa nu poata fi vazute de pe plaja, latimea la aceasta cota fiind de 10,40m.

Exista o stransa legatura intre latimea coronamentului acestor diguri si reducerea inaltimii valului incident. Pentru ca acestea sa aiba efect asupra valurilor, latimea la creasta se determina functie de inaltimea si lungimea valului incident.

Pantele digurilor, atat cea dinspre tarm, cat si cea dinspre larg, vor avea aceeasi inclinare. Se va realiza o berma din blocuri de piatra cu o latime de 8,5m. Blocurile de beton se vor monta astfel incat la baza pantei sa formeze o berma de cca. 6m.

Fiecare dig longitudinal submers va fi prevazut cu trei semnalizatoare marine, care vor avertiza persoanele care practica sporturi nautice cu ambarcatiuni cu motor. Semnalizatorul va consta intr-un pilon de otel, umplut cu beton obisnuit. Acesta va fi incastrat intr-o fundatie de beton de forma patrata, astfel incat deasupra fundatiei sa iasa o portiune de cativa metri. Fundatia va avea dimensiunea de doua ori mai mare decat un bloc de beton prefabricat din beton aplatizat, astfel incat va ocupa suprafata a patru astfel de blocuri. Fiecare semnalizator marin alcatuit din pilon si fundatie va avea o greutate totala de 45,9t.


Pentru retinerea in mod eficient a nisipului s-a prevazut repararea a doua epiuri (jetele) perpendiculare pe plaja si prelungirea uneia din ele, rolul acestora fiind de retinere a nisipului.

Reabilitarea jetelei J-1 de cca. 135m consta in executia pe prima zona a acestuia a corpului din piatra bruta a jetelei peste care se toarna dala de beton. Pe urmatoarea zona, dala veche din coronament se va demola, executandu-se una noua de 4.50m latime si 0.50m grosime; se va realiza o manta de blocuri de 0,8-1,5t/buc. cu o panta de 1:2. Ultima zona de reabilitare, cea a capului digului este la fel, cu diferenta ca peste blocurile naturale de 0,8-1,5t/buc se aseaza doua randuri de stabilopozi la panta de 1:1,33.

Blocurile de 1-3t/buc. se scot si se inlocuiesc cu cele obtinute din demolarea celor 4 (patru) epiuri. Ca si in cazul blocurilor de 1-3t/buc., o parte din stabilopozi vor fi recuperati in urma demolarii celor patru epiuri.

Cota superioara este de + 2,40m in zona refacuta cu blocuri si + 2,90m in zona refacuta si cu stabilopozi, iar a dalei de beton de + 1,50m.


Se va realiza apoi extinderea jetelei cu cca. 60m. Aceasta extindere este alcatuita dintr-un nucleu de piatra bruta realizat pe un strat de geotextil. Nucleul de piatra bruta este protejat cu o manta din blocuri de piatra de 0,5-1t/buc., la baza careia se va realiza si o berma cu latimea de 5,00m. Peste mantaua de blocuri naturale se va monta carapacea de protectie din stabilopozi de 4,5t/buc. montati in dublu strat, cota superioara a prelungirii fiind de + 4,40m.

Ar trebui mentionat ca accesul publicului pe acest tip de structura prezinta un pericol (la trecerea valurilor peste dig) si de asemenea, exista un nivel ridicat de degradare datorat actiunii valurilor.

Reabilitarea jetelei J-2 de cca. 180m consta in executia pe prima zona a acestuia a corpului din piatra bruta a jetelei peste care se toarna dala de beton. Pe urmatoarea zona, dala veche din coronament se va demola si se va executa una noua de 4,00m latime si 0,50m grosime la cota de + 1,50m, apoi se asterne o manta de blocuri de 0,8-1,5t/buc. cu o panta de 1:2. Urmatoarea zona reabilitata va implica de asemenea demolarea si refacerea dalei de coronament cu grosimea de 0,5m la cota + 1,50m si asternerea unei carapace de blocuri de 1-2t/buc. la cota de + 2,00 m. Zona capului digului se va reface cu blocuri de 0,5-1,0t/buc. si doua randuri de stabilopozi cu panta de 1:1,3. Cota superioara a digului este de + 2,00m in zona refacuta cu blocuri si + 2,90m in zona capului refacuta si cu stabilopozi. Blocurile de 1-3t/buc. se scot si se inlocuiesc cu cele obtinute din demolarea celor 4 (patru) epiuri.


Zona Eforie Nord are un potential turistic ridicat datorita spatiilor de cazare existente in zona, a amenajarilor existente pentru recreere. In aceste conditii s-a considerat ca o latime a plajei de cca. 100m este suficienta. Prin realizarea acestei latimi de plaja se realizeaza o crestere substantiala de protectie prin diminuarea riscurilor de eroziune. Pentru ca dupa refacere plaja sa fie stabila, este necesar ca granulometria nisipului care se va utiliza pentru refacerea plajei sa fie cel putin egala cu granulometria nisipului existent pe plaja. Daca nisipul folosit pentru refacere are granulometria inferioara nisipului existent, plaja va fi mai putin stabila si vor fi pierderi foarte mari sau vor fi necesare lucrari suplimentare necesare retinerii nisipului, lucrari care sporesc costul investitiei.

In zona Eforie Nord, marimea medie a granulei de nisip este d50 = 0,35-0,45mm. Nisipul care se va utiliza trebuie sa aiba marimea medie a granulei d50=0,35mm. In cadrul Studiului de Fezabilitate s-a considerat ca sursa de nisip, nisipul de rau extras din Dunare din zonele Cochirleni si Oltina. Sursa de nisip va fi stabilita de catre Contractorul Proiectarii si Executiei si poate fi din surse din larg care sa indeplineasca toate cerintele de performanta.

2.12 Caracteristicile planurilor de protectie costiera existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu proiectul care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitarDin luna noiembrie 2011, in perimetrul statiunii Mamaia se pune in opera obiectivul de investitii al Primariei Municipiului Constanta “Construire pasarela si pontoane acostare ambarcatiuni agrement in statiunea Mamaia” Jud. Constanta cu o durata de functionare estimata de 50 ani.

Descrierea proiectului


Pasarela va fi amplasata in Marea Neagra, in zona statiunii Mamaia, pornind de pe plaja din dreptul hotelului Victoria si prelungindu-se in apa pe o distanta de 411 m de la linia tarmului. Lungimea totala a pasarelei este de 420m, masurata intre punctul de plecare de pe plaja si debarcader.

Investitia va ocupa o suprafata de 2129 m2 din care 1879 m2 in Marea Neagra si 250 m2 pe plaja.

In ce priveste pozitia debarcaderului si implicit lungimea pasarelei, acestea au fost stabilite astfel incat zona de acostare sa beneficieze de o adancime corespunzatoare (minim 2,50m). De asemenea, pozitia propusa beneficiaza de protectia digului sparge-val existent.

Pasarela de acces va avea o latime de 2,25 m (suprafata circulabila) si se va realiza dintr-o succesiune de tronsoane cu inaltimea deasupra apei a intradosului suprastructurii pasarelei intre 1,50 si 3,00m. Diferenta de cota dintre doua tronsoane va fi de 0,50m, racordarea facandu-se cu un plan inclinat cu panta de 4%.

In capatul dinspre plaja, intre pasarela si promenada statiunii, se va amplasa o podina de lemn, direct pe plaja. Latimea podinei de lemn va fi de 2,00m. In capatul dinspre apa se va amenaja un debarcader pentru ambarcatiuni de croaziera cu lungimea de pana la 25m. Distanta minima dintre debarcader si digul sparge val aflat in apropiere va fi de 3,00 m. Debarcaderul va avea lungimea de 30m si o latime de 4m.

Adancimea apei in dreptul debarcaderului este de 2,50m, permitand acostarea navelor cu pescaj de pana la 2,00m.

La determinarea pozitiei de amplasare a pasarelei, beneficiarul a tinut cont de urmatoarele aspecte:

amplasarea intr-o zona cu afluenta de turisti, intr-o locatie aproape de centrul statiunii, astfel incat sa fie facilitat accesul turistilor atat din partea de nord, cat si din partea de sud a statiunii;

existenta digurilor sparge-val la o distanta de 500m de linia tarmului, oferind astfel adapostul unor acostari in siguranta;

existenta pe tarm, in imediata apropiere a pasarelei, a unei zone ce se va transforma in parcare, unde vor stationa masinile turistilor care vin sa efectueze o croaziera, precum si a unei statii de taxare.

Informatii despre poluantii fizici si biologici, generati de activitatea propusa, care afecteaza mediul

Zgomot si vibratii

Intreaga zona, atat cea supusa studiului cat si cea invecinata, este una de dotari turistice care includ atat spatii de cazare, cat si unitati comerciale si de alimentatie publica. Pe baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor, se estimeaza ca in santier vor exista niveluri dezgomot de pana la 90 dB(A) pentru anumite intervale de timp. De aceea, in timpul derularii lucrarilor de constructie a pasarelei pot sa aparara temporar, surse locale de zgomot si vibratii determinate de utilajele specifice folosite cat si de anumite lucrari ce se vor executa. Se apreciaza insa ca acestea nu


au un efect semnificativ negativ in zona, avand in vedere ca lucrarile de constructie se vor desfasura in afara perioadei sezonului estival, cand in statiune nu mai sunt turisti.

In perioada functionarii obiectivului nu exista surse semnificative de zgomot care sa determine disconfort pentru turistii din zona, existand o distanta suficienta intre zona de ancorare a ambarcatiunilor de agrement si plaja turistica. De altfel, zgomotul produs de motoarele ambarcatiunilor va fi de scurta durata, fiind sesizabil in momentul acostarii si lamomentul la care ambarcatiunea va parasi debarcaderul.

Totusi in perioada executarii lucrarilor de constructii, montarea stalpilor metalici din infrastructura pasarelei, prin batere pe fundul marii constituie o sursa majora de zgomot si vibratii, care vor afecta pe o perioada de timp organismele marine. Ceea ce este insa important este ca acest tip de impact este unul temporar si reversibil.

Generarea si managementul deseurilor in cadrul obiectivului propusa) in perioada derularii lucrarilor de constructii:

resturi de materiale de constructii si deseuri din constructii (in special resturi metalice, resturi de cabluri, carton si hartie etc.)

deseuri menajere .

Printre masurile cu caracter general ce trebuie adoptate in vederea asigurarii unui management corect al deseurilor produse in perioada executarii lucrarilor de constructii montaj se numara urmatoarele:

inca de la faza de proiectare trebuie sa se adopte acele solutii si tehnologii care sa reduca la minim posibil producerea deseurilor;

evacuarea ritmica a deseurilor din zona de generare in vederea evitarii formarii de stocuri si amestecarii diferitelor tipuri de deseuri intre ele;

alegerea variantelor de reutilizare si reciclare a deseurilor rezultate, ca prima optiune de gestionare si nu eliminarea acestora la un depozit de deseuri;

in masura in care este posibil, se vor alege solutii de valorificare pe plan local a deseurilor produse, evitandu-se transportul acestora pe distante mari;

pentru transportul deseurilor din zona de generare catre locatiile de valorificare sau eliminare se vor alege traseele optime, cele mai scurte dar care in acelasi timp sa reduca la minimtranzitarea zonelor rezidentiale ;

se va evita de asemenea transportul deseurilor pe timp de noapte;

transportul tuturor deseurilor se va face cu mijloace de transport corespunzatoare, etanse si acoperite astfel incat sa se evite scurgerea sau imprastierea acestor deseuri pe drumurile publice;

se vor respecta prevederile si procedurile H.G. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei, pentru a avea siguranta pe de o parte ca numai deseurile provenite din activitatea analizata ajung la depozitul de deseuri si pe de alta parte ca transportul de deseuri nu va fi refuzat la depozitare pe motiv ca contine si alte deseuri in afara celor acceptate in depozitul respectiv;


se interzice abandonarea deseurilor pe traseu si/sau depozitarea in locuri neautorizate;

se interzice deversarea de deseuri rezultate in perioada executarii lucrarilor, in apele Marii Negre. Se va acorda o atentie deosebita deseurilor generate in aceasta perioada si va proceda la monitorizarea cantitatilor si evacuarea imediata a acestora de pe amplasament;

se va institui evidenta gestiunii deseurilor in conformitate cu H.G. 856/2002, evidentiindu-se atat cantitatile de deseuri rezultate, cat si modul de gestionare a acestora;

predarea deseurilor catre diversi beneficiari se va face pe baza de procese verbale de predare-primire in care vor fi evidentiate cantitatile de deseuri predate, respectiv preluate.

Pentru a evita aparitia unor situatii neplacute si producerea unor poluari datorita gestionarii neadecvate a deseurilor, in perioada derularii proiectului trebuie respectate cateva reguli de baza, care trebuie aduse la cunostinta tuturor celor ce desfasoara activitati pe amplasament si au responsabilitati in ceea ce priveste gestionarea acestor deseuri :

Deseurile produse se vor colecta separat, pe categorii astfel incat sa poata fi preluate si transportate in vederea depozitarii in depozitele care le accepta la depozitare conform criteriilor prevazute in Ordinul MMGA nr. 95/2005, sau in vederea unei eventuale valorificari;

Este interzisa cu desavarsire arderea deseurilor pe amplasament;

Este interzisa depozitarea temporara a deseurilor, imediat dupa producere direct pe sol sau in alte locuri decat cele special amenajate pentru depozitarea acestora. Toti lucratorii vor fi instruiti in acest sens, iar responsabilul de mediu al societatii va efectua inspectii pe amplasament in vederea verificarii modului de colectare si depozitare a deseurilor;

Se va urmari transferul cat mai rapid al deseurilor din zona de generare catre zonele de depozitare, evitandu-se stocarea acestora un timp mai indelungat in zona de producere si aparitia astfel a unor depozite neorganizate si necontrolate de deseuri;

b) in perioada functionarii obiectivului

deseuri menajere;

deseuri de ambalaje (hartii-cartoane, PET-uri etc).

Obiectivul fi dotat cu 4 cosuri de gunoi, cate doua in fiecare jumatate a debarcaderului, pe latura dinspre pasarela.

Eliminarea si/sau reciclarea deseurilorIn perioada executarii lucrarilor de constructii, ,organizarea de santier va fi imprejmuita, urmand ca toate deseurile generate sa fie stocate temporar in aceasta


incinta si transportate ulterior, cu mijloace corespunzatoare, catre locurile de valorificare sau eliminare. In acest fel se evita depozitarea lor necontrolata, respectiv abandonarea lor.

In ceea ce priveste perioada de functionare a obiectivului, se recomanda colectarea selectiva a deseurilor, pe categorii si valorificarea acestora prin firme autorizate. Se recomanda, pentru promovarea colectarii selective a deseurilor, achizitionarea unor containere specifice care sa aiba marcate explicit tipul deseului ce se poate stoca in fiecare container (de exemplu S.C.GREMLIN COMPUTER S.R.L. din Constanta promoveaza astfel de containere).

In acest caz, se recomanda ca cele patru cosuri de gunoi prevazute a se monta in zona debarcaderului sa reprezinte de fapt patru astfel de unitati. De asemenea, se considera necesara montarea a cel putin patru astfel de unitati si in zona pasarelei – doua pe latura nordica si doua pe latura sudica a pasarelei.

Impactul prognozatIn perioada executarii obiectivului, sursele potentiale de poluare a subsolului pot fi considerate:

depozitarea necorespunzatoare a materialelor de constructii si a deseurilor rezultate in perioada de construire a obiectivului, pe plaja si in imediata vecinatate a tarmului;

scurgeri accidentale de ulei sau combustibili de la utilajele si autovehiculele din zona organizarii de santier;

evacuari de ape uzate necontrolat in incinta organizarii de santier.

In perioada functionarii obiectivului, principalele surse de poluare ale subsolului pot fi considerate:

eventualele scurgeri de substante toxice sau periculoase ce ar putea fi utilizate pentru protectia partilor metalice ale obiectivului, impotriva coroziunii;

eventuale scurgeri necontrolate de ape uzate, ape de santina ori produse petroliere din navele ce acosteaza ori scurgerile accidentale determinate de depozitarea necorespunzatoare de materiale sau deseuri in zona obiectivului. Se considera insa ca acestea nu sunt de natura sa produca pagube atat de importante incat sa duca la poluarea subsolului. Aceste aspecte pot determina in principal poluarea apei din zona obiectivului, dar este putin probabil ca, in conditiile asigurarii unui management corespunzator al activitatii, astfel de situatii sa apara. In cazul in care totusi se produc, trebuie sa se intervina prompt pentru diminuarea/eliminarea pagubelor produse asupra mediului natural.

Masuri de diminuare a impactului depozitarea materialelor de constructii si a deseurilor se va face numai in

incinta organizarii de santier, in spatiile special amenajate;

dotarea organizarii de santier cu toalete ecologice in numar suficient;


interzicerea spalarii, efectuarii de reparatii, lucrari de intretinere a mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor folosite in incinta santierului sau pe plaja din imediata vecinatate;

achizitionarea de material absorbant si interventia prompta in cazul scurgerilor de produse petroliere pe sol;

pentru lucrari pe apa se vor utiliza numai echipamente, instalatii si utilaje corespunzatoare din punct de vedere tehnic, iar in cazul aparitiei unor poluari accidentale cu produse petroliere se va interveni prompt cu materiale absorbante;

avand in vedere ca obiectivul, infrastructura pasarelei se va realiza din stalpi metalici si avand in vedere ca acestia se amplaseaza in mediul marin, puternic coroziv, este necesar sase acorde o atentie deosebita supravegherii comportarii in timp a materialului supus actiunii corozive a mediului marin si sa se intervina imediat, eficient in caz de necesitate. Este important ca masurile de protectie impotriva coroziunii sa nu afecteze mediul marin in tot ceea ce el inseamna: calitatea apei, a sedimentelor si viata in mediul marin.

Se vor stabili martori de tasare si se vor efectua citiri periodice.

Realizarea obiectivului descris anterior nu impiedica realizarea lucrarilor de protectie a zonei costiere in acest sector asa cum au fost ele propuse a se realiza.

2.13 Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia mediuluiNu sunt solicitari conform Ordinului 19/2010.


3 INFORMAȚII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PLANULUI DE PROTECȚIE COSTIERA

3.1 Descrierea zonei de studiuIn vecinatatea si/sau in zona de interes a Planului de protectie costiera se afla mai multe arii naturale de interes comunitar, declarate conform cerintelor celor doua directive ale Uniunii Europene (Directiva 79/409/EEC - Pasari si Directiva 92/43/EEC – Habitate) (Fig. 3.1.1).


Fig. 3.1.1 Arii naturale de interes comunitar pentru Planul de protecție costieră

Conform cerintelor Directivei Habitate, in zona de interes se afla o singura arie naturala protejata de interes comunitar, confirmata de Comisia Europeana prin Decizia 2009/92/CE, respectiv ROSCI0197 – Plaja submersa Eforie Nord – Eforie Sud la 929m de sectorul Eforie Nord.

Conform cerintelor Directivei Pasari, in zona de interes se afla urmatoarele arii naturale protejate de interes comunitar:

ROSPA0057 – Lacul Siutghiol, la 247m fașă de sectorul Mamaia sud; Lacul Tăbăcărie la 295m de sectorul Mamaia sud, la 549 și 735 m de sectorul Tomis nord, la 1478m de sectorul Tomis centru și la 2282m de sectorul Tomis sud;

ROSPA0061 – Lacul Techirghiol la 665m de sectorul Eforie Nord;

ROSPA0076 – Marea Neagra se supapune pe cele cinci sectoare ale Planului de protective costieră, respective Mamaia sud, Tomis nord, centru, sud și Eforie Nord.


3.2 Date privind aria naturala protejata de interes comunitar: suprafata, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate prin implementarea planului de protectie costieraIn tabelul 3.1.1 sunt prezentate informatii despre ariile naturale protejate situate in zona si in vecinatatea zonelor unde se vor desfasura lucrarile de protectie costiera propuse.

Cod sit Suprafata (ha)

Regiune biogeografica

Ecosistem/ habitat

Specii Vulnerabilitate

ROSCI0197Plaja submersa Eforie Nord – Eforie Sud

140 Pontica marina

1110 Bancuri de nisip submerse de mica adancime1140 Suprafete de nisip si mal descoperite la maree joasa1170 Recifi

Conform formular Standard Natura 2000

Turism, poluare asociatasi deversari de apa dulceLucrari hidrotehnice

ROSPA0076 Marea Neagra

147242,9 Pontica Conform formular Standard Natura 2000

Activitati portuare, transport maritim, pescuit comercial, dezvoltare urbana

ROSPA0057 Lacul Siutghiol

2023,3 Stepicasi Pontica


Turism, sporturi nautice, pescuit, circulatie rutiera, dezvoltare urbana

ROSPA0061 Lacul Techirghiol

3035,3 Stepicasi Pontica


Turism, activitati agricole

Tabel 3.2.1- Date privind aria naturala protejata de interes comunitar

ROSCI0197 – Plaja submersa Eforie Nord – Eforie Sud Localizare - Judetul Constanta: Marea Neagra (<1%)

Coordonate - N 44º 3' 1'' E 28º 39' 5''

Suprafata - 140 ha

Habitate de importanta europeana


1110 Bancuri de nisip submerse de mica adancime

1140 Suprafete de nisip si mal descoperite la maree joasa

1170 Recifi

Specii de importanta Europeana (in anexele Directivei 92/43/CEE): conform Tabel 3.2.1

ROSPA0057 – Lacul Siutghiol Localizare - Judetul Constanta: Constanta (16%), Lumina (<1%), Navodari

(1%)

Coordonate - N 44º 14' 45'' E 28º 36' 15''

Suprafata – 2 023,3 ha

Habitate de importanta Europeana - nu

Specii de importanta Europeana (in anexa I a Directivei 79/409/CEE):

A229 Alcedo atthis

A255 Anthus campestris

A029 Ardea purpurea

A060 Aythya nyroca

A021 Botaurus stellaris

A396 Branta ruficollis

A243 Calandrella brachydactyla

A196 Chlidonias hybridus

A197 Chlidonias niger

A031 Ciconia ciconia

A081 Circus aeruginosus

A026 Egretta garzetta

A379 Emberiza hortulana

A097 Falco vespertinus

A320 Ficedula parva

A002 Gavia arctica

A001 Gavia stellata

A075 Haliaeetus albicilla

A022 Ixobrychusminutus


A338 Lanius collurio

A339 Lanius minor

A180 Larus genei

A177 Larus minutus

A242 Melanocorypha calandra

A068 Mergus albellus

A533 Oenanthe pleschanka

A019 Pelecanus onocrotalus

A393 Phalacrocorax pygmeus

A195 Sterna albifrons

A193 Sterna hirundo

A191 Sterna sandvicensis

ROSPA0061 – Lacul Techirghiol Localizare - Judetul Constanta: Techirghiol (24%), Tuzla (2%) (v. Fig. 3.2.1)

Coordonate - N 44º 1' 35'' E 28º 35' 35''



Specii de importanta Europeana (in anexa I a Directivei 79/409/CEE)

A229 Alcedo atthis

A042 Anser erythropus

A029 Ardea purpurea

A024 Ardeola ralloides

A222 Asio flammeus

A021 Botaurus stellaris


A403 Buteo rufinus

A138 Charadriusalexandrinus



A031 Ciconia ciconia

A081 Circus aeruginosus

A082 Circus cyaneus


A083 Circusmacrourus

A038 Cygnus cygnus

A429 Dendrocopos syriacus

A027 Egretta alba

A026 Egretta garzetta

A098 Falco columbarius

A103 Falco peregrinus

A002 Gavia arctica

A131 Himantopus himantopus

A022 Ixobrychus minutus

A338 Lanius collurio

A339 Lanius minor

A176 Larus melanocephalus

A177 Larus minutus

A242 Melanocorypha calandra


A023 Nycticorax nycticorax

A071 Oxyura leucocephala

A019 Pelecanus onocrotalus

A393 Phalacrocorax pygmeus

A151 Philomachus pugnax

A140 Pluvialis apricaria


ROSPA0076 – Marea NeagraLocalizare - Judetul Constanta: Corbu (<1%), Marea Neagra (<1%) (Fig. 3.2.1)

Coordonate - N 44º 29' 6'' E 28º 52' 41''



Specii de importanta Europeana (in anexa I a Directivei 79/409/CEE)

A464 Puffinus yelkouan

A020 Pelecanus crispus

A038 Cygnus cygnus


A177 Larusminutus

A191 Sterna sandvicensis




A002 Gavia arctica

A001 Gavia stellata

A189 Gelochelidon nilotica

A180 Larus genei

A176 Larus melanocephalus


A170 Phalaropus lobatus


A190 Sterna caspia

A193 Sterna hirundo

3.3 Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor (prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a planului de protectie costiera mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitarIn tabelele 3.3.1 si 3.3.2 sunt prezentate conform Sit Natura 2000, habitattele si speciile, precum si suprafata, reprezentarea localizarea, populatia s.a, astfel:

Habitat Sit Natura 2000

Reprezentare (%)

Suprafata (ha)

Localizare

1110 Bancuri de nisip submerse de mica adancime

ROSCI0197 68 95,2 Habitate sedimentare infralitorale si circalitorale pana la 20m adancime, in mod exceptional si mai adanc

1140 Suprafete de nisip si mal descoperite la maree joasa

ROSCI0197 5 6 Habitate mediolitorale si supralitorale pe substrat sedimentar, inclusiv grosier (pietris, galeti, bolovani)


1170 Recifi ROSCI0197 27 37,8 Recifi geogeni (stancosi) sau biogeni, cu extindere din supralitoral pana in circalitoral

Tabel 2.3.1- Habitate

Specie Sit Natura 2000

Motivatie Populatie Localizare, ecologie

1349 Tursiops truncatus

ROSCI0197 Directiva Habitate, anexa II

Rezident Afalinul este prezent in zona marina romaneasca in sezonul cald, pe toata suprafata platoului continental. Patrunde si in Dunare. Prezent in toate siturile, se deplaseaza in grupuri familiale de 4-6 indivizi. Grupuri mari (50-150 indivizi) au fost observate in ROSCI0273 Cap Tuzla, vanand organizat bancurile de pesti migratori pelagici. Este cel mai sociabil fata de om si cel mai des observat.

1351 Phocoena phocoena

ROSCI0197ROSCI0094ROSCI0269

Directiva Habitate, anexa II

Rezident Marsuinul este o specie neritica (6 - 200m adancime) care patrunde si in Dunare si in lagune. In Romania populatiile sunt concentrate in apropierea coastei, unde hrana este mai abundenta si accesibila. Uneori este capturat accidental in plase de calcan. La apropierea iernii migreaza inspre zonele de iernare din Georgia si Turcia. Prezent in toate siturile.

4125 Alosa

ROSCI0197 Directiva Habitate, anexa

Pasaj Specie pelagica criofila. Adultii se apropie de




immaculata II tarm numai in timpul migratiei de reproducere, in februarie-aprilie cand este prezentain toate siturile. Puietul poate fi intalnit adesea in apele costiere.

4127 Alosa tanaica

ROSCI0197 Directiva Habitate, anexa II

Rezident Specia este prezenta in tot lungul coastei romanesti pentru cea mai mare parte a anului. Este o specie termofila care prefera apele costiere putin adanci. Prezenta constant in toate siturile.

2488 Acipenser stellatus

ROSCI0197 Directiva Habitate (alte anexe)

Rezident Specia este prezenta in tot lungul coastei romanesti. Adultii sunt mai frecvent intalnitiin fata gurilor Dunarii, in timp ce juvenilii sunt raspanditi pe tot platoul continental, mai ales in apropierea coastei.

2489 Huso huso


Rezident Specia este prezenta in tot lungul coastei romanesti. Adultii sunt mai frecvent intalniti in fata gurilor Dunarii, in timp ce juvenilii sunt raspanditi pe tot platoul continental, mai ales in apropierea coastei.

2553 Proterorhinus marmoratus


Rezident Guvid de mici dimensiuni, usor de recunoscut dupa tuburile nazale. Este o specie foarte frecventa in habitatele stancoase si in bancurile de midii. Frecvent intalnit in toate siturile.




2551 Pomatoschistus minutus


Rezident Guvid de mici dimensiuni, caracteristic habitatelor nisipoase de mica adancime. Prefera zonele curate, cu o buna stare de conservare.

2581 Pholas dactylus

Agigea Directiva HabitateConventia de la BernaConventia de la Barcelona

Rezident Moluste bivalve care perforeaza roca moale, sapand galerii in calcare, marne si argile. Se dezvolta numai in zonele cu substrat stancos natural si sunt vulnerabile la colmatare cu sedimente.

*** Donacilla cornea

ROSCI0197 Regional (Cartea Rosie a Marii Negre, BS TDA 2007)National (Lista Rosie)

Rezident Specia caracteristica mediolitoralului nisipos, indicatoare pentru o foarte buna calitate a mediului. Amenintata in toata Marea Neagra, in Romania mai supravietuieste doar in situl de la Eforie.

*** Donax trunculus

ROSCI0197 Regional (BS TDA 2007)National (Lista Rosie)

Rezident Specie caracteristica infralitoralului nisipos in conditii de hidrodinamism puternic. Amenintata in toata Marea Neagra, in Romania mai exista populatii dense doar in situl de la Eforie.

*** Ophelia bicornis

ROSCI0197 Regional (Cartea Rosie a Marii Negre, BS TDA 2007) National (Lista Rosie)

Rezident Specie caracteristica mediolitoralului nisipos, indicatoarepentru o foarte buna calitate a mediului. Amenintata in toata Marea Neagra, in Romania mai supravietuieste doar in




situl de la Eforie.Tabel 3.3.2- Specii

In situl ROSCI0197 – Plaja submersa Eforie Nord – Eforie Sud sunt prezente, conform formularului standard Natura 2000, urmatoarele habitate de importanta europeana:

1110 - Bancuri de nisip submerse de mica adancime Reprezentativitatea habitatului de interes comunitar conform fisei standard

Natura 2000 este apreciata a fi “reprezentativitate excelenta” (A);

Suprafata relativa (suprafata sitului acoperit de habitatul natural raportat la suprafata totala acoperita de acest tip de habitat natural in cadrul teritoriului national) ocupata de tipul 1110 este intre 2 si 15 % (B);

Evaluarea globala a valorii sitului din punct de vedere al conservarii tipului de habitat natural respectiv, conform fisei standard Natura 2000 este apreciata a fi buna (B);

Statutul de conservare al habitatelor, conform fisei standard Natura 2000, precum si a cercetarilor efectuate este: stare de conservare buna (B).

1140 Suprafete de nisip si mal descoperite la maree joasa Reprezentativitatea habitatului de interes comunitar conform fisei standard


Suprafata relativa (suprafata sitului acoperit de habitatul natural raportat la suprafata totala acoperita de acest tip de habitat natural in cadrul teritoriului national) ocupata de tipul 1140 este intre 2 si 15 % (B);


Statutul de conservare al habitatelor, conform fisei standard Natura 2000, precum si a cercetarilor efectuate este: stare de conservare buna (B)

1170 Recifi: Reprezentativitatea habitatului de interes comunitar conform fisei standard


Suprafata relativa (suprafata sitului acoperit de habitatul natural raportat la suprafata totala acoperita de acest tip de habitat natural in cadrul teritoriului national) ocupata de tipul 1170 este sub 2 % (C);.



Statutul de conservare al habitatelor, conform fisei standard Natura 2000, precum si a cercetarilor efectuate este: stare de conservare buna (B).

Suprafata dominanta este reprezentata de tipul 1110 - Bancuri de nisip submerse de mica adancime (cu numai 2 sub-tipuri), care ocupa cca 73% din sit. In partea sud-estica a sitului, la adancimi de maximum 10 m, o suprafata de cca 25% din sit este ocupata de sub-tipul 1170 – 9: Stanca infralitorala cu Mytilus galloprovincialis, cu un rol ecologic deosebit prin capacitatea de bioepurare a midiilor. Fauna este diversa, cuprinzand numeroase specii de spongieri, hidrozoare, polichete, moluste, crustacee si pesti, caracteristice numai acestui habitat, unele dintre ele fiind rare sau protejate.

Situl de protectie speciala - ROSPA0057 Lacul Siutghiol este singura zona situata in nord-vest fata de zona care urmeaza a fi supusa lucrarilor de amenajare. Lacurile Siutghiol si Tabacarie sunt situate la nord de Constanta si formeaza un complex lacustru datorita legaturii stranse care exista intre ele. Lacul Siutghiol, cu exceptia partii estice delimitate de cordonul maritim (lat de 300-600 m) pe care este situata statiunea Mamaia, prezinta o faleza cu inaltimi ce variaza intre 10 si 20 m. Datorita expunerii vanturilor de nord-est si a suprafetei mari de desfasurare pe oglinda apei, tarmul vestic si cel sudic este supus direct abraziunii lacustre care actioneaza intens. In partea nordica, datorita adapostului creat de faleza in calea vantului, s-a instalat o vegetatie de stuf, pe alocuri formand chiar plaur.

ROSPA0057 Lacul Siutghiol gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:

numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 32;

numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 43;

numar de specii periclitate la nivel global: 4.

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Falco vespertinus, Oenanthe pleschanka, Anthus campestris, Aythya nyroca.

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Branta ruficollis, Pelecanus onocrotalus, Phalacrocorax pygmaeus, Larus minutus, Sterna sandvicensis, Melanocorypha calandra, Sterna hirundo, Mergus albellus, Oenanthe pleschanka, Larus genei, Ardea purpurea,Circus aeruginosus, Lanius minor, Sterna albifrons, Calandrella brachydactyla, Ficedula parva, Chlidonias hybridus, Chlidonias niger,Ciconia ciconia,Egretta garzett,Alcedo atthis, Antus campestris, Aythya nyroca, Botaurus stellaris,Galerida cristata.

De asemenea, situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Larus ridibundus, Podiceps nigricollis, Fulica atra, Larus canus, Aythya fuligula, Aythya ferina.

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil candidat ca sit RAMSAR.


In ceea ce priveste posibilele vulnerabilitati ale sitului, acestea sunt reprezentate de turism de masa, sporturi nautice, pescuit, circulatie rutiera, habitare umana (Statiunea turistica Mamaia, Oras Constanta, Oras Ovidiu, Localitatea Mamaia Sat), s.a.

Situl de protectie speciala - ROSPA0061 Lacul Techirghiol. Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:




Situl este de asemenea important in perioada de migratie pentru urmatoarele specii: Larus minutus, Sterna albifrons, Philomachus pugnax, Larus melanocephalus, Pelecanus onocrotalus, Ciconia ciconia, Charadrius alexandrinu.

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Oxyura leucocephala, Branta ruficollis, Anser erythropus, Larus minutus, Phalacrocorax pygmaeus, Cygnus cygnus, Mergus albellus, Anser albifrons, Larus ridibundus, Podiceps nigricollis.

In ceea ce priveste posibilele vulnerabilitati ale sitului, acestea sunt reprezentate de o vulnerabilitate crescuta datorita activitatilor de pescuit, vanatoare/braconaj, precum si celor de turism si activitatilor agricole din zonele invecinate.

Situl de protectie speciala ROSPA0076 Marea Neagra. Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:




Situl este important doar in perioada de migratie si iernare pentru speciile: Pelecanus crispu, Branta ruficollis, Gelochelidon nilotica, Sterna albifrons, Larus minutus, Sterna sandvicensis, Cygnus cygnus, Larus melanocephalus, Mergus albellus, Sterna hirundo, Chlidonias hybridus,Gavia arctica, Phalaropus lobatus, Chlidonias niger, Gavia stellata, Larus genei, Mergus merganser, Larus cachinnans, Podiceps grisegena, Larus ridibundus, Phalacrocorax carbo, Anas strepera, Aythya ferina, Fulica atra, Bucephala clangula, Anas platyrhynchos, A. Penelope, Tachybaptus ruficollis, Larus fuscus, Podiceps cristatus, Aythya fuligula, Larus canus, Mergus serrator.

Perimetrul cuprins in proiect este reprezentat de o combinatie de habitate naturale reprezentate de habitate acvatice si de pajisti si habitate artificiale, antropizate reprezentate de terenuri agricole si zone urbane.

Distributia faunei este discontinua in zona de actiune a proiectului precum si in zonele adiacente, fiind in general restransa in anumite zone cu habitate naturale ramase nealterate sau supuse impactului antropic, restul zonelor antropizate fiind


reprezentative pentru specii de pasari comune, adaptate acestor tipuri de habitate, fara un interes faunistic deosebit.

3.4 Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate (suprafata, locatia, speciile caracteristice) si a relatei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate si distributia acestora

3.4.1 Habitate si specii marineIn zona de studiu sunt prezente mai multe tipuri de habitate costiere: zone submerse (infralitoral) cu ape de mica adancime, tarmuri nisipoase sau stancoase (mediolitoral), faleze litorale, platouri calcaroase. Dintre acestea, o atentie deosebita trebuie acordata habitatelor naturale de interes comunitar (SCI), specificate in Anexa I a Directivei Habitate, a caror conservare necesita desemnarea de Arii Speciale de Conservare (ASC). Pentru fiecare tip de habitat se va face o scurta descriere, cu precizarea asociatiilor vegetale caracteristice sau a speciilor caracteristice.

1110-3 nisipuri fine de mica adancimeSubstratul este alcatuit din nisipuri fine terigene si/sau biogene amestecate cu resturi de cochilii si galeti, dispuse de la tarm pana la izobata de 5-6 m.

In sectorul Mamaia Sud, Tomis Nord, Centru si Sud acest habitat adaposteste biocenoza nisipurilor fine cu Lentidium mediterraneum. Pe langa specia dominanta sunt caracteristice molustele Mya arenaria, Cerastoderma glaucum si Anadara inaequivalvis, crustaceii Crangon crangon, Liocarcinus vernalis si pestii Platichthys flesus si Pegusa lascaris.

In sectorul Eforie Nord, unde salinitatea este mai stabila, acest habitat adaposteste biocenoza cu Donax trunculus, care este caracterizata de populatii abundente ale acestei bivalve. Datorita hidrodinamismului ridicat, fauna asociata nu este foarte diversa: gasteropodul Cyclope neritea, crustaceii Liocarcinus vernalis si Diogenes pugilator, dar poate fi abundenta.

Valoare conservativa: foarte mare.

1110-4 nisipuri bine calibrateAcest habitat este dispus in imediata continuitate a nisipurilor fine de mica adancime, de la la 5-6 m pana la 8-10m adancime in nord (Mamaia) si 10-15m adancime in sud (Eforie). Substratul este alcatuit din nisip cu granulometrie omogena, mult mai putin afectat de agitatia valurilor. Continutul de silt al sedimentului creste cu adancimea.


Speciile caracteristice sunt molustele Chamelea gallina, Tellina tenuis, Anadara inaequivalvis, Cerastoderma glaucum, Cyclope neritea, Nassarius nitidus; crustaceii Liocarcinus vernalis si Diogenes pugilator, pestii Gymnammodytes cicerelus, Trachinus draco, Uranoscopus scaber, Callionymus sp., Pomatoschistus sp.

Valoare conservativa: foarte mare

1140-3 nisipuri mediolitoralePrezent pe toate plajele nisipoase de la litoralul romanesc. Ocupa fasia de nisip de la tarm, pe care se sparg valurile. In functie de gradul de agitatie al marii, aceasta poate fi mai larga sau mai ingusta, dar in Marea Neagra este oricum limitata datorita amplitudinii neglijabile a mareelor. Nisipul este afanat, grosier si amestecat cu resturi de cochilii si pietricele.

Specia caracteristica pentru plajele din sudul sectorului de lucru (Eforie Nord) este bivalva Donacilla cornea, iar pentru plajele din nord (Mamaia, Tomis) amfipodul Euxinia maeoticus.

Valoare conservativa: foarte mare.

1170-8 Stanca infralitorala cu alge fotofileIncepe imediat sub etajul mediolitoral inferior, acolo unde emersiunile sunt doar accidentale, si se intinde pana la limita inferioara a raspandirii algelor fotofile si a fanerogamelor marine. Aceasta limita inferioara este conditionata de patrunderea luminii si deci extrem de variabila in functie de topografie si de claritatea apei. In general, la litoralul romanesc aceasta limita este in jur de 10-15m adancime, dar in zonele cu turbiditate ridicata poate fi sub 1m.

Substratul stancos cuprins intre aceste limite este acoperit cu populatii bogate si variate de alge fotofile. Cuprinde numeroase faciesuri diferentiate dupa asociatiile algale dominante, care variaza in functie de sezon.

Acest habitat espe prezent in sectoarele de lucru Tomis Nord, Centru si Sud, dar este puternic degradat datorita impactului antropic preexistent si nu prezinta nicio valoare pentru conservare.

3.4.2 AvifaunaIn zona de studiu putem distinge urmatoarele tipuri de habitate avifaunistice:

Marea Neagra. Este vorba de suprafata de apa libera a marii situata in apropierea tarmului. Aici pot gasi adapost specii de pasari bune inotatoare sau bune zburatoare, apartinand ordinelor Gaviiformes, Podicipediformes, Anseriformes, Charadriiformes si specia Fulica atra. Desigur, acesta nu este un loc de reproducere, este doar un loc de odihna si hranire;

Plaja marina. Exista o serie intreaga de plaje in zona studiata. Ele sunt locuri bune de hranire si stationare pentru speciile de Charadriiformes (limicole, pescaresti si chire). Ar fi trebuit sa fie si locuri bune de cuibarit pentru aceste


specii, dar din cauza turistilor si a altor activitati antropice, practic, plajele nu pot fi folosite pentru cuibarit;

Lacurile litorale. Mai mult sau mai putin influentate de activitatea oamenilor, lacurile sunt excelente habitate pentru o gama larga de specii de pasari. Practic, aici vom putea intalni mai multe ecosisteme, de la plaje, stufarisuri, suprafete de apa libere sau tufarisuri de pe mal, locuri bune pentru pasari atat pentru cuibarit, cat si pentru popas sau hranire. Mentionam doar Lacul Techirghiol (Banica, G., 1996) si Siutghiol;

Habitatul antropic. Aici se pot intalni specii de pasari caracteristice localitatilor si porturilor. Au un aport deloc de neglijat, mai ales ca unele specii au trecut destul de recent la cucerirea acestui nou teritoriu, cum ar fi Larus cachinnans, specie cuibaritoare in orasele de la litoralul romanesc.

Pasarile oaspeti de varaCa urmare a monitorizarii efectuate s-au identificat 76 specii de pasari oaspeti de vara (inclusiv cele sedentare) in zona de studiu si zone adiacente, majoritatea fiind reprezentata de specii comune cu o larga raspandire in cadrul tabloului avifaunistic din Romania.

In ceea ce priveste prezenta speciilor de pasari cuibaritoare pentru care sunt importante siturile Natura 2000 ROSPA0057 Lacul Siutghiol, ROSPA0061 Lacul Techirghiol si ROSPA0076 Marea Neagra din totalul celor trei situri SPA, doar unul dintre acestea are importanta pentru populatiile cuibaritoare ale unor specii de pasari de interes comunitar, astfel ca s-a analizat inclusiv prezenta si densitatea populatiilor acestor specii in cadrul zonei de studiu (tab. 3.4.2.1).

Specia cuibaritoare in SPA

Specia in zona de studiu Habitat prielnic cuibarituluiOaspete de vara Cuibaritoare

Anthus campestris √ √ DaAythya nyroca √ x DaFalco vespertinus x x NuOenanthe pleschanka x x Nu

Tabel 3.4.3.1- Specii identificate in zona de studiu

In zona de studiu au fost identificate 25 de specii cuibaritoare din totalul celor 76 de specii, dintre acestea doar 15 specii facand parte din Anexa 1 a Directivei Pasari (Tab. 3.5.2 si 3.7.2).

Astfel, se poate observa ca din totalul celor 4 specii mentionate ca fiind cuibaritoare in cadrul celor trei situri SPA, doar o specie a fost identificata ca si cuibaritoare in zona de studiu si doua specii au fost identificate in zona de studiu din totalul celor patru, o specie nefiind identificata deloc. De asemenea, habitatele identificate in zona de studiu sunt prielnice cuibaritului doar pentru doua din totalul celor patru specii de


interes comunitar mentionate ca fiind cuibaritoare in cadrul celor doua situri SPA, fapt ce explica si lipsa prezentei acestor specii in zona de studiu (v. Tab 3.4.3.1).

Un aspect important este acela ca in zona de studiu precum si in zonele situate in jurul acesteia nu sunt prezente colonii ale unor specii de pasari de mari dimensiuni cum ar fi pelicanii, starcii etc., deoarece acestea sunt strict limitate de prezenta unor intinderi mari de apa si vegetatie specifica (galerii de salcii) care nu se regasesc in zona de studiu.

In schimb exista specii, cum ar fi starcii, care cuibaresc in zona de studiu insa nu formeaza colonii mari sau colonii mixte, asa cum este cazul in Delta Dunarii, in principal datorita absentei unor habitate prielnice care sa asigure aceasta posibilitate. Aceste populatii cuibaritoare sunt relativ izolate si se restrang la habitatele acvatice din zona de studiu care este reprezentata de lacurile litorale, izolate intre ele de aglomerarile urbane.

In cazul primei categorii, desi in zona de studiu ar putea fi prezente animale care reprezinta o potentiala sursa de hrana, numarul pasarilor rapitoare care utilizeaza aceasta zona ca una de hranire este extrem de redus, aproape inexistent, din urmatoarele motive:

Absenta sau prezenta in numar extrem de mic a unor specii precum popandaul, care prezinta sursa principala de hrana;

Deranj destul de mare in zona datorita activitatilor umane practicate;

Distanta relativ mare a acestei zone fata de arealul de cuibarit;

Prezenta unor arealuri de hranire optime in alte zone;

Nu sunt specii coloniale ci solitare.

In cazul berzelor, acestea prefera cu precadere zonele situate de-a lungul cordonului inundabil al Dunarii, zone in care pot fi intalnite intre 5 si 15 cuiburi intr-o singura localitate (cum este cazul unor localitati precum Isaccea, Revarsarea din Jud. Tulcea). De mentionat este faptul ca berzele cuibaresc aproape exclusiv in interiorul localitatilor pe stalpi sau cosurile caselor, iar datorita particularitatilor amplasamentului, precum si lipsei unor localitati in imediata vecinatate a acestuia, prezenta berzelor este posibila doar pe parcursul migratiei, fapt dovedit si ca urmare a monitorizarii zonei.

Ca urmare a acestor particularitati si anume lipsa unor colonii de pasari, potentialul foarte scazut al zonei ca zona de hranire, nu a fost identificat niciun traseu semnificativ de deplasare intre zonele de cuibarit si hranire.

Pasarile de pasaj (migratia)Cea de-a doua categorie tinta de pasari pentru zona de studiu este cea a pasarilor migratoare care pot tranzita zona de studiu pe parcursul pasajului de primavara sau toamna.

Migratia pasarilor, ca fenomen biologic, a fost observata cu mult timp in urma si a fost studiata de oameni de stiinta din diverse domenii. Determinate in primul rand de absenta hranei specifice, multe specii de pasari efectueaza deplasari regulate pe


intreaga durata a vietii lor; migratia pasarilor nu este in mod necesar rezultatul temperaturilor scazute, penajul fiind un foarte bun izolator termic. Aceste deplasari prezinta particularitati in functie de specie, iar unul dintre cele mai interesante detalii cu privire la migratie este distanta pe care unele pasari le efectueaza intr-un timp relativ scurt.

La noi in tara, o serie de specii sunt prezente de primavara pana toamna, asa numitii “oaspeti de vara”, care cuibaresc toamna. Aceste specii incep migratia, deplasandu-se inspre sud, spre zona ecuatoriala, unde oferta trofica este relativ constanta tot timpul anului, sau in emisfera sudica. Alte specii sunt prezente la noi numai pe parcursul iernii. De regula, aceste specii cuibaresc in nord si venirea iernii le determina sa se deplaseze spre sud in cautarea hranei.

Exista de asemenea specii al caror areal de cuibarire se suprapune cu cartierul de iernare, aceste specii fiind prezente in aceleasi zone pe tot parcursul anului. Unele specii sunt migratoare in adevaratul sens al cuvantului, adica intreaga populatie a acestora se deplaseaza sezonier in alta zona sau regiune geografica, altele fiind partial migratoare (unele exemplare raman in arealul de cuibarire, altele se deplaseaza in diverse zone geografice).

De regula, durata migratiei este mai scurta primavara decat toamna pentru majoritatea speciilor de pasari, determinata mai ales de instinctul de reproducere. Unele specii migreaza izolat, altele (cele mai cunoscute noua, cum ar fi gastele, ratele, berzele, randunelele) se aduna in grupuri mari in perioada premergatoare plecarii si migreaza in formatii specifice.

Pasarile reprezinta bioindicatori extrem de valorosi pentru analiza detaliata a ecosistemelor. Migratia acestora este un fenomen complex, neelucidat inca pe deplin, care insa ofera raspunsuri esentiale pentru aprecierea evolutiei starii ecosistemelor si a mediului,in general. Prin faptul ca sunt prezente in mai multe tari pe parcursul vietii lor ca indivizi, pasarile migratoare reprezinta un fond natural comun ce intra in componenta mai multor ecosisteme, iesind astfel in evidenta necesitatea protectiei lor. In acest sens, de-a lungul timpului s-au conturat la nivel international o serie de acte legislative care prevad masurile necesare protectiei pasarilor migratoare, de exemplu: Conventia de la Berna, AEWA, Directiva Pasari. Aceste acte legislative au fost ratificate si de Romania.

Ruta de migratie Via Pontica, impreuna cu ruta Trans Iberica, reprezinta una dintre cele mai semnificative rute de migratie din Europa. De-a lungul coastei Marii Negre si a Dobrogei acum aproximativ 12 000 de ani a luat nastere stravechea cale de migratie Via Pontica. Pasarile care cuibareau si populau aproximativ jumatate din suprafata Europei folosesc aceasta ruta de migratie.

Studiile efectuate asupra migratiei pasarilor diurne au demonstrat ca incepand cu luna august si continuand in septembrie, de-a lungul Dobrogei si a coastei Marii Negre trec in pasaj pana la 300 000 de berze albe (Ciconia ciconia) ce reprezinta aproximativ 60% din populatia europeana a acestei specii, pana la 37 228 de pelicani albi (Pelecanus onocrotalus), 4570 de berze negre (Ciconia nigra), aproximativ 30,660 de sorecari comuni (Buteo buteo), peste 23,000 de viespari (Pernis apivorus), 25,769 acvile aipatoare mici (Aquila pomarina), peste 3000 de soimuleti de seara (Falco vespertinus).


Un numar semnificativ de specii periclitate pe plan mondial utilizeaza aceasta ruta de migratie (Via Pontica): acvila de camp (Aquila heliaca), carstelul de camp (Crex crex), pelicanul cret (Pelecanus onocrotalus), acvila tipatoare mare (Aquila clanga), vanturelul mic (Falco naumanni), eretele alb (Circus macrourus) si altele. Pe langa speciile de pasari mari aceeasi ruta este utilizata de sute de mii de paseriforme sau alte specii cu zbor activ. In total, aproximativ 379 specii de pasari pot fi intalnite in Dobrogea si de-a lungul coastei Marii Negre pe perioada migratiei.

Daca, de exemplu, Dunarea a inceput sa creasca inca din timpul iernii si ofera pasarilor de apa posibilitati de trai si de repaus in lunca, atunci pasajul se imparte cam in regiunea lacurilor din sudul Constantei si o mare parte a pasarilor de apa invadeaza regiunea inundabila a Dunarii, de la Calafat pana in Insula Brailei. Acelasi lucru se poate intampla si toamna, daca apele sunt mari.

De interes pentru zona Dobrogei sunt urmatoarele rute:

Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci;

Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani;

Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa central-nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii;

Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii.

Pentru aceste specii de pasari migratoare s-au implementat si utilizat metode diferite de monitorizare care sa poata reda toate particularitatile de pasaj (directii de deplasare, culoare de migratie, comportament etc.). Principala metoda de lucru utilizata a fost cea a punctelor fixe deoarece aceasta metoda poate asigura colectarea de date ce permit stabilirea dinamicilor migrationale.

In acest sens au fost alese trei puncte cheie care sa acopere intreaga zona de studiu in vederea identificarii directiilor si culoarelor de pasaj preferate de speciile de pasari. Perioadele de monitorizare au fost astfel selectate incat sa surprinda perioadele de varf al migratiei in vederea stabilirii importantei eventualelor rute de migratie ce traverseaza zona de studiu. In figura de mai jos (Fig. 3.4.1) se poate observa dinamica migratiei pe teritoriul Dobrogei, dinamica ce releva faptul ca perimetrul proiectului este situat de-a lungul rutei de migratie litorale caracteristica speciilor de pasari acvatice, fiind inregistrate 34 de specii migratoare de-a lungul zonei de studiu, cu o medie zilnica de 633 de exemplare (variind intre un minim de 273 si un maxim de 1090 exemplare) numar ce pentru perioada migratiei este relativ mediu ce este comparativ cu rutele principale unde se pot observa peste 1000 de exemplare si care demonstreaza ca zona de sudiu are importanta din punct de vedere al migratiei in principal pentru speciile de pasari adaptate ecosistemelor acvatice si care utilizeaza cordonul litoral in acest sens.


De asemenea, specii de pasari de mici dimensiuni, care migreaza dinspre largul marii din directia nord-est, ating tarmul in zona grindului Chituc dupa care migreaza de asemenea de-a lungul cordonului litoral, insa in majoritate pe perioada noptii, fapt ce reprezinta o piedica in estimarea efectivelor complete care migreaza de-a lungul cordonului litoral, dar care pot fi evaluate comparativ cu efectivele care migreaza dinspre largul marii (70 de kilometri in larg), si care au putut fi estimate pana la efective de 15.000 de exemplare / noapte (Marian Cirnat – date personale 2007, 2008, 2009). Astfel, se poate concluziona ca zona de studiu se suprapune unei rute principale de migratie a pasarilor acvatice dar si a altor grupari de pasari, inclusiv paseriforme, astfel ca aceasta are o importanta deosebita in acest sens, dupa cum reiese si in imaginea de mai jos (Fig. 3.4.1):

Figura 3.4.1 -Dinamica migratiei pasarilor migratoare in Dobrogea

Astfel, deoarece perimetrul se suprapune cu o ruta principala de migratie, s-au identificat efective destul de mari de pasari migratoare, iar cele prezente tranziteaza zona de studiu la altitudini cuprinse intre 5 si 200 de metri.

In ceea ce priveste speciile migratoare care tranziteaza zona de studiu, acestea urmeaza directia N → S, fapt ce demonstreaza ca sunt pasari care utilizeaza culoarul Delta Dunarii – Dealul Mare – Dealul Denis Tepe – Padurea Babadag (ruta Via Pontica sau drumul pontic) dar si specii care utilizeaza rutele de deasupra deltei, spre complexul lagunar Razim-Sinoie, grindul Chituc si ulterior de-a lungul zonei litorale.

Datorita suprafetei relativ mari a zonei de studiu s-au ales trei puncte fixe din care s-a efectuat monitorizarea migratiei, acestea asigurand o buna acoperire atat a zonei perimetrului propus cat si a zonelor adiacente. Aceste puncte sunt schitate ca puncte galbene in imaginea de mai jos (Fig. 3.4.2), acoperind ambele extreme ale perimetrului si asigurand in acelasi timp o excelenta vizibilitate asupra habitatelor acvatice invecinate. Sagetile galbene indica directia de pasaj a pasarilor migratoare identificate in zona de studiu. Majoritatea exemplarelor migratoare tranziteaza zona


de studiu la altitudini cuprinse fie intre 5 – 25 metri sau 100 – 200 de metri. De mentionat este si faptul ca punctele fixe de monitorizare a migratiei au fost astfel alese incat sa fie in apropierea apei, pentru a putea identifica eventuale pasaje ale unor specii de pasari adaptate ecosistemelor acvatice si pentru care siturile SPA sunt considerate importante, deplasarile in cadrul pasajului ale acestora fiind cu predilectie pe directia N → S.

Figura 3.4.2 -Dinamica migratiei pasarilor migratoare in zona de studio

Speciile de pasari de pasaj identificate ca urmare a monitorizarii sunt mentionate in tabelul cu lista speciilor de pasari identificate in zona de studiu (Tabel 3.4.2.2).

In ceea ce priveste speciile de pasari de pasaj pentru care sunt importante siturile Natura 2000, s-au efectuat monitorizari in vederea determinarii prezentei / absentei lor in cadrul zonei de studiu, iar in urma acestora s-au obtinut urmatoarele date:

Specia migratoare in SPA Specia migratoare in zona de studiu

Ruta de migratie prielnica

Alcedo atthis x Da

Anthus campestris x Da

Ardea purpurea √ Da

Aythya nyroca x Da

Botaurus stellaris x Da

Branta ruficollis x Nu

Calandrella brachydactyla x Nu


Specia migratoare in SPA Specia migratoare in zona de studiu

Ruta de migratie prielnica

Charadrius alexandrinus x Da

Chlidonias hybridus √ Da

Chlidonias niger √ Da

Ciconia ciconia √ Da

Circus aeruginosus √ Da

Egretta garzetta x Da

Ficedula parva x Da

Galerida cristata x Nu

Gelochelidon nilotica x Da

Lanius minor x Nu

Larus genei x Da

Larus melanocephalus √ Da

Larus minutus √ Da

Larus ridibundus √ Da

Melanocorypha calandra x Nu

Mergus albellus x Da

Oenanthe pleschanka x Nu

Pelecanus crispus x Da

Pelecanus onocrotalus √ Da

Phalacrocorax pygmaeus √ Da

Phalaropus lobatus x Da

Philomachus pugnax √ Da

Puffinus yelkouan x Nu

Sterna albifrons x Da

Sterna caspia x Da

Sterna hirundo √ Da

Sterna sandvicensis √ DaTabel 3.4.2.2- Speciile de pasari de migratoare identificate in zona de studiu

Astfel, se poate observa ca din totalul de 34 de specii importante pentru migratie doar 13 specii au fost identificate ca specii migratoare in zona de studiu, majoritatea fiind specii adaptate ecosistemelor acvatice. De altfel, din totalul celor 34 de specii


importante pentru siturile SPA, doar 26 sunt specii adaptate ecosistemelor acvatice, celelalte specii fiind caracteristice altor habitate, slab reprezentate in zona de studiu. In ceea ce priveste ruta de migratie, aceasta este prielnica pentru 27 specii din totalul de 34, specii care coincid cu cele adaptate ecosistemelor acvatice, fapt ce dovedeste inca o data importanta acestei rute de migratie in special pentru speciile de pasari adaptate ecosistemelor acvatice.

Dintre pasarile care ierneaza pe teritoriul Dobrogei cea mai mare importanta o prezinta populatiile de gaste care ierneaza in numar semnificativ pe teritoriul Dobrogei, iar dintre acestea, gasca cu gat rosu (Branta ruficollis) este specia cea mai semnificativa, fiind periclitata pe plan mondial.

In ceea ce priveste speciile de pasari oaspeti de iarna pentru care sunt importante siturile Natura 2000, s-au efectuat monitorizari in vederea determinarii prezentei/ absentei lor in cadrul zonei de studiu, iar in urma acestora s-au obtinut urmatoarele date (Tabelul 3.4.2.3):

Oaspeti de iarna in SPA Oaspeti de iarna in zona de studiu

Zona de iernat prielnica

Anas penelope x NuAnas platyrhynchos √ DaAnas strepera x NuAnser albifrons √ DaAnser erythropus x NuAythya ferina √ DaAythya fuligula √ DaAythya marila x NuBranta ruficollis √ DaBucephala clangula x DaCygnus cygnus x NuFulica atra √ DaGavia arctica √ DaGavia stellata x DaLarus cachinnans √ DaLarus canus √ DaLarus fuscus √ DaLarus minutus x DaLarus ridibundus √ DaMergus albellus x DaMergus merganser x DaMergus serrator x DaOxyura leucocephala x Da


Phalacrocorax carbo √ DaPhalacrocorax pygmaeus √ DaPodiceps cristatus √ DaPodiceps grisegena x NuPodiceps nigricollis √ DaTachybaptus ruficollis x Nu

Tabel 3.4.2.3- Speciile de pasari oaspeti de iarna monitorizate in zona de studiu

Astfel, se poate observa ca din totalul de 29 de specii importante pentru siturile Natura 2000, toate sunt exclusiv specii adaptate habitatelor acvatice, astfel ca habitatele din zona de studiu sunt prielnice pentru majoritatea acestora, mai precis pentru 22 de specii, restul fiind specii care nu au ca si cartier de iernare traditional zona Dobrogei, fiind prezente doar accidental in zona. Din totalul acestor 29 de specii, au fost identificate ca oaspeti de iarna in zona de studiu doar 15 specii. Oricum, si in cazul speciilor neidentificate in zona de studiu, nu este exclusa posibilitatea prezentei lor, astfel ca functie de factorii climatici la nivel european poate fi posibila prezenta lor in zona de studiu.

3.5 Statutul de conservare a speciilor de interes comunitar

Nr. Denumirea stiintifica a speciei Cod Conventie Statut IUCN regional (Romania)

1. Tursiops truncatus (Montagu, 1821)

1349 Directiva Habitate, anexa II

EN (Endangered)

2. Phocoena phocoena (Linnaeus, 1758)


EN (Endangered

3. Alosa immaculata (Bennett, 1835) 4125 Directiva Habitate, anexa II

LC (Least Concern)

4 Alosa tanaica (Grimm, 1901) 4127 Directiva Habitate, anexa II

LC (Least Concern)

5. Acipenser gueldenstaedtii (Brandt & Ratzeburg, 1833)

2487 Directiva Habitate, anexa V

EN (Endangered)

6. Acipenser stellatus (Pallas, 1771) 2488 Directiva Habitate, anexa V

EN (Endangered)

7. Huso huso (Linnaeus, 1758) 2489 Directiva Habitate, anexa V

VU (Vulnerable)

8. Pomatoschistus minutus (Pallas, 1770)


LC (Least Concern)

9. Proterorhinus marmoratus (Pallas, 1811)


LC (Least Concern)

10. Pholas dactylus (Linnaeus, 1758) 2581 -Directiva Habitate, anexa CR (Critically


Nr. Denumirea stiintifica a speciei Cod Conventie Statut IUCN regional (Romania)

V-Conventia de la Berna, anexa II-Conventia de la Barcelona, anexa II

Endangered)

11. Donacilla cornea (Poli, 1791) *** -Black Sea Red Book 1999-Black Sea Transboundary Analysis 2007- Lista Rosie a Speciilor Marine din Romania

CR (Critically Endangered)

12. Donax trunculus (Linnaeus, 1758) *** -Black Sea Transboundary Analysis 2007-Lista Rosie a Speciilor Marine din Romania

VU (Vulnerable)

13. Ophelia bicornis (Savigny in Lamarck, 1818)

*** -Black Sea Transboundary Analysis 2007- Lista Rosie a Speciilor Marine din Romania

CR (Critically Endangered)

Tabel 3.5.1- Specii marine

Denumire stiintifica Anexa I – Directiva Pasari

Cod Euring Statut de conservare

Gavia arctica √ GAVARC SPEC 3Tachybaptus ruficollis TACRUF NON-SPECPodiceps cristatus PODTUS NON-SPECPodiceps nigricollis PODNIG NON-SPECPelecanus onocrotalus √ PELONO SPEC 3Pelecanus crispus √ PELCRI SPEC 1Phalacrocorax carbo PHACAR NON-SPECPhalacrocorax aristotelis PHAARI NON-SPECEPhalacrocorax pygmaeus √ PHAPYG SPEC 1

Ardea cinerea ARDCIN NON-SPEC




Ardea purpurea √ ARDPUR SPEC 3Ardea alba √ ARDALB NON-SPECEgretta garzetta √ EGRGAR NON-SPECArdeola ralloides √ ARDRAL SPEC 3Nycticorax nycticorax √ NYCNYC SPEC 3Ixobrychus minutus √ IXOMIN SPEC 3Botaurus stellaris √ BOTSTE SPEC 3Ciconia ciconia √ CICCIC SPEC Cygnus olor CYGOLO NON-SPECEAnser albifrons ANSALB NON-SPECAnser anser ANSANS NON-SPECBranta ruficollis √ BRARUF SPEC 1WTadorna tadorna TADTAD NON-SPECAnas strepera ANASTR SPEC 3Anas platyrhynchos ANAPLA NON-SPECAythya ferina AYTFER SPEC 2Aythya nyroca √ AYTNYR SPEC 1Aythya fuligula AYTFUL SPEC 3Circus aeruginosus √ CIRAER NON-SPECCircus cyaneus √ CIRCYA SPEC 3Circus macrourus √ CIRMAC SPEC 1Circus pygargus √ CIRPYG NON-SPECEAccipiter nisus ACCNIS NON-SPECAccipiter brevipes √ ACCBRE SPEC 2Buteo buteo BUTBUT NON-SPECButeo vulpinus BUTVUL NON-SPECButeo rufinus √ BUTRUF SPEC 3Aquila pomarina √ AQUPOM SPEC 2Falco tinnunculus FALTIN SPEC 3Falco vespertinus √ FALVES SPEC 3Falco subbuteo FALSUB NON-SPECPerdix perdix PERPER SPEC 3Coturnix coturnix COTCOT SPEC 3Phasianus colchicus PHACOL NON-SPEC




Gallinula chloropus GALCHL NON-SPECFulica atra FULATR NON-SPECCharadrius alexandrinus √ CHAALE SPEC 3Calidris alba CALALB NON-SPECCalidris minuta CALMIN NON-SPECPhilomachus pugnax √ PHIPUG SPEC 2Stercorarius parasiticus STEPAR NON-SPECLarus canus LARCAN SPEC 2Larus fuscus LARFUS NON-SPECELarus cachinnans LARCAC NON-SPECELarus ridibundus LARRID NON-SPECELarus genei √ LARGEN SPEC 3Larus melanocephalus √ LARMEL NON-SPECELarus minutus √ LARMIN SPEC 3Sterna sandvicensis √ STESAN SPEC 2Sterna hirundo √ STEHIR NON-SPECSterna albifrons √ STEALB SPEC 3Chlidonias hybridus √ CHLHYB SPEC 3Chlidonias niger √ CHLNIG SPEC 3Columba livia COLLIV NON-SPECStreptopelia decaocto STRDEC NON-SPECCuculus canorus CUCCAN NON-SPECApus apus APUAPU NON-SPECAlcedo atthis √ ALCATT SPEC 3Merops apiaster MERAPI SPEC 3Coracias garrulus √ CORGAR SPEC 2Upupa epops UPUEPO SPEC 3Melanocorypha calandra √ MELCAL SPEC 3

Galerida cristata GALCRI SPEC 3Alauda arvensis ALAARV SPEC 3Hirundo rustica HIRRUS SPEC 3Delichon urbica DELURB SPEC 3Motacilla alba MOTALB NON-SPEC




Motacilla flava MOTFLA NON-SPECAnthus campestris √ ANTCAM SPEC 3Acrocephalus agricola ACRAGR NON-SPECAcrocephalus scirpaceus ACRSCI NON-SPECE

Acrocephalus arundinaceus ACRARU NON-SPEC

Hippolais pallida HIPPAL SPEC 3Oenanthe oenanthe OENOEN SPEC 3Lanius collurio √ LANCOL SPEC 3Lanius minor √ LANMIN SPEC 2Pica pica PICPIC NON-SPECCorvus monedula CORMON NON-SPECECorvus frugilegus CORFRU NON-SPECCorvus cornix CORNIX NON-SPECEPastor roseus PASROS NON-SPECSturnus vulgaris STUVUL SPEC 3Emberiza schoeniclus EMBSCH NON-SPECMiliaria calandra MILCAL SPEC 2Carduelis chloris CARCHL NON-SPECECarduelis carduelis CARCAR NON-SPECPasser domesticus PASDOM SPEC 3Passer montanus PASMON SPEC 3

Tabel 3.5.2 -Specii de pasari

Statutul European de Periclitare:Clasificarea speciilor de păsări de interes european (SPEC, Fig. 3.5.1)


Figura 3.5.1

Ins – Date insuficiente Specie suspectata de a fi incadrata ca Localizata, In Declin, Rara, Vulnerabila sau Periclitata, dar nu exista date suficiente pentru atribuirea unui Statut European de Periclitare, chiar si provizoriu.

Categoriile urmatoare sunt evidentiate in ordinea crescatoare a gradului de periclitare.

V –Vulnerabila Oricare din urmatoarele:

Populatie cu un declin semnificativ si care contine mai mult de 10,000 perechi cuibaritoare sau 40,000 de pasari iarna;

Populatie cu un declin moderat si populatie care contine mai putin de 10,000 perechi cuibaritoare, si nu este la limita unei populatii mai mari ne-europeana;

Populatie care nu prezinta un declin semnificativ sau moderat, dar contine mai putin de 2,500 de perechi cuibaritoare si nu este la limita unei populatii mai mari ne-europeana

E – Periclitata Oricare din urmatoarele:

Populatie cu un declin semnificativ (a se vedea Tabelul 3), care contine mai putin de 10,000 perechi cuibaritoare si nu este la limita unei populatii mai mari ne-europeana, sau populatie care contine mai putin de 40,000 de pasari iarna;


Populatie cu un declin moderat si populatie care contine mai putin de 250 perechi cuibaritoare, si nu este la limita unei populatii mai mari ne-europeana, sau, populatie europeana de iarna sau intreaga populatie de pasaj mai mica de 10,000 de pasari;

Populatie care nu prezinta un declin semnificativ sau moderat, dar contine mai putin de 2,500 de perechi cuibaritoare si nu este la limita unei populatii mai mari ne-europeana sau, populatie europeana de iarna sau intreaga populatie de pasaj mai mica de 1000 de pasari, si deci supusa unui pericol datorita susceptibilitatii populatiilor mici fata de factorii descrisi.

S –Stabila Populatie de mai mult de 10,000 perechi cuibaritoare sau 40,000 de pasari iarna, si care nu prezinta nici declin semnificativ sau moderat nici nu sunt localizate. Speciile cu populatii stabile au un Statut Favorabil de Conservare.

L –Localizata Populatie de mai mult de 10,000 perechi cuibaritoare sau 40,000 de pasari iarna, si care nu prezinta un declin semnificativ sau moderat, dar cu mai mult de 90% din populatie care se regaseste doar in 10 sau mai putine locatii (Arii de Importanta Avifaunistica).

D –In declin Populatie cu un declin moderat si care contine mai mult de 10,000 perechi cuibaritoare sau 40,000 de pasari iarna.

R – Rara Populatie care nu prezinta un declin semnificativ sau moderat, dar care contine mai putin de 10,000 perechi cuibaritoare si nu este la limita unei populatii mai mari ne-europeana; sau, populatia europeana de iarna sau intreaga populatie de pasaj este mai mica de 40,000 de pasari, si deci, datorita susceptibilitatii populatiilor mici, sunt in pericol de:

distrugerea structurii sociale;

pierderea diversitatii genetice;

Toate limitele populatiilor se refera la estimarile minime ale acestora.

O categorie pentru Statutul European de Periclitare este desemnata si pentru speciile SPEC 1, dar aceste specii nu sunt dependente de aceasta categorie in vederea clasificarii SPEC(Tab. 3.5.2).

Criteriu: Dimensiunea/Trendul populatiei europene

< 250 perechi < 2,500 perechi

< 10,000 perechi > 10,000 perechi

Declin semnificativ PERICLITATA PERICLITATA PERICLITATA VULNERABILADeclin moderat PERICLITATA PERICLITATA VULNERABILA IN DECLIN


Fara declin PERICLITATA VULNERABILA RARA STABILA

Tabel 3.5.2 -Lista criteriilor si a categoriilor Statutului European de Periclitare a speciilor de pasari

In completare, speciile care au mai mult de 10,000 de perechi in Europa sunt categorisite ca fiind LOCALIZATE daca mai mult de 90% din populatie se regaseste doar in 10 locatii sau mai putine.

Nota:

Criteriile pentru populatiile din sezonul de iarna folosesc niveluri ale populatiilor de pasaj de mai putin de 1,000, 10,000, si 40,000 de exemplare ca si echivalente pentru datele din tabel, respectiv 250, 2,500 si 10,000 folosite pentru speciile cuibaritoare. Datorita datelor inadecvate pentru majoritatea speciilor de pasari, declinul populatiilor de iarna este luat in considerare doar pentru Anatidae, Haematopodidae, Charadriidae si Scolopacidae.

3.6 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de managementSitul Natura 2000 ROSPA0061 Lacul Techirghiol se afla in custodia Directiei Apelor Dobrogea Litoral, SOR si Primaria Techirghiol, existand si un plan de management dezvoltat pentru aceasta zona.

Situl Natura 2000 ROSPA0057 Lacul Siutghiol – este proprietate de stat (domeniul public al statului – cnf. HG 2060/2004 in custodia Asociatiei BlackSea SPA; nu exista nici un plan de management.

Situl Natura 2000 ROSPA0076 Marea Neagra – zona marina de coasta de la nord spre sudul litoralului este proprietate de stat publica, sub custodia SC Eurolevel SRL, fara a exista plan de management elaborat pentru aceasta zona.

Situl ROSCI0197 – Plaja submersa Eforie Nord – Eforie Sud are un custode din 2010 (SC Eurolevel SRL), nu are un plan de management aprobat (fiind in curs de elaborare). Principalele obiective de conservare sunt insa cunoscute, fiind indisolubil legate de motivele pentru carea fost desemnat situl:

conservarea cu prioriate a habitatelor 1140-3 si 1110-3, care ating aici cea mai buna stare de conservare ssi cea mai mare reprezentativitate din Romania;

conservarea speciilor caracteristice Donacilla cornea si Donax trunculus.

3.7 Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitorTabel 3.7.1 - Starea actualã de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar

ARIA PROTEJATA

DIVERSITATE UNICITATE STARE DE CONSERVARE

VULNERABILITATI

ROSCI 0197 Plaja

medie - singurul loc din Romania unde

foarte buna, in special pentru

- constructii hidrotehnice de


submersa de la Eforie

mai exista mediolitoralul nisipos cu Donacilla cornea-singurul loc din Romania unde mai exista populatii importante ale bivalvei Donax trunculus-singura plaja din sudul litoralului neafectata de constructii hidrotehnice

1140-3 si 1110-3

natura sa altereze hidrodinamismul si circulatia sedimentara naturala- deversari de apa dulce si/sau poluata din portul de agrement-turism intensiv

Tabel 3 -Starea actuala de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar

In tabelul de mai jos sunt prezentate speciile de pasari identificate in zona de studiu (perimetru si zone adiacente) precum si date referitoare la importanta populatiilor lor locale, gradul de conservare si de izolare si evaluarea globala a zonei de studiu pentru fiecare specie in parte, conform cu criteriile din Manualul de completare a formularului standard Natura 2000, aprobat prin Ordinul Ministrului Nr. 207 / 2006, dupa cum urmeaza (Tabel 3.7.2):

SPECIA POPULATIA (i=indivizi) Populatia Conservare Izolare GlobalRezidenta Oaspeti

de varaOaspeti de iarna

Pasaj

Gavia arctica - - 0-3i - D A C C

Tachybaptus ruficollis - 5-8i - D A B C

Podiceps cristatus - 9-16i 11-39i - D A B C

Podiceps nigricollis - 4-8i 22-144i - D A C C

Pelecanus onocrotalus - - - 0-155 D A C C

Pelecanus crispus - 0-14i - - C A C C

Phalacrocorax carbo 95-282i - - - D A C C




Pasaj

Phalacrocorax aristotelis

- - - 0-2 D A C C

Phalacrocorax pygmaeus

- 8-22i - 0-48i C A A C

Ardea cinerea - 14-28i - 0-28i D A C C

Ardea purpurea - - - 0-32i D A C C

Ardea alba - 7-15i - 0-29i D A C CEgretta garzetta - 12-25i - - D A C C

Ardeola ralloides - 14-22i - 0-23i D A C C

Nycticorax nycticorax - 7-15i - 0-24i D A C C

Ixobrychus minutus - 0-1i - - D A C C

Botaurus stellaris - 0-1i - - D A C C

Ciconia ciconia - 0-9i - 0-211i D A C C

Cygnus olor - 22-31i 26-62i - D A C C

Anser albifrons - 0-546i - D A C C

Anser anser - 0-16i 33-642i - D A C C

Branta ruficollis - - 0-142i - D A C C

Tadorna tadorna - - 0-41i - D A C C

Anas strepera - 0-8i - - D A C C

Anas platyrhynchos

27-117i - - - D A C C




Pasaj

Aythya ferina 18-545i - - - D A C C

Aythya nyroca - 3-6i - - D A B C

Aythya fuligula - 0-51i D A B C

Circus aeruginosus

2-16i - - 0-31i D A B C

Circus cyaneus - - 0-7i 0-14i D A B C

Circus macrourus - - 0-2i - D A B C

Circus pygargus - - 0-8i 0-12i D A C C

Accipiter nisus - - - 0-19i D A C C

Accipiter brevipes - - - 0-25i D A C C

Buteo buteo - - 27-37i 13-62i D A C C

Buteo vulpinus - - - 0-14i D A C C

Buteo rufinus - 0-4i - 0-6i D A C C

Aquila pomarina - - - 0-7i D A C C

Falco tinnunculus 14-26i - - 0-16i D A C C

Falco vespertinus - 0-14i - - D A C C

Falco subbuteo - 0-4i - - D A C C

Perdix perdix - 11-26i - - D A C C

Coturnix coturnix - 17-36i - - D A C C




Pasaj

Phasianus colchicus 0-16i - - - D A C C

Gallinula chloropus - 19-31i - - D A C C

Fulica atra 37-384 - - - D A C CCharadrius alexandrinus

- 8-26i - - D A C C

Calidris alba - - - 0-34i D A C C

Calidris minuta - - - 0-67i D A C C

Philomachus pugnax - - - 0-37i D A C C

Stercorarius parasiticus

- - - - D A C C

Larus canus - - 0-67i - D A C C

Larus fuscus - - 19-77i 0-41i D A C C

Larus cachinnans 380-768i - - - D A C C

Larus ridibundus 142-353i - - - D A C C

Larus genei - 0-6i - - D A C CLarus melanocephalus

- - - 241i D A C C

Larus minutus - - - 0-92i D A C C

Sterna sandvicensis

- 38-61i - 0-67i D A C C

Sterna hirundo - 28-44i - 0-89i D A C C

Sterna albifrons - 27-38i - - D A C C




Pasaj

Chlidonias hybridus - 13-31i - 0-96i D A C C

Chlidonias niger - 0-17i - 0-47i D A C C

Columba livia 67-127i - - - D A C C

Streptopelia decaocto 81-167 - - - D A C C

Cuculus canorus - 5-15i - - D A C C

Apus apus - 78-352i - - D A C CAlcedo atthis - 0-5i - - D A C C

Merops apiaster - 17-33i - 0-112 D A C C

Coracias garrulus - 0-21i - - D A C C

Upupa epops - 3-8i - 0-18i D A C C

Melanocorypha calandra

- 39-56i - - D A C C

Galerida cristata - - - - D A C C

Alauda arvensis - 68-85i - - D A C C

Hirundo rustica - 82-184i - 0-126i D A C C

Delichon urbica - 65-89i - - D A C C

Motacilla alba - 32-47i - - D A C C

Motacilla flava - 18-37i - - D A C C

Anthus campestris - 29-42i - - D A C C

Acrocephalus agricola - 0-6i - - D A C C




Pasaj

Acrocephalus scirpaceus

- 6-22i - - D A C C

Acrocephalus arundin. - 27-34i - - D A C C

Hippolais pallida - 24-36i - - D A C C

Oenanthe oenanthe - 25-41i - - D A C C

Lanius collurio - 0-27i - - D A C C

Lanius minor - 0-25i - - D A C C

Pica pica 19-61i - - - D A C CCorvus monedula 97-314i - - - D A C C

Corvus frugilegus 147-359i - - - D A C C

Corvus cornix 32-55i - - - D A C C

Pastor roseus - 0-24i - - D A C C

Sturnus vulgaris 82-580i - - - D A C C

Emberiza schoeniclus 16-33i - - - D A C C

Miliaria calandra - 32-46i - - D A C C

Carduelis chloris 12-37i - - - D A C C

Carduelis carduelis 31-78i - - - D A C C

Passer domesticus 132-185i - - - D A C C

Passer montanus 83-141i - - - D A C C

Tabel 4 -LISTA SPECIILOR DE PASARI DIN ZONA DE STUDIU


Criterii de evaluare a sitului pentru o anumita specie:

POPULATIA: reprezinta marimea si densitatea populatiei speciei prezente din zona de studiu in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national.

Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in zona de studiu cu cea la nivel national. Acest ultim aspect este, in general, dificil de evaluat. Masura optima ar fi un procentaj, rezultat din raportul dintre populatia din zona de studiu/populatia de pe teritoriul national. Astfel, se foloseste un model progresiv ca cel de mai jos:

A: 100%>P>15%

B: 15%>P>2%

C: 2%>P>0%

In plus, in toate cazurile in care o populatie din specia respectiva este prezenta in zona de studiu evaluata intr-o proportie nesemnificativa, ea trebuie inclusa in a patra categorie D: populatie nesemnificativa

CONSERVAREA: reprezinta gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective si posibilitatile de refacere. Acest criteriu cuprinde doua sub-criterii:

i)gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru specie;

ii)posibilitatile de refacere.

Criteriul i) presupune o evaluare globala a trasaturilor habitatului in ceea ce priveste cerintele biologice pentru o specie data. Trasaturile legate de dinamica populatiei sunt printre cele mai adecvate pentru evaluarea speciilor, atat de animale cat si de plante. Trebuie sa se evalueze structura habitatului si unele trasaturi abiotice.

"Cea mai buna expertiza" se va folosi pentru a ierarhiza acest criteriu astfel:

I: elemente in stare excelenta,

II: elemente bine conservate,

III: elemente in stare medie sau partial degradata

In cazurile in care se acorda subclasa "I: elemente in stare excelenta" sau "II: elemente bine conservate", criteriul ar trebui clasificat in totalitate ca "A: conservare excelenta" respectiv "B: conservare buna", indiferent de clasificarea la celalalt sub-criteriu.

In cazul sub-criteriului ii), care se ia in considerare doar daca elementele sunt in medie sau partial degradate, se foloseste o abordare adaugand o evaluare a viabilitatii populatiei analizate. Sistemul de ierarhizare la care s-ar ajunge este:

I: refacere usoara

II: refacere posibila cu efort mediu,

III: refacere dificila sau imposibila.

Sinteza aplicata la clasificarea dupa cele doua sub-criterii este:


A: conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere,

B: conservare buna = elemente bine conservate (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere, = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I),

C: conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii.

IZOLAREA: reprezinta gradul de izolare a populatiei prezente in zona de studiu fata de aria de raspandire normala a speciei. Acest criteriu poate fi interpretat ca o masura aproximativa a contributiei unei populatii date la diversitatea genetica a speciilor pe de o parte si a fragilitatii acestei populatii pe de alta parte.

Folosind o abordare simplista, se poate spune ca pe masura ce o populatie este mai izolata fata de raspandirea ei naturala, pe atat ea are o contributie mai mare la diversitatea genetica a speciei, si in consecinta, termenul "izolare" trebuie considerat in context mai larg, aplicandu-se in egala masura endemicii propriu-zise, sub-speciilor/varietatilor/raselor si sub-populatiilor unei metapopulatii. In acest context trebuie folosita urmatoarea clasificare:

A: populatie (aproape) izolata,

B: populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie,

C: populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa.

GLOBAL: reprezinta evaluarea globala a valorii zonei de studiu pentru conservarea speciei respective. Acest criteriu se refera la evaluarea globala a valorii zonei de studiu pentru conservarea speciei respective. El poate fi folosit pentru a insuma criteriile anterioare si pentru a evalua alte trasaturi ale zonei de studiu considerate ca relevante pentru o specie data. Aceste trasaturi pot varia de la o specie la alta si pot include activitati umane din zona de studiu sau din zonele invecinate care ar putea influenta starea de conservare a speciei, managementul solului, protectia juridica a sitului, relatiile ecologice dintre diferitele tipuri de habitat si specie etc.

"Cea mai buna expertiza' va fi utilizata la aceasta evaluare globala, cu urmatorul sistem de ierarhizare:

A: valoare excelenta

B: valoare buna,

C: valoare moderata

3.8 Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbari in evolutia naturala a ariei naturale protejate de interes comunitarSiturile Natura 2000 sunt posibil a fi supuse unor presiuni si amenintari a habitatului si/sau speciilor prezente, ca urmare a unor fenomene naturale sau activitati antropice.

In ceea ce priveste fenomenele naturale, acestea pot fi de doua tipuri, si anume:

1. Fenomene biotice: reprezentate de aparitia unor specii invazive ce pot altera conditiile actuale, sau variatii mari ale unor elemente floristice si/sau faunistice ce pot crea dezechilibre in cadrul ecosistemului;


2. Fenomene abiotice: reprezentate de alunecari de teren, cutremure, eroziune, inundatii, toate aceste fenomene putand destabiliza ecosistemul actual.

Referitor la activitatile antropice, acestea sunt multiple, dupa cum urmeaza:

3. Plantarea artificiala: plantarea unor specii alohtone poate dauna semnificativ prin inlocuirea habitatelor naturale specifice cu unele artificiale, necaracteristice, ducand astfel la alterarea si schimbarea intregii biodiversitati a zonei respective;

4. Infrastructura, transport si comunicatii: acestea pot avea efecte de diminuare a suprafetelor unor habitate naturale prin amenajarea, extinderea drumurilor de exploatare sau pot afecta in mod direct speciile de pasari prin amenajarea unor trasee de cabluri aeriene ce pot cauza moartea violenta a acestora;

Pentru estimarea evolutiei viitoare a ariilor naturale protejate marine de interes comunitar sunt necesare centralizarea informatiilor in baze de date si activitati de modelare.

4 IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI

4.1 Impactul asupra habitatelor si speciilor marineImpactul in faza de contructie a lucrarilor de protective costieraDatorita amplorii lucrarilor, structura tarmului va suferi modificari, uneori substantiale, modificari care vor viza nu numai tarmul emers, ci si tarmul submers.

Realizarea lucrarilor de protectie si reabilitare a zonei costiere implica atat un impact direct, asupra speciilor situate in zona construita si in imediata vecinatate a acesteia, dar si indirect prin resuspensia sedimentelor si aportul de argila continuta de anrocamente, avand un efect de colmatare, sufocare si blocare a patrunderii luminii pe o raza de cel putin un km.

Aceasta inseamna ca impactul va afecta fauna si flora bentica, precum si stadiile juvenile ale speciilor pelagice, distrugand habitate cu rol important in hranirea, reproducerea si dezvoltarea puietului acestora.

Lucrarile vor avea un impact asupra habitatelor si speciilor bentice, prin distrugerea mecanica a acestora si prin resuspensia materialului sedimentar fin (fractiunea “pelitica”), care se resedimenteaza ducand la sufocarea biocenozelor respective.

Populatiile de alge macrofite care nu vor fi distruse imediat prin ingropare de catre sedimente vor muri in scurt timp datorita turbiditatii excesive care va bloca complet patrunderea radiatiilor solare necesare pentru fotosinteza. Acest efect indirect se va manifesta pe arii si mai intinse decat cel de colmatare.

Resuspensia substantelor organice continute in fractiunea pelitica va ridica concentratia nutrientilor (nitrati, fosfati) in apa cu cel putin un grad de magnitudine, ceea ce va genera infloriri microalgale masive. Acestea vor diminua mult calitatea apelor, atat pentru turism, cat si pentru celelalte componente ale ecosistemului. Infloririle algale determina mortalitati in masa ale faunei datorita hipoxiei, dar si toxinelor, atunci cand se datoresc unor specii fitoplanctonice toxice.


Odata cu nutrientii sunt readusi in suspensie poluantii toxici (pesticide, metale grele, hidrocarburi aromatice) acumulati in sedimente. Acestia sunt preluati din suspensie de catre organismele acvatice filtratoare, acumulandu-se si concentrandu-se prin preluarea catre nivelurile trofice superioare. In final se ajunge la contaminarea speciilor de interes economic (pesti, moluste, crustacee), dar si la otravirea speciilor de interes pentru conservare (delfini).

Ultimele doua tipuri de impact (infloriri algale si toxine) afecteaza o arie foarte larga.

Perturbarea functionarii normale a ecosistemului marin va fi produsa si de zgomotele si vibratiile produse in timpul lucrarilor de excavatie, care vor indeparta cardurile de pesti pelagici, precum si speciile de delfini care frecventeaza zona in cautarea hranei.

Mentionam ca in zona de desfăşurare a activităţilor hidrotehnice, fenomenele costiere sunt dinamice (valuri, curenţi) tipice pentru zona de deferlare a valurilor mai ales pe timp de furtună, când se produce antrenarea, transportul şi depunerea intensă a sedimentelor din substrat, care au un impact mult mai mare asupra faunei şi florei acvatice, decât cel generat de lucrările de protecţie costieră.

Impactul in faza de exploatare a lucrarilor de protectie costieraIn general, prin punerea in opera a Planului de protectie costiera, pe termen mediu, innisiparea mareste latimea plajei emerse iar structurile hidrotehnice creaza substrat/spatiu suplimentar pentru dezvoltarea florei si faunei din acest perimetru nou creat.

Pe baza studiilor INCDM “Grigore Antipa” (“Evaluarea depunerilor pe substratul dur construit si a aportului acestora la formarea nisipului cochilifer ca sursã naturalã pentru alimentarea plajelor” din cadrul temei “Interactiunea dintre fenomenele hidrodinamice si componentele abiotice ale ecosistemelor costiere /delta - tãrm – mare/, monitorizarea si metode de management al proceselor geomorfologice costiere”, 1997, 1998) s-a analizat starea sistemelor epibionte formate pe trei diguri (dig Pescarie si doua din sistemul de protectie tip “sparge val” din sudul statiunii turistice Mamaia -locatia Mamaia sud).Observatiile directe efectuate asupra sistemelor epibionte studiate au contribuit la aprofundarea analizei privind gradul de acoperire cu material biogen a structurilor hidrotehnice marine. Astfel, , în cazul digului de la Cap Singol stabilopozii si patul de piatrã pe care acestia sunt amplasati au prezentat o acoperire de 85 - 90 %, în cazul stabilopozilor si 100 % în cazul patului de piatrã. Pe verticalã, de la suprafatã spre fund, depunerile au avut urmãtoarele caracteristici:

- pe prima jumãtate de metru nu existã nici un fel de depunere;

- pânã la adâncimea de 2,5 - 3,0 m se aflã un singur strat de scoici;

- de la 3 m si pânã la 5 - 6 m adâncime se gãsesc fixate douã straturi de scoici. Tot aici midiile sunt de dimensiuni mai mari decât cele întâlnite pânã la 3 m adâncime. Explicatia constã în faptul cã midiile fixate sunt foarte expuse actiunii factorilor de mediu (forta valurilor). Pânã la circa 1 m adâncime pe stratul de scoici sunt fixate si alge macrofite din genurile Ceramium, Ulva, Enteromorpha etc. Pe celelalte diguri dispunerea epibiozei este asemãnãtoare.


In urma acestor investigatii rezulta urmatoarele concluzii:- din punct de vedere calitativ au fost gãsite trei specii sesile: Mytilus galloprovincialis si Mytilaster lineatus dintre moluste si crustaceul cirriped Balanus improvisus;

- dintre speciile vagile a fost prezentã Mya arenaria, specie psamobiontã, apãrutã în orizontul 2 m;

- specia care a domint ponderal a fost Mytilus, a cãrei biomasã a reprezentat în medie 94 % din biomasa totalã a molustelor epibionte;

- populatiile de Mytilaster lineatus din sistemele epibionte care le însotesc constant pe cele de Mytilus au fost bine reprezentate, iar densitatea lor maximã nu a depãsit 53 % din totalul molustelor epibionte.

In general, se constata ca aceste structuri hidrotehnice constituie mediu prielnic pentru fauna si flora.

In consecinta, in faza de exploatare a planului costier, masurile de protectie au un caracter benefic asupra faunei si florei din zona.

FitoplanctonIn perioada executarii lucrarilor se preconizeaza modificarea conditiilor fizice si hidrologice ale marii cum ar fi cresterea concentratiei suspensiilor in apa, diminuarea sau chiar lipsa totala a luminii etc., ceea ce va duce implicit si la o modificare din punct de vedere calitativ si cantitativ a comunitatilor fitoplanctonice, astfel:

Diminuarea intensitatii luminii cauzata de suspensiile dislocate in apa va conduce la modificarea calitativa si cantitativa a fitoplanctonului si din straturile superioare ale apei. Pe intreaga perioada a executarii lucrarilor ce afecteaza substratul marin, in imediata vecinatate a lucrarilor cantitatile de microalge fitoplanctonice se vor diminua si va creste dominanta diatomeelor;

Prin resuspensia substantelor organice continute in sediment se va ridica concentratia nutrientilor in apa, ceea ce ar putea genera infloriri microalgale. Acestea vor diminua mult calitatea apelor, atat pentru turism, cat si pentru celelalte componente ale ecosistemului. Infloririle algale determina mortalitati in masa ale faunei datorita hipoxiei, dar si toxinelor, atunci cand se datoresc unor specii fitoplanctonice toxice;

In concluzie, impactul produs asupra fitoplanctonului in timpul desfasurarii lucrarilor ar putea afecta o arie mult mai larga decat cea a lucrarilor propriu-zise.

FitobentosTurbiditatea naturala a apelor costiere romanesti permite in mod normal dezvoltarea macroalgelor bentice pana la adancimi de 10 – 15m. Lucrarile hidrotehnice de constructie de diguri pe baza de anrocamente conduc la un aport de sedimente in zonele din vecinatate. Efectul acestora este pe de o parte, de colmatare si ingropare a habitatelor din imediata vecinatate, inclusiv a populatiilor de alge macrofite, iar pe de alta parte de blocare a radiatiilor solare ducand la moartea populatiilor algale care nu au fost ingropate.


Daca pentru speciile de alge anuale sau sezoniere se poate conta pe refacerea populatiilor, pentru algele macrofite perene (Cystoseira barbata, Corallina officinalis) distrugerile au un caracter mai sever. Acest lucru este cu atat important, deoarece acestea sunt specii amenintate, de mare interes pentru conservare.

ZooplanctonulIn conditiile tehnice prevazute si in perioada executarii lucrarii se anticipeaza urmatoarele efecte negative potentiale ale constructiei asupra biocenozei zooplanctonice:

Prin distrugerea habitatelor bentice vor fi eliminate populatiile multor specii de nevertebrate bentice (viermi policheti, moluste, crustacee, etc), implicit vor disparea si larvele acestor specii care formeaza meroplanctonul. Prin intreruperea ciclului reproductiv al speciilor bentice va fi afectata diversitatea specifica si abundenta meroplanctonului in zona afectata;

La nivelul zooplanctonului, una dintre modificarile structurii calitative si cantitative sub influenta factorilor antropici (printre care constructiile hidrotehnice) poate fi diminuarea populatiilor unor specii mai sensibile, cum ar fi copepodul Centropages ponticus, cladocerul Penilia avirostris, chetognatul Sagitta setosa, apendicularul Oikopleura dioica, specii considerate cu valoare trofica pentru pestii pelagici. Dupa ce in ultimii ani (incepand din 1994), in urma monitoringului de mediu efectuat de specialistii INCDM s-a constatat o usoara, dar fragila revenire la parametrii structurali ecologici normali ai zooplanctonului, anteriori eutrofizarii, anticipam ca in conditiile acestor lucrari, se poate inregistra o stare de stres, cel putin temporar;

Efectele unor lucrari hidrotehnice, realizate in anii anteriori in sinergie cu alti factori poluanti, au dus la distrugerea sau modificarea habitatelor unor specii de organisme zooplanctonice rare incluse in Cartea Rosie (crustacei microscopici care traiesc in stratul ultrasuperficial de apa si anume Anomalocera patersoni, Labidocera brunescens si Pontella mediteranea. Este de asteptat ca, pe perioada lucrarilor, datorita activitatii utilajelor, sa se produca o agresiune fizica, de lovire si antrenare, asupra acestor organisme, deci impactul asupra acestui orizont ultrasuperficial de apa sa fie maxim, si cele trei specii, care in ultimii zece ani au reaparut in probele de zooplancton, sa aibe din nou de suferit. Prin urmare, se va produce o modificare/scadere a diversitatii in specii ale biocenozei zooplanctonice;.

Fractiunea foarte fina (argila, silt) a sedimentelor readuse in suspensie de catre lucrarile hidrotehnice poate sufoca organismele zooplanctonice, fie prin colamatarea aparatului respirator (copepode) sau pur si simplu prin acoperirea intregului lor corp (rotifere).

Organismele planctonice plutesc liber in masa apei, dar nu pot inota impotriva curentilor de apa, depinzand total de acestia pentru deplasare. Ele nu pot parasi locurile de actiune a utilajelor si nici aria mult mai larga afectata de resuspensiile sedimentelor. Prin urmare, apreciem ca impactul negativ produs de executarea lucrarilor asupra zooplanctonului va fi direct si indirect, reversibil pe termen scurt.

Zoobentos


Indicator al modificarilor factorilor de mediu ce se produce intr-un ecosistem acvatic, bentosul reflecta in timp, efectul presiunilor ecologice. In momentul declansarii unor evenimente ecologice negative, naturale sau antropice, dereglarile provocate de aceste presiuni la nivelul bentosului sunt mult mai evidente, refacerea acestuia necesitand un timp mai indelungat. Prin realizarea lucrarilor hidrotehnice se anticipeaza o serie de efecte negative asupra comunitatilor bentice existente in zona de activitate, astfel:

distrugerea directa, mecanica a habitatelor si populatiilor bentice prin ingropare;

resuspensia sedimentelor si scaderea continutului de oxigen duc la asfixiere si mortalitati in masa ale macrozoobentosului;

Efectuarea unor lucrari hidrotehnice in deceniile anterioare au dus la distrugerea sau modificarea habitatelor unor specii zoobentice rare, incluse in Cartea Rosie.

Disparitia bivalvei Donacilla cornea si a polichetului Ophelia bicornis din zonele nisipoase mediolitorale s-a datorat in mare masura constructiilor hidrotehnice din trecut.

Apreciem ca impactul negativ produs de executarea lucrarilor asupra zoobentosului va fi direct si indirect pe o perioada mult mai indelungata decat cea a desfasurarii lucrarilor. Apreciem ca distrugerea anumitor subtipuri de habitate bentice si a anumitor specii rare si amenintate va fi ireversibila.

Populatiile de delfiniMamiferele marine de la litoralul romanesc, reprezentate de cele trei specii de delfini – Delphinus delphis, Tursiops truncatus si Phocoena phocoena – sunt extrem de vulnerabile amenintarilor provenite din diverse activitati umane (Fig.4.1.1). Aceste amenintari sunt mai severe in Marea Neagra si Marea Mediterana datorita caracterului semi-inchis a acestor mari, densitatii foarte ridicate a populatiilor umane in zona costiera si intensitatii activitatilor acestora.

Phocoena phocoena Tursiops truncatus Delphinus delphis

Figura 4.1.1 -Mamiferele marine de la litoralul romanesc

Delphinus delphis este singurul reprezentant al genului din Marea Neagra. Specie predominant de larg, poate aparea si in apele costiere urmarind aglomerarile sezoniere si migratiile speciilor de pesti pelagici. La litoralul romanesc apare incepand din aprilie pana in noiembrie, in functie de migratia speciilor de pesti cu care se hranesc.

Tursiops truncatus este cea mai familiara specie, datorita pe de o parte habitatului sau costier dar si pentru abilitatile sale de a trai in captivitate; este comun pe toata


intinderea selfului continental al Marii Negre. La coasta romaneasca se afla de la sfarsitul lunii iunie pana in noiembrie, cand paraseste apele romanesti, migrand spre zonele de la coastele Crimeii si Anatoliei.

Apele costiere, relativ putin adanci ale Marii Negre, constituie arealul tipic pentru specia Phocoena phocoena. Animalele nu evita apele cu salinitati si transparenta scazute; uneori ele patrund in bazinele semiindulcite, lagune si estuare, patrunzand chiar in Dunare, destul de departe de mare.

a) Impactul asupra populatiilor de delfini in perioada de constructie

Activitatile de executie a lucrarilor pot avea un impact temporar negativ asupra populatiilor de delfini cand datorita intensitatii mai mari a activitatilor generatoare de zgomote (circulatia utilajelor de constructie la punctele de lucru, functionarea statiilor de betonare, etc.) delfinii pot fi indepartati din zona de referinta.

Mamiferele marine depind de sunete atat pentru comunicare cat si pentru a capta informatii despre mediu. Sensibilitatea auditiva a cetaceelor este cea mai intensa la frecvente de 10-150 kHz, iar sunetele cu frecventa de 500 Hz pana la 1 kHz pot interfera cu frecventele lor de comunicare, deoarece chemarile lor de comunicare se fac in principal de la frecvente moderate pana la frecvente inalte (1-20 kHz).

Considerand ca pragul de producere a traumelor la delfini este de 120 dB si ca nivelul pentru producerea unui efect patologic imediat este de 40 dB peste acesta, se poate spune ca leziuni ale sistemului auditiv al delfinilor ar putea aparea la 220 dB.

Unele specii de odontocete, printre care si cele trei specii de delfini din Marea Neagra, poseda abilitati si aptitudini comportamentale prin care isi pot reduce susceptibilitatea la efectele negative ale zgomotelor de origine umana:

- Turpsiops truncatus - afalinul - isi poate ridica nivelul frecventelor de ecolocatie cand zgomotele de fond sunt prea inalte si isi ajusteaza frecventele semnalelor lor de ecolocatie pentru a evita intervalul zgomotelor de fond.

- Abilitatile de auz directional ale unor specii trebuie adesea sa le ajute sa detecteze sunetele naturale in prezenta zgomotelor de fond ale mediului. Auzul directional le poate ajuta cand caracteristicile directionale ale semnalului sonor si zgomotului de fond difera.

- Parasirea zonei de impact sonor este raspunsul normal asumat de mamiferele marine la zgomotele umane.

Activitatile care presupun completarea cu nisip a unor plaje, caz in care se vor folosi utilaje de incarcare in unele zone din largul marii, precum si ambarcatiuni de transport, pot avea impact temporar negativ asupra populatiilor de delfini.

Exista situatii cand specia Phocoena phocoena este observata adesea langa ambarcatiuni, tinzand uneori sa–si schimbe comportamentul si sa se indeparteze pana la 1-1,5 km de nava, evitarea fiind mai puternica in intervalul de pana la 400 m.

In concluzie, in perioada constructiei digurilor, va fi un deranj evident asupra acestor specii de mamifere, ele indepartandu-se de locatie, deci ocolind zona costiera. Cu cat constructia digurilor va fi executata intr-un timp mai scurt, cu atat mai multe sanse sunt ca delfinii sa revina in apele marine costiere romanesti.


b) Impactul asupra populatiilor de delfini in perioada de exploatare a constructiilor hidrotehnice

In perioada de exploatare a noilor constructii hidrotehnice nu poate aparea nici un impact negativ asupra populatiilor de delfini.

Poate aparea insa un impact pozitiv, in anumite perioade, noile constructii hidrotehnice constituind habitate de adapostire pentru fauna piscicola care, de regula constituie hrana pentru delfini, aceasta fauna piscicola fiind mai usor de vanat.

Pericolul distrugerii mediului natural in caz de accident In cazul aplicarii unui management necorespunzator in perioada executarii lucrarilor de protectie si reabilitare a zonei costiere a litoralului Marii Negre, se poate ajunge la distrugerea plajei din imediata vecinatate a obiectivului si la afectarea zonei de tarm, datorita depozitarii necorespunzatoare a materialelor si deseurilor, a deversarilor necontrolate de ape uzate pe teren.

Efectele unei poluari accidentale masive cu hidrocarburi din depozite de combustibil (motorina, pacura) asupra bentosului, pestilor, delfinilor, pasarilor ar fi catastrofal. De asemenea, trebuie luat in considerare efectul indirect socio-economic asupra comunitatilor din zona costiera ale caror venituri depind de turism si pescuit. Aceste efecte se vor manifesta pe o perioada foarte indelungata de timp si sunt extrem de greu si de costisitor de inlaturat.

4.2 Impactul asupra avifauneiIn functie de pozitionarea propunerilor de lucrari propuse prin proiect, activitatile specifice lor pot avea un impact asupra siturilor SPA sau pot sa nu aiba absolut nicio influenta asupra acestuia, dupa cum urmeaza:


Tipul propunerii / activitatii Impactul asupra sitului SPA

Reabilitarea digurilor de larg

Se poate exercita un usor impact negativ asupra sitului SPA datorita faptului ca aceste lucrari se vor efectua in zone deja antropizate, reprezentate de structuri de protectie existente, care nu sunt situate in imediata vecinatate a unor habitate acvatice de interes comunitar, dar unde pot fi prezente populatii de pasari pe perioada iernii.

Reabilitarea digurilor de tarm

Se poate exercita un usor impact negativ asupra sitului SPA datorita faptului ca aceste lucrari se vor efectua in zone deja antropizate, reprezentate de structuri de protectie existente, care nu sunt situate in imediata vecinatate a unor habitate acvatice de interes comunitar, dar unde pot fi prezente poputatii de pasari pe perioada iernii.

Reabilitarea epiurilor de protectie

Se poate exercita un usor impact negativ asupra sitului SPA datorita faptului ca aceste lucrari se vor efectua in zone deja antropizate, reprezentate de structuri de protectie existente, care nu sunt situate in imediata vecinatate a unor habitate acvatice de interes comunitar, dar unde pot fi prezente populatii de pasari pe perioada iernii.

Prelungirea digurilor, epiurilor de protectie

Se poate exercita un impact negativ asupra populatiilor de pasari care se refugieaza pe perioada iernii in vecinatatea structurilor de protectie costiera prin adapostul pe care il asigura, deoarece aceste lucrari se vor efectua in prelungirea structurilor deja existente.

Realizarea digurilor ingropate, submerse

Se poate exercita un impact negativ asupra biodiversitatii marine existente deja, insa datorita amplasarii acestora in zone de nisip, impactul va fi aproape inexistent, avand chiar un caracter pozitiv pe termen mediu si lung prin asigurarea unui suport pentru organismele marine bentice care servesc drept hrana pasarilor

4.3 Evaluarea impactului planului de protectie costiera propus4.3.1 Evaluarea impactului cauzat de planul de protectie costiera fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului

Zona Mamaia sudStatiunea Mamaia este situata pe un cordon litoral care bareaza spre est un fost golf de mare devenit ulterior Lacul Siutghiol. Zona este intens antropizata in partea de sud, unde se gasesc amplasate infrastructurile statiunii.

Plaja este mai ingusta in zona de sud, regresul plajei fiind datorat perturbarilor aparute in orientarea directiei de scurgere a sedimentelor antrenate de la gurile Dunarii spre sud datorita construirii digului de larg al Portului Midia.


Pe plaja turistică din sectorul Mamaia sud flora și fauna sunt puternic influențate de activitățile antropice. Astfel, la începutul sezonului estival profilul geomorfologic al plajei emerse este modificat de activitatea de nivelare a nisipului (Foto 4.3.1 ), care în acest fel distruge și îndepărtează atât plantele cât și animalele din acest perimetru. De asemenea acțiunile de ecologizare, discuire, în general, cele pentru întreținerea plajei turistice, cât și turismul estival (Foto 4.3.2 ) nu dau posibilitatea de a se dezvolta fauna și flora.

Foto. 4.3.1 Plaja din sectorul Mamia sud este nivelată înaintea sezonului estival

Foto. 4.3.2 Plaja emersă din sectorul Mamaia sud este aglomerată cu turiștiîn perioada sezonului estival

Fauna. In zona, entomofauna este destul de bogata, fiind dominata in aceasta perioada a anului de diptere chironomide, orthoptere, colembole. Dintre nevertebrate, in aceasta zona au fost observate exemplare de Oedipoda germanica, Gryllus campestre (Orthoptera), Myrmeleon sp. (larve), Tanymecus dilaticollis, Malachius sp., Pieris rapae, Autographa gamma, Eurydema spectabile (Heteroptera), homoptere cicadelide, crustacee isopode terestre din grupa oniscoideelor. Dintre gasteropode,


au fost observate exemplare numeroase de Helicella obvia si exemplare izolate de Helix lucorum si Cepaea vindobonensis.

Habitatele marine prezente in zona sunt1110 Bancuri de nisip submerse de mica adancime, 1140 Suprafete de nisip si mal descoperite la maree joasa

1140-3 Nisipul mediolitoral este prezent in tot lungul zonei si atinge aici latimea ce a mai mare (10-20 m) din tot sectorul romanesc al Marii Negre, datorita pantei foarte reduse a plajei. Specia caracteristica este crustaceul amfipod Euxinia maeoticus ale carui populatii dense au o valoare trofica importanta pentru pasari si puietul speciilor de pesti.

1110-3 Nisipuri fine de mica adancime, situat in continuare spre larg, este de asemenea prezent in tot lungul zonei. Specia caracteristica este molusca bivalva Lentidium mediterraneum. Alte specii cu densitati si biomase importante in zona sunt molustele bivalve Anadara inaequivalvis, Cerastodermaglaucum, Mya arenaria, Tellina tenuis si Chamelea gallina, crustaceele decapode Crangon crangon, Liocarcinus vernalis si Diogenes pugilator si amfipodul Ampelisca diadema.

In zona de interes nu se regasesc situri SCI de interes comunitar, singura arie protejata fiind ROSPA0074 Marea Neagra. Avand in vedere ca aria protejata este importanta mai ales pentru pasarile care migreaza sau ierneaza pe litoral, consideram ca impactul va fi nesemnificativ, deoarece lucrarile care se vor efectua vor fi realizate in sezonul cald. In prezent, nu sunt identificate specii de pasari care sa cuibareasca pe plaja sau falezele orasului Constanta. Efectul lucrarilor de amenajare asupra habitatelor terestre este neglijabil. Habitatele de pe plaje vor fi afectate doar pe timpul de desfasurare al lucrarilor. Ulterior, dupa incetarea activitatii, asociatiile de organisme din zona supralitorala se vor reface fara dificultate.

In ce priveste habitatele marine, nici in acest caz nu se vor inregistra efecte notabile. Structura fundului va permite repopularea zonelor proaspat innisipate cu elemente ale faunei aflate dincolo de zona unde se realizeaza umplerea cu nisip. Digurile, jetelele si recifii artificiali vor fi populati cu aceleasi specii existente in zonele cu substrat stancos.Ținand cont de gradul de antropizare al zonei, efectele asupra avifaunei vor fi de amploare redusa. Traficul greu din punctele de lucru, activitatea utilajelor pe tarm si pe mare vor constitui un factor de stres pentru avifauna. Recomandam ca realizarea lucrarilor sa se efectueze cu respectarea normelor de lucru in ceea ce priveste emisia de pulberi si de zgomot si sa se evite activitatile din perioada de migratie. Faptul ca lacul are importanta mare pentru perioada de iarna nu este de natura sa interfereze cu derularea lucrarilor, acestea efectuandu-se in decursul sezonului cald al anului.

Zona ConstantaAmenajarea zonei costiere urmeaza sa fie efectuata pe toata lungimea falezei, de la Portul Turistic Tomis pana la Pescarie (Tomis Nord, Centru si Sud). Zona terestra este puternic antropizata, faleza fiind acoperita cu vegetatie ierboasa antropizata, cu


mare numar de specii ruderale, alaturi de care se gasesc plantati arbusti sau subarbusti. Habitate naturale nu se intalnesc in aceasta zona.Habitatele marine din zona Constanta apartin la tipurile 1110 Bancuri de nisip submerse de mica adancime, 1140 Suprafete de nisip si mal descoperite la maree joasa si 1170 Recifi. Toate se afla intr-o stare avansata de antropizare si degradare, fara a prezenta interes pentru conservare.

Zona costiera aferenta orasului Constanta este puternic supusa eroziunii costiere, astfel incat Planul de implementare pe termen scurt (2011-2013), prevede lucrari de reabilitare a structurilor existente, construirea de noi structuri si innisiparea plajelor.

In zona de interes nu se regasesc situri SCI de interes comunitar, singura arie protejata fiind ROSPA0074 Marea Neagra. Avand in vedere ca aria protejata este importanta mai ales pentru pasarile care migreaza sau ierneaza pe litoral, consideram ca impactul va fi nesemnificativ, deoarece lucrarile care se vor efectua vor fi realizate in sezonul cald. In prezent nu sunt specii de pasari care sa cuibareasca pe plaja sau falezele orasului Constanta. Efectul lucrarilor de amenajare asupra habitatelor terestre este neglijabil. In zona Constanta, practic nu mai exista habitate naturale pe faleze, acestea fiind acoperite de vegetatie secundara puternic antropizata sau sunt transformate in spatii verzi.

Zona Eforie NordFaleza este ocupata si in acest perimetru de vegetatie plantata dominata de plante ierboase si de constructii care fac faleza sensibila la eroziune naturala asociata cu ploi torentiale. Plajele sunt inguste, fragmentate de diguri de protectie iar fundul marii este reprezentat de un mozaic de habitate stancoase si nisipoase apatinand la tipurile 1110 Bancuri de nisip submerse de mica adancime, 1140 Suprafete de nisip si mal descoperite la maree joasa si 1170 Recifi.

In zona mediolitorala se gaseste subtipul 1140-3 Nisipuri mediolitorale. In acesta din urma se remarca prezenta bivalvei Donacilla cornea, care este protejata si in situl ROSCI0197 Plaja submersa Eforie Nord - Eforie Sud, aflat la cca 1km spre sud;

In vecinatatea perimetrului de lucru, dar nu in interiorul acestuia, sunt prezente subtipurile 1170-8 Stanca infralitorala cu alge fotofile si 1170-10 Bancuri infralitorale de argila tare cu Pholadidae. Acesta din urma se gaseste in doar trei locatii (Agigea, Costinesti, Vama Veche) in Marea Neagra romaneasca si contine bivalva Pholas dactylus, specie inclusa in anexele Directivei Habitate si protejata prin conventiile de la Berna si de la Barcelona.

In zona infralitorala nisipoasa sunt prezente subtipurile 1110-3 Nisipuri de mica adancime, 1110-4 Nisipuri bine calibrate. In habitatul 1110-3 Nisipuri de mica adancime se remarca prezenta bivalvei Donax trunculus, care este protejata si in situl ROSCI0197 Plaja submersa Eforie Nord - Eforie Sud, aflat in vecinatate.


Aria protejata de importanta comunitara aflata in vecinatatea zonei de lucru este ROSCI0197 Plaja submersa Eforie Nord - Eforie Sud.

Lucrarile pe termen scurt prevazute pentru sectorul Eforie Nord vor afecta in principal habitatele nisipoase, avand un impact semnificativ asupra speciilor Donacilla cornea si Donax trunculus.

In ROSCI0197 Plaja submersa Eforie Nord - Eforie Sud, aflata practic la limita zonei marcata la sud de portul turistic (Eforie Nord Marina), suspensiile care vor rezulta in urma activitatilor de innisipare si de construire a digurilor vor fi in mare parte blocate de catre digul de nord al portului turistic si deviate spre larg, afectand partial extremitatea de nord a ROSCI0197 Plaja submersa Eforie Nord - Eforie Sud. Apreciem din acest punct de vedere ca efectul asupra ariei protejate de interes comunitar mentionate va fi unul de mica intensitate.

Toate efectele potentiale asupra mediului, identificate pentru fiecare activitate care este supusa evaluarii impactului, sunt analizate pentru a se determina valoarea impactului final.

Aceasta valoare este data de urmatoarea formula de calcul:

Impact = Consecinta x Probabilitate

Evaluarea consecintelor se face din punct de vedere calitativ, acestea fiind clasificate conform urmatoarei matrice (Tabelele 4.3.1.1÷4.4.1.5):

Tabel 4.3.1.1 -Descrierea consecintelor (Se vor lua in calcul tot timpul consecintele maxim previzibile)

Valoare Grad de afectare Consecinta riscului asupra sitului Natura 2000 ROSPA 0076

5 Dezastruos Disparitia a 76 – 100% din specii sau reducerea populatiilor locale cu acelasi procent

4 Foarte serios Disparitia a 51 – 75% din specii sau reducerea populatiilor locale cu acelasi procent

3 Serios Disparitia a 26 – 50% din specii sau reducerea populatiilor locale cu acelasi procent

2 Moderat Disparitia a 11 – 25% din specii sau reducerea populatiilor locale cu acelasi procent

1 Nesemnificativ Disparitia a 0 – 10% din specii sau reducerea populatiilor locale cu acelasi procent

Tabel 4.3.1.2 -Categoriile de probabilitate sunt definite conform matricei de mai jos:

Valoare Probabilitate Descriere


5 Inevitabil Efectul va apare cu certitudine4 Foarte probabil Efectul va apare frecvent

3 Probabil Efectul va apare cu frecventa redusa

2 Improbabil Efectul va apare ocazional1 Foarte Improbabil Efectul va apare accidental

Tabel 4.3.1.3 -Matricea de impact, calculata in functie de probabilitatea aparitiei pericolului si a consecintelor maxim previzibile

MATRICEA DE IMPACTPROBABILITATEINEVITABILA 5 5 10 15 20 25FOARTE PROBABILA 4 4 8 12 16 20PROBABILA 3 3 6 9 12 15IMPROBABILA 2 2 4 6 8 10FOARTE IMPROBABILA 1 1 2 3 4 5

1 2 3 4 5

CONSECINTE

NE

SE

MN

IFICA

TIVE M

OD

ER

ATE

SE

RIO

AS

E

FOA

RTE

S

ER

IOS

E

DE

ZAS

TRU

OA

SE

Analiza nivelului impactului este facuta in functie de consecintele si probabilitatea fiecarui efect identificat tinand cont si de gradul de ireversibilitate al efectelor exercitate in vederea evaluarii finale. Produsul acestor doua caracteristici este definit ca nivel al impactului final.

Tabel 4.3.1.4 -Valoarea impactului

NIVEL IMPACT

SEMNIFICATIV (de la 15 la 25)

MODERAT (de la 5 la 12)

NESEMNIFICATIV (de la 1 la 4)


De asemenea, functie de tipul impactului, si anume pozitiv sau negativ, numerotarea acestuia se va face cu semnul ”-” pentru impactul negativ, respectiv cu semnul ”+” pentru impactul pozitiv.

Un impact semnificativ este caracterizat de afectarea majora a speciilor si populatiilor locale, cu sanse minime de refacere a echilibrului initial chiar si pe termen lung, avand deci un puternic caracter de ireversibilitate.

Impactul de tip moderat presupune o afectare semnificativa a speciilor si a populatiilor locale a acestora, a carui caracter de ireversibilitate este scazut, refacerea starii initiale a mediului fiind posibila insa de-a lungul unei perioade indelungate.

Impactul nesemnificativ presupune o alterare minima a componentelor naturale, inclusiv a speciilor si populatiilor locale, pe termen scurt, cu un puternic caracter de reversibilitate, astfel incat refacerea starii initiale are loc de la sine, pe o perioada mica de timp, fara eforturi suplimentare.

Astfel, ca urmare a analizei propunerilor de dezvoltare, in vederea identificarii celor ce pot avea efecte negative asupra siturilor Natura 2000, conform matricei de impact, si in functie de caracteristicile biodiversitatii din zonele supuse dezvoltarii si zonele invecinate acestora, precum si de posibilitatile si de gradul de intersectare intre biodiversitatea locala si activitatile asociate fiecareia dintre propuneri, s-au cuantificat impacturile asociate, asa cum sunt descrise in tabelul urmator:

Tabel 4.3.1.5 -Impactul cauzat de planul de protectie costiera fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului

ImpactTermen Scurt Termen Mediu Termen LungDirect Indirect Direct Indirect Direct Indirect

Singular -4 -4 -3 -3 -2 -2Cumulat -4 -4 -3 -3 -2 -2

Referitor la impactul de tip cumulat, deoarece in vecinatate nu mai exista astfel de activitati, a caror anvergura sa conduca spre un impact de tip cumulat, datorita faptului ca in afara activitatilor de reabilitare a protectiei costiere nu se mai exercita alt tip de activitati antropice, ce nu pot contribui la o crestere a nivelului impactului, astfel ca impactul cumulat este de aceeasi amplitudine cu impactul singular.

Se poate observa astfel, ca reabilitarea structurilor de protectie costiera nu poate avea asociate impacturi semnificative asupra celor trei situri Natura 2000, singurele care au potentiale impacturi fiind cele efectuate in zonele din vecinatatea marii, si doar pe termen scurt, pe durata lucrarilor de constructie si amenajare, ulterior nivelurile impacturilor revenind la limite minime.

Concluzionand analiza tipurilor de impact identificate, se observa ca in principal, activitatile care pot avea efecte negative asupra mediului sunt activitatile de constructie si amenajare, efectuate pe termen scurt, in zonele din imediata vecinatate a marii, dar care prin adoptarea unor masuri specifice se vor incadra in limitele impacturilor negative nesemnificative pentru siturile Natura 2000.

4.3.2 Masurile de reducere a impactuluiMasuri generale


Toate masurile stabilite in prezentul capitol sunt masuri generale, aplicabile in primul rand pozitionarii prezentului proiect vizavi de siturile Natura 2000, si cuprinzand recomandari in ceea ce priveste reabilitarea structurilor de protectie, in functie de evaluarea impactului fazelor proiectului, la momentul implementarii lui.

Astfel, se recomanda ca, in primul rand, toate fazele proiectului care implica activitati de constructie, lucrari de amenajare, sa se desfasoare pe toata durata anului, cu exceptia perioadei de iernat reprezentata de perioada decembrie – 15 februarie, perioada cand zona de studiu prezinta cea mai mare importanta din punct de vedere al biodiversitatii, deoarece este un loc unde sunt prezente specii de pasari adaptate ecosistemelor acvatice, unele de interes comunitar, care se refugieaza in perioadele nefavorabile in vecinatatea structurilor de protectie, datorita adapostului asigurat de acestea. Nu este necesara limitarea activitatilor specifice proiectului pe perioade de migratie si de cuibarit deoarece aceste activitati nu au posibilitatea de a interactiona direct cu biodiversitatea specifica acestor etape. Prin aceasta masura se asigura ca activitatile de constructie si lucrarile de amenajare si biodiversitatea specifica sitului Natura 2000 nu se intersecteaza in mod direct, astfel incat nivelul impactului rezidual este nesemnificativ, avand o valoare minima (-1).

Se recomanda ca pentru minimizarea impactului asupra mediului, suprafetele si solutiile de reabilitare sa fie respectate asa cum au fost propuse in acest proiect, fara a se extinde in alte zone naturale, iar odata cu terminarea functionarii acestuia, se recomanda ca activitatile de refacere si renaturare a habitatului intial sa se efectueze tinand cont de particularitatile biodiversitatii identificate ca urmare a monitorizarii zonei de studiu, astfel incat starea initiala a mediului sa fie restabilita.

De asemenea, se recomanda ca activitatile de transport sa utilizeze doar infrastructura de drumuri deja existente (pentru lucrarile terestre) minimizand astfel zona de influenta a speciilor de pasari autohtone, pentru a mentine un nivel minim al impactului asupra biodiversitatii.

In vederea evitarii generarii unor cantitati mari de praf ca urmare a transportului sau a activitatilor de constructie, pe perioada de amenajare se recomanda ca sa asigure stropirea suficienta cu apa a drumurilor precum si a zonelor de amenajare, in vederea minimizarii cantitatilor de pulberi generate in atmosfera.

Pentru diminuarea impactului asupra solului se impun urmatoarele masuri:

executarea tuturor reparatiilor si reviziilor utilajelor implicate in proiect pe platforme impermeabile;

indepartarea imediata a produselor petroliere scurse accidental de la utilajele in exploatare, prin folosirea de materiale absorbante ce vor fi apoi depozitate in locuri special amenajate;

alimentarea utilajelor cu carburanti si lubrifianti doar pe o platforma de garare si intretinere adecvata care sa previna scurgerea acestora in substrat;

gestionarea corespunzatoare a deseurilor menajere;

limitarea vitezei de deplasare pe sectoarele de drum pana la o viteza maxima de 10 km/h pe perioada amenajarii drumurilor si o viteza maxima de 25 km/h pe durata exploatarii drumurilor reabilitate.


In vederea minimizarii impactului pe termen scurt, asociat activitatilor de constructie, amenajare, reamenajare sau modernizare, se recomanda ca acestea sa se efectueze intr-un mod controlat si planificat tinand cont de urmatoarele aspecte:

etapizarea lucrarilor: pe perioada de amenajare si constructie, se recomanda ca lucrarile sa se efectueze etapizat, astfel incat sa evite efectuarea a doua sau mai multe lucrari cu caracter diferit in acelasi timp, pentru prevenirea cumularii mai multor surse generatoare de zgomot;

gestionarea materialelor / utilajelor: pe amplasament se vor desemna si amenaja locuri dedicate pentru depozitarea materialelor si a utilajelor, dotate cu materiale de actiune in cazul unor scurgeri accidentale de combustibil, ulei;

utilizarea materialelor suport (nisip): se va interzice preluarea de nisip din zonele marine cu productivitate biologica (campuri cu alge, asociatii bentice, etc) pentru prevenirea distrugerii unor biocenoze naturale. Nisipul se va putea colecta din mare, doar din zone fara productivitate biologica, si doar ulterior unor studii de specialitate care sa confirme acest lucru;

calitatea materialelor: se recomanda ca materialele utilizate in procesul de constructie sa poata fi reciclate sau refolosite, astfel, la momentul dezafectarii drumurilor, cantitatea de deseuri care nu pot fi reintroduse in circuit fie prin reciclare sau refolosire, sa fie minima. De asemenea, pentru acele materiale care nu pot fi reciclate sau refolosite odata cu expirarea duratei de viata, se recomanda utilizarea de produse superior calitativ, care sa duca la o durabilitate cat mai mare a drumurilor, si deci necesitati minime de interventie si reabilitare a drumurilor, care au o durata de viata superioara, contribuind de asemenea la generarea minima de deseuri nereciclabile;

calitatea lucrarilor: lucrarile trebuie sa fie de o calitate minima impusa astfel incat sa garanteze prevenirea unor reparatii sau interventii neplanificate care pot genera un efect negativ prin generarea de deseuri, zgomot al lucrarilor etc.;

planificarea lucrarilor: pentru activitatile de constructie si amenajare trebuie elaborat un plan HSEQ (Health, Safety, Environment and Quality) care sa contina aspecte legate de planificarea si etapizarea lucrarilor, mentenanta utilajelor, instruirea personalului, gestionarea deseurilor, toate aceste aspect putand exercita un efect negativ asupra mediului daca nu sunt gestionate corect;

dezafectarea zonei: tinand cont de specificul lucrarilor pentru dezafectare, similar cu cele de constructie, se va tine cont de aspectele mai sus mentionate, iar dupa inlaturarea tuturor constructiilor se va efectua refacerea substratului de pe amplasament, in vederea restabilirii conditiilor initiale.

Pentru impactul indirect pe termen scurt, se recomanda ca toate transporturile necesare pe perioada de amenajare si constructie sa fie gestionate cat mai eficient astfel incat sa se reduca la minim numarul lor, acest aspect fiind de asemenea parte integranta din planul HSEQ elaborat. In acest sens, se recomanda ca materialele, echipamentele si utilajele necesare sa fie astfel combinate incat sa se asigure transportul lor cu un minim de transporturi pentru a minimiza impactul asupra zonelor tranzitate, iar viteza de deplasare a acestora sa fie cat mai redusa, astfel incat sa


genereze un minim de pulberi si sa aiba un deranj cat mai mic asupra biodiversitatii locale.

De asemenea, in vederea minimizarii impactului, desi acesta se situeaza la un nivel nesemnificativ, se recomanda respectarea legislatiei in domeniul protectiei mediului in privinta gestiunii deseurilor, a gestionarii apelor uzate si pluviale, astfel incat sa nu aduca modificari apelor litorale.

Toate masurile de reducere a impactului se recomanda a se aplica etapizat, conform activitatilor care sunt vizate, in cazul celor pe termen mediu si lung fiind necesara implementarea lor pe toata durata de viata a zonei de locuit.

Responsabil pentru aplicarea acestor masuri de reducere a impactului este beneficiarul lucrarilor, care trebuie sa asigure regulile necesare implementarii lor corespunzatoare.

Masuri specificeIn zonele Constanta si Mamaia se impune evitarea lucrarilor in perioada rece a anului pentru a nu deranja pasarile acvatice care migreaza sau ierneaza pe litoral. De asemenea, se impune ca realizarea lucrarilor sa se efectueze cu respectarea normelor de lucru in ceea ce priveste emisia de pulberi si de zgomot. Faptul ca lacul are importanta mare pentru perioada de iarna nu este de natura sa interfereze cu derularea lucrarilor, acestea efectuandu-se in decursul sezonului cald al anului. Data fiind importanta ariilor protejate de interes comunitar mentionate, pe parcursul lucrarilor trebuie respectate prevederile legislatiei de mediu in vigoare.

In zona Eforie Nord se impune executarea lucrarilor in perioade de calm marin, chiar daca se estimeaza ca mare parte din suspensiile generate pe parcursul executiei lucrarilor vor fi blocate de catre digul de nord al portului turistic (Eforie Nord-Belona) si deviate spre larg, astfel incat sa se limiteze la maxim ajungerea acestora in extremitatea de nord a ROSCI0197 Plaja submersa Eforie Nord - Eforie Sud. Pentru a reduce la maximum impactul asupra ROSCI0197, se recomanda ca lucrarile sa se desfasoare in perioada de vara, cand speciile marine care ar putea fi afectate au o capacitate de raspuns si adaptare mult mai ridicata decat in sezonul rece.

4.3.3 Evaluarea impactului rezidual dupa implementarea masurilor de reducere a impactuluiCa urmare a implementarii masurilor de reducere/eliminare a impactului pentru fiecare din impacturile identificate (directe, indirecte, pe termen scurt, mediu sau lung, singulare si cumulate), matricea impacturilor identificate se va schimba, ca urmare a re-evaluarii acestora (Tab. 4.3.3.1)

Tabel 4.3.3.1 -Impactul cauzat de planul de protectie costiera dupa implementarea masurilor de reducere a impactului

ImpactTermen Scurt Termen Mediu Termen LungDirect Indirect Direct Indirect Direct IndirectA B A B A B A B A B A B

Singular -4 -1 -

4 -1 -3 -1 -3 - 1 -

2 -1 -2 -1


Cumulat -4 -1 -

4 -1 -3 -1 -3 -1 -

2 -1 -2 -1

Conform re-evaluarii, matricea impacturilor va afisa impactul rezidual rezultat ca urmare a implementarii masurilor de reducere / eliminare a impacturilor initiale. Astfel, comparativ se poate observa cum evolueaza matricea daca masurile de reducere / eliminare a impactului sunt implementate unde,

A - evaluarea impactului cauzat de plan fara a lua in considerare masurile de reducere / eliminare a impactului;

B - evaluarea impactului rezidual care va ramane dupa implementarea masurilor de reducere / eliminare a impactului;

Astfel, daca se implementeaza masurile de reduce / eliminare a impactului propuse, se poate observa ca nivelul impactului rezidual scade si se incadreaza in limita impactului de tip nesemnificativ in cazul tuturor tipurilor de impact, cu o probabilitate de aparitie a acestui impact nesemnificativ care se va schimba de la improbabil la foarte improbabil.

Masurile de reducere / eliminare a impactului sunt individualizate pentru fiecare categorie de impact identificat asfel incat sa asigure o reducere la minim pana la eliminarea impactului vizat.

Astfel, conform tuturor aspectelor analizate si mentionate putem spune ca pe perioada scurta, medie si lunga impactul negativ rezidual poate avea valori nesemnificative aproape inexistente, insa acest lucru trebuie asigurat si prin evaluarea impactului proiectului pe durata de constructie, la momentul implementarii sale, tinand cont de toate aspectele si detaliile necesare realizarii sale.

4.4 Program de monitorizareProgramul de monitorizare se refera la studiile stiintifice care trebuie efectuate inaintea, in timpul si dupa efectuarea lucrarilor prevazute in Planul de implementare pe termen scurt (2011-2013), pentru a detecta eventuale efecte nedorite asupra mediului si a asigura adoptarea de masuri de remediere imediate (Tab. 4.4.1).

In planul de monitorizare sunt incluse si subsectoarele Tomis Sud (de la Hotel Palas pana in Portul Constanta) si Agigea (de la digul de spargere a valurilor Agigea pana la Steaua de Mare), care fac parte din Planul de implementare pe termen mediu (2014-2020). Motivatia este dubla:

aceste subsectoare vor suferi un impact indirect cauzat de lucrarile prevazute in Planul de implementare pe termen scurt (2011-2013), care se desfasoara in imediata lor vecinatate;

aici nu exista date cantitative care sa poata servi ca baza de comparatie pentru monitorizare, si este necesara obtinerea acestor date cat mai curand.


Tabel 4.4.1 -Plan monitorizare

SUBSECTOR

LOCATIE OBIECTIVE MONITORIZARE INDICATORI

Mamaia Mamaia Sud

1. Monitorizarea anuala a evolutiei faunei bentice

-Completarea datelor actuale cu cele obtinute din programul de monitorizare-Evidentierea schimbarilor in componenta biotei si densitatea populatiilor

2. Monitorizarea migratiei pasarilor in perimetrul proiectului

Completarea datelor actuale cu cele obtinute din programul de monitorizare

3. Monitorizarea comportamentului speciilor de pasaj, in vederea asigurarii unor conditii optime de pasaj

Evidentierea comportamentului pasarilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul initial

Tomis Nord Tomis Nord si Tomis Centru


-Completarea datelor actuale cu cele obtinute din programul de monitorizare; -Evidentierea schimbarilor in componenta biotei si densitatea populatiilor





Tomis Sud Tomis Sud pana la Hotel Palas



De la Hotel Palas pana in Portul Constanta




SUBSECTOR

LOCATIE OBIECTIVE MONITORIZARE INDICATORI

Eforie Nord Agigea - de la digul de spargere a valurilor Agigea pana la Steaua de Mare

1.Cartarea distributiei habitatului 1170-10

Completarea datelor actuale cu cele obtinute din programul de monitorizare, inainte de inceperea planului pe termen mediu

2.Monitorizarea dinamicii populatiei de Pholas dactylus inainte, in timpul si dupa efectuarea lucrarilor

Evidentierea schimbarilor in componenta biotei si densitatea populatiilor





Eforie Nord - de la Steaua de Mare pana la Hotel Belona (Portul turistic)

1. Cartarea distributiei speciilor Donacilla cornea si Donax trunculus inainte de inceperea lucrarilor

Completarea datelor actuale cu cele obtinute din programul de monitorizare, pentru a avea un nivel de referinta pentru comparatia cu evolutia ulterioara lucrarilor

2. Monitorizarea dinamicii populatiilor de Donacilla cornea si Donax trunculus inainte, in timpul si dupa efectuarea lucrarilor

Evidentierea schimbarilor in componenta biotei si densitatea populatiilor





Aspecte specifice monitorizarii avifauneiProgramul de monitorizare trebuie sa se desfasoare astfel incat sa poata releva date referitore la toate categoriile de animale posibil a fi prezente in amplasament, si anume: reptile, pasari cuibaritoare sau oaspeti de vara, pasari sedentare, pasari oaspeti de iarna si pasari migratoare, care pot migra pe deasupra amplasamentului (Tab. 4.4.2). Tinand cont de aceste considerente, se vor utiliza doua metode distince de colectare a datelor si evaluare a tabloului avifaunistic, si anume: metoda transectelor in puncte pentru speciile cuibaritoare, sedentare si care ierneaza, si metoda punctelor fixe pentru speciile migratoare. Perioadele in care se vor efectua


monitorizarile avifaunei se vor face tinand cont de perioadele favorabile pentru colectarea fiecarui set de date, asa cum este relevat in tabelul urmator :

Tabel 4.4.2 -Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizarii

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Se

pOct Noi Dec

Pasari cuibaritoarePasari sedentarePasari de pasajPasari care ierneaza

Perioada optima

Perioada favorabilaPentru speciile de pasari, desi se cunosc perioadele favorabile evaluarii fiecarei categorii (cuibaritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine sa nu se stabileasca date stricte de colectare a datelor pe teren deoarece factorii climatici sau alti factori externi pot influenta dinamica pasarilor, iar aceste date stricte pot influenta negativ calitatea datelor obtinute. In acest sens, este recomandabil ca in cadrul fiecarui stagiu de monitorizare sa fie alocat un numar suficient de zile de colectare a datelor care sa cuprinda toate etapele unui stagiu, dupa cum urmeaza:

pasari cuibaritoare: un numar de 4 deplasari care sa acopere atat perioada de cuibarit cat si cea de crestere a puilor;

pasari de pasaj (migratoare): un numar de 6 deplasari pentru fiecare perioada de migratie (de primavara sau de toamna) care sa cuprinda inceputul, varful si sfarsitul perioadei de migratie;

pasari oaspeti de iarna: un numar de 5 deplasari care sa cuprinda venirea pasarilor in cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare si plecarea lor catre locurile de cuibarit;

pasari sedentare: s-au monitorizat in cadrul deplasarilor pentru pasarile cuibaritoare si a celor care ierneaza.

In cazul in care se observa o scadere a efectivelor pasarilor identificate in zona de studiu cu mai mult de 15% se va decide sistarea activitatilor si evaluarea impactului astfel incat sa se asigure incadrarea in aceasta valoare de maxim 15% scadere a efectivului pasarilor, valoare care va fi considerata valoare prag.

Datele colectate in cadrul programului de monitorizare se vor analiza si se vor raporta catre autoritatile competente la sfarsitul fiecarui stagiu din programul de monitorizare, si anume: un raport pentru migratia de primavara, un raport pentru migratia de toamna, un raport pentru pasarile cuibaritoare si unul pentru pasarile oaspeti de iarna.


5 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. Bacescu M., Gomoiu M.-T., Bodeanu N., Petran A., Müller G.I., Manea V., 1962 - Ecological Researchs in the Black Sea (Sandy zone north of Constantza). Rev. Biol. Acad. R.P.R., 7, 4: 561 – 582.

2. Bacescu M., Gomoiu M.-T., Bodeanu N., Petran A., Müller G.I., Manea V., 1965 - Studii asupra variatiei vietii in zona litorala nisipoasa de la nord de Constanta. Ecologie marina, Ed. Acad. Bucuresti, 1: 7 - 138.

3. Banica Gabriel, 1996 – Contributii la studiul avifaunei lacului Techirghiol, Lucrarile celei de a treia Conferinte Nationale pentru Protectia Mediului prin Metode si Mijloace Biologice si Biotehnice, Universitatea “Transilvania”, Brasov, p. 376-379;

4. Banica Gabriel, 2000 – Mlastina Hergheliei, Buletin A.I.A. nr.9, Societatea Ornitologica Romana, Cluj-Napoca, p. 2.

5. Ciochia Victor – Dinamica si migratia pasarilor (1984). Editura Stiintifica si Enciclopedica, p. 374.

6. Constantin ION, Alexandru DOROTENCU, Emanuel BALTAG, Lucian BOBOACA – Migratia paseriformelor in estul Romaniei (2009). Ed. Universitatii “Al. I. Cuza”, ISBN: 978-973-703-427-4, p. 189.

7. DONITA N., POPESCU A., PAUCA-COMANESCU M., MIHAILESCU S., BIRIS I.A.- „Habitatele din România”. Editura Tehnica Silvica, Bucuresti 2005.

8. DUMONT , H. J. (Editor), 1999 - Black Sea Red Data Book. Published by the United Nations Office for Project Services, 413 pp.

9. Fagaras., M., et al., 2008, “Strategia privind conservarea sibiodiversitatii costiere a Dobrogei”, Constanta. Proiect PHARE RO 2005/017-535.01.02.02 prin Programul Transfrontalier PHARE CBC 2005 Romania-Bulgaria, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.

10. Hagemeijer E. J. M. and M. J. BLAIR – The EBCC Atlas of European Breeding Birds: Their distribution and abundance (1997).

11. Heath M. F., Evans, M. I. – Important Bird Areas in Europe: Priority Sites for Conservation (2007).

12. Micu D., 2008. Open Sea and Tidal Areas. In: Gafta D. and Mountford J.O. (eds.) Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romania. EU publication no. EuropeAid/121260/D/SV/RO, 101pp. ISBN 978-973-751-697-8.

13. Micu D., Zaharia T., Todorova V., 2008. Natura 2000 habitat types from the Romanian Black Sea. In: Zaharia T., Micu D., Todorova V., Maximov V., Nita V. The development of an indicative ecologically coherent network of marine protected areas in Romania (6-21), Romart Design Publishing, Constanta, 32 pp. ISBN 978-973-88628-8-3.

14. Micu D., 2007. Recent records of Pholas dactylus L. 1758 (Bivalvia: Myoida: Pholadidae) from the Romanian Black Sea, with considerations on its habitat and proposed IUCN regional status. Acta Zoologica Bulgarica, 59(3): 267-273. ISSN 0324-0770.


15. Micu D., Zaharia T., Todorova V., Nita V., 2007. Constanta, 32 pp. ISBN 978-973- 88566-1-5. Habitate marine romanesti de interes european. Ed. Punct Ochit, Constanta, 32pp. ISBN 978-973-88566-1-5.

16. Micu D., Micu S., 2006. Recent records and proposed IUCN status of Donacilla cornea (Poli, 1795) [Bivalvia: Veneroida: Mesodesmatidae] in the Romanian Black Sea. Cercetari Marine, 36: 117-132. ISSN 0250-3069.

17. Micu S. and Micu D., 2006. Proposed IUCN regional status of all Crustacea Decapoda from the Romanian Black Sea. Ann. Sci. Univ. “Al.I.Cuza” Iasi, sect. Biologie Animala, Tom LII: 7-38. ISSN 1224-581X.

18. Micu D., 2004. Annotated Checklist of the Marine Mollusca from the Romanian Black Sea. In: Ozturk B., Mokievsky V.O. and Topaloglu B. (Eds) International Workshop on Black Sea Benthos : 89-152. Published by Turkish Marine Research Foundation, Turkey 2004, 244 pp.

19. Onciu T.M., Skolka M., Gomoiu M.-T, 2006 - Ecologia comunitatilor zooplanctonice din Marea Neagra / Ecology of zooplankton communities of the Black Sea., Ovidius University Press, ISBN 973-614-305-8; ISBN 978-973-614-305-2.

20. Petran Adriana (Compiler) 1997 - Black Sea Biological Diversity - Romanian National Report, GEF Black Sea Environmental Series Vol.4: 314 pp, United Nations Publications New York.

21. Sutherland William J. – The conservation handbook: research, management and policy (2000).

22. Zaharia T, D. Micu, V. Nita, V. Maximov, R. Mateescu, A. Spinu, M. Nedelcu, G. Ganea, M. Golumbeanu, C.M. Ursache, 2011 - Preliminary data on habitat mapping in the Romanian Natura 2000 marine sites, J.of Environmental Protection (in press):

23. JICA (Japan International Cooperation Agency), 2005-2007: ”Studiul privind protectia si reabilitarea litoralului sudic al Romaniei la Marea Neagra. www.mmediu.ro;

24. IUCN, 2001 - IUCN Red List Categories and Criteria: Version 3.1. IUCN Species Survival Comission. IUCN, Gland, Switzerland and Cambridge, UK. II + 30 pp.

25. IUCN, 2003 - Guidelines for Application of IUCN Red List Criteria at Regional Levels: Version 3.0. IUCN Species Survival Comission. IUCN, Gland, Switzerland and Cambridge, UK. II + 26 pp.

26. Studii INCDM, 1997.1998 - “Evaluarea depunerilor pe substratul dur construit si a aportului acestora la formarea nisipului cochilifer ca sursã naturalã pentru alimentarea plajelor” din cadrul temei “Interactiunea dintre fenomenele hidrodinamice si componentele abiotice ale ecosistemelor costiere /delta - tãrm – mare/, monitorizarea si metode de management al proceselor geomorfologice costiere”.

27. INCDM “Grigore Antipa” 2010. Raport privind starea mediului marin si costier in anul 2010. www.rmri.ro.

28. INCDM, 2010 – “Obtinerea informatiilor actualizate necesare extinderii retelei ecologice europene Natura 2000 (arii speciale de conservare) in zona marina romaneasca.


29. Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului-construire „Pasarela si pontoane acostare ambarcatiuni agrement in statiunea Mamaia” Jud. Constanta. www.primaria-constanta.ro

30. Master Planul privind protectia si reabilitarea zonei costiere romanesti,-evaluare de mediu Blom Romania, 2011. www.mmediu.ro

Anexe


A.1 Decizia etapei de evaluare initiala

Pagina 1


A.2 Etapa de definire a domeniului evaluari

Pagina 2


A.3 Solicitari privind avizul pentru ROSPA007 Marea Neagra

Pagina 3


A.4 Certificat de inregistrare al INCDM Constanta pentru studii de evaluare adecvata

Pagina 4


A.5 Plan de situatie Mamaia Sud

Pagina 5


A.6 Dispozitia generala a lucrarilor Tomis Nord

Pagina 6


A.7 Dispozitia generala a lucrarilor-Tomis Centru

Pagina 7


A.8 Plan de situatie Tomis Sud

A.9 Plan General Eforie Nord

Pagina 8


Pagina 9

raport lunar - home - apele romane · web viewprin decizia etapei de evaluare initiala nr....

Documents