raport la studiul de evaluare adecvată a impactului ...apmgl-old.anpm.ro/files/arpm...

PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC

1 E-mail: [email protected]

Tel. 0766484713 sau 0735514581

“Raport la studiul de evaluare adecvată a

impactului amenajamentului silvic -

păduri proprietate privată S.C Scolopax

SRL, Nehoiu, Județul Buzău asupra

sitului Natura 20000 SCI „Penteleu”

Evaluator

Ecolog Nicoară Alexandru



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Cuprins:

1. Introducere în conceptul Natura 2000

2. Scurtă descriere a siturilor Natura 2000 din zona planului

3. Analiza impactului proiectului asupra comunităŃiilor de plante şi animale şi asupra

speciilor/habitatelor de importanŃă comunitară

3.1. Principii pe care se bazează prezentului studiu, metodologia folosită pentru

realizarea studiului

3.2. Analiza impactului proiectului asupra habitatelor şi speciilor de interes

conservativ pentru care a fost desemnat SCI „Penteleu”

3.2.1. Analiza impactului asupra habitatelor pentru care a fost declarat SCI

„Penteleu”

A. Analiza impactului în perioada de execuție a lucrărilor

B. Impactul cumulativ

3.2.2. Analiza impactului asupra speciilor pentru care a fost declarat SCI

„Penteleu”



4. Măsuri de diminuare a impactului asupra speciilor/ habitatelor în perioada de

implementare a amenajamentului

5. Concluzii:

Bibliografie:

Anexa 1. - Descrierea habitatelor/specilor de interes conservativ posibil a fi afectate de

planul analizat



Tel. 0766484713 sau 0735514581

1. Introducere în conceptul Natura 2000

ReŃeaua "Natura 2000" reprezintă principalul instrumentul al Uniunii Europene pentru

conservarea naturii în statele membre. Natura 2000 reprezintă o reŃea de zone desemnate de pe

teritoriul Uniunii Europene în cadrul căreia sunt conservate specii şi habitate vulnerabile la nivelul

întregului continent. Programul Natura 2000 are la bază două Directive ale Uniunii Europene

denumite generic Directiva Păsări şi Directiva Habitate, directive transpuse în legislaŃia naŃională

prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a

florei şi faunei sălbatice.

La ora actuală, reŃeaua Natura 2000, formată din Arii Speciale de Conservare desemnate

pentru protecŃia speciilor şi habitatelor ameninŃate, listate în anexele Directivei Habitate şi Arii de

ProtecŃie Specială Avifaunistică desemnate pentru protecŃia speciilor de păsări sălbatice în baza

Directivei Păsări, acoperă aproximativ 20% din teritoriul Uniunii Europene. Trebuie menŃionat

faptul că până la validarea Ariilor Speciale de Conservare, aceste zone propuse pentru reŃeaua Natura

2000 au statutul de Situri de ImportanŃă Comunitară.

Siturile de ImportanŃă Comunitară şi Ariile de ProtecŃie Specială, incluse în reŃeaua Natura

2000, acoperă 17% din suprafaŃa României. Lista siturilor incluse în reŃeaua Natura 2000 a fost

transmisă Comisiei Europene, care le va aproba până în 2010. Ulterior, autorităŃile din România vor

trebui să elaboreze planurile de management pentru fiecare sit Natura 2000, planuri care vor include

măsurile speciale care vor trebui îndeplinite în vederea conservării habitatelor şi speciilor de interes

comunitar.

Datorită capitalului natural deosebit de valoros pe care îl deŃine România (două bioregiuni

noi pentru reŃeaua ecologică, populaŃii mari şi viabile de carnivore mari, habitate neantropizate, etc.)

şi având în vedere faptul că Ńara noastră conservă o biodiversitate mult mai ridicată în raport cu alte

state membre ale Uniunii Europene, aportul României la reŃeaua Natura 2000 este unul semnificativ.

Obiectivul principal al reŃelei ecologice europene Natura 2000 este ca aceste arii de

conservare să asigure pe termen lung, printrun management corespunzător, „statutul de conservare

favorabilă” al speciilor şi habitatelor de interes comunitar care au stat la desemnarea fiecărui sit

Natura 2000 în parte.

Deşi termenul de „statut de conservare favorabilă” nu este corespunzător definit în legislaŃia

transpusă, România va trebui să raporteze periodic către Uniunea Europeană cu privire la



Tel. 0766484713 sau 0735514581

îndeplinirea obiectivelor de menŃinere a statutului de conservare favorabilă pentru speciile şi

habitatele Ńintă. Singurul indicator obiectiv şi cantitativ cu privire la statutul unei specii într-o

anumită zonă este mărimea populaŃiei, respectiv fluctuaŃiile efectivelor populaŃiilor. Este deci esenŃial

ca impactul unor investiŃii asupra acelor specii/habitate pentru care zona a fost desemnată ca sit

Natura 2000, să fie evaluat complet prin metode ştiinŃifice. În majoritatea cazurilor impactul poate fi

minimalizat sau sensibil micşorat prin selectarea atentă şi implementarea corectă a măsurilor de

diminuare a impactului.

Implementarea reŃelei Natura 2000 este partea cea mai consistentă din politica de stopare a

scăderii biodiversităŃii la nivel european. Se ştie că implementarea acestei reŃele a fost o obligaŃie a

României în vederea aderării la Uniunea Europeană. Cu toate acestea trebuie avut în vedere faptul că

România trebuie să integreze şi alte politici comunitare care adesea se contrapun eforturilor de

conservare a capitalului natural.

2. Scurtă descriere a sitului Natura 2000 din zona planului

Aspecte generale

Dimensiunile relative restranse ale arealului ce face subiectul prezentului studiu, precum si

lipsa unor elemente concrete legate in special de alcatuirea geologica, elementele majore de relief si

clima, strict de acesta, obliga la caracterizarea sa ca parte a unor unitati teritoriale, domenii sau

regiuni mai extinse, fara insa a omite particularitatile locale.

Pozitia geografica

Suprafata amenajamentului silvic ocupa regiunea central-vestica a a Masivului Penteleu, in

ramura externa a Curburii Carpatilor, suprapunandu-se unor sectoare ale bazinului hidrografic al

paraului Basculuita, afluent de stanga al raului Basca Mare. Teritoriul amenajamentului cuprinde in

totalitate versantul drept al paraului Basculuita (u.a. 1- 24), la care se adauga secorul de la est de

albia Basulitei, echivalent, in cea mai mare parte, a interfluviiilor dintre paraiele Tamasoi si Coruiul,

respectiv Coruiul si Porcu, afluente pe stanga ale acestuia (u.a. 45 – 77). Amenajamentul include de

asemenea un sector situat amonte de confluenta Tamasel cu Basculita u.a. 30, 31), precum si o

parcela (u.a. 43) situata insular in bazinul superior al Tamaselului



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Sectorul extrem estic caracterizat de inaltimile maxime din interfluviul Tamasoi si Porcu,

ocupat de pasune, precum si o serie de parcele din bazinul superior al Tamasulului nu sunt cuprinse

in amenajament.

Din punct de vedere administrativ, teritoriul amenajamentului se suprapune in totalitate

extravilanului comunei Gura Teghii din judetul Buzau, ocupand sectorul central vestic al acesteia.

Din perspectiva raportului cu ariile naturale protejate, teritoriul amenajamentului se

suprapune in intregime Sitului de Importanta Comunitara ROSCI0229 Penteleu, ocupand 13,7%

din suprafata acestuia.

Limitele

Suprafata amenajamentului se suprapune in mare parte bazinului hidrografic Basculita.

Limita vestica urmeaza cumpana de ape dintre Patacul si Basculita, pornind de la confluenta acesteia

cu Basca Mare. Limita nordica, se suprapune intr-un prim sector, liniei cumpenei de apa dintre

Basculita si Paraul Groapa (afluent de stanga al paraului Ghiurca Mare), pentru ca, de la intersectia

cu valea Basculitei, sa o urmeze pe aceasta spre sud, in aval pana la confluenta cu Tamaselul.

Sectorul urmator de limita corespunde cursului paraului Basculita pana la confluenta cu paraul

Tamasel, pa care il urmeaza in continuare in amonte pana in zona de obarsie. Limita estica urmeaza



Tel. 0766484713 sau 0735514581

sinuozitatile contactului dintre suprafetele padurii si pasunii din sectorul inalt al interfluviului dintre

paraiele Tamasel, Coruiu si Porcu, pana la intersectia cu cumpana de ape dintre bazinele hidrografice

Basculita si Basca Mica. Sectorul sudic al limitei urmeaza catre sud cumpana de ape dintre bazinele

hidrografice Basculita si Basca Mica pana la limita pasunii de la obarsia vaii Zanoaga, de unde se

inscrie in aval pe valea Porcu, pana la confluenta cu Basculita, pe care o urmeaza apoi spre aval pana

la confluenta cu Basca Mica.

Geologia

Ca parte a grupei de muntii mijlocii din zona centrala a Carpatilor de Curbura, arealul ca

parte a Muntilor Buzaului, reprezinta din punct de vedere geologic rezultatul orogenezei alpine, cu

relevarea in peisajul actual a intensitatilor diferite in spatiu si timp a manifestarilor ei. In baza

cuverturii sedimentare sunt stratele mai vechi care apartin flisului cretacic, in timp ce in partea

superioara se remarca formatiunile mai tinere ale flisului paleogen. Regiunea s-a definit in neozoic.

La sfarsitul Sarmatianului arealul capatase caracteristcile dealurilor, ca ulterior acestea sa sufere

numeroase ridicari si fragmentari. Cumulul proceselor morfogenetice si in special actiunea retelei

hidrografice, pe fondul miscarilor ample de ridicare a aliniamentului Penteleu – Ciucas, din

cuaternar au condus la definirea peisajului actual.

Ca parte integranta a Carpatilor Orientali, Muntii Buzaului si implicit Masivul Penteleu,

apartin unitatii de flis, cu subunitatile sale, in care rocile predominante sunt grsiile, argile si marne.

Acestor categorii li se adauga, secundar, microconglomerate, marno-calcare, sisturi disodilice si

menilite, care alterneaza in straturi cu grosimi de la cativa centimetri la 10 m. In Masivul Penteleu se

disting sectoarele in care orizonturile de gresii au grosimi mai mici decat cele marno-argiloase cu care

alterneaza. Sectorul nordic al arealului este dominat de faciesul Gresiei de Tarcau, caracterizat prin

prezenta pachetelor masive de gresii, cu intercalatii argiloase si caracter microconglomeratic, groase

de 2-3 m. Sudul regiunii este dominat de faciesuri cu gresii de Fusaru si Kliwa, cu variatii remarcabile

ale duritatii. Gresiile dure, in a caror alcatuire predomina siliciul ce alterneaza cu sisturi menilitice si

disodilice, in strate cu grosimi de la 0,5 la 0m. determina aspecte diferite ale profilelor versantilor,

cu frecvente ruperi de panta. Directia generala a cutelor orizonturilor si stratelor este NE – SV,

pentru sectorul sudic al arealului remarcandu-se si caracterul faliat.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Relieful

Masivul Penteleu, situat in extremitatea rasariteana a Muntilor Buzaului, se impune in peisaj

prin culmile prelungi cu orientare generala nord – sud, dominate de suprafete extinse acoperite de

pasuni. Alcatuirea geologica asupra careia a actionat diferentiat eroziunea, imprima unor sectoare de

peisaj, masivitate a culmilor sau caracter de defileu vailor. Amenajamentul se suprapune sectorului

cuprins intre vaile Tamasel si Porcu de pe versantul apusean al Masivului Penteleu si versantului

drept al vaii Basculita.

Interfluviul Tamasel – Coruiul se caracterizeaza prin altitudini extreme cuprinse intre 1460m. in

extremitatea nord estica si 1030m la confluenta Coruiul - Basculita. Aspectul general al regiunii este

dominat de prezenta in aria central rasariteana, a aliniamentului inaltimilor maxime, conectate prin

inseuari largi, flancate la nord si sud de vaile puternic adancite ale paraielor Tamasel si Coruiul.

Jumatatea inferioara a versantului este brazdata de vai cvasiparalele, majoritatea cu cursuri efemere,

afluente directe ale Basculitei. Interfluviul Coruiul – Porcu, echivalent Dealului Schindufului

(1430m.) reprezinta un aliniament de inaltimi de cca 1300 -1400 de metri, racordate prin inseuari

largi. Aliniamentul dezvoltat pe directia generala NE – SV scade progresiv in altitudine catre Valea

Basculitei. Pantele au valori de pana la 30 grade.

Versantul drept al Vaii Basculitei are lungimi de 450 – 700 de metri si o panta pe alocuri mai mare de

30 de grade. Acesta reprezinta fata rasariteana a Dealului Lung.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Clima

Din punct de vedere climatic, teritoriul amenajamentului, fiind situat aproape la distanŃă

egală între ecuator şi pol, beneficiază de un climat temperat-continental, cu influenŃe pregnante ale

estului, nordului, vestului şi sudului continentului european. Astfel, la nivelul continentului

european, deci şi deasupra teritoriului amenajamentului câmpul baric mediu este format din patru

centri de acŃiune:

-Anticiclonul subtropical Azoric, cu un nucleu a cărui poziŃie pendulează sezonier între 20 şi 40

latitudine nordică, asigurând tot timpul anului transportul aerului umed oceanic dinspre vest şi nord-

vest către centrul şi estul continentului, şi care este răspunzător de cele mai frecvente precipitaŃii

atmosferice (45 % din cantităŃile anuale);

-Anticiclonul Est-European, mai rar cel Siberian, care îşi extinde aria de acŃiune, în special în

perioada rece a anului, din Extremul Orient până în CarpaŃi, caracterizat la nivelul României prin

invazii de aer rece arctic, continental, dinspre nord-est şi est, pe direcŃie ultrapolară ;



Tel. 0766484713 sau 0735514581

-Depresiunea Islandeză, situată în nordul oceanului Atlantic, mai atenuată în timpul verii şi mai

adâncă iarna, care determină vreme închisă şi scăderea temperaturii iarna, dar şi aversele de ploaie

vara;

-Depresiunea Mediteraneană, instalată în perioada rece a anului deasupra bazinului central al

Mării Mediteraneene. Pentru bazinul Siretului, deci şi pentru JudeŃul Vrancea, o importanŃă

deosebită o au ciclonii cu caracter retrograd, care în urma încărcării cu umezeală deasupra bazinului Mării

Negre îşi schimbă orientarea pe o traiectorie deviată de la cea iniŃială, întorcându-se spre nord-vest şi

producând, la contactul cu barajul orografic al CarpaŃilor Orientali, precipitaŃii cu intensităŃi

deosebite. Dacă această deviere se repetă, întorcându-se din nou deasupra bazinului maritim, pe

intervale de timp mai îndelungat, de 2-3 zile, cantităŃile de precipitaŃii determină efecte catastrofale.

Câmpul mediu format din acŃiunea acestor patru centri barici întreŃin o circulaŃie

atmosferică a cărei intensitate şi frecvenŃă determină regimul climatic la nivelul României, acŃionând

concertat în această zonă a interferenŃei influenŃelor barice, cu factorul radiativ, şi mai ales cu

suprafaŃa subiacentă. Aceasta din urmă, prin complexitatea particularităŃilor definitorii (relief, reŃea

hidrografică, vegetaŃie, soluri etc.) influenŃate sau nu de activitatea antropică, deŃine cel mai activ rol

în transformarea energiei solare radiante în căldură, în umezirea aerului şi în modificarea

potenŃialului şi caracteristicilor maselor atmosferice advective. În cazul JudeŃului Buzau, variabilitatea

mare a formelor de relief generează cele mai importante trăsături climatice, dimensionând spaŃiul său

climatic. Dispunerea reliefului în trepte altitudinale, paralelismul acestora pe direcŃia generală nord-

est sud-vest, deschiderea puternică a formelor majore spre est si sud conferă tot atâtea particularităŃi

climatice şi topoclimatice spaŃiului geografic analizat. Dintre acestea amintim:

-climatul montan bine evidenŃiat, cu două subtipuri: cel al culmilor şi masivelor muntoase înalte

ale MunŃilor Buzaului, respectiv climatul culmilor şi masivelor muntoase joase. Acesta se remarcă prin

temperaturi mai scăzute, umezeală ridicată şi cantităŃi mai bogate de precipitaŃii, frecvenŃa mare a

fenomenelor meteorologice periculoase, îngheŃuri şi brume timpurii de toamnă şi târzii de primăvară,

precum şi inversiuni de temperatură, depuneri de gheaŃă pe conductorii aerieni, ninsori viscolite etc.;

-tipurile climatice ale domeniului subcarpatic, pe de o parte a dealurilor înalte şi a

depresiunilor submontane, şi pe de altă parte a dealurilor joase şi depresiunilor intradeluroase, se remarcă prin

durate diferite ale sezoanelor reci şi calde în condiŃiile de adăpost orografic, cu umezeală mai puŃin

accentuată şi precipitaŃii contrastante etc.;



Tel. 0766484713 sau 0735514581

-prezenŃa fenomenului de foehn, generat de încălzirea adiabatică a maselor de aer care

coboară forŃat, în timpul advecŃiilor maselor de aer vestice pe versanŃii estici ai culmilor joase, dar

continui şi bine închegate ale CarpaŃilor de Curbură şi dealurilor subcarpatice. În timpul

manifestărilor foehale temperatura aerului creşte rapid, umiditatea aerului scade, având ca efect

reducerea frecvenŃei precipitaŃiilor, reducerea amplitudinii variaŃiei coordonatelor termice etc.;

DistribuŃia principalelor elemente meteorologice în cuprinsul teritoriului judeŃului reflectă

interacŃiunea factorilor genetici climatici şi prezintă o neuniformitate spaŃio-temporală accentuată,

manifestată printr-o variabilitate deosebită, atât în secvenŃe temporale scurte, cât şi în regim mediu

lunar, anotimpual, semestrial, anual multianual. După cum s-a specificat anterior, teritoriul in care

este cuprin si arealul de studiu este supus influenŃelor maselor de aer de provenienŃă diferită şi

particularităŃilor meteorologice contrastante.

RadiaŃia solară

Fondul energetic autohton, rezultat în urma transformării radiaŃiei solare la nivelul suprafeŃei

active în căldură, precum şi cel transportat prin intermediul circulaŃiei atmosferice, sunt transferate

radiativ sau prin amestec straturilor atmosferice inferioare. Factorii radiativi sunt generaŃi de fluxul

radiant care provine de la Soare, străbate atmosfera şi ajunge la suprafaŃa terestră asigurând energia

necesară desfăşurării proceselor geofizice şi biologice. Un indicator esenŃial al potenŃialului radiativ

este radiaŃia globală. Aceasta este determinată de unghiul înălŃimii soarelui deasupra orizontului, de

starea. generală a atmosferei şi de particularităŃile suprafeŃelor active. In ceea ce priveşte unghiul de

incidenŃă pe care-l fac razele Soarelui la amiază cu spaŃiul terestru, acesta variază în medie, între

66°30' (solstiŃiul de vară) şi 20°30' (solstiŃiul de iarnă), atingând uneori, pe versanŃii cu pante

accentuate, chiar 90°.

Dispunerea reliefului în trepte descrescătoare altitudinal de la vest spre est determină o

expunere favorabilă la radiaŃia solară a versanŃilor cu orientare est, sud-est şi sud. InsolaŃia, ca energie

cosmică, influenŃează direct temperatura aerului, precipitaŃiile şi vântul determinând indirect

umiditatea aerului, a solului, procesele de dezagregare şi dezvoltarea asociaŃiilor vegetale.

Temperatura aerului.

Temperaturile medii anuale înscriu valori cuprinse în general, între 9-11°C în arealele de

câmpie şi depresionare adăpostite şi 0-1°C în cele muntoase înalte Izoterma de 8°C delimitează spre

est înălŃimile de peste 800-900m, iar cele de 6, respectiv 4°C pe cele de 1000-1200m.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Temperaturile medii ale extremelor lunare din cursul anului. Aceeaşi variaŃie

altitudinală este remarcată şi în ceea ce priveşte temperatura medie a aerului în cursul anului. Se

remarca faptul că, temperatura aerului urmează o curbă ascendentă din ianuarie până în iulie, când se

atinge maximul termic mediu anual, şi o curbă descendentă din iulie până în decembrie, uneori

ianuarie, când se remarcă cele mai mici medii termice din cursul anului.

La staŃia meteorologică LăcăuŃi, amplasată treapta altitudinală înaltă (1776 m) reflectă o

variabilitate termică diferită în cursul anului. Cele mai mici temperature medii în regim multianual se

produc în lunile ianuarie şi februarie -7.9°C respectiv -7.6°C , iar cele mai mari în iulie 9.8°C, egale

cu cele din august, reflectând încetinirea proceselor de încălzire în spaŃiul montan înalt

-10

-5

0

5

10

15

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

lunile

°C

VariaŃia temperaturii medii lunare la staŃia meteorologică LăcăuŃi

Durata perioadei de îngheŃ oscilează în funcŃie de altitudine, dar este influenŃată şi de

inversiunile termice care se creează tot timpul anului şi mai ales în anotimpul rece. In general,

îngheŃul se declanşează ca urmare a advecŃiilor maselor reci de aer, sau în urma răcirilor radiative din

cursul nopŃilor senine, care au ca rezultat scăderea temperaturii aerului sub minima de 0 °C.

FrecvenŃa cea mai mare a zilelor cu îngheŃ este iarna, sau în semestrul rece al anului, crescând odată

cu altitudinea. În semestrul cald, zile cu îngheŃ sunt mai rare şi numai în regiunile de munte.

Datele medii de producere a primului îngheŃ se plasează în a doua decadă a lunii septembrie

în regiunile de munte la peste 1400-1600 m, întârziind până la sfârşitul lunii octombrie în condiŃiile

de câmpie. În regiunile subcarpatice cu efecte de foehn, data medie a primului îngheŃ întârzie până în

a doua decadă a lunii octombrie FaŃă de datele medii, îngheŃul înregistrează mari variaŃii neperiodice,

dependente de advecŃiile inegale ale maselor de aer rece. Aceste variaŃii evidenŃiază situaŃiile extreme



Tel. 0766484713 sau 0735514581

posibile la care s-a putut produce fenomenul de îngheŃ, cu decalajul dictat de condiŃiile fizico-

geografice ale teritoriului analizat.

Umezeala relativă a aerului înscrie o descreştere altitudinală a valorilor medii anuale de la

vest la est, precum şi de la nord spre sud, prezentând un ecart de variabilitate dintre cele mai mari

din Ńară.

PrecipitaŃiile atmosferice. Principala sursă de umezire a solului şi a aerului, componentă

esenŃială a alimentării cu apă a pânzei freatice şi a reŃelei hidrografice, sursa evapotranspiraŃiei, dar şi

principalul factor declanşator al proceselor geomorfologice actuale o constituie componenta hidrică

a regimului climatic.

Geneza complexă a precipitaŃiilor atmosferice şi repartiŃia acestora, în strânsă

interdependenŃă cu cadrul natural variat al judeŃului, determină mari diferenŃieri privind distribuŃia

lor altitudinală, dar şi latitudinală. InfluenŃa ciclonilor oceanici, care se formează la periferia

Anticiclonului Azoric generează căderea unor importante cantităŃi de precipitaŃii, determinând

maximul pluviometric anual principal de la sfârşitul primăverii şi începutul verii. Un rol deosebit îl au

şi ciclonii mediteraneeni, în evoluŃia lor normală sau retrogradă, răspunzători de ploile torenŃiale sau

aversele de ninsoare, prezente în arealul studiat. PoziŃia estică pe teritoriul României a spaŃiului

analizat, determină influenŃa Anticiclonilor Scandinavi, Est-Europeni (Ucraineni) şi a celor Nord-

Africani, favorizând fenomenele de uscăciune sau secetă şi deficitele majore de precipitaŃii.

CantităŃile medii anuale scad de la vest spre est, pe măsura creşterii influenŃelor de ariditate.

Valorile medii anuale cresc de la est spre vest, dar şi pe măsura creşterii altitudinii spre sectorul

montan, astfel încât, izohieta de 1000 mm spaŃiul montan.

VariaŃia în cursul anului înscrie un interval ploios în lunile mai-iunie, şi unul secetos în

decembrie-februarie. Evident, în funcŃie de condiŃiile de relief şi expunere la circulaŃia locală

atmosferică, intervalele ploioase şi cele secetoase au extinderi temporale diferite. În SubcarpaŃi

maximul pluviometric anual se remarcă în intervalul mai-iunie, cu valori medii lunare aproape egale

respectiv 88mm şi o perioadă ploioasă mai –august cu peste 60 mm lunar. Perioadele anuale

deficitare pluviometric se înregistrează în ianuarie-martie şi octombrie, iar minimul anual, în

februarie, cantitativ sub o medie de 35 mm Fig.

În arealele muntoase, perioada ploioasă din cursul anului durează din mai până în august, cu

valori de peste 90 mm lună de lună, la contactul cu depresiunea din est şi peste 100 mm în condiŃiile

climatului de munte (staŃia LăcăuŃi). Maximul lunar pluviometric se păstrează în luna iunie. Cele mai



Tel. 0766484713 sau 0735514581

secetoase luni sunt în regim multianual ianuarie, februarie, sau martie (sub 30mm lunar)in Subcarpati, şi

octombrie-martie la altitudini mari (LăcăuŃi)

0

20

40

60

80

100

120

140

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

mm

Variabilitatea cantităŃilor medii lunare de precipitaŃii la staŃia meteorologica LăcăuŃi.

PrecipitaŃiile căzute în cantităŃi mai mari de 30 mm cumulate în 24 de ore sunt foarte

frecvente pe întreg teritoriul judeŃului. FrecvenŃă mare o au şi cantităŃile maxime diurne cuprinse

între 40 şi 80 mm, indicator al agresivităŃii mari a precipitaŃiilor şi al rolului activ în scurgerea

superficială în pânze, în eroziunea solurilor etc. în special în regiunea dealurilor subcarpatice. În

semestrul rece al anului, stratul de zăpadă este prezent pe teritoriul judeŃului, legat genetic de

temperaturile negative şi advecŃiile maselor de aer rece. Numărul zilelor cu ninsoare scade odată cu

altitudinea, de la 80-120 la LăcăuŃi, la 40-50 în regiunea dealurilor subcarpatice. Aceeaşi distribuŃie o

prezintă şi numărul zilelor cu sol acoperit cu zăpadă, cuprins între 140-150 zile la munte şi 40-60 de

zile la câmpie.

Regimul eolian, evidenŃiat prin frecvenŃa şi direcŃiile generale ale advecŃiilor maselor de aer

şi de configuraŃia majoră a reliefului, înscrie dominanŃa nord-vestului şi a nordului în SubcarpaŃii de

Curbură. Pe măsura creşterii altitudinii, direcŃiile dominante devin nord-vest şi sud-est, cu uşoare

devieri impuse de configuraŃia locală a reliefului.

Viteza medie anuală prezintă valori ridicate la altitudinile mari, de 6-8 m/s, scăzând în regim

multianual la 3-4 m/s în regiunile deluroase şi de podiş. Calmul atmosferic prezintă valori ridicate, cu



Tel. 0766484713 sau 0735514581

excepŃia spaŃiului montan înalt, al celui depresionar subcarpatic, fiind cuprins între 40% în regiunile

de câmpie şi 10-15% în cele muntoase.

În urma analizei distribuŃiei valorilor elementelor meteorologice se poate concluziona

ca arealul de studiu se situeaza in zona de interferenta a Domeniului MunŃilor, reprezentat prin

tipul climatic al culmilor şi masivelor înalte şi tipul climatic al culmilor şi masivelor joase la periferia estică a

acestora cu Domeniul dealurilor Subcarpatice, care cuprinde tipul climatic al depresiunilor submontane;

Hidrografia

Apele subterane au conditii de

inmagazinare favorabile, fiind cantonate sub

forma lenticulara in nisipuri si pietrisuri sau sub

depozitele loessoide. Pe arealele cu ape freatice

aproape de suprafata apar uneori inmlastiniri.

Apele freatice sunt cantonate in depozite

pliocen superioare si cuaternare la adancime

redusa. Sunt dependente de regimul precipitatiilor

si de temperaturile ridicate din sezonul cald. Unele

apar la zi pe aliniamente de izvoare la baza

cuestelor sau a fruntilor de terasa, avand debite si

calitati ce permit utilizarea pe plan local.

Apele de suprafata Reteaua hidrografica

conturata in pliocen cuaternar, s-a definitivat ca

structura prin captari in holocen. Intregul

amenajament se suprapune bazinului hidrografic dezvoltat asimetric al Basculitei, afluent de stanga al

raului Basca Mare. Asimetria bazinului Basculitei este impusa de structura geologica si de relief.

Afluentii importanti, Tamaselul, Coruiul si Porcu sunt preluati exclusiv dinspre est, pe stanga.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

3. Analiza impactului proiectului asupra comunităŃiilor de plante şi animale şi asupra

speciilor/habitatelor de importanŃă comunitară

3.1. Principii pe care se bazează prezentul studiu

A. Integritatea siturilor Natura 2000

Conform îndrumarului „Managing Natura 2000 sites : The provisions of Article 6 of the

‘Habitats’ Directive 92/43/EEC”:

Degradarea habitatelor: este o degradare fizică ce afectează un habitat. Conform art. 1 pct.e).

al Directivei 92/43/CEE - Directiva Habitate, statele membre trebuie să ia in considerare impactul

proiectelor asupra factorilor de mediu mediului (apă, aer sol) şi implicit asupra habitatelor. Dacă

aceste impacturi au ca rezultat modificarea statutului de conservare al speciilor/habitatelor într-unul

mai puŃin favorabil faŃă de situaŃia anterioară impactului, atunci se poate considera ca a avut loc o

deteriorare a habitatului.

Disturbare: disturbarea nu afectează parametrii fizici ai unui sit, aceasta afectează în mod direct

speciile şi de cele mai multe ori este limitată în timp (zgomot, surse de lumină, etc.). Intensitatea,

durata şi frecvenŃa elementului disturbator sunt parametrii ce trebuie luaŃi in calcul.

Planul analizat, se află situat în interiorul SCI „Penteleu” în acest sens considerăm necesară

analiza a impactului pe care proiectul , îl are asupra integrităŃii sitului.

Integritatea ariei naturale protejate este legată atât în mod specific de obiectivele de conservare

ale ariei cât şi în general de totalitatea aspectelor ariei naturale protejate.

Integritatea ariei naturale protejate este asigurată atunci când este menŃinută coerenŃa structurii

ecologice şi a funcŃiilor acesteia, pe întreaga arie, sau a habitatelor, complexului de habitate şi/sau a

populaŃiilor de specii pentru care aria naturală protejată a fost constituită.

O arie naturală protejată poate fi definită ca având un nivel ridicat de integritate atunci când

respectarea obiectivelor de conservare este realizată şi capacitatea de autoregenerare în contextul

unor condiŃii dinamice este menŃinută, fiind necesare doar un minimum de intervenŃii din exterior

care vizează managementul conservării.

Structura şi funcŃiile ariilor naturale protejate şi obiectivele acestora de conservare sunt cele de

care trebuie să se Ńină cont când se evaluează efectele semnificative ale unui plan, program, proiect.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

În cazul siturilor Natura 2000 obiectivele de conservare fac trimitere directă la speciile şi/sau

habitatele pentru care respectivul sit a fost declarat, în cazul de faŃă specii de păsări prioritare alături

de habitatele folosite de acestea.

Având în vedere că planul presupune implementarea unor măsuri cu caracter silvic şi Ńinând cont de

definiŃiile referitoare la degradare, respectiv disturbare, enunŃate anterior, posibilele impacte pe

care proiectul le are asupra integrităŃii sitului sunt următoarele:

• degradarea habitatelor speciilor de interes conservativ;

• disturbarea speciilor de interes conservativ.

B. Regimul forestier național si Natura 2000

Statelor Membre ale Uniunii Europene le revine responsabilitatea de a stabili măsurile concrete

de conservare şi posibilele restricŃii în utilizarea siturilor Natura 2000. Pentru aceasta trebuie

menŃionat că, condiŃiile locale reprezintă factorul decisiv în managementul fiecărui sit (Natura 2000

şi pădurile „Provocări şi oportunităŃi” – Ghid de interpretare Comisia Europeana, DG Mediu,

Unitatea Natură şi Biodiversitate, SecŃia Păduri şi Agricultură ).

Directiva Habitate stabileşte câteva principii pentru gospodărirea siturilor Natura 2000, mai ales

în baza articolelor 4 şi 6. Aceste linii directoare trebuie înŃelese ca un cadru în care negocierile

concrete pentru planurile sau măsurile de management la nivelul fiecărui sit vor viza în principal

atingerea obiectivelor de consevare, fără a neglija însă susŃinerea comunităŃilor locale.

În aceste sens amenajamentul silvic ar trebui să introducă conceptul de exploatare multi-funcŃională

a pădurii, concept ce se află în centrul strategiei UE de exploatare a pădurii şi este recunoscut pe scară

largă în Europa. Acest concept integrează toate beneficiile importante pe care pădurea le aduce

societăŃii (funcŃia ecologică, economică, de protecŃie şi socială).

Construite pe principiile Directivei Habitate şi pe recomandăriile de ordin tehnic ale Comisiei

Europene, principiile şi regulile ce fundamentează acest studiu sunt:

- Fiecare evaluare reprezintă un caz particular care dezbate doar obiectivele de conservare ale

unui anumit sit Natura 2000 .

- Urmărirea înŃelegerii relaŃiilor ecologice, conexiunilor şi caracteristicilor ce compun

integritatea unui sit.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

- Aplicarea principiului preventiv.

- Interpretarea şi folosirea corectă a pragului semnificaŃiei.

În ceea ce priveşte habitatele, conform experienŃei altor state membre o pierdere de 1% din aria

totală din cadrul habitatului este percepută ca “semnificativă”. Cu toate acestea, evaluarea intensităŃii

unui impact, depinde şi de calitatea parcelelor afectate, distribuŃia lor, deficitul şi relaŃia cu aria totală

a acelui tip de habitat din cadrul unei Ńări sau regiuni biogeografice.

Ecosisteme forestiere

În contextul descris anterior, prezentul studiu abordează problema habitatelor de inters

comunitar din zona studiată, respectiv suprafaŃa de 1547,6 ha fond forestier, în relaŃie cu dinamica

anterioară a pădurii evaluată în cadrul planului de amenajare, Ńinând cont de funcŃiile atribuite

fondului forestier (inclusiv cele de protecŃie a naturii). Habitatele forestiere se caracterizează prin

complexitate funcŃională ridicată, fiind un ecosistem capabil de autoreglare. Habitatele forestiere,

sunt caracterizate de o diversitate biologică dependentă direct de stadiul de vegetaŃie în care se află

arboretele, structura verticală şi orizontală a pădurii, caracteristicile calitative (origine, provenienŃă,

vitalitate etc.), motiv pentru care unităŃiile amenajistice nu pot fi analizate ca entităŃi separate. În

consecinŃă evaluarea stării de conservare a habitatelor s-a realizat pentru fiecare habitat în parte, prin

analiza cantitativă şi calitativă a criteriilor ce definesc starea favorabilă de conservare, pentru

totalitatea arboretelor ce se constituie ca habitate de interes comunitar. Utilizând acelaşi principiu al

integralităŃii, evaluarea efectelor aplicării planului s-a realizat pentru intreaga suprafaŃa a habitatelor,

urmărind modificări ale stării de conservare la nivelul intregii suprafete vizate de planul de

amenajament.

Evaluarea s-a făcut pentru soluŃiile tehnice propuse pentru arboretele din zona de studiu si

impactul pe care implementare acestor soluŃii il produce asupra starii de conservare şi integrităŃii

sitului, respectiv, modul în care acŃionează asupra criteriilor ce definesc starea de conservare.

In ceea ce priveste metodologia de evaluare a impactului proiectului asupra comunitatilor de

flora si fauna salbatica de interes comunitar care fac obiectul conservarii in situl Natura 2000

Penteleu, precizam ca studiile au la baza doua etape importante: analiza publicatiilor si surselor de

informare existente si realizarea unor studii pe teren, pentru fiecare grup taxonomic fiind aplicate

metode specifice de evaluare si cuantificare. De asemenea au fost utilizate fisele standard pentru

fiecare specie (flora si fauna) publicate oficial pe siteul Ministerului Mediului si Padurilor la capitolul



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Masuri de Management ale siturilor natura 2000

(http://www.mmediu.ro/protectia_naturii/biodiversitate/Fact-sheets_FCS-tables.rar).

Aceste formulare, asumate la nivel oficial, indica tipurile de habitat in care sunt regasite speciile

speciile de interes comunitar si masurile minime de conservare necesare mentinerii statutului de

conservare.

Studiul speciilor de flora de interes comunitar

Ca şi metode de studiu a vegetaŃiei s-au folosit principiile şcolii fitocenologice a lui

BRAUNBLANQUET în Europa, iar în România a lui Al. BORZA. În etapa de teren s-au ales

suprafeŃe de probă din porŃiuni ale covorului vegetal cu fizionomie şi condiŃii ecologice omogene,

pentru determinarea tipurilor de asociatii vegetale caracteristice unitatilor amenajistice in care sunt

propuse lucrari silvice iar pentru cartarea zonelor importante pentru speciile de flora vizate de SCI

Penteleu au fost stabilite si verificate anumite transecte care vizau suprafetele acoperite de habitate

caracteristice existentei acestora.

Speciile de flora vizate de SCI Penteleu sunt:

Dicranum viride, Drepanocladus vernicosus, Ligularia sibirica, Campanula serrata, Iris aphylla ssp. hungarica,

Cypripedium calceolus

Studiul faunei de nevertebrate

S-a realizat inventarierea si cartarea speciilor de nevertebrate de interes comunitar care fac

obiectul formularului standard al SCI Penteleu: Callimorpha quadripunctaria, Rosalia alpina, Carabus

variolosus.

Pentru identificări şi inventarieri sau folosit atât metode active cât şi pasive;

• metode active – s-au ales şi delimitat transecte vizuale pentru identificarea atât a speciilor cât

şi a urmelor acestora, căutarea activă pe unităŃi de suprafaŃă;

• metode pasive - prin care s-au identificat şi inventariat speciile prin amplasarea de capcane

vizitate permanent pe durata etapelor de teren

S-au identificat şi cartat zonele de importanŃă (situri de reproducere, zone de hranire si

hibernare) pentru speciile de interes comunitar vizate de SCI Penteleu.

Metoda standard aplicata pentru detectarea prezenŃei carabului amfibiu si a croitorului fagului a

fost utilizarea unor capcane montate pe durata noptii in habitatele optime pentru specii si cautarea in



Tel. 0766484713 sau 0735514581

locurile de iernare. Au fost realizate sondaje ale unor unor locuri de ascundere ( roci, frunze de

scoarŃă de copac sau busteni putreziti).(Koch 1989; Hurka 1996; Resl & Sturz 2005; prof. & Spitzer

2006).

Studiul herpetofaunei (amfibieni)

Cercetările în teren asupra amfibienilor şi reptilelor produc informaŃii privind distribuŃia,

abundenŃa şi necesităŃile de habitat ale acestor specii, şi totodată aduc lumină în ce priveşte

variabilele din mediu care controlează diversitatea acestora.

Monitorizarea amfibienilor se realizează cel mai uşor şi sigur în perioada de reproducere, când

indivizii se adună de pe suprafeŃe întinse în zonele umede, unde pot fi identificaŃi şi număraŃi

(Cogălniceanu, 1997b). Adesea timpul nu e un element favorabil, pentru că eficienŃa unui studiu de

monitorizare a amfibienilor depinde de numărul sezoanelor de-a lungul cărora s-a realizat.

Identificarea şi inventarierea speciilor de amfibieni de interes comunitar care fact obiectul

conservarii in SCI Penteleu s-a realizat prin metode active cât şi pasive, prin transecte vizuale,

auditive (în cazul masculilor), căutari active, realizare de adaposturi artificiale, cercetarea siturilor de

reproducere din zona etc. Cartarea arealelor de distributie s-a realizat prin vizitarea repetata a unor

habitate cât şi prin testarea şi validarea estimatorilor de bogaŃie spercifică, în funcŃie de bogaŃia

specifică totală din zonă.

S-au identificat şi cartat zonele de mare importanŃă pentru speciile de interes comunitar (zona de

adapost, zona de reproducere, de hranire etc) existente in spatiul de implementare al

amenajamentului silvic.

Speciile vizate de studiul pe teren au fost: Triturus montandoni, Triturus cristatus , Bombina variegata.

Pentru fiecare specie de interes comunitar analizata s-au avut în vedere următoarele aspecte:

- inventarierea al tuturor speciilor de amfibieni identificate pe teritoriul proiectului de amenajare

a padurilor;

- realizarea bunor hărŃi cu distribuŃia fiecărei specii pe teritoriul proiectului de amenajare a

padurilor.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Studiul mamiferelor

In vederea analizei impactului planului propus asupra populatiilor de carnivore mari (Ursus arctos,

Canis lupus si Lynx lynx) au fost luate in consideratie datele publicate pe siteuri de profil (www.clcp.ro;

www.carnivoremari.ro) precum si informatiile din literatura de specialitate. Pentru studiul pe teren s-

au utilizat metodele active bazate pe transecte şi notarea urmelor lasate de mamifere. Pe baza analizei

favorabilitatii reliefului si a habitatelor s-au identificat şi evidentiat zonele de mare importanŃă pentru

speciile de carnivore (zona de hibernare, zone favorabile vizuinilor, etc) care se suprapun arelului

planului de amenajare a fondului forestier.

3.2. Analiza impactului proiectului asupra habitatelor şi speciilor de interes conservativ

pentru care a fost desemnat SCI „Penteleu”

3.3.1. Descrierea speciilor/habitatelor de interes conservativ posibil a fi afectate de

planul analizat.

3.3.1.2 Habitate

În cadrul formularului standard al sitului Penteleu, sunt menŃionate următoarele tipuri de habitate:

Habitat Acoperire in sit

(%)

Prezenta in zona

studiată

3230 VegetaŃie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul

râurilor montane

0,01 NU

4060 Tufărişuri alpine şi boreale 1 NU

6430 ComunităŃi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la

nivelul câmpiilor până la cel montan şi alpin

1 NU

9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 10 DA

9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 2 NU

9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 1 NU

91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 2,5 DA

91E0* Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior

(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

0,1 NU



Tel. 0766484713 sau 0735514581

9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana

(Vaccinio-Piceetea)

8 DA

Habitate identificate în zona studiată

Procesul de realizare a amenjamentului silvic crează obligativitatea identificării tipurilor

naturale de pădure, conform clasificării naŃionale (clasificarea Pascovschi). Odată tipurile

fundamentale de pădure identificate a fost făcuta corespondenta cu habitatelele conform clasificării

din România iar în continuare cu habitatele de interes comunitar.

Cod

TP Denumire TP Suprafata

Corespondenta

Habitate Romania

Suprafata

Habitat

Valoare

conservativa

(dupa

Donita)

Corespondenta

habitate

Natura 2000

0 Fara vegetatie

forestiera

12.3 12.3

Fara

corespundenta

1113 Molidis de altitudine

mare cu Oxalis

acetosella

33.8

R4205 Paduri sud est

carpatice cu Oxalis

acetosella

73.7 moderata

9410 Paduri

acidofile de

Picea abies din

regiunea

montanta

(Vaccinio-

Piceetea)

1114 Molidis cu Oxalis

Acetosella pe soluri

schelete

39.9

1153

Molidis cu

Vaccinium myrtillus

23.1 R4206 Paduri sud est

Carpatice de molid si brad

cu Hieracium

Rotundatum

23.1 moderata

1211 Molideto-bradet

normal cu flora de

mull


carpatice de molid si brad

cu Pulmonaria rubra

44.2

redusa

Fara

corespundenta 1212

Molideto-bradet pe 6.9 redusa



Tel. 0766484713 sau 0735514581

depozite de flis sau

coluviuni

1311

Amestec normal de

rasinoase si fag cu

flora de mulll


carpatice de molid, fag,

brad cu Pulmonaria rubra

437.3 moderata 91V0 Paduri

dacice de fag

(Symphyto-

Fagion)

1314 Amestec de molid,

brad, fag cu flora de

mull

12.8


carpatice de molid, brad,

fag cu Hieracium

rotundatum

235.6 moderata

9110 Paduri de

fag de tip

Luzulo -

Fagetum

1341 Amestec de

rasinoase si fag pe

soluri scheletice

222.8

1411

Molideto faget

normal cu Oxalis

acetosella


carpatice de molid, fag,

brad cu Pulmonaria rubra

120.3 moderata 91V0 Paduri

dacice de fag

(Symphyto-

Fagion)

1431

Molideto faget cu

Luzula


carpatice cu molid si fag

cu Hieracium

Rotundatum

406.2 mare 9410 Paduri

acidofile de

Picea abies din

regiunea

montanta

(Vaccinio-

Piceetea)

2211 Bradeto faget

normal cu flora de

mull

67.8


carpatice de brad si fag cu

Pulmonaria rubra

136.1 moderata

91V0 Paduri

dacice de fag

(Symphyto-

Fagion)

2212 Bradeto faget

normal cu flora de

mull bonitate

mijlocie

68.3



Tel. 0766484713 sau 0735514581

4111

Faget montan cu

Flora de mull


carpatice de fag cu

Symphytum cordatum 2.1

mare

4141 Faget cu Festuca

altissima


carpatice de fag cu

Festuca drymeia

56.7

redusa 9110 Paduri de

fag de tip

Luzulo -

Fagetum

4151 Faget montan cu

Luzula luzuloides

16.8

Total 1547.6

În procesul de realizare a amenajamentului silvic au fost identificate următoarele tipuri de

habitate de interes comunitar, ocupând 96% din suprafaŃa vizată de amenajament, după cum

urmează:

Habitat Suprafata

habitat

in plan

Suprafata

sit

Suprafata habitat din sit

conform formular standard

% habitat conform

formular standard

% habitat la

nivelul

sitului

9110 292.3

11233

1123.3 10.00% 2.6

91V0 695.8 280.825 2.50% 6.2

9410 503 898.64 8.00% 4.5

Total 1491.1 2302.765 20.50% 13.3

fara coresp 44.2 0 0.00% 0.4

fara pad 12.3 0 0.00% 0.1

Total 1547.6 11233 2302.765 20.50% 13.8

Se poate observa că în cadrul amenajamentului, suprafata de habitat 91V0 este de cca. două

ori mai mare decât cea declarată in formularul standard. Prelucrarea datelor in amenajamentul silvic

conform normelor silvice a contribuit în acest caz la identificarea unor noi suprafete de habitat in

cadrul sitului Penteleu.

Descrierea tipurilor de habitat identificate în zona studiată

Vezi Anexa 2.



Tel. 0766484713 sau 0735514581



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Suprafeţe habitate comunitare identificate

292.3

695.8

503

1123.3

280.825

898.64

0

200

400

600

800

1000

1200

9110 91V0 9410

Suprafata dientificata in cadrul zonei studiate

Suprafaţa habitat in Formularul standard la nivelul sitului

Obiective de conservare pentru habitatele identificate

Baza legislativă pentru înfiinŃarea reŃelei Natura 2000 o constituie Directivele 79/409/EC

(„Directiva Păsări”) şi 92/43/EEC („Directiva Habitate”). Conform Directivei Habitate, scopul

reŃelei Natura 2000 este de a stabili un „statut de conservare favorabil” pentru habitatele şi speciile

considerate a fi de interes comunitar. Conceptul de „statut de conservare favorabil” este definit în

articolul 1 al directivei habitate în funcŃie de dinamica populaŃiilor de specii, tendinŃe în răspândirea

speciilor şi habitatelor şi de restul zonei de habitate. (Natura 2000 şi pădurile, C.E.)

Articolul 4 al Directivei Habitate afirmă în mod clar că de îndată ce o arie este constituită ca

sit de importanŃă comunitară, aceasta trebuie tratată în conformitate cu prevederile Articolului 6.

Înainte de orice se vor lua măsuri ca practicile de utilizare a terenului să nu provoace degradarea

valorilor de conservare ale sitului. Pentru siturile forestiere, de exemplu, aceasta ar putea include, de

pildă, să nu se facă defrişări pe suprafeŃe mari, să nu se schimbe forma de utilizare a terenului sau să

nu se înlocuiască speciile indigene de arbori cu alte specii exotice.

Starea de conservare a unui anumit habitat a fost evaluată pe fiecare indicator în parte. Este

posibil ca în cazul aceluiaşi arboret, mai mulŃi indicatori să indice o stare de conservare nefavorabilă.

Pentru a calcula suprafaŃă totală reală care se află într-o stare de conservare nefavorabilă au fost

verificate toate arboretele în care doi sau mai mulŃi indicatori nu îndeplinesc pragurile din tabelul

indicatorilor de evaluare.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Caracteristici cantitative si calitative ale arboretelor studiate

Important pentru a putea evalua statutul de conservare a habitatelor forestiere este caracterul

acestora, respectiv modul de regenerare. În condiŃiile în care regenerarea a avut loc natural, cu

intervenŃie minimă, posibilitatea ca arboretul să fie la un statut favorabil de conservare este mai

ridicat. Un arboret artificial presupune intervenŃie umană şi regenerarea cu material săditor.

Activitatea de împădurire presupune executarea de lucrări manuale sau mecanizate prin care sunt

afectate elemente ale ecosistemului. De asemenea înlocuirea arboretelor de amestecuri şi făgete pure

caracteristice zonei studiate, cu molid, contribuie la modificări ale factorilor ecologici şi biologici la

nivelul aboretelor. În concluzie putem afirma că posibilitatea ca un arboret să aibă o stare favoabilă

de conservae este mai ridicată în cadrul arboretelor naturale decât în cazul aboretelor artificiale.

Caracterul arboretelor ce se constituie ca habitate de interes

comunitar

176.10

592

328.9

0 3.6 0

116.2 100.2174.1

0.00

100.00

200.00

300.00

400.00

500.00

600.00

700.00

9110 91V0 9410

Nat. fund. Total derivat Artificial

Putem observa că 74% din arboretele din zona studiată ce formează cele trei tipuri de

habitate de interes comunitar sunt habitate regenerate natural, doar 26 % din ele fiind arborete

artificiale.

łinând cont de cele prezentate anterior, utilizând criteriile de evaluare a stării de conservare

(preluate Habitat Fact Sheets, material proiect EU Phare EuropeAid/12/12160/D/SV/RO), fiecare

arboret a fost evaluat din punct de vedere al stării de conservare. Rezultatul evaluării a fost

centralizat pe tipuri de habitate, însumând suprafeŃele caracterizate de un statut nefavorabil, parŃial

favorabil sau favorabil de conservare.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Cod

Habitat

Stare

Nefavorabila

ha

Stare partial

favorabila

ha

Stare

favorabila

ha

Total

ha

9110 77.50 79.70 135.10 292.30

9410 15.80 207.40 279.80 503.00

91V0 33.60 86.00 576.20 695.80

Total 126.90 373.10 991.10 1491.10

Starea de conservare a arboretelor ce compun

habitatul 9110

27%

27%

46%

Nefavorabila Partial favorabila Favorabila

Starea de conservare a arboretelor ce

compun habitatul 9410

41%

56%

3%


Starea de conservare a arboretelor ce

compun habitatul 91V0

12%

83%

5%




Tel. 0766484713 sau 0735514581

Starea de conservare a habitatelor de interes comunitar la momentul realizării planului de amenajare 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum (preluat dupa Habitat Fact Sheets, material proiect EU Phare EuropeAid/12/12160/D/SV/RO)

Criteriu Limite Caracterizarea habitatelor conform

amenajament SuprafaŃa minimă >1 ha 292,3 ha Dinamica suprafetei <5% diminuare fata de suprafata

initiala 0%

Specii autohtone >90% in fiecare etaj de vegetatie 100% Specii dominante Fagus sylvatica, Picea abies, Abies alba,

Acer pseudoplatanus, Festuca drymeia, Luzula luzuloides, Calamagrostis arundinacea, Vaccinium myrtillus, Galium odoratum, G. schultesii, Oxalis acetosella, Dentaria glandulosa, D. bulbifera, Deschampsia flexuosa, Veronica officinalis, Pteridium aquilinum, Blechnum spicant, Carex pilosa, Mycelis muralis, Poa nemoralis. Athyrium filix-femina, Dryopteris filix-mas, Viola reichenbachiana, Rubus hirtus.

Fagus sylvatica, Picea abies, Abies alba, Luzula luzuloides, Dentaria glandulosa, Dentaria bulbifera, Festuca altissima, Galium schultesii, Oxalis acetosella

Specii lemnoase dominante Fagus sylvatica, Picea abies, Abies alba, Acer pseudoplatanus >70%

>95% din suprafata

Specii de plante importante Hieracium transsylvanicum, Pulmonaria obscura, Hepatica transylvanica

-

Specii nedorite Rubus hirtus, Pteridium aquilinum, Glechoma hirsuta <5%

Nu au fost identificate

Consistenta arboretelor >80% 80% Structura pe clase de varsta Minim trei clase Sunt prezente 7 clase de

varsta Stadiu de dezvoltare >40 % din arbori sunt arbori

maturi/batrani >50% suprafata este acoperita cu arborete cu varsta peste 90 de ani

Acoperirea cu arbusti 5-10% > 4% Lemn mort Cel putin 4 arbori cazuti cu diametru

>20 cm/ha si cel putin 5 iescari/ha -

Grosimea litierei 3-7cm 3-5 cm Regenerarea Regenerare naturala existenta 30-60%;

<20% regenerare artificiala. > 30 % regenerare naturala Cca. 40 % regenerare artificială



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Urmărind criteriile ce definesc starea de conservare a habitatului 9110 şi caracterizarea

generală a arboretelor studiate, putem afirma că starea de conservare a habitatului pe zona studiată

este una favorabilă.

91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) (preluat dupa Habitat Fact Sheets, material proiect

EU Phare EuropeAid/12/12160/D/SV/RO)

Criteriu Limite Caracterizarea

habitatului conform amenajament

SuprafaŃa minimă >1 ha 695,8 ha Dinamica suprafetei <5% diminuare fata de suprafata initiala 0% (in formularul

standard suprafata estimata este de cca. 280 ha)

Specii autohtone >90% in fiecare etaj de vegetatie 100% Specii dominante Picea abies, Fagus sylvatica, Abies alba, Acer

pseudoplatanus, Pulmonaria rubra, Symphytum cordatum, Cardamine glanduligera, Caerdamine bulbifera, Leuchantemum waldsteinii, Ranunculus carpaticus, Phyllitis scolopendrium, Aconitum moldavicum, Hepatica trassiylvanica, Hepatica nobilis, Galium odoratum, Actaea spicata, Asarum europaeum, Heleborus purpurascens, Euphorbia carniolica, Saxifraga rotundifolia, Silene heuffelii, Huieracium transsylvanicum, Festuca drymeia, Luzula luzuloides, Calamagrostis arundinacea

Picea abies, Fagus sylvatica, Abies alba, Acer pseudoplatanus, Pulmonaria rubra, Symphytum cordatum, Cardamine bulbifera, Aconitum moldavicum, Hepatica nobilis, Galium odoratum, Asarum europaeum, Heleborus purpurascens, Saxifraga rotundifolia, Festuca drymeia, Luzula luzuloides

Specii lemnoase dominante

Fagus sylvatica, Picea abies, Abies alba, Acer pseudoplatanus >60%

>95% din suprafata

Specii de plante importante

Neottia nidus-avis, Epipogium aphyllum, Cephalanthera rubra, Dactylorhiza saccifera, Hepatica transsylvanica, Symphytum cordatum, Ranunculus carpaticus, Aconitum moldavicum

-

Specii nedorite Rubus hirtus, Glechoma hederacea, G. hirsuta, Alliaria petiolata, <5%

Rubus hirtus prezent, suprafata neestimată

Consistenta arboretelor >60% 80% Structura pe clase de varsta

Minim trei clase Sunt prezente 7 clase de varsta

Stadiu de dezvoltare >50 % din arbori sunt arbori maturi/batrani

>50% suprafata este acoperita cu arborete cu varsta peste 90 de ani

Acoperirea cu arbusti 5-20% - Lemn mort Cel putin 4 arbori cazuti cu diametru >20 -



Tel. 0766484713 sau 0735514581

cm/ha si cel putin 5 iescari/ha Grosimea litierei 2-10cm 5-7 cm Regenerarea Regenerare naturala existenta 20-60%; > 30 % regenerare

naturala

Urmărind criteriile ce definesc starea de conservare a habitatului 91V0 şi caracterizarea



9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) (preluat dupa Habitat

Fact Sheets, material proiect EU Phare EuropeAid/12/12160/D/SV/RO)


arboretelor conform amenajament

SuprafaŃa minimă >2ha 503,0 ha Dinamica suprafetei <5% diminuare fata de suprafata

initiala 0%

Specii autohtone >90% in fiecare etaj de vegetatie 100% Specii dominante Minim10 speci din următoarele

prezente: Picea abies, Abies alba, Fagus sylvatica, Sorbus aucuparia, Vaccinium myrtillus, Symphytum cordatum, Leucanthemum waldsteinii, Ranunculus carpaticus, Aconitum toxicum, Silene heuffelii, Calamagrosis arundinacea, C. villosa, Luzula luzuloides, L. sylvatica, Hieracium rotundatum, Athyrium distentifolium, A. filix-femina, Campanula patula ssp abietina, Dryopteris dilatata, Homogyne alpina, Moneses uniflora, Senecio nemorensis, Soldanella hungarica ssp major, Gymnocarpium dryopteris, Adenostyles kerneri, Doronicum austriacum, Paris quadrifolia, Stellaria nemorum, Valeriana tripteris, Veronica urticifolia, Carex remota, Myosotis sylvatica, Petasites hybridus, Epilobium montanum, Huperzia sellago, Lycopodium annotinum, Lamium galeobdolon, Melampyrum sylvaticum, Polygonatum verticillatum

Picea abies, Abies alba, Fagus sylvatica, Sorbus aucuparia, Vaccinium myrtillus, Symphytum cordatum, L. sylvatica, Hieracium rotundatum, Athyrium distentifolium, A. filix-femina, Soldanella hungarica ssp major, Paris quadrifolia, Stellaria nemorum, Valeriana tripteris, Veronica urticifolia, Carex remota, Myosotis sylvatica, Epilobium montanum, Huperzia sellago, Lycopodium annotinum, Lamium galeobdolon, Polygonatum verticillatum

Specii lemnoase dominante Picea abies, Fagus sylvatica, Abies alba >80%

>95% din suprafata



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Specii de plante importante Ranunculus carpaticus, Aconitum toxicum, Hieracium rotundatum, Leucanthemum waldsteinii, Doronicum austriacum, Lycopodium annotinum

Hieracium rotundatum, Lycopodium annotinum

Specii nedorite Rubus hirtus, Pteridium aquilinum, Glechoma hirsuta, Alliaria petiolata <5%


Consistenta arboretelor >80% 80% Structura pe clase de varsta Minim trei clase Sunt prezente 7 clase de

varsta Stadiu de dezvoltare >50 % din arbori sunt arbori

maturi/batrani >50% suprafata este acoperita cu arborete cu varsta peste 90 de ani

Acoperirea cu arbusti 5-20% - Lemn mort Cel putin 4 arbori cazuti cu diametru

>20 cm/ha si cel putin 5 iescari/ha -

Grosimea litierei 2-10 cm 3-8 cm Regenerarea Regenerare naturala existenta 5-30%;

<25% regenerare artificială > 50 % regenerare naturala Cca. 25 % regenerare artificiala

Urmărind criteriile ce definesc starea de conservare a habitatului 91V0 şi caracterizarea



3.3.2. Analiza impactului asupra habitatelor pentru care a fost declarat SCI

„Penteleu”

În paralel cu analiza impactului au fost identificaŃi o serie de Factori perturbatori ce au contribuit

la degradarea statutului de conservare:

• Habitat 9110:

- plantaŃiile cu molid în monoculturi,

- neexecutarea la timp a lucrărilor de îngrijire

- aplicarea necorespunzătoare a tăierilor de regenerare, ceea ce a condus la proliferarea speciilor

pioniere, sau compoziŃii atipice a seminŃişului utilizabil

- doborâturile produse de vânt,

- rupturile produse de zăpadă



Tel. 0766484713 sau 0735514581

- extragerile de masă lemnoasă efectuate necorespunzător

- împădurirea cu alte specii decât cele alese pe principiul ecologic

• Habitat 91V0:



- aplicarea necorespunzătoare a tăierilor de regenerare ce au condus la compoziŃii atipice ale

seminŃişului utilizabile (procent ridicat de fag în unele arborete)





• Habitat 9410:



- aplicarea necorespunzătoare a tăierilor de regenerare ce au condus la compoziŃii atipice ale

seminŃişului utilizabile (procent ridicat de fag în unele arborete)





Starea de conservare actuală poate fi îmbunătăŃită prin aplicarea unor măsuri de reconstrucŃie

ecologică sau se poate deteriora atât datorită unui management defectuos cât şi datorită perpetuării şi

accentuării presiunilor exercitate de factorii distrubatori.

Pentru habitatele de interes comunitar au fost identificate următoarele presiuni:

- stabilirea unor compoziŃii de regenerare şi împădurire diferite de compoziŃiile tipice ale

habitatelor,

- păşunatul şi trecerea animalelor domestice,

- vătămările produse de entomofaună şi de agenŃi fitopatogeni,

- eroziunea.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Obiectul prezentului studiu este analiza impactului aplicării planului de amenajament pentru

fondul forestier proprietate privată a SC Scolopax SA. Planul de amenajament este un document

programatic, bazat pe obiective si măsuri pentru atingerea obiectivelor, respectiv soluŃii tehnice

(stabilite conform normelor silvice de amenajare). Impactul generat de modul în care vor fi

implementate soluŃiile tehnice stabilite în amenajament, nu face obiectul prezentului studiu, analiza

facandu-se cu premisa că modul de aplicare a lucrărilor silvice se va face cu un impact minim. In

procesul de evaluare a impactului am urmărit efectele generate de soluŃiile tehnice asupra criteriilor

ce definesc starea favorabilă de conservare.

Din analiza obiectivelor amenajamentului silvic, aşa cum sunt ele prezentate în

document, tragem concluzia că acestea coincid cu obiectivele generale ale reŃelei Natura

2000, respectiv a obiectivelor de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar. În

cazul habitatelor, planul de amenajament are ca obiectiv asigurarea continuităŃii pădurii,

promovarea tipurilor fundamentale de pădure, menŃinerea funcŃiilor ecologice şi economice

ale pădurii aşa cum sunt stabilite ele prin încadrarea în grupe funcŃionale şi subunităŃi de

producŃie.

Nr.

crt. Grupa de obiective si servicii Denumirea obiectivului de protejat sau a serviciilor de

realizat

1 Ecologice: protejarea mediului Protectia terenurilor contra eroziunii

Echilibrul hidrologic

2 Sociale: realizarea cadrului natural Recreere, destindere, valorificarea fortei de munca locala

3 Economice: optimizarea productiei padurilor

Productia de lemn gros si foarte gros necesar nevoilor proprietarilor

În urma stabilirii obiectivelor pădurilor studiate, au fost stabilite functiile pe care trebuie sa le

îndeplineascafiecare arboret si padurea în ansamblul ei. In acest scop, arboretele au fost încadrate pe

grupe, subgrupe si categorii functionale mentionate în continuare.

În ce priveste padurea, aceasta a fost încadrata în totalitate în grupa I – paduri cu

functii speciale de protectie.

În cadrul acestora s-au stabilit categoriile functionale prezentate in tabelul urmator.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Grupa, subgrupa si categoria functionala Suprafata Cod Denumire - ha - %

1.1G Padurile din bazinele torentiale sau cu transport excesiv de aluviuni, determinate prin studii hidrologice, de amenajare a padurilor sau de amenajare a bazinelor hidrografice (T III)

1201.1 78

1.2A Paduri cu eroziune in adâncime, situate pe substrate de flis, nisipuri sau pietrisuri, cu inclinare mai mare de 30 grade (T II) 177.9 12

1.2C Benzile de padure din jurul golurilor alpine (TII) 5.8 - 1.5H Paduri constituite ca rezervatii de seminte(TII) 150.5 10

Tipul de categorie

functionala Categorii

functionale Teluri de gospodarire Suprafata ha %

T II 1.2A, 1.2C, 1.5H Protectie 334.2 22 T III 1.1G Protectie si productie 1201.1 78

În vederea gospodaririi diferentiate a fondului forestier, pentru realizarea obiectivelor social-

economice si a indeplinirii functiilor atribuite, arboretele au fost constituite in urmatoarele subunitati

de gospodarire:

S.U.P. “J” – codru cvasigradinarit – 1201.1 ha;

S.U.P. “M” – paduri supuse regimului de conservare deosebita - 183.7 ha;

S.U.P. “K” – rezervatii de seminte – 150.5 ha.

SubunităŃiile de gospodărire stabilite urmăresc asigurarea continuităŃii pădurii pentru

maximizarea funcŃiilor ecologice (protecŃia apei şi solului, conservarea genofondului, conservarea

biodiversităŃii), cuprinzând măsuri silvice de gospodărire ce presupun interventii silvice limitate, pe

perioade lungi de timp. În aceste situaŃii continuitatea este principalul obiectiv urmărit.

Obiectivele impuse de Directiva Habitate pentru habitatele de interes comunitar, impun

menŃinerea sau îmbunătăŃirea statutului de conservare a habitatelor. În fapt starea de conservare

trebuie asigurată pentru habitate la nivelul întregi tări, în funcŃie de reprezentativitatea fiecărui tip de

habitat urmând a fi stabilite măsurile necesare. Astfel în managementul habitatelor forestiere de

interes comunitar se urmăresc următoarele obiective:

1. arealul natural al habitatului şi suprafeŃele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt

stabile sau în creştere;

2. habitatul are structura şi funcŃiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen lung, iar

probabilitatea menŃinerii acestora în viitorul previzibil este mare;

3. speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Obiectivele de conservare a habitatelor de interes comunitar au un caracter general

Ńinând cont de multidutinea tipurilor de habitate, însă putem concluziona că obiectivele

asumate de amenajamentul silvic pentru păduriile studiate sunt conforme şi susŃin

integritatea reŃelei Natura 2000 şi conservarea pe termen lung a habitatelor forestiere

identificate în zona studiată.

Obiectivele asumate urmează a fi concretizate prin alegerea unor soluŃii tehnice, în funcŃie de

realitatea din teren, aspectul, vârsta, compoziŃia, consistenŃa şi funcŃiile pe care le îndeplineşte

arboretul:

1. Lucrări de îngrijire (pentru păduri tinere):

Prin lucrările de îngrijire se urmăresc obiective de ordin silvicultural dar şi de ordin economic,

respectiv recoltarea de masă lemnoasă de dimensiuni mici şi mijlocii.

În plan pentru fiecare arboret în parte s-a indicat natura lucrărilor preconizate şi numărul

intervenŃiilor necesare în deceniu, cu luarea în considrare atât a stării şi structurii actuale, cât şi

evoluŃia previzibilă a stadiului de dezvoltare. Numărul intervenŃiilor poate fi modificat de către

organele de execuŃie funcŃie de dinamica stadiului de dezvoltare a arboretului, menŃionăndu-se faptul

că vor fi introduse în planurile anuale. În scopul asigurării unei producŃii cantitativ şi calitativ optime,

corespunzătoare Ńelului de gospodărire propus, în funcŃie de compozişia şi starea arboretelor de

amplasarea teritorială şi destinaŃia lor, arboretele din fondul forestier se vor parcurge conform

situaŃiilor din proiect cu următoarele lucrări :

a. CurăŃiri

Acestea s-au propus arboretelor ajunse la stadiul de nuieliş-prăjiniş la circa 2-4 ani după ultima

degajare. Prin curăŃiri se face o selecŃie în masă a arborilor, prin extragerea celor rău conformaŃi,

răniŃi sau bolnavi, deperisaŃi. Se vor extrage în continuare speciile copleşitoare urmărindu-se

proporŃionarea amestecurilor. Se va evita înlăturarea fără discernământ a plafonului inferior. Se vor

extrage prioritar exemplarele din lăstari, iar dacă arboretul este majoritar din lăstari, se vor favoriza

exemplarele provenite din cioate sănătoase. Numărul de intervenŃii în deceniu s-a stabilit în funcŃie

de necesităŃile impuse de fiecare arboret.

b. Rărituri



Tel. 0766484713 sau 0735514581

S-au propus asemenea lucrări în arboretele care au ajuns la stadiul de păriş şi până la faza de codru

mijlociu, până la o vârstă aproximativ cu 30 de ani mai mică decât vârsta exploatabilităŃi.

Aceste lucrări au un pronunŃat caracter de selecŃie pozitivă, iar ca metodă se recomandă aplicarea

metodei combinată “ de sus” şi “ de jos” – care constă din selecŃionarea şi promovarea arborilor

valoroşi ( de viitor ), intervenind după nevoie atat în plafonul superior cat şi în cel inferior. În

arboretele în care este cazul se poate aplica numai metoda de sus, fie numai a metodei de jos.

Numărul intervenŃiilor s-a stabilit în funcŃie de vârsta arboretului, de consistenŃă şi compoziŃie. În

molidişuri şi amestecuri de răşinoase cu fag se recomandă doua interventii, pentru a mării rezistenŃa

arboretelor la factorii externi şi pentru a conduce arboretele la compoziŃia optimă, respectiv

promovarea fagului şi bradului. Aceste intervenŃii se vor executa cu o periodicitate de 5-6 ani în

amestecuri de fag cu răşinoase si cu o periodicitate de 6-8 ani în făgete pure (conform Normelor

tehnice de pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor). łinând cont de starea arboretelor, consistenŃa

şi compoziŃia lor, prin doua intervenŃii se va putea interveni în mod eficient pentru modelarea

compoziŃiei arboretelor, a consistenŃei, a stării fitosanitare şi nu în ultimul rând a calităŃii acestora. Ca

recomandare, în efectuarea răriturilor în cazul amestecurilor de fag cu răşinoase, ar fi ca alegerea

arborilor de viitor şi a celor de extras să se realizeze pe biogrupe, în vederea proporŃionării

corespunzătoare a compoziŃiei şi formării de arborete etajate.

c. Tăieri de igienă

Astfel de lucrări se vor executa în toate arboretele care n-au fost prevăzute să se parcurgă cu alt gen

de lucrări de îngrijire. Tăierile de igienă se vor executa în tot timpul anului, fără nici o restricŃie, ori

de cate ori considerente de ordin fitosanitar le impun. Prin aceste lucrări se extrag arborii bolnavi, cei

cu coroana ruptă, deperisanŃi, răniŃi, etc.

Posibilitatea de produse secundare este obligatorie pe suprafaŃă, volumul de extras fiind orientativ.

Proprietarul va executa lucrări de îngrijire în conformitate cu normele şi instrucŃiunile în vigoare,

indiferent dacă volumul de extras din planul amenajamentului se realizează sau nu.

2. Tratamente silvice (pentru păduri cu vârste mari):

Tratamentul fundamentează teoretic şi metodologic căile de detaliu ce trebuie urmate în

gospodărirea pădurilor cultivate. Prin tratament se înŃelege modul special în care se face exploatarea

şi se asigură regenerarea pădurii în vederea asigurării regenerării noii păduri. Aplicarea tratementului



Tel. 0766484713 sau 0735514581

se bazează pe exploatarea arboretelor sau arborilor ajunşi la vârsta exploatării (stabilită confor Ńelului

de gospodărire), urmărind metoda optimă de regenerare a pădurii în funcŃie de compoziŃia şi

funcŃiile arboretului. Masa lemnoasă care rezultă în urma aplicării tratamentelor este încadrată în

grupa produselor principale, iar tăierea prin care se realizează poartă denumirea de tăiere de produse

principale. În cadrul trupului de pădure Lepşa s-au propus următoarele tatamente silvice:

a. Tăieri rase în benzi

Tratamentul tăierilor rase constau în exploatarea printr-o singură parcurgere a arboretului cu lucrări

de exploatare şi recoltarea integrală a acestuia de pe o suprafaŃă de mărime variabilă. În aceste

condiŃii regenerarea urmează să se realizeze în condiŃiile ecologice a unui teren descoperit

Caracteristicile acestui tratament sunt: forma de banda ingusta a suprafetei taiata, alaturarea benzii in

anii de fructificatie, latimea benzilor de circa 1-1,5 H (30-40 m), orientarea inaintarii in directia

vântului periculos si regenerarea naturala pe cea mai mare parte a benzii taiata. In cazul in care apar

aspecte de inierbare se procedeaza la ajutorarea regenerarii naturale. Având in vedere ca in mod

frecvent regenerarea naturala nu se asigura in totalitate este necesar sa se execute si completari.

Aceste completari se vor executa cu specii de foioase (paltin, frasin etc) pentru a mari rezistenta

arboretelor la actiunea vântului periculos

b. Tăieri progresive

Tăierile progresive se vor executa în brădeto-făgete, făgete pure şi în amestecurile de moli-brad-fag.

În cadrul acestui tratament tăierile se localizează de la început într-un număr mai mare sau mai mic

de ochiuri de regenerare, amplasate pe întreaga suprafaŃă a arboretului. La amplasarea ochiurilor de

regenerare se va Ńine seama de seminŃişul utilizabil existent (20-70% din suprafaŃă), în care se

urmăreşte punerea lui în lumină concomitent cu deschiderea de noi ochiuri de regenerare. Cu ocazia

revenirilor următoare, seminŃişurile instalate în ochiurile respective sunt puse în lumină, prin una sau

mai multe intervenŃii. Pe măsură ce ochiurile se lărgesc treptat, marginile lor se apropie, atingându-se

unele cu altele, după care se execută tăierea de racordare, prin care se înlătură restul arboretului

bătrân. Tăierea de racordare se va executa numai atunci când suprafaŃa seminŃişului natural utilizabil

va ocupa 70% din suprafaŃă.

c. Tăieri cvasigradinarite (jardinatorii)



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Tratamentul se aseamana, în linii generale cu cel al taierilor progresive în ochiuri. Deosebirile constau

în perioada de regenerare mai lunga (40 ani), ceea ce impune o intensitate a taierilor mai mica si

repartizarea ochiurilor de regenerare pe suprafete mai mari.

Initial se identifica puncte în care este instalat semintis utilizabil si se fac extrageri de arbori în puncte

unde exista conditii favorabile pentru instalarea de asemenea buchete. Dat fiind ca în structura relativ

pluriena actuala a arboretelor predomina elemente cu vârste foarte înaintate, la extrageri se va acorda

prioritate acestora. Masura se impune, fara a afecta caracterul cvasigradinarit a interventiei pentru ca

prin supraîmbatrânire, arborii isi diminueaza capacitatea de fructificare si calitatea lemnului se

înrautateste.

Tratamentul asigura realizarea de structuri diversificate (relativ pluriene si pluriene) capabile sa

raspunda exercitarii cu continuitate a functiilor atribuite padurii. Totodată creaza conditii ecologice

favorabile regenerarii pe cale naturala a celor trei specii de baza ale padurii(fag, brad, molid) si

realizarea de amestecuri între aceste specii

d. Tăieri de conservare

Prin tăierile de conservare se înŃelege ansamblu de intervenŃii necesare a se aplica în arborete de

vârste înaintate, exceptate definitiv sau temporar de la tăieri de produse principale, în scopul

menŃinerii sau îmbunătăŃirii stării lor fitosanitare, asigurarea permanenŃei pădurilor Ńi îmbunătăŃirea

continuă a exercitării funcŃiilor de protecŃie ce sunt atribuite arboretelor. Lucrările ce se pot efectua

sunt lucrări de igienă, crearea condiŃiilor de instalare şi dezvoltare a seminŃişului, promovarea unor

structuri complexe.

3. Lucrări de regenerare

a. Împăduriri fără tăieri de regenerare – în cazul golurilor şi enclavelor existente

b. Împădurir după tăieri de regenerare – în cazul tăierilor rase şi tăierilorprogresive

c. Completări – în arborete tinere cu consistenŃă redusa

SoluŃiile tehnice prezentate mai sus, reprezintă un complex de măsuri ce poate fi utilizat pentru

îmbunătăŃirea stării de conservare în arboretele unde aceasta nu este corespunzăroare. De asemenea

solutiile tehnice pot fi asimilate dupa caz si activităŃilor de reconstrucŃie ecologică.

În cazul de față, lucrările de curăŃiri si rărituri în arborete tine (cu varsta sub 40 ani) sunt

asimilate lucrărilor de imbunătăŃire a stării de conservare, deoarece specificul acestor lucrări permite



Tel. 0766484713 sau 0735514581

ajustarea compoziŃiei arboretului, a structurii verticale a acestuia, de asemenea fiind şi lucrări ce

modifică microclimatul arboretului susŃinând diversificarea speciilor de floră şi faună.

Datorită problemelor ridicate de regenerarea naturală a fagului în detrimentul celorlalte specii

de baza bradul şi molidul, regenerarea naturală a arboretelor trebuie realizată cu maximă atenŃie.

Instrumentele în această situaŃie sunt tratamentele silvice adoptate. Prin lucrăriile propuse in deosebi

tăieri cvasigrădinărite, arboretul poate fi condus pentru a asigura regenerarea în proporŃii optime a

speciilor Ńintă. Prin aplicarea corectă a tratamentelor, se elimină riscul pierderii unor elemente de

arboret.

A. Analiza impactului în perioada de execuŃie a lucrărilor

Analiza impactului s-a realizat urmărind evoluŃia normală a habitatelor în timp şi spaŃiu,

analizând procesele ecologice normale (fără intervenŃia umană) in raport cu scopul, specificul si

efectele aşteptate ale fiecărei solutii tehnice (lucrări silvice ) propuse.

Deoarece lucrările silvice propuse vizează direct habitatele de interes comunitar, a fost

analizat doar impactul direct. Deoarece amenajamentul nu prevede alte activităŃi precum dezvoltare

reŃeau drumuri forestiere, construcŃii etc. nu a mai fost evaluat şi impactul indirect.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Impactul lucrărilor silvice asupra habitatului 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum prin analiza efectelor asupra criteriilor ce definesc starea favorabilă de conservare:


habitatelor conform

amenajament

SoluŃia tehnică prevăzută în amenajament

Completări

Curatiri Rarituri Igiena Cvasigradinarite

Taieri conservar

e SuprafaŃa minimă

>1 ha 292,3 ha Fără schimbări

Fără schimbări

Fără schimbări

Fără schimbări

Fără schimbări Fără schimbări

Dinamica suprafetei

<5% diminuare fata de suprafata initiala

0% Fără schimbări

Fără schimbări

Fără schimbări

Fără schimbări


Specii autohtone

>90% in fiecare etaj de vegetatie

100% Se utilizează puieti authtoni

Se modifica compoziŃia in favoarea speciilor caracteristice


Fără schimbări

Se promovează regenerarea naturală a speciilor caracteristice habitatului


Specii dominante

Fagus sylvatica, Picea abies, Abies alba, Acer pseudoplatanus, etc.

Fagus sylvatica, Picea abies, Abies alba, Acer pseudoplatanus, etc.

DominanŃă a speciilor din familia Carex, Poa, Viola, Luzula


Se crează condiŃii pentru apariŃia speciilor de floră

Fără schimbări

Microclimatul se schimbă treptat, într-o perioadă lungă de timp, copiind succesiunea naturală a generaŃiilor de arbori.

Fara schimbari

Specii lemnoase

Fagus sylvatica, Picea abies, Abies alba,

>95% din suprafata

Se ajustează

Se modelarea

Se modelarea

Fără schimbări

Se promovează

Se promoveaz



Tel. 0766484713 sau 0735514581

dominante Acer pseudoplatanus >70%

compoziŃia în funcŃie de tipul fundamental de pădure

structura verticală si orizontală a arboretelor

structura verticală si orizontală a arboretelor

regenerarea naturală a speciilor dominante

ă regenerarea naturală a speciilor dominante


Hieracium transsylvanicum, Pulmonaria obscura, Hepatica transylvanica

- Nu sunt condiŃii propice

Se modifică microclimatul


Fără schimbări



Specii nedorite

Rubus hirtus, Pteridium aquilinum, Glechoma hirsuta <5%

Nu au fost identificate

Se reduce suprafaŃa acoperită cu Rubus hirtus

Nefavorabil instalării speciilor



Favorabil instalării speciilor


Consistenta arboretelor

>80% 80% Contribuie la închiderea stării de masiv

Se modelarea structura verticală si orizontală a arboretelor


Fără schimbări

Se modelarea structura verticală si orizontală a arboretelor, se promovează instalarea seminŃişului natural în mai multe etape. Se menŃine un grad ridicat de acoperire a solului.

Se modelarea structura verticală si orizontală a arboretelor, se promovează instalarea seminŃişului natural în mai multe etape.

Structura pe clase de varsta


Se uniformizează structura

Se modelează uşor structura

Se modelează uşor structura

Fără schimbări

Se modelarea structura verticală si orizontală a

Se modelarea structura verticală si



Tel. 0766484713 sau 0735514581

pe clase de vârstă

pe clase de vârstă în funcŃie de structura existenta in arboret

pe clase de vârstă în funcŃie de structura existenta in arboret

arboretelor, se promovează instalarea seminŃişului natural în mai multe etape. Permite conducerea spre o structura plurienă

orizontală a arboretelor, se promovează instalarea seminŃişului natural în mai multe etape. Permite conducerea spre o structura plurienă

Stadiu de dezvoltare

>40 % din arbori sunt arbori maturi/batrani


Fără schimbări

Fără schimbări

Fără schimbări

Fără schimbări

Se reduce suprafaŃa ocupată de arbori bătrâni.

Se reduce suprafaŃa ocupată de arbori bătrâni

Acoperirea cu arbusti

5-10% > 4% Se reduce suprafaŃa acoperită cu Rubus hirtus

Nefavorabil instalării arbuştilor


Favorabil instalării arbuştilor

Favorabil instalării arbuştilor. Permite Ńinerea sub control a suprafeŃei ocupate cu arbuşti


Lemn mort

Cel putin 4 arbori cazuti cu diametru >20 cm/ha si cel putin 5 iescari/ha

- Fără schimbări

Fără schimbări

Permite doborârea unor arbori cu

Obiectivul lucrării sunt extragere

Printre obiectivele lucrării sunt extragerea

Printre obiectivele lucrării sunt



Tel. 0766484713 sau 0735514581

diametre >20 cm.

a iescarilor si altor exemplare bolnave sau rău conformate

iescarilor si altor exemplare bolnave sau rău conformate

extragerea iescarilor si altor exemplare bolnave sau rău conformate

Grosimea litierei

3-7cm 3-5 cm Grosime redusă

Dezvoltarea litierei





Regenerarea

Regenerare naturala existenta 30-60%; <20% regenerare artificiala.

> 30 % regenerare naturala Cca. 40 % regenerare artificială

Promovează regenerarea artificială

Fără schimbări

Fără schimbări

Fără schimbări

Promovează regenerarea naturală


Evaluare impact pe categorii de lucrări

Impact negativ semnificativ

Impact negativ nesemnificativ

Neutru

Impact pozitiv nesemnificativ

Impact pozitiv semnificativ



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Impactul lucrărilor silvice asupra habitatului 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) prin analiza efectelor asupra criteriilor ce definesc starea favorabilă de conservare:

Criteri

u Limite Caracteriza

rea habitatelor conform

amenajament


Comple-tări

Degajari Curatiri Rarituri Igiena Cvasigradi-nărite

Taieri conservare

Progresive racordare

SuprafaŃa minimă

>1 ha 695,8 ha Fără schimbări

Fără schimbări

Fără schimbări

Fără schimbări

Fără schimbări

Fără schimbări

Fără schimbări

Fără schimbări

Dinamica suprafetei


0% (in formularul standard suprafata estimata este de cca. 280 ha)

Fără schimbări

Fără schimbări

Fără schimbări

Fără schimbări

Fără schimbări

Fără schimbări

Fără schimbări

Fără schimbări

Specii autohtone


100% Se utilizează puieti authtoni




Fără schimbări




Specii dominante

Picea abies, Fagus sylvatica, Abies alba, Acer pseudoplatanus, etc.

Picea abies, Fagus sylvatica, Abies alba, Acer

DominanŃă a speciilor din familia

DominanŃă a speciilor din familia Carex, Poa, Viola,

DominanŃă a speciilor din familia Carex, Poa, Viola,

Se crează condiŃii pentru apariŃia speciilor de

Fără schimbări

Microclimatul se schimbă treptat, într-o

Fara schimbari

Fara schimbari



Tel. 0766484713 sau 0735514581

pseudoplatanus, etc.

Carex, Poa, Viola, Luzula

Luzula Luzula floră perioadă lungă de timp, copiind succesiunea naturală a generaŃiilor de arbori.


Fagus sylvatica, Picea abies, Abies alba, Acer pseudoplatanus >60%

>95% din suprafata

Se ajustează compoziŃia în funcŃie de tipul fundamental de pădure

Se ajustează compoziŃia în funcŃie de tipul fundamental de pădure



Fără schimbări

Se promovează regenerarea naturală a speciilor dominante




Conf. Tabel evaluare stare de conservare

- Nu sunt condiŃii propice

Nu sunt condiŃii propice



Fără schimbări




Specii nedorite

Rubus hirtus, Glechoma hederacea, G. hirsuta, Alliaria petiolata, <5%











>60% 80% Contribuie la închiderea stării

Contribuie la eliminarea speciilor

Se modelează structura verticală si

Se modelează structura verticală si

Fără schimbări






Tel. 0766484713 sau 0735514581

de masiv pioniere nedorite si asigura spaŃiul vital minim pentru dezvoltarea regenerării

orizontală a arboretelor

orizontală a arboretelor

orizontală a arboretelor, se promovează instalarea seminŃişului natural în mai multe etape. Se menŃine un grad ridicat de acoperire a solului.

orizontală a arboretelor, se promovează instalarea seminŃişului natural în mai multe etape.

orizontală a arboretelor, se promovează instalarea seminŃişului natural.


Minim trei clase

Sunt prezente 7 clase de varsta

Se uniformizează structura pe clase de vârstă

Fără schimbări

Se modelează uşor structura pe clase de vârstă în funcŃie de structura existenta in arboret


Fără schimbări

Se modelarea structura verticală si orizontală a arboretelor, se promovează instalarea seminŃişului natural în mai multe etape. Permite conducerea spre o structura plurienă



Stadiu >50 % din >50% Fără Fără Fără Fără Fără Se reduce Se reduce Se reduce



Tel. 0766484713 sau 0735514581

de dezvoltare

arbori sunt arbori maturi/batrani

suprafata este acoperita cu arborete cu varsta peste 90 de ani

schimbări

schimbări schimbări schimbări schimbări suprafaŃa ocupată de arbori bătrâni.

suprafaŃa ocupată de arbori bătrâni

suprafaŃa ocupată de arbori bătrâni


5-20% - Se reduce suprafaŃa acoperită cu Rubus hirtus








Lemn mort


- Fără schimbări

Fără schimbări

Fără schimbări

Permite doborârea unor arbori cu diametre >20 cm.

Obiectivul lucrării sunt extragerea iescarilor si altor exemplare bolnave sau rău conformate

Printre obiectivele lucrării sunt extragerea iescarilor si altor exemplare bolnave sau rău conformate



Grosimea litierei

2-10cm 5-7 cm Grosime redusă

Grosime redusă







Regenerarea

Regenerare naturala existenta 20-

> 30 % regenerare naturala

Promovează regenera

Fără schimbări

Fără schimbări

Fără schimbări

Fără schimbări

Promovează regenerarea





Tel. 0766484713 sau 0735514581

60%; rea artificială

naturală naturală naturală




Neutru





Tel. 0766484713 sau 0735514581

Impactul lucrărilor silvice asupra habitatului 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) prin analiza efectelor asupra criteriilor ce definesc starea favorabilă de conservare


habitatelor conform

amenajament


Curatiri Rarituri Igiena Cvasigradinarite

Taieri conservar

e

Rase în benzi

SuprafaŃa minimă

>2ha 503,0 ha Fără schimbări

Fără schimbări

Fără schimbări


Fără schimbări

Dinamica suprafetei


0% Fără schimbări

Fără schimbări

Fără schimbări


Fără schimbări

Specii autohtone


100% Se modifica compoziŃia in favoarea speciilor caracteristice


Fără schimbări



Permite instalarea de specii autohtone din regenerare naturală

Specii dominante

Picea abies, Fagus sylvatica, Abies alba, etc.

Picea abies, Fagus sylvatica, Abies alba, etc.


Se crează condiŃii pentru apariŃia speciilor de floră

Fără schimbări

Microclimatul se schimbă treptat, într-o perioadă lungă de timp, copiind succesiunea naturală a generaŃiilor de arbori.

Fara schimbari

Microclimatul se schimbă brusc, într-o perioadă scurtî de timp cu efecte asupra speciilor de floră.



Tel. 0766484713 sau 0735514581


Picea abies, Fagus sylvatica, Abies alba >80%

>95% din suprafata



Fără schimbări



Permite instalarea de specii autohtone din regenerare naturală


Ranunculus carpaticus, Aconitum toxicum, Hieracium rotundatum, Leucanthemum waldsteinii, Doronicum austriacum, Lycopodium annotinum

Hieracium rotundatum, Lycopodium annotinum



Fără schimbări




Specii nedorite

Rubus hirtus, Pteridium aquilinum, Glechoma hirsuta, Alliaria petiolata <5%









>80% 80% Se modelarea structura verticală si orizontală a arboretelor


Fără schimbări

Se modelarea structura verticală si orizontală a arboretelor, se promovează instalarea seminŃişului natural în mai multe etape. Se menŃine un grad ridicat de

Se modelarea structura verticală si orizontală a arboretelor, se promovează instalarea seminŃişului natural în

Se reduce brusc consistenta pe suprafete reduse pentru promovarea instalării seminŃişului natural.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

acoperire a solului.

mai multe etape.





Fără schimbări

Se modelează structura verticală si orizontală a arboretelor, se promovează instalarea seminŃişului natural în mai multe etape. Permite conducerea spre o structura plurienă

Se modelează structura verticală si orizontală a arboretelor, se promovează instalarea seminŃişului natural în mai multe etape. Permite conducerea spre o structura plurienă

Promovează structuri echiene

Stadiu de dezvoltare

>50 % din arbori sunt arbori maturi/batrani


Fără schimbări

Fără schimbări

Fără schimbări


Se reduce suprafaŃa ocupată de arbori bătrâni



5-20% - Nefavorabil instalării arbuştilor



Favorabil instalării arbuştilor. Permite Ńinerea sub control a suprafeŃei

Favorabil instalării arbuştilor. Permite Ńinerea sub control a suprafeŃei




Tel. 0766484713 sau 0735514581

ocupate cu arbuşti

ocupate cu arbuşti

Lemn mort


- Fără schimbări

Permite doborârea unor arbori cu diametre >20 cm.

Obiectivul lucrării sunt extragerea iescarilor si altor exemplare bolnave sau rău conformate




Grosimea litierei

2-10 cm 3-8 cm Dezvoltarea litierei





Pierdera provizorie a litierei

Regenerarea

Regenerare naturala existenta 5-30%; <25% regenerare artificială

> 50 % regenerare naturala Cca. 25 % regenerare artificiala

Fără schimbări

Fără schimbări

Fără schimbări



Necesită pe lângă regenerarea naturală şi plantaŃii pentru închiderea stării de masiv.






Tel. 0766484713 sau 0735514581

Neutru





Tel. 0766484713 sau 0735514581

Concluzionăm că lucrările propuse nu afectează negativ semnificativ starea de

conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar pe termene mediu şi lung.

Prevederile amenajamentului silvic nu conduc la pierderi de suprafaŃă din habiattele de

interes comunitar. Anumite lucrări precum completăriile, curăŃiriile, răriturile au un caracter

ajutător în menŃinerea sau îmbunătăŃirea după caz a stării de conservare. Un impact negativ

nesemnificativ a fost evaluat în cazul tăieriilor rase îndeosebi datorită schimbăriilor bruşte

ale microclimatului local, pierderea pe o perioadă scurtă de timp a stratului vegetal compus

din arbori. Însă soluŃia propusă tăieri rase în benzi, se implementează pe suprafaŃa redusă,

în arborete pure de molid, predispuse doborâturilor de vânt datorită înrădăcinării

superficiale. În aceste cazuri, prin tăierea succesivă a benzilor, se promovează regenerarea

naturală a arboretelor pure de molid., impactul pe termen mediu şi lung fiind

nesemnificativ.

Pe termen scurt soluŃiile tehnice alese contribuie la modificarea pe termen scurt a

microclimatului local, respectiv al condiŃiilor de biotop, datorită, modificărilor structuriilor orizontale

şi verticale (retenŃie diferită a apei pluviale, regim de lumină diferenŃiat, circulaŃia diferită a aerului).

Aceste modificări au loc deobicei şi în natură, prin prăbuşirea arborilor foarte bătrâni, apariŃia

iescarilor, atac al daunătorilor fitofagi, doborâturi de vânt etc.

În tabelul următor este prezentat impactul lucrărilor silvice asupra arboretelor componente

ale habitatelor, Ńinând cont de caracteristicile cantitative şi calitative existente la momentul realizării

planului de amenajament.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Nr. crt. u.a.

SUP

Supraf. G

rupa

fu

nctio

nala

Cat

egor

ia fu

nct.

1 Cat

egor

ia fu

nct.

2 TP Car

acte

rul

arbo

retu

lui

Stru

ctur

a ar

bore

tulu

i

Vâr

sta

Lucrarea propusă CompoziŃia

Cod habit. Natura 2000 St

are

de

cons

erva

re

Impa

ctul

lu

crră

rii d

in

amen

ajam

ent

1 7 A K 18.90 1 5H 4J 1311 1 3 110 Igiena 6BR 3MO 1FA 91V0 F N

2 1 B M 9.20 1 2A 4J 1314 B 1 10 Completari 6MO 2FA 1BR 1PAM 9110 PF PS

3 2 A M 12.20 1 2A 4J 1341 A 3 100 T. Conservare 7BR 2FA 1MO 9110 F N

4 3 F J 10.80 1 1G 4J 221

2 2 3 160 Cvasigradinarite 6FA 3BR 1MO 91V0 F N 5 4 C J 7.20 1 1G 4J 2211 A 3 50 Rarituri 6MO 3FA 1BR 91V0 F N 6 5 A J 21.70 1 1G 4J 1311 1 3 130 Cvasigradinarite 5FA 3BR 2MO 91V0 F N 7 6 A K 12.50 1 5H 4J 1311 1 3 135 Igiena 5FA 3BR 2MO 91V0 F N 8 8 A K 9.40 1 5H 4J 1311 1 3 115 Igiena 5BR 4MO 1FA 91V0 F N 9 1 A M 0.80 1 2A 4J 1314 4 2 45 Igiena 7AN 2MO 1FA 9110 N N

10 1 E M 2.00 1 2A 4J 1314 B 1 105 T. Conservare 6MO 2FA 2BR 9110 F N

11 1 D M 4.20 1 2A 4J 1341 2 3 90 Igiena 4FA 3MO 2BR 1ME 9110 F N

12 1 C M 11.20 1 2A 4J 1341 2 3 110 T. Conservare 5BR 4FA 1MO 9110 F N

13 4 A M 5.60 1 2A 4J 221

2 A 1 30 Igiena 5MO 2ME 2FA 1DT 91V0 PF N

14 4 B M 3.10 1 2A 4J 221

2 A 2 45 Igiena 7MO 2AN 1FA 91V0 PF N 15 4 D J 3.20 1 1G 4J 1341 2 1 145 Cvasigradinarite 10FA 9110 PF N 16 5 E J 0.50 1 1G 4J 1341 2 3 25 Igiena 7AN 3MO 9110 N N 17 5 C J 4.60 1 1G 4J 1311 1 4 110 Igiena 5BR 3MO 2FA 91V0 F N

18 5 B J 8.40 1 1G 4J 221

2 2 1 20 Curatiri 7FA 1MO 1ME 1DT 91V0 PF PN

19 5 D M 1.10 1 2A 4J 1341 4 1 25 Igiena 9AN 1SAC 9110 N N



Tel. 0766484713 sau 0735514581

20 6 B J 4.50 1 1G 4J 221

2 2 1 20 Curatiri 7FA 2MO 1PAM 91V0 PF PN 21 6 C M 0.30 1 2A 4J 1341 2 1 30 Igiena 6MO 3BR 1AN 9110 N N 22 7 G J 1.80 1 1G 4J 2211 1 3 85 Igiena 8FA 2BR 91V0 F N 23 7 B J 13.60 1 1G 4J 2211 1 3 5 Degajari 10FA 91V0 F PN 24 7 C J 1.80 1 1G 4J 1211 1 3 135 Cvasigradinarite 8MO 2BR - 25 7 E J 1.00 1 1G 4J 2211 9 1 35 Igiena 8MO 1FA 1BR 91V0 F N 26 7 D J 0.60 1 1G 4J 1311 9 1 65 Rarituri 10MO 91V0 PF PN 27 7 F J 1.20 1 1G 4J 1311 9 1 65 Igiena 10MO 91V0 PF N 28 61 A M 7.20 1 2A 4J 1153 3 1 115 Igiena 10MO 9410 F N 29 61 B M 5.80 1 2C 4J 1153 B 1 40 Rarituri 10MO 9410 PF PN 30 60 A J 25.60 1 1G 4J 1431 A 1 25 Rarituri 8MO 2FA 9410 F PN 31 60 B J 3.60 1 1G 4J 4151 3 3 125 Cvasigradinarite 8FA 2MO 9110 F N 32 60 C J 5.80 1 1G 4J 1113 A 1 40 Rarituri 10MO 9410 PF PN 33 59 A J 14.10 1 1G 4J 1311 1 3 90 Igiena 6MO 3BR 1FA 91V0 F N 34 59 B J 8.80 1 1G 4J 1431 A 1 25 Curatiri 7MO 2FA 1LA 9410 F PS

35 9 E J 2.70 1 1G 4J 221

2 7 2 155 P. Racord. Imp. 9MO 1BR 91V0 N NN 36 9 F J 0.60 1 1G 4J 1311 9 1 10 Degajari 8FA 2MO 91V0 F PS 37 9 C J 0.90 1 1G 4J 1311 7 1 30 Igiena 10AN 91V0 N N 38 9 D J 1.90 1 1G 4J 1311 9 3 65 Igiena 9MO 1AN 91V0 PF N 39 9 B J 1.40 1 1G 4J 2211 1 3 155 P. Racord. Imp. 7FA 3BR 91V0 F NN 40 9 A K 27.50 1 5H 4J 1311 1 3 125 Igiena 4MO 4BR 2FA 91V0 F N 41 8 B J 3.90 1 1G 4J 2211 9 3 145 P. Racord. Imp. 9FA 1BR 91V0 F NN 42 8 C J 1.10 1 1G 4J 2211 9 1 20 Rarituri 7MO 2FA 1BR 91V0 F PN 43 8 D J 2.60 1 1G 4J 1311 9 3 65 Igiena 9MO 1AN 91V0 PF N 44 8 E J 0.80 1 1G 4J 1311 9 1 10 Degajari 6FA 4MO 91V0 F PS 45 10 B J 5.90 1 1G 4J 2211 1 3 155 Cvasigradinarite 6FA 4BR 91V0 F N 46 10 A M 14.30 1 2A 4J 1311 1 3 110 Igiena 7MO 2BR 1FA 91V0 F N

47 11 B M 3.00 1 2A 4J 221

2 2 1 35 Rarituri 6MO 2FA 1PAM1ME 91V0 PF PN

48 11 C M 4.40 1 2A 4J 1311 1 3 125 T. Conservare 4MO 4BR 2FA 91V0 F N



Tel. 0766484713 sau 0735514581

49 11 A J 8.20 1 1G 4J 1311 1 3 135 Cvasigradinarite 4BR 3MO 3FA 91V0 F N

50 12 B J 16.10 1 1G 4J 2211 1 1 35 Rarituri 5FA 3MO 1DT 1BR 91V0 F N

51 12 A K 18.90 1 5H 4J 1311 1 3 95 Igiena 6MO 2FA 2BR 91V0 F N 52 13 A K 17.30 1 5H 4J 1311 1 3 130 Igiena 5MO 3BR 2FA 91V0 F N

53 13 B J 10.10 1 1G 4J 221

2 2 1 35 Rarituri 8FA 1MO 1BR 91V0 PF N

54 14 B J 6.30 1 1G 4J 1311 1 1 40 Rarituri 4MO 4FA 1PAM1BR 91V0 F N

55 14 A K 15.10 1 5H 4J 1311 1 3 110 Igiena 6MO 3BR 1FA 91V0 F N 56 15 A K 30.90 1 5H 4J 1311 1 3 100 Igiena 7MO 2BR 1FA 91V0 F N 57 15 B J 20.50 1 1G 4J 1311 9 1 40 Rarituri 7MO 3FA 91V0 F N 58 16 A J 4.70 1 1G 4J 1431 2 3 150 Cvasigradinarite 7MO 3FA 9410 F N 59 16 B J 13.30 1 1G 4J 1411 9 1 25 Curatiri 7MO 3FA 91V0 F PN 60 16 C J 1.70 1 1G 4J 1411 9 1 15 Curatiri 9MO 1FA 91V0 F PN 61 17 A J 1.50 1 1G 4J 1411 1 3 150 Cvasigradinarite 7MO 3FA 91V0 F N 62 17 B J 16.20 1 1G 4J 1411 1 2 10 Curatiri 8FA 2MO 91V0 N PN 63 18 J 18.20 1 1G 4J 1411 1 3 155 Cvasigradinarite 9FA 1MO 91V0 F PN 64 19 C J 4.10 1 1G 4J 1431 2 1 90 Igiena 10MO 9410 PF N

65 19 B J 13.20 1 1G 4J 1411 1 2 15 Ingr. Sem. Compl. 7FA 2MO 1PAM 91V0 N PS

66 19 D J 10.60 1 1G 4J 1431 1 3 155 Cvasigradinarite 10FA 9410 N PN 67 19 A J 13.70 1 1G 4J 1411 4 3 150 Cvasigradinarite 6MO 4FA 91V0 F N 68 20 A J 5.00 1 1G 4J 1431 4 3 80 Igiena 7MO 3FA 9410 F N 69 20 B J 9.30 1 1G 4J 1411 1 3 155 Cvasigradinarite 10FA 91V0 F PN

70 21 A J 5.50 1 1G 4J 1431 2 1 105 Rase in benzi alaturate 10MO 9410 PF NN

71 21 B J 5.70 1 1G 4J 1431 2 3 155 Cvasigradinarite 9FA 1MO 9410 PF N 72 45 J 18.10 1 1G 4J 1431 2 3 85 Igiena 7MO 1FA 9410 F N 73 46 M 19.80 1 2A 4J 1113 2 3 90 Igiena 10MO 9410 F N 74 47 A J 7.10 1 1G 4J 1411 1 3 115 Cvasigradinarite 5MO 3FA 91V0 F N 75 47 C M 2.90 1 2A 4J 1153 4 3 100 Igiena 10MO 9410 PF N



Tel. 0766484713 sau 0735514581

76 47 B J 20.30 1 1G 4J 4141 2 3 160 Cvasigradinarite 9FA 1MO 9110 F N 77 48 A J 10.10 1 1G 4J 1411 1 3 110 Cvasigradinarite 8MO 2FA 91V0 F PN 78 48 C J 11.70 1 1G 4J 1431 A 1 25 Rarituri 9MO 1FA 9410 F PN 79 48 B J 13.20 1 1G 4J 4151 3 3 115 Cvasigradinarite 9FA 1MO 9110 F N 80 49 A J 6.70 1 1G 4J 1411 1 3 85 Igiena 9MO 1FA 91V0 F N

81 49 B J 9.70 1 1G 4J 1431 2 3 105 Igiena (Prog dec II) 7FA 3MO 9410 F N

82 50 B J 13.70 1 1G 4J 1341 A 1 30 Rarituri 9MO 1FA 9110 N PN 83 50 C M 2.30 1 2A 4J 1341 A 1 30 Igiena 8MO 2AN 9110 N N 84 50 A J 25.10 1 1G 4J 1311 1 3 95 Igiena 5MO 4FA 1BR 91V0 F N

85 51 A J 30.20 1 1G 4J 1431 2 3 100 Igiena (Prog dec II) 4FA 4BR 2MO 9410 F N

86 51 B J 7.80 1 1G 4J 1431 2 1 35 Rarituri 8MO 2FA 9410 PF N 87 52 A J 12.00 1 1G 4J 4141 2 3 95 Igiena 4MO 3FA 3BR 9110 F N 88 52 B J 4.20 1 1G 4J 1411 9 1 25 Curatiri 9MO 1LA 91V0 PF PN 89 53 B J 1.50 1 1G 4J 1411 9 1 25 Rarituri 10MO 91V0 PF PN 90 53 C J 1.00 1 1G 4J 1311 9 1 10 Curatiri 8MO 2FA 91V0 F PN 91 53 A J 25.80 1 1G 4J 1311 1 3 100 Igiena 7MO 2BR 1FA 91V0 F N 92 54 B J 1.20 1 1G 4J 1431 A 1 25 Rarituri 8MO 2FA 9410 F N 93 54 C J 1.60 1 1G 4J 1341 A 3 35 Igiena 6MO 4AN 9110 N N 94 54 A J 13.10 1 1G 4J 1311 1 3 100 Igiena 4BR 3MO 3FA 91V0 F N 95 55 C J 2.80 1 1G 4J 1431 A 1 40 Rarituri 9MO 1FA 9410 F N 96 55 B J 3.60 1 1G 4J 1431 A 1 20 Igiena 8MO 2FA 9410 F N 97 55 A J 20.20 1 1G 4J 1311 1 3 100 Igiena 5MO 3BR 2FA 91V0 F N 98 56 C J 4.90 1 1G 4J 1431 A 1 35 Rarituri 9MO 1FA 9410 F N 99 56 B J 7.20 1 1G 4J 1431 A 2 20 Igiena 8MO 2FA 9410 F N 100 56 A J 14.80 1 1G 4J 1311 1 3 100 Igiena 4MO 4BR 2FA 91V0 F N

101 57 C J 7.90 1 1G 4J 1341 A 1 25 Curatiri 10MO 9110 N PS

102 57 A J 20.20 1 1G 4J 1311 1 3 95 Igiena 4MO 4BR 2FA 91V0 F N



Tel. 0766484713 sau 0735514581


104 58 B J 6.00 1 1G 4J 1311 1 3 125 Cvasigradinarite 5FA 3BR 2MO 91V0 F PN

105 58 C J 4.10 1 1G 4J 1311 1 3 70 Igiena 5MO 4BR 1FA 91V0 F N

106 58 D J 2.00 1 1G 4J 1311 9 1 25 Igiena 9MO 1BR 91V0 PF N

107 58 E J 3.20 1 1G 4J 1311 9 1 40 Rarituri 10MO 91V0 PF N

108 62 B M 8.10 1 2A 4J 1341 2 3 100 Igiena 8MO 1FA 1BR 9110 PF N

109 62 A J 29.70 1 1G 4J 1431 A 2 20 Rarituri 9MO 1FA 9410 F PN

110 63 A J 17.40 1 1G 4J 1341 2 3 100

Igiena (Prog dec II) 5MO 3BR 2FA 9110 PF N

111 63 B J 12.00 1 1G 4J 1431 A 2 25 Rarituri 9MO 1FA 9410 F N

112 64 B J 2.90 1 1G 4J 1431 A 2 25 Rarituri 9MO 1FA 9410 F N

113 64 C J 5.50 1 1G 4J 1341 2 3 100

Igiena (Prog dec II) 4MO 4BR 2FA 9110 PF N

114 64 A J 18.30 1 1G 4J 1341 2 3 110 Cvasigradinarite 5MO 3BR 2FA 9110 PF PS

115 65 B J 0.80 1 1G 4J 1311 9 1 35 Igiena 6MO 4AN 91V0 PF N

116 65 A J 12.90 1 1G 4J 1311 1 3 100 Igiena 5MO 4FA 1BR 91V0 F N

117 66 B J 3.00 1 1G 4J 4141 2 3 160 Cvasigradinarite 9FA 1BR 9110 F N

118 66 A J 5.50 1 1G 4J 1311 1 2 100 Igiena 6MO 2FA 2BR 91V0 PF N



Tel. 0766484713 sau 0735514581

119 67 D J 5.50 1 1G 4J 1341 2 3 85 Igiena 5FA 3MO 2BR 9110 F N

120 67 E J 2.40 1 1G 4J 1341 2 3 10

Ingr. Sem. Compl. 5MO 5FA 9110 F PS

121 67 B J 3.00 1 1G 4J 1341 C 1 10

Ingr. Sem. Compl. 8FA 1MO 1BR 9110 PF PS


123 67 C M 0.50 1 2A 4J 1341 A 2 20

Ingr. Sem. Compl. 7MO 3AN 9110 PF PS

124 68 B J 6.40 1 1G 4J 1341 2 3 100 Igiena 4FA 3MO 3BR 9110 F N

125 68 C J 1.10 1 1G 4J 1211 9 2 25 Rarituri 8MO 2AN -

126 68 A J 11.30 1 1G 4J 1211 1 1 100 Igiena 7BR 3MO -

127 68 D J 0.50 1 1G 4J 1211 5 2 10

Ingr. Cult. Compl. 7AN 3MO -

128 69 C J 14.50 1 1G 4J 1341 A 2 25 Rarituri 5MO 4FA 1BR 9110 PF PN

129 69 A J 22.60 1 1G 4J 1211 1 1 95 Igiena 6MO 4BR -


131 70 C J 1.50 1 1G 4J 1341 A 1 40 Rarituri 10MO 9110 N N

132 70 A J 6.90 1 1G 4J 1212 1 3 90 Igiena 5MO 4BR 1FA -

133 70 B J 23.50 1 1G 4J 1341 A 1 25 Rarituri 6MO 3BR 1FA 9110 N PN

134 71 C J 7.90 1 1G 4J 1341 2 3 165 Cvasigradinarite 8FA 2MO 9110 F PN



Tel. 0766484713 sau 0735514581

135 71 B J 5.30 1 1G 4J 1431 A 1 40 Rarituri 10MO 9410 PF N

136 71 A J 15.00 1 1G 4J 1341 A 1 25 Rarituri 7MO 2FA 1BR 9110 N PN

137 72 B J 4.10 1 1G 4J 1114 A 1 45 Rarituri 10MO 9410 PF N

138 72 A J 21.20 1 1G 4J 1431 2 3 165 Cvasigradinarite 5FR 4FA 1MO 9410 PF PN

139 73 A J 12.40 1 1G 4J 1431 2 3 140 Cvasigradinarite 8FA 2MO 9410 PF PN

140 73 C M 4.60 1 2A 4J 4141 2 3 85 Igiena 9FA 1MO 9110 F N

141 73 B J 25.10 1 1G 4J 1431 2 3 125 Cvasigradinarite 5MO 5FA 9410 F PN

142 73 D J 4.70 1 1G 4J 1114 A 2 20 Igiena

6MO 2LA 1PAM1FA 9410 F N

143 59V 2.20 0 0 0 0

144 11V 0.20 0 0 0 0

145 15V 0.50 0 0 0 0

146 53V 1.10 0 0 0 0

147 58V 3.70 0 0 0 0

148 60C 0.00 0 0 0 0

149

68C1 0.00 0 0 0 0

150

68C2 0.00 0 0 0 0



Tel. 0766484713 sau 0735514581

151

68C3 0.00 0 0 0 0

152 74 C J 7.20 1 1G 4J 1153 3 2 25 Igiena 10MO 9410 PF N

153 74 B J 8.20 1 1G 4J 1113 2 1 95

Rase in benzi alaturate 10MO 9410 PF NS

154 74 A J 22.10 1 1G 4J 1114 A 1 50 Rarituri 10MO 9410 PF N

155 75 B J 11.90 1 1G 4J 1431 2 3 100 Igiena 7MO 3FA 9410 F N

156 75 A M 32.00 1 2A 4J 1431 2 3 165 T. Conservare 8FA 2MO 9410 PF N


158 76 A M 7.00 1 2A 4J 1431 A 1 40 Igiena 10MO 9410 PF N

159 77 B J 4.90 1 1G 4J 1431 2 3 165 Cvasigradinarite 10FA 2MO 9410 PF PN

160 77 C M 1.50 1 2A 4J 1431 2 3 115 T. Conservare 9MO 1FA 9410 F N

161 77 A M 9.30 1 2A 4J 1341 A 1 40 Igiena 9MO 1FA 9110 N N

162 22 B J 5.20 1 1G 4J 1431 2 3 85 Igiena 10FA 9410 N N

163 22 C J 2.10 1 1G 4J 1431 2 2 80 Igiena 9FA 1MO 9410 PF N

164 22 A J 9.20 1 1G 4J 1431 2 3 100 Cvasigradinarite 8MO 2FA 9410 F NN

165 23 C J 1.80 1 1G 4J 1431 A 2 45 Rarituri 10MO 9410 F N

166 23 A J 10.70 1 1G 4J 1431 2 3 90 Igiena 8MO 2FA 9410 F N



Tel. 0766484713 sau 0735514581

167 23 B J 11.90 1 1G 4J 1431 2 3 65 Igiena 9FA 1MO 9410 PF N

168 24 A J 7.10 1 1G 4J 1431 A 3 40 Igiena 9MO 1FA 9410 F N

169 24 C J 2.70 1 1G 4J 1431 2 3 85 Igiena 7MO 3FA 9410 F N

170 24 B J 22.40 1 1G 4J 1431 2 3 110 Cvasigradinarite 9FA 1MO 9410 PF N

171 30 A J 1.10 1 1G 1411 9 1 55 Igiena 10MO 91V0 PF N

172 31 B J 2.10 1 1G 4111 1 3 155 Cvasigradinarite 7FA 91V0 F PN

173 43 J 9.00 1 1G 1114 2 1 80 Igiena 10MO 9410 PF N

174 3 C J 0.50 1 1G 4J 2211 9 1 55 Igiena 8MO 1FA 1BR 91V0 F N

175 3 E M 0.60 1 2A 4J

2212 A 1 35 Igiena 10AN 91V0 N N

176 3 D J 11.40 1 1G 4J 2211 9 1 50 Rarituri 7MO 2FA 1BR 91V0 PF N

177 3 A J 9.10 1 1G 4J

2212 2 3 5

Ingr. Sem. Compl. 10FA 91V0 PF PS

178 3 B M 2.30 1 2A 4J

2212 A 3 50 Igiena 7MO 2FA 1AN 91V0 F N

179 2 E J 0.30 1 1G 4J 2211 9 1 50 Igiena 8MO 1FA 1BR 91V0 F N

180 2 D J 1.10 1 1G 4J

2212 2 3 145 Cvasigradinarite 9FA 1MO 91V0 PF N

181 2 C M 5.40 1 2A 4J

2212 2 3 145 Igiena 4MO 4FA 2BR 91V0 F N

182 2 B J 3.60 1 1G 4J 2211 9 1 50 Rarituri 8MO 2BR 91V0 PF N



Tel. 0766484713 sau 0735514581

183 4 E M 1.60 1 2A 4J

2212 2 3 155 T. Conservare 6FA 3BR 1MO 91V0 F N

184 31 C M 1.40 1 2A 1411 2 3 85 Igiena 16MO 91V0 F N

185 40 A J 1.10 1 1G 1411 9 1 70 Rarituri 9MO 1FA 91V0 F N

186 54 D J 1.50 1 1G 1311 9 1 10 Curatiri 8MO 91V0 PF PS

187 77V 0.10 0 0 0 0

188 23V 0.60 0 0 0 0

189 24V 1.50 0 0 0 0

190 9V 0.70 0 0 0 0

191 31A 1.20 0 0 0 0

192

31C2 0.00 0 0 0 0

193

31C1 0.00 0 0 0 0

194 14V 0.10 0 0 0 0

195 50A 0.10 0 0 0 0

196 50C 0.00 0 0 0 0

197 70V 0.30 0 0 0 0

.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Caracterul: 1,2,3,4- Natural fundamental (productivitate diferita); 5 – ParŃial derivat; 6,7,8 – Total derivat; 9,A,B – Artificial

productivitate diferită) Structura: 1 – echien (diferenta intre elemente 0-5 ani); 2 – relativ echien (6-30 ani); 3 – relativ plurien (mai mare de 30 ani); 4 –

plurien (min. 3 generaŃii) Stare de conservare: N – nefavorabilă; PF – parŃial favorabilă; F - Favorabilă Impact : NS – negativ semnificativ; NN – negativ nesemnificativ; N – neutru; PN – pozitiv nesemnificativ; PS – pozitiv

semnificativ Prevederile amenajamanetului silvic în ce priveşte dinamica arboretelor pe termen lung, susŃinute de un ciclu de

producŃie de 120 de ani şi o vârstă medie a exploatabilităŃii de 117 ani , indică păstrarea caracteristicilor actuale ale habitatelor sau îmbunătăŃirea lor. Astfel se estimează:

i. creşterea vârstei medii de la 89 în anul 2007 la 98 ani in anul 2017 şi la 106 în 2027, ii. creşterea consistentei medii a arboretelor de la 0.80 în 2007, la 0,81 in anul 2017 şi 0,83 în anul 2027 iii. menŃinerea compoziŃiei in jurul proporŃiei de 50% molid 30% fag si 20% brad.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

B. Impactul cumulativ habitate

Zona studiată este amplasată în centrul masivului Penteleu într-o zonă relativ izolată, usor

antropizată. Principalelel activităŃi existente în zonă sunt reprezentate da activităŃiile silvice. Acestea

se desfăşoară în baza uor planuri de amenajament, dezvoltate pe aceleaşi principii ca si

amenajamnetul ce face obiectul acestui studiu.

Zona de evaluare a impactului cumulativ a fost stabilită ca fiind zona inclusă în situl de

importanŃă comunitară Penteleu în suprafaŃă de 11.233 ha. Zona vizată de amenajamentul silvic

reprezintă 13, 8% din suprafaŃa întregului sit.

Conform clasificării Corinne Land Cover, în cadrul sitului au fost identificate următoarele categorii

de folosinŃă:

- 5 % 321 – Pajisti naturale

- 8 % 311 – Păduri de foioase

- 15% 312 – Păduri de conifere

- 64% 313 – Păduri mixte

- 8% 324 – Zone de tranziŃie cu arbuşti

Zona studiată pentru stabiliea impactului cumulativ este alcatuită în proporŃie de 87% din păduri,

gestionate în baza unor amenajamente silvice. Conform legislaŃiei din România, toate

amenajamentele se realizează în baza unor norme silvice de amenajare a pădurilor ce stabilesc cadrul

în care se stabilesc funcŃiile pădurii, respectiv obiectivele de protecŃie sau producŃie. Normele silvice

stabilesc de asemenea şi cadrul tehnic în care soluŃiile tehnice pot fi stabilite. În condiŃiile în care

amenajamentele vecine (din cadrul OS Comandău, OS Nehoiu, Obştea Dealul Lung, Theodorescu

Ilinca Roxana) au fost realizate în conformitate cu normele tehnice şi Ńinând cont de realităŃiile

existente în teren, putem estima că impactul cumulat al acestor amenajamente asupra

integrităŃii sitului Penteleu este de asemenea nesemnificativ.

Alte activităŃi din zona din vecinătatea sitului Penteleu, sunt activităŃiile de construcŃie a barajului

de pe râul Bâsca, din care se va alimenta barajul Siriu, în vederea obŃinerii de energie electrică.

Beneficiarul proiectului este SC Hidroelectrica SA, sucursala Siriu. Proiectul este în derulare, fiind

obŃinute avizele şi acordurile necesare implementării proiectului.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

3.3.3. Analiza impactului asupra speciilor pentru care a fost declarat SCI „Penteleu”

pe perioada de aplicare a planului de amenajare


Pe baza observatiilor din teren si a analizei informatiilor din literatura de specialitate s-au

identificat speciile de inters comunitar care sunt regasite in arealul de implementare a planului de

amenajare a padurilor analizat. Astfel s-a putut constata ca o mare parte dintre specii cu toate ca sunt

prezente in situl Penteleu nu se regasesc in aria studiata, in acest sector al sitului neexistand habitate

corespondente care sa asigure o favorabilitate.

Specii de mamifere: Prezent/absent în zona de desfăşurare a lucrărilor

Caniş lupus (Lup); P Lynx lynx (Râs); P Ursus arctos (Urs brun) P

Specii de amfibicni şi reptile: Prezent/absent în zona de desfăşurare a lucrărilor

Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă); P Trituras cristatus (Triton cu creastă); P Trituras montandoni (Triton carpatic) P

Specii de peşti: Prezent/absent în zona de desfăşurare a lucrărilor

Barbus meridionalis (Moioagă) P Cottus gobio P

Specii de nevertebrate: Prezent/absent în zona de desfăşurare a lucrărilor

Callimorpha quadripunctaria A Rosalia alpina P Carabus variolosus P

Specii de plante: Prezent/absent în zona de desfăşurare a lucrărilor

Campanula serrata (ClopoŃel); A



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Cypripedium calceolus (Papucul doamnei); P Ligularia sibirica (Curechi de munte, Gălbenele); A Dicranum viride P Iris aphylla ssp. hungarica A Drepanocladus vernicosus A

Impactului asupra speciilor de mamifere

In arealul de implementare al proiectului de amenajare a fondului forestier sunt prezente trei

specii de carnivore mari de interes conservativ, listate in Formularul Standard al SCI Penteleu.

Specii de mamifere: Prezent/absent în zona de desfăşurare a lucrărilor

Caniş lupus (Lup); P 20-30 indivizi Lynx lynx (Râs); P Fara date Ursus arctos (Urs brun) P 70-100 indivizi

Pentru evaluarea impactului proiectului de amenajare a fondului forestier s-au prelucrat

datele existente in literatura de specialitate si cele obtinute in baza observatiilor proprii din teren,

concluzia majora fiind legata in primul rand legata de numarul de indivizi prezenti real in zona de

studiu, comparativ cu cifrele mentionate in formularul standard.

Astfel, avand in vedere studiile referitoare la marimea teritoriilor carnivorelor mari in

Romania ( ICAS 2007, Micu et all 2010, Rozylowicz 2005) prin care se specifica suprafetele

teritoriilor utilizate de carnivorele mari (urs 35000-140 000 ha, lup 20000 – 130000 ha, ras 20000-

35000 ha) se poate constata ca efectivele indicate in Formularul Standard sunt exagerate, informatiile

probabil fiind extrase din fisele fondurilor de vanatoare suprapuse arealului de implementare al

planului de amenajare (1500 Ha).

Studiile noastre pe teren au evidentiat faptul ca zona este utilizata frecvent de cele trei specii

de carnivore mari, monitorizarea urmelor neidicand insa zone cu abundenta ridicata sau spatii cu rol

de refugiu, zone cheie pentru reproducere, hranire, etc.

In general urmele carnivorelor mari identificate pe teren au evidentiat faptul ca indivizii

acestor specii utilizeza arealul analizat in mod constant, fara fluctuatii care sa evidentieze prezenta

unor concentrari masive ale ursilor in perioada de hiperfagie sau existenta unor zone cheie pentru

hibernare si reproducere/cresterea puilor.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

In acest context se poate afirma ca suprafata analizata este parte componenta a unor teritorii

utilizate de carnivore mari, numarul maxim de indivizi prezenti in areal fiind de aproximativ 1-2 rasi,

1 haita lupi (2-8 exemplare), 1-2 ursi.

Ursul, lupul si rasul sunt specii care evita prezenta omului in apropiere si sunt deranjati de

activitatile antropice precum exploatarea masei lemnoase, recoltarea fructelor de padure si

ciupercilor.



Tel. 0766484713 sau 0735514581



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Cu toate acestea avand in vedere etologia speciilor si regimul trofic specific nu se poate afirma ca

gospodarirea fondului forestier poate cauza schimbari fundamentale in ceea ce priveste starea de

conservare al populatiilor de carnivore. Exploatarea masei lemnoase ca activitate aferenta planului de

amenajare a padurii poate afecta speciile de carnivore mari in urmatorul context:

• Exploatarea masiva a exemplarelor mature de fag care fructifica abundent;

• Organizarea unor parchete de exploatare in zonele favorabile existentei unor barloguri in

perioadea noiembrie – martie;

• Organizarea simultana de parchete de exploatare pe suprafete invecinate;

Impactului asupra speciilor de amfibieni

Cercetările la nivel ecosistemic realizate în cuprinsul Ocolului amenajamentului silvic analizat

ne îndreptăŃesc să afirmăm că există o adevărată reŃea de habitate disponibile pentru amfibieni,

afectarea lor de către intervenŃia antropică fiind practic lipsita de un impact semnificativ. Complexul

de zone umede temporare şi permanente, reprezentate de bălŃi şi băltoace cu apă stagnantă care se

formează primăvara la topirea zăpezilor şi sunt întreŃinute de reŃeaua fină de izvoare şi pâraie cu apă

limpede şi curată permit supravieŃuirea la nivel metapopulaŃional a speciilor prezente.

Amfibienii (tritoni, broaşte) sunt vertebrate de dimensiuni relativ mici, care se deplasează pe

distanŃe scurte având un teritoriu relativ redus. Au un stadiu de dezvoltare larvară foarte diferit de

stadiul adult. Ca larve, ei sunt obligat acvatici, au un regim trofic predominant ierbivor, respiră prin

branhii. După metamorfoză, devenind adulŃi tereştri, trec la un regim de hrană predominant

insectivor, au o respiraŃie pulmonară şi tegumentară, fiind în continuare legaŃi de habitatele cu grad

mare de umiditate. Mai mult, amfibienii prezintă o fidelitate extraordinară faŃă de locurile de

reproducere, revenind an de an la aceeaşi baltă unde s-au dezvoltat ca larve pentru a se reproduce la

rândul lor.

În campaniile de teren, observaŃiile făcute asupra amfibienilor au fost relativ mai puŃine,

motivul fiind pierderea perioadei de reproducere a acestora. Au fost observate însă numeroase

exemplare adulte în faza terestră de activitate, precum şi larve, după care s-a realizat identificarea

speciilor. ObservaŃiile de ordin cantitativ n-au fost însă posibile, metodele de estimare a populaŃiilor

de amfibieni putând fi aplicate exclusiv în perioada de reproducere.



Tel. 0766484713 sau 0735514581



Tel. 0766484713 sau 0735514581

În campaniile de teren, observaŃiile făcute asupra amfibienilor au dus la identificarea unor

areale cu densitati mai mari ale speciilor de interes comunitar mentionate in Formularul Standard al

sitului Penteleu. Astfel de zone sunt amplasate in imediata vecinatate a paraielor Basculita, Tamasoi,

Porcului, Corului in suprafete cu baltiri sau acumulari de apa la baza versantilor impaduriti sau

meandre largi ale cursurilor de apa.

Lista parcele cu situri importante pentru amfibieni

UP parcela ua ALT MIN

ALT MAX

UP IV 7 A 950 1050 UP IV 1 A 790 0 UP IV 1 C 800 1000 UP IV 8 D 950 0 UP IV 53 A 1100 1400 UP IV 62 B 1100 1200 UP IV 68 C 1100 0 UP IV 68 D 1100 0 UP IV 30 A 1050 1150 UP IV 50 C 1100 0

În urma studiilor efectuate în zonă, a fost detectată o preferinŃă aproape generală a

amfibienilor pentru zonele de ecoton ale ecosistemelor forestiere. Este prin urmare deosebit de

important de a sublinia importanŃa conservării acestor habitate ecotonale.

Zonele de ecoton sunt cunoscute ca şi zone cu o biodiversitate foarte ridicată. Multe specii

de amfibieni pot fi caracterizate drept specii de ecoton datorită ciclului lor complex de viaŃă care

implică atât o fază terestră cât şi o fază acvatică de viaŃă. Amfibienii depun pontele în apa puŃin

adâncă de la marginea diverselor ecosisteme acvatice: lacuri, iazuri piscicole, izvoare, pârâiaşe, bălŃi şi

băltoace, mlaştini. Cu excepŃia zonelor umede de dimensiuni foarte mici, prezenŃa amfibienilor e

restrânsă la graniŃa habitatelor acvatice, reprezentând una din componentele specifice ale biocenozei

ecotonale.

Ecotonul apă-uscat e un concept funcŃional în ecologie care se poate aplica şi la scara mai

redusă a bălŃilor temporare vernale care reprezintă microecosisteme aparte cu o structură şi o

funcŃionalitate proprie în contextul peisajului geografic. În acest context, compoziŃia comunităŃilor

de amfibieni depinde de variabilitatea spaŃio-temporală a fiecăreia dintre aceste unităŃi, constituind o



Tel. 0766484713 sau 0735514581

sursă de presiune selectivă ce acŃionează asupra reproducerii amfibienilor. Aceştia răspund prin

adaptări specifice care se reflectă atât în stadiul larvar cât şi în cel de adult (Joly şi Morand, 1997). În

perimetrul luat în considerare, habitatele cele mai instabile, cu un nivel al apei care fluctuează

continuu şi e puŃin predictibil, sunt ocupate de Bombina variegata. Această specie se poate reproduce

cu succes până şi în bălŃi create în foste urme de tractor, în urma unor ploi torenŃiale. Alte specii

preferă habitate intermediare din punct de vedere al stabilităŃii: Triturus sp. Unele specii sunt prezente

doar în zone unde nivelul apei e mai predictibil: Bufo bufo, Rana dalmatina, R. temporaria.

Diversitatea specifică a amfibienilor atinge valori ridicate în zone cu un nivel intermediar de

variabilitate, cum sunt habitatele temporare mezotrofe alimentate mai ales din acviferele freatice. În

astfel de habitate se pot întâlni până la 5 specii de amfibieni care se reproduc concomitent (Triturus

vulgaris, Triturus alpestris, Bombina variegata, Bufo bufo, Rana dalmatina).

Factorul considerat însă cel mai dramatic pentru declinul speciilor pretutindeni în lume este

pierderea habitatului (Langton şi Burton, 1997).

Pădurile, care încă mai ocupă în România suprafeŃe relativ mari, în ciuda defrişărilor masive

legale şi ilegale de după RevoluŃie, reprezintă un refugiu important pentru populaŃii numeroase de

salamandre, tritoni şi broaşte de pădure, şopârle şi şerpi.

Suprafata amenajamentului silvic care face obiectul acestui studiu dispune de o acoperire

mare cu pădure e străbătut de o reŃea densa de drumuri. Astfel, în perimetrul considerat, echilibrul

ecologic al populaŃiilor de amfibieni şi reptile se menŃine deocamdată într-o stare relativ bună, fără a

fi supus unor factori disturbatori majori. Un management forestier adecvat care să conserve

suprafeŃele ocupate la ora actuală de pădure şi păşune, ca tipuri majore de ecosisteme, precum şi

păstrarea conectivităŃii în cadrul habitatelor vor putea asigura perpetuarea în timp a biocenozelor

naturale, inclusiv a comunităŃilor de amfibieni.

Activitati cu potential perturbator asupra speciilor de amfibieni:

• Taierile rase, schimbarile majore asupra tipurilor de habitate forestiere existente;

• Degradarea zonelor umede, desecari, drenari sau acoperirea ochiurilor de apa;

• Depozitarea rumegusului sau a resturilor de exploatare in zone umede;

• Bararea cursurilor de apa;

• Astuparea podurilor/podetelor cu material levigat sau cu resturi de vegetatie;



Tel. 0766484713 sau 0735514581

• Utilizarea de pesticide pentru tratamentul padurilor;

Impactului asupra speciilor de pesti

Râurile şi pâraiele, denumite pe larg ape curgătoare, formează o reŃea hidrografică

caracterizată de un bazin de recepŃie, forme ale albiei specifice şi tipuri de cursuri influenŃate de

factori geografici (climă, expoziŃie, poziŃia geografică, etc). Aceste caracteristici determină

particularităŃile curgerii unui râu (regimul hidrologic al râului) care influenŃează existenŃa unor

anumite habitate sau chiar microhabitate favorabile speciilor de pesti . În drumul său de la izvoare la

vărsare râurile străbat diverse formaŃiuni geologice, categorii de pantă, etc. fapt ce determină o

morfologie (formă a albiei râului) diferenŃiată pe întreg parcursul său.

În general forma albiei în plan longitudinal a râurilor poate fi de mai multe tipuri: alternanŃe

prag-bazin, în cascadă, alternanŃe bazine-curs cu ape repezi, alternanŃe prag-ape repezi etc. La acestea

se adaugă formele în plan realizate de către râu la interacŃiunea sa cu diverşi agenŃi (roca, vegetaŃia,

etc): braŃe moarte, popine, cursuri secundare, grinduri, zătoane, etc.

Aceste tipuri de forme ale albiei se constituie ca habitate favorabile pentru numeroase specii

de pesti, printre care se numara si cele doua specii mentionate in formularul standard al sitului

Penteleu.

In ceea ce privesc speciile criteriu de pesti, relevanta datelor asupra populatiilor existente nu

a reprezentat criteriu de desemnare ca sit de importanta primara pentru conservarea acestora (vezi

figura). Astfel pentru speciile criteriu au fost desemnate 27 de astfel de areale a caror protectie va

garanta ocrotirea si mentinerea acestor specii în România.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Harta distributiei siturilor cu relevanta pentru desemnarea ariilor primare pentru protectia speciilor de pesti

conform criteriilor de desemnare a retelei Natura 2000 (Dupa, Banaduc: 2006: "Important Areas for Fish in

Romania - The implementation of EU Nature Conservation Legislation in Romania")

Barbus meridionalis – moioaga

Este o specie bentopelagica de ape curgatoare limpezi ce curg pe substrate de pietris sau

nisip. Este o specie cu durata de viata scurta ce se hraneste cu specii marunte de nevertebrate, foarte

rar cu plante. Prezenta acestei specii este incerta în zona de implementare a proiectului, existând

semnalari destul de vechi asupra prezentei în Paraul Basculita si afluentii sai, prezenta fiind certa in

studiile de data recenta. In România aceasta specie are o raspândire relativ larga, populatiile fiind

într-un progres populational datorita îmbunatatirii conditiilor factorului de mediu apa, în special ca

urmare a stoparii deversarilor orasenesti, a poluarii industriale, etc. Astfel nivelul de vulnerabilitate al

acestei specii este considerat a fi unul foarte redus. Date fiind populatiile numeroase existente în

România, proiectul de fata va produce un impact limitat, la nivel local asupra acestei specii a carei

prezenta pe viitor consideram ca nu va fi afectata negativ de proiect.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Harta distributiei speciilor de pesti in bazinul raului Buzau ( Sursa: Prospective monitoring of fish communities from buzău river’s basin by Dorel Ureche et all., 2004)

b. Cottus gobio – zglavoc

Este o specie bentica ce apare în râurile reci si repezi de munte ce traverseaza substrate

pietroase. Apare si în unele lacuri montane sau rezervoare bine oxigenate ca urmare a transportului

pasiv din aflenti. Este o specie teritoriala ce ocupa perimetre din jurul câtorva bolovani din albia de

curgere a râului, având o mobilitate redusa.

Hrana de baza este constituita din nevertebrate marunte, foarte rar alevini sau icre ale altor

specii de pesti. Este o specie stenobionta si stenotopa, sensibila la schimbarile de mediu, cu populatii

în regres ca urmare a activitatilor de defrisare ce reprezinta cauza fenomenelor erozive si de încarcare

a apelor cu suspensii.

Semnalarile acestei specii în Paraul Basculita si afluentii sai ramân de asemenea destul de

vechi si se refera la unii afluenti si la zona din aval de localitatae Gura Teghii. Este luata în



Tel. 0766484713 sau 0735514581

considerare utilizarea resurselor de balastru si deranjarea repetata a albiilor datorata unor activitati

antropice (exploatari forestiere, traversari ale unor utilaje, etc.) ca reprezentând factorul principal al

retragerii acestei specii pe cursul superior si inferior al râului Buzau, respectiv în afluentii sai.

Activitati care pot degrada actualul statut de conservare al speciilor de pesti:

• Taierile rase, schimbarile majore asupra tipurilor de habitate forestiere existente;

• Traversarea cursurilor de apa de catre utilaje forestiere sau cu busteni;

• Cresterea turbiditatii apei din bazinele hidrografice ale cursurilor de apa;

• Deversarea voita sau accidentala de uleiuri uzate si/sau carburanti;


• Depozitarea rumegusului sau a resturilor de exploatare in albia minora sau majora a

paraielor;

• Bararea sau dirijarea cursurilor de apa;


• Utilizarea de pesticide pentru tratamentul padurilor.

Parcele silvice indicate, prezinta prin localizarea in lungul cursurilor de apa o importanta pentru

speciile de pesti Barbus meridionalis si Cottus gobio.

In aceste parcele tehnicile de exploatare a masei lemnoase vor fi aplicate astfel incat sa fie

asigurata integralitatea ecosistemelor acvatice. In lungul cursurilor de apa va fi pastrata o zona

tampon de 50 m pe ambele maluri. Traversarea paraielor cu busteni se va face obligatoriu pe podete

de lemn iar platformele primare si organizarile de santier vor fi amplasate la o distanta de minim 50

de metrii de albia minora a paraielor.



Tel. 0766484713 sau 0735514581



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Parcela

Ua

Cod Habitat RO

TIP PADURE

7 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 1 B R4102 1314 Amestec de molid, brad, fag cu flora de mull - m 2 A R4102 1341 Amestec de răşinoase şi fag pe soluri schel. -m 3 A R4104 2212 Brădeto-făget cu floră de mull de product. mijl. -m 5 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 6 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 1 A R4102 1314 Amestec de molid, brad, fag cu flora de mull - m 1 E R4102 1314 Amestec de molid, brad, fag cu flora de mull - m 1 C R4102 1341 Amestec de răşinoase şi fag pe soluri schel. -m 4 E R4104 2212 Brădeto-făget cu floră de mull de product. mijl. -m 5 E R4102 1341 Amestec de răşinoase şi fag pe soluri schel. -m 6 C R4102 1341 Amestec de răşinoase şi fag pe soluri schel. -m 7 D R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 7 J R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 60 A R4214 1431 Molideto-făget cu Luzula -m 59 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 9 C R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 9 D R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 9 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 8 D R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 10 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 11 C R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 11 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 12 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 13 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 14 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 15 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 16 A R4214 1431 Molideto-făget cu Luzula -m 17 A R4101 1411 Molideto-făget normal cu Oxalis acetosella -s 17 B R4101 1411 Molideto-făget normal cu Oxalis acetosella -s 18 R4101 1411 Molideto-făget normal cu Oxalis acetosella -s 19 C R4214 1431 Molideto-făget cu Luzula -m 19 A R4101 1411 Molideto-făget normal cu Oxalis acetosella -s 20 A R4214 1431 Molideto-făget cu Luzula -m 21 A R4214 1431 Molideto-făget cu Luzula -m 45 R4214 1431 Molideto-făget cu Luzula -m 47 A R4101 1411 Molideto-făget normal cu Oxalis acetosella -s 48 A R4101 1411 Molideto-făget normal cu Oxalis acetosella -s 49 A R4101 1411 Molideto-făget normal cu Oxalis acetosella -s 50 C R4102 1341 Amestec de răşinoase şi fag pe soluri schel. -m 50 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 52 A R4110 4141 Făget cu Festuca altissima -m



Tel. 0766484713 sau 0735514581

53 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 54 C R4102 1341 Amestec de răşinoase şi fag pe soluri schel. -m 54 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 55 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 56 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 57 C R4102 1341 Amestec de răşinoase şi fag pe soluri schel. -m 58 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 58 C R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 62 B R4102 1341 Amestec de răşinoase şi fag pe soluri schel. -m 62 A R4214 1431 Molideto-făget cu Luzula -m 63 A R4102 1341 Amestec de răşinoase şi fag pe soluri schel. -m 64 A R4102 1341 Amestec de răşinoase şi fag pe soluri schel. -m 65 B R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 65 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 67 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 68 C R4211 1211 Molideto-brădet normal cu floră de mull -s 68 A R4211 1211 Molideto-brădet normal cu floră de mull -s 68 D R4211 1211 Molideto-brădet normal cu floră de mull -s 69 A R4211 1211 Molideto-brădet normal cu floră de mull -s 70 C R4102 1341 Amestec de răşinoase şi fag pe soluri schel. -m 70 A R4211 1212 Molideto-brădet pe depozite de fliş sau coluviuni -s 70 B R4102 1341 Amestec de răşinoase şi fag pe soluri schel. -m 71 B R4214 1431 Molideto-făget cu Luzula -m 73 B R4214 1431 Molideto-făget cu Luzula -m 74 C R4206 1153 Molidiş cu Vaccinium myrtillus -i 74 A R4205 1114 Molidiş cu Oxalis acetosella pe soluri schel. -m 75 B R4214 1431 Molideto-făget cu Luzula -m 75 A R4214 1431 Molideto-făget cu Luzula -m 76 A R4214 1431 Molideto-făget cu Luzula -m 22 A R4214 1431 Molideto-făget cu Luzula -m 23 C R4214 1431 Molideto-făget cu Luzula -m 23 A R4214 1431 Molideto-făget cu Luzula -m 23 B R4214 1431 Molideto-făget cu Luzula -m 30 A R4101 1411 Molideto-făget normal cu Oxalis acetosella -s

Consideram ca lucrarile propuse a se desfasura pe suprafata amenajamentului silvic nu vor

afecta aceasta specie, daca masurile de protectie a cursurilor de apa nu vor fi incalcate de operatorii

economici care vor exploatat masa lemnoasa.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Impactului asupra speciilor de nevertebrate (insecte)

Gradul impactarii unui habitat forestier utilizat de insecte variaza in functie de diferitele

tipuri de activitati care au loc in cadrul acelui habitat. Nivelul de impactare este dat atat de intesitatea

si extinderea activitatii generatoare de impact, cat si de tipul de impact ce are loc in habitatul

respectiv.

Impactul planului de amenajare a padurilor asupra habitatelor utilizate de cele trei specii de insecte

care fac obiectul conservarii in SCI Penteleu, se pot incadra in patru mari categorii potentiale:

- distrugerea habitatului;

- fragmentarea habitatului;

- simplificarea habitatului;

- degradarea habitatului

Natura acestui impact depinde de tipul de stres exercitat de fiecare activitate asupra

habitatului. De exemplu, activitatea de defrisare include inlaturarea arborilor, uscarea asociata a

substratului pe care s-a aflat padurea, eroziunea si sedimentarea solului din imediata vecinatate si

disturbarea habitatului prin zgomot si activitate umana.

Simplificarea habitatelor forestiere ca urmare a taierii arborilor include disparitia din acesta a

componentelor ecosistemului cum ar fi arborii cazuti sau a bustenilor (lemnul mort), disparitia

microhabitatelor (cum ar fi cuiburile sau vizuinile) sau care au fost facute de neutilizat de catre

interventia antropica. In mod normal, alterarea structurii verticale a habitatului duce la reducerea

diversitatii speciilor. Diversitatea structurala a habitatului ofera mai multe microhabitate si permite

interactiuni mult mai complexe intre specii.

In timp ce taierile intr-o padure nu sunt obligatoriu o forma de modificare a habitatului,

taierea preferentiala a anumitor arbori din acea padure reprezinta o forma de simplificare a

habitatului. In timpul taierilor selective, nu numai compozitia in specii se schimba, dar taierile

creeaza mai mule microclimate extreme care sunt de obicei mai calde, mai reci, mai uscate si mai

putin ferite de vant decat in padurile naturale.

Impactul activitatilor cu potential degradativ asupra insectelor depinde de vulnerabilitatea

acestora, precum si de contributia relativa a impacturilor cumulative si interactive. Sensibilitatea

populatiilor celor trei specii de insecte este determinata de rezistenta acestora la schimbari



Tel. 0766484713 sau 0735514581

(capacitatea de a rezista degradarilor) si vitalitate (capacitatea de a restabili populatii viabile in

conditiile schimbate).

Speciile sunt de obicei mult mai vulnerabile fata de impactul antropic atunci cand ele se

regasesc in efective populationale reduse, distributie geografica ingusta, cerinte spatiale extinse,

specializare inalta (stenobiontie), intoleranta fata de agenti disturbanti, dimensiuni crescute, rata

reproductiva redusa, etc, fapt care nu este coreespondent situatiei de fata.

In ceea ce priveste specia Callimorpha quadripunctaria harta distributiei la nivel national

prezentata în figura, prezinta distributia probabila a acestei specii pe baza suprapunerii datelor de

colectare cu habitatele potentiale ale speciei. Se poate observa cu usurinta ca cele mai importante

populatii ale speciei nu sunt suprapuse sitului Penteleu, prezenta speciei in arealul suprapus

amenajamentului silvic analizat, nefiind certificata de studii de data recenta.

Proiectul de fata nu va afecta direct habitate primare ale acestei specii, nefiind în masura a

periclita populatia acesteia la nivel national, regional sau local.

Distributia speciei Callimorpha quadripunctaria la nivel national (dupa, Mihut, S., Dinca, V., E. (2006): "Important Areas for Butterflies - The

implementation of EU Nature Conservation Legislation in Romania", Final Report, Bureau Waardenburg bv.

&CFMCB)



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Specia Rosalia alpina, prefera ca habitata padurile batrane de fag preferă arborii bătrâni,

izolati în luminişuri sau la marginea pădurii, mai ales cei parŃial atacaŃi de alŃi dăunători. Adultii pot fi

întâlniŃi în zona montană din iunie până în septembrie.

In acest context am considerat ca oportuna o prioritizare a habitatelor favorabile mentinerii

unor nuclee viabile ale speciei, astfel incat sa poata fi asigurata mentinerea starii de conservare la

nivelul sitului. Astfel au fost considerate ca habitate favorabile speciei, habitatele forestiere acoperite

cu habitatul Natura 2000- Paduri dacice de fag, in care conform descrierilor parcelare exista arbori cu

varste mai mari de 140 ani. Acesta varsta la fag, este considerata un prag la care apar modificari

fiziologice care favorizeza dezvoltarea unor nise ecologice pentru Rosalia alpina

Lista parcele fagete cu varste mari, importante pentru mentinerea statutului de conservare al speciei Rosalia alpina

UP

Parcela

Ua

VARSTA

Habitate NATURA 2000

UP IV 3 A 160 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) UP IV 4 D 145 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum UP IV 9 B 155 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) UP IV 8 B 145 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) UP IV 10 B 155 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) UP IV 18 155 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) UP IV 19 D 155 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană UP IV 20 B 155 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) UP IV 21 B 155 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană UP IV 47 B 160 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum UP IV 66 B 160 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum UP IV 71 C 165 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum UP IV 73 A 140 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană UP IV 75 A 165 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană UP IV 77 B 165 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană UP IV 31 A 155 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) UP IV 2 A 145 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) UP IV 4 E 155 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)



Tel. 0766484713 sau 0735514581



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Specia Carabus variolosus este prezenta în general pe malul apelor curgătoare unde prefera

malurile pietroase cu litiera bogata si lemn mort umed. In zona de aplicare a planului de amenajare,

identificat rar in zone cu fagete batrane in apropierea malurilor paraielor unde vânează pe malul

apelor curgătoare montane sau intră chiar în apă, în căutare de larve de issecte sau mici crustacee

(Izopode, amfipode) sau anelide acvatice.

Aplicarea planului de amenajare al padurilor nu va avea un impact semnificativ asupra

populatiei de Carabus variolosus deoarece se propune conservarea arborilor batrani, doborati de fag

din lungul malurilor paraielor de munte, interzicerea degradarii malurilor pietroase, interzicerea

amplasarii rampelor in vecinatatea malurilor si interzicerea depozitarii rumegusului.

Analiza impactului asupra speciilor de plante prezente pe suprafata analizata

Lista speciilor de plante prezente in SCI Penteleu cuprinde 6 specii de plante de interes

comunitar: Dicranum viride, Depranocladus vernicosus, Ligularia sibirica, Campanula serrata, Iris aphylla ssp.

Hungarica si Cypripedium calceolus. Aceste specii, desi sunt prezente la nivelul sitului de interes

comunitar Penteleu, au o prezenta rara in habitatele forestiere care au facut obiectul analizei.

Majoritatea speciilor analizate sunt caracteristice unor ecosisteme deschise de tip faneata, pasune

(Campanula serrata, Iris aphylla ssp. Hungarica) sau a unor ecositeme in care umiditatea este crescuta, in

zone de baltire a apei, zone mlastinoase, etc (Ligularia sibirica).

Spre exemplu specia Ligularia sibirica creşte prin păduri umede in zone de baltire ale apelor in

corespondenta cu habitatul Natura 2000 : 6430 Comunitati de bordura cu ierburi inalte higrofile de

la campie pana in etajul superior montan.

Acest tip de habitat este reprezentat de următoarele două subtipuri de habitate:

• comunităŃi de ierburi înalte, hidrofile şi nitrofile, prezente de-a lungul malurilor apelor curgătoare

sau de-a lungul marginilor de păduri. Aceste asociaŃii (de tip Senecion fluviatilis, Aegopodion

podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion) aparŃin ordinelor Glechometalia hederaceae şi

Convolvuletalia sepium. Plantele caracteristice acestui subtip de habitat sunt: Glechoma hederacea,

Epilobium hirsutum (pufuliŃă), Senecio fluviatilis, Filipendula ulmaria, Angelica archangelica, Petasites

hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium

robertianum (năprasnic), Silene dioica, Lamium album, Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, Crepis

paludosa.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

• ComunităŃi de ierburi perene de talie mare, higrofile din zonele mointane până la etajul alpin,

aparŃinând clasei de vegetaŃie Betulo-Asdenostyletea. Plantele caracteristice acestui subtip de habitat

sunt: Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum (fratele priboiului), Trollius

europaeus, Adenostyles alliariae, Peucedanum ostruthium, Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis

arundinacea (trestioară), Cirsium helenioides. ComunităŃi similare cu cele din acest subtip se pot

dezvolta la altitudini mai joase, de-a lungul râurilor şi pădurilor. Însă, comunităŃile nitrofile care

includ numai speciile de bază, comune în regiunea respectivă nu sunt considerate ca fiind

prioritare pentru conservare. Aceste comunităŃi de ierburi înalte pot apărea în păşuni umede,

lăsate fără a fi cosite. Pajişti umede cu extindere mare, necosite şi cu asociaŃii care includ

Helianthus tuberosus (floarea soarelui) şi Impatiens glandulifera nu trebuie luate în considerare.

Pe suprafata amenajamentului silvic analizat, acest tip de habitat este intalnit sporadic in

lungul cursurilor de apa in zonele lipsite de vegetatie forestiera.

Planul de amenajare a padurilor nu va avea ca si consercinta degradarea statutului de

conservare al speciei, deoarece obiectul acestui plan il constituie suprafetele de padure si nu vegetatia

din lungul cursurilor de apa.

Cu toate acestea, pentru mentinerea statutului de conservare este necesara protejare

habitatului in care traieste specia. In actele de reglementare pentru exploatarea masei lemnoase vor fi

cuprinse masuri stricte de mentinere a biotopului prin interzicerea depozitarii de masa lemnoasa si

amplasarea de rampe de incarcare, organizari de santier, etc îl pe suprafețe unde speciile au fost

identificate.

Specia Cypripedium calceolus, prezenta in sit conform citarilor bibliografie, cu toate ca nu a fost

citata recent pe suprafata care face obiectul amenajamentului silvic analizat prin prezentul studiu,

este o specie corelata cu habitatul forestier de interes comunitar: 91V0 Păduri dacice de fag

(Symphyto-Fagion) si 9130 Păduri moldave de fag (Asperulo-Fagetum).

In aceste habitate creşte sporadic prin păduri, la marginea pajiştilor în locuri umbroase, de

obicei pe soluri calcaroase. Vegetează bine pe terenuri cu expoziŃie nordică sau nord-vestică, bogate

în humus, cu umiditate ridicată în perioada de creştere (Oroian S., 2007).



Tel. 0766484713 sau 0735514581



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Parcele silvice indicate prezinta arealul de distributie a habitatul de interes comunitar 91V0 –

Paduri dacice de fag cu expozitie nordica, nord vestica si nord estica (Oroian S., 2007), tip de habitat

care in conformitate cu literatura de specialitate (Pop, A. 2006, Sârbu A.2007) este indicat ca si

corespondent pentru specia Cypripedium calceolus.

Parcela

Ua

Exp

Cod Natura 2000

3 A NV 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 4 C NE 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 47 A N 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 48 A NV 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 49 A NV 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 56 A NV 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)

Impact prognozat

Lucrarile propuse prin amenajamentul analizat nu vor afecta statutul de conservare al speciei

Cypripedium calceolus, lucrarile propuse pe parcelele habitatelor potentiale ale speciei neavand ca

finalitate schimbarea tipului de habitat. In aceste parcele se recomanda ca toate lucrarile de

exploatare a masei lemnoase sa se realizeze in afara perioadei de vegetatie, de preferat in lunile de

iarna cu sol inghetat si strat semnificativ de zapada. Exploatarea se va face evitandu-se corhanirea

versantilor si obligatoriu fara crearea de noi drumuri de tractor.


Nu poate fi estimat, pe suprafața studiată se vor implementa doar măsurile propuse în

amenajamentul silvic studiat.

La momentul de față situl Natura 2000 este administrat de în baza convenției de custodie de

către Consiliul Județean Buzău. Din informațiile obținute de la reprezentanții custodeului planul de

management al ariei va fi disponibil în anul 2012.

La acest moment impactul cumulativ al măsurilor propuse prin amenajamentului silvic și

măsurile referitoare la conservarea speciilor de interes comunitar propuse prin planul de

management nu poate fi evidențiat.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

4. Măsuri de diminuare a impactului asupra speciilor/ habitatelor în perioada de

construcŃie, respectiv utilizare

A. Măsuri cu caracter general (Natura 2000 şi pădurile, C.E., D.G.M.):

� Obiectiv: MenŃinerea sănătăŃii şi vitalităŃii ecosistemelor de pădure

• Practicile de gospodărire a pădurilor trebuie să utilizeze cât mai bine structurile şi procesele

naturale şi să folosească măsuri biologice preventive ori de câte ori este posibil. ExistenŃa unei

diversităŃi genetice, specifice şi structurale adecvate întăreşte stabilitatea, vitalitatea şi rezistenŃa

pădurilor la factori de mediu adverşi şi duce la întărirea mecanismelor naturale de reglare.

• -Se vor utiliza practici de gospodărire a pădurilor corespunzătoare ca reîmpădurirea şi

împădurirea cu specii şi provenienŃe de arbori adaptate sitului precum şi tratamente, tehnici de

recoltare şi transport care să reducă la minim degradarea arborilor şi/sau a solului. Scurgerile de

ulei în cursul operaŃiunilor forestiere sau depozitarea nereglementară a deşeurilor trebuie strict

interzise

� Obiectiv: MenŃinerea şi încurajarea funcŃiilor productive ale pădurii (lemnoase şi

nelemnoase)

• OperaŃiunile de regenerare, îngrijire şi recoltare trebuie executate la timp şi în aşa fel încât să

nu scadă capacitatea productivă a sitului, de exemplu prin evitarea degradării arboretului şi

arborilor rămaşi, ca şi a solului şi prin utilizarea sistemelor corespunzătoare.

• Recoltarea produselor, atât lemnoase cât şi nelemnoase, nu trebuie să depăşească un nivel

durabil pe termen lung iar produsele recoltate trebuie utilizate în mod optim, urmărindu-se rata

de reciclare a nutrienŃilor.

• Se va proiecta, realiza şi menŃine o infrastructură adecvată (drumuri, căi de scos-apropiat sau

poduri) pentru a asigura circulaŃia eficientă a bunurilor şi serviciilor şi în acelaşi timp a asigura

reducerea la minimum a impactului negativ asupra mediului.

� Obiectiv: MenŃinerea, conservarea şi extinderea diversităŃii biologice în ecosistemele de

pădure



Tel. 0766484713 sau 0735514581

• Planificarea gospodăririi pădurilor trebuie să urmărească menŃinerea, conservarea şi sporirea

biodiversităŃii ecosistemice, specifice si genetice, ca şi menŃinerea diversităŃii peisajului.

• Amenajamentele silvice, inventarierea terestră şi cartarea resurselor pădurii trebuie să includă

biotopurile forestiere importante din punct de vedere ecologic şi să Ńină seama de ecosistemele

forestiere protejate, rare, sensibile sau reprezentative ca suprafeŃele ripariene şi zonele umede, arii

ce conŃin specii endemice şi habitate ale speciilor ameninŃate ca şi resursele genetice in situ

periclitate sau protejate.

• Se va prefera regenerarea naturală cu condiŃia existenŃei unor condiŃii adecvate care să

asigure cantitatea şi calitatea resurselor pădurii şi ca soiurile indigene existente să aibă calitatea

necesară sitului.

• Pentru împăduriri şi reîmpăduriri vor fi preferate specii indigene şi provenienŃe locale bine

adaptate la condiŃiile sitului

• Practicile de management forestier trebuie să promoveze, acolo unde este cazul, diversitatea

structurilor, atât orizontale cât şi verticale, ca de exemplu arboretul de vârste inegale, şi

diversitatea speciilor, arboret mixt, de pildă. Unde este posibil, aceste practici vor urmări

menŃinerea şi refacerea diversităŃii peisajului.

• Infrastructura trebuie proiectată şi construită aşa încât afectarea ecosistemelor să fie minimă,

mai ales în cazul ecosistemelor şi rezervelor genetice rare, sensibile sau reprezentative, şi

acordându-se atenŃie speciilor ameninŃate sau altor specii cheie - în mod special modelelor lor de

migrare.

• Arborii uscaŃi, căzuŃi sau în picioare, arborii scorburoşi, pâlcuri de arbori bătrâni şi specii

deosebit de rare de arbori trebuie păstrate în cantitatea şi distribuŃia necesare protejării

biodiversităŃii, luându-se în calcul efectul posibil asupra sănătăŃii şi stabilităŃii pădurii şi

ecosistemelor înconjurătoare.

• Biotopurile cheie ai pădurii ca de exemplu surse de apă, zone umede, aflorismente şi ravine

trebuie protejate şi, dacă este cazul, refăcute în cazul în care au fost degradate de practicile

forestiere.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

� Obiectiv: MenŃinerea şi îmbunătăŃirea funcŃiilor de protecŃie prin gospodărirea pădurii (mai

ales solul şi apa)

• Se va acorda o atenŃie sporită operaŃiunilor silvice desfăşurate pe soluri sensibile/instabile

sau zone predispuse la eroziune ca şi celor efectuate în zone în care se poate provoca o eroziune

excesivă a solului în cursurile de apă.

• Se va acorda o atenŃie deosebită practicilor forestiere din zonele forestiere cu funcŃie de

protecŃie a apei, pentru evitarea efectelor adverse asupra calităŃii şi cantităŃii surselor de apă. --Se

va evita de asemenea utilizarea necorespunzătoare a chimicalelor sau a altor substanŃe dăunătoare

ori a practicilor silviculturale neadecvate ce pot influenŃa negativ calitatea apei.”

B. Măsuri propuse pentru gospodărirea durabilă a habitatelor forestiere de interes

comunitar din zona studiată

Administratorii pădurilor vor urmări recomandările de mai jos pentru păstrarea biodiversităŃii la

nivelul unităŃii administrate:

• păstrarea a minim 5 arbori maturi, uscaŃi sau în descompunere pe hectar, pentru a asigura un

habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, insecte şi numeroase plante inferioare

(fungi, ferigi, briofite, etc) – în toate unităŃile amenajistice;

• păstrarea arborilor cu scorburi ce pot fi utilizate ca locuri de cuibărit de către păsări şi

mamifere mici - în toate unităŃile amenajistice;

• menŃinerea bălŃilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri,

într-un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor,

amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea fluctuaŃiilor excesive ale nivelului apei, degradării

digurilor naturale şi poluării apei – în toate unităŃile amenajistice;

• adaptarea periodizării operaŃiunilor silviculturale şi de tăiere aşa încât să se evite interferenŃa

cu sezonul de reproducere al speciilor animale sensibile, în special cuibăritul de primăvară şi

perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure – în toate unităŃile amenajistice;

• menŃinerea terenurilor pentru hrana vânatului şi a terenurilor administrative la stadiul actual

evitându-se împădurirea acestora;



Tel. 0766484713 sau 0735514581

• arboretele ce au fost identificate ca fiind arborete cu stare nefavorabilă sau parŃial favorabilă,

în care au fost propuse lucrări de curăŃiri sau rărituri, vor fi conduse pentru a asigura

îmbunătăŃirea stării de conservare. Aceste arborete necesită intervenŃii pentru reconstrucŃie

ecologică, prin promovarea speciilor specifice habitatului, aflate diseminat sau în proporŃie

redusă în arborete – în toate arboretele în care s-au propus rărituri sau curăŃiri

• compoziŃiile Ńel şi compoziŃiile de regenerare vor fi adaptate pentru a asigura compoziŃia

tipică a habitatelor – în unităŃile amenajistice propuse pentru completări, împăduriri sau

promovarea regenerării naturale

• toate arboretele cu anin vor fi gospodărite pentru a asigura permanenŃa habitatului 91E0*,

nefiind permise lucrări de tăieri rase sau substituiri ale aninului cu alte specii. În lucrările de

împădurire în aninişuri vor fi promovate specii precum frasinul şi ulmul.

Alte măsuri ce vor fi aplicate pentru reducerea presiunilor exercitate de factori

destabilizatori:

� Habitat 9110

• conducerea arboretelor, cu o pondere excesivă a răşinoaselor sau / şi a speciilor pioniere,

către o compoziŃie apropiată de cea a tipului natural de pădure (fie prin extragerea treptată a

speciilor necorespunzătoare, în cazul arboretelor în care acestea au o proporŃie de peste 20%, fie

prin substituirea speciilor necorespunzătoare – în momentul ajungerii la vârsta exploatabilităŃii –

şi împădurirea cu specii corespunzătoare, în cazul arboretelor constituite în proporŃie de cel

putin 80% din răşinoase sau / şi specii pioniere);

• executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere;

• valorificarea la maxim a posibilităŃilor de regenerare naturală din sămânŃă, a fagului.

• conducerea arboretelor numai în regimul codru.

• executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în care nu s-a

intervenit de mult timp, să de aplice intervenŃii de intensitate redusă dar mai frecvente;

• evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenŃi cu ocazia recoltării masei lemnoase.

• respectarea regulilor de recoltare a masei lemnoase şi evitarea la maximum a rănirii arborilor

remanenŃi;



Tel. 0766484713 sau 0735514581

• folosirea în cazul regenerărilor artificiale numai de puieŃi produşi cu material seminologic de

origine locală;

• eliminarea tăierilor în delict;

• evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de animale prin

arborete;

• respectarea măsurilor de identificare şi prognoză a evoluŃiei populaŃiilor principalelor insecte

dăunătoare şi agenŃi fitopatogeni, combaterea promptă (pe cât posibil pe cale biologică sau

integrată) în caz de necesitate, executarea tuturor măsurilor fitosanitare necesare prevenirii

înmulŃirii în masă a insectelor dăunătoare şi a proliferării agenŃilor fitopatogeni;

• evitarea colectării concentrate şi pe o durată lungă a arborilor prin târâre, pe linia de cea mai

mare pantă, pe terenurile cu înclinare mare, evitarea menŃinerii fără vegetaŃie forestieră, pentru o

perioadă îndelungată, a terenurilor înclinate, intervenŃia operativă în cazul apariŃiei unor semne

de torenŃialitate.

� Habitat 9110

• conducerea arboretelor, cu o pondere excesivă a răşinoaselor sau / şi a speciilor pioniere,

către o compoziŃie apropiată de cea a tipului natural de pădure (fie prin extragerea treptată a

speciilor necorespunzătoare, în cazul arboretelor în care acestea au o proporŃie de peste 20%, fie

prin substituirea speciilor necorespunzătoare – în momentul ajungerii la vârsta exploatabilităŃii –

şi împădurirea cu specii corespunzătoare, în cazul arboretelor constituite în proporŃie de cel

putin 80% din răşinoase sau / şi specii pioniere);


• valorificarea la maxim a posibilităŃilor de regenerare naturală din sămânŃă, a fagului.


• executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în care nu s-a

intervenit de mult timp, să de aplice intervenŃii de intensitate redusă dar mai frecvente;

• evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenŃi cu ocazia recoltării masei lemnoase.

• respectarea regulilor de recoltare a masei lemnoase şi evitarea la maximum a rănirii arborilor

remanenŃi;



Tel. 0766484713 sau 0735514581

• folosirea în cazul regenerărilor artificiale numai de puieŃi produşi cu material seminologic de

origine locală;

• eliminarea tăierilor în delict;

• evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de animale prin

arborete;

• respectarea măsurilor de identificare şi prognoză a evoluŃiei populaŃiilor principalelor insecte

dăunătoare şi agenŃi fitopatogeni, combaterea promptă (pe cât posibil pe cale biologică sau

integrată) în caz de necesitate, executarea tuturor măsurilor fitosanitare necesare prevenirii

înmulŃirii în masă a insectelor dăunătoare şi a proliferării agenŃilor fitopatogeni;

• evitarea colectării concentrate şi pe o durată lungă a arborilor prin târâre, pe linia de cea mai

mare pantă, pe terenurile cu înclinare mare, evitarea menŃinerii fără vegetaŃie forestieră, pentru o

perioadă îndelungată, a terenurilor înclinate, intervenŃia operativă în cazul apariŃiei unor semne

de torenŃialitate.

� Habitat 9410

• promovare seminŃis răşinoase.

� Habitat 91E0*

• evitarea substituirii aninilor cu răşinoase;


• respectarea compoziŃiilor de împădurire potrivit tipului natural de pădure;

• evitarea la maxim a regenerării vegetative (lăstari / drajoni) a aninului;

• valorificarea la maxim a seminŃişurilor naturale existente;


C. Măsuri de minimizare a impactului asupra carnivorelor mari

Pentru a evita producerea de schimbari fundamentale în ceea ce priveste starea de conservare al

populatiilor de carnivore. Se vor evita pe cât posibil::

• Exploatarea masiva a exemplarelor mature de fag care fructifica abundent;



Tel. 0766484713 sau 0735514581

• Organizarea unor parchete de exploatare in zonele favorabile existentei unor barloguri in

perioadea noiembrie – martie;

• Organizarea simultana de parchete de exploatare pe suprafete invecinate;

D. Măsuri de minimizare a impactului asupra speciilor de amfibieni

Se vor evita pe cât posibil următoarele activități:


• Depozitarea rumegusului sau a resturilor de exploatare in zone umede;

• Bararea cursurilor de apa;


E. Măsuri de minimizare a impactului asupra speciilor de pești

• În cadrul parcelelor indicate la pag. 70 tehnicile de exploatare a masei lemnoase vor fi

aplicate astfel incat sa fie asigurata integralitatea ecosistemelor acvatice;

• In lungul cursurilor de apa va fi pastrata o zona tampon de 50 m pe ambele maluri;

• Traversarea paraielor cu busteni se va face obligatoriu pe podete de lemn iar platformele

primare si organizarile de santier vor fi amplasate la o distanta de minim 50 de metrii de albia

minora a paraielor.

F. Măsuri de minimizare a impactului asupra speciilor de insecte

Carabus variolosus

• conservarea arborilor batrani, doborati de fag din lungul malurilor paraielor de munte;

• evitarea degradarii malurilor pietroase,

• evitarea amplasarii rampelor in vecinatatea malurilor si interzicerea depozitarii rumegusului

de-a lungul apelor .

Rosalia alpina

• păstrarea a cel puțin 5 exemplare de fag de cea mai mare dimensiune per hectar;



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Monitorizarea implementării măsurilor propuse în prezentul studiu

M1. activităŃile de execuție a lucrărilor silvice propuse vor fi monitorizate permanent de către un

specialist biolog/silvic care se va asigura că măsurile propuse pentru minimizarea impactului asupra

habitatelor şi speciilor vor fi corect şi complet aplicate;

5. Concluzii:

Prevederile amenajamanetului silvic în ce priveşte dinamica arboretelor pe termen lung,

susŃinute de un ciclu de producŃie de 120 de ani şi o vârstă medie a exploatabilităŃii de 117 ani ,

indică păstrarea caracteristicilor actuale ale habitatelor sau îmbunătăŃirea lor.

Se estimează:

a) creşterea vârstei medii de la 89 în anul 2007 la 98 ani in anul 2017 şi la 106 în 2027;

b) creşterea consistentei medii a arboretelor de la 0.80 în 2007, la 0,81 in anul 2017 şi 0,83 în anul

2027;

c) menŃinerea compoziŃiei in jurul proporŃiei de 50% molid 30% fag si 20% brad.

1. Din analiza obiectivelor amenajamentului silvic, tragem concluzia că acestea coincid cu

obiectivele generale ale reŃelei Natura 2000, respectiv cu obiectivele de conservare a speciilor şi

habitatelor de interes comunitar. În cazul habitatelor, planul de amenajament are ca obiectiv

asigurarea continuităŃii pădurii, promovarea tipurilor fundamentale de pădure, menŃinerea

funcŃiilor ecologice şi economice ale pădurii aşa cum sunt stabilite ele prin încadrarea în grupe

funcŃionale şi subunităŃi de producŃie;

2. Obiectivele asumate de amenajamentul silvic pentru păduriile studiate sunt conforme şi susŃin

integritatea reŃelei Natura 2000 şi conservarea pe termen lung a habitatelor forestiere identificate

în zona studiată;

3. Lucrările propuse nu afectează negativ semnificativ starea de conservare a habitatelor forestiere

de interes comunitar pe termene mediu şi lung.

4. Prevederile amenajamentului silvic nu conduc la pierderi de suprafaŃă din habitatele de interes

comunitar;



Tel. 0766484713 sau 0735514581

5. Anumite lucrări precum completăriile, curăŃiriile, răriturile au un caracter ajutător în menŃinerea

sau îmbunătăŃirea după caz a stării de conservare;

6. SoluŃia propusă tăieri rase în benzi impactul pe termen mediu şi lung este nesemnificativ, se

implementează pe suprafaŃa redusă, în arborete pure de molid, predispuse doborâturilor de vânt

datorită înrădăcinării superficiale, prin tăierea succesivă a benzilor se va promova regenerarea

naturală a arboretelor pure de molid;

7. Pe termen scurt soluŃiile tehnice alese contribuie la modificarea pe termen scurt a

microclimatului local, respectiv al condiŃiilor de biotop, datorită, modificărilor structuriilor

orizontale şi verticale (retenŃie diferită a apei pluviale, regim de lumină diferenŃiat, circulaŃia

diferită a aerului);

8. În condiŃiile în care amenajamentele vecine (din cadrul OS Comandău, OS Nehoiu, Obştea

Dealul Lung, Theodorescu Ilinca Roxana) au fost realizate în conformitate cu normele tehnice şi

Ńinând cont de realităŃiile existente în teren, putem estima că impactul cumulat al acestor

amenajamente asupra integrităŃii sitului Penteleu este de asemenea nesemnificativ;

9. Avand în vedere etologia speciilor si regimul trofic specific nu se poate afirma ca gospodarirea

fondului forestier poate cauza schimbari fundamentale in ceea ce priveste starea de conservare al

populatiilor de carnivore;

10. În perimetrul considerat, echilibrul ecologic al populaŃiilor de amfibieni şi reptile se menŃine

deocamdată într-o stare relativ bună, fără a fi supus unor factori disturbatori majore.

Managementul forestier adecvat, propus în amenajament, este în măsură să conserve suprafeŃele

ocupate la ora actuală de pădure şi păşune, ca tipuri majore de ecosisteme, precum şi păstrarea

conectivităŃii în cadrul habitatelor vor putea asigura perpetuarea în timp a biocenozelor naturale,

inclusiv a comunităŃilor de amfibieni;

11. Impactul aplicarii planului de amenajare al padurilor analizat nu va avea un impact semnificativ

asupra populatiei de Carabus variolosus deoarece se propune conservarea arborilor batrani,

doborati de fag din lungul malurilor paraielor de munte, interzicerea degradarii malurilor

pietroase, interzicerea amplasarii rampelor in vecinatatea malurilor si interzicerea depozitarii

rumegusului;

12. Impactul aplicarii planului de amenajare al padurilor analizat nu va avea un impact semnificativ

asupra populatiei de Rosalia alpina măsurile propuse (menținerea a aprox 5 arbori de fag per

hectar) sunt în măsură să mențină pe termen lung populația din zonă.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Bibliografie

1. Arntzen, J.W., Borkin, L. 1997. *Triturus* superspecies *cristatus* (Laurenti, 1768). - In:

GASC, J.P. et al. (eds.): Atlas of Amphibians and Reptiles in Europe. - Paris: Societas

Europaea Herpetologica & Muséum National d` Histoire Naturelle: 76 – 77.

2. Arntzen, J.W., Wallis, G.P.1999. Geographic variation and taxonomy of crested newts

(*Triturus cristatus* superspecies): morphological and mitochondrial DNA data.

Contributions to Zoology 68: 181 – 203.

3. Babik, W., Branicki, W., Ćrnobrnja-Isailović, J., Cogălniceanu, D., Sas, I., Olgun, K.,

Poyarkov, N., Garcia-Paris, M., Arntzen, J.W. 2005. Phylogeography of two European

newt species – discordance between mtDNA and morphology-based specific and subspecific

boundaries. Molecular Ecology. 14: 2475-2491.

4. Battes K şi colab. – 2003 – ProducŃia şi productivitatea ecosistemelor acvatice; Ed. Ion

Borea, Bacău

5. Battes K şi colab. 2005 – Determinarea stării ihtiocenozelor native şi antropizate din

ecosistemele acvatice; A VI – a Sesiune de Comunicări ştiinŃifice “Ecologia şi protecŃia

ecosistemelor”; Universitatea din Bacău

6. Baillie, J.E.M., Hilton-Taylor, C., Stuart, S.N. (eds) 2004. 2004 IUCN Red List of

Threatened Species. A Global Species Assessment. IUCN, Gland, Switzerland and

Cambridge, UK.

7. Bănărescu P, Tatole V., 1991 – Ocrotirea naturii şi a mediului înconjurător, nr. 35, pag. 5-

13, Amenajările hidrotehnice şi protecŃia faunei rofile în România

8. Bănărescu P. – 1964 – Fauna Republicii Populare Române Pisces – Osteichthyes (Peşti

ganoizi şi osoşi); Ed. Academiei Republicii Populare Române, Bucureşti

9. CANDREA BOZGA ŞT. B., LAZĂR G., TUDORAN GH. M., STĂNCIOIU P. T. 2009. Habitate

forestiere de importanŃă comunitară incluse în proiectul LIFE05NAT/RO/000176:

"Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România" – Monitorizarea stării de

conservare. Editura UniversităŃii Transilvania din Braşov, 74 p.

10. Ciocârlan, V., 2000 - Flora ilustrată a României, Editura Ceres, Bucureşti

11. Cogălniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B., 2000 – “Amfibienii din România”.

Determinator. Editura Ars Docendi, p. 1-114



Tel. 0766484713 sau 0735514581

12. Cogălniceanu, D. 1997. *Triturus montandoni* - In: GASC, J.P. et al. (eds.): Atlas of

Amphibians and Reptiles in Europe. - Paris: Societas Europaea Herpetologica & Muséum

National d` Histoire Naturelle: 84-85.

13. DoniŃă N et. al., 1992 – “VegetaŃia României”, Editura Tehnică Agricolă, Bucureşti

14. DoniŃă N., Popescu A., Păucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriş I.A., 2005 –

Habitatele din România. Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti. 496 pag

15. DoniŃă, N., et al, 1990 - Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Editura Tehnicã

Agricolã, Bucureşti, 390 pag

16. DoniŃă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2005 –

“Habitatele din România”. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)

17. DoniŃă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2006 –

“Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate

(92/43/EEC)”. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti

18. Elwood, J. W., J. D. Newbold, R. V. O'Neill, and W. Van Winkle. 1983. Resource

spiraling: An operational paradigm for analyzing lotic ecosystems. Pp. 3–27 in Thomas D.

Fontaine III and Steven M. Bartell, eds., Dynamics of Lotic Ecosystems. Ann Arbor Science

Publishers, Ann Arbor, Mich. 494 pp

19. FLORESCU, I.I., NICOLESCU, N.V. Silvicultura vol I Studiul pădurii, Ed. Lux Libris,

Braşov 1996

20. FLORESCU, I.I., NICOLESCU, N.V. Silvicultura vol II Silvotehnica, Ed. UniversităŃii

Transilvania, Braşov 1998

21. Fuhn, I., 1960 – “Amphibia. Fauna Republicii Populare Române”. Vol. 14, fasc. 1. Editura

Academiei RPR

22. Fuhn, I. 1963. Tritonul carpatic (*Triturus montandoni*) in munŃii Făgăraşului. Natura 1:

78-79.

23. Fuhn, I. Şova, C., Dumitrescu, M. 1975. Une population hybridogène *Triturus vulgaris

vulgaris* L. X *Triturus montandoni* Boul. du lac Crăcurele. Stud. Com. Muz. St. Nat.

Bacău, 8: 225-236.

24. Geyer, H. 1953. Uber Bastarde zwischen Karpathenmolch (*Triturus montandoni*) and

Teichmolch (*Triturus vulgaris vulgaris*) und ihre F2-Nachkommen. Mitt. Mus. Magdeburg

3: 185–195.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

25. Griffiths, R.A. 1996. Newts and Salamanders of Europe. London: Poyser Natural History

26. Iftime, A. 2004. Occurrence of *Triturus vulgaris-Triturus montandoni* hybrids (Amphibia:

Salamandridae) in disturbed habitats in the Piatra Craiului massif (Southern Carpathians,

Romania). Herpetozoa, 17: 91-94.

27. Iftime, A. 2005. *Triturus montandoni*. În: Botnariuc, N., Tatole, V. Editori. Cartea Roşie a

Vertebratelor din România. Academia Română şi Muzeul NaŃional de Istorie Naturală

“Grigore Antipa”. p. 199.

28. LEAHU I. Amenajarea pădurilor, Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 2001

29. LIFE05 NAT/RO/000176, 2007 - “Habitate forestiere alpine, subalpine şi forestiere din

România – AmeninŃări potenŃiale”, Editura Univ. “Transilvania” Braşov

30. Ion Micu 1998, Ursul brun. Aspecte eco-etologice –, Editura Ceres

31. Naiman, R. J., and H. De´camps. 1997 - The ecology of interfaces: Riparian zones.

Annual Review of Ecology and Systematics 28:621–658

32. Naiman, R. J., H. De´camps, and M. Pollock. 1993 - The role of riparian corridors in

maintaining regional biodiversity. Ecological Applications 3:209–212

33. Nilsson, C. 1992 - Conservation management of riparian communities.Pages 352–372 in L.

Hansson (ed.) Ecological principles of nature conservation. Elsevier, London.

34. Oprea L., Stăncioiu S. – 2004 – Ihtiologie – curs; Universitatea “Dunărea de Jos” GalaŃi

35. Poff, N. L., J. D. Allan, M. B. Bain, J. R. Karr, K. L. Prestegaard, B. D. Richter, R. E.

Sparks, and J. C. Stromberg. 1997. The natural flow regime. BioScience 47:769–784

36. Pollock, M. M. 1998 - Biodiversity. Pages 430–452 in R. J. Naiman and R. E. Bilby (eds.),

River ecology and management. Springer-Verlag, New York

37. Pop E., 1960. Mlaştinile de turbă din Republica Populară Romînă, 514 pag., Edit. Academiei,

Bucureşti.

38. Predoiu G. ş.a., 2002 - Cercetări privind stabilirea planului de management şi conservare a

speciei Canis lupus în condiŃiile din România – ICAS Braşov

39. Predoiu G ş.a., ICAS, 2002 Cercetări privind monitorizarea, managementul şi conservarea

populaŃiei de râs (Lynx lynx) din România –

40. Predoiu G, 2007 SituaŃia râsului la nivel naŃional şi european – referat doctorat,

Universitatea Transilvania Braşov,



Tel. 0766484713 sau 0735514581

41. Predoiu G, 2007 Studiul privind parametrii bio-ecologici ai populaŃiei de râs, referat

doctorat, Universitatea Transilvania Braşov, 2007

42. Predoiu G, 2007 Studiul condiŃiilor staŃionale şi de vegetaŃie în zonele populate de râs,

referat doctorat, Universitatea Transilvania Braşov, 2007

43. Sîrbu, I., Benedek, A. M., 2004 – “Ecologie practică”, Ed. Univ. Lucian Blaga, Sibiu

44. Stugren, B., 1982 – “Bazele ecologiei generale” Ed. Şt. şi Ped., Bucureşti

45. Stugren, B., 1994 – “Ecologie teoretică” Ed. Sarmis, Cluj-Napoca

46. Vasiliu G.D. – 1959 – Peştii apelor noastre; Ed. ŞtiinŃifică, Bucureşti

47. *Comisia Europeană 1992 - Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale

şi a speciilor de floră şi faună sălbatice

48. *Comisia Europeană – Natura 200 şi pădurile – „Provocări şi oportunităŃii”- Ghid de

interpretare – DG Mediu, Unitatea Natură şi Biodiversitate, SecŃia Păduri şi Agricultură

49. *Ministerul Silviculturii – “Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor”. 1986

50. *Ministerul Silviculturii – “Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor” 1986

51. *Ministerul Silviculturii –“ Norme tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor” 1986

52. www.animalia.go.ro

53. www.iucnredlist.org

54. www. carnivoremari.ro



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Anexa 1. - Date referitoare la ecologia speciilor/habitatelor din formularul standard

3230 VegetaŃie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane

Acest tip de habitat reprezinta comunitati pioniere, intrazonale, edificate de Myricaria germanica si alte

specii de arbusti. Fitocenozele sunt în general fragmentare si se instaleaza în albiile majore sau pe

malurile pietroase si frecvent inundate ale râurilor din regiunea montana si submontana a Carpatilor.

DistribuŃia si structura fitocenozei este determinată de prezenŃa şi intensitatea inundaŃiilor, aceastea

putând afecta semnificativ prezenŃa habitatului.

Corespondenta cu nomenclatorul habitatelor din România (DoniŃa et al., 2005):

- R4415 Tufărişuri dacice de cătină mică (Myricaria germanica)

CondiŃii ecologice: Altitudini: 400-850 m. Clima: T = 6,0-8,00C, P = 750-850 mm.

Relief: Prundisurile inundabile din luncile montane, albii majore ale râurilor de munte.

Factori limitativi: Instalarea pădurilor deluncă, păşunatul.

Specii cheie: Myricaria germanica, Salix purpurea, Salix fragilis, Cirsium oleraceum, Epilobium

dodonaei.

AsociaŃii de plante: Salici purpureae – Myricarietum Moor 1958

PrezenŃa în zona studiată: Habitatul nu a fost identificat în zona vizată de planul de amenajament,

habitatul este prezent pe râul Bâsca Mare



Tel. 0766484713 sau 0735514581

4060 Tufărişuri alpine şi boreale

Habitatul cuprinde tufarisuri pitice, uneori

târâtoare,caracteristice etajelor superioare de

vegetatie ale Carpatilor Sud-Estici. Sunt caracterizate

de specii oligoterme, xeroterme, oligotrofe si

moderat până la puternic acide, specii specii arcto-

alpine, boreale si circumpolare, în anumite cazuri,

endemite carpatice. În general sunt asociatii primare,

dar se pot extinde secundar, în urma defrisarii

jnepenisurilor si padurilor de limita superioara.

Corespondenta cu nomenclatorul habitatelor din

România (DoniŃa et al., 2005), caracterizată printr-o

amplitudine ridicată a subtipurilor:

- R3101 Tufarisuri alpine pitice de azalee (Loiseleuria procumbens)

- R3104 Tufarisuri de smirdar (Rhododendron myrtifolium)

- R3115 Tufarisuri pitice subalpine de cetina cu negi (Juniperus sabina)

- R3109 Tufarisuri alpine de vuietoare (Empetrum nigrum hermaphroditum) si afin vânat (Vaccinium

gaulterioides)

- R3108 Tufarisuri de ienupar pitic (Juniperus sibirica)

- R3107 Tufarisuri de coacaza (Bruckenthalia spiculifolia) si ienupar pitic (Juniperus sibirica)

- R3111 Tufarisuri dominate de afin (Vaccinium myrtillus)

- R3617 Tufarisuri târâtoare de argintica (Dryas octopetala)

CondiŃii ecologice: Altitudini: 1800-2200m; exceptie pentru Juniperus sabina, între 600-1100m. Clima:

T=(0,3)1,0-0,0(-2,5)oC, P=1250-1400mm, înzapezire îndelungata, vânt frecvent si puternic; exceptie

pentru J.sabina, T=7,5-4,5oC, P=800-1000mm.

Relief: platouri, culmi domoale sau versanti abrupti, pâna la relief crio-nival.

Factori limitativi: seceta fiziologică, radiaŃie solară puternică, perioadă de vegetaŃie scurtă



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Specii cheie: în funcŃie de subtipurile existente în România speciile prezente sunt Loiseleuria

procumbens, Cetraria islandica; Rhododendron myrtifolium, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis

idaea, Saxifraga paniculata, Campanula rotundifolia ssp. kladniana, Vaccinium gaultherioides;

Juniperus sabina; Vaccinium gaultherioides, V. Vitis idaea, V. myrtillus, Empetrum nigrum

hermaphroditum, Cetraria islandica, Thamnolia vermicularis; Juniperus sibirica (syn. Juniperus nana,

J. communis ssp.nana), Campanula patula ssp abietina; Bruckenthalia spiculifolia, Juniperus sibirica;

Dryas octopetala, Sesleria coerulans, Poa molinierii ssp. Glacialis; Vaccinium myrtillus, Vaccinium

vitis idaea, Campanula patula ssp abietina.

PrezenŃa în zona studiată: Habitatul nu a fost identificat în zona vizată de planul de amenajament.

6430 ComunităŃi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor până la cel

montan şi alpin

Comunitatile de liziera de pe malul apelor se caracterizeaza prin specii de talie înalta, fiind foarte

diversificate în componenta floristica si structura. Tipul de habitat este reprezentat prin mai multe

subtipuri. Subtipul 37.7 cuprinde comunitati nitrofile de buruienisuri înalte de pe marginea apelor si

de-a lungul lizierei arboretelor. Ele apartin ordinelor Glecometalia hederaceae si Convuletalia

sepium (Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion).

Subtipul este raspândit în toata tara, mai ales în luncile râurilor, îndeosebi pe cursurile lor mijlocii si

inferioare. Subtipul 37.8 cuprinde vegetatia de talie înalta de pe malul pârâurilor din vaile etajului

montan si subalpin apartinînd clasei Betulo-Adenostyletea. Subtipul se întâlneste de-a lungul

întregului lant carpatic.


- R3701 ComunităŃi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Aconitum tauricum

- R3702 ComunităŃi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Adenostyles alliaria şi Doronicum

austriacum

- R3703 ComunităŃi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Cirsium waldsteinii şi Heracleum

sphondylium ssp. Transilvanicum

- R3706 ComunităŃi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Petasites kablikianus

- R3707 ComunităŃi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Telekia speciosa şi Petasites hybridus

- R3708 ComunităŃi daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa şi Scirpus sylvaticus



Tel. 0766484713 sau 0735514581

- R3714 ComunităŃi daco-getice cu Filipendula ulmaria, Geranium palustre şi Chaerophyllum hirsutum

CondiŃii ecologice: Altitudini: 500-2260 m. Clima: T = -1,5- 7,50C, P = 800-1400 mm, pe

pietrisuri, prundisuri, litosoluri, soluri coluviale umede, pseudogleice, si rendzine cu pH neutru si

acid (6,7-7) adesea bogate în nitrati.

Relief: luncile şi malurile râurilor, în deosebi pe cursurile lor mijlocii si inferioare,

Factori limitativi: Specii invazive, lucrări de amenajare maluri, constructii drumuri forestiere (în zonele

montane).

Specii cheie: Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis, Filipendula ulmaria,

Angelica archangelica, Petasites hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum hirsutum,

Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum, Silene dioica, Lamium album,

Crepis paludosa, Lysimachia punctata, Aconitum lycoctonum, Aconitum napellus, Geranium

sylvaticum, Trollius europaeus,


Elemente ale habitatului subtipul 37.8 au fost identificate pe malurile pârâului BâsculiŃa însă ele nu

formează habitatul 6430.

9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

Acest habitat grupează: păduri de molid (Picea abies),

fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu

Hieracium transylvanicum; păduri de fag (Fagus

sylvatica) si brad (Abies alba) cu Festuca drymeia;

păduri de fag (Fagus sylvatica) si brad cu Hieracium

transsylvanicum; păduri de fag (Fagus sylvatica) si

brad (Abies alba) cu Vaccinium myrtillus; păduri de

fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia. Acest tip de

habitat se întâlneşte in toŃi CarpaŃii româneşti în

etajul nemoral.

Corespondenta cu nomenclatorul habitatelor din

România (DoniŃa et al., 2005):



Tel. 0766484713 sau 0735514581

- R4102 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba)

cu Hieracium rotundatum

- R4110 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia.

CondiŃii ecologice: Altitudini: 500-1450 m. Clima: T = 8,0-3,00C, P = 700-1300 mm.

Relief: versanŃi mediu-puternic înclinaŃi, cu diferite expoziŃii, creste, culmi. Soluri: de tip

districambosol, criptopodzol, luvisol, prepodzol, mijlociu profunde – superficiale, ± scheletice,

moderat acide-foarte acide, oligo-mezobazice, oligotrofe, jilave-umede.

Factori limitativi: doborâturi de vânt, îngheŃuri timpurii sau târzii.

Specii cheie: Fagus sylvatica, Picea abies, Abies alba, Acer pseudoplatanus, Festuca drymeia, Luzula

luzuloides, Calamagrostis arundinacea, Vaccinium myrtillus, Galium odoratum, G. schultesii, Oxalis

acetosella, Dentaria glandulosa, D. bulbifera, Deschampsia flexuosa, Veronica officinalis, Pteridium

aquilinum, Blechnum spicant, Carex pilosa, Mycelis muralis, Oxalis acetosella, Poa nemoralis.

Athyrium filix-femina, Dryopteris filix-mas, Viola reichenbachiana, Rubus hirtus.

AsociaŃii de plante: Festuco drymeiae-Fagetum Morariu et al. 1968; Hieracio rotundati-Fagetum (Vida

1963) Tauber 1987 (syn.: Deschampsio flexuosae-Fagetum Soo 1962).

PrezenŃa în zona studiată: Habitatul a fost identificat în zona vizată de planul de amenajament.

9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

Acest tip de habitat grupeaza: paduri dacice de fag (Fagus sylvatica) si carpen (Carpinus betulus) cu

Dentaria bulbifera; paduri dacice de fag si carpen cu Carex pilosa, precum si paduri moldave mixte de

fag si tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis. Padurile încadrate în acest tip de habitat sunt

raspândite etajul colinar si subetajul montan inferior, mai rar si în subetajul montan mijlociu.


- R4118 Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria bulbifera

- R4119 Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa

- R4120 Păduri moldave mixte de fag (Fagus sylvatica) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex

brevicollis

CondiŃii ecologice: Altitudine: 300-850 m; Clima: T= 9,5-6,00C, P=500-850 mm.

Relief: versanti (în general umbriti) slab-mediu înclinati, cu expozitii diferite, culmi si platouri.

Factori limitativi: substituirea naturală sau artificială a speciilor edificatoare, îngheŃuri timpurii sau târzii



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Specii cheie şi caracteristice: Fagus sylvatica, Carpinus betulus, Corylus avellana, Crataegus monogyna,

Euonymus europaea, Galium odoratum, G. schultesii, Dentaria bulbifera, D. glandulosa Lathyrus

venetus, Carex pilosa, C. brevicollis, C. sylvatica, Corydalis cava ssp. marschaliana, Brachypodium

sylvaticum, Mercurialis perennis, Asarum europaeum, Anemone nemorosa, A. ranunculoides,

Alllium ursinum, Lamium galeobdolon, Melica uniflora, Milium effusum, Aposeris foetida,

Erythronium dens-canis


9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

Padurile corespunzatoare acestui habitat sunt vicariante vestcarpatice ale lui Galio sylvatici-

arpinetum Oberdorfer 1957 din Europa centrala. Padurile de sleau analoage de la noi prezinta ca

particularitati prezenta constanta a fagului (chiar în raport de co-dominanta cu gorunul si carpenul) si

absenta (sau constanta foarte redusa) a lui Galium sylvaticum si a speciilor diferentiale est-carpatice

(Lathyrus hallersteini, Arum orientale, Melampyrum bihariense, Tilia tomentosa, Fagus orientalis).


- R4123 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus)

cu Carex pilosa

CondiŃii ecologice: Altitudine: 300-800 m; Clima: T=9,0-6,0oC, P=600-800 mm.

Relief: versanti cu încliări si expozitii diferite, mai mult umbrite, la altitudini mici.

Specii cheie şi caracteristice: Quercus petraea, Carpinus betulus, Fagus sylvatica, Tilia cordata, Carex

pilosa, Galium odoratum, Asarum europaeum, Stellaria holostea, Ajuga reptans, Brachypodium

sylvaticum, Dactylis polygama, Euphorbia amygdaloides, Genista tinctoria, Luzula luzuloides etc.


91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Acest tip de habitat grupează: pădurile de molid

(Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies

alba) cu Pulmonaria rubra; pădurile de molid

(Picea abies), fag şi brad (Abies alba) cu

Leucanthemum waldsteinii; pădurile de fag şi brad

cu Pulmonaria rubra; pădurile de fag şi brad cu

Leucanthemum waldsteinii; pădurile de fag cu

Symphytum cordatum si pădurile de fag cu Phyllitis

scolopendrium. Habitatul se întâlneşte in etajul

montan din CarpaŃii româneşti.

CondiŃii ecologice: Altitudine: (500)600-1400(1450)

m; Clima: T=8,0-3,00C, P=750-

1200 mm.

Relief: versanŃi slab pana la puternic înclinaŃi cu

expoziŃii diferite, platouri, culmi, vâlcele umede,

coame, funduri de vai. Roci: variate, in special flis, conglomerate, şisturi cristaline, gresii calcaroase,

roci eruptive si metamorfice, bazice, intermediare, rar acide. Soluri de tip: eutricambosol, luvosol,

stagnosol, litosol, rendzine, districambosol, superficiale-pana la profunde, mai mult sau mai putin

gleizate, oligo-mezobazice, mezo-eubazice, eubazice, mezotrofice, eutrofice, slab-scheletice pana la

scheletice, slab acide-acide, jilave pana la umede.

Factori limitativi: cauze naturale (doborâturi de vânt, viituri), dar mai ales antropo-zoogene, intre care

pe un loc important se situează exploatările forestiere iraŃionale, ilegale, păşunatul intensiv, poluarea

ecosistemelor forestiere cu deşeuri industriale si menajere, incendierile, intensificarea activităŃilor de

turism, colectarea necontrolata a speciilor de plante cu valoare economica.

Specii cheie şi caracteristice: Picea abies, Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba, Acer pseudoplatanus,

Pulmonaria rubra, Symphytum cordatum, Cardamine glanduligera (syn Dentaria glandulosa), C.

bulbifera, Leucanthemum waldsteinii, Ranunculus carpaticus, Phyllitis scolopendrium, Aconitum

moldavicum, Hepatica transsylvanica, H. nobilis, Galium odoratum, Actaea spicata, Asarum

europaeum, Helleborus purpurascens, Euphorbia carniolica, Saxifraga rotundifolia, Silene heuffelii,

Hieracium transsylvanicum, Festuca drymeia, Calamagrosis arundinacea, Luzula luzuloides.



Tel. 0766484713 sau 0735514581


91E0* Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion

incanae, Salicion albae)

Acest tip de habitat grupează: zăvoaie motane edificate de Alnus incana şi Telekia speciosa, păduri

daco-getice de lunci colinare edificate de Alnus glutinosa si Stellaria nemorum, păduri daco-getice de

Populus nigra cu Rubus caesius, păduri danubiene de Salix alba cu Rubus caesius şi păduri danubiene

de Salix alba cu Lycopus exaltatus.

Habitat prezent in lungul reŃelei hidrografice din toata Ńara, de la câmpie până in etajul montan,

ocupând partea inundabilă a văilor, râurilor şi pâraielor sau terenurilor cu exces de umiditate, care

asigura condiŃii bune de dezvoltare a speciilor higrofile sau hidrofile.

CondiŃii ecologice: Altitudine: 0-1700m; Clima: T=12,5-2,00C, P=350-1200 mm.

Relief: terase joase si maluri de râuri şi pâraie, lunci montane înguste, versanŃi umeziŃi, grinduri

nisipoase din preajma albiei râurilor si pâraielor, luncile dintre grindurile de mal si locurile de sub

terasa, terasele joase din marile lunci in care apa stagnează (bălteşte) mai mult timp. Roci: variate,

calcare, şisturi cristaline, aluviuni grosiere de pietrişuri si nisipuri, aluviuni lutos-argiloase si argiloase.

Soluri de tip: litosol, gleiosol, aluvisol, superficial profunde pana la profunde, gleizate, scheletice,

acide pana la neutre, eu-mezobazice, eu-mezotrofice, permanent umede-ude.

Factori limitativi: inundaŃii mari si viituri puternice.

Specii cheie şi caracteristice: Alnus glutinosa, A. incana, Salix alba, S. fragilis, Fraxinus excelsior, F.

angustifolia, Ulmus glabra, U. minor, U. laevis, Prunus padus, Frangula alnus, Rubus caesius, Telekia

speciosa, Angelica sylvestris, Aegopodium podagraria, Matteucia struthiopteris, Thelypteris palustris,

Petasites albus, P. hybridus, Ranunculus ficaria, Carex remota, C. brizoides, C. pendula, Stellaria

nemorum, Agrostis stolonifera, Persicaria (Polygonum) hydropiper, Bidens tripartita, , Lycopus

europaeus, L. exaltatus, Caltha palustris (laeta), Festuca gigantea, Brachypodium sylvaticum,

Impatiens noili-tangere, Cardamine impatiens, Equisetum telmateia, Leucojum aestivum, L. vernum,

Geum rivale, Lysimachia nummularia, Humulus lupulus


Izolat în arborete din vecinătatea albiei pârâului BâsculiŃa apar elemente de anin negru pe suprafeŃe

reduse.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)

Paduri montane acidofile de Picea excelsa si de amestec (Picea abies-Abies alba-Fagus sylvatica)

dezvoltatea pe versanti cu diverse expozitii.


- R4203 Păduri sud-est carpatice presubalpine de molid (Picea abies) cu Soldanella hungarica

- R4205 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella

- R4206 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hieracium

rotundatum

- R4207 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hylocomium

splendens

- R4208 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Luzula sylvatica

- R4210 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Sphagnum spp.

- R4214 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi fag (Fagus sylvatica) cu Hieracium

rotundatum

CondiŃii ecologice: Altitudine: 1000-1500 m; Clima: T=1,5-5,0oC, P=900-1400 mm.

Relief: versanŃi slab pana la puternic înclinaŃi cu expoziŃii diferite, platouri, culmi, vâlcele umede,

coame, funduri de vai.

Factori limitativi: eroziunea solului.

Specii cheie şi caracteristice: Picea abies, Abies alba, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, Moneses

uniflora, Orthilia secunda, Pyrola minor, Pyrola rotundifolia, Monotropa hypopitys, Huperzia

(Lycopodium) selago, Lycopodium annotinum, Sorbus aucuparia, Lonicera coerulea, Deschampsia

flexuosa, Oxalis acetosella, Corallorhiza trifida, Listera cordata, muschii Hylocomium splendens,

Pleurozium schreberi, Sphagnum girgensohnii.




Tel. 0766484713 sau 0735514581

Descrierea speciilor de interes comunitar care fac obiectul conservarii in SCI Penteleu

Urs brun - Ursus arctos arctos (Linnaeus, 1758)

Descriere şi identificare

Ursul este un animal masiv, având o lungime de 2-2.2m, o înălŃime la greabăn de 1m, iar

greutatea medie fiind de 250 kg., femelele fiind mai mici, având în general până la 200 kg. Ursul are o

variaŃie sezonieră semnificativă a greutăŃii, în perioada de toamnă greutatea fiind cu peste 20% mai

mare decât primăvara devreme, datorită rezervelor de grăsime necesare somnului de iarnă.

Capul este masiv, cu botul relativ scurt şi urechile mici şi rotunde. Culoarea generală a blănii

este brună, variind de la brun-cenuşiu deschis până la negru, la urşii tineri fiind prezent un guler

deschis la culoare în zona gâtului. Coada este foarte scurtă, de cca. 5-10 cm., la exemplarele mature

existând, de cele mai multe ori, o cocoaşă specifică, mai proeminentă la masculi.

Dintre simŃuri, cel mai dezvoltat este mirosul, urmat de auz, văzul fiind mai slab dezvoltat

Ursul este un animal plantigrad, membrele fiind puternice iar ghearele fiind proeminente (10-15 cm).

Urma tipar este inconfundabilă, urma posterioară semănând cu cea a omului iar cea anterioară fiind

mai lată şi rotunjită.

Habitat

Ursul este un animal tipic al pădurilor montane întinse şi liniştite din cuprinsul arcului

carpatic, preferând amestecurile de răşinoase şi foioase, bogate în specii arbustive şi vegetaŃie

erbacee. Fiind un animal omnivor de talie mare, ursul are nevoie de o bază trofică diversă şi

abundentă, preferând habitate în care se găsesc specii de fag, gorun, stejar, precum şi scoruş sau

diverşi arbuşti şi specii erbacee, cu bulbi şi rizomi.

În teritoriul său, ursul are nevoie de zone cu stâncării, pentru bârloagele din perioada de

iarnă. Dacă asemenea zone nu există în teritoriul său, ursul îşi amenajează bârloagele sub arbori

doborâŃi, rădăcini sau cioate.

Dintre habitatele prioritare la nivel european prezente în România şi preferate de urs

enumerăm: Păduri de fag de tipul Luzulo-Fagetum (9110) şi Asperulo – Fagetum (9130), Păduri

ilirice de Fagus silvatica (91K0) şi Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (9410).

Populatie

Ca şi în cazul celorlalte specii de carnivore mari din România, populaŃia de urs de la noi a

cunoscut o evoluŃie ascendentă în ultimii 50 de ani. În prezent, populaŃia de urs la nivelul tarii este



Tel. 0766484713 sau 0735514581

relativ stabilă, existând o uşoară tendinŃă de descreştere. Mărimea populaŃiei este estimată la 4500 –

5000 de exemplare, existând o puternică tendinŃă de supraestimare (efectivele oficiale estimate fiind

de cca. 6500 de exemplare).

In SCI Penteleu, conform Formularului Standard, este indicata o populatie rezidenta

cuprinsa intre 70-100 indivizi. Avand in vedere faptul ca suprafata amenajamentului acopera cca.

12% din suprafata totala a SCI-ului se poate afirma ca zona de studiu este utilizata de aproximativ 7-

10 indivizi.

Ecologie

Ursul este un animal nocturn, dar, în zonele unde nu este deranjat, el este activ şi în timpul

zilei. În perioada de toamnă, el face deplasări lungi până în zonele de foioase, în special în făgete şi

gorunete, dar şi în zonele cu pomi fructiferi.

Este un animal solitar, doar în perioada de împerechere (mai-iunie) putând fi observaŃi

masculii şi femelele împreună. După o perioadă de gestaŃie de 7-8 luni, din care există o perioadă

latentă de 4-5 luni, ursoaica dă naştere, într-un bârlog, la 2-3 pui care au dimensiuni reduse (20-25

cm şi o greutate de până la 500g). Aceste dimensiuni reduse ale puilor sunt o adaptare la faptul că

puii se nasc în perioada de iarnă iar ursoaica îi hrăneşte din rezervele de grăsime acumulate toamna.

Puii rămân împreună cu ursoaica până la vârsta de 1.5-2 ani, aceştia fiind protejaŃi cu atenŃie de către

mama lor. Maturitatea sexuală este atinsă la 3 ani în cazul femelelor şi la 4 ani în cazul masculilor,

longevitatea urşilor fiind de 15-25 de ani.

Ursoaica cu pui evită contactul cu alŃi urşi, în special cu masculii, deoarece aceştia pot adesea

ucide puii pentru a determina ursoaica să intre mai devreme în călduri. Urşii maturi au un teritoriu de

mărime variabilă (10 – 100 km2), această variaŃie depinzând mult de calitatea habitatului (adăpost,

linişte şi hrană).

Ursul evită contactul cu omul, dar fiind un animal oportunist, el foloseşte toate mijloacele

disponibile pentru a se hrăni. În acest context, el poate intra în conflict cu omul în diferite situaŃii ca

de exemplu: prădarea asupra animalelor domestice, distrugerea culturilor agricole şi a pomilor

fructiferi, hrănirea cu deşeuri menajere aflate în apropierea pădurii, etc.

Masuri de management la nivel national



Tel. 0766484713 sau 0735514581

În cuprinsul arealului său vast, ursul este considerat de IUCN ca fiind o specie fără

ameninŃări directe, care are o răspândire largă şi efective semnificative în anumite zone.

În România, prin contradicŃie cu statutul său de specie strict protejată (pe baza legislaŃiei

europene), mărimea efectivelor de urs faŃă de un nivel considerat optim este controlată prin activităŃi

de vânătoare. În acest sens, se realizează estimări anuale ale efectivelor în perioada de primăvară şi

sunt stabilite cote anuale pentru exemplarele vânate. Această contradicŃie trebuie soluŃionată în

perioada următoare, în sensul de a armoniza statutul de conservare a speciei cu situaŃia existentă în

teren. Astfel, atât pe baza pagubelor produse de specie, cât şi pe baza estimărilor populaŃiei, se poate

stabili un sistem care să asigure atât conservarea pe termen mediu şi lung a speciei, precum şi

continuarea activităŃilor de vânătoare. În acest sens, se impun măsuri urgente de îmbunătăŃire a

metodologiei de estimare a mărimii populaŃiei, a tendinŃei de evoluŃie a acesteia, precum şi de

cuantificare a pagubelor produse de specie.

Interesul cinegetic pentru urs este foarte ridicat, ceea ce poate contribui, printr-un

management adecvat, la consolidarea statutului de conservare a speciei. Pe de altă parte,

managementul actual al speciei conduce şi dezvoltările socio-economice vor duce, pe termen mediu,

la un regres al populaŃiei din România.

Lup - Canis lupus (Linnaeus, 1758)


Lupul este o specie de canide de talie mare, având o lungime medie a corpului de 1.5 m.,

coada fiind de 35-45 cm. ÎnălŃimea medie la greabăn este de 80 cm., iar greutatea este de 30-45 kg.,

masculii fiind mai mari decât femelele.

Capul este masiv, cu botul ascuŃit, urechile relativ scurte şi o privire caracteristică datorată

poziŃiei oblice a ochilor. Culoarea blănii este variabilă, de la cenuşiu deschis la cenuşiu roşcat.

Caracteristice pentru lup sunt coada cu vârful negru şi pata neagră situată la mijlocul cozii. Picioarele

sunt înalte, puternice, ceea ce îi permite o deplasare uşoară, la trap. Urma tipar este asemănătoare cu

cea a câinelui, dar este mai alungită şi mai mare. În teren, urma pârtie a lupului este caracterizată de

faptul că acesta calcă pe urmele picioarelor anterioare, toŃi membrii unei haite călcând pe o singură

pereche de urme. Traiectoria urmelor este rectilinie, cu mici abateri în cazul depăşirii unor obstacole.

Habitat



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Este un animal care trăieşte în păduri relativ întinse, în zonele de deal şi munte, neavând

cerinŃe specifice pentru anumite habitate forestiere. În acest context, lupul preferă zonele care îi

oferă o bază trofică abundentă, constituită atât din animale sălbatice cât şi domestice. Este prezent în

toate ecosistemele forestiere de deal şi de munte de la noi, uneori fiind prezent chiar şi în trupurile

mari ale pădurilor de câmpie, precum şi în Delta Dunării. Utilizează zone largi de cca. 100 km2, în

cuprinsul cărora se pot găsi atât păduri cât şi pajişti sau fâneŃe.

Populatie

Nivelul minim al populaŃiei (cca. 1500 exemplare) a fost atins în perioada 1960 – 1970, atunci

când a existat o campanie puternică de combatere a lupului. A urmat apoi o creştere a populaŃiei, iar

acum populaŃia de lupi din România are o evoluŃie stabilă, cu o uşoară tendinŃă de descreştere, fiind

estimată la cca. 2000 - 2500 de exemplare. Efectivele oficiale sunt considerate ca fiind supraestimate

(cca. 4000 de exemplare), fapt care se datorează tendinŃei de înregistrare dublă sau multiplă a lupilor

localizaŃi în zone învecinate.

Odată cu dezvoltarea activităŃilor umane în natură şi fragmentarea habitatelor lupului, această

specie va cunoaşte un regres populaŃional semnificativ. In SCI Penteleu, conform Formularului

Standard, este indicata o populatie rezidenta cuprinsa intre 20-30 indivizi. Avand in vedere faptul ca

suprafata amenajamentului acopera cca. 12% din suprafata totala a SCI-ului se poate afirma ca zona

de studiu este utilizata de aproximativ 2-4 indivizi.

Ecologie

Lupii sunt animale sociabile, trăind în haite constituite din 4-6 exemplare adulte. Mărimea

haitei variază în funcŃie de hrana existentă, mărimea prăzii, tipul de habitat şi anotimp. Haita este

condusă de perechea alfa, alcătuită din masculul şi femela dominantă, care sunt singurii care se

reproduc. Sezonul de împerechere este în ianuarie-februarie, iar după o perioadă de gestaŃie de 60-65

de zile, femela dă naştere la 4-7 pui care sunt crescuŃi atât de femelă cât şi de mascul, ajutaŃi de

întreaga haită. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de doi ani, lupoaica intrând anual în călduri.

Longevitatea este de 12-15 ani, majoritatea exemplarelor nedepăşind vârsta de 10 ani.

Culcuşul este amplasat în zone liniştite, de obicei sub rădăcina unui arbore doborât, scorburi,

adâncituri de teren, localizate în apropierea unor surse de apă şi, de preferinŃă, pe expoziŃii însorite.

Teritoriul unei haite este destul de întins, variind de la 50 km2 la 150 km2, limitele teritoriului fiind

marcate prin vectori odorizanŃi şi fiind, în general, respectat de celelalte haite învecinate. În acest

teritoriu pot exista şi exemplare solitare foarte tinere sau bătrâne.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Comunicarea între indivizi se realizează prin urlet, care se poate auzi de la distanŃe

apreciabile. Lupul are o viaŃă socială complexă, în cadrul fiecărei haite existând o ierarhizare strictă.

Dintre simŃuri, cel mai dezvoltat este mirosul, urmat de auz şi de văz. Astfel, lupul este un animal

foarte precaut, care evită contactul cu omul, adaptându-se uşor diferitelor condiŃii din teren.

Este un prădător cu spectru larg, care include atât mamifere mici şi insecte dar şi mamifere

de talie mare, consumând în acelaşi timp şi cadavrele prăzilor ucise de alte specii. În acest context,

trebuie subliniat rolul de selecŃie pe care îl exercită lupul în ecosistemele forestiere, în general, prada

sa predilectă fiind constituită din exemplare slăbite, bolnave, bătrâne sau neexperimentate, care pot fi

ucise mai uşor, cu un consum energetic mult redus.

InteracŃiunile cu activităŃile umane constau din prădarea asupra turmelor de animale

domestice şi competiŃia cu vânătorii pentru speciile de ierbivore.


În cuprinsul arealului său vast, lupul este considerat de IUCN ca fiind o specie fără

ameninŃări directe, cu o distribuŃie vastă şi cu efective semnificative în anumite zone.

Atât în legislaŃia europeană cât şi în cea românească, lupul este considerat specie protejată. În

România, anual sunt vânate cca. 250 – 300 de exemplare, pe baza unor autorizaŃii emise în prealabil.

PopulaŃia de lupi este estimată anual de către administratorii fondurilor de vânătoare, în ultimii ani

constatându-se o tendinŃă accentuată de supraestimare.

Măsurile de conservare luate în prezent sunt reprezentate de: estimarea anuală a populaŃiei şi

controlul braconajului. În viitor sunt necesare următoarele măsuri de conservare: studii detaliate

privind eco-etologia speciei în condiŃiile din România, în special legate de mărimea şi tendinŃele de

evoluŃie a populaŃiei de lupi, precum şi implementarea unui plan de management la nivel naŃional

care să urmărească reducerea braconajului şi controlul activităŃilor de vânătoare, conştientizarea

opiniei publice privind conservarea speciei, precum şi compensarea pagubelor produse sectorului

zootehnic.

Râs - Lynx lynx (Linnaeus, 1758)




Tel. 0766484713 sau 0735514581

Râsul eurasiatic este cea mai mare specie de felide din Europa. El are membrele relativ lungi,

laba piciorului având o conformaŃie care îi permite să se deplaseze cu uşurinŃă în zăpada adâncă.

Statura sa este cuprinsă între 50-75 cm la greabăn, corpul fiind relativ subŃire iar capul mic şi rotund.

Greutatea este curpinsă între 15 – 30 kg., masculii (20-30 kg) fiind în general mai mari decât femelele

(15-20 kg). În natură, prezenŃa râsului se poate identifica mai ales după urmele rotunde, de mărimea

urmei unui câine dar fără gheare imprimate în urma tipar. Blana este de culoare galbenă–roşcată cu

pete închise la culoare. Pe partea interioară a picioarelor şi pe abdomen, aceste pete sunt mai puŃin

proeminente iar culoarea blănii este mai deschisă. Coada este scurtă, cu vârful de culoare închisă. Pe

cap, râsul prezintă favoriŃi de culoare deschisă, formaŃi din peri lungi, iar în vârful urechilor are un

smoc de peri lungi şi închişi la culoare.

Habitat

Râsul preferă liniştea oferită de masivele forestiere întinse, cu relief accidentat şi poieni

intercalate. Culmile scurte şi abrupte îi permit observarea prăzii şi facilitează deplasarea în teren.

Toate tipurile de vegetaŃie forestieră care oferă posibilităŃi de observare, pândă şi vânare a prăzii sunt

preferate de către râs. În România, râsul este prezent de la 200 m la 1800 m altitudine, mai ales în

zonele care oferă condiŃii optime pentru căprior, principala specie pradă. La nivel naŃional, râsul este

semnalat pe cca. 42000 km2. Printre habitatele prioritare la nivel european în care se găseşte râsul din

România enumerăm: Păduri acidofile de Picea abies din zona montană (9410), Păduri de Larix

decidua şi/sau Pinus cembra din zona montantă (9420), VegetaŃie forestieră mediteraneeană cu

Pinus nigra ssp. Banatica (9530).

Populatie

În ultimul secol, populaŃia de râs din România a cunoscut o evoluŃie ascendentă, de la cca.

150 de exemplare în perioada 1930-1940 la peste 1000 de exemplare în prezent. În ultimul deceniu,

această evoluŃie ascendentă s-a atenuat, populaŃia fiind stabilă, mărimea ei fiind estimată la cca. 1100

– 1300 de exemplare. Datorită influenŃei negative a activităŃilor umane, considerăm că tendinŃa de

evoluŃie este descendentă.

PopulaŃia de râşi din România este estimată anual de către autorităŃi. Există tendinŃe de

supraestimare a populaŃiei de râs (estimările oficiale sunt de cca. 1800 indivizi), atât datorită lipsei

informaŃiilor privind ecologia speciei cât şi a modului de realizare a acestor estimări.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

In SCI Penteleu, conform Formularului Standard, este indicata doar o populatie rezidenta

fara a fi exprimate valori ale numarului de indivizi. Avand in vedere faptul ca teritoriul unui

exemplar de ras este de cca. 30 000 ha (Raport monitorizare carnivore mari, 2008,

LIFE05NAT/RO/000170, publicat pe www.carnivoremari.ro ), consideram ca suprafata ocupata de

padurea a carui amenajament silvic este analizat, poate oferii conditii minime de existenta pentru 1-2

indivizi.

Ecologie

Râşii sunt animale solitare, pe teritoriul unui mascul găsindu-se două sau trei femele cu pui,

care stau împreună din primăvară şi până la sfârşitul toamnei. Anual, femela naşte 1-4 pui, care stau

în vizuină în primele luni de viaŃă. Atunci când puii sunt abandonaŃi de femelă, la sfârşitul toamnei,

de cele mai multe ori ei rămân împreună pe durata iernii. Teritoriile râşilor sunt apărate de intruşii de

acelaşi sex iar mărimea teritoriului unui exemplar adult de râs este de cca. 40 - 55 km2. Prada

principală a râsului este căpriorul, urmat de iepuri, exemplare tinere de cerb, capra neagră şi mai

puŃin mistreŃul sau diferite alte specii de animale. Consumă, în general, doar părŃi din prada ucisă,

restul fiind consumat de alŃi prădători sau de speciile necrofage.

Deşi este considerată o specie care poate fi văzută destul de rar, râsul este un animal curios,

care se apropie de aşezările omeneşti dar evită contactul cu omul. Datorită auzului foarte bine

dezvoltat, râsul reuşeşte să evite întâlnirile directe cu omul, preferând liniştea oferită de pădure.

Pagubele produse de râs sectorului zootehnic sunt neînsemnate, mai ales din cauza faptului că

turmele de animale domestice (în special oi şi capre) sunt păzite de câini ciobăneşti.

Râsul nu acceptă prezenŃa în teritoriul său a indivizilor de acelaşi sex, fiind un prădător cu un

spectru foarte larg, care include mai ales animale de aceeaşi talie sau de dimensiuni mai reduse decât

el. Căpriorul este de departe specia pradă principală a râsului, iar pisica sălbatică este duşmanul direct

al râsului în cadrul nişei ecologice respective, fiind eliminată din teren de către acesta.


IUCN consideră specia ca fiind pe cale de a fi ameninŃată într-un viitor apropiat,

impunându-se măsuri de monitorizare a populaŃiilor, precum şi măsuri de conservare specifice.

Măsurile de conservare luate până în prezent se referă la monitorizarea populaŃiei de către personalul

implicat în managementul cinegetic din România şi estimarea anuală a mărimii populaŃiei. Anual, în



Tel. 0766484713 sau 0735514581

România se vânează cca. 20 - 30 de exemplare de râs, pe baza autorizaŃiilor individuale şi a unor

limite maximale stabilite în prealabil de către autoritatea de mediu.

Măsurile de conservare necesare în viitor se referă la realizarea unor studii la nivel naŃional

privind eco-etologia speciei în condiŃiile din România (caracteristici populaŃionale, tendinŃe,

distribuŃie), implementarea unui plan de management care să urmărească atât combaterea eficientă a

braconajului, evitarea fragmentării habitatelor dar şi conştientizarea opiniei publice şi reducerea

efectelor interacŃiunilor cu activităŃile umane. De asemenea, este esenŃială implementarea unor

metode îmbunătăŃite de estimare care să ia în considerare atât parametrii biologici cât şi ecologia

speciei iar activităŃile de monitorizare să fie abordate integrat.

Triton carpatic - Triturus montandoni (Lissotriton montandoni)


Este un triton de dimensiuni mici, atingând o lungime maximă de până la 10 cm, inclusive

coada. Femelele sunt în general mai mari ca masculii. Corpul este îndesat, fiind mai masiv la femele,

iar coada este mai lungă decât corpul. Capul este relativ lat iar botul este rotunjit şi brăzdat de trei

şanŃuri longitudinale. În regiunea gâtului, prezintă pe partea ventrală o cută tegumentară).

Tegumentul este verucos, mai accentuat în perioada de viaŃă terestră. Coloritul dorsal este brun-

măsliniu până la galben deschis, cu pete închise, în timp ce abdomenul este portocaliu până spre

roşu, fără pete. Masculii au în perioada de reproducere cloaca foarte dezvoltată, colorată în negru. În

special în această perioadă, muchiile dorso-ventrale sunt foarte proeminente, ceea ce conferă

corpului o formă pătrată în secŃiune. Nu au creastă dorsală, doar o tivitură vertebrală scundă. Coada

este mult lăŃită, mai lungă decât trunchiul, iar muchia inferioară este colorată în alb. Coada se termină

cu un filament caudal de 3-5 mm care dispare la sfârşitul perioadei de reproducere.

Habitat

Trăieşte în zone de deal şi de munte, la altitudini cuprinse între 200 (la limita nordică de

răspândire) şi până la 2000 m, frecvent însă între 500-1500 m. Foloseşte orice ochi de apă stătătoare

pentru reproducere, de la şanŃuri la marginea drumului până la lacuri. Este cea mai terestră specie de

triton de la noi, petrecând cel mai puŃin timp în apă. Este o specie puŃin pretenŃioasă la calitatea apei

pentru reproducere, dar puŃin tolerantă şi rezistentă la căldură. Tolerează relativ bine ape poluate,

deşi preferă ape limpezi, reci, cu pH slab acid.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Populatie si distributie

Tritonul carpatic, aşa cum îi spune şi numele, este răspândit doar în MunŃii CarpaŃi, de la

vest de valea IalomiŃei, până în munŃii Tatra (sudul Poloniei, estul Cehiei şi Slovacia). Este prezent în

vestul extrem al Ucrainei, în CarpaŃi. A fost colonizat în câteva localităŃi din vestul Europei, în

special în Bavaria, unde mai persistă populaŃii izolate. În România este prezent în CarpaŃii Orientali

şi lipseşte din munŃii Apuseni şi munŃii Banatului şi cea mai mare parte a CarpaŃilor Meridionali.

Localizarea cea mai vestică din România unde a fost găsit este Valea Mâra din MunŃii Iezer (Fuhn,

1963). Există o semnalare nesigură din Defileul Jiului, la peste 100 km vest (Tudor et al., 2004).

Este destul de comună în arealul său dar nu foarte abundentă. PopulaŃiile sunt în declin pe

întreg arealul, inclusiv datorită penetrării speciei înrudite *Triturus vulgaris* în arealul său, extindere

facilitată de activităŃile umane perturbatoare

Ecologie

Primăvara, adulŃii pot fi uşor observaŃi când se adună în bălŃi temporare şi lacuri pentru

reproducere. Aceasta are loc din martie până în iunie iar adulŃii pot rămâne în apă până în iunie-iulie.

Fecundarea este internă iar transferul spermatoforului se realizează în urma unei parade sexuale

complexe, fără amplex (partenerii nu se ating). Masculii în perioada de reproducere nu au creastă, dar

parada lor sexuală este la fel de impresionantă ca şi la celelalte specii de tritoni la care masculii

prezintă creastă dorsală. Cea mai mare parte din parada sexuală a masculului constă din mişcarea

rapidă a cozii. Coada se termină cu un filament caudal lung de aproximativ 10 mm. În cursul paradei

sexuale masculul îşi îndoaie corpul astfel încât secreŃiile chimice produse în dreptul cloacei să fie

direcŃionate, prin curbarea corpului, direct spre capul femelei (Pecio şi Rafinski, 1985).

Părăsesc apa devreme, după care pot fi doar întâmplător găsiŃi ascunşi sub buşteni sau pietre,

în vecinătatea locului de reproducere. Preferă zonele împădurite. Hibernează pe uscat, rareori în apă.

În zonele unde coexistă cu *Triturus vulgaris* apar frecvent hibrizi (Babik şi Rafinski, 2004; Babik et

al., 2005; Geyer, 1953). În România au fost semnalaŃi hibrizi din munŃii Nemira (Fuhn et al., 1975),

depresiunea Ciucului şi Piatra Craiului (Iftime, 2004). Hibridizarea dintre cele două specii a avut loc

repetat în perioade geologice ducând la înlocuirea aproape în totalitate a ADN mitocondrial al lui *T.

montandoni* cu cel al lui *T. vulgaris* (Babik et al., 2005).




Tel. 0766484713 sau 0735514581

Tritonul carpatic are un areal limitat şi de aceea este considerat specie care necesită o

protecŃie strictă. Conservarea sa necesită desemnarea de arii speciale de protecŃie. Distrugerea

zonelor umede unde se reproduce este principalul factor ce pune în pericol supravieŃuirea

populaŃiilor. Hibridizarea cu *T. vulgaris* poate reprezenta o ameninŃare serioasă la adresa

menŃinerii unor populaŃii.

Este o specie vulnerabilă la nivel naŃional, în anumite zone chiar periclitată, în special datorită

degradării şi distrugerii habitatelor acvatice de reproducere şi a fragmentării habitatelor terestre

adiacente. MenŃinerea habitatelor acvatice existente precum şi crearea de noi habitate acvatice acolo

unde acestea au fost distruse şi asigurarea de coridoare de dispersie va permite menŃinerea unor

populaŃii viabile.

Specia este considerată neameninŃată la nivel global (Baillie et al., 2004) este considerată

periclitată la nivelul Regiunii Carpatice (Witkowski et al., 2003) şi vulnerabilă la nivel naŃional (Iftime,

2005). Este inclusă în anexa 2 printre speciile a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale

de conservare precum şi în anexa 3 printre speciile de interes comunitar.

Tritonul cu creasta - Triturus cristatus


Este cea mai mare specie de triton din România, având dimensiuni de până la 16 cm,

femelele fiind mai mari decât masculii. Corpul este robust, oval în secŃiune. Capul este relativ lat, cu

botul rotunjit şi nu are şanŃuri longitudinale. Lungimea cozii este mai mică sau egală cu a corpului.

Pielea este rugoasă atât dorsal cât şi ventral, presărată cu numeroase glande. Când se întind

membrele de-a lungul corpului, degetele se ating. Coloritul dorsal este brun închis spre negru, uneori

cu nuanŃe brun-roşcate, cu pete negre, neregulate, de dimensiuni variabile. Pe lateral, inclusiv pe cap,

sunt prezente puncte albe mai mult sau mai puŃin numeroase. Coloritul ventral este galben până spre

portocaliu, cu pete negre, neregulate, ce alcătuiesc un desen mozaicat. Guşa este colorată extrem de

variabil, de la galben la negru, frecvent cu pete albe, de dimensiuni variabile. În perioada de

reproducere masculii au o creastă dorsală înaltă şi dinŃată, care începe din dreptul ochilor, lipseşte în

dreptul membrelor posterioare şi se continuă apoi cu creasta caudală, la fel de bine dezvoltată dar

lipsită de zimŃi. Pe laturile cozii este prezentă o dungă longitudinală lată, alb-sidefie. La femele

porŃiunea inferioară a cozii este colorată în galben spre portocaliu. Cloaca este umflată şi neagră la



Tel. 0766484713 sau 0735514581

masculi, mai ales în perioada de reproducere. La femele cloaca nu este umflată iar deschiderea

cloacală este colorată în galben.

Habitat

Este o specie predominant acvatică, preferând ape stagnante mari şi adânci, cu vegetaŃie

palustră. Deseori poate fi întâlnită în bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine). În perioada

de viaŃă terestră preferă pajiştile umede. Datorită dimensiunilor mari nu se reproduce în bălŃi

temporare mici. Este frecvent în iazuri şi lacuri, mai ales dacă există vegetaŃie acvatică în care să se

poată ascunde

Populatie

Este răspândit în mare parte din Europa centrală şi de nord, din nordul FranŃei şi Marea

Britanie până în munŃii Urali. In nord, în Scandinavia, ajunge până la paralela 65. Lipseşte din

peninsula Iberică, Italia şi, începând, cu Austria, nu este prezent la sud de Dunăre. În România este

răspândit aproape pretutindeni. Lipseşte din Dobrogea şi lunca Dunării unde este înlocuit de *T.

dobrogicus*. Este întâlnit la altitudini cuprinse între 100-1000 m.

PopulaŃiile sunt într-un declin accentuat pretutindeni în Europa în special datorită distrugerii

habitatelor, introducerii de peşti. Nu există studii populaŃionale la nivel national şi puŃine la nivel

european.

Ecologie

Reproducerea are loc în martie iar adulŃii pot rămâne în apă până în mai-iunie. Fecundarea

este internă iar transferul spermatoforului se realizează în urma unei parade sexuale complexe, fără

amplex (partenerii nu se ating). Deşi depune numeroase ouă (peste 100), multe nu se dezvoltă

datorită unor frecvente mutaŃii cromozomiale. Ouăle sunt mari, de 2-4 mm, de culoare albă. Este o

specie extrem de vorace, hrănindu-se atât cu mormoloci cât şi cu tritoni mai mici sau larve. Pe uscat

poate fi găsit în vecinătatea apei. În pofida dimensiunilor mari se deplasează repede, atât în mediul

acvatic cât şi în cel terestru.


Este o specie vulnerabilă la nivel naŃional, în anumite zone chiar periclitată, în special datorită

degradării şi distrugerii habitatelor acvatice de reproducere şi a fragmentării habitatelor terestre

adiacente. MenŃinerea habitatelor acvatice existente precum şi crearea de noi habitate acvatice acolo



Tel. 0766484713 sau 0735514581

unde acestea au fost distruse şi asigurarea de coridoare de dispersie va permite menŃinerea unor

populaŃii viabile.

Este inclusă în anexa 2 printre speciile a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale

de conservare. Conform listelor roşii specia este considerată vulnerabilă la nivel naŃional şi

neameninŃată pe întregul areal.

Bombina variegata - Izvoraşul (buhaiul) de baltă cu burta galbenă


Este o broscă de dimensiuni mici, de până la 5 cm. Forma corpului este mai îndesată decât la

B. bombina. Corpul este aplatizat, capul mare are botul rotunjit. Pupila este triunghiulară sau în formă

de inimă. Dorsal tegumentul este foarte verucos, aspru la pipăit, acoperit cu negi mari, ce posedă în

vârf câte un spin cornos negru înconjurat de numeroşi spini mici. Negii nu sunt grupaŃi sau dispuşi

simetric. Coloritul este extrem de variabil. Dorsal indivizii sunt coloraŃi în cenuşiu deschis, maroniu

sau măsliniu pătat cu negru. Uneori pot apare indivizi parŃial sau total verzi dorsal. Abdomenul şi

guşa sunt colorate în galben, pe fondul căruia este un desen marmorat cenuşiu spre negru, dominând

însă pigmentul galben. Coloritul este foarte intens, reprezentând un mijloc de avertizare asupra

toxicităŃii. Vârfurile degetelor sunt de asemenea galbene. Masculii prezintă pe faŃa interioară a

membrelor anterioare calozităŃile nupŃiale (formaŃiuni cornoase, de culoare neagră ce apar în

perioada de reproducere doar la masculi) vizibile chiar şi pe perioada hibernării. Masculii nu posedă

sac vocal dar în privinŃa orăcăitului se aseamănă cu *B. bombina*, doar că frecvenŃa sunetelor este

mai ridicată.

Habitat

Ocupă orice ochi de apă, preponderent bălŃi temporare, putându-se reproduce inclusiv în

denivelări ale solului ce conŃin sub un litru de apă, spre deosebire de *B. bombina* care preferă

bălŃile mai mari din lunca sau valea apelor curgătoare. Este întâlnită aproape pretutindeni unde

găseşte un minim de umiditate, de la 150 m până la aproape 2000 m altitudine.

Populatie

Este răspândită în vestul şi centrul Europei cu excepŃia peninsulei Iberice, Marii Britanii şi

Scandinaviei. Limita estică a arealului este reprezentată de Polonia, vestul Ucrainei, România,

Bulgaria şi Grecia. În România este prezentă pretutindeni în zonele de deal şi munte.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Este una din cele mai abundente specii, deoarece beneficiază de orice ochi de apă disponibil

pentru reproducere. Indivizii se caracterizează printr-o longevitate ridicată şi toleranŃă sporită la o

varietate de impacte antropice.

Ecologie

Este o specie cu activitate atât diurnă cât şi nocturnă, preponderent acvatică, extrem de

tolerantă şi rezistentă. Este sociabilă, foarte mulŃi indivizi de vârste diferite putând convieŃui în bălŃi

mici. Se reproduce de mai multe ori în cursul verii. Ouăle se depun în grămezi mici sau izolat, fixate

de plante sau direct pe fundul apei. Este rezistentă la condiŃii dificile de mediu şi longevivă, iar

secreŃia toxică a glandelor dorsale o protejează foarte bine de eventualii prădători. De aceea aproape

orice ochi de apă din cadrul arealului este populat de această specie care poate realiza aglomerări

impresionante de indivizi în bălŃi mici. Poate rezista şi în ecosisteme foarte poluate. Se deplasează

bine pe uscat putând coloniza rapid noile bălŃi apărute. Este printre primele specii de amfibieni ce

ocupă zonele deteriorate în urma activităŃilor umane (defrişări, construcŃii de drumuri etc.) unde se

formează bălŃi temporare


Este o specie cu un areal vast, dar cu toate acestea este periclitată în mare parte a

acestuiadatorită distrugerii, deterioarării şi fragmentării habitatelor. Conservarea ei necesită măsuri

simple limitate la menŃinerea habitatelor acvatice existente şi crearea de noi habitate acolo unde

cazul.

Este inclusă în anexa 2 printre speciile a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale

de conservare precum şi în anexa 3 printre speciile de interes comunitar. Conform listelor roşii

specia este considerată potenŃial ameninŃată la nivel naŃional şi neameninŃată pe întregul areal.

Mreana vanata - Barbus meridionalis




Tel. 0766484713 sau 0735514581

Dimensiuni mijlocii; corp alungit si rotund; abdomen rotunjit; cap mare; ochi mici; bot lung

si proeminent; preorbitare alungite; gura inferioara semilunara; buze carnoase, in special cea

inferioara care este divizata; buzele neacoperite de o placa cornoasa; doua perechi de mustati, una

mai scurta la varful botului alta mai lunga la colturile gurii; peduncul caudal comprimat lateral;

caudala adanc scobita; solzi cu striuri divergente pe partea vizibila; linie laterala completa slab arcuita

si dispusa pe mijlocul pedunculului caudal; solzii de la baza analei nu sunt latiti; dinti faringieni pe 3

randuri, ascutiti, indoiti la varf, fara suprafata masticatoare, cu o excavatie la baza coroanei; intestine

scurt; peritoneu incolor sau castaniu.

Ultima radie simpla a dorsalei este subtire si flexibila; insertia ventralelor situata in urma

capatului anterior al insertiei dorsalei; anala lunga, culcata atinge sau aproape atinge (uneori chiar

depaseste) baza caudalei; L. Lat. 52 - 63; pe spate are pete intunecate; mustatile fara ax rosu; obisnuit

atinge la maturitate 10 - 17 cm.

Habitat

Traieste exclusiv in raurile si paraiele din regiunea de munte si partea superioara a regiunii

colinare; in majoritatea raurilor care izvorasc din zone de podis sau deal lipseste chiar din cursul lor

superior care este rapid. Traieste atat in rauri pietroase, rapide si reci, cat si unele paraie mai

namoloase, care vara se incalzesc puternic, insa numai la munte. Arata preferinta mai ales pentru

portiunile cu curent puternic si fund pietros. In zona analizata este intalnira rar pe cursul paraului

Basculita

Populatie

Barbus meridionalis are o distributie relativ larga dar usor fragmentata. Nu exista date la nivel

national care sa permita o aproximare statistica relevanta a dimensiunilor populatiilor acestei specii

Ecologie



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Traieste doar in apa dulce. Nu sunt cunoscute migratii. Reproducerea are loc primavara,

prelungindu-se uneori pana spre sfarsitul verii. Bentopelagic. Se hraneste in primul rand cu

nevertebrate acvatice bentonice (tendipede, efemeroptere, trichoptere, gamaride, ologichete) mai rar

cu vegetale sau cu detritus.


Pe teritoriul national specia are un areal extins; arealul se afla in continua extindere in ultimii

zeci de ani. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu vulnerabilitate scazuta. Specia

este protejata prin Legea 13 din 1993 (prin care Romania este parte a Conventiei de la Berna), Anexa

II si V a Directivei Europene Habitate, Anexa III a Conventiei de la Berna, OUG 57/2007 (cu

ultimele amendamente) referitoare la ariile naturale protejate si conservarea habitatelor, florei si

faunei salbatice, lista IUCN.

Protectia cursurilor de apa, prevenirea deversarii de substante poluante.

Zglavoaca - Cottus gobio (Linnaeus, 1758)


Capul deprimat dorsoventral, pe

preopercular şi subopercular există cel mult Ńepi.

Tegumentul nud sau cu Ńepi mărunŃi în lungul liniei

laterale; linia laterală rectilinie cu orificii mici.

Radia internă a ventralei doar cu puŃin mai scurtă

decât radia vecină, totdeauna mai lungă decât

jumătatea acesteia. Linia laterală, completă, ajunge

până la caudală. DinŃii lipsesc pe palatin, sunt

prezenŃi pe prevomer.

Partea dorsală a corpului este brună-cafenie, cu pete marmorate, bătând uneori în oşcat, mai

rar cenuşiu-închis. FaŃa ventrală este galbenă-deschis sau albă. În jumătatea posterioară a corpului, 3-

4 dungi transversale întunecate, uneori aproape negre.

Habitat



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Trăieşte exclusiv în apele dulci, reci de munte, în general în râuri şi pârâuri, rar în lacuri de

munte. Stă sub pietre, în locurile cu apă mai puŃin adâncă şi relative înceată, adesea spre mal sau în

braŃele laterale.

In zona analizata este intalnira pe cursul paraului Basculita, paraul Porcului, paraul Tamasoi

si paraul Corolui.

Populatie

Are o răspândire largă în apele de munte ale României, sectorul său fiind însă unul bine

delimitat din punctul de vedere al zonării acestor râuri. Cu excepŃia râurilor afectate antropic arealul

acestei specii nu a cunoscut modificări substanŃiale în ultimii zeci de ani.

Nu exista studii populationale pe regiuni intinse astfel incat sa fie posibila o aproximare

statistica relevanta a dimensiunilor populatiilor acestei specii.

Ecologie

Trăieşte exclusiv în apele dulci, reci de munte, în general în râuri şi pârâuri, rar în lacuri de

munte. Stă sub pietre, în locurile cu apă mai puŃin adâncă şi relative înceată, adesea spre mal sau în

braŃele laterale. Este un peşte puŃin mobil, strict sedentar, nu întreprinde migraŃii. Perioada de

reproducere este în martie-aprilie. Masculii păesc ponta până la eclozare. Alevinii sunt la început

semipelagici. Hrana constă din larve de insecte, amfipode, icre şi puiet de peşte.


Cu excepŃia sectoarelor de râu afectate de impactul antropic această specie nu a cunoscut

restrângeri de areal, din păcate aceste sectoare sunt destul de numeroase. În România este o specie

considerată ca având un areal relativ larg. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu

vulnerabilitate scazută/medie. Specia este protejata prin: Legea 13 din 1993 (prin care Romania este

parte a Conventiei de la Berna), Directiva Europeană 92/43/EEC, prin OUG 57/2007 (cu ultimele

amendamente) referitoare la ariile naturale protejate si conservarea habitatelor, florei si faunei

salbatice.

Protectia cursurilor de apa, prevenirea deversarii de substante poluante.

Carabul amfibiu

(Hygrocarabus) Carabus variolosus Fabricius, 1787



Tel. 0766484713 sau 0735514581


Coleoptera: Carboidea: Carabidae 30-35 mm. Corp negru, mat. Pronotul cu suprafaŃa

rugoasă, cu marginile ridicate şi reliefuri neregulate. Elitrele cu careen longitudinale alternând cu

şiruri de puncte mari, rotunde, adânci.

Habitat

Zona montană joasă, în general pe malul apelor curgătoare. Prefera malurile pietroase cu

litiera bogata si lemn mort umed.

Populatie

În România apare în zona fagului din CarpaŃii Meridionali şi Occidentali in populaŃii insulare,

dar constante. In zona de aplicare a planului de amenajare, identificat rar in zone cu fagete batrane in

apropierea malurilor paraielor.

Ecologie

Specie nocturnă. Vânează pe malul apelor curgătoare montane sau intră chiar în apă, în

căutare de larve de issecte sau mici crustacee (Izopode, amfipode) sau anelide acvatice.


Conservarea arborilor batrani, doborati de fag din lungul malurilor paraielor de munte,

interzicerea degradarii malurilor pietroase, interzicerea amplasarii rampelor in vecinatatea malurilor si

interzicerea depozitarii rumegusului.

Croitorul fagului

Rosalia alpina alpina Linnaeus, 1758



Tel. 0766484713 sau 0735514581


Coleoptera: Cerambycidae. Dimensiuni: 15-40 mm. Corp cenuşiu albăstrui, mat, cu pete

negre catifelate marginite de o bordură mai deschisă decât fondul. Antenele şi picioarele albastre

deschis cu extremităŃile articolelor negre. Antenele sunt mai lungi decat corpul la ambele sexe, la

masculi de aproximativ 1 şi ½ mai lungi la femele cu puŃin mai lungi, articolele 2-5 se termină cu

smocuri de peri negri.

Habitat

Pădurile bătrâne de fag. Preferă arborii bătrâni, izolati în luminişuri sau la marginea pădurii,

mai ales cei parŃial atacaŃi de alŃi dăunători.

Populatie

Specia se află în declin populaŃional, supravieŃuind în “insule” mai mult sau mai puŃin isolate,

cuprinse în arealul iniŃial.

Ecologie

Specie nocturnă. Larva se dezvoltă in trunchiul fagilor. Se poate dezvolta şi în alte esenŃe ca:

salcie, carpen, stejar, gorun, arin şi măr. AdulŃii zboară în perioada mai-iulie. Se găsesc pe trunchiurile

şi ramurile groase ale plantei gazdă, sau pe inflorescenŃe, în special umbelifere unde se hrănesc cu

polen.


Ca primă măsură de protecŃie propunem menŃinerea arborilor bătrâni, atacaŃi sau parŃial

uscaŃi. De asemenea, diminuarea până la eliminare a utilizării insecticidelor în păduri si evitarea

taierilor la ras.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Callimorpha quadripunctaria


Este o specie de fluture cu activitate nocturna, care poate fi însa întâlnit si în perioadele

crepusculare. Deranjat, zboara activ pe timpul zilei, prezenta acestuia fiind evidentiata de coloritul

sau puternic contrastant. Este o specie foarte comuna în România ce apare din zonele de Câmpie si

pâna în zona montana superioara.

De asemenea la nivel european prezenta acestei specii este foarte comuna. Includerea acestei

specii în anexa Directivei Habitate se datoreaza încercarii de protectie a unei subspecii endemice din

Grecia (Insula Rhodos) C. q. rhodosensis, fiind propusa astfel ca specie prioritara pentru conservare.

Habitat

Specia se întâlneste în zona padurilor de foioase. Prefera habitatele mezofile, lizierele

padurilor, poienile, desisurile de arbusti, povârnisurile cu vegetatie abundenta.

Ecologie

Specie monogoneutica (prezinta o singura generatie pe an). Adultii zboara în decursul

perioadei iulie-august. Se hranesc pe inflorescentele diferitelor specii de plante. Ierneaza în stadiul de

larva. In primavara urmatoare (aprilie-mai) omizile pot fi observate pe patlagina (Plantago sp.), trifoi

(Trifolium sp.), stejar (Quercus sp.), fag (Fagus sylvatica), urzica (Urtica sp.) si alte specii de plante,

hranindu-se cu frunzele acestora. Larvele se împupeaza la suprafata solului.


Conform evaluarii realizate la nivel national, aceasta specie nu este periclitata, populatiile

acesteia fiind bine reprezentate.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Stânjenel, Iris

Iris aphylla ssp. hungarica


Plantă erbacee perenă, cu rizom, cu tulpină aeriană de 15-35 cm înălŃime, ramificată de sub

mijloc. Flori violete până la aproape purpurii, cu tepale interne şi externe uniform colorate şi spatul

complet erbaceu. Tepalele externe sunt evident păroase pe nervura mediană, cu peri pluricelulari.

Habitat

Specia este semnalata in cadrul unor habitate de interes comunitar: 62C0 Stepe ponto

sarmatice si 6240 pajisti ponto – panonice (Oprea A., 2007).

In suprafata analizata specia nu a fost semnalata. Este posibil sa existe in poienile termofile sau

pajistile uscate cu stancarii, din afara ecosistemelor forestiere care fac obiectul prezentului studiu.

Acest tip de habitat nu este prezent pe suprafata ocupata de padurile care fac obiectul

prezentului amenajament silvic.

Populatie

Specia creşte ca indivizi izolaŃi, răspândiŃi în pajişti uscate şi pe stâncării, din zona stepei până în

etajul montan inferior.

Ecologie

Specia se instalează în pajişti naturale stepice, pe stâncării calcaroase, însorite sau pe loess, în poienile

pădurilor termofile.


AmeninŃarea constă în schimbarea modului de folosinŃă a terenurilor unde creşte această

specie. De aceea, este necesar a se păstra pajiştile respective ca fânaŃuri pentru cosit (şi nu pentru

păşunat animalele !). A nu se ara ori prelua terenurile spre alte folosinŃe ori pentru construirea

locuinŃelor sau a altor construcŃii de tip zootehnic/industriale. În zona montană unde creşte specia

ameninŃarea o constituie colectarea de către turişti sau localnici pentru a oferi florile

Papucul doamnei

Cypripedium calcéolus L.



Tel. 0766484713 sau 0735514581


Plantă cu tulpină înaltă, de 15-50(70) cm, cilindrică, cu 3-4(5) frunze lat eliptice, până la

oblong-lanceolate dispuse altern. Florile sunt de obicei solitare, mari, uneori câte 2, mai rar 3-4.

Tepalele în număr de 4 (cu excepŃia labelului) sunt patente, de culoare maronie. Labelul este

veziculos, de culoare galbenă.

Creşte sporadic prin păduri, la marginea pajiştilor în locuri umbroase, de obicei pe soluri

calcaroase. Vegetează bine pe terenuri cu expoziŃie nordică sau nord-vestică, bogate în humus, cu

umiditate ridicată în perioada de creştere. RelaŃiile simbiotice pe care le stabileşte cu ciupercile din

sol, le permite să obŃină suficiente substanŃe nutritive şi să fie capabile să concureze cu succes cu alte

plante. Sunt foarte sensibile la adăugarea de îngrăşăminte şi fungicide, deoarece acestea pot afecta

ciuperca şi, prin urmare pot omorî orhideea.

Floarea la Cypripedium prezintă anumite particularităŃi morfologice, ca o adaptare la

polenizarea încrucişată, realizată prin intermediul insectelor. Se pot înmulŃi vegetativ prin tuberculi

sau generativ prin seminŃe, dar la germinarea seminŃelor este nevoie de prezenŃa unor specii de fungi.

SeminŃele de Cypripedium calceolus sunt foarte mici şi au structură simplă (embrion înconjurat de un

strat de celule protective). Aceste celule conŃin puŃine rezerve nutritive, şi atunci germinarea lor

depinde de existenŃa unei simbioze cu o ciupercă. Hifele miceline invadează seminŃele şi ajung până

în celulele embrionului, care este hrănit datorită substanŃelor absorbite de acestea din sol, până se

formează planta capabilă să se hrănească singură. Se pare că ciuperca ce realizează simbioza cu

speciile de Cypripedium aparŃine genului Rhizoctonia.

Habitat



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Se întâlneşte foarte rar prin păduri umbroase, pe soluri argiloase sau calcaroase. Specia este

semnalata in cadrul unor habitate de interes comunitar: 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)

si 9130 Păduri moldave de fag (Asperulo-Fagetum).

Populatie

Cypripedium calcéolus manifestă un declin accentuat pe întreg arealul de distribuŃie geografică în

aproape toate statele din Europa. Declinul este cu atât mai mare, cu cât ne apropiem de limitele sud-

vestice ale arealului, astfel ca specia mai formează populaŃii, relativ stabile, doar în zonele de taiga din

Norvegia, Suedia, Finlanda şi în câteva dintre statele baltice.

Ecologie

Cypripedium calcéolus este o specie geofită, mezofită, micro-mezotermă, acido-neutrofilă,

heliosciadofită şi calcicolă. Creşte prin păduri şi tufişuri umbroase din subetajul gorunului până în

etajul boreal (al molidului).


AmeninŃări: alterarea şi distrugerea habitatelor, afectarea directă a supravieŃuirii sau

reproducerii. InfluenŃa antropică negativă (defrişări ce conduc la distrugerea regimului hidric prin

drenări, păşunatul etc.) este amplificată de prezenŃa necontrolată a turiştilor care colectează masiv

planta, organizează pik-nik-uri, aruncă deşeuri, inscripŃionează arborii etc. Planta mai este ameninŃată

de acŃiunea distrugătoare a melcului Helix pomatia, care consumă frunzele lăstarilor provocând

uscarea prematură a acestora. Oile şi alte ierbivore pot consuma frunzele, în special primăvara de

timpuriu.

În vederea protejării eficiente a acestui taxon propunem:

- controlul permanent al stării populaŃiilor şi realizarea unei reŃele între ariile protejate din Ńară şi

străinătate care găzduiesc Cypripedium calcéolus, în vederea facilitării schimbului de informaŃii,

experienŃă şi material genetic.

- îngrădirea unor suprafeŃe unde vegetează Papucul doamnei, în vederea menŃinerii condiŃiilor de

habitat din care face parte, având în vedere intervalul relativ îngust de toleranŃă a acesteia la

variaŃiile factorilor biotici şi abiotici ai habitatului.



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Campanula serrata - Clopotei de munte


Este un endemit carpatic, traieste în poieni, fânete, pasuni, pe stâncarii si printre tufarisuri. În

afara perioadei de înflorire poate fi recunoscut dupa forma frunzelor din fasciculele sterile, care sunt

ovate sau rotunde, la baza cordate sau reniforme, obtuze sau crenate, lung petiolate, la înflorire

lipsesc. Frunze tulpinale: cele inferioare lipsesc, cele mijlocii: sesile sau subsesile, lanceolate, eliptice

sau liniare, cu margini serate sau crenate. Inflorescenta: racem unilateral, multiflor. Flori nutante,

corola albastra. Înfloreste în iulie-septembrie.

Habitat

Se intalneste frecvent in zona montana pana in etajul subalpin. Codul de corespondenta conform

Directivei Habitate : 6520 Fanete montane ( I. Sarbu, 2005)

Ecologie

Specie endemism carpatic, perenă, frecventă în etajele subalpin şi alpin. Florile sunt sub formă de

clopoŃei, de culoare violetă. Înfloresc în iulie – septembrie (Cenuşă, 2009).


Exploatarea traditionala a pajistilor



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Dicranum viride (Sull. & Lesq.) Lindb


Plante înalte de până la 4 cm. Se deosebeşte de alte specii de Dicranum prin celulele din partea

superioară a laminei, scurte, lamina bistratosă, frunze erecte, drepte sau puŃin curbate, puŃin fragile

la uscăciune, marginea întreagă sau uşor denticulată în vârf şi capsula erectă. Specie dioică, cu durată

lungă de viaŃă, întâlnită în pădurile de foioase şi de amestec cu o umiditate relativă ridicată. Se

dezvoltă pe trunchiurile arborilor, înălŃimea până la care urcă pe trunchi fiind conditionată de

desimea pădurii şi de dimensiunile arborelui suport. Specia poate fi considerată un indicator al

pădurilor naturale.

Habitat

Intalnita in paduri de foioase. Este o specie corticola, de obicei creste pe scoarta indivizilor

batrâni de specii caducifoliate (fag, stejar), la înaltimi de 5-20 cm (pâna la 2 m), în paduri umede.

Habitatul optim lipseste din zona de implementare a proiectului.

Populatie

Deşi sunt multe citări ale speciei din România, prezenŃa în aceste zone trebuie verificată şi

confirmată, planta putând fi uşor confundată cu alte specii de Dicranum.

Ecologie

Creşte în păduri de foioase pe lemn putred, la baza trunchiurilor de copaci, rar pe roci silicioase




Tel. 0766484713 sau 0735514581

La nivel european şi pe teritoriul României, principala ameninŃare este reprezentată de

tăierile masive care se fac în pădurile de foioase.

Curechi de munte - Ligularia sibirica

Habitat

Creşte prin păduri umede in zone de baltire ale apelor in corespondenta cu habitatul Natura

2000 : 6430 Comunitati de bordura cu ierburi inalte higrofile de la campie pana in etajul superior

montan.

Acest tip de habitat este reprezentat de următoarele două subtipuri de habitate:

• comunităŃi de ierburi înalte, hidrofile şi nitrofile, prezente de-a lungul malurilor apelor curgătoare

sau de-a lungul marginilor de păduri. Aceste asociaŃii (de tip Senecion fluviatilis, Aegopodion

podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion) aparŃin ordinelor Glechometalia hederaceae şi

Convolvuletalia sepium. Plantele caracteristice acestui subtip de habitat sunt: Glechoma hederacea,

Epilobium hirsutum (pufuliŃă), Senecio fluviatilis, Filipendula ulmaria, Angelica archangelica, Petasites

hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium

robertianum (năprasnic), Silene dioica, Lamium album, Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, Crepis

paludosa.

• ComunităŃi de ierburi perene de talie mare, higrofile din zonele mointane până la etajul alpin,

aparŃinând clasei de vegetaŃie Betulo-Asdenostyletea. Plantele caracteristice acestui subtip de habitat

sunt: Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum (fratele priboiului), Trollius

europaeus, Adenostyles alliariae, Peucedanum ostruthium, Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis

arundinacea (trestioară), Cirsium helenioides. ComunităŃi similare cu cele din acest subtip se pot

dezvolta la altitudini mai joase, de-a lungul râurilor şi pădurilor. Însă, comunităŃile nitrofile care

includ numai speciile de bază, comune în regiunea respectivă nu sunt considerate ca fiind

prioritare pentru conservare. Aceste comunităŃi de ierburi înalte pot apărea în păşuni umede,

lăsate fără a fi cosite. Pajişti umede cu extindere mare, necosite şi cu asociaŃii care includ

Helianthus tuberosus (floarea soarelui) şi Impatiens glandulifera nu trebuie luate în considerare.

Pe suprafata amenajamentului silvic analizat, acest tip de habitat este intalnit sporadic in lungul

cursurilor de apa in zonele lipsite de vegetatie forestiera.

Populatie



Tel. 0766484713 sau 0735514581

Candva, extrem de raspandita, planta a disparut din cele mai multe locuri din Europa, din

cauza secarii mlastinilor si invaziei altor plante in habitatul sau natural.

Ecologie

Specia este dependenta de mentinerea umiditatii habitatului


Conservarea habitatului in care traieste specia. Masuri stricte de mentinere a biotopului prin

interzicerea depozitarii de masa lemnoasa si amplasarea de rampe de incarcare, organizari de santier,

etc.

raport la studiul de evaluare adecvată a impactului ...apmgl-old.anpm.ro/files/arpm...

Documents