raport privind starea mediului in regiunea vest – …arpmtm.anpm.ro/files/arpm timisoara/calitatea...

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VEST

OCTOMBRIE 2010

Regiunea Vest este situată în partea de Vest a României la graniţa cu Ungaria şi Serbia&Muntenegru, fiind alcătuită din patru judeţe: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş. Regiunea Vest are următoarele puncte extreme: extremitatea sudică a regiunii se află în localitatea Berzasca, Caraş-Severin - 44º35'12" latitudine nordică, extremitatea nordică în localitatea Berechiu, Arad - 46º38' latitudine nordică, extremitatea vestică în localitatea Beba Veche, Timiş - 20°15' longitudine estică, iar extremitatea estică în apropiere de localitatea Petroşani, Hunedoara - 23º longitudine estică.

Regiunea are o suprafaţă ce totalizează 32.034 km2, ceea ce reprezintă 13,44% din suprafaţa României. Judeţul Timiş este, ca suprafaţă, cel mai mare din ţară (3,65% din teritoriul naţional), în timp ce judeţul Caraş-Severin ocupă locul trei (3,56% din teritoriul naţional), judeţul Arad, este al şaselea judeţ al României (3,25% din teritoriul naţional), iar judeţul Hunedoara, ocupă 2,96% din teritoriul naţional.

Din punct de vedere hidrografic remarcăm existenţa unor reţele de suprafaţă importante ce aparţin bazinelor: Mureşului, Crişului Alb, Crişului Negru, Begăi, Timişului, Caraşului, Nerei, Cernei (de Caraş-Severin) şi Jiului. Aici putem vorbi de afluenţi importanţi, cum ar fi: ai Mureşului: Aranca, Strei (cu Râul Mare) şi Cerna (de Hunedoara); ai Timişului: Bistra, Bârzava.

În urma unor lucrări hidrotehnice de mare anvergură a apărut un număr însemnat de lacuri de acumulare, pe aproape toate râurile importante ale regiunii. Astfel, putem enumera: Porţile de Fier pe Dunăre; Gozna, Breazova, Secu, pe râul Bârzava; Trei Ape, pe râul Timiş; Poiana Mărului, pe râul Bistra; Surduc, pe râul Bega; Herculane, pe râul Cerna; Cinciş, Valea de Peşti, Gura Râului.

Un aspect important este cel al existenţei unui mare număr de lacuri naturale, situate în special în zonele montane ale regiunii. Se pot enumera, astfel lacurile: Lacul Dracului, lac carstic în Cheile Nerei; Ochiul Bei, în Munţii Aninei; Iezerul Ţarcu, Pietrele Albe, lacuri glaciare în Munţii Ţarcu; Tău Mare, Tău Mic, Tău Porţii, Bucura, Zănoaga, Tău Negru, Slăveiul, Stănişoara, Ţapului, Galeşul, lacuri glaciare în Munţii Retezat; Gâlcescu, Roşiile, Zăvoaiele, Mândra, Deneş, lacuri glaciare în Munţii Parâng; Iezerul Mare şi Iezerul Mic, lacuri glaciare în Munţii Şurianu.

Lacurile antropice, sunt lacurile ce s-au format în excavaţiile executate pentru extragerea argilei, cum ar fi cele de la Cărpiniş, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Timişoara.

După conţinutul chimic, apele din limitele judeţului Arad pot fi incluse în următoarele categorii: - izvoare termale bicarbonatate-sulfatate din zona aferentă bazinului Crişurilor, a căror geneză este legată de prezenţa unui sistem de falii (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa);

- izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei; - izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase şi sulfuroase sodice din

zona Mureşului legate de prezenţa formaţiunilor vulcanice neogene din zonă.Regiunea 5 Vest are un relief variat şi armonios distribuit în zone de câmpie, deal şi

munte. Zonele de câmpie fac parte din Marea Câmpie de Vest şi predomină în judeţul Timiş. În Caraş-Severin şi Hunedoara munţii ocupă 65% din suprafaţă iar altitudinile muntoase cele mai importante ale regiunii sunt: Vf. Parâng 2519 m (M-ţii Parâng), Vf. Peleaga 2509 m şi Vf. Retezat 2482 m (M-ţii Retezat).

1.

1 .STAREA DE CALITATE A ATMOSFEREI SI A PRECIPITATIILOR

1.1. CALITATEA AERULUI

La nivelul regiunii Vest s-a pus in functiune reţeaua automata de monitorizare a calităţii aerului. Sunt instalate 16 statii automate de monitorizare a calitatii aerului, care sunt localizate astfel:

- 3 statii in judetul Arad, localitatea Arad: fond urban trafic+ industrie Nadlac: trafic-semiurban.- 3 statii in judetul Caras Severin: 2 statii fond industrial la Resita si Otelu Rosu 1 statie EMEP , pe muntele Semenic 1 statie fond urban/trafic la Moldova Nouă 1 statie fond trafic la Buchin- 3 statii in judetul Hunedoara: 2 statii fond industrial la Hunedoara si Calan 1 statie fond urban/industrial la Deva - 5 statii in judetul Timis: 2 statii trafic in Timisoara 1 statie fond urban in Timisoara 1 statie fond industrial in Timisoara 1 statie suburbana la Carani.In consecinta, in regiunea Vest, reteaua de monitorizare a calitatii aerului este

compusa din urmatoarele categorii de puncte (statii) de prelevare: - 2 statii fond urban (judetele AR si TM)- 5 statii fond industrial (juedetele CS,HD si TM)- 3 statii de trafic (judetele CS si TM)- 1 statie trafic/industrie (judetul AR)- 2 statie trafic/semiurban (judetele AR si CS)- 1 statie fond urban/industrial (judetul AR)- 1 statie fond suburban (judetul TM)- 1 statie EMEP (judetul CS)Echipamentele sunt integrate intr-o retea care furnizeaza date de calitatea aerului in

concordanta deplina cu cerintele legislatiei europene si ale legislatiei nationale care o transpune pe aceasta. Reteaua este flexibila, in special in ceea ce priveste software-ul si gestionarea datelor. Datele de calitatea aerului pe care le va furniza aceasta retea trebuie sa prezinte un grad mare de incredere. Ele urmeaza sa fie transmise la UE si Agentiei Europene de Mediu si sa fie facute publice. Datele brute de calitatea aerului provenite de la statii sunt transmise direct la Laboratorul National de Referinta si la serverul APM-urilor. In urma procesului de validare ele sunt prezentate publicului prin intermediul unor panouri exterioare si interioare, amplasate in zone dens populate.

Analizele efectuate pe baza metodelor specificate in STAS 12574/87 - metode bazate pe absorbtia poluantilor in solutii caracteristice si analize spectrofotometrice sau pe principiile chimiei umede se efectueaza in continuare.

Pe langa analizoarele care fac parte din retea, mai exista analizoare automate pentru analiza continuă a poluanţilor din aer, ce functioneaza pe principiul metodelor din Ord.592/2002, în următoarele laboratoare:

- A.P.M. Arad – analizor pentru ozon;- A.P.M. Caras Severin – analizoare pentru oxizi de azot, dioxid de sulf, amoniac,

ozon, PM10- A.P.M. Timis – analizoare pentru oxizi de azot, dioxid de sulf, oxid de carbon,

ozon, PM10.

2.

Sistemul de monitorizare a calităţii aerului care mai funcţionează pe baza metodelor din STAS 12574/87, în regiunea Vest este compus din următoarele staţii şi puncte de prelevare fixe si permanente:

- judeţul Arad : 4 puncte de monitorizare poluanţi analizaţi : NO2, SO2, TSP ( STAS 12574/87) 1 analizor O3 (Ord.592/2002) 11 puncte de prelevare a pulberilor sedimentabile.- judeţul Caraş Severin : 2 puncte de monitorizare poluanţi analizaţi : NO2, SO2, TSP, NH3

( STAS 12574/87) 1 analizor O3,1 analizor SO2,1 analizor NO2 (Ord.592/2002) , 1 analizor automat NH3

15 puncte prelevare pulberi sedimentabile (STAS 12574/87)- judeţul Hunedoara : 7 puncte de monitorizare poluanţi analizaţi : NO2, SO2, NH3, fenol , HCl (STAS 12574/87) 8 puncte prelevare pulberi in suspensie 29 probe prelevare pulberi sedimentabile (STAS 12574/87) 1 analizor PM10 - judeţul Timiş : 2 puncte de monitorizare poluanţi analizaţi : NO2, SO2 , NH3, TSP (STAS 12574/87) analizoare pentru: SO2, NOx, CO, O3 (Ord.592/2002) 1 punct prelevare PM10 (Ord.592/2002) 24 puncte prelevare pulberi sedimentabile

In tabelul 1.1. se indică numărul de puncte în care se prelevă probe pentru determinarea calităţii aerului in regiunea Vest in luna octombrie:

Tab.nr. 1.1.

Judeţul

Număr staţii prelevare probe pentru poluanti gazosi

Număr puncte prelevare pulberi sedimentabile

Arad 1 ( Arad) 10 (6 - Arad, 4 - iudet)Caras Severin

2 ( Resita) 13 (3 - Resita, 2 – Anina, 1- Caransebes, 1 - Ruschita, 2 - Oravita, 2- Bocsa, 1-B.Herculane, 1- Daicoviciu)

Hunedoara 7 (3 - Deva, 2 - Hunedoara, 2- Petrosani, 1- Calan) + 1 prelevare pulberi suspensie

29(6 – Deva, 6 – Hunedoara, 5 – Petrosani, 2 – Calan,1- Orastie , 1- Baru Mare, 5 -zona Chiscadaga, 2 – zona Brad,)

Timis 2 (Timisoara) 8 ( Timisoara)

Regiunea Vest

12 60

3.

JUDETUL ARAD

Începând cu luna octombrie 2009, monitorizarea semiautomată a calităţii aerului, poluanţi gazoşi, se face doar într-un singur punct de prelevare – Sediul APM, deoarece instalaţiile de recoltare poluanţi gazoşi şi aerosoli sunt îmbătrânite, defecte şi cu perioada de funcţionare depăşită (achiziţionate în anul 1989), fiind propuse spre casare. De asemenea precizăm că în municipiul Arad staţiile de monitorizare automată acoperă zonele delicate. Locaţiile în care au fost montate staţiile semiautomate au aparţinut unor societăţi care şi-au restrâns (închis) activitatea, iar industria nu mai este bine reprezentată la nivelul municipiului, aceasta retrăgându-se în zonele de la periferia oraşului.

Monitorizarea semiautomată a calităţii aerului, poluanţi gazoşi, se face în continuare şi prin recoltare de probe cu timp de mediere de 30 minute în zone sensibile din municipiu şi localităţile din judeţ. Indicatori monitorizaţi sunt SO2, NO2 şi NH3

În cursul lunii octombrie s-au făcut 8 determinări pentru amoniac şi 1 determinare pentru pulberile sedimentabile, amoniacul nedepasind concentraţia maxim admisă pentru acest indicator, conform STAS 12574/87.

Pentru evidenţierea poluării de impact s-au efectuat 10 determinări de pulberi sedimentabile (6 în municipiu şi 4 în diferite localităţi din judeţ).

Tab nr.1.1 Statistică lunară pentru indicatorii de calitate ai aerului

Indicator UM CMA NormativNr.

total probe

Nr.probe dep. CMA*

Valori măsurate

minim maxim medie

NH3 (24 ore) mg/m3 0,100STAS

12574/878 - 0,0010 0,0050 0,0029

Pulberi sedimentabil

e

g/m2

/lună17,00

STAS 12574/87

11 - 2.16 10.61 5.10

Informatii privind functionarea statiilor automate de monitorizare a calitatii aerului

Staţiile de monitorizare a calităţii aerului de tip trafic/industrie AR-1 (pasaj Micalaca), de tip fond urban AR-2, (str. Fluiers nr 10c) si de tip suburban/trafic AR-3 (Nadlac), au functionat continuu in luna octombrie.

Tab.nr. 1.2. Monitorizare dioxid de sulf

Nr. crt.

Staţia de monitorizare

Valoarea medie lunară,µg/m3

Valoarea minimă a mediei orare, µg/m3

Valoarea maximă a mediei orare, µg/m3

Valoarea maximă a mediei zilnice, µg/m3

1 AR 2 15,23 6,54 92,00 29,922 AR 3 4,95 0,12 38,26 19,41

Conform datelor prezentate în tabelul 1.2., la staţiile de monitorizare AR1 şi AR2 se evidenţiază următoarele:

valoarea medie orară înregistrată este mai mică decât valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane de 350 μg/m3,

4.

valoarea medie orară înregistrată este mai mică decât pragul de alertă pentru SO2

de 500 μg/m3; valoarea maximă a mediei zilnice înregistrată este mai mică decît valoarea limită

zilnică pentru protecţia sănătăţii umane de 125 μg/m3;Principala sursa de SO2 este arderea combustibililor fosili (carbune, pacura,

motorina), care conţin S în diferite concentratii. Concentratiile medii zilnice de SO2

determinate la cele 2 statii de monitorizare sunt scazute, fiind mult mai mici decat valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane de 125 μg/m3 .

Rezultatele monitorizării oxizilor de azot în municipiul Arad, în luna octombrie provin de la toate cele trei statii automate de monitorizare a calitatii aerului AR1, AR2 si AR 3, fiind reprezentate în tabelul urmator:

Tab.nr. 1.3. Monitorizare oxizi de azot

Nr. crt.


Valoarea medie lunară,µg/m3

Valoarea minimă a mediei orare,

µg/m3

Valoarea maximă a mediei orare, µg/m3

NO NOx NO2 NO NOx NO2 NO NOx NO2

1 AR1 25,82 79,77 40,18 2,74 22,30 16,28 217,85 431,56 183,652 AR2 8,32 27,50 14,74 1,06 4,06 1,73 202,01 382,89 73,153 AR3 21,54 52,86 19,83 5,39 12,81 1,04 184,83 296,23 94,72

Din datele înregistrate la staţie s-a constatat că nu s-au depăşit valorile la pragurile de alertă de 400 µg/m3 (NO2) şi nici valorile limită de 200 µg/m3 (NO2). Intervalele orare în care s-au înregistrat valorile mărite de NO2 şi NO sunt cele în care traficul din zonă este foarte intens, o influenţă deosebită având însă şi condiţiile meteo în special intensitatea şi direcţia vântului, care la Arad se caracterizează prin mai multe ore de calm atmosferic.

Tab.nr.1.4. Monitorizare ozon

Nr. crt.


Valoarea maximăzilnică a mediei

mobile pe 8 ore µg/m3

Valoarea minimăa mediei orare,

µg/m3

Valoarea maximă a

mediei orare, µg/m3

1 AR-1 61,7 2,77 70,452 AR-2 81,3 4,16 90,82

Din datele prezentate se constată următoarele: valorile maxime ale mediilor orare înregistrate sunt mai mici decât pragul

de informare de 180 μg/m3 şi pragul de alertă de 240 μg/m3 valorile maxime zilnice ale mediilor mobile pe 8 ore nu au depăşit valoarea

ţintă pentru protecţia sănătăţii umane de 120 μg/m3.

La staţiile AR-1 şi AR-3 analizoarele de pulberi în suspensie PM10 nu au funcţionat în intervalul 2-13/14.09.2010. În restul perioadei, în care echipamentele au funcţionat, rezultatele măsurătorilor nefelometrice nu au indicat depăşiri ale valorii medii zilnice. Nici măsurătorile gravimetrice nu au înregistrat depăşiri, conform Ordin 592/2002

În cursul lunii octombrie echipamentul de pulberi PM 2,5 de la staţia AR-2 a funcţionat corect

5.

Tab.nr. 1.5. Monitorizare PM 2,5

Nr. crt.


Valoare medie zilnicăµg/m3

Valoarea maximă a

mediei zilnice, µg/m3

1 AR-2 20,34 43,87

Tab.nr. 1.6. Monitorizare PM 10

Nr. crt.



Valoarea maximă a


1 AR-1 14,93 36,352 AR-3 26,02 82,82

La staţiile de monitorizare AR1 si AR3 se fac măsurători continue de precursori organici ai ozonului (benzen, toluen, etilbenzen, o–xilen, m-xilen şi p-xilen). În cursul lunii octombrie, la staţiile de monitorizare AR-1 şi AR-3 analizoarele BTX au funcţionat continuu.

Tabel 1.7. Monitorizare benzen

Nr. crt.



Valoarea maximă a


1 AR-1 2,68 6,122 AR-3 5,58 15,49

Tab.nr.1.8. Captura de date in octombrie 2010

StaţieCaptura de date

brute, %Captura de date

validate, %Dioxid de sulfAR2 95,8 93,1AR3 94,4 88,5Oxizi de azotAR1 93,8 69,3AR2 95,8 93,1AR3 94,0 93,8OzonAR1 95,4 86,9AR2 95,8 93,1PM2,5 si PM 10AR1(PM10) 75,5 70,6AR2(PM2.5) 98,2 98,2AR3(PM10) 99,3 99,3BenzenAR1 83,8 77,4AR-3 96,7 93,5

6.

JUDETUL CARAS - SEVERIN

Din analizele curente, efectuate in luna octombrie nu s-au inregistrat depasirii a CMA conform STAS 12574/87 si Ordinului 592/2002, la nici una din probele analizate.

Informatii privind functionarea statiilor automate de monitorizarea calitatii aerului

In ceea ce priveste functionarea statiilor automate de monitorizare continua a calitatii aerului, situatia este prezentata in tabelele urmatoare. Au fost puse in functiune si statiile CS3 – fond urban/trafic de la Moldova Noua si statia CS4 – fond trafic de la Buchin.

Tab.nr.1.9. Situatia privind captura de date

Judet Statia Tip statiePoluant

(UM)

Valoare minimalunara

Valoare medie lunara

Valoare maximalunara

Nr depasiri

Prag tinta

CS CS-1 industrial NO2 2,87 11,32 99,56 0SO2 2,37 6,41 64,63 0CO 0,01 0,12 1,63 0O3 1,43 43,52 102,26 0PM10 aut. 7,53 16,76 30,85 0

CS-2 industrial NO2 5,22 20,46 65,18 0SO2 1,40 9,90 203,10 0CO - - - Analizor

defectO3 3,33 26,96 71,32 0PM10 aut.

- - -Analizor defect

CS-3 Fond urban/trafic

SO2 4,28 26,93 231,61 0Benzen 0,87 2,29 9,57

Toluen 0,69 2,66 12,17Etil benzen 0,25 0,99 7,24p-xilen 0,10 0,90 6,85m-xilen 0,17 1,16 15,30o-xilen 0,04 1,01 7,79PM10 aut.


CS-4 Trafic NO2 5,89 21,50 56,79 0SO2 1,79 19,28 137,78 0CO


Benzen 1,05 3,14 13,11Toluen 0,34 1,63 6,85Etil benzen 0,02 0,28 2,64p-xilen 0,00 0,18 1,83m-xilen 0,05 0,42 4,68

7.

o-xilen 0,01 0,29 1,76PM10 aut.


Tab.nr.1.10. Statistica lunara a datelor validate

Statia

NO2 SO2 CO O3 PM10

Perioada de mediere – 1h Perioada de

mediere – 24h

Nr.

da

te v

alid

ate

Val

oar

ea m

ed

ie-µ

g/m

c

Dep

ăși

re V

L24

0 µ

g/m

c

Nr.

dat

e v

alid

ate

Val

oa

rea

med

ie-µ

g/m

c

De

păși

re V

L35

0 µ

g/m

c

Nr.

da

te v

alid

ate

Val

oar

ea m

ed

ie-m

g/m

c

De

păși

re V

L10

mg

/mc

-8h

Nr.

da

te v

alid

ate

Val

oar

ea m

ed

ie-µ

g/m

c

Dep

ăși

re V

L18

0 µ

g/m

c

Nr.

dat

e v

alid

ate

Val

oa

rea

med

ie-µ

g/m

c

De

păși

re V

L50

µg

/mc

CS1 371 11,32 0 712 6,41 0 733 0,12 0 744 43,52 0 29 16,76 0

CS2 * 569 20,46 0 570 9,90 0 - - - 594 26,96 0 - - -

CS3 Nu are in dotare 551 26,93 0 Nu are in dotare Nu are in dotare - - -

CS4 616 21,50 0 593 19,28 0 0 Nu are in dotare - - -

Tab nr.1.11 Situatia privind captura de date

Statia

Captura de date (%)

ParametrulObs.

NO2/NOx SO2 CO O3 PM10

CS1brute 49,8/49,8 95,6 98,5 100 93,5

validate 49,8/49,8 95,6 98,5 100 93,5

CS2*brute 76,4/76,4 76,6 0 79,8 0

Analizor defectvalidate 76,4/76,4 76,6 0 79,8 0

CS3brute

Nu are in dotare

74,0Nu

are in dotare

Nu are in dotare

0

validate 74,0 - Analizor defect

CS4brute 82,7/82,7 79,7 0

Nu are in dotare

0

validate 82,7/82,7 79,7 0 - Analizor defect

Statia

Captura de date (%)

Parametrul

Obs.Benzen

Toluen

EtilBenz

en

p-xilen

m-xilen

o-xilen

CS3brute 54,4 54,4 48,3 45,1 48,3 45,1

validate 54,4 54,4 48,3 45,1 48,3 45,1

CS4brute 85,8 85,8 85,8 85,8 85,8 85,8

validate 85,8 85,8 85,8 85,8 85,8 85,8

8.

JUDETUL HUNEDOARA

In ceea ce privesc depasirile CMA sau VL, in luna octombrie nu s-au inregistrat depasiri ale indicatorilor care se determina in conformitate cu Ord.592/2002 si STAS 12574/87


Datele validate, în luna octombrie 2010, la staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului, sunt prezentate în tabelul urmator:

Tab. nr. 1.12. Date de monitorizare a calitatii aerului

Nrcrt

Indicator UM

Valoarea minimă a

mediei zilnice

Valoarea maximă a

mediei zilnice

Valoarea medie lunară

Statia HD-11. SO2 µg/mc 4,47 18,03 6,4992. CO mg/mc 0,06 0,93 0,3503. O3 µg/mc 8,72 24,81 13,9964. PM10 nefelometric µg/mc 0,71 33,62 13,4255. PM10 gravimetric µg/mc 1,92 49,97 28,1376. Pb µg/mc 0,00 0,09 0,0347. Cd µg/mc 0,00 0,02 0,0098. Ni µg/mc 0,00 0,03 0,013Statia HD-29. SO2 µg/mc 8,42 48,35 13,57110. NO2 µg/mc 6,97 17,97 12,67511. CO mg/mc 0,03 0,81 0,22412. O3 µ g / m c 7,67 22,82 12,23213. PM10 nefelometric µg/mc 2,43 85,17 34,38214. PM10 gravimetric µg/mc 7,26 54,50 26,55215. Pb µg/mc 0,01 0,09 0,03616. Cd µg/mc 0,00 0,04 0,01717. Ni µg/mc 0,00 0,01 0,006Statia HD-418. SO2 µg/mc 5,62 15,86 6,62419. NO2 µg/mc 3,99 13,05 7,47920. CO mg/mc 0,03 0,65 0,23121. O3 µg/mc 11,43 33,06 20,08022. PM10 nefelometric µg/mc 7,38 48,39 25,65423. PM10 gravimetric µg/mc 1,81 61,76 26,01624. Pb µg/mc 0,00 0,06 0,02425. Cd ng/mc 0,00 0,02 0,00726. Ni ng/mc 0,00 0,04 0,013Statia HD-527. NO2 mg/mc 4,84 12,60 8,44828. CO µg/mc 0,94 1,48 1,161

9.

La staţia HD-1, pentru indicatorii: NO, NO2, NOx şi benzen nu s-au înregistrat date întrucât analizoarele de NOx şi BTX au fost defecte.

La staţia HD-3 nu s-a înregistrat date, deoarece staţia a fost inundată în data de 19.06.2010

La staţia HD-5 datele nu au fost validate la indicatorul SO2 deoarece analizorul nu a putut fi calibrat, iar la indicatorul PM10 nu se poate efectua achiziţia de date deoarece analizorul nu mai comunică cu, calculatorul staţiei. Pentru indicatorii PM10 gravimetric, plumb, cadmiu şi nichel nu s-au înregistrat date deoarece filtrele nu au fost prelevate de către pompa FOX, din cauza deselor întreruperi de curent

JUDETUL TIMIS

Determinarea nivelului de poluare a aerului cu noxe in luna octombrie, s-a realizat cu ajutorul retelei automate de monitorizare a calitatii aerului pentru aglomerarea Timisoara.


In tabelul urmator este prezentata situatia centralizata a datelor furnizate de statiile de monitorizare a calitatii aerului.

Tabel nr 1.13 Date de monitorizare a calitatii aerului

Judet StaţiaTip

statiePoluant

unitate masura

Valoareminimalunara

Valoaremedielunara

Valoaremaximalunara

Nr.depasiri

Prag tinta

Nr.depasiriValoare limita

TIMIS TM-1 trafic SO2(µg/m3),1h 0,65 4,64 20,31 0SO2(µg/m3), 24h 1,58 4,68 7,95 0NO2(µg/m3),1h 11,48 43,76 118,97 0CO(mg/m3),8h 0,07 0,81 4,08 0Benzen(µg/m3) 1,28 4,88 29,12 0PM10 automat (µg/m3),24h

11,18 36,18 95,44 5

PM10 gravimetric (µg/m3),24h

14,36 40,09 85,68 4

Cd, ng/m3 0,5709 0,9075 1,6121 - 0Pb, µg/m3 0,0098 0,0151 0,0222 0Ni, ng/m3 5,2653 8,1990 14,4545 - 0

TM-2 urban SO2(µg/m3),1h 4,14 7,91 16,53 0SO2(µg/m3),24h 6,36 7,91 10,23 0NO2(µg/m3),1h 2,30 30,25 98,54 0CO(mg/m3),8h 0,01 0,38 3,22 0O3(µg/m3),1h 5,61 17,38 54,40 0 0O3(µg/m3),8h 6,43 17,44 33,89 0Benzen(µg/m3) 0,84 2,94 20,69 0PM2,5 automat(µg/m3)

5,69 17,55 34,80 0

PM2,5 3,81 16,88 38,42 0

10.

gravimetric(µg/m3)TM-3 suburba

nSO2(µg/m3),1h 2,84 7,97 22,18 0SO2(µg/m3),8h 4,01 7,94 10,58 0NO2(µg/m3),1h 3,69 9,40 57,45 0CO(mg/m3),8h 0,014 0,13 0,96 0O3(µg/m3),1h 2,66 26,87 69,31 0O3(µg/m3),8h 6,34 27,10 59,92 0Benzen(µg/m3) 0,22 2,42 22,80 0PM10 automat (µg/m3)

7,72 26,70 46,01 0

PM10 gravimetric (µg/m3)

0,36 22,11 45,88 0

Cd, ng/m3 0,5690 0,6878 0,7843 - 0Pb µg/m3 0,0077 0,0087 0,0125 0Ni, ng/m3 4,6153 6,7015 9,0994 - 0

TM-4 industrial SO2(µg/m3),1h 1,48 8,22 27,46 0SO2(µg/m3),8h 4,64 8,20 12,21 0NO2(µg/m3),1h 0,90 24,95 109,63 0CO(mg/m3),8h 0,01 0,27 1,83 0O3(µg/m3),1h 1,59 20,38 63,48 0O3(µg/m3),8h 2,93 20,56 49,82 0Benzen(µg/m3) - - - -PM10 automat (µg/m3),24h 7,46 26,96 64,25

2

TM-5 trafic SO2(µg/m3),1h 0,44 6,18 17,32 0SO2(µg/m3),8h 2,80 6,17 9,74 0NO2(µg/m3),1h 2,97 36,64 110,77 0CO(mg/m3),8h 0,03 0,62 2,17 0

Benzen(µg/m3) 0,55 3,18 22,04 0

PM10 automat (µg/m3)

10,07 33,84 83,71 5


14,44 35,93 78,12 6

Cd, ng/m3 0,3863 0,8392 1,4609 - 0Pb µg/m3 0,0044 0,0104 0,0194 0Ni, ng/m3 4,2794 6,2640 7,5678 - 0

TM-6 fond suburba

n

SO2(µg/m3),1h - - - -SO2(µg/m3),8h - - - -NO2(µg/m3),1h 5,26 12,01 50,20 0CO(mg/m3),8h 0,22 0,56 1,29 0Benzen(µg/m3) 0,03 3,20 13,68 0PM10 automat (µg/m3)

0,86 15,22 45,71 0


3,27 21,16 49,96 0

Cd, ng/m3 - 0Pb µg/m3 0Ni, ng/m3 - 0

TM-7 industrial SO2(µg/m3),1h 6,71 8,97 18,40 0SO2(µg/m3),8h 7,06 8,87 11,74 0NO2(µg/m3),1h 8,41 22,92 82,03 0

11.

Benzen(µg/m3) 0,32 3,16 22,23 0PM10 automat (µg/m3),24h

4,07 23,91 49,63 0

In tabelul 1.14. sunt indicate rezultatele analizelor de calitatea aerului efectuate în luna octombrie 2010, în Regiunea Vest. Nu se iau in considerare determinarile din cadrul retelei automate de monitorizare.

Tab.nr.1.14. Analize de calitatea aerului in luna octombrie 2010

Nr.crt.

Indica-tori

UM

STAS 12574 sau Ord. 592

Nr. total

probe

Nr. probe

ce dep.

CMA/VL/prag

uri(%

depasire)

Minima masura

-ta

Maxima masura-

ta

Conc. medie

Obs

1. NO2 mg/m3 STAS 12574

104 - 0.001 HD

0.0137 CS

0.007375

CS HD

2. SO2 mg/m3

“104 - 0.0 HD 0.011

HD0.00347

CS HD

3. NH3 mg/m3

“40 - 0.001

AR0.0258 CS

0.0099

AR CS HD

4. NO2 µg/m3 Ord.592

- - - - - -

5. SO2 µg/m3 Ord.592

- - - - - -

6. CO mg/m3 Ord. 592

- - - - - -

7. O3 µg/m3 Ord.592

- - - - - -

8. Pulberi in suspensie

mg/m3 STAS 12574

158 - 0.015 HD

0.1174 CS

0.08195

CS HD

9. PM10 µg/m3 Ord. 592

21 - 3.78 HD

47.25 HD

15.865

HD

10. Pulberi sedi-men-tabile

g/m2/luna

STAS 12574

50 - 2.16 AR

16.9711 CS

6.447 AR CS HD

In tabelul 1.15. sunt indicate rezultatele analizelor de calitatea aerului furnizate de statiile de monitorizare a calitatii aerului în luna octombrie 2010, în Regiunea Vest:

12.

Tabel 1.15 Date centralizate- statii de monitorizare a calitatii aerului in luna octombrie 2010

Tip Statie

Statia Poluant UM Valoare minimaoraralunara

Valoare medie oraralunara

Valoare maxima

oraralunara

Nr depasiri Obs

Prag Tinta

/informar

e

Val limita

TRAFIC

AR1AR3CS4CS3TM1TM5

SO2 µg/m3 0.12 AR3

15.5 231.61 CS3

- - AR3CS3 CS4TM1TM5

NO2 µg/m3 1.04 AR3

40.47 183.65 AR1

- - AR1 AR3 CS4 TM1 TM5

NOX µg/m3 12.81 AR3

66.315 431.56 AR3

- - AR1 AR3

NO µg/m3 2.74 AR1

23.68 217.85 AR3

- - AR1 AR3

CO mg/m3

0.004 AR3

0.546 4.08 TM1

- - AR1AR2TM1 TM5

PM 10 automat

µg/m3 0.09 AR1

27.775 214.37 TM5

- 13 AR1 AR3 TM1 TM5

PM 10 gravimetric

µg/m3 14.36 TM1

38.01 85.68 TM1

- 10 TM1 TM5

Benzen µg/m3 0.33 AR1

6.75 50.26 AR3

- - AR1AR3 CS3 CS4TM1 TM5

Cd µg/m3 0.38 TM5

0.87335 1.61 TM1

- - TM1 TM5

Pb µg/m3 0.004 TM5

0.01275 0.02 TM1

- - TM1 TM5

Ni ng/m3 4.27 TM5

7.2315 14.45 TM5

- - TM1 TM5

URBAN AR2HD1TM2

SO2 µg/m3 1.35 HD1

9.88 116.93 HD1

- - AR2 HD1TM2

NO2 µg/m3 1.73 AR2

22.49 98.54 TM2

- - AR2TM2

NOX µg/m3 4,06 27,50 382,89 - - AR2NO µg/m3 1,06 8,32 202,01 - - AR2CO µg/m3 0.01 0.378 8.253 - - AR2

13.

HD1 AR2 HD1 TM2

O3 µg/m3 1.32 HD1

21.73 90.82 AR2

- - AR2 HD1 TM2

PM 2.5 gravimetric

µg/m3 3.81 16.88 38.42 - - TM2

PM 2.5 µg/m3 2.86 AR2

18.77 148.54 AR2

- - AR2TM2

SUBURBAN

TM3TM6

SO2 µg/m3 2.84 TM3

7.9722.18 TM3

TM3

NO2 µg/m3 3.69 TM3

10.7057.45 TM3

-TM3 TM6

CO µg/m3 0.01 TM3

0.351.29 TM6

-TM3 TM6

O3 µg/m3 6.34 27.10 59.92 - TM3 Benzen µg/m3 0.063

TM62.81

22.80 TM3

-TM3 TM6

PM10 automat

µg/m3 0.86 TM6

20.9646.01 TM3

-TM3 TM6

PM10 gravimetric

µg/m3 0.36 TM3

21.6449.96 TM6

-TM3 TM6

INDUSTRIAL

CS1CS2HD2HD4HD5TM4TM7

SO2 µg/m3 1.40 CS2

7.68276.44 HD2

- -

CS1 CS2HD2 HD4TM4 TM7

NO2 µg/m3 0.90 TM4

15.48109.63 TM74

- -

CS1 CS2HD2 HD4 HD5TM4 TM7

CO µg/m3 0.0 HD4

0.3983.56 HD2

- -

CS1HD2HD4HD5TM4

O3 µg/m3 0.17 HD2

24.82102.26 CS1

- -

CS1CS2HD2HD4TM4

PM10 automat

µg/m3 0.00 HD2

25.232208.16 HD4

- 2

CS1HD2HD4TM4TM7

Benzen µg/m3 0.32 TM7

3.1622.23 TM7

- - TM7

14.

In luna octombrie s-au inregistrat depasiri la PM10:- 25 depasiri ale valorii limita (VL= 50µg/m3 –valoare zilnica pentru protectia

sanatatii umane cf Ord 592/2002) in Regiunea Vest, valoarea maxima inregistrata fiind de 214.37 µg/m3 (428.7 % fata de VL) la statia AR3 fond trafic

1.2. CALITATEA PRECIPITATIILOR

Calitatea precipitatiilor prelevate in luna octombrie, in regiunea Vest este redata in tabelul urmator:

Tab.nr. 1.2.1. Analize de precipitatii in luna octombrie2010

Indicatorul Interval valoriAPM-uri care

analizeaza

- pH 5.39(CS) – 7.66(CS) AR CS TM

- aciditate, mEq/l 42 (AR) – 400(CS) AR CS

alcalinitate, µEq/l 100 (CS) – 504(TM) CS TM

-conductivitate, μS/cm

15.10(CS) – 249.0(CS) AR CS TM

- sulfati, mg/l 2.00 (CS)– 44 (CS) CS TM

- azotati, mg/l 0.40(CS) – 1.32 (CS) CS

- azotiti, mg/l 0.01 (CS) – 0.7 (TM) CS TM

- cloruri, mg/l 0.8(TM) – 7.10 (CS) CS TM

- amoniu, mg/l 0.26 (AR) – 7.31 (CS) AR CS TM

- ioni de calciu, mg/l 1.60 (CS) – 24.05 (CS) CS TM

- ioni de magneziu, mg/l

0.96 (CS) – 9.60 (CS) CS TM

- ioni de sodiu, mg/l 0.15– 3.96 CS

- ioni de potasiu, mg/l 0.06 – 3.00 CS

-duritate,0 G 0.72 – 2.61 TM

- reziduu fix la 105o, mg/l

30 - 170 TM

- suspensii totale mg/l

1 - 98 TM

Au fost analizate, in total, 42 probe de precipitatii: 8 probe in jud. AR (2 puncte de prelevare), 30 probe din jud. CS (8 puncte de recoltare), si 4 probe in jud TM. In jud. HD, in cursul lunii octombrie nu s-a recoltat o cntitate de precipitatii necesara efectuarii de analize. S-au inregistrat ploi cu pH <5.6 in jud Caras – Severin si Arad.

In regiunea Vest, categoriile de surse de poluare a atmosferei sunt aproximativ aceleaşi în toate judeţele: traficul rutier, prezenţa instalaţiilor mari de ardere şi a obiectivelor industriale în apropierea sau în imediata vecinătate a zonelor locuite, deponiile de deşeuri. Ponderea acestor surse la poluarea aerului este, insa, diferita, in functie de specificul economic al judetelor. In general, se produce poluarea aerului ambiental cu

15.

pulberi (determinate ca: pulberi în suspensie, PM10 şi pulberi sedimentabile) a căror concentraţie depăşeşte de multe ori CMA sau VL. Fenomenul este destul de bine urmărit prin amplasarea de suficiente puncte de prelevare a probelor pentru determinarea indicatorilor mai sus amintiti. Poluarea aerului din cauza prezentei traficului are aceleaşi cauze în toate judeţele : starea necorespunzătoare a drumurilor şi a unei mari părţi a autovehiculelor care circulă, salubrizarea insuficientă şi ineficientă a străzilor din localităţi.

Prezenţa instalaţiilor mari de ardere, uneori chiar în interiorul localităţilor (de ex : Arad, Timişoara) produce poluarea atmosferei, ele nefiind dotate, in totalitate, cu echipamentele necesare pentru evitarea completa a emisiei de poluanţi în atmosferă. Prin programele de reducere progresivă a emisiilor care au fost întocmite pentru fiecare din aceste instalatii, s-au impus măsuri care trebuiesc îndeplinite în timp real pentru ca instalaţiile respective să poată funcţiona fara a produce poluare : înlocuirea arzătoarelor, realizarea desulfurării gazelor de ardere, monitorizarea emisiilor de SO2, NO2 şi pulberi, etc. O problemă o constituie haldele de cenuşă şi zgură ale CET-urilor care, mai ales în timpul verii, produc poluare avansată cu pulberi, fapt ce se concretizează prin determinarea de valori ale concentraţiilor la pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile.ce depasesc CMA si VL.

In judeţul Arad, principalele zone cu probleme d.p.d.v. al poluării aerului sunt cele din apropierea : S.C.CET Arad S.A., cu cele două CET-uri pe lignit şi pe hidrocarburi, a fabricii de mobilă, S.C.IMAR S.A. - poluare cu funingine şi rumeguş.

In judeţul Caraş Severin, sursele majore de poluare sunt reprezentate de industria siderurgică de la Reşiţa ( S.C. Combinatul Sideurgic S.A.- TMK: Oţelăria electrică, S.C. UCMR S.A. – Turnătoria de fontă şi oţel) şi Otelul Roşu (S.C. Ductil Steel S.A. Buzău – punct de lucru Oţelu Roşu). Deponiile de deşeuri menajere din Reşiţa, Caransebeş, Bocşa, Oţelu Roşu aparţin de primăriile respective şi nu au rezolvată problema poluării mediului înconjurător, zonele din vecinătatea lor fiind afectate de fumul produs prin arderea deşeurilor, de prezenţa germenilor patogeni şi a mirosurilor dezagreabile. Mai există staţii de mixturi asfaltice la Reşiţa, Bocşa, Caransebeş. O particularitate a acestui judeţ o reprezintă prezenţa haldelor de deşeuri radioactive şi halde de minereu sărac de la exploatarea uraniului de la Ciudanoviţa – Lişava, care aparţin de CNU S.A. Bucureşti – Sucursala Banat, Oraviţa. Există, de asemenea, bataluri de dejecţii provenite de la fermele de creşterea păsărilor în S.C. AVIA AGROBANAT S .A,. Bocşa.

Principalele surse de poluare a aerului din judeţul Hunedoara sunt: unităţile siderurgice (SC ArcelorMittal SA Hunedoara, S.C. Cilindrul S.A. Călan) prin depozitele de zgura de la Calan si Buituri – Hunedoara, unităţile de producere a energiei electrice şi termice (SC Electrocentrale SA Deva, SC Termocentrale Paroşeni şi SC Uzina Electrică Gurabarza), unităţile de producere a materialelor de construcţie (Carpatcement Holding SA Deva – Punct de lucru Chişcădaga, SC Carmeuse Romania SA Brasov – Punct de lucru Chişcădaga, SC Macon SA Deva, SC Refraceram SA Baru – Mare, SC Talc Dolomită SA Zlaşti, SC OMYA CALCITA SA Vaţa de Jos) şi 2 din cele mai mari companii miniere din ţară CNH Petroşani şi CNCAF MINVEST Deva, prin prezenta haldelor se steril de la Barza, Devca, Boleana, Teliuc, Vetel, Ghelar, cele 12 depozite de deşeuri municipale şi orăşeneşti

Principalele obiective economice a căror activitate constituie o posibilă sursă de poluarea aerului, în judeţul Timiş sunt: SC COLTERM SA cu centralele CET Sud şi CET Centru din industria energetică, SC PETROM Sa - Suc. Timişoara prin activităţi ca: extracţie de petrol brut , dezbenzinare, depozitare produse petroliere, tratare – mişcare ţiţei, fabricarea produselor chimice (SC Detergenţi SA, SC Bega Minerale, SC Azur SA, etc), creşterea porcilor în cadrul unor societăţi ca: SC Agrosas SA, Smithfield Group, prin fermele de la : Pădureni, Parţa, Peciu Nou, Ciacova, Birda, Periam, etc, gospodărirea deşeurilor: prin deponiile municipale şi orăşeneşti.

16.

2. DETERMINARI ALE NIVELULUI DE ZGOMOT

JUDETUL ARAD

Pentru a evalua impactul traficului rutier asupra mediului şi implicit a factorului uman, se fac determinări de zgomot (cu un aparat Brüel&Kjǽr tip 2238D) în câteva intersecţii aglomerate ale oraşului, pe unele străzi intens circulate şi în diverse parcuri din municipiul Arad.

Valorile determinărilor medii pentru luna octombrie, sunt prezentate şi ilustrate în tabelul 2.1 şi graficul din figura 2.1.

Tab.2.1. Determinările medii ale nivelului de zgomotNr.crt.

ZonaCMAdb(A)

L ech.db(A)

MAXdb(A)

MINdb(A)

1 Calea Iuliu Maniu 70 73,0 95,1 58,92 Intersecţia Podgoria 70 68,8 81,4 59,03 P-ţa UTA 70 76,9 93,1 58,24 Str. C. Brâncoveanu 65 58,8 75,0 44,3

5P-ţa Mihai Viteazul (Limită de incintă)

65 66,3 83,6 55,8

6 Str. Voinicilor – poştă 70 75,2 98,1 59,27 Centura Subcetate 1 70 73,5 88,1 46,38 Subcetate 2 – intersecţie 70 74,8 94,5 48,59 Parcuri 65 55,5 78,9 41,3

40

45

50

55

60

65

70

75

80

dB

Iuliu

Man

iu

PodgoriaUTA

C. Bra

ncoveanu

M. V

iteazu

Voinic

ilor

Subcetat

e 1

Subcetat

e 2

Parcu

ri

Determinări de zgomotpentru luna octombrie în municipiul

Arad

Fig. 2.1. Determinări de zgomot pentru luna octombrie în municipiul Arad Din datele prezentate, se constată că, în luna octombrie, s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită admise în punctele de monitorizare din: piaţa Podgoria, piaţa Mihai Vitezu, str. Voinicilor – poştă, Centura Subcetate 1 şi Subcetate 2 – intersecţie, calea Iuliu Maniu, piaţa UTA.

17.

Specificăm faptul că, zonele în care s-a depăşit valoarea limită admisă, sunt zone caracterizate în general de o afluenţă mare a traficului auto.

JUDETUL CARAS SEVERIN

În cursul lunii octombrie 2010 A.P.M. Caraş-Severin a efectuat măsurători, în ceea ce priveşte traficul rutier, într-un singur punct al reţelei municipiului Reşiţa – “ Universal - Autogară” REŞIŢA. Determinările s-au efectuat pe parcursul perioadei diurne, orele 7.00 - 23.00 la intervale de 30 minute acoperindu-se întregul interval şi totalizând 32 de determinări pentru punctul menţionat.

În urma prelucrării măsurătorilor efectuate s-au obţinut următoarele rezultate:

Tab.2.2. REZULTATELE MĂSURĂTORILOR NIVELULUI DE ZGOMOT ÎNTRE ORELE 07.00 - 23.00

LA PUNCTUL “ Universal - Autogară” REŞIŢA – octombrie 2010

Nr. crt. Interval LEQ LMAX LMIN1. 07.00-07.30 69,5 85,5 45,42. 07.30-08.00 71,0 86,7 50,13. 08.00-08.30 69,9 95,4 48,24. 08.30-09.00 68,8 81,0 51,45. 09.00-09.30 69,5 85,2 50,06. 09.30-10.00 70,6 84,9 53,77. 10.00-10.30 70,4 87,5 51,98. 10.30-11.00 71,2 85,7 53,19. 11.00-11.30 68,4 82,0 52,9

10. 11.30-12.00 69,7 87,9 53,711. 12.00-12.30 71,3 87,0 53,212. 12.30-13.00 69,8 86,6 52,513. 13.00-13.30 70,6 85,7 53,114. 13.30-14.00 69,0 83,0 52,715. 14.00-14.30 69,8 88,2 54,816. 14.30-15.00 68,2 85,0 50,817. 15.00-15.30 69,9 90,2 51,018. 15.30-16.00 68,3 84,8 51,719. 16.00-16.30 68,7 80,0 49,220. 16.30-17.00 71,3 92,7 53,421. 17.00-17.30 70,1 88,5 54,922. 17.30-18.00 68,0 83,1 50,723. 18.00-18.30 68,6 87,7 52,824. 18.30-19.00 69,1 83,2 53,225. 19.00-19.30 71,0 88,0 52,826. 19.30-20.00 72,4 93,6 53,827. 20.00-20.30 71,0 90,0 51,9

28. 20.30-21.00 70,8 89,3 52,0 29. 21.00-21.30 67,4 84,9 48,5 30. 21.30-22.00 66,5 82,0 47,0 31. 22.00-22.30 66,6 84,7 45,4 32. 22.30-23.00 66,7 79,8 46,3

Medii 69,5 95,4 45,4

18.

Media nivelului de zgomot echivalent, în intervalul diurn 7.00 – 23.00, pentru stradă de categoria tehnică II, de legătură, se situează sub 70 dB, valorile nivelului de zgomot maxim (de vârf) depăşind valoarea de 80 dB.

Tab.2.3. Determinări ale nivelului de zgomot echivalent după cum urmează :

Zona funcţionalăPunct de măsurare

Nivel de zgomot (dB) Valoarea admisibilă

dBLeq Lmin Lmax

Parcaje auto

Plus

90CarrefourUniversitateNera

Zone feroviareGara de Nord

70Gara de Sud

Parcuri, zone de recreere

P. Siderurgistului

51,3 42,1 56,9

45P. Tricolorului 53,0 47,2 60,9P. Copiilor 55,4 51,3 68,7P. Nera 54,1 46,8 65,2

Şcoli, creşe, grădiniţe

Gen. 9 73,9 65,4 81,1

75Lic. Ţ. Anghel 70,2 62,0 78,9Lic. Tietz 66,4 60,7 73,0Grădiniţa nr. 4

Pieţe, spaţii comerciale,

restaurante în aer liber

Piaţa Nord

65

Piaţa SudComplex VictoriaComplex IntimTerasa Flora

Nu s-au efectuat expertize în regim de prestări servicii.

JUDETUL HUNEDOARA

Zgomotul este unul dintre factorii perturbatori ai mediului care afectează starea biologică şi psihilogică a oamenilor. Zgomotul este un ansamblu de sunete fără armonie, care printr-o acţiune de durată, sunt supărătoare pentru om producând leziuni ale organului auditiv. Surse de poluare fonică: traficul auto, feroviar şi aerian; activităţile din construcţii; zgomotul social (echipamente electrice şi electronice, zgomotul generat de copii, de vecin, etc).

În luna octombrie 2010 în judeţul Hunedoara s-au efectuat 46 măsurători de zgomot, cu frecvenţă de măsurare lunară (22 puncte de monitorizare) şi săptămânală (6 puncte de monitorizare), în zonele cu trafic rutier intens, în zone industriale şi de locuinţe, parcuri şi şcoli, precum şi în zona pieţelor agroalimentare. La efectuarea acestor măsurători s-a folosit un sonometru Bruel-Kjaer de tip Mediator 2238.

În urma măsurătorilor efectuate în luna octombrie 2010, pe teritoriul judeţului Hunedoara, s-au înregistrat depăşiri ale nivelului de zgomot, faţă de limita admisă conform STAS 10009/88, după cum urmează:

• în zonele rezidenţiale într-un număr de 4 puncte: str. Paroşeni din localitatea Paroşeni, str. P-ţa Dacia – cartier Aeroport din localitatea Petroşani, str. M. Viteazu din localitatea Lupeni, str. Atelierelor din localitatea Simeria;

19.

• la limita funcţională a zonelor de recreere, într-un singur punct din localitatea Hunedoara - Parc Central.

• la limita funcţională a zonelor industriale, într-un punct din localitatea Chişcădaga – la S.C. Carmeuse Holding S.A.

• la limita zonelor funcţionale a pietelor agroalimentare, într-un singur punct, respectiv Piaţa Obor din localitatea Hunedoara.

Tab.2.4. Valorile nivelului de zgomot – frecvenţă de măsurare lunarăoctombrie 2010

Nr. crt

Tipul de zona in care s-aefectuat masuratoarea

Val. admisa

dB

MediadB

MinimadB

Maxima

dB

Dep.dB

1. Hunedoara – Parc Central 45 62,4 55,1 72,8 17,42. Hunedoara – Piata Obor 65 70,9 48,7 85,6 5,93. Hunedoara – Parcare OE 2 90 73,2 53,8 88,94. Zlasti –Parcare Fabrica de var 65 61,2 50,7 89,45. Calan – str. Independentei categ.

tehn. IV ( de deservire locala )60 56,8 43,4 78,5

6. Deva – intersectia str. Oituz cu Eminescu (cat. tehnica II)

70 66,4 58,3 86,7

7. Deva – intersectie gara, str. de categ. tehn. I - magistrala

75-85 73,5 60,4 88,6

8. Deva - parcare Mall Piata 90 79,2 45,6 98,99. Deva – Cartier Micro 15 60 56,3 48,1 65,210. Deva – str. Gojdu - str cat. tehn. IV 60 53,8 44,6 72,311. Deva – Sc. Regina Maria 75 73,4 54,5 91,312. Deva – str. cat. tehn. IV ( de

deservire locala ) Aurel Vlaicu60 54,0 45,3 73,7

13. Paroseni – locuinte, str. Paroseni mina

50 68,0 42,9 82,6 18

14. Lupeni – locuinte, str.M.Viteazu nr.8 50 68,4 40,1 85,4 18,415. Barbateni – centru-str categ.II, Euro

Rink70 69,3 55,0 74,9

16. Petrosani Cartier Aeroport – locuinte, str. P- ta Dacia

50 76,6 63,8 90,1 26,6

17. Petrosani – Magistrală (str. categ. tehnica I)

75-85 69,1 45,5 90,0

18. Brad – Magistrala trafic greu (str.categ. tehnica I)

75-85 65,7 53,6 78,5

19. Brad – Magistrala (str. categ. tehnica I) vis a vis de Primarie

75-85 67,1 56,7 88,7

20. Hateg – Magistrala (str. categ. tehnica I)

75-85 66,3 54,3 85,2

21. Chiscadaga – la limita zonei functionale a S.C. Carmeuse S.A.

65 67,8 58,0 75,4 2,8

22. Chiscadaga – la limita zonei functionale a S.C. Carpatcement S.A.

65 64,1 51,2 79,8

20.

Tab.2.5. Valorile nivelului de zgomot – frecvenţă de măsurare săptămânală octombrie 2010

Nr. crt

Tipul de zona in care s-a

efectuat masuratoarea

Perioada Val. admis

aDB

MediaDB

MinimaDB

Maxima

DB

Dep.DB

1. Hunedoara – Magistrală

(str. categ. tehnică I)

04.10-10.10.2010 75-85

72,4 47,8 88,3

11.10.-17.10.2010

71,5 50,7 88,3

18.10-24.10.2010

77,4 43,1 85,8

25.10.-31.10.2010

74,0 43,2 90,7

2. Călan – Drumul Naţional

(Magistrală) INTERSECŢIE

04.10-10.10.2010 75-85

73,5 59,8 80,1

11.10.-17.10.2010

72,7 57,8 90,7

18.10-24.10.2010

69,8 53,4 86,2

25.10.-31.10.2010

67,0 56,8 76,1

3. Deva – variantă trafic rutier

04.10-10.10.2010 75-85

76,4 61,5 87,9

11.10.-17.10.2010

78,3 59,1 72,4

18.10-24.10.2010

72,9 51,7 84,5

25.10.-31.10.2010

71,2 55,9 81,4

4. Simeria – Magistrală (str.de categ. tehnica I)- vis a vis de biserica

04.10-10.10.2010 75-85

71,1 49,3 84,8

11.10.-17.10.2010

75,6 44,0 85,7

18.10-24.10.2010

70,2 44,3 83,7

25.10.-31.10.2010

79,8 55,6 92,3

5. Simeria locuinţe –S t r . A t e l i e r e l o r

( v i s a v i s d e m a g a z i n u l

P r o f i )

04.10-10.10.2010 50

64,7 48,0 79,7 14,7

11.10.-17.10.2010

54,8 43,2 73,0 4,8

18.10-24.10.2010

58,4 49,0 73,4 8,4

25.10.-31.10.2010

61,0 40,5 81,8 11,0

6.Sîntuhalm – Magistrală

(str. categ. tehnica I)vis a vis de Petrom

04.10-10.10.2010 75-85

74,8 53,9 89,2

11.10.-17.10.2010

76,5 54,8 82,0

18.10-24.10.2010

72,6 60,1 83,7

21.

25.10.-31.10.2010

74,2 54,9 89,3

JUDETUL TIMIŞ

In luna octombrie 2010 au fost efectuate masurari de acustica urbana la cererea unor societati si la solicitarea GNM. S-au facut determinari ale nivelului de zgomot echivalent Lech generat de activitatea unor societati, in conformitate cu prevederile STAS 6161/3-82 si STAS 10009-88, in zonele rezidentiale si industriale din municipiului Timisoara.

Tab.2.6. Masuratori de acustica urbana efectuate in urma solicitarilor :

Nr. Crt.

Zona Lech

[dBA]Lech MA

[dBA]1. HOLCIM (ROMANIA) S.A. 59,3 65,02. S.C. CONTINENTAL AUTOMOTIVE PRODUCTS

S.R.L. 62,865,0

3. S.C. CONTINENTAL AUTOMOTIVE PRODUCTS S.R.L. 63,1

65,0

Tab.2.7. Masuratori de acustica urbana efectuate la solicitarea GNM, in uma unor sesizari:

Nr. Crt.

Zona Lech

[dBA]Lech MA

[dBA]1. Timisoara, Str. M.Eminescu nr. 2 - CASA POLITEHNICII 57,4 50,02. Timisoara, Str. Damaschin Bojinca - KAUFLAND 56,1 50,0

S-au efectuat un numar de 5 determinari de acustica urbana in luna octombrie 2010.

S-au inregistrat depasiri ale limitei maxime admise in 2 puncte de masurare. La efectuarea acestor determinari s-a folosit sonometru de tip Bruel & Kjaer MEDIATOR 2238.

La nivelul Regiunii Vest, în luna octombrie 2010 s-au efectuat un număr de 87 măsurători lunare, inregistrandu-se 48 de depăşiri.Cea mai mare valoare inregistrată a fost de 98,9 dB, fiind înregistrată in judeţul Hunedoara.

Tab.2.8. Măsurători efectuate la nivel de Regiune Vest :

Nr. Crt

.Judeţul

Nr.măsură

tori

CMA(dB)

Nr. depăşiriMaxima

(dB)

45 50 60 65 70 7575-85

90

1 Arad 9 x x 9 98,1

2Caras

Severin32 x 32 95,4

3 Hunedoara 46 x x x x x x x x 7 98,9

4 Timis 0 0

22.

3. DETERMINĂRI ALE RADIOACTIVITĂŢII

JUDEŢUL ARAD

În cursul lunii octombrie 2010,în judeţul Arad s-au efectuat măsurători ale radioactivităţii betaglobale pentru aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, apă brută, apă potabilă, vegetaţie spontană şi sol necultivat. Valorile măsurate la determinările radioactivităţii sunt prezentate în tabelul următor.

Tab.nr.3.1.Valorile determinărilor radioactivităţii pentru luna octombrie 2010

Nr.crt

Factor de mediu

Media Minima Maxima

Nivel atenţionar

e

Data max

Obs.

1Aerosoli ora 7 (8) (Bq/m3)

6.23 0.95 ± 0.02 20.72 ± 0.41 10 2

2

Aerosoliora 13 (14)

(Bq/m3)

2.20 ± 0.05 0.47 ± 0.01 5.03 ± 0.10 10 16

3Depuneri(Bq/m2zi)

1.10 ± 0.16 0.47 ± 0.14 2.20 ± 0.21 200 28 Precip.

4Mureş

(Bq/mc)257.10 ± 45.23 151.20 ± 39.37 507.80 ± 56.94 2000 15 Sedim.

5Apă

potabilă(Bq/mc)

255.90 ± 45.49 142.00 ± 38.68 686.70 ± 63.91 1000 31

6

Doza abs.

(microGy/h)

0.091 0.086 0.100 0.250

7Vegetaţie( Bq/Kg)

208.24 ± 17.07 175.79 ± 16.89 246.94 ± 17.95 - 28

8Sol

(Bq/Kg)387.40 ± 34.37 249.11 ± 31.7 470.43 ± 34.7 - 1

Valorile s-au încadrat în limite normale. Valorile mai mari pentru depuneri şi aerosoli s-au datorat conditiilor meteo.

JUDEŢUL CARAŞ SEVERIN

Laboratorul de radioactivitate a efectuat măsurători ale radioactivităţii betaglobale pentru aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, apă brută şi apă potabilă.

Tab.nr.3.2. Centralizatorul statistic pentru luna octombrie 2010:

Nrcrt

Factorul demediu

UMValoare

Datamax.

Obs.

Medie Minim MaximAtenti-onare

1 Aerosoli Bq/m3 4.22 1.00 9.41 10 18

23.

Aspiratia 02-07

2Aerosoli

Aspiratia 08-13Bq/m3 2.14 0.59 6.22 10 16

3Depuneri

atmosfericeBq/m2

zi0.99 <0.80 2.13 200 27

4 Apa bruta Bq/ m3 <260 <240 320 2000 03

5 Apa potabila Bq/m3 <260 <240 <280 1000 26

6Debitul dozei gama

in aerμGy/h 0.102 0.089 0.139 0.250 09

7 Vegetaţie spontană Bq/Kg 170 <140+0.03 190+0.03 28 16-20%

8 Sol necultivat Bq/Kg 360 <310+0.06 410+0.06 01 15-19%

În luna octombrie nu s-au prelevat probe si s-a măsurat radioactivitatea betaglobală, pentru programul special.

JUDETUL HUNEDOARA Monitorizarea radioactivităţii mediului s-a realizat conform Ordinului MAPM nr. 338/2002, prin măsurători beta globale specifice a principalilor factori de mediu şi calcule de concentraţii ale izotopilor naturali radon şi toron. Monitorizarea s-a efectuat la Staţia de radioactivitate Deva, din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara – Serviciul Monitoring, Baze de Date şi Rapoarte, staţie ce face parte din Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (R.N.S.R.M.) a Ministerului Mediului. Valorile radioactivităţii principalilor factori de mediu determinate, în luna octombrie 2010, nu prezintă diferenţe semnificative în raport cu cele obţinute în luna anterioară şi sunt sub nivelul de atenţionare (conform Ordinului MAPM nr.338/2002) stabilit pentru fiecare factor de mediu în parte, diferenţele înregistrate fiind datorate evoluţiei factorilor meteorologici.

Tab.nr.3.3.: Valorile determinărilor radioactivităţii pentru luna octombrie 2010 in judeţul Hunedoara

Nrcrt

Factorul de mediu UM

ValoareDatamax.

Obs.

Medie Minim MaximAtenti

-onare

1Aerosoli

Aspiratia 02-07Bq/m3 3.34 0.34 6.75 10 12

2Aerosoli

Aspiratia 08-13Bq/m3 1.83 0.16 2.93 10 13

3Depuneri

atmosfericeBq/m2

zi0.62 0.35 1.50 200 12

4 Apa bruta Bq/ m3 506.6 185.1 1229.6 2000 20

5 Apa potabila Bq/m3 169.3 129.0 240.7 1000 28

6Debitul dozei gama

in aerμGy/h 0.084 0.075 0.109 0.250 30

7Vegetatie

spontanaBq/kg 225.9 175,1±17,7 249,2±22,1 21

8 Sol necultivat Bq/kg 534,1 390,7±39,8 766,2±60,6 29

24.

În concluzie, datele obţinute în urma executării programului standard dispus relevă că, în cursul lunii octombrie 2010, nu au fost depăşite limitele de atenţionare pentru factorii de mediu monitorizaţi, valorile obţinute fiind în limitele de variaţie ale fondului natural specific zonei de recoltare a probelor.

În ceea ce priveşte radioactivitatea artificială s-a constatat lipsa unor radionuclizi de viaţă lungă în principalii factori de mediu.

JUDEŢUL TIMIŞ

În luna octombrie 2010 in cadrul programului de supraveghere a radioactivităţii mediului s-au recoltat zilnic probe de aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, probe de apa bruta din canalul Bega, 1 proba de apa de suprafaţă din raul Timiş,o proba de apă de foraj din platforma meteo Timişoara.

Tab.nr.3.4. Valorile determinărilor radioactivităţii pentru luna octombrie 2010 in judeţul Timiş

Nrcrt

Factorul demediu

UMValoare

Data

max.

Obs.

Medie Minim MaximAtenti-onare

1Aerosoli

Aspiratia 02-07Bq/m3 8.10 2.30 15.1 10 15

2Aerosoli

Aspiratia 08-13Bq/m3 4.40 0.6 9.10 10 19

3Depuneri

atmosfericeBq/m2

zi1.90 1.10 3.70 200 16

4 Apa brutaBq/ m3 590 320 1410 2000 01

5 Apa potabila Bq/m3 590 400 950 1000 03

6Debitul dozei gama

in aerμGy/h 0.113 0.097 0.134 0.250 31

Din 16.10.2010s-au

reluat citirile /aparat defect

7 Vegetatie spontanaBq/kg

210 170 280 - 28

8 Sol necultivat Bq/kg 119 96 140 - 15

La nivelul Regiunii Vest, în luna octombrie, în cadrul programului de supraveghere a radioactivităţii mediului s-au efectuat măsurători asupra probelor de aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, apă brută, apă potabilă, şi determinări de doză gama absorbită în mediu.

Datele obţinute în urma executării programului standard dispus relevă că în cursul lunii octombrie 2010 nu au fost depăşite limitele de atenţionare pentru factorii de mediu monitorizaţi.

25.

Tab.nr.3.5.Valorile maxime înregistrate în luna octombrie 2010 in Regiunea Vest

Nr.Nr. CrtCrt

Factorul deFactorul demediumediu UMUM ValoareaValoarea

maximamaxima

Judetul inJudetul in care s-acare s-a

inregistratinregistrat

1Aerosoli atmosferici

Aspiratie 02-07Bq/m3 20.72 ± 0.41 AR

2Aerosoli atmosferici

Aspiratie 08-13Bq/m3 9.10 TM

3Depuneri

atmosfericeBq/m2*zi 3.70 TM

4 Apa bruta Bq/m3 1410 TM5 Apa potabila Bq/m3 950 TM6 Debit doza gamma μGy/h 0.139 CS7 Vegetatie spontana Bq/kg 280 TM8 Sol necultivat Bq/kg 766,2±60,6 HD

4. STAREA DE CALITATE A APELOR

4.1 APE DE SUPRAFAŢĂ

In luna octombrie , in regiunea Vest, aprecierea stadiului si evolutia calitatii apelor de suprafata s-a realizat prin urmarirea unui numar de 90 sectiuni de control de monitorizare a calitatii apelor. Rapoartele privind calitatea apelor de suprafata au fost intocmite de Directia Apelor in urma interpretarii analizelor de laborator, pe baza Ord. MMGA nr. 161/2006 armonizat cu practica de la nivelul Uniunii Europene în domeniul protecţiei calităţii apelor de suprafaţă curgătoare. Au fost monitorizate raurile:Judetul Arad: Crisul Alb, Mures si afluenti;Judetul Caras Severin: Timis, Barzava, Caras, Nera, Cerna, Dunare si afluenti;Judetul Hunedoara: Mures , Cris , Jiu Judetul Timis: Bega, Timis, Bega Veche si afluenti si Aranca.

JUDETUL ARAD

Râul Crişul AlbSupravegherea calităţii apelor de suprafaţă, efectuată de Direcţia Apelor Crişuri

Oradea în luna iulie 2010, în subbazinul Crişului Alb aferent judeţului Arad, s-a realizat prin 3 secţiuni de control amplasate pe cursul principal şi în 17 secţiuni de control amplasate pe cursuri secundare de apă.

Tabel. 4.1.1. Categorii de calitatea apei subbazinului Crisul Alb si Crisul Negru

Nr.crt.

Cursulde apă

Secţiunea de supraveghere

Categoria de calitate

RONutri-enţi

Salini-

tate

Polu-anţi

toxici

Alţi indica-

tori

Indicatori depăşiţi

1 Crişul Alb Gurahonţ I I I I -

26.

2 Crişul Alb Ineu I I I I I3 Crişul Alb Vărşand I I I I II4 Hălmăgel Sârbi I I I I II5 Sebiş Sebiş II I I I II

6 Gut Şicula III I I I -CBO5 = 7 mg/lCCOCr = 31 mg/l

7 Cigher Zărand II II I I -8 Matca Zărand - II - - -

9Canalul Morilor

Seleuş I I I I -

10Canalul Morilor

Vărşand III V III I II

CBO5 = 7.5 mg/lCCOCr = 28 mg/lN-NH4 = 9,06 mg/lN-NO2 = 0,144 mg/lP-PO4 = 2,54 mg/lNtot = 14,89 mg/lPtot = 3,09 mg/lRez. = 764 mg/l

Conform Ordinului MMGA nr.161/2006, calitatea râului Crişul Alb aferent judeţului Arad, este următoarea: după grupele de indicatori : regim de oxigen, nutrienţi, salinitate şi poluanţi toxici specifici de origine naturală se încadrează în clasa I-a de calitate, iar după grupa alţi indicatori chimici relevanţi se încadrează în clasa I-a de calitate pe un tronson de 157 km (lim. judeţ – cfl. Canalul Morilor) şi în clasa a II-a de calitate pe tronsonul de 3 km (cfl. Canalul Morilor – Vărşand, fr.).

Râul Mureş

Monitoringul calităţii apelor de suprafaţă cuprinde apele uzate evacuate de folosinţele de apă şi poluarea difuză dată de evacuările necontrolate ale apelor uzate provenite din diferite activităţi socio- economice.

Tabel nr. 4.1.2. Categorii de calitatea apei din bazinul Mures

Nr crt

Cursulde apă

Secţiunea de supravegher

eCategoria de calitate

Ordinul secţiunii

ROC2

Nutri-enţiC3

Salini-tateC4

Polu-anţi

toxiciC5

Alţi indica-

toriC6

General

1Mureş

Săvârşin Ord.I

II I I - III II

ŞoimoşOrd.I

I I II - II I/II

Amonte AradOrd.I

II I II - III II

27.

NădlacOrd.I

II I II I III II

2 C.Ier

Mureş Ord. II

IV IV III - II IV3 Mureş Mort IV V III - III IV4 Petriş II I I - III II

5Pârâul Mare

II IV I - II II

6 Fiac IV II I - III III7 Bârzava I I I - II I

Aprecierea calităţii apei râului Mureş se face pe clase de calitate, conform O.M. nr. 161/2006.

JUDETUL CARAS – SEVERIN

Reţeaua de supraveghere a calităţii apei (organizată la nivelul R.A. “Apele Române” - Exploatarea Reşiţa) cuprinde 32 secţiuni de control în flux lent şi o secţiune de control în flux rapid, Moldova, pe fluviul Dunărea. În luna octombrie 2010 în judeţ calitatea apei a fost urmărită în 13 secţiuni cu tip de program de supraveghere situate pe râurile interioare din judeţ.

Subsistemul a funcţionat corespunzător fiind realizate analizele programate de laboratorul de chimie, biologie şi microbiologie Reşiţa din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Reşiţa.

Încadrarea calităţii apei s-a făcut conform Ordinului 161/iunie 2006, armonizată cu practica de la nivelul Uniunii Europene în domeniul protecţiei calităţii apelor de suprafaţă curgătoare. Din analiza calitaţii globale a apei în secţiunile de supraveghere în flux lent, pe grupele reprezentative de indicatori de calitate: regimul de oxigen, nutrienţi, salinitate, poluanţi toxici specifici, alţi indicatori chimici relevanţi şi calitatea generală a cursului de apă reprezentând categoria de calitate cea mai defavorabilă a grupelor reprezentative, se poate trage concluzia ca în luna septembrie calitatea apei râurilor din judeţul Caraş-Severin a fost bună asigurându-se categoria de apă necesară funcţionării folosinţelor.

28.

În secţiunile monitorizate de pe râurile interioare Timiş şi afluenţi; Bârzava; Caraş şi afluenţi; Nera, Cerna şi afluenţii Dunării, calitatea apei se încadrează în limitele clasei I-II-a de calitate.

Substanţele periculoase relevante şi prioritare / prioritare periculoase ( metale dizolvate) au fost reprezentare de nichel, cupru, plumb.

Tabel 4.1.3. SITUAŢIA CALITĂŢII APEI în secţiunile de control în flux lent – octombrie 2010

29.

Nr.Crt

.

Cursul deApă

SecţiuneaRegimOxige

n

Nutrienţi

Salini-tate

Poluanti

toxicispeci

fici

Alti indic.

chimicirelevan

ti

Gen.

1 Pârâul Rece

Am.cf.Hididel

2 Timiş Sadova3 Timiş Av.cf.Potoc I I - - - I4 Bistra Am.cf.pârâul

Lupului

5Bistra Mărului

CrâşmaI I I I II II

6 Bistra Obreja I I - - - I7 Bârzava Crivaia8 Secul Am.cf.Bârzava9 Bârzava Moniom II II - I II II10 Bârzava Am.cf.Fizeş II II - I II II11 Caraş Caraşova12 Nermed Am.cf.Gelug13 Gârlişte Am.cf.Caraş I I - - - I14 Jitin Am.cf.Caraş I I - - - I15 Oraviţa Am.cf.Lişava I I - - - I16 Lişava Am.cf.Caraş I I - - - I17 Caraş Vărădia18 Ciclova Am. Ciclova

Română19 Nera Pătaş20 Prigor Am.loc.Putna21 Nera Bozovici22 Steier Am.cf.Miniş I I - - - I23 Miniş Am.cf.Tăria II I - - - II24 Beu Am. păstrăvăria

Bei25 Nera Sasca Montană I I I I II II26 Nera Naidăş27 Globul Am.cf. Slătinic28 Belareca Am.cf.Cerna29 Cerna Topleţ30 Valea

MareAm.priză captare Orșova

I I I I II II

31 Dragostele

Am.cf.Berzeasca

32 Valea Mare

Am.cf. Boşneag

În luna octombrie a fost monitorizată, prin flux rapid zilnic, calitatea apei în secţiunea Moldova pe fluviul Dunărea.

Din analiza concentraţiilor indicatorilor determinaţi, prin flux rapid zilnic: pH, oxigen dizolvat, cloruri şi substanţe organice exprimate în CCOMn/O2, se constată că toţi indicatorii analizaţi se încadrează în limitele clasei I-II a de calitate.

30.

Domeniul de variaţie a concentraţiilor măsurate în flux rapid:

Indicatori analizaţi UM minim maximpH Unit. de pH 7,4 7,9Oxigen dizolvat mg/l 8,1 9,6Cloruri mg/l 17,9 21,3CCOMn/O2 mg/l 3,5 4,3

JUDETUL HUNEDOARA

Din rapoartele transmise de Direcţiile Apelor Mureş, Criş şi Jiu, la nivelul judeţului Hunedoara în perioada octombrie 2010, calitatea apelor de suprafaţă se prezintă astfel:

Bazinul hidrografic Mureş:

Tabel 4.1.5 Calitatea apelor de suprafaţă în bazinul hidrografic MureşNr.crt.

Curs de apă/Secţiune

Clasa de calitate C2 RO(regimoxigen)

C3 RN( regim nutrienţi)

C4 S(Salinitate)

C5PT(poluanţi toxici specifici de origine naturală)

C6(alţiindicatorichimicirelevanţi)

SECŢIUNI MONITORING OPERAŢIONAL1. Mureş /Gelmar I I II - I2. Mureş /Branişca I II I - I

3. Oraştie /Costesti I I I - I4. Oraştie /Oraştie II I I - I5. Cerna/Toplita I I I - I6. Cerna /

SăntuhalmI II I - I

7. Strei/Baru I I I - I8. Strei / Petreni I I I - I9. Geoagiu/Balsa I I I - I10. Geoagiu /Geoagiu I I I I I11. Ardeu/Bozes I I II III I12. Certej /Bârsau I I IV V I13. Vaidei/am confl.

Mureş - II

- - -

14. Sacamas/Sacamas I I I - I15. Fornădia / am.

confl. Căian- II(N-

NO3 ) - - -

16. Bărbat / priza Hunedoara

I I I I I

17. Sibişel / priza Oraştie

- I - - -

18. Râul Mare / priza Deva

I I I I I

19. Boholt / Şoimuş I II II - I20. Galbena / Haţeg I I I - I

31.

21. Pestis/Nandru I I I - I22. Breazova/Zeicani I I I - I23. Zlata/Gura Zlata I I I - I

Bazinul hidrografic Criş:

Caracterizarea calităţii apelor curgătoare de suprafaţă din bazinul hidrografic Crişuri, aferente judeţului Hunedoara, pe luna octombrie 2010 este prezentată în tabelul următor:

Tabel nr. 4.1.6. Calitatea apelor de suprafaţă în bazinul hidrografic Crişuri

Nr. crt.

Cursul de apă

Secţiunea desupraveghere

Categoria de calitate Indicatori caracteristiciRO Nutrienţi Salini-

tate Poluanţi toxicispecifici

Alţi indicatorirelevanţi

1. Crişul Alb Dragu-Brad I I I I2. Crişul Alb Crişcior I I I I II -3. Crişul Alb Baia de Criş I I I I I -4. Rabiţa Am.Rabiţa I I I I - -5. V.Znil Capt.Baia de

CrişII I I I II -

• bazinul hidrografic Jiu:Activitatea de gospodărire a apelor presupune supravegherea şi protecţia calităţii

apelor prin stabilirea indicatorilor fizico-chimici şi biologici ai apelor de suprafaţă, subterane, lacuri de acumulare, ape uzate şi interpretarea lor conform Normativului nr. 161/16.02.2006 privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă, în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă şi a prevederilor înscrise în acordurile şi autorizaţiile de gospodărire a apelor.

Având în vedere Programul Unitar al Activităţii de Gospodărire a Apelor în luna octombrie 2010, Laboratorul de calitatea apei - Sistemul Hidrotehnic Petroşani, a prelevat şi prelucrat 36 probe de apă care au însumat 448 indicatori din care:

Ape de suprafaţă: – 12 probe de apă, însumând 202 analize fizico-chimice la apele de suprafaţă, la care s-a urmărit regimul de oxigen, gradul de mineralizare şi nutrienţii. Calitatea apei în secţiunile monitorizate se încadrează în clasa I-a de calitate, conform Normativului nr. 161/16.02.2006, privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă, în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.

Tabel nr. 4.1.7. Calitatea apelor de suprafaţă în b.h. Jiu

Nr.crt. Curs de apă Secţiunea de control R.O. G.M. Nutrienţi Clasa generală

1. Jiul de Est Livezeni I I I I2. Jiul de Vest Iscroni I I I I3. Jiul de Est Petroşani I I I I4. Taia amonte priza I I I I5. Jieţ amonte priza I I I I6. Polatişte amonte priza I I I I7. Izvorul amonte priza I I I I

32.

8. Buta amonte priza I I I I9. Buta aval priza I I I I10. Jiul de Vest aval confluenţă Braia I I I I11. Jiul de Vest aval confluenţă Rostoveanu I I I I12. Jiul de Eest Amonte loc. Cimpa I I I I

Lacuri de acumulare:- 2 probe de apă însumând 42 analize fizico-chimice pentru lacul Valea de Peşti la

secţiunea: priză şi mijloc lac. Din punct de vedere fizico-chimic, lacul Valea de Peşti se încadrează în categoria lacurilor oligotrofe.

JUDETUL TIMIS 1.Calitatea globală a apelor înregistrată în secţiunile de monitoring din subsistemul de supraveghere flux lent In luna octombrie în judeţ au fost în urmărire un număr de 20 secţiuni de monitorizare a calităţii apelor. Subsistemul a funcţionat corespunzător fiind realizate analizele programate de laboratorul de chimie, biologie şi microbiologie al A.B.A. Banat.

Încadrarea calităţii apei s-a facut conform Ordinului 161/iunie 2006, armonizată cu practica de la Nivelul Uniunii Europene în domeniul protecţiei calităţii apelor de suprafaţă curgătoare. Din analiza calitatii globale a apei în secţiunile de supraveghere în flux lent, situaţie prezentată în anexa la material pe grupele reprezentative de indicatori de calitate: regimul de oxigen, nutrienţi, salinitate, poluanţi toxici specifici, alţi indicatori relevanţi şi calitatea globală a cursului de apă reprezentând categoria de calitate cea mai defavorabilă a grupelor reprezentative, se poate trage concluzia ca în luna august calitatea apei râurilor din judeţul Timiş s-a încadrat în clasele de calitate I-V ( clasa IV şi V s-a înregistrat mai ales pe afluenţi din cauza debitelor reduse şi a temperaturilor ridicate la apă şi aer).

În secţiunile de supraveghere de pe :- râul Bega şi afluenţi- calitatea apei pe râul Bega a fost monitorizat în secţiunile

Balinţ şi Amonte Timişoara şi s-a încadrat în clasa I -a de calitate. În secţiunea Otelec tot pe râul Bega, calitatea apei s-a încadrat în limitele clasei a III-a, din cauza indicatorilor aferenţi grupei nutrienţi .

- râul Timiş şi afluenţi - calitatea apei s-a încadrat în clasa I-V-a de calitate, cu depăşire pe afluenţi -Şurgani ( clasa a V-a) la regim de oxigen şi nutrienţi .

Calitatea râului Bârzava s-a încadrat în limitele clasei a II-a, la fel ca Moraviţa.

- râul Bega Veche şi afluenţi - calitatea apei în secţiunile monitorizate s-a incadrat în limitele clasei a II- a de calitate.

- râul Aranca - în secţiunile amonte Sânnicolau Mare şi Valcani, apa s- a încadrat în clasa a II-a, respectiv a III-a de calitate cu depăşiri la regim de oxigen .

Substanţele periculoase relevante şi prioritare / prioritare periculoase ( metale dizolvate) au fost reprezentare de cupru, nichel şi plumb.

33.

2.Stadiul calitaţii apei râurilor Bega şi Aranca în secţiunile de supraveghere din subsistemul flux rapid zilnic

În luna octombrie calitatea apei a fost urmarită prin fluxul informaţional rapid în urmatoarele secţiuni de supraveghere : - Otelec pe râul Bega - Dudeşti (Valcani) pe râul Aranca

Flux rapid zilnic în secţiunea Otelec pe râul Bega Indicatorii de calitate monitorizaţi zilnic (pH, cloruri, CCOMn/O2, NH4) au avut în general valori care s-au încadrat în limitele clasei a II-a de calitate excepţie amoniu care s-a încadrat în limitele clasei a IV-a.Oxigenul dizolvat determinat în luna octombrie a avut valori cuprinse între 2,96-6,93 mg/l .

Fluxul rapid zilnic în secţiunea Dudeştii Vechi (Valcani) pe râul Aranca Indicatorii de calitate monitorizaţi (pH, oxigen dizolvat , substanţe organice) au valori care se încadrează în limitele clasei a II-III- a de calitate, cu excepţia conţinutul de oxigen dizolvat care s-a situat în limite clasei a III-IV-a (4,30-6,30 mg/l). Consumul chimic de oxigen s-a situat in limitele 7,10-12,30 mg/l . Canalul Aranca este folosit, în prezent în principal ca receptor pentru apele uzate din zona agroindustrială Sânnicolau Mare şi zootehnie cât şi pentru colectarea apelor din canalele de desecare din bazinul hidrografic Mureş - Aranca.

Tabel 4.1.8. Situaţia calităţii apei în secţiunile de control în flux lent din judeţul Timiş pe luna octombrie 2010

34.

Nr.Crt.

Cursul deApă Secţiunea

RegimOxige

n

Nutrienţi Salinitat

e

Poluanţi toxici specifi

ci

Alţi ind. Chimicirelevanţ

i

General

1 Bega Luncani2 Hăuzeasca Am.loc.Fârdea3 Cladova Am.loc. Cladova 4 Bega Balinţ I - - - - I5 Săraz Loc. Saceni6 Biniş Coştei –Ţipari7 Bega Am.Timişoara I I I I I I8 Bega Otelec II III I I II III9 Bega

VechePişchia

10 Apa Mare Av.cf.Slatina II II - - - II11 Apa Mare Becicherecu Mic II I - - - II12 Bega

VecheSânmihaiu German

II II - - - II

13 Bega Veche

Cenei II II - I - II

14 Nădrag Am.cf.Timiş15 Spaia Am.cf.Timiş II II - - - II16 Timiş Lugoj II I I II I II17 Timiş Am.cf.Timişana I II - - - II18 Şurgani Chevereş III V - - - V19 Pogăniş Otveşti II I - - - II20 Timiş Şag I I - - - I21 Lanca

BirdaAm.loc.Ghilad II II - - - II

22 Timiş Grăniceri II II I I I II23 Moraviţa Moraviţa II I - - - II24 Birdanca Am.cf.Bârzava II II - II - II25 Bârzava Partoş II I - I I II26 Aranca Am.Sânnicolau II I - I - II27 Aranca Valcani III II - I - III

In luna octombrie pe cursurile de apă din judeţul Timiş, au fost asigurate clasele necesare de calitate atât la prizele de alimentare cu apă în scop potabil de la Timişoara, Lugoj cât şi la prizele altor categorii de folosinţe.

4.2 APE UZATE

JUDETUL ARAD

35.

S-au analizat apele uzate de la mai multe staţii de epurare (aflate în evidenţa monitoringului SGA Arad), amplasate în judeţul Arad, cu evacuare în emisari naturali. Datele sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel 4.2.1. Ape uzate – indicatori depasiti luna octombrie 2010

UnitateaLocalitatea şi

frecvenţaReceptor Activitatea

Indicatoridepăşiţi

SCCompania de Apă Arad SA

Arad S.E. (lunar)

Mureş Apă canal populaţie Nu sunt depăşiri

Pecica S.E. (o dată la 2 luni)

Mureş Apă canal populaţie

Zona Ind. NV S.E. Arad(lunar)

Mureş Mort Mureş

Producţie în domeniul industriei alimentare

NH4+, detergenţi

Lipova(lunar)

(o dată la 2 luni)

(o dată la 2 luni)

Mureş Apă canal populaţie

Evacuare S.E.Nu sunt depăşiri

Evacuare 1:

Evacuare 2

Nădlac S.E. Mureş Apă canal populaţieEvacuare S.E. NH4

+

Curtici S.E.(o dată la 2 luni)

Mureş Apă canal populaţie Nu sunt depăşiri

CAI CURTICICurtici(o dată la 2 luni)

CanalDesecare

Fermă zootehnică

CET HIDROCARBURI

Arad(lunar) Mureş

Producţie energie electrică şi termică

Nu sunt depăşiri

SC ASTRA VAGOANE SA

Arad(lunar)

Canal Mureşel

Construcţia şi repararea materialului rulant (vagoane marfă)

S.C. APEMIN BAI LIPOVA

Lipova(semestrial)

Mureş Industrie alimentară

JUDETUL CARAS –SEVERIN

În luna octombrie 2010 s-au făcut analize chimice, conform programului de activitate, la următoarele surse de poluare: SC Plastomet SA Resita, SC UCMR Resita (4 evacuări), ECA Doman, SC Marmosim SA Simeria – PL cariera Ruschita, SC Avia Agrobanat SRL Bocsa, SC Food SRL Bocsa si SC Collini SRL Bocsa. Din interpretarea rezultatelor ( conf. NTPA-001 - privind limitele de încărcare cu poluanţi ale apelor uzate evacuate în resursele de apă şi a NTPA-002 – limitele admisibile ale apelor uzate evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor) se constată depăşiri ale concentraţiilor indicatorilor analizaţi, după cum urmează: Tabelul 4.2.2. – Ape uzate indicatori depasiti

Unitatea Localitatea Receptor Profil / activ.Indicatori depăşiţi ( mg/l)

SC Avia Bocsa Bârzava Crestere CBO5 – 1,25 ori36.

Agrobanat intensivă păsări Amoniu – 1,26 ori

C Food Bocsa BârzavaCrestere intensivă păsări

Amoniu – 1,96 ori

Au fost efectuate, în regim de prestări servicii, determinări pentru SC Mobirom SA Caransebes, totalizând 5 determinări.

JUDETUL HUNEDOARA

Din rapoartele transmise de Direcţiile Apelor Mureş, Criş şi Jiu, la nivelul judeţului Hunedoara în perioada octombrie 2010, situaţia apelor uzate este următoarea:

Bazinul hidrografic Mureş: Au fost verificate 14 unităţi, la care s-au efectuat analize de control la indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate. Depasirile valorilor maxim admise ale indicatorilor de calitate determinaţi pentru apele uzate evacuate în receptori, sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 4.2.3. Principalele surse de poluare în bazinul hidrografic Mureş

Nr. crt.

Unitatea Loc./Jud. Receptor Profil/activ. Indicatori depăşiţi(val.analizată/val.admisă)mg/l

1. S.C.Apa Prod SA Deva, CO GEOAGIU-PL Certej

Deva/Hunedoara

r. Mures Epurare ape uzate orăşeneşti

• evacuare canalAmoniu 38,04/30

2. DGASPC Paclisa

Paclisa/Hunedoara

Pr.Carlete

Asistenţa socială

• evacuare st.epurare Amoniu 4,569/3

3. SC REFRACERAM SA

Baru/Hunedoara

r.Strei Fabricare materiale refractare

• evacuare decantorSuspensii 109/60

Bazinul hidrografic Criş:

Tabelul nr. 4.2.4. Principalele surse de poluare în bazinul hidrografic CrisNr. crt.


1. S.C.Apa Prod SA Deva suc. Brad

Brad/Hunedoara

Crişul Alb Gospodărire locală

• evacuare st. epurareCBO5 370/300NH4 44,31/30Fosfor total 6,65/5

2. Unitatea medico-socială Baia de Criş

Baia de Criş/Hunedoara

Crişul Alb Spital Suspensii 91/60Azot total 60,66/15Fosfor total 4,5/2

37.

3. Consiliul local Vaţa

Vaţa/Hunedoara

Crişul Alb Gospodărire locală

CCO-Cr 211/125CBO5 130/50Azot total 15,66/15

Bazinul hidrografic Jiu:S-au recoltat 22 probe însumând 204 analize fizico-chimice la apele uzate evacuate

de surse de poluare. Numărul prelevărilor de probe pe luna octombrie variază între 1-2 în funcţie de încadrarea apei evacuate şi debitul evacuat.

În luna octombrie 2010 au existat surse de poluare care au evacuat ape uzate necorespunzătoare în receptor.Tabelul nr. 4.2.5. Principalele surse de poluare în bazinul hidrografic Jiu

Nr. crt.


1. S.C.ASVJ Petroşani St. LoncaBlocuri

Petrila/Hunedoara

Jiul de Est

Epurare apa orăşenească

• evacuare st. epurareNH4 2,28

5.STAREA CALITATII SOLULUI

În cursul lunii octombrie 2010, nu au fost efectuate analize de sol de catre nici o agentie judeteana .

38.

6.GESTIUNEA DESEURILOR

În tabelul de mai jos se redă situaţia cantităţilor de deşeuri generate, colectate, valorificate şi eliminate în octombrie 2010 , în Regiunea Vest.

Nr.crt.

APM Denumire material stoc/ t Cantitate / tone

Stoc/ tone

sept.. 2010 colectată valorificată eliminată oct.-10

REGIUNEA 5 Vest TIMIŞOARA

1 Arad

1. Deşeuri municipale 0 13423.22 38.63 13384.59 0

2. Sticlă 12.71 1.63 0 0 14.34

3. PET 19.18 14.26 10.94 0 22.5

4. PE 46.71 49.5 36.92 9.24 50.05

5. Hârtie/carton 225.72 1126.73 950.85 20 381.6

6. Uleiuri uzate 7.43 20.47 19.63 0 8.27

7. PCB/PCT 0 0 0 0 0

8. Acumulatori auto 57.62 122.24 132.5 0 47.36

9. Anvelope uzate 131.8 335.24 317.5 0 149.54

Deşeuri lemnoase total, din care 757.36 1499.42 1678.88 0 577.9

10. rumeguş 334.47 456.28 505.65 0 285.1

11. alte deşeuri lemnoase 422.89 1043.14 1173.23 0 292.8

12. Deşeuri spitaliceşti 0 10.83 0 10.83 0

13. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 14.73 49 61 0 2.73

14. Deşeuri textile 0 147.36 0 147.36 0

2 Caraş-Severin

1. Deşeuri municipale 0 11425.18 11425.18 0

2. Sticlă 38.42 1.4 0 39.82

3. PET 22.322 63.88 70.3 15.902

4. PE 16.609 10.1 11 15.709

5. Hârtie/carton 0 63.04 63.04 0

6. Uleiuri uzate 54.809 43.134 3.16 55.18 39.603

7. PCB/PCT 0 0

8. Acumulatori auto 41.898 4.61 1.36 45.148

9. Anvelope uzate 74.35 0.58 0 74.93

Deşeuri lemnoase total, din care 751.319 948.889 1008.511 691.697

10. rumeguş 508.094 409.884 427.357 490.621

11. alte deşeuri lemnoase 243.225 539.005 581.154 201.076

12. Deşeuri spitaliceşti 0 4.735 4.735 0

13. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 2.923 4.268 7.043 0.148

14. Deşeuri textile 2.99 0.11 3.1

3 Hunedoara


2. Sticlă 25.3 48 63.3 10

3. PET 32.576 46.071 29.211 49.436

4. PE 128.261 98.658 123.414 103.505

5. Hârtie/carton 455.245 943.576 1163.152 235.669

6. Uleiuri uzate 51.175 0.74 6.34 45.575

7. PCB/PCT 0 0

8. Acumulatori auto 47.993 22.42 32.5 37.913

9. Anvelope uzate 2035.736 839.02 318.8 2555.956

Deşeuri lemnoase total, din care 6398.864 6583.174 6486.138 6495.9

10. rumeguş 3230.08 2544.814 2415.769 3359.125

11. alte deşeuri lemnoase 3168.784 4038.36 4070.369 3136.775


13. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 14.833 2.578 8.046 9.365

14. Deşeuri textile 0 0

4 Timiş 1. Deşeuri municipale 169606 20384 3169 7746 179075

2. Sticlă 438.1 2.9 0 0 441

3. PET 165.72 37.66 45.2 0 158.18

4. PE 307.12 110.08 69.08 0 348.12

5. Hârtie/carton 526.042 1042.86 1011.46 0 557.442

6. Uleiuri uzate 64.41 20.515 47.655 0 37.27

7. PCB/PCT 0 0 0 0 0


9. Anvelope uzate 418.098 75.28 75.28 0 418.098


10. rumeguş 652.5 335.562 468.827 0 519.235



13. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 186.057 20.76 23.8 0 183.017

14. Deşeuri textile 140.434 13.949 26.638 0 127.745


TOTAL REGIUNE

2. Sticlă 514.53 53.93 63.3 0 505.16

3. PET 239.798 161.871 155.651 0 246.018

4. PE 498.7 268.338 240.414 9.24 517.384

5. Hârtie/carton 1207.007 3176.206 3188.502 20 1174.711

6. Uleiuri uzate 177.824 84.859 76.785 55.18 130.718

7. PCB/PCT 0 0 0 0 0


9. Anvelope uzate 2659.984 1250.12 711.58 0 3198.524


10. rumeguş 4725.144 3746.54 3817.603 0 4654.081



13. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 218.543 76.606 99.889 0 195.26

14. Deşeuri textile 143.424 161.419 26.638 147.36 130.845

7. Conservarea naturii si a diversitatii biologice

JUDETUL ARAD

In cursul lunii octombrie, in cadrul Compartimentului Protectia Naturii, Protectie Sol, Subsol, Biosecuritate, s-au realizat urmatoarele deplasari:

- 12.10.2010 control tematic impreuna cu reprezentantii GNM – CJ Arad, in ariile naturale protejate „Rezervatia Runcu Grosi” si „Rezervatia Punctul Fosilifer Monorostia”;

-13.10.2010 control tematic impreuna cu reprezentantii GNM – CJ Arad, in ariile naturale protejate „Rezervatia Dosul Laurului” si „Rezervatia Baltile Gurahont”;

- 27.10.2010 verficare amplasament localitatea Vinga.Alte activitati desfasurate:- s-au emis 2 puncte de vedere catre compartimentul A.C.C., din cadrul A.P.M. Arad;

punctele de vedere, identifica daca, locatia activitatii, care se supune, obligatiilor de mediu, se afla pe raza ori in vecinatatea unei arii naturale protejate, declarata prin acte normative in vigoare, la documentatiile înregistrate la sediul APM Arad.

- S-au intocmit 5 raportari: - 2 catre Prefectura si MBDR referitoare la activitatea lunara din cadrul

compartimentului, - 1 raportare catre ARPM Timisoara referitoare la fisa judetului,

- 1 raportare catre ACC, referitoare la actele emise de catre PNPSSB in conformitate cu Ordinul nr. 135/2010,

- 1 raportare catre ACC, referitoare la evaluarea adecvata.- S-au întocmit 13 adrese:

- 2 adrese catre Primaria Savarsin si Primaria Misca, referitoare la convocarea comisiei de constatare si evaluare a pagubelor produse la culturile agricole; - 1 catre ARPM Timis, referitoare la situatia gradinilor zoologice din judet;

- 4 adrese catre: Consiliul Judetean Arad, Primaria Petris, Primaria Savarsin si catre ANAR (Administratia Bazinala de Apa Crisuri), referitoare la informatii despre ariile naturale protejate/siturile Natura 2000 din judetul Arad;

- 3 adrese catre: Societatea Agricola Optima (loc. Sanmartin) SC Autoservice Nelu SRL si catre PFA Nelagro referitoare la acceptul pentru arderea miristilor;

- 1 adresa catre Directia de Sanatate Publica Arad, referitoare la informatii despre existenta zonelor din judetul Arad, unde solurile sunt poluate chimic si microbilogic;

- 2 adrese catre ANPM, referitoare la datele de contact ale persoanelor precum si confirmarea de participare la cursul de instruire „Stabilirea Registrului National Integrat al speciilor de flora, fauna salbatica si al habitatelor naturale de interes comunitar din Romania”.

JUDETUL CARAS – SEVERIN

Activitatile desfasurate in luna octombrie: - s-a realizat un control la Gradina Zoologica ”Ion Crisan” din Resita.

- angajatii Biroului Protectia Naturii, au participat la CAT pentru lucrarile: PUZ Parc Eolian Potoc, Cariera calcare Bozovici, Cariera roci granitice Crusovita – comuna Sichevita si s-au analizat documentaţiile aferente;

- intalnire de lucru cu administratorii ariilor protejate din judet cu privire la aplicarea Ordinului 135/2010 cu privire la procedura de reglementare in siturile Natura 2000;

- reabilitare drumuri agricole Oravita; - intocmire harti GIS pentru parcelele silvice situate in situri;

- analiza documentatii si introducere in programul GIS pentru: Centrale hidroelectrice de mica putere situate in bazinul raului Bistra (sat Bucova) si amenajare hidroelectrica Bistra Marului, comuna Zavoi.

- s-a participat la instruirea “Specii de flora/fauna salbatica si habitate naturale de interes comunitar in cadrul Registrului National Integrat” avand drept scop instruirea privind utilizarea aplicatiilor web - a doua sesiune octombrie 2010.

- participare in cadrul Grupului de Actiune Locala ,,Clisura Dunarii", pentru prezentarea obiectivelor proiectului ,,Conservarea acvelei tipatoare mici in Romania", in cadrul proiectului LIFE-Primaria Berzasca.

JUDETUL HUNEDOARA

In perioada 01.X.2010 – 31.X.2010 s-au efectuat 5 controale in teren:- Arboretumul Simeria: arborii doborati de vant si uscati nu au fost extrasi din parc,

urmand ca acest lucru sa se faca pana la sfarsitul anului. In pepiniera exista 91 de specii de arbori si arbusti (rasinoase si foioase) care vor fi plantate.

- Padurea Chizid: fata de anul 2009 nu s-a observat o crestere a intensitatii atacului de ipide la specia pin, dar s-a constatat o regenerare naturala a gorunului in proportie de 35% din suprafata ocupata de aceasta specie;

- Gradina Zoologica Hunedoara : starea de sanatate a celor 97 de exemplare din 18 specii este buna, gradina zoologica are un singur amplasament autorizat.

- Paleofauna Reptiliana Tustea: in cursul anului curent nu au mai fost echipe de cercetatori in rezervatie.

- Rezervatia Boholt: in zona rezervatiei nu s-au constatat activitati antropice şi nici depozitari de deseuri.

JUDETUL TIMIS

In luna Octombrie 2010, nu au fost semnalate sau constatate actiuni cu impact negativ asupra integritatii ariilor naturale protejate mai sus mentionate.

Activitati desfasurate in luna aceasta::- s-au analizat documentatii in cadrul procedurii de emitere a acordului de mediu

pentru stabilirea necesitatii demararii procedurii de evaluare adecvata.- s-au emis 7 referate tehnice de specialitate privind integrarea aspectelor de

biodiversitate in etapele de reglementare pentru diferite obiective si deplasari in teren pentru verificarea amplasamentului.

- monitorizarea starii de conservare a ariilor naturale protejate din judet;- s-au emis 2 autorizatii de mediu in baza Ordinului 410/2008, pentru activitatea de

vanatoare;- participare - Instruire proiect FT 19343.04.03 – „Asistenta pentru stabilirea

Registrului National Integrat al speciilor de flora, fauna salbatica si al habitatelor naturale de interes comunitar din Romania”- Curs – Date de intrare in gestionarea/intretinerea RNI avand drept scop instruirea privind utilizarea aplicatiilor web dezvoltate in cadrul proiectului;

- participare la consultarea publica pe tema Paduri cu Valoare Ridicata de Conservare, organizata la sediul DS Timis;

- solicitarea si centralizarea datelor primite de la administratiile gradinilor zoologice din judetul Timis, si intocmirea raportarii catre ANPM privind actualizarea fiselor de evidenta ale gradinilor zoologice, in conformitate cu ORD nr. 755/2007.

In concluzie, mentionam ca in Regiunea Vest, in luna octombrie s-au efectuat un numar de 9 controale in ariile protejate si in afara ariilor protejate. S-au eliberat 2 autorizatii de mediu, pentru vanatoare.

8. Poluari accidentale

In cursul lunii octombrie 2010, pe raza judetului Hunedoara, s-a produs o poluare accidentala in Orastie, prin deversarea de produse petroliere (pacura) pe sol, in urma manevrarii necorespunzatoare a unei cisterne de catre angajatii S.C. Sepe Instalcom S.R.L. Orastie, in apropierea unei guri de deversare ape pluviale, prin care pacura s-a scurs in Canalul Morii, ajungand in raul Orastie.

Societatii S.C. Sepe Instalcom S.R.L. Orastie i s-a aplicat de catre Comisariatul Judetean Hunedoara al Garzii Nationale de Mediu amenda contraventionala in valoare de 50000 lei pentru poluarea produsa pe raul Orastie.

raport privind starea mediului in regiunea vest – …arpmtm.anpm.ro/files/arpm timisoara/calitatea...

Documents