raport la studiu de evaluare a impactului ...arpmtm.anpm.ro/files/arpm...

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI – SC AVI 2000 SRL

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTAREPENTRU ECOLOGIE INDUSTRIALĂ – ECOIND – SUCURSALA

TIMISOARA

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

PENTRU PROIECTUL EXTINDEREA CAPACITATII CU 35.000 LOCURI LA FERMA DE GAINI OUATOARE SC AVI 2000

SRL GIARMATA

Beneficiar: SC AVI 2000 SRL

- 2 0 1 2 –

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PENTRU PROIECTUL

EXTINDEREA CAPACITATII CU 35.000 LOCURI LA FERMA DE GAINI OUATOARE SC AVI 2000 SRL GIARMATA

0 | INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA


DIRECTOR,

Chim. Margareta NICOLAU

Coordonator INCD ECOIND SucursalaTimişoara, Ing. Ladislau ANDRES

Responsabil contract,

Ing. Valeria NICORESCU

Colectiv de lucru

Ing. Ladislau ANDRES

0. BAZELE LEGALE ALE LUCRĂRII

In baza CONTRACTULUI AL 2713/2011, încheiat între SC AVI 2000 SRL

Giarmata şi INCD ECOIND BUCUREŞTI - SUCURSALA TIMIŞOARA, se prevede

întocmirea documentaţiei de obţinere a acordului integrat de mediu pentru investiţia –



EXTINDEREA CAPACITATII CU 35.000 LOCURI LA FERMA DE GAINI OUATOARE SC AVI 2000 SRL GIARMATA, JUD. TIMIŞ.

RAPORTUL LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

este întocmit in conformitate cu Legea 265/2006 privind protecţia mediului cu modificarile

si completarile ulterioare, HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte

publice şi private asupra mediului, pe baza metodologiei impuse de OM 863/2002 privind

aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a

impactului asupra mediului - Partea II si in baza Adresei nr. 6525/25.08.2011 emisa de

ARPM Timisoara.

INCD ECOIND este abilitată de Ministerul Mediului şi Gospodăriei Apelor pentru

elaborarea rapoartelor privind impactul asupra mediului conform CERTIFICATULUI DE

ATESTARE din 24.11.2009 (poziţia 79 din Registrul Naţional al elaboratorilor de studii

pentru protecţia mediului).

Sursele de informare care stau la baza elaborării lucrării sunt:

- documente şi informaţii furnizate de beneficiar – date tehnice ale instalatiei,

elemente de proiectare si alimentare cu utilitati, Memoriu Tehnic depus la

ARPM Timisoara;

- informaţii culese pe teren cu ocazia derulării investigaţiilor.

1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. Informaţii despre titularul proiectului- Numele companiei: SC AVI 2000 SRL Giarmata

- Adresa sediu: localitatea Giarmata, Calea Lipovei km 9, Ferma 3+4, jud. Timis2 | INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA


- Tel/fax: 0256 369476

- persoane de contact: Administrator: Aurel FLONTA, tel: 0745613854

1.2. Informaţii despre autorul testat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la acest studiu

INCD ECOIND Sucursala Timişoara, Piaţa Regina Maria, nr. 1, Timisoara

Persoană de contact – ing. Ladislau ANDRES – Coordonator INCD ECOIND

TIMISOARA, tel./fax. 0256 220369.

1.3. Denumirea proiectului

EXTINDEREA CAPACITATII CU 35.000 LOCURI LA FERMA DE GAINI OUATOARE SC AVI 2000 SRL GIARMATA

Proiectul isi propune cresterea capacitatii fermei avicole SC AVI 2000 SRL,

existente pe amplasamentul din raza comunei Giarmata, de la 35 000 locuri la

70 000 locuri de gaini ouatoare.

Activitati/instalatii existente pe amplasament

Pe ampasamentul unitatii SC AVI 2000 SRL se realizeaza cresterea gainilor

pentru oua de consum in doua blocuri, blocurile 11 si 12. Se utilizeaza tehnologia de

crestere la sol a gainilor ouatoare.

1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia

Proiectul consta in:

► Amenajarea a 2 blocuri (nr. 5 si nr. 6) in vederea popularii cu pasari ouatoare. Cele 2 blocuri sunt identice intre ele dar si cu blocurile 11 si 12 care



functioneaza in prezent si vor utiliza toate aceeasi tehnologie de crestere la sol a gainilor

de oua de consum.

Fiecare bloc este amenajat pe doua nivele (P+E) cu suprafata utila de 972 mp/nivel

(hala), respectiv 1 944 mp/bloc. Utilizand o densitate medie de 9 pasari/mp rezulta

urmatoarele capacitati:

- capacitatea maxima existenta = 35 000 locuri

- capacitatea maxima propusa pentru extindere = 35 000 locuri

- capacitatea finala a fermei (dupa extindere) va fi de 70 000 locuri. Prin aceasta extindere de 100% a capacitatii unitatea depaseste pragul de 40 000

capete prevazut in Anexa nr. 1 din OUG nr. 152/2005 si devine unitate IPPC.

► Amenajarea halei nr. 4 ca depozit pentru oua in locul actualului depozit din hala nr.1.

Justificarea necesitatii proiectuluiNecesitatea proiectului deriva si se justifica prin nevoia de dezvoltare a activitatii,

prin cresterea capacitatii de productie in conditiile in care amplasamentul permite acest

lucru:

- exista spatii de productie nefolosite rezultate din incetarea activitatii fostei ferme

avicole;

- infrastructura de alimentare cu utilitati de pe amplasament permite extinderea

activitatii

In aceste conditii, cu eforturi investitionale nu prea mari se poate mari capacitatea

de productie si implementa totodata tehnologiile de crestere a pasarilor conforme cu

legislatia din domeniu, inclusiv cea de protectie a mediului.

Executia proiectului de extindere capacitate nu implica lucrari de constructii/montaj,

motiv pentru care nu este necesar certificat de urbanism si autorizatie de constructie.

Perioada de execuţie propusă pentru lucrarile de amenajare este de 6 luni in

masura posibilitatii de finantare corespunzatoare a investitiei.

Elemente specifice caracteristice proiectului propus

Lucrarile de executie care fac obiectul prezentului proiect se refera la:



- amenajarea blocurilor 5 si 6 ca spatii de productie pentru cresterea la sol a

gainilor;

- amenajarea blocului 4 ca depozit pentru oua

Aceste lucrari sunt:

♦ demontarea si eliminarea bateriilor de custi existente in hala nr. 5 (hala nr. 6 este

goala)

♦ zidirea orificiilor laterale ale vechiului sistem de ventilatie

♦ executarea sistemului de ventilatie a fiecarei hale constand in:

- realizarea deschizaturilor laterale (de forma paralelipipedica) si montarea

geamurilor pentru admisia naturala a aerului – gemulete cu dimensiunile de 615x 325 mm

in nr. de 22 buc/latura si nivel (44 gemulete/nivel, respectiv 88 gemulete/bloc)

- executarea orificiilor circulare si montarea ventilatoarelor pentru evacuarea

aerului din hala, se vor monta 4 ventilatoare/nivel la capatul fiecarei hale (8

ventilatoare/bloc)

♦ executarea de reparatii la acoperisurile halelor

♦ zugravirea si igenizarea halelor

♦ racordarea la alimentarea cu energie electrica si apa a halelor

♦ montarea buncarului exterior de depozitare a furajelor

♦ montarea platformei suspendate din plastic pe care stau gainile

♦ montarea sistemului de furajare, adapare si iluminare in interiorul halelor

♦ montarea sistemului de cuibare cu banda transportoare de oua

♦ montarea stinghiilor pentru dormitul pasarilor

♦ reabilitarea sistemului de evacuare a apelor de spalare din hale

♦ popularea cu puicute de 5 saptamani a halelor 5 si 6

♦ executarea reparatiilor la acoperisul blocului 4

♦ transferarea utilajului de marcat oua din blocul 1 in blocul 4

♦ realizarea a doua camere frig in capatul blocului 4 si transferarea instalatiilor de frig

din hala 1; pentru intretinerea instalatiilor de frig operatorul detine contract cu firma SC

TIM ICE.

La executarea lucrarilor prevazute in cadrul proiectului nu se genereaza ape

reziduale si nici emisii semnificative in atmosfera. Singura problema de mediu o constituie

generarea unor deseuri rezultate din lucrarile de reparatii si montare/demontare a unor



utilaje. Deseurile respective sunt nepericuloase fiind asimilabile deseurilor menajere si

gestionate ca atare. Deseurile metalice reprezentand custile de pasari demontate se

colecteaza ca fier vechi.

Descrierea etapelor proiectuluiImplementarea proiectului presupune derularea următoarelor etape:

- realizarea proiectului tehnic şi obţinerea tuturor avizelor necesare - termen

estimat trimestrul II 2012;

- executia lucrarilor – termen estimat trimestrul III 2012

- popularea halelor - trimestrul IV 2012.

Lucrari de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia investitiei

Toate lucrarile prevazute in cadrul proiectului se realizeaza in incinta betonata a

halelor nr. 5, 6 si 4 cu exceptia lucrarilor care vizeaza reabilitarea sistemului de evacuare

a apelor rezultate de la spalarea halelor.

Realizarea proiectului nu presupune lucrari de constructii/montaj ci doar amenajari

interioare. Ca urmare nu va fi afectat terenul de pe amplasament si deci nu vor fi

necesare lucrari de refacere.

Cai de acces

Accesul in unitate se face din DJ 691 Timisoara – Lipova. In interiorul incintei este

asigurat accesul pe cai betonate la toate halele de productie si depozite (de oua, de

cereale, magazii). Pentru asigurarea biosecuritatii ferma dispune de filtrul rutier – accesul

spre hale se face pe aleele betonate conform fluxului tehnologic, prin porti cu acces

controlat, bariere pentru acces rutier, indicatoare de interzicere a accesului.

Realizarea Proiectului propus nu creaza cai noi de acces si nu modifica pe cele

existente interioare sua accesul din exterior.

1.5. Durata etapei de funcţionareTermenul de funcţionare este nelimitat. Timpul real de funcţionare a unitatii va

depinde de cererea de oua de pe piaţă. Ca urmare, în această etapă nu se prevăd lucrări

de închidere şi post-închidere pentru obiectivul propus.



Termenul de executare a lucrărilor este de 12 luni de la obţinerea acordului integrat

de mediu.

Momentan, nu s-au prevăzut alte dezvoltări viitoare ale obiectivului.

1.6. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei

1.6.1. Asigurarea utilităţilor

Alimentarea cu apa

Implementarea proiectului nu implica modificarea sistemului de alimentare cu apa.

Alimentarea cu apa a blocurilor 5 si 6 se va realiza din reteaua interna de

distributie a apei, existenta in cadrul unitatii. Se face mentiunea ca aceste blocuri au fost

conectate la reteaua de apa, deoarece in ele au fost crescute pasari pentru oua in

sistemul de baterii BP3.

SC AVI 2000 SRL deţine Autorizaţie de Gospodărire a Apelor pentru activitatea

existenta. Pentru extinderea capacitatii fermei cu gaini ouatoare operatorul detine Aviz de

Gospodarire a Apelor.

In continuare este prezentat sistemul de alimentare cu apa al unitatii.Alimentarea cu apă potabilă a unităţii se realizează dintr-un foraj de medie

adâncime (H = 135 m), amplasat în incinta unităţii. Poziţionarea forajului este redată în

Planul de situatie anexat.

Forajul este echipat cu o electropompă tip AS4F-18T-DAB, cu caracteristicile Q

= 12mc/h, P = 7,5 kw. Aceasta asigură debitul de consum menajer şi tehnologic,

refacerea rezervei de incendiu, cât şi presiunea necesară în punctele de consum.

Automatizarea se asigura prin hidroforul k40/200T-DAB, Q=9mc/h, H=37mCA, P=3kw cu

recipient de 3 000 l si pompa de rezerva.

Apa captată din foraj este inmagazinata intr-un rezervor ingropat cu V= 200 mc.

Conducta de aductiune a apei potabile de la foraj pana la rezervorul de stocare este din

teava zincata cu Ф 110 mm. Apa captata din foraj nu se trateaza.



Distribuţia apei la punctele de consum (clădirea administrativă cu filtru sanitar, hale

de păsări) se realizează prin intermediul reţelei interne (L= 500m) realizată din conducte

PE de 63 mm.

Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrica a blocurilor 5 si 6 se realizeaza din tabloul electric

general al unitatii. Pentru alimentarea cu energie electrica a unitatii exista un punct de

transformare PT 20 (15)/0,4 kV, 250KVA, situat la limita de nord a amplasamentului.

Bransamentele la cele 2 blocuri exista, se modifica doar reteaua de distributie

electrica din cadrul blocurilor.

Bransamentele electrice la blocurile 5 si 6 sunt prevazute cu racorduri aeriene cu

conductori de aluminiu de 35 mmp, pe stalpi de beton armat. Linia electrica aeriana este

echipata cu corpuri de iluminat, cu un punct de aprindere si o priza trifazica de 60A

montata intr-un tablou capsulat si fixat pe stalp (LEA 0,4 kV).

Dupa realizarea proiectului, energia electrică este folosită în principal pentru:

- acţionarea instalaţiilor care deservesc cele 2 blocuri de creştere a păsărilor

(instalaţii de ventilare, instalaţii de hrănire şi adăpare, banzile transportoare de oua, etc.)

- iluminatul din interiorul blocurilor 5 si 6

- acţionarea utilajelor pentru prepararea hranei

In cadrul unităţi se contorizează energia electrică doar la intrarea în fermă (exista

un singur contor general).

Consumul de energie electrica in cadrul unitatii variaza in cursul unui an atat in

functie de gradul de populare cu pasari cat si in functie de anotimp. Vara consumul de

energie electrica este mai mare deoarece ponderea cea mai importanta in consumul

general o are consumul aferent sistemelor de ventilare.

Conform datelor furnizate de operator consumul actual lunar variaza intre 8000 -

12000 kwh.

Implementarea proiectului se estimeaza ca va aduce un consum suplimentar de

50 – 60 %, respectiv de cca. 5000 – 7000 kwh/luna.

Consumul final estimat dupa implementarea proiectului va fi de 13000 – 19000

kwh/luna.



In caz de avarie la reteaua electrica, operatorul detine un grup electrogen cu

următoarele caracteristici tehnice:

- an fabricaţie – 1980

- tip NSW 68074 diesel

- puterea instalată – 125 kW

- combustibil utilizat – motorina

- consum nominal - 12 l/h

Energia termică

In procesele tehnologice nu se utilizeaza energie termica. Blocurile de crestere a

pasarilor nu sunt incalzite nici in timpul iernii.

Racordarea la retelele utilitare existente in zona

Pentru realizarea si functionarea investitiei propuse in cadrul proiectului nu

se impun noi racorduri la retelele de utilitati existente in zona. Blocurile 5 si 6 vor

utiliza reteaua interna existenta de alimentare cu apa si energie electrica.

Mentionam ca aceste blocuri sunt racordate la reteaua de apa si energie electrica

a unitatii, ele fiind utilizate la cresterea gainilor pentru oua in sistemul de baterii

BP3.

In Tabelul 1.1 sunt prezentate informaţii despre producţia anuală şi resursele

energetice folosite în scopul asigurării producţiei. Pentru a compara consumurile

energetice specifice cu cele aferente BAT se tine cont de faptul ca in cadrul unitatii se

desfasoara o activitate similara, de crestere a gainilor pentru oua (in blocurile 11 si 12).

De aceea in tabel sunt prezentate consumurile de energie pentru intreaga unitate, dupa

implementarea proiectului.



Tabelul 1.1 Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice pentru

capacitatea max. dupa extindere.

Producţie Resurse folosite în scopul asigurării producţiei

Denumire Cantitate anuală

Denumire Cantitate anuală

Furnizor

Cresterea gainilor pentru oua (încălzire, hrănire, ventilare, iluminare, conservarea ouălelor)

70 000gaini

Energie electrică

156 – 228 MWh

SC Electrica SA

Conformare la cerinţele BAT – CONSUMURI SPECIFICE UTILITATI

Nr.Crt

Cerinţe / Recomandări BAT Conformare

1 Consum energetic- 3,39-4,73kWh/pasare/an

Consumul energetic pentru cresterea gainilor pentru oua - 2,5- 4,0 kWh/pasăre /an

2 Consum de apaIn sectorul de creştere a păsărilor BAT nu prevede limite privind consumul de apă. Dimpotrivă, singura cerinţă imperativă constă în obigaţia operatorului de a asigura păsărilor acces nelimitat şi permanent la apă. In continuare sunt prezentate consumuri medii de apă în tării UE: - consum apă (găini ouătoare)- 83 – 120 l/lpasare x an- apă de spălare: 25 l/m2x ciclu (ciclu = 15 luni)

Consumul de apa in cadrul unitatii este:

- consum apă pentru gaini - 200-230 ml/pasare/zi = 73 - 84 l/pasare/an

- apă de spălare a halelor de crestere: 2 l/mp/ciclu (ciclu = 15 luni)

3. Reducerea consumurilor de energieSunt considerate BAT urmatoarele masuri:• Izolarea cladirilor in regiuni cu temperaturi ambientale reduse • Optimizarea designului sistemului de ventilare in fiecare adapost pentru a oferi un bun control al temperaturii • Evitarea rezistentei in sistemele de ventilare prin inspectia frecventa si curatarea conductelor si ventilelor • Aplicarea iluminarii cu energie redusa.

• Se aplica

• Se aplica

• Se aplica

• Se aplicaSe face menţiunea că consumurile specifice de energie prezentate în BAT nu

reprezintă limite ci medii ale unor unităţi de creştere a păsărilor din UE. De fapt consumul de energie, fiind determinat în mare parte de încălzirea şi ventilaţia halelor, variază foarte mult în funcţie de climă.

Consumurile de utilitati din cadrul SC AVI 2000 SRL sunt la nivelurile medii din tarile UE.

1.6.2. Produse finite, materii prime şi substanţe sau preparate chimice10 | INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA


► Materii primePentru hrănirea găinilor pentru ouă se folosesc nutreţuri combinate. Tipurile si

cantitatile de materii prime folosite pentru obţinerea nutreţurilor combinate sunt (se

prezinta o reteta medie):

- porumb (ocazional in amestec cu grau) – 60%

- şrot de soia (ocazional tarate de grau sau porumb) – 25%

- şrot de floarea soarelui – 3%

- carbonat de calciu – 8,5%

- ulei de floarea soarelui – 2%

- fosfat monocalcic – 1%

- premix vitamino-mineral – 0,5%

Calitatea nutreţurilor combinate şi conţinutul lor în proteine corespund din punct de

vedere a normativelor. Reţetele utilizate variază în funcţie de vârsta pasarii ce trebuie

hrănită.

In Tabelul 1.2 sunt prezentate consumurile specifice şi cantităţile anuale de materii

prime, materiale şi utilităţi pentru capacitaea maxima de extindere si capacitatea maxima

dupa implementarea proiectului.

Tabelul 1.2. Consumurile specifice şi cantităţile anuale de materii prime, materiale şi

utilităţi pentru activitatea de crestere a gainilor pentru oua

Nr.crt.

Materii prime, materiale şi utilităţi

Consum specific Cantitate /anUM Cantitate UM Capacitate max.

extindere 35 000 locuri

Capacitate max. totala

70 000 locuri1

Nutreţuri combinate

g/ găinăxziperioada rece

(septembrie-mai)

145

t 1 804 3 608g/ găinăxzi

perioada calda (iunie-august)

130

2 Vaccin trivalent (vaccin IB-ND-EDS)

ml/găină 0,5 l(fiole)

17,5 (35)

35(70)

Vaccin pentru difterovariola

ml/găină 0,2 l 7,0 14,0

4 Substanţe dezinfectante

(Antigermen FORTE) - - l 6 12

5 Apă l/găină x zi 0,23 mc 2 940 5 880



In procesul tehnologic de crestere a gainilor pentru oua nu se utilizează substanţe

toxice şi periculoase.

Din categoria substanţelor chimice, se vor utilizeaza doar produse de dezinfecţie si

medicamente.

Ca substante pentru dezinfectie se va folosi ANTIGERMEN FORTE (dezinfectant

specific şi recomandat pentru activitatea de creştere a păsărilor). Acesta se utilizeaza atat

pentru dezinfecţia incaltamintelor si autovehicolelor cat si pentru dezinfectia halelor (dupa

fiecare ciclu) prin pulverizarea. Capacitatea maximă de stocare este de 20 l.

Ca si medicamente se utilizeaza vaccinul trivalent (vaccin IB-ND-EDS) si vaccinul

pentru difterovariola. Acestea se administreaza o singura data, la popularea halelor.

Medicamentele nu sunt depozitate in cadrul unitatii, operatorul detine contract de prestari

servicii cu o firma de specialitate SC SCONCS SRL, pentru acordarea asistentei veterinare.

Totodata SC SCONCS SRL are responsabilitatea gestionarii corecte a medicamentelor si a

ambalajelor acestora.

Conformare la cerinţele BAT – CONSUM DE HRANA

Nr.Crt

Cerinţe / Recomandări BAT Conformare

1 ♦ Consum de hrana: 34 - 47 kg/pasare/an (in timpul perioadei de productie oua)

♦ Consum hrana: 130 g/pasare/zi = 47 kg/pasare/an

► Produse finite

Produsele finite obţinute în cadrul SC AVI 2000 SRL sunt:

- oua de consum

- gaini - o data la 70 – 80 de saptamani, la schimbarea ciclului

In tabelul 1.3. sunt prezentate cantitatile de produse finite obtinute in cadrul unitati

la capacitatile maxime din faza de proiectare si dupa implementarea proiectului.



Tabelul 1.3. Cantitatile de produse finite obtinute in cadrul unitati

Numele produsului

Cantitatea de produs Utilizarea produsuluicapacitate max. extindere

- 35 000 locuricapacitate max. totala

70 000 locuriouă buc/an buc/an - industria alimentară

- consum populaţiegăini 34400 buc/ciclu productie* 68800 buc/ciclu productie* - consum populaţie

*ciclu productie = 70 – 80 saptamani

►Informaţii despre produsele finite, materiile prime şi despre substanţele sau

preparatele chimice sunt redate în Tabelul 1.4.

Tabelul 1.4. Informaţii despre produsele finite, materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice.

Denumirea materiei prime, a substanţei sau preparatului

chimicCantitatea

anuală/existentă în

stoc

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau preparatelor chimice*

CategoriePericuloase/

nepericuloase (P/N)

Periculozitate** Fraze de risc*

Materii primeNutreţuri combinate N R-

Vaccin trivalent (vaccin IB-ND-EDS)

- N R-

Vaccin pentru difterovariola - N R-

Substanţe dezinfectante (Antigermen FORTE)

20 l P biodegradabil, se folosesc cantităţi reduse

R38, R41

Materiale auxiliareMotorină(utilizata in caz de nevoie pentru grupul electrogen)

200 l P - inflamabilă- toxică

R10-38

Produse finite

Oua consum - N - -

Gaini 70 000 bucdupa implementarea proiectului

N - -

* Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase aprobată prin Legea nr. 451/2001 şi HG nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase** Conform Art. 7 din OUG nr. 200/2000privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase aprobată prin Legea nr. 451/2001



Conformare la cerinţele BAT - MATERII PRIME

Modul de procesare si stocare a hranei in cadrul unitatii este conform cu cerintele BAT. De asemenea operatorul aplica tehnici nutritionale de reducere a emisiilor de azot si fosfor.

1.7. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă

Instalatiile propuse in cadrul proiectuluiIn perioada de realizare a proiectului nu exista surse majore de zgomot. Sursele

de zgomot funcţionează discontinuu si doar pe perioada de amenajare a blocurilor 5 si 6..

Pentru realizarea Proiectului de amenajare a blocurilor 5 si 6 nu sunt necesare

utilaje şi echipamente generatoare de zgomot si de vibratii.

Dupa implementarea proiectului, activitatea de crestere a gainilor pentru oua se

va desfasura în interiorul blocurilor se apreciază că la limita incintei nivelul de zgomot se

va încadra în limitele admise.

Receptorii sensibili fiind amplasaţi la cca. 800 m distanţă de obiectiv impactul

poluarii fonice asupra acestora va fi nesemnificativ.

Activitatea propusă si cea care se desfasoara in cadrul unitatii SC AVI 2000 SRL,

nu generează poluare biologică.

Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul generaţi de

activitatea propusă sunt cuprinse în Tabelul 1.5.



Tabelul 1.5. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul generaţi de

activitatea propusă

Tipul poluării

Sursa de poluare

Nr.

surs

e de

pol

uare

Polu

are

max

imă

perm

isă

(lim

ita m

axim

ă ad

mis

ă pe

ntru

om

şi m

ediu

)

Polu

are

de fo

nd

Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de

eliminare/reducere

Măsuri de eliminare/reducere a poluării

Pe z

ona

obie

ctiv

ului

Pe z

one

de p

rote

cţie

/rest

ricţie

af

eren

te

Pe zone rezidenţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a poluării de fond

Fără

măs

uri d

e el

imin

are/

redu

cere

a

polu

ării

Cu

impl

emen

tare

a m

ăsur

ilor d

e el

imin

are/

redu

cere

a

polu

ării

zgomot instalatia de preparare

1 65 dBA*

Circulatia auto din

vecinatatea unitatii

de intensitate

scăzută

nese

mni

ficat

ivă

Nu există zone de protecţie

Nu e cazul

Nu e cazul

- Instalaţia este dotata cu echipamente silenţioase - Ungerea şi întreţinerea pieselor în mişcare la instalaţia generatoare de zgomot- -Nu sunt necesare alte măsuri

zgomot Circulaţia autovehiculelor

în incinta unităţii

P

olua

re d

ifuză

65 dBA*

Sem

nific

ativ

ă

Nu există zone de protecţie

Nu e cazul

Nu e cazul

Nu e cazul

*- nivelul de zgomot pentru incinte industriale, conform STAS 10009/88

Conformare la cerinţele BAT – ZGOMOT

Nu exista limite considerate BAT privind nivelul de zgomot la unitatile de crestere a gainilor. BAT recomanda utilizarea unor tehnici de control si prevenire a poluarii fonice.Unitatea se conformeaza cu cerintele BAT prin - adoptarea de tehnici preventive: achizitionarea de echipamente silentioase (sistemul de alimentare cu nutreturi a blocurilor)- incinta industriala este amplasată in extravilanul localitatii Giarmata, în zona agro-industrială dintre localitatile Dumbravita si Giarmata. - distanţa dintre zona rezidenţială şi obiectiv este de cca. 800 m

1.8. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică15 | INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA


Nu e cazul

1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

Nu se pune problema de a se lua in considerare alternative privind amplasarea

proiectului intrucat acesta are ca obiectiv repunerea in functiune a unor hale de productie

intr-o ferma avicola existenta.

S-au luat in calcul, in schimb, 2 variante tehnologice care ar putea fi implementate.

Analiza solutiilor tehnologice presupune analiza cel putin a urmatoarelor elemente:

- caracteristicile adapostului (halei) de pasari;

- densitatea pasarilor;

- sistemele de conditionare a climatului – ventilatie, racire, incalzire, controlul

umiditatii;

- sistemele de adapare si hranire;

- colectarea si ambalarea oualor;

- evacuarea dejectiilor

In continuare sunt prezentate tehnologiile analizate pentru implementare in

proiectul de extindere a capacitatii la SC AVI 2000 SRL.

Varianta 1. Tehnologia de crestere utilizand baterii piramidale Aceasta varianta a fost utilizata in trecut in ferma si presupune cresterea gainilor

pentru oua utilizand sistemul de baterii piramidale. Bateria propriu-zisa este formata dintr-

un schelet de rezistenta, pe care se ataseaza custile pentru pasari. Forma scheletului

este trunchi de piramida. Acesta permite dupa montarea custilor pe cadru sa se realize un

spatiu ce este utilizat pentru caderea libera a dejectiilor. Pe fiecare nivel se monteaza

cate 2 custi complete, stanga – dreapta, astfel incat un modul cuprinde 6 custi complete

dispuse spate in spate. O cusca completa este compartimentata in 3. Accesul in cusca

(pentru introducerea si scoaterea gainilor) se realizeaza prin cate o usita glisanta la

fiecare compartiment.

Furajarea găinilor se face din jgheaburi., iar acestea sunt alimentate din buncărul

de furaje situat în exteriorul halei prin intermediul unui transportor.



Adăparea găinilor este asigurată din sistemul de adăpare cu picurători de la un

bazin care este legat la reţeaua de apă potabilă a unităţii.

Evacuarea dejecţiilor din hală se face în sistem umed cu plugul raclor aflat sub

tronsoanele de găini.

Varianta 2. Tehnologia de crestere la sol a gainilor

Prin aceasta tehnologie fiecare din cele doua nivele ale unei hale, are o platforma

suspendata, din plastic pe care stau gainile, sistem de furajare, iluminare si adapare si un

sistem de cuibare duble cu banda transportoare de oua pe mijloc pentru fiecare nivel al

cuibarului.

Furajarea gainilor se face cu banda transportoare cu 4 sisteme circulare/hala cu 4

buncarase de preluare a furajului. Alimentarea se face din buncarul exterior prin transport

spiromatic in buncarasele din hala, de la capatul sistemului de furajare.

Sistemul de adapare este de tip picurator, cu 4 linii/hala si 300 picuratori/linie.

Liniile de adapare sunt realizate din teava de aluminiu situate pe suporti din metal.

Sistemul de iluminat este format din 2 linii situate deasupra platformei si o linie

situata deasupra cuibarului. Pe fiecare linie exista 10 lampi fluorescente (in total 30 lampi/

nivel).

Deasupra fiecarei linii de furajare si adapare exista stinghii pentru dormitul

pasarilor.

Microclimatul si functionarea instalatiilor de furajare si adapare sunt realizate

computerizat, de un computer pe fiecare etaj. Se controleaza si regleaza automat

urmatorii parametrii:

- temperatura din halele de productie;

- umiditatea;

- nivelul de iluminare al halelor

Analizand cele doua variante tehnologice, s-a optat pentru solutia cresterii la sol

care este mai in concordanta cu preceptele UE privind cresterea animalelor in general si a

pasarilor in special, cu toate ca din punct de vedere al eficientei economice varianta

cresterii pasarilor in custi este superioara: densitatea pasarilor este de 15-18 cap/mp in

timp ce la cresterea la sol densitatea maxima este de 9 pasari/mp.



In schimb varianta cresterii la sol implica si inlocuirea sistemului de evacuare a

dejectiilor: se utilizeaza asternutul uscat si evacuarea periodica a dejectiilor solide care

pot fi valorificate direct ca ingrasaminte pe terenuri agricole.

1.10. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect

Singurul amplasament luat în studiu este cel care face obiectul prezentului proiect,

respectiv incinta unitatii SC AVI 2000 SRL din.

Obiectivul este situat in extravilanul localitatii Giarmata, adiacent DJ 691 Timisoara-

Lipova, km. 9, partea stanga, pe fostul amplasament al fermei 3+4 Giarmata a SC Avicola

SA.

Din punct de vedere juridic terenul este în proprietatea SC AVI 2000 SRL

Giarmata. Suprafaţa totală este de 70 896 mp conform extraselor de carte funciară

anexate:

- CF nr. 7824, nr. top 5002/1 in suprafata de 68049 mp;

- CF nr. 7824, nr. top 5002/3/1 in suprafata de 900 mp;



- CF nr. 8483, nr. top 5002/8/1 in suprafata de 310 mp

Realizarea proiectului atat in faza de amenajare a halelor cat si in faza de

functionare a fermei la capacitatea finala de 70 000 de gaini nu va necesita suprafete de

teren suplimentare, din exteriorul incintei, nici macar in regim temporar.

Obiectivul este amplasat în zona agro-industrială dintre localitatile Dumbravita si

Giarmata.

Distanţa dintre zona rezidenţială (localitatea Giarmata) şi obiectiv este de cca.

800m.

In ANEXA sunt prezentate Planul de încadrare în zonă şi Planul de situaţie.

Mod de încadrare în planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului.Executia proiectului de extindere capacitate nu implica lucrari de constructii/montaj,

motiv pentru care nu este necesar certificat de urbanism si autorizatie de constructie.



Din punct de vedere urbanistic amplasamentul pe care se va desfasura activitatea

este situat intr-o zona agro-industrială, conform Planului de Urbanism General al localitatii

Giarmata.

Reglementare de mediu Pe amplasamentul SC AVI 2000 SRL operatorul are in exploatare 2 blocuri

identice intre ele (nr. 11 si nr. 12) si identice si cu cele propuse spre amenajare (blocurile

5 si 6). Blocurile sunt amenajate pe 2 nivele si au o suprafata utila de 1 944 mp/bloc.

Sistemul de crestere este acelasi - crestere la sol a gainilor de oua de consum.

Capacitatea existenta maxima este de 35 000 locuri.

Aceasta activitate a fost incadrata de autoritatea locala de mediu ca fiind non-IPPC

si autorizata ca atare.

VecinătăţiVecinatatile amplasamentului sunt:

- Nord – fosta baza SC Avicola SA – coloana de masini, actualmente ateliere mecanice;

- Sud – teren agricol si fosta ferma avicola dezafectata;

- Est – o unitate alimentara (restaurant), DJ 691 si in continuare teren agricol;

- Vest – teren agricol

Unitatea SC AVI 2000 SRL este amplasata deci intr-o zona agricola din afara zonei

rezidentiale Giarmata, la cca. 800 m de aceasta. In trecut aceasta locatie a adapostit o

ferma avicola.

In vecinatatea amplasamentului nu se afla cai ferate, retele de alimentare cu apa,

canalizare sau conducte de gaz metan care deservesc localitatea Giarmata.

Utilizarea actuala a terenului

Intrucat in cadrul actualului proiect nu se vor executa lucrari de constructie sau

demolare, bilantul teritorial al obiectivului va ramane neschimbat.

Bilant teritorial al SC AVI 2000 SRL Giarmata (inainte si dupa extindere)

Suprafata totala a amplasamentului SC AVI 2000 SRL este de 70 896 mp si se compune

din:

-10 814 mp – suprafata construita



- 19 528 mp – spatii verzi

- 23 705 mp - zona de protectie

- 13 849 mp – fostul batal de dejectii (a fost folosit cand se utiliza sistemul de

crestere in custi), actualmente terenul este asanat

- 3 000 mp – cai si platforme betonate

Principalele constructii de pe amplasament sunt:

- Hala 90 – 1043 mp – este in functiune ca spatiu de productie oua (bloc 12);

- Hala 85 – 1045 mp – este in functiune ca spatiu de productie oua (bloc 11);

- Hala 84 – 1092 mp – in curs de amenajare, face obiectul proiectului de extindere

(bloc 6);

- Hala 11 – 1089 mp - in curs de amenajare, face obiectul proiectului de extindere

(bloc 5);

- Hala 14 – 1089 mp – hala goala in prezent, se amenajeaza ca depozit de oua, in

cadrul actualului proiect (bloc 4);

- Hala 15 – 1089 mp – hala goala, se utilizeaza ca depozit de materiale (bloc 3);

- Hala 19 – 1089 mp – inchiriata la SC Manolly SRL (bloc 2);

- Hala 23 – 1089 mp – depozitul actual de oua, urmeaza sa fie desfiintat si hala

golita in cadrul actualului proiect;

- Sediu administrativ si filtru sanitar – 696 mp;

- Hala preparare furaje (moara) – 810 mp;

- Post trafo – 171 mp;

- Cladire generatoare electrice – 60 mp;

- Casa paznic – 235 mp;

- Copertine – 581 mp;

- Statie pompe – 20 mp;

- Bazin incendiu – 117 mp.

Materialele de constructii care au fost utilizate pentru realizarea constructiilor de pe

amplasament (hale, magazii, cladire administrativa) sunt caramida si tigla. Celelalte

structuri supraterane sunt construite din beton si metal.

Planse cu planuri ale halelor de productie sunt prezentate in ANEXA.

Cladirile in care se vor executa lucrarile de amenajare prevazute in cadrul

proiectului sunt blocurile 4, 5 si 6.



Obiectivul studiat, SC AVI 2000 SRL Giarmata este amplasat într-o zonă seismică

de gradul VII pe scara MSK, conform STAS 11100/1991 şi în zona macroseismică D

(conform Normativului P100/1992), caracterizată prin coeficientul Ks = 0,16 şi Tc = 11,0

sec.

2. PROCESE TEHNOLOGICE 2.1. 1. Procese tehnologice de producţie

Dupa cum s-a aratat mai sus profilul de productie existent cat si cel viitor sunt

aceleasi pe amplasament. Mai mult de atat tehnologia actuala aplicata este aceeasi cu

cea care se va implementa prin proiect: cresterea la sol a gainilor pentru oua de consum.

Ca urmare in continuare este prezentata tehnologia aplicata la SC AVI 2000 SRL

Giarmata, existenta dar si propusa prin proiectul de extindere a capacitatii.

Activitatea se desfasoara in prezent in blocurile 11 si 12, urmand sa se

extinda si in blocurile 5 si 6 dupa finalizarea proiectului. Cele 4 blocuri de productie

sunt identice ca suprafata utila si din punct de vedere constructiv.

Fiecare hala este amenajata pe doua nivele (P+E) cu suprafata utila de 972

mp/nivel, respectiv 1 944 mp/hala. Utilizand o densitate medie de 9 pasari/mp rezulta o

capacitate de 17 500 locuri/hala, respectiv 70 000 locuri/ferma dupa implementarea

proiectului.

Descrierea sistemului de crestere la sol a gainilor de oua de consum Fiecare nivel din hala are o platforma suspendata, din plastic pe care stau gainile,

sistem de furajare, iluminare si adapare si un sistem de cuibare duble cu banda

transportoare de oua pe mijloc pentru fiecare nivel al cuibarului.

Furajarea gainilor se face cu banda transportoare cu 4 sisteme circulare/hala cu 4

buncarase de preluare a furajului. Alimentarea se face din buncarul exterior prin transport

spiromatic in buncarasele din hala, de la capatul sistemului de furajare.

Sistemul de adapare este de tip picurator, cu 4 linii/hala si 300 picuratori/linie.

Liniile de adapare sunt realizate din teava de aluminiu situate pe suporti din metal.

Sistemul de iluminat este format din 2 linii situate deasupra platformei si o linie

situata deasupra cuibarului. Pe fiecare linie exista 10 lampi fluorescente (in total 30 lampi/

nivel).



Deasupra fiecarei linii de furajare si adapare exista stinghii pentru dormitul

pasarilor.

Microclimatul si functionarea instalatiilor de furajare si adapare sunt realizate

computerizat, de un computer pe fiecare etaj. Se controleaza si regleaza automat

urmatorii parametrii:


- umiditatea;

- nivelul de iluminare al halelor

Sistemul de ventilaţie al blocurilor este compus din:

- 22 gemulete/latura si nivel (44 gemulete/nivel, respectiv 88 gemulete/bloc) pentru

admisia naturala a aerului; gemulete sunt de forma paralelipipedica, cu dimensiunile

de 615x 325 mm

- 4 ventilatoare/nivel la capatul fiecarei hale (8 ventilatoare/bloc) pentru evacuarea

aerului din hala; debitul de evacuare este de 15 000 mc/h, secţiunea de evacuare

este Dn = 600 mm şi înălţimea H = 1,2 m de la sol pentru ventilatoarele de la nivelul I

si 3,7 m pentru ventilatoarele de la nivelul II.

Dejectiile se aduna sub platforma de plastic. Datorita controlului strict al apei si

ventilatiei acestea sunt sub forma uscata. Se strang pe toata perioada unui ciclu de

productie (de 70-80 saptamani) intr-un strat gros de cca. 50-60 cm. La sfarsitul perioadei

de productie se scot manual si se incarca direct in remorcile cu care se transporta pe

terenurile agricole.

Cadavrele se aduna de personalul angajat din hala de pasari in urma controlului de

dimineata, in fiecare zi. In urma controlului cadavrele se scot la capatul halei, se pun in

europubela cu capac si se transporta in camera de cadavre si necropsie situata in partea

stanga a halei 11. Dupa ce sunt numarate, examinate si necropsiate de medicul

veterinar/seful de ferma se pun in camera frigorifica. Cadavrele se predau la SC Protan

Suplac pe baza de contract.

La incheierea unui ciclu de ouat care dureaza 70 – 80 de saptamani, gainile sunt

transportate la un abator pentru sacrificare sau sunt comercializate. Dupa depopulare se

fac spalari cu apa si dezinfectii in vederea executarii vidului sanitar pana la urmatorul ciclu

de productie. Repopularea cu tineret se face dupa perioada de vid sanitar.



Dezinfectia halelorPerioada de dezinfectie dureaza o luna de zile si consta in: spălarea halelor cu apa

sub presiune, văruirea halelor, dezinfecţia halelor prin pulverizarea substanţelor de

dezinfectie (se foloseste ANTIGERMEN FORTE). După dezinfecţie, halele nu se mai

spală cu apa.

Receptia pasarilorPasarile sunt aduse cu masina de transport, in lazi de plastic, de la fermele de

crestere puicute inlocuire din tara sau din strainatate. Furnizorul in acest moment este

firma Zouras Farm din Grecia. Masina de transport are acces pe drumul interior central

pana la blocurile 5, 6, 11 si 12. Se descarca lazile, se scot pasarile pe rand, se

vaccineaza si sunt cazate in hala pregatita pentru populare. Varsta lor este de 15

saptamani si se vor hrani cu furaj special pentru faza de preouat, pana la varsta de 19

saptamani, cand productia este de cca. 5%. De asemenea in aceasta perioada incepe

stimularea luminoasa corelandu-se cu aspectele legate de productie. Se respecta cu

strictete programul de lumina, de furajare si parametrii de microclimat

Colectarea oualorOuale depuse in cuibare se transporta cu banda colectoare de plastic in capatul

din fata al halei de unde un elevator le preia de pe ambele nivele (parter si etaj). Sistemul

este automatizat ouale trecand prin masina de marcat si sortat. De asemenea sunt

separate ouale sparte, murdare sau cu defecte. Apoi ouale se ambaleaza in cofraje si se

transporta cu autoutilitare spre beneficiarii existenti. Temporar se pot depozita in depozitul

de oua amenajat in prezent in blocul 1, prevazut cu instalatie de frig.

Asistenta veterinara – aceasta activitate este asigurata de catre o firma de

specialitate cu care operatorul are contract. Gainile se vaccineaza o singura data, la

receptia lor (la popularea halelor). Se administreaza urmatoareler vaccinuri: vaccin

trivalent (IB+ND+EDS) si vaccin pentru difterovariola.

Din halele de creştere a găinilor ouătoare rezultă următoarele emisii:

ape de spălare rezultate de la spălarea platformei halelor după

fiecare serie (o dată la 70-80 saptamani).



emisii cu conţinut de amoniac şi eventual pulberi (prin sistemul

de ventilaţie şi difuze)

miros specific

deşeuri:

o mortalităţi (25-30 buc/luna))

o dejecţii solide, se evacueaza din halele de crestere la schimbarea

fiecarui ciclu

Producerea furajelor Producerea furajelor se realizeaza intr-o cladire special amenajata si consta in

macinarea ingredientelor (cereale, adaosuri nutritive, etc.) intr-o moara si amestecarea lor

cu ajutorul unui malaxor. Moara este prevazuta cu trei buncare distincte avand o

capacitate de 10 mc fiecare. De asemenea este echipata cu sisteme de retinere a

pulberilor. Materiile prime principale achizitionate pentru prepararea hranei (porumb, srot

de soia, srot de floarea soarelui, carbonat de calciu) sunt descarcate direct in buncarele

morii sau depozitate temporar in vrac, in interiorul halei. Celelalte componente ale

furajului combinat (premix, vitamine minerale, faina de peste, fosfat de calciu, grasime

vegetala, metionina, enzime) sunt depozitate in ambalajele lor originale, in depozitul de

materiale din blocul 3.

Din spatiul de depozitare, porumbul si sroturile se iau cu tractorul cu cupa si se pun

fiecare in buncarul propriu, de unde prin transport spiromatic se duc in buncarul de pe

cantar si de aici spre macinare in moara. Cerealele macinate se transporta pneumatic in

malaxor unde se amesteca cu celelalte componente (care vin dintr-un preamestecator

prevazut cu transportor cu melc) ale furajului combinat in rapoarte conforme cu retetele

prestabilite.

Dupa amestecare cca. 8-10 minute, furajul este trimis printr-un transportor cu melc

in bena de furaj. Aceasta este dusa cu tractorul si golita prin snecul de golire propriu in

buncarul de stocare furaje al fiecarei hale.

Alimentarea buncarasele existente in hale se realizeaza din buncărele de stocare

exterioare prin transport spiromatic.

Fazele procesului de obţinere a nutreţurilor combinate sunt:

- cântărirea materiilor prime

- măcinarea cerealelor (grâu şi porumb)24 | INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA


- preamestecarea componentelor (premix, vitamine minerale, faina de peste,

fosfat de calciu, grasime vegetala, metionina, enzime)

- amestecarea şi omogenizarea tututror ingredientelor

- alimentarea benei de furaj

- alimentarea buncărelor exterioare de depozitare a nutreţurilor

De la activităţile de pregătire şi alimentare cu nutreţuri combinate rezultă emisii de

pulberi.

Diagrama fluxului tehnologic de crestere a gainilor pentru oua, cu marcarea

punctelor de emisii este prezentata mai mai jos.



Figura 1. DIAGRAMA PROCESULUI DE CRESTERE A GAINILOR DE OUA

Intrări Flux principal Ieşiri

POPULAREA HALELOR


POPULAREA HALELOR

CREŞTEREA GAINILOR DE OUA

DEPOPULAREA HALELOR

SPALAREA HALELOR

Puicuţe de înlocuire

Nutreţuri combinate

Medicamente

Apă

Energie

Emisii difuze de pulberi şi NH3

Apă

Cadavre găini – SG2

Apă uzată – LG1

GAINI

OUA

Dejecţii solide – SG1

DEZINFECTIA HALELOR Produse de dezinfecţie

(Antigermen FORTE)

VID SANITAR


Instalatii si utilaje aferente halelor de crestere a pasarilorFiecare bloc pentru cresterea gainilor ouatoare este prevazuta cu:

buncar exterior de depozitare şi alimentare furaj prevazut cu transportor spiromatic

spre buncarasele din hala

banda transportoare cu 4 sisteme circulare/hala, cu 4 buncarase de preluare a

furajului in interiorul halei

sistem de adapare de tip picurator, cu 4 linii/hala si 300 picuratori/linie.

sistem de iluminat - 2 linii situate deasupra platformei si o linie situata deasupra

cuibarului. Pe fiecare linie exista 10 lampi fluorescente (in total 30 lampi/ nivel).

stinghii pentru dormitul pasarilor

instalaţii de ventilaţie compuse din:

- 88 guri de admisie (gemulete)/bloc a aerului proaspăt (aerul intră natural în hală)

- 8 ventilatoare/bloc cu debitul de 15 000 mc/h. Secţiunea de evacuare este Dn =

600 mm şi înălţimea H = 1,2 m de la sol pentru ventilatoarele de la nivelul I si 3,7

m pentru ventilatoarele de la nivelul II

Conformare la cerinţele BAT - PROCES TEHNOLOGIC – cresterea pasarilor

Nr. Cerinţe / Recomandări BAT Conformare

1. Modul de adapostire al animalelor♦ sisteme de custi in baterii (comune sau imbunatatite) ♦ sisteme de crestere la sol (fara custi sau libere), cu 2 variante:- Sistem adanc cu paie si talas- Sistemul cu cotete

Densitate recomandata – 7-13 pasari/mpHala - cladire obisnuita cu pereti, acoperis si fundatie, eventual cu izolatie termica

Se utilizeaza sistemul liber de crestere la sol – sistem similar cu cel adanc cu paie.Pasarile stau libere pe platforme suspendate din plastic cu orificii prin care se colecteaza dejectiile uscate sub platforma. Deasupra platformei sunt stinghii pentru dormit.Densitate medie – 9 pasari/mpHalele – constructii din caramida cu fundatie, acoperis de tigla si izolatie termica

Varianta de adapostire este conforma.



2. Controlul climatului♦ Incalzirea - pentru gainile ouatoare nu este necesara incalzirea atunci cand densitatea in custi este mare

♦ Ventilatia – poate fi naturala sau fortataVentilatia mecanica poate fi:• Ventilatie in acoperis• Ventilatie paralela• Ventilatie lateralaSe recomanda utilizarea convertizoarelor de frecventa pentru controlul temperaturii si ventilatiei in scopul reducerii consumurilor energetice

♦ Iluminarea – poate fi artificiala sau/si naturala

♦Nu se face incalzirea halelor

♦ Ventilatie combinata – naturala si fortata.- Componenta naturala: 22

gemulete/latura si nivel (44 gemulete/nivel, respectiv 88 gemulete/bloc) pentru admisia naturala a aerului; gemulete sunt de forma paralelipipedica, cu dimensiunile de 615x 325 mm

- Componenta mecanica: 4 ventilatoare/nivel la capatul fiecarei hale (8 ventilatoare/bloc) pentru evacuarea aerului din hala; debitul de evacuare este de 15 000 mc/h, secţiunea de evacuare este Dn = 600 mm şi înălţimea H = 1,2 m de la sol pentru ventilatoarele de la nivelul I si 3,7 m pentru ventilatoarele de la nivelul II.

Microclimatul se controleaza computerizat, de un computer pe fiecare etaj. Se controleaza si regleaza automat urmatorii parametrii:


- umiditatea;- nivelul de iluminare al halelor

♦Se utilizeaza iluminarea mixta:- naturala prin gemuletele de

ventilatie- artificiala prin 2 linii situate

deasupra platformei si o linie situata deasupra cuibarului. Pe fiecare linie exista 10 lampi fluorescente (in total 30 lampi/ nivel).

Modul de asigurare si control al climatului este conform



3. Hranirea si adaparea pasarilor♦ Sistemele de hranire obisnuite sunt:• Transportor cu lanturi• Transportor cu snec• Talere de hranire• Buncare mobileIn sistemele cu snec hrana este impinsa sau trasa prin canalul de hranire de o spirala. Se aplica in sistemele pe podea si cotet.

♦Sistemele de adapare de baza sunt :• Tasnitori • De capacitate mare (80-90 ml./min) • De capacitate mica (30-50 ml./min)• Rotunde• Jgheaburi de apa

♦Furajarea gainilor se face cu banda transportoare cu 4 sisteme circulare/hala cu 4 buncarase de preluare a furajului. Alimentarea se face din buncarul exterior prin transport spiromatic in buncarasele din hala, de la capatul sistemului de furajare.

♦Sistemul de adapare este de tip picurator, cu 4 linii/hala si 300 picuratori/linie. Liniile de adapare sunt realizate din teava de aluminiu situate pe suporti din metal.

Sistemele de hranire/adapare sunt conforme

4. Procesarea si stocarea hraneiSe recomanda fie achiziţia hranei de la producători externi, fie producerea in ferma a marii majoritati a ingredientelor de bază şi achiziţia doar a unor aditivi pentru producerea mixturilor.Procesarea hranei constă în măcinare sau zdrobire şi amestecare. Facilităţile de procesare şi depozitare a hranei trebuie amplasate cât mai aproape posibil de adăposturile animalelor. Hrana este stocată în silozuri sau şoproane sub forma cerealelor uscate. În acest caz, emisiile de gaz sunt limitate la cele de dioxid de carbon provenit din respiraţie.Hrana industrială poate fi udă sau uscată. În cazul hranei uscate, ea este de obiceigranulată sau sub formă de aglomerate pentru a permite o manevrare mai uşoară. Hrana uscată este transportată în camioane care o descarcă în silozuri închise, astfel emisiile de pulberi nu reprezintă o problemă în majoritatea cazurilor.

Unitatea proceseaza hrana pe amplasament. Fazele procesului de obţinere a nutreţurilor combinate sunt:

- cântărirea materiilor prime- măcinarea cerealelor (grâu şi

porumb)- preamestecarea componentelor

(premix, vitamine minerale, faina de peste, fosfat de calciu, grasime vegetala, metionina, enzime)

- amestecarea şi omogenizarea tututror ingredientelor

- alimentarea benei de furaj- alimentarea buncărelor exterioare

de depozitare a nutreţurilorEmisiile de pulberi sunt reduse buncarele fiind inchise.

Modul de procesare si stocare a hranei este conform.

Unitatea se conformează cerinţelor BAT în toate fazele procesului tehnologic, atât din punct de vedere al tehnicilor utilizate cât şi al utilajelor şi echipamentelor propuse si existente.



2.1.2. Activitati auxiliare

Atelierul de reparaţii şi întreţinereIn cadrul SC AVI 2000 SRL există un atelier mecanic destinat reparaţiilor şi

întreţinerii instalaţiilor şi utilajelor din dotare.

Atelierul este dotat cu maşini unelte de prelucrare (un strung, un polizor, un aparat

de sudură, foarfecă manuală, compresor, etc). In cadrul atelierelor se execută prelucrări

mecanice, se recondiţionează şi se execută piese de schimb pentru întreaga platformă.

In urma funcţionării atelierului rezultă:

- deşeurile sunt constituite în principal din şpanuri de metale feroase care se

depozitează temporar în depozitul de fier vechi.

Parcul autoParcul auto din cadrul SC AVI 2000 SRL are în dotare următoarele mijloace auto şi

utilaje agricole:

- 2 autoutilitare frigo de 3,5 t

- un tractoar cu remorca

- un ifron cu cupa

- un electrostivuitor

Alimentarea cu combustibil a parcului auto se realizează direct de la Staţiile PECO.

Repararea şi întreţinerea mijloacelor auto din dotare precum şi schimbul de ulei se

face la ateliere auto specializate.

Gazele de eşapament ale acestor autovehicule nu constituie un pericol major de

impurificare a atmosferei din zonă.

2.1.3. Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune tehnici disponibile

Valorile limită ale parametrilor relevanţi (consum de apă şi energie, poluanţi în apă

şi aer, generarea deşeurilor) atinse prin tehnicile propuse şi prin cele mai bune tehnici

disponibile sunt redate în Tabelul 2.1.



Tabelul 2.1. Valorile limită ale parametrilor relevanţi (consum de apă şi energie, poluanţi în

apă şi aer, generarea deşeurilor) atinse prin tehnicile propuse şi prin cele mai bune tehnici

disponibile

Parametru(unitatea de măsură)

Valori limită

Tehnici alternative propuse de titular

Prin cele mai bune tehnici disponibile

(BAT)

Conform celor

mai bune practici de

mediu*

Legislatie nationala

1 …n

Utilitati

Consum de apa pt. pasari,l/pasare/an

73 - 84 - 83-120 - -

Consum de apa de spalare, l/mp/ciclu (ciclu = 15 luni)

2 25 - -

Energie electrică, kWh/pasare/an

3,5 - 4,0 3,39-4,73 - -

Emisii în aer provenite de la adaposturi Nivel limita

NH3, g/pasare/an 190 - 10 - 386 - STAS 12574/1987-0,3mg/mc– la 30 min-0,1 mg/mc – la 24 h

CH4, g/pasare/an - 21 – 43 - -

N2O, g/pasare/an - 14 – 21 - Legea 104/2011 - 200 µg/m3- la 1 h -40 µg/m3- la 1 an

Pulberi, g/pasare/an - 30 – 90 - Legea 104/2011- 50 µg/m3- la 24 h- 40 µg/m3- la 1 an

Deşeuri

dejectii solide, kg/pasare/an 17,5 - 70 - -

*- Conform recomandarilor Comisiei de la Helsinki (HELCOM) privind implementarea masurilor tehnologice pentru tipuri de activitati relevante.

2.2. Activităţi de dezafectare

Realizarea proiectului nu presupune activităţi de demolare a unor construcţii sau

dezafectare utilaje.

Deşeurile rezultate în urma activităţilor de construcţie-montaj vor fi evacuate de pe

şantierul obiectivului respectând toate normativele în vigoare.



3. DESEURI

3.1 Generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea deşeurilor

In perioada de implementare a proiectuluiPe perioada execuţiei lucrărilor de amenajare a halelor se vor utiliza materiale

prefabricate, caz în care cantitatea de deşeuri de pe amplasament va fi foarte redusă.

Pe perioada execuţiei proiectului rezulta:

- deseuri feroase din demontarea custilor. Deşeurile feroase rezultate din

dezafectarea custilor se depozitează temporar pe o platformă betonată situata in

vecinatatea magaziei de alte materiale (depozitul de fier vechi de cca. 15 mp).

Aceste deşeuri sunt valorificate prin unităţile specializate şi autorizate (SC Euro

Metal Works –societate cu care operatorul a mai lucrat)

- deseuri din lucrarile de reparatii si montarea/demontarea unor utilaje; aceste

deseuri sunt nepericuloase fiind asimilabile deseurilor menajere si gestionate ca

atare

Dupa implementarea proiectuluiCantităţile de deşeuri rezultate la functionarea blocurilor 5 si 6 la capacitate

maximă de producţie (35 000 gaini) precum si la capacitatea maxima de productie dupa

implementarea proiectului (capacitate max. 70 000 gaini) sunt redate în Tabelul 3.1.



Tabelul 3.1. Managementul deşeurilor

Denumire deşeu

Can

titat

ea p

revă

zută

a fi

ge

nera

tă,

Star

ea fi

zică

(Sol

id -S

; Li

chid

-L;

Sem

isol

id-S

S)

Cod

deş

eu

Cod

priv

ind

prin

cipa

la

prop

rieta

te p

eric

uloa

să

Cod

cla

sific

are

stat

istic

ă Managementul deşeurilor- cantitate prevăzută a fi generată

valorificată eliminată rămasă în stoc

Deseuri aferente etapei de extindere – capacitate max. 35000 gainidejecţii solide

0,048Kg/pasăre,zi 613,2t/ciclu

S 02 01 06 Toata cantitatea rezultata se valorifica ca si îngrăşământ organic natural..

- -

Păsări moarte (cadavre)

0,3 t/ciclu

S 02 01 02 - Eliminare prin incinerare la SC PROTAN SA

-

Deseuri de fiole goale de vaccinuri

0,01 t/ciclu

S 18 02 03 - se colecteaza separat de catre medicul veterinar si se elimina prin incinerare de catre acesta

-

Deşeuri de ouă (si cofraje impregnate cu oua)

0,05 t/ciclu


-

Deseuri de cofraje curate

0,03 t/ciclu

S 02 01 99 - Eliminare la Rampa de deşeuri a localităţii Giarmata.

-

Deseu de hartie si carton

0,3 t/an

S 20 01 01 volorificare la firme de specialitate

- -

Deşeuri feroase (şpan, sudură)

0,2 t/an


- -

Deseuri aferente perioadei dupa implementarea proiectului – capacitate max. 70000 gainidejecţii solide

0,048Kg/pasăre,zi 1226,4t/ciclu

S 02 01 06 Toata cantitatea rezultata se valorifica ca si îngrăşământ organic natural..

- -



Păsări moarte (cadavre)

0,6 t/ciclu


-


0,02 t/ciclu

S 18 02 03 - se colecteaza separat de catre medicul veterinar si se elimina prin incinerare de catre acesta

-


0,1 t/ciclu


-


0,06 t/ciclu

S 02 01 99 - Eliminare la Rampa de deşeuri a localităţii Giarmata.

-

Deseu de hartie si carton

0,6 t/an


- -


0,4 t/an


- -

Deseu menajer

1,2t/an

S20.03.01

- Eliminare la Rampa de deşeuri a localităţii Giarmata.

-

Modul de gospodărire a deşeurilor

➣ Dejecţiile solide – rezultă din blocurile de crestere a gainilor ouătoare (blocurile

11 si 12 existente si blocuri noi amenajate 5 si 6). Dejectiile solide se colecteaza sub

platforma de plastic pe care stau gainile. Se strang pe toata perioada unui ciclu de

productie (de 70-80 saptamani) intr-un strat gros de cca. 50-60 cm. La sfarsitul perioadei

de productie se scot manual si se incarca direct in remorcile cu care se transporta pe

terenurile agricole fiind utilizat ca si îngrăşământ organic natural.

In conformitate cu Studiul OSPA dozele de dejectii de pasari aplicate pe terenuurile

agricole sunt:

- 20 t dejectii/ha – in cazul culturilor de grau

- 28 t dejectii/ha - in cazul culturilor de poromb

Suprafata de teren agricola necesara pentru imprastierea a 613,2 t dejectii este de:



- 30,7 ha – in cazul culturilor de grau

- 22 ha - in cazul culturilor de porumb

Pentru intreaga cantitate de dejectii ce va rezulta dupa implementarea proiectului,

de 1226 tone/ciclu va fi deci necesara o suprafata de cel mult 60 ha.

Operatorul detine contracte cu detinatorii de teren cu o suprafata totala de cca. 100

ha (in ANEXA este prezentata Lista cu detinatorii de teren si suprafata de teren agricola

detinuta de acestia). Prin urmare, capacitatea maximă extinsa in cadrul proiectului, de

creştere a păsărilor la SC AVI 2000 SRL este corelată cu suprafaţa de teren disponibila.

Transportul si imprastierea dejectiilor solide se face de catre fiecare proprietar de

teren. Dejecţiile solide se transportă cu tractoare cu remorcă şi cu ifronul. Imprăştierea

dejecţiilor solide se realizează cu utilaje proprii, fie manual cu furca sau lopata din

remorca tractorului fie cu ifronul.

Apele de spălare din bazinele vidanjabile se împrăştie cu vidanja printr-un sistem

de stropire de catre firma SC CASA DEL MARIO cu care operatorul are contract de

prestari servicii.

La imprăştierea îngrăşământului se vor respecta tehnologiile din Codul Bunelor

Practici Agricole (dozele de îngrăşământ la ha, procedura de împrăştiere, perioada de

aplicare, etc).

➣ Cadavrele de păsări şi deşeurile de oua sparte sunt colectate separat în

recipienţi speciali şi depozitate temporar intr-o lada frigorifica (de 160 kg). Spatiul de

depozitare (10mp) se afla in partea stanga a halei 11. Aceste deseuri sunt neutralizate de

o firmă specializată si agreată de Ministerul Agriculturii – SC PROTAN SA.

➣ Deşeuri de cofraje (neimpregnate cu ouă) – acestea rezultă accidental în cantităţi

nesemnificative. Deşeurile de cofraje curate se elimină împreună cu deşeul menajer la

Rampa de deşeuri a localităţii Giarmata.

➣ Deşeuri de hârtie si carton (ambalaje) - se colectează separat şi se volorifică la

firme de specialitate. Avand in vedere faptul ca volumul de ambalaje este mic nu se

justifica incheierea de contracte cu firme de specialitate pentru valorificarea acestora. Ele

se vor colecta si depozita temporar pe categorii si vor fi valorificate pe masura ce

cantitatile vor justifica acest lucru.



➣ Deşeuri de fiole goale de vaccinuri – se colecteaza de catre medicul veterinar si

se elimina de catre acesta in baza contractului existent intre cele doua unitati.

➣ Deşeurile feroase – rezultate din activitaea de intretinere se depozitează

temporar pe o platformă betonată situata in vecinatatea magaziei de alte materiale

(depozitul de fier vechi de cca. 15 mp). Aceste deşeuri sunt valorificate prin unităţile

specializate şi autorizate (SC Euro Metal Works)

➣ Deşeurile menajere se colectează în containere amplasate în diferite puncte unde

se şi generează. Se transportă periodic la rampa de deşeuri a localităţii Giarmata.

SC AVI 2000 SRL nu detine echipamente electrice cu PCB (condensatoare,

transformatoare) scoase din uz (deseuri ) si nici deseuri de materiale cu PCB ( ulei uzat

cu PCB ).

Pe amplasament nu exista deseuri care sa contina azbest. In cadrul unitatii exista

un sopron acoperit cu placi de azbociment. Suprafata acoperisului este de 60 mp.

Operatorul are obligaţia de a respecta legislaţia naţională privind gestionarea materialelor

cu conţinut de azbest in conformitate cu H.G. nr.124/2003 privind prevenirea, reducerea si

controlul poluarii mediului cu azbest, modificat prin H.G. nr.734/2006.

Conformare la cerinţele BAT – DESEURI

Cerinţă BAT Conformare♦ Cantitate dejectii – 70 kg/pasare/an ♦ Cantitate dejectii – 48 g/pasare/zi = 17,5

kg/pasare/anGestionarea dejectiilor♦ La sistemele de crestere libera pe sol se recomanda pastrarea dejectiilor in hala pe toata durata ciclului (15-16 luni) si eliminarea lor intre ciclurile de ouat.

♦ Sunt considerate BAT urmatoarele principii:• aplicarea de masuri nutritionale la sursa prin hranirea pasarilor cu cantitati mai mici de substante nutritive• reducerea emisiilor de dejectii in sol si in panza freatica prin echilibrarea cantitatii de dejectii cu cerintele previzibile ale cerealelor - raportarea numarului de animale la terenul disponibil

♦ Dejectiile se elimina intre cicluri, dupa depopularea halei, direct in mijloacele de transport, pentru imprastiere pe teren.

♦ In conformitate cu Studiul agrochimic realizat de OSPA dozele de dejectii de pasari aplicate pe terenurile agricole sunt:- 20 t dejectii/ha – in cazul culturilor de grau- 28tdejectii/ha- in cazul culturilor de porumbSuprafata de teren agricola necesara pentru imprastierea a 613,2 t dejectii este de:

- 30,7 ha – in cazul culturilor de grau- 22 ha - in cazul culturilor de porumb



• luarea in considerare a caracteristicilor terenului respectiv conditiile solului, tipul solului si inclinatia, conditiile climatice, precipitatiile si irigarea, folosinta terenului si practicile agricole inclusiv sistemul de rotatie a cerealelor• neaplicarea dejectiilor pe teren atunci cand campul este: saturat cu apa, inundat, inghetat, acoperit cu zapada• neaplicarea dejectiilor pe terenuri aflate in panta• neaplicarea dejectiilor pe marginea cursurilor de apa (lasarea unei benzi netratate de teren)• imprastierea dejectiilor cat mai aproape posibil de momentul de maxima crestere a cerealelor si cand este preluata substanta nutritiva• gestionarea imprastierii dejectiilor pe teren pentru a reduce mirosul acolo unde esteposibil a afecta vecinatatile, prin urmatoarele:

- imprastierea in timpul zilei cand este mai putin probabil ca oamenii sa fie acasa

- evitarea sfarsiturilor de saptamana si a zilelor de sarbatoare

- luarea in considerare a directiei vantului raportata la locuintele din vecinatate

Pentru intreaga cantitate de dejectii ce va rezulta dupa implementarea proiectului, de 1226 tone/ciclu va fi deci necesara o suprafata de cel mult 60 ha.

Operatorul detine contracte cu detinatorii de teren cu o suprafata totala de cca. 100 ha. Prin urmare, capacitatea maximă extinsa in cadrul proiectului, de creştere a păsărilor la SC AVI 2000 SRL este corelată cu suprafaţa de teren disponibila.

Transportul si imprastierea dejectiilor solide se face de catre fiecare proprietar de teren. Dejecţiile solide se transportă cu tractoare cu remorcă şi cu ifronul. Imprăştierea dejecţiilor solide se realizează cu utilaje proprii, fie manual cu furca sau lopata din remorca tractorului fie cu ifronul.

Modul de gestionare al dejectiilor este conform.

Depozitarea si procesarea dejectiilorDepozitarea dejectiilor este optionala. Daca se impune, sunt considerate BAT urmatoarele:• Proiectarea instalatiilor de depozitare pentru dejectiile de pasari cu capacitate suficienta pana cand alt tratament sau aplicare pe teren poate fi realizata. Capacitatea necesara depinde de climat si de perioadele in care nu este posibila aplicarea pe teren.• Depozitarea dejectiilor uscate provenite dela pasari in hambare cu podea impermeabila si ventilare suficienta.• La depozitarea temporara pe teren, amplasarea haldelor la distanta de receptorii sensibili precum vecinii si cursurile de apa (inclusiv drenajul terenului) in care ar putea deversa apa pluviala.• In general, procesarea dejectiilor in ferma este BAT doar in anumite conditii (BAT conditionat in functie de disponibilitatea

Sistemul de management al dejectiilor implementat nu implica depozitarea/stocarea dejectiilor solide nici pe amplasament si nici pe teren. Metoda aleasa, de transport si imprastiere directa pe camp este considerata o tehnica BAT si recomandata in special in cazul cresterii gainilor pentru oua.



terenului, excesul si necesarul local de nutrienti, posibilitatile marketingului pentru energia verde, reglementarile locale si prezenta tehnicilor de reducere)

Sistemul de management al dejectiilor este conform.

Reducerea emisiilor de azot si fosfor prin tehnici nutritionale♦ Hranirea animalelor cu diete succesive (hranire in faze) cu continut redus de proteina cruda♦ Hranirea animalelor cu diete succesive (hranire in faze) cu continut total redus de fosfor

♦ Se aplica

♦ Se aplica

Imprăştierea dejecţiilor pe terenul agricol se face cu respectarea Codului bunelor practici agricole:- utilizarea dejecţiilor la fertilizarea terenului agricol în echilibru cu îngrăşăminte chimice anorganice - utilizarea unui plan de aplicare a dejecţiilor pe terenul agricol- aplicarea dejecţiilor pe teren în corelaţie cu caracteristicile solului- respectarea interdecţiilor privind împrăştierea dejecţiilor pe câmp (exces de umiditate, băltire, îngheţ, zăpadă)- Incorporarea dejecţiilor în sol în maxim 12 ore de la imprăştiere

Operatorul se conformează, la imprastierea dejectiilor tine cont de toate cerintele prevazute in Codul bunelor practici agricole.



4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. Apa

4.1.1. Condiţii hidrogeologice ale amplasamentului

a.) Apa subterană

Câmpia Timiş-Torontal este formată din depozite cuaternare de pietrişuri, nisipuri,

nisipuri fine şi argile nisipoase, provenite din conurile de dejecţie ale râurilor Timiş, Bega

şi Mureş. Peste ele urmează un orizont al nisipurilor albastre acoperite de depozite

loessoide sau de aluviuni. Acest orizont de vârsta pleistocen-superioară, caracteristic

pentru câmpia de subsidienţă a Mureşului, este şi colectorul apelor freatice.

Adâncimea medie a orizontului freatic variază între 1 şi 3 m, grosimea nu

depăşeşte 25 m, iar amplitudinea de variaţie a suprafeţei piezometrice este de 1-2 m.

Amplitudinea mai mică de 1 m a nivelurilor freatice se întâlneşte în zona Jimbolia,

Teremia Mare şi la sud de Timişoara (între Bega şi Timiş).

Regimul de variaţie a apelor freatice este în funcţie de cel al precipitaţiilor, la care

se adaugă alimentarea subterană din câmpia înaltă, inundaţiile, sau infiltraţiile laterale din

râuri şi canale. Bega Veche, de exemplu, drenează apele freatice de pe malul drept şi

alimentează pe cele de pe malul stâng. Canalul Bega alimentează pânza freatică, iar

Timişul şi Mureşul se alimentează din apa freatică, din care cauză mineralizarea apelor

creşte treptat (pentru cazul Timişului, de la 140 mg/l la Urseni, la 390,5 mg/l la Grăniceri).

In general, apele de adâncime sunt ape potabile, normale, exploatate în acest scop

pentru multe localităţi. Debitele specifice variază de la 0,5 l/s până la 5-10 l/s, cum este

cazul zonei Timişoara.

Pe amplasamentul unitatii s-a realizat un Studiu hidrogeologic cu ocazia efectuarii

forajului de control situat in vecinatatea fostului batal de dejectii (actualmente curatat si

neutilizat). Directia de curgere a apei freatice in zona amplasamentului este de la est la

vest. Operatorul monitorizeaza, trimestrial, calitatea apei freatice din 2 foraje de control –

un foraj situat in vecinatatea fostului batal de dejectii si un foraj situat pe terenul agricol

unde se imprastie dejectiile.



Hidrologie

Densitatea reţelei naturale atinge valori de 0,1-0,2 km/km2 în câmpia torontalului,

crescând în câmpia de subsidienţă a Timişului la 0,1-0,3 km/km2.

Principalele râuri care drenează teritoriul judeţului Timiş sunt: Timiş, Bega, Bega

Veche, Bârzava, Moraviţa, Aranca şi, parţial, Mureşul. Dintre acestea numai Bega îşi

desfăşoară aproape în întregime bazinul în cadrul judeţului, restul având suprafeţe

apreciabile şi în judeţele vecine.

Obiectivul se află în bazinul hidrografic al râului Bega. Canalul Bega este situat

însă la 7,5 km sud-est de obiectiv. Cursul de apa cel mai apropiat este Bega Veche situat

la 1,5 km nord-vest. Nu există insa nici o interferenţă între activitatea desfăşurată in

cadrul SC AVI 2000 SRL Giarmata şi cursurile naturale din zonă.

4.1.2. Alimentarea cu apă

Consumurile de apa la SC AVI 2000 SRL sunt prezentate in urmatoarele situatii:

- consumuri pentru etapa de extindere a capacitatii

- consumuri pentru etapa existenta

- consumul final dupa implementarea proiectului

A. Consum aferent etapei de extindere

In cadrul noii investitii apa potabilă este utilizată:

în procesul tehnologic de creştere a păsărilor pentru oua (in blocurile 5 si 6)

pentru igenizarea halelor 5 si 6 de creştere a păsărilor (o data la terminarea ciclului

de 70-80 saptamani)

Mentionam ca implementarea noului proiect se realizeaza cu personalul existent.

Prin urmare, in cadrul proiectului nu exista consum de apa suplimentar pentru necesităţile

igienico-sanitare ale angajaţilor.

Necesarul de apă s-a calculat pe baza consumurilor specifice (date furnizate de

operator)

- Creştere găini: 200-230 ml /cap x zi

- Apa igienizare hale de creştere a găinilor:2 l/ m2

Necesarul total de apă din cadrul investitiei este prezentat mai jos.



Necesarul de apǎ pentru activitatea de creştere a găinilor pentru oua (blocurile 5 si

6):

- capacitatea noua maxima: 35 000 găini

- consum specific: 200-230m l /cap x zi

- perioada de desfăşurare a activităţii: 365 zile/an

- consum anual: Q1 anual = 2 940 mc/an

Necesarul de apǎ pentru spalarea halelor de păsări (blocurile 5 si 6)

- consum specific: 1,3 l /mp si an (2l / mp si 18 luni)

- suprafaţă totală (a blocurilor 5 si 6): 3888 mp (972 mp/nivel,

respectiv 1 944 mp/bloc).

- consum anual: Q 2 anual = 5,0 mc/an

Deci, consumul total anual de apă pentru implementarea investitiei este :Qanual = Q1 + Q2 = 2 945 mc/an

Debitul zilnic:

Q zi med = 8,0 m3/zi Q zi max = Q zi med x Kzi = 8,0 x 1,15= 9,2 m3/zi

Funcţionarea alimentării cu apă este de 24h/zi şi 365 zile/an.

B. Consum existentIn prezent, consumul de apa din cadrul unitatii SC AVI 2000 SRL este:

consumul de apǎ pentru activitatea de creştere a găinilor pentru oua (blocurile 11 si

12):

- capacitatea maxima existenta: 35 000 găini

- consum specific: 200-230m l /cap x zi

- perioada de desfăşurare a activităţii: 365 zile/an

- consum anual: Q’1 anual = 2 940 mc/an

consumul de apǎ pentru igienizarea halelor de păsări (blocurile 11 si 12)

- consum specific: 1,3 l /mp si an (2l / mp si 18 luni)



- suprafaţă totală (a blocurilor 5 si 6): 3888 mp (972 mp/nivel, respectiv 1 944

mp/bloc).

- consum anual: Q’ 2 anual = 5,0 mc/an

consumul de apǎ potabilǎ pentru satisfacerea necesitǎţilor igienico – sanitare ale

personalului angajat (total angajaţi 15 ) este :

- consum specific: 20 l /om x zi pentru personalul TESA (2)

- consum anual: Q’3-1 anual = 20 l x 2 pers. x 365 zile = 14,6 mc/an

- consum specific: 50 l /om x zi pentru muncitori (13)

- consum anual: Q’3-2 anual = 50 l x 10 pers. x 365 zile = 236,3 mc/an

Consumul anual de apă menajeră este:

Q’3 anual = Q’3-1 anual + Q’’3-2 anual = 251 mc/an

consumul de apǎ potabilǎ pentru igienizarea spaţiilor din sediul administrativ

inclusiv filtrul sanitar

- consum specific: 2 l /mp x zi

- suprafaţă totală: 696 mp

- consum anual: Q’4 anual = 132 mc/an

Deci, consumul total anual de apă pentru functionarea SC AVI 2000 SRL (fara extindere) este :

Q’anual = ∑Q’i anual = 3 328 mc/an

Debitul mediu si maxim zilnic este:

Q zi med = 9,1 m3/zi Q zi max = 10,5 m3/zi



C. Consumul final dupa implementarea proiectului

Dupa realizarea proiectului – de extindere a capacitatii cu 35.000 locuri pentru gaini

ouatoare – consumul total de apa va fi:Qanual = Qanual + Q’anual = 6 273 mc/an

Debitul zilnic:

Q zi med = 17,2 m3/zi Q zi max = 19,8 m3/zi

Operatorul detine Aviz de Gospodărire a Apelor pentru extinderea capacitatii de

crestere a pasarilor ( prezentat in ANEXA)

Monitorizarea debitelor de apă

Operatorul SC AVI 2000 SRL monitorizează debitul de apă captat din foraj. Este

montat un apometru omologat tip CONTOR GROUP 77/1992 in camera pompelor.

Apa de incendiuNecesarul de apa in cazul producerii unui incendiu se asigura prin intermediul

rezervorului de stocare a apei, de 200 mc, si prin intermediul hidrantilor de incendiu

interiori si exteriori.

Debitul de refacere a rezervei de incendiu este de 17 h.



Tabelul 4.1.1. Bilanţul consumului de apă (m3/zi /m3/an).

Proces tehnologic Sursa de apă

(furnizor)

Consum total de

apă (coloanele

4,10,11)

Apa prelevată din sursă RECIRCULATĂ/REUTILIZATĂ

ComentariiTotal Consum

menajerConsum industrial

Apa subterană

Apa de suprafaţă

Pentru compensarea pierderilor în

sistemele cu circuit închis

Apa de la propriul obiectiv

Apa de la alte

obiective

Apa subterană

Apa de suprafaţă

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12Cresterea gainilor in blocurile 5 si 6 – activitate aferenta etapei de extindere Foraj de

medie

adancime

8,06/ 2 945

8,06/ 2 945

- - - 8,06/ 2 945

- - -

Cresterea gainilor in blocurile 11 si 12 – activitate existenta

9,1/3328

9,1/3328

1,05/383

- - 8,06/ 2 945

- - - -

Cresterea gainilor la capacitate capacitate max. (in blocurile 5, 6, 11, 12) dupa implementarea proiectului

17,2/6 273

17,2/6 273

1,05/383

- - 16,1/5 890



CERINTELE BAT IN DOMENIUL ALIMENTARII CU APA

Cerinţe BAT Mod de conformare

1 Asigurarea accesului permanent şi nelimitat la apă a păsărilor

Linii de adăpare suspendate cu picurători

2 Reducerea consumului de apaSunt considerate BAT urmatoarele masuri:• Utilizarea sistemelor de curatare cu apa sub presiune pentru curatarea halelor intre cicluri• Calibrarea regulata a instalatiei de apa potabila pentru a evita pierderile• Pastrarea unui registru cu consumul de apa prin masurarea consumului • Detectarea si remedierea scurgerilor.

• Se aplica

• Se aplica

• Se aplica

• Se aplica

Unitatea se conformează cerinţelor BAT in ceea ce priveste reducerea consumului de apa.

4.1.3. Managementul apelor uzate

Surse de generare a apelor uzate

►Pe perioada implementarii proiectului nu rezulta ape uzate.

►Dupa punerea in functiune a investitiei, popularea blocurilor 5 si 6, rezulta ape uzate tehnologice doar de la igienizarea celor 2 blocuri de creştere a

păsărilor, o data la 70-80 saptamani – la schimbarea ciclului. Nu se generează ape uzate tehnologice in perioada de crestere a gainilor pentru

oua deoarece sistemul de creştere este pe aşternut uscat.

Mentionam ca atat in faza de realizare cat si in faza de exploatare a

proiectului nu rezulta debite suplimentare de ape uzate menajere (nu se agajeaza

personal nou pentru realizarea investitiei). Personalul existent va deservii si noua

investitie.

45 / INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA


Apele uzate rezultate de la igienizarea halelor de creştere a găinilor sunt dirijate în

bazinele vidanjabile (de 18 mc) din exteriorul blocurilor de găini (un bazin vidanjabil pentru

fiecare bloc de găini). Bazinele vidanjabile care deservesc blocurile 5 si 6 sunt identice

(inclusiv cu cele care deservesc blocurile functionale 11 si 12), sunt betonate si ingropate

la nivelul terenului.

Din aceste bazine apele uzate (cu dejecţii solide) sunt vidanjate periodic şi folosite

la fertilizarea terenurilor agricole. Vidanjarea se realizeaza cu firma SC CASA DEL MARIO

in baza unui contract de prestari servicii.

Menţionăm că apele rezultate de la igienizarea halelor de creştere a găinilor ouătoare

conţin doar dejecţii şi nu conţin substanţe de igenizare şi dezinfecţie.

Debit de ape uzate aferent implementarii proiectului de extindereIn condiţiile funcţionării celor 2 blocuri noi (5 si 6) la capacitate maxima rezultă

următorul debit de apă uzată:

Quzat anual = 0,8 x Q2 anual = 0,8 x 5 = 4, 0 mc/an

Debitul de apa uzata nu se contorizează. Beneficiarul nu păstrează o evidenţă a

consumurilor de apă pe activităţi.

►Dupa implementarea proiectului, functionarea unitatii la capacitate max. (popularea blocurilor 5, 6, 11, 12)

Debite totale de ape uzate dupa implementarea proiectului- ape uzate rezultate de la spalarea blocurilor de crestere a gainilor ( blocurile 5,

6, 11,12)

Q’uzat anual = 0,8 x (Q2 anual +Q’2 anual )= 0,8 x 10 = 8, 0 mc/an

- ape uzate menajere

Q’uzat menajer anual = 0,8 x (Q’3 anual +Q’4 anual )= 0,8 x 383 = 306,4 mc/an



Apa pluvială

La SC AVI 2000 SRL apa pluviala se colecteaza partial in rigole pluviale si apoi se

evacueaza in santul care insoteste drumul judetean Timisoara- Lipova. Cea mai mare

parte insa, a apei meteorice se scurge pe terenurile libere din incintă unde se

infiltrează în sol. Nu există riscul contaminării acestor ape cu substanţe toxice sau

periculoase.

Implementarea proiectului nu modifica debitul de ape pluviale rezultat de pe

platforme deoarece nu se schimba suprafata construita.

Luând în considerare suprafaţa totala construită de 10814 mp şi un nivel mediu de

precipitaţii de 600 l/mp x an, rezultă:

Qpluvial = 6490 mc/an

Acest debit maxim anual corespunde la un debit mediu zilnic de 17,8 mc/zi.

Bilanţul apelor uzate evacuate este redat în Tabelul 4.1.2



Tabelul 4.1.2. Bilanţul apelor uzate (m3/zi /m3/an).

Sursa apelor uzate, Proces tehnologic

Totalul apelor uzate generate

Ape uzate evacuate Ape direcţionate spre reutilizare/recirculare

Comentarii

m3/zi m3/an menajere industriale pluviale în acest obiectiv

către alte obiective

m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14cresterea gainilor in blocurile 5 si 6 – activitate aferenta etapei de extindere

- 4 - - - 4 - - - - - 4 apele uzate industriale (rezultate din halele de crestere a gainilor)se utilizeza ca si ingrasamant pentru terenurile agricole

cresterea gainilor in blocurile 11 si 12 – activitate existenta

- 310,4* 0,84 306,4 - 4 17,8 6490 - - - 4

cresterea gainilor la capacitate capacitate max. (in blocurile 5, 6, 11, 12) dupa implementarea proiectului

- 314,4* 0,84 306,4 - 8 17,8 6490 - - - 8

*- totalul apelor uzate generate nu include si apele pluviale



Caracteristicile fizico- chimice ale apelor uzate evacuate

►Impurificatorii ce se pot regăsi în apele uzate tehnologice (de spalare a halelor

de crestere a gainilor) sunt specifice apelor menajere, caracterizate prin încărcare

organică, biodegradabilitate şi suspensii. In funcţie de încărcarea lor şi pe baza unui

Studiu agropedologic se stabileşte doza care poate fi aplicată pe terenul agricol.

Substanţele dezinfectante nu ajung în apele de spălare, deoarece dezinfecţia

halelor are loc după spălarea acestora iar după dezinfecţie halele nu se mai spală. Prin

urmare, este improbabilă identificarea substanţelor dezinfectante în apele uzate. De altfel,

substanţele dezinfectante folosite sunt pe bază de formaldehidă sau aţi compuşi cu

toxicitate redusă care nu se regăsesc pe lista de substanţe prioritar periculoase, iar

cantităţile folosite sunt foarte mici.

►Apele meteorice si pluviale pot conţine doar materii în suspensie rezultate din

antrenarea prafului. Activităţile de crestere a gainilor pentru oua se desfăşoara în spaţii

închise şi betonate

Limitele admise conform HG 352/2005 - NTPA 001 pentru poluanţii potenţiali care

ar putea, în situaţii deosebite (avarii), să afecteze calitatea apelor pluviale sunt prezentate

în Tabelul 4.1.3.

Tabelul 4.1.3 Limitele admise conform HG 352/2005 - NTPA 001Indicator U.M. HG 352/2005 -

NTPA 001

pH unităţi pH 6,58,5

Materii în suspensie mg/dm3 35

CCO-Cr mg/dm3 70

Produse petroliere mg/dm3 5

►Ape uzate menajere

Impurificatorii ce se pot regăsi în apele uzate evacuate in bazinul vidanjabil sunt

specifici apelor menajere (caracterizate prin încărcare organică, biodegradabilitate şi

suspensii).



Limitele admise conform normativului HG 352/2005 - NTPA 002 sunt prezentate în

Tabelul 4.1.4

Tabelul 4.1.4. Limitele admise conform normativului HG 352/2005 - NTPA 002Indicator U.M. HG 352/2005 -

NTPA 002

pH unităţi pH 6,58,5

Materii în suspensie mg/dm3 350

Substanţe extractibile în eter de petrol mg/dm3 30

CCO-Cr mg/dm3 500

CBO5 mg/dm3 300

Detergenţi sintetici biodegradabili mg/dm3 25

Se apreciază că apele uzate menajere evacuate din incinta unitatii se încadrează

în limitele admise de HG 352/2005 - NTPA 002 şi nu este necesară monitorizarea

evacuării.

Instalaţii de preepurare şi /sau epurare a apelor uzate

Având în vedere că din activitatea de crestere a gainilor pentru oua rezulta doar

ape uzate de la spalarea halelor care contin dejectii solide de pasare, aceste ape pot fi

utilizate pentru fertilizarea terenurilor agricole. nu se impun faze suplimentare de

preepurare a acestor ape.

Sistemul de canalizareReţeaua internă de canalizare a obiectivului este de tip divizor. Apele uzate

menajere se colectează separat de apele de spalare a halelor.

Cele doua blocuri care fac obiectul investitiei vor fi prevazute fiecare cu un bazin

de colectare a apelor de spalare.

Reţeaua internă de canalizare este prezentată în ANEXĂ – Plan reţele interioare.



Apa freatica

Apele pluviale din incinta unităţii nu se colecteaza, acestea se infiltrează în sol.

Avand in vedere ca toate activitatile se desfasoara in spatii inchise si betonate sau

pe platforme betonate si in cadrul unitatii nu se utilizeaza substanţe toxice sau

periculoase nu există riscul contaminării apelor pluviale.

Pe amplasamentul unitatii exista un foraj de control pentru apa freatica, situat in

vecinatatea fostului depozit de dejectii. Operatorul monitorizeaza apa freatica trimestrial

atat din forajul situat in vecinatatea fostului batal de dejectii cat si din forajul situat pe

terenul agricol pe care se imprastie dejectiile. Din datele de monitorizare rezulta ca apa

freatica are un continut mai ridicat de substante organice si amoniu (cu pana la 50% din

limita admisa) acest lucru este cauzat de activitatile antropice din zona – activitatea de

crestere a pasarilor are o vechime de peste 30 de ani in arealul situat intre localitatile

Dumbravita si Giarmata.

Limitele de emisie pentru poluanţii din apele freatice sunt prezentate in tabelul 4.1.5.

Tabelul 4.1.5. Limite de emisie pentru poluanţii din apele freatice

Nr. crt.

Încercare executată UM Legea 458/2002 si

Legea 311/20041 pH - 6,5-9,5

2 Indice de permanganat -CCO-Mn mgO2/l 5,0

3 Azot amoniacal (NH4+) mg/l 0,5

4 Azotaţi (NO3-) mg/l 50

5 Azotiţi (NO2-) mg/l 0,5

6 Fosfor total mg/l -

4.1.4. Prognozarea impactului

Pe perioada de implementare a proiectului nu rezulta ape uzate.

Dupa implementarea proiectului rezulta ape uzate doar de la spalarea halelor de

crestere a pasarilor, o data la terminarea ciclului de crestere. Aceste ape se colecteaza

separat de apele uzate menajere, in bazine betonate si vidanjabile, situate in apropierea



fiecarei hale. Debitele fiind foarte mici şi încărcarea poluantă redusă, nu se justifică

implementarea unei trepte de epurare a apei. De altfel, aceste ape sunt utilizate ca şi

îngrăşământ natural pe terenurile agricole. Nu există surse de impurificare a acestor ape

cu substanţe toxice organice sau metale grele deoarece activităţile desfăşurate în cadrul

SC AVI 2000 SRL nu utilizează şi nu produc substanţe prioritare/prioritar periculoase

conform Anexei la HG 118/2002.

Nu se pune problema impactului transfrontier la funcţionarea unitatii SC AVI 2000

SRL.

4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului

Toate activitatile se desfasoara in spatii inchise si betonate sau pe platforme

betonate prin urmare nu există riscul contaminării apelor uzate si pluviale cu substanţe

toxice sau periculoase. Nu sunt necesare masuri suplimentare pentru diminuarea

impactului.

Forajul utilizat ca sursă de apă este prevăzut cu zonă de protecţie sanitară.

Nu se pune problema afectării unor ecosisteme acvatice sau a unor folosinţe de apă.

Conformare la cerinţe BAT – TRATAREA APELOR UZATE

Prevederile BAT pentru apele reziduale se referă la necesitatea încadrării calităţii efuentului în limitele admise în funcţie de natura emisarului (apă de suprafaţă, canalizare urbană) precum şi la minimizarea emisiilor în emisar.

4.2. AERUL

4.2.1. Date generaleTemperatura: Din analiza repartiţiei spaţiale a climatului, se constată că, pe

teritoriul judeţului Timiş, temperaturile medii multianuale mai mari de 11°C se întâlnesc

numai în partea de SV, izoterma de 11°C evoluând de-a lungul unei linii care ar uni

localităţile Pustiniş - Giulvăz - Ciacova - Sculia. Tot restul zonei de câmpie şi deal au

temperaturi medii multianuale cuprinse între 10 şi 11°C.



Temperaturile medii pentru cea mai rece lună a anului (ianuarie) reprezintă o

situaţie aparte, în ceea ce priveşte repartiţia spaţială. În toată zona de câmpie joasă şi

înaltă, pe culoarul Timişului până la Lugoj şi pe cel al Begăi până la confluenţa cu pârâul

Sopot, se întâlnesc temperaturi medii cuprinse între -1 şi -2°C.

Temperatura medie a lunii iulie este şi mai mult legată de etajarea reliefului în zona

de deal şi munte. Izoterma de 21°C urmăreşte îndeaproape contactul dintre câmpie şi

zona de deal, temperaturi superioare acestei valori întâlnindu-se spre câmpie, iar

inferioare spre zona înaltă. In zona de câmpie, temperaturile medii lunare oscilează între

21 - 22°C, cu variaţii mici de la un loc la altul.

Temperaturile extreme (minime şi maxime) ale lunii iulie oscilează între 5 - 42°C,

fapt care ilustrează posibilitatea advecţiei în această lună atât a maselor de aer rece, cât

şi a celor de aer foarte cald.

Temperaturile extreme absolute şi amplitudinea termică confirmă caracterul

continental al climatului câmpiei. minimele absolute au fost de -35,3°c la 24.01.1963

înregistrată la timişoara, de -30,9°c la 24.01.1942 la lugoj, în restul câmpiei valorile

oscilând între -28 şi - 30°c.

Din regimul de variaţii al temperaturilor în timpul anului, se constată că iernile sunt

destul de blânde ca urmare a influenţei mediteraneene. Astfel, în Timişoara, singura lună

cu temperatură medie negativă este ianuarie (-1, -2°C), restul lunilor de iarnă (decembrie

şi februarie), având temperaturi medii pozitive.

Precipitaţii: Din analiza cantităţilor de precipitaţii medii multianuale se remarcă

existenţa unui maxim pluviometric în lunile mai şi iunie, după care precipitaţiile scad

continuu până în septembrie. În perioada de toamnă se constată din nou o uşoară

creştere a cantităţilor de precipitaţii în lunile octombrie şi noiembrie, urmând o nouă

scădere a acestora în timpul iernii, când practic suprafaţa solului recepţionează cele mai

mici cantităţi de precipitaţii.

În medie, numărul zilelor cu ploaie în zona de câmpie este de cca. 120-130, iar a

celor cu ninsoare de 15-20, iar numărul mediu multianual al zilelor cu strat de zăpadă

este cca 30. Cele mai mici cantităţi multianuale de precipitaţii sunt în jur de 400 mm.



Vânturile: Factorii care determină frecvenţa, durata şi viteza vânturilor sunt legaţi

de circulaţia generală a atmosferei şi de configuraţia reliefului, care poate produce

devierea maselor de aer şi schimbarea vitezelor de deplasare. Pentru municipiul

Timişoara si zonele invecinate (deci inclusiv amplasamentul studiat) direcţia

predominantă a vânturilor este dinspre N-NV dar, în general cele mai violente vânturi bat

dinspre SV, deseori producând pagube însemnate cum s-a întâmplat în anii 1929, 1932,

1942, 1951, 1963, 1969, 1972, 1973,1982, 1994.

Ca vânturi locale, remarcăm influenţa Coşavei, care bate din S-SV în rafale,

atingând uneori viteze care depăşesc chiar 35 m/s.

Amplasarea obiectivului din punct de vedere al directiei predominante a vanturilor

este corespunzatoare; zonele rezidentiale cele mai apropiate pe directia sud-est sunt

reprezentate de localitatea Giarmata Vii la o distanta de cca. 3 km iar de directia nord-est

localitatea Giarmata la cca. 2 km. La asemenea distante impactul unei ferme zootehnice

este nesemnificativ.

În concluzie, se poate afirma că teritoriul judeţului Timiş are o climă continentală

moderată, influenţată puternic de circulaţia vestică.

Receptori sensibili la poluare

Zona rezidenţială, constituită din localitatea Giarmata, se află la cca. 800 m. de

amplasamentul unitatii.

In imediata vecinatate a unitatii se afla fosta baza SC Avicola SA – coloana de

masini, actualmente ateliere mecanice in partea de nord si la Est – o unitate alimentara

(restaurant), situata limitrof cu DJ 691.

Operatorul are spatii inchiriate la SC ROWE COMPANY SRL care produce

decoratiuni din gips pentru exterior si la SC MANOLLY SRL care comercializeaza usi de

garaj si industriale.



4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi

In perioada de implementare a proiectului (executie a lucrarilor)

In perioada de executie a lucrarilor sursele de poluare a aerului sunt difuze si

locale, la nivelul celor doua blocuri (5 si 6). Poluanti generati sunt pulberi si gaze de

ardere (de la taierea custilor vechi).

Lucrarile de constructie vor fi de anvergura redusa (cele 2 blocuri) si limitate pe o

perioada relativ scurta de timp.

Dupa implementarea proiectului

Principalele surse potentiale de emisii difuze, fugitive si accidentale sunt:

- blocurile de crestere a gainilor pentru oua

- instalatia de preparare a hranei

- împrăştierea dejecţiilor pe teren

Finalizarea proiectului, respectiv cresterea capacitatii de productie nu va genera

alte categorii de emisii decat cele existente in prezent, deci,. va exista un aport

suplimentar concretizat printr-un nivel mai crescut al emisiilor de pe amplasament.

Principalele categorii de poluanţi emişi în atmosferă dupa implementarea

proiectului (activitatea de creştere a gainilor pentru oua in blocurile 5 si 6) sunt:

- emisii de amoniac din dejecţii

- emisii de praf de la prepararea şi distribuţia hranei precum şi din interiorul halelor

- mirosuri neplăcute

Pulberile şi amoniacul din halele de păsări sunt evacuate ca emisii difuze în

atmosferă prin intermediul sistemelor de ventilaţie cu care sunt dotate halele.

Emisiile difuze de pulberi şi amoniac sunt cauzate de activitatile de incarcare a

buncărele exterioare de depozitare a hranei, precum şi de evacuarea dejecţiilor din

blocurile de crestere a pasarilor şi împrăştierea lor pe câmp.

Substanţele generatoare de miros neplăcut sunt emise atât prin sistemele de

ventilaţie cât şi difuz, la manipularea dejecţiilor în exteriorul halelor.

Ventilatia halelor se realizeaza prin intermediul ferestrelor laterale (admisie aer

proaspat) si a ventilatoarelor amplasate in capetele halelor (evacuare aer viciat)



In Tabelul 4.2.1 sunt prezentate caracteristicile surselor de emisii inainte si dupa dupa

implementarea proiectului

Tabelul 4.2.1. Caracteristicile surselor de emisii

Faza tehnologică/

Simbol emisie

Natura emisiei

Instalaţii de reţinere

poluanţi

Număr surse Tipul sursei de evacuare

Caracteristicile sursei de evacuare

Caracteristicile emisiilor

H,[m]

D; lxl [mm}

v[m/s]

Q[Nm3/h]

EMISII IN AER INAINTE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Creşterea găinilor oătoare in blocurile 11,12

Aer cu conţinut de pulberi şi NH3

nu există

Total – 16 surse (4 surse/nivel, 8surse/bloc)

Orificiu de evacuare

- 1,2m la nivelul 1 (8 surse)- 3,7m la nivelul 2 (8 surse)

600 3,7 15 000

EMISII IN AER DUPA IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Creşterea găinilor oătoare in blocurile 5, 6, 11,12

Aer cu conţinut de pulberi şi NH3

nu există

Total – 32 surse (4 surse/nivel, 8surse/bloc)

Orificiu de evacuare

- 1,2m la nivelul 1 (16surse)- 3,7m la

nivelul 2 (16 urse)

600 3,7 15 000

Orificiile sistemelor de ventilaţie ale halelor nu constituie surse dirijate de emisie

întrucât ele au rolul de evacuare a aerului din hale si nu sunt echipate cu sisteme de

dispersie (cosuri, tubulaturi). Aceste sisteme nu detin sisteme de colectare, transport şi

coşuri de dispersie pentru aerul evacuat. Rolul lor este acela de a asigura temperatura şi

umiditatea potrivite în interior. Dealtfel nu există posibilitatea tehnică de a se face

măsurători de emisii la aceste orificii.

Pe amplasamentul unitatii nu exista surse fixe dirijate generatoare de poluanţi in

aer.



4.2.3. Prognozarea poluării aerului

Nivelul emisiilor pe perioada implemetarii proiectului

Activitatea de amenajare a blocurilor 5 si 6 implică operaţii de demolare a custilor

existente, realizarea sistemului de ventilatie, montarea platformelor suspendate din plastic

pe care stau gainile, montarea sistemelor de furajare, iluminare, adapare, cuibare si

benzilor transportoare de oua. În aceste condiţii apar emisii difuze în atmosferă de pulberi

şi gaze de ardere.

Având în vedere că activitatea de amenajare va fi însă redusă şi temporară şi se va

desfăşura discontinuu si in interiorul blocurilor, nu va determina degajarea şi/sau

acumularea unor cantităţi importante de noxe.

Nivelul emisiilor dupa implementarea proiectuluiSingura modalitate de a evalua nivelul emisiilor dintr-o ferma avicola o constituie

utilizarea coeficientilor de emisie pentru calcului emisiilor totale (masuratorile de emisii nu

sunt relevante).

In Tabelul 4.2.2 sunt prezentati coeficienţi de emisie pentru amoniac la creşterea

păsărilor- CORINAIR 2005

Tabelul 4.2.2. Coeficienţi de emisie pentru amoniac la creşterea păsărilor- CORINAIR

2005

ActivităţiCoeficienţi de emisie, [kg NH3/an x cap]

Creşterea păsărilor în hale

Împrăştierea dejecţiilor pe teren

TOTALEMISII

Creşterea găinilor ouătoare

0,19 0,15 0,34

In Tabelul 4.2.3 sunt prezentate valorile calculate ale emisiilor fugitive de amoniac

la SC AVI 2000 SRL inainte si dupa implementarea proiectului



Tabelul 4.2.3 Nivelul emisiilor de amoniac calculate

ActivităţiEmisii de amoniac [t /an]

Creşterea păsărilor în hale

Totalemisii incinta

Imprăştierea dejecţiilor pe teren

Total emisii

EMISII IN AER INAINTE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Creşterea găinilor ouătoare in blocurile 11 si 12 (35000 pasari)

6,65 6,65 5,25 11,9

EMISII IN AER DUPA IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Creşterea găinilor ouătoare in blocurile 5, 6, 11 si 12 (70000 pasari)

13,3 13,3 10,5 23,8

In acest caz, emisia totală de amoniac corespunde la un debit masic mediu de 1,35

kg/h inainte de implementarea proiectului si de 2,7 kg/h dupa implementarea proiectului.

Se face menţiunea că emisiile totale de amoniac reprezintă de fapt emisiile fugitive

deoarece nu există emisii dirijate.

Din totalul emisiilor de amoniac datorate cresterii pasarilor de la SC AVI 2000 SRL

cca. 56% sunt generate în incinta fermei iar o fracţiune de 44% sunt emise pe terenul

agricol pe care este utilizat îngrăşământul organic.

Conform BAT din activitatea de creştere a păsărilor mai rezultă şi emisii de CH4,

H2S şi COV în cantităţi însă nesemnificative. Emisiile respective nu pot fi calculate întrcât

nu există coeficienţi de emisie pentru ele.

Nivelul emisiilor în aer de la blocurile de crestere se completează si cu emisiile

fugitive şi difuze din din alte activitati (pregătirea şi alimentarea buncărelor cu furaje,

manipularea dejecţiilor, împrăştierea dejecţiilor pe terenurile agricole), emisii care nu pot fi

măsurate. Impactul lor asupra mediului poate fi cuantificat însă prin măsurători de imisii.

IMISII

Din prezentarea surselor de emisii şi a naturii eventualilor poluanţi emişi în

atmosferă rezultă că este de aşteptat ca nivelul imisiilor la limita incintei să fie



afectat doar de mirosurile neplăcute (inclusiv amoniac) caracteristice activităţii de

creştere a păsărilor şi pulberi.

Implementarea proiectului va duce la cresterea semnificativa a nivelului

emisiilor totale, cu cca. 100%, asa cum s-a aratat mai sus. Acest lucru determina si

o crestere a intensitatii imisiilor, cu un procent greu de estimat insa.

Creşterea nivelului imisiilor datorită celorlalte activităţi desfăşurate in cadrul

blocurilor 5 si 6 este nesemnificativă: pregătirea şi alimentarea buncărelor cu furaje,

manipularea dejectiilor, împrăştierea dejecţiilor pe terenurile agricole (emisiile de la

aceasta ultima activitate sunt importante dar ele nu se genereaza in incinta unitatii

ci pe terenuri exterioare, deci nu afecteaza semnificativ imisiile la limita incintei).

Limite de imisii

Concentraţiile maxime admise conform Legii 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator

si STAS 12574/1987 - Aer din zonele protejate. Condiţii de calitate, sunt prezentate în

Tabelele 4.2.4 si 4.2.5.

Tabelul 4.2.4 Valori limita conform Legii 104/2011

Indicator Valori limita, µg/mc

Media pe 24 de ore Media anuala

Pulberi in suspensie, PM10 50 40

Tabelul 4.2.5. Valori limita conform STAS 12574/1987

Indicator Limita impusa

pentru 30 min pentru medie de lunga durata – zilnica

Amoniac 0,3 mg/mc 0,1 mg/mc

Nu exista limite de imisii pentru miros.

Având în vedere că nu există receptori sensibili în imediata vecinătate, emisiile

difuze de poluanţi în atmosferă nu vor genera un impact semnificativ.




In perioada de implementare a proiectului (executie a lucrarilor) nu sunt necesare

echipamente de depoluare sau măsuri suplimentare de protecţie, având în vedere

amplasamentul blocurilor 5 si 6 - nu există receptori sensibili în imediata vecinătatea a

acestuia. Se estimează că nivelul imisiilor la limita incintei unitatii va fi în limite normale

pentru condiţiile de şantier.


Nu există sisteme de colectare, transport şi coşuri de dispersie pentru aerul evacuat

din blocurile 5 si 6. Orificiile sistemelor de ventilaţie ale halelor nu constituie surse dirijate

întrucât ele au rolul de evacuare a aerului din hale si de a asigura temperatura şi

umiditatea potrivite în interior

Prin urmare nu sunt necesare echipamente pentru reţinerea poluantilor evacuati din

interiorul blocurilor 5 si 6. Ele nu exista nici pentru halele aflate in productie (blocurile 11 si

12).

Conformare la cerinţe BAT – Factor de mediu AERCerinţe / Recomandări BAT Conformare

Emisii in aer provenite de la adaposturi:- NH3 – 10 - 386 g/pasare/an- CH4 – 21 – 43 g/pasare/an - N2O – 14 – 21 g/pasare/an- Pulberi – 30 – 90 g/pasare/an

Emisii in aer (calculate CORINAIR):- NH3 – 190 g/pasare/an – de la adaposturi- NH3 – 150 g/pasare/an – de la imprastiere

dejectii pe terenEmisiile nu reprezinta limite BAT, au doar valoare orientativa.

Reducerea emisiilor in atmosfera din haleSunt considerate BAT urmatoarele variante de adapostire:• sistem adanc de asternut cu uscare fortata cu aer• sistem adanc cu asternut cu podea perforata si uscare fortata • sistem de voliere

• Nu se aplica

• Se aplica dar fara uscare fortata

• Nu se aplica

BAT nu prevede recomandări pentru evaluarea şi controlul emisiilor in aer.Unitatea se conformeaza in ceea ce priveste implementarea masurile pentru reducerea emisiilor in aer.60 | INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA


4.3. Solul si subsolul

Amplasamentul SC AVI 2000 SRL Giarmata este situat în zona de NE municipiului

Timişoara, ocupând un spaţiu al Câmpiei Timiş-Torontal.

Din punct de vedere geomorfologic, zona se înscrie la limita dintre câmpia de

divagare a Mureşului, cunoscută sub numele de Câmpia Torontalului şi Câmpia Timişului.

Morfogenetic, aceasta este o câmpie aluvială de subsidienţă recentă, caracterizată

prin văi puţin adânci, puternic meandrate, albii părăsite, terase îngropate, parţial acoperite

de depozite loessice proluvic-deviale.

Geologic, zona s-a format pe un fundament cristalin orogenetic, puternic fragmentat

printr-un sistem de falii. Peste fundament se află stratul eocen, alcătuit din brecii cu

elemente calcaroase, prinse într-un liant marno-argilos şi de şisturi argiloase. Neogenul

este reprezentat prin formaţiuni miocene, dispus transgresiv peste depozite antemiocene,

sau direct peste şisturile cristaline. Neogenul se încheie cu depozitele pliogen-pannoniene

marno-argiloase, cu intercalări nisipoase.

Geologia de suprafaţă este alcătuită din depozite cuaternare nisipoase şi pietrişuri

cu intercalări argilo-prăfoase nisipoase, acoperite la partea superioară de argile galben-

roşcate, cu concreţiuni calcaroase.

Partea superioară a cuaternarului, reprezentată prin stratul holocen (10 -20 m), este

alcătuită din depozite aluvionare recente: pietrişuri, nisipuri, argile nisipoase, iar cel de

suprafaţă de cernoziumuri brune şi negre.

O resursă foarte importantă pentru zona de câmpie o constituie argila, care se

foloseşte ca materie primă în întreprinderile de ceramică, cele mai cunoscute din zonă

fiind la Biled, Cărpiniş, Jimbolia si Lovrin.

Zona de amplasare nu conţine resurse minerale extractive.

În bazinul mijlociu al Beregsăului, situat în apropiere, apar o mulţime de izvoare

minerale în zona brahianticlinalului Luda-Baru, originea lor fiind pusă pe influenţa masei

vulcanice din adânc.

Geneza şi evoluţia tipurilor de sol sunt legate în mod direct de condiţiile de climă şi

vegetaţie, de etajarea reliefului şi de influenţa apelor freatice, precum şi de intervenţia

omului. Distribuţia în timp şi spaţiu a factorilor pedo-genetici a dus atât la formarea solurilor

zonale, cât şi a celor azonale, destul de frecvent întâlnite în cadrul judeţului. Este însă



specific faptul că solurile zonale nu se prezintă sub forma unor fâşii continue decât local, în

rest fiind foarte fragmentate de solurile intrazonale, specifice condiţiilor bio-climatice locale.

Solul pe suprafaţa căruia este amplasată unitatea este de tip nisipos, de portanţă

medie, sistematizat topografic. Nu s-au efectuat studii geologice pe amplasamentul unităţii si nu exista informaţii

provenite de la obiective situate în apropiere privind structura litologică a terenului din

zona.

Implementarea proiectului nu presupune exploatarea unor resurse ale subsolului.

De altfel, in zona nu exista resurse minerale care ar putea fi valorificate.

Pe sit-ul studiat si in imprejurimile amplasamentului nu exista obiective geologice

protejate.

Obiectivul studiat, SC AVI 2000 SRL Giarmata este amplasat într-o zonă

seismică de gradul VII pe scara MSK, conform STAS 11100/1991 şi în zona

macroseismică D (conform Normativului P100/1992), caracterizată prin coeficientul Ks =

0,16 şi Tc = 11,0 sec.

4.3.1. Surse de poluare a solului si subsolului

In timpul implementarii proiectului

Nu exista surse de poluare a solului si subsolului. Activitatea de amenajare a

blocurilor 5 si 6 nu implica lucrari de constructii/montaj. in general lucrarile care se vor

realiza se vor desfasura in interiorul blocurilor.


Din descrierea activităţilor ce se vor desfasura in cadrul blocurilor 5 si 6 rezultă că

activitatea de creştere a găinilor ouătoare poate genera un impact negativ asupra solului

printr-o gestionare incorectă a deşeurilor si a apei uzate.

Aşa cum s-a arătat, dejecţiile solide se aduna sub platforma de plastic pe toata

perioada unui ciclu de productie (de 70-80 saptamani), intr-un strat gros de cca. 50-60 cm.

La sfarsitul perioadei de productie se scot manual si se incarca direct in remorcile cu care

se transporta pe terenurile agricole (nu exista platforme de depozitare temporara).



Cadavrele de pasari se depoziteaza temporar in lada frigorifoca amplasata intr-un

spatiu situat in partea stanga a halei 11.

Apele uzate rezultate de la spalarea halelor de crestere a pasarilor se colecteaza in

bazine betonate aflate in exteriorul fiecarui bloc. Aceste ape rezulta temporar, doar la

schimbarea ciclului (o data la 70 -80 saptamani). Din aceste bazine apele uzate (cu

dejecţii solide) sunt vidanjate periodic, de către SC CASA DEL MARIO (in baza

contractului existent intre cele 2 unitati) şi folosite la fertilizarea terenurilor agricole.

4.3.2. Prognozarea impactului

Toate activităţiile prevazute a se realiza in faza de executie a proiectului cat si dupa

implementarea proiectului se desfăşoară în spaţii închise (pardoseală de beton) sau pe

platforme exterioare betonate, asigurându-se în acest fel o protecţie a solului faţă de orice

fel de scăpări sau evacuări de substanţe poluante.

Având în vedere că toate activitătile se desfăşoara pe platforme betonate, nu se

preconizează a fi un impact asupra solului si subsolului. Orice contaminare a solului si

subsolului este exclusă la o funcţionare normală a unitatii.


In perioada de realizare a proiectului se vor lua măsuri adecvate de organizare de

şantier şi de limitare a zonelor de impact. Nu se impun măsuri suplimentare pentru

protecţia solului si subsolului pe amplasamentul studiat.

Dupa implementarea proiectului, in zona blocurilor 4, 5 si 6 si nu se impun măsuri

suplimentare pentru protecţia solului şi subsolului.

Pentru evitarea poluarii solului, subsolului si panzei freatice pe terenurile agricole pe

care se vor imprastia dejectiile solide si apele uzate de spalare a halelor, operatorul va

aplica Codul bunelor practici agricole care presupune următoarele masuri:

- utilizarea dejecţiilor la fertilizarea terenului agricol în echilibru cu îngrăşămintele

chimice anorganice



- utilizarea unui plan de aplicare a dejecţiilor pe terenul agricol

- aplicarea dejecţiilor pe teren în corelaţie cu caracteristicile solului

- respectarea interdecţiilor privind împrăştierea dejecţiilor pe câmp (soare puternic,

exces de umiditate, zăpadă, etc)

- imprastierea dejectiilor doar in perioadele de crestere a culturilor (primavara si

toamna). Gunoiul se administreaza la lucrarea de baza a solului prin aratura, in

conditii meteorologice favorabile, in special pe timp noros si cu vant slab. Pe masura

ce gunoiul se imprastie, terenul este arat cu plugul care amesteca si incorporeza

bine gunoiul. Incorporarea se face la 30 cm pentru terenurile usoare (nisipoase) si in

zonele secetoase si la 18-25 cm pentru terenurile grele si in regiuni umede.

- respectarea unor fasii de protectie, late de min. 5-6 m in cazul cursurilor de apa, cu

exceptia dejectiilor lichide, la care banda de protectie trebuie sa fie lata de cel putin

30 m pentru cursuri de apa si de 100 m pentru captari de apa potabila.

Mentionam, ca operatorul are in exploatare 2 blocuri de crestere a gainilor pentru

oua. Dejectiile rezultate sunt utilizate la fertilizarea terenurilor agricole, cu respectarea

prevederilor planului de fertilizare care se intocmeste anual. Acesta urmareste evolutia N,

P, K pe baza analizelor de sol si a consumurilor specifice de elemente nutritive ale fiecarei

culturi. La intocmirea acestui plan de fertilizare se tine cont de rezultatele analizelor

agrochimice din studiul OSPA, de suprafata parcelei, tipul de cultura, planta

premergatoare si recolta scontata.

4.4. Biodiversitatea

4.4.1. Impactul prognozat

Activitatile desfasurate atat in faza de realizare a proiectului cat si dupa

implementarea acestuia, nu afectează vegetaţia, fauna sau biotopul. Nu se produc

modificări de suprafeţe acoperite de păduri, mlaştini, corpuri de apă, nu se alterează

habitatele, nu se produc influenţe asupra speciilor de plante sau animale incluse în Cartea

Roşie sau cu importanţă economică. 64 | INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA


Activitatile desfasurate in cadrul unitatii nu afectează ecosistemele terestre şi

acvatice, în imediata vecinătate a amplasamentului nu există ecosisteme sensibile.


Nu sunt necesare măsuri suplimentare pentru reducerea impactului asupra

biodiversităţii.

4.5. Peisajul

Obiectivul este amplasat in extravilanul localitatii Giarmata, în zona agro-industrială

dintre localitatile Dumbravita si Giarmata, pe fostul amplasament al fermei 3+4 Giarmata a

SC Avicola SA. Terenul este deja construit astfel încat realizarea proiectului nu va modifica

peisagistica zonei.

Distanţa dintre zona rezidenţială (localitatea Giarmata) şi obiectiv este de cca. 800 m.

Din punct de vedere urbanistic terenul este considerat extravilan.

In arealul amplasamentului nu se găsesc zone împădurite

4.5.1. Impactul prognozat

Intrucat in cadrul actualului proiect nu se vor executa lucrari de constructie sau

demolare, bilantul teritorial al obiectivului va ramane neschimbat.

Utilizarea terenului pe amplasamentul SC AVI 2000 SRL Giarmata (inainte si dupa

extindere) este redată în Tabelul 4.6.1.



Tabelul 4.6.1. Utilizarea terenului pe amplasamentul propus.

Utilizarea terenului Suprafaţa, [m2]

Inainte de punerea în aplicare a proiectului , [m2]

După punerea în aplicare a proiectului

Recultivată

Zone construite (curţi, suprafaţă construită, platformă, parcare)

10 814 10 814 -

Teren liber

- spatii verzi

- zona de protectie

43 233 43 233 -

19 528 19 528

23 705 23 705

Drumuri 3 000 3 000 -

Alte terenuri: 13 849 13 849 -

- vegetaţie plantată - -

- teren nefolosit - fostul batal de dejectii

13 849 13 849

TOTAL 70 896 70 896 -

Nu se pune problema utilizării altor terenuri din vecinătăţile amplasamentului pentru

funcţionarea sau extinderea unitatii. Gradul actual de ocupare a terenului din incinta

unitatii, fiind destul de redus, permite eventuale extinderi viitoare.

Realizarea investiţiei nu modifică suprafeţele construite şi deci nu se pune problema

unui impact asupra cadrului natural, fragmentării biotopului, valoarea estetică a peisajului

nefiind afectată.


Nu sunt necesare

4.6. Mediul social şi economic

Populatia aflata in zona de impact a proiectului este estimata la cca. 400-500

locuitori (localitatea Giarmata). Conditiile de viata a locuitorilor nu se vor modifica datorita

extinderii si funtionarii SC AVI 2000 SRL.



Realizarea proiectului nu va genera modificari in structura populatiei sau fenomene

de migratie a locuitorilor.

Functionarea SC AVI 2000 SRL la capacitate maxima, dupa implementarea

proiectului, nu va afectata alimentarea cu apa a localitatii si nici alimentarea cu energie

electrica, deoarece SC AVI 2000 SRL are bransament separat, realizat printr-un

tranformator propriu situat in incinta industriala.

Pe amplasament, activitati similare se deruleaza de mai multi ani si nu au existat

pana acum reclamatii ale locuitorilor. Realizarea proiectului nu va genera modificari in

structura populatiei sau fenomene de migratie a locuitorilor.

Prin realizarea proiectului si functionarea unitatii la capacitate maxima nu se va

produce un impact negativ asupra infrastructurii rutiere din zona unitatii.


Impactul produs asupra zonei rezidentiale, localitatea Giarmata, este

nesemnificativ, iar starea de sănătate a populaţiei din zona cea mai apropiată nu va fi

afectată

Nu se impun masuri suplimentare de diminuare a impactului.

4.7. Conditii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

In zona SC AVI 2000 SRL nu se află obiective de patrimoniu cultural, arheologic

sau monumente istorice.



5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

In aceasta sectiune sunt analizate cele doua alternative constand in:

- neimplementarea proiectului – alternativa 0

- realizarea proiectului – extinderea capacitatii de crestere a gainilor pentru oua

de la 35 000 locuri la 70 000 locuri

In cadrul alternativei de realizare a proiectului au fost luate in considerare diferite

variante privind sistemul de crestere al gainilor. Aceste variante si alegerea facuta sunt

prezentate mai jos.

In ceea ce priveste amplasarea obiectivului nu au fost luate in considerare alte

variante, deoarece pe amplasamentul studiat operatorul detine o unitate de productie,

respectiv hale de crestere a gainilor cu acces la utilitati si capacitati mari de producere a

hranei si depozitare a oualelor. De fapt ,proiectul are ca obiectiv repunerea in functiune a

unor hale de productie intr-o ferma avicola existenta.

In schimb, s-au luat in calcul 2 variante tehnologice de crestere a gainilor care ar

putea fi implementate:

Varianta 1. Tehnologia de crestere utilizand baterii piramidale Varianta 2. Tehnologia de crestere la sol a gainilor

Analiza solutiilor tehnologice presupune analiza cel putin a urmatoarelor elemente:

- caracteristicile adapostului (halei) de pasari;

- densitatea pasarilor;

- sistemele de conditionare a climatului – ventilatie, racire, incalzire, controlul

umiditatii;

- sistemele de adapare si hranire;

- colectarea si ambalarea oualor;

- evacuarea dejectiilor

Analizarea detaliata a celor 2 tehnologii s-a realizat in subcapitolul 1.9.

Analizand cele doua variante tehnologice, s-a optat pentru solutia cresterii la sol

care este mai in concordanta cu preceptele UE privind cresterea animalelor in general si a

pasarilor in special, cu toate ca din punct de vedere al eficientei economice varianta



cresterii pasarilor in custi este superioara: densitatea pasarilor este de 15-18 cap/mp in

timp ce la cresterea la sol densitatea maxima este de 9 pasari/mp.

In schimb varianta cresterii la sol implica si inlocuirea sistemului de evacuare a

dejectiilor: se utilizeaza asternutul uscat si evacuarea periodica a dejectiilor solide care pot

fi valorificate direct ca ingrasaminte pe terenuri agricole.

Soluţiile tehnice şi tehnologice ale proiectului sunt conforme cu cerinţele BAT din

domeniul cresterii pasarilor astfel încât nu se impune studierea altor variante tehnologice.

Efectele proiectului faţă de alternativa ”0” care corespunde situaţiei fără realizarea

proiectului sunt prezentate în Tabelul 5.1. S-a utilizat un sistem tip grilă pentru evaluarea

comparativă a tipurilor de impact care pot apare în cele două situaţii.



Tabelul 5.1. Efectele proiectului faţă de alternativa ”0”

Aspecte de mediu Alternativa ”0” (fără proiect)

Alternativa care implică realizarea obiectivului

Efecte Efecte Măsuri de diminuare a efectelor

1. Modul de folosire a terenului -Construcţii şi infrastructură cu utilităţi existente-neutilizarea blocurilor 5 si 6

- amenajarea blocurilor 5 si 6- extinderea capacitatii de crestere a pasarilor

Nu sunt necesare

1.1. Folosinţa propusă ar putea intra în conflict cu folosinţele terenurilor învecinate

NU NU

1.2. Proiectul va intra în conflict cu politica actuală de folosire a terenurilor (plan de urbanism, amenajare teritoriu, etc.)

NU NU

1.3. Proiectul va fi amplasat într-o zonă dens populată sau în vecinătatea unor zone sensibile

NU NU

1.4. Terenul are o valoare agricolă NU (terenul a fost scos din circuitul agricol)

NU (terenul a fost scos din

circuitul agricol)

1.5. Proiectul va fi amplasat într-o zonă de agrement sau turistică

NU NU

2. Efecte asupra arealelor protejate conform legislaţiei naţionale2.1.Proiectul va fi amplasat în vecinătatea unor habitate importante sau valoroase

NU NU



(continuare Tabelul 5. 1)




2.2. Există în zonă specii rare sau periclitate

NU NU

2.3. E posibil ca amplasamentul să nu se preteze la revegetare naturală sau artificială

NU NU

2.4. Proiectul va fi amplasat în vecinătatea unor obiective istorice sau culturale importante

NU NU

3. Influenţă asupra stării sociale şi de sănătate a populaţiei3.1. Proiectul va afecta piaţa forţei de muncă

NU NU

3.2. Proiectul va influenţa caracteristicile demografice ale zonei

NU NU

3.3. Proiectul va afecta în mod deosebit starea de sănătate a populaţiei

NU NU

4. Producerea deşeurilor4.1. Proiectul va necesita decopertare teren

NU NU

4.2. Proiectul va necesita îndepărtare de deşeuri orăşeneşti sau industriale

NU NU







4.3. Tipuri de deşeuri produse Da DA - se genereaza aceleasi tipuri de deseuri ca si in varianta ”0” dejecţii solide0,048Kg/pasăre,zi

Dejectiile solide se colecteaza pe toata perioada unui ciclu de productie (de 70-80 saptamani) sub platforma de plastic pe care stau gainile. La sfarsitul perioadei de productie se scot manual si se incarca direct in remorcile cu care se transporta pe terenurile agricole fiind utilizat ca si îngrăşământ organic natural.

Păsări moarte (cadavre) Se colecteaza temporar in lada frigorifica apoi elimina prin incinerare la SC PROTAN SA


- colectare temporara in camera frigo si eliminare prin incinerare la SC PROTAN SA


- colectare temporara in recipienti de plastic si eliminare la Rampa de deşeuri a localităţii Giarmata.

Deseu de hartie si carton - depozitare temporara in locuri special amenajate si volorificare la firme de specialitate


- depozitare temporara in locuri special amenajate si volorificare la firme de specialitate


- se colecteaza separat de catre medicul veterinar si se elimina de catre acesta

5. Emisii de poluanţi în aer Nu exista emisii dirijate doar emisii difuze de pulberi şi amoniac

Nu exista emisii dirijate doar emisii difuze de pulberi şi amoniac







6. Contaminarea solului şi subsolului

NU NU Masuri preventive:- toate activitatile tehnologice se desfasoara in blocurile de crestere a pasarilor sau pe suprafete betonate - pentru evitarea poluarii solului, subsolului si panzei freatice pe terenurile agricole pe care se vor imprastia dejectiile solide si apele uzate de spalare a halelor, operatorul va aplica Codul bunelor practici agricole

7. Apa de suprafaţă7.1. Proiectul va afecta calitatea sau debitul apelor de suprafaţă

NU NU

7.2. Folosinţa apei va afecta sursele locale de alimentare cu apă

NU NU

7.3. Proiectul va limita folosirea apei pentru agrement, pescuit, sportiv şi piscicultură

NU NU

8. Contaminarea pânzei freatice NU NU

9. Proiectul va avea impact asupra receptorilor sensibili, datorită zgomotelor, vibraţiilor sau radiaţiilor

NU NU







10. Peisaj şi aspect vizual10.1. Proiectul va fi amplasat într-o zonă de calitate sau sensibilitate ridicată a peisajului

NU NU

10.2. Proiectul va fi amplasat într-o zonă in care va fi văzut de un număr semnificativ de oameni

NU NU

10.3. Proiectul va avea impact asupra potenţialului estetic în zonă

NU NU

11. Consideraţii generale11.1. Proiectul va provoca controverse publice. Dacă s-au manifestat îngrijorări deosebite în privinţa proiectului.

NU NU

11.2. Există probleme transfrontiere care trebuie avute în vedere

NU NU

11.3. Proiectul comportă efecte posibile care sunt foarte incerte sau implică riscuri necunoscute

NU NU

Se observă că faţă de alternativa ”0”, varianta care implică realizarea proiectului nu determină apariţia unor efecte noi

asupra mediului. Prin măsurile prezentate în coloana 3 a grilei efectele asupra mediului sunt mult diminuate, ducând în final

la un impact redus şi local asupra calităţii mediului înconjurător.

In plus, varianta realizării proiectului genereaza efecte benefice din punct de vedere socio-economic.



6. MONITORIZAREA

6.1. In faza de implementare a proiectului nu se impune monitorizarea factorilor de

mediu.

6.2. Dupa implementarea proiectului (in faza de functionare a obiectivului) se

propune monitorizarea urmatoarelor emisii si factori de mediu:

In continuare este prezentată o propunere pentru structura sistemului de

monitoring pentru activitatea de creştere a păsărilor în sistem intensiv din cadrul

SC AVI 2000 SRL.

Componentele sistemului de monitorizare sunt propuse in functie de intensitatea si

impactul potential al tuturor categoriilor de emisii in mediu.

AER Emisii - nu exista surse dirijate de emisii în atmosferă deci nu se impune

monitorizare

Imisii - măsurători la limita incintei

- indicatori: pulberi in suspensie, amoniac

- puncte masurare: 2 puncte situate la limita de nord si de est a incintei, pe directia

receptorului sensibil cel mai apropiat – zona rezidentiala Giarmata

- frecventa: anual

APA

Apa uzata menajera colectata in bazinul vidanjabil – nu se amesteca cu efluenti

tehnologici, se vidanjeaza la o statie de epurare, nu necesita monitorizare

Apa uzata rezultata de la spalarea blocurilor de crestere a pasarilor (vor fi analizate

inainte de utilizarea lor ca ingrasamant agricol)

- indicatori: continutul de elemente nutritive (azot, fosfor, potasiu), substante

organice

- frecventa: la fiecare vidanjare



Apa freatica se monitorizeaza si in prezent; se propune continuarea monitorizarii

prin intermediul celor 2 forajele de control existente in vecinatatea fostului batal de

dejectii

- indicatorii urmariti: pH, oxidabilitate, amoniu, azotiti, azotati, fosfor total

- frecventa: semestrial

SOL – nu este necesar. O data la 4 ani se realizeaza Studiului agrochimic pentru

terenurile agricole pe care se imprastie dejectiile. In cadrul acestui studiu se realizeaza si

analize de sol de pe terenurile agricole fertilizate.

DESEURI

Păstrarea evidenţei deşeurilor conform HG 856/2002

Se aplica obligatoriu prevederile Codului de bune practici agricole:

realizarea Planului de management a deseurilor organice

- frecventa : o data la 4 ani

realizarea cartarii pedologice si agrochimice a terenurilor agricole

realizarea Studiului agrochimic

- frecventa : o data la 4 ani

realizarea Planului de fertilizare

intocmirea Fisei de parcela si caietele de bilant ale nutrientilor pentru fiecare sola

Rezultatele măsurătorilor vor fi păstrate într-un sistem separat de evidenţă şi anual

se face raportarea rezultatelor la APM Timişoara.

ZGOMOT– nu este necesar

Rezultatele măsurătorilor vor fi păstrate într-un sistem separat de evidenţă şi anual

se face raportarea rezultatelor la autoritatea locala de mediu.



6.3. Monitorizarea in timpul fazelor de inchidere, refacere a mediului si post-inchidere

In fazele de inchidere si post-inchidere se vor monitoriza aceeasi parametrii ca si in

faze de functionare pentru factorii de mediu sol si apa freatica. Extinderea investigatiilor la

nivelul subsolului se va face doar in functie de rezultatele monitorizarii solului si apei

freatice.

7. SITUATII DE RISC

Riscuri naturale Având în vedere amplasarea obiectivului nu se prevede existenţa unor riscuri

naturale importante.

Accidente potenţiale (analiza de risc) cu impact semnificativ asupra mediuluiDatorită specificului activităţii – de crestere a gainilor pentru oua - riscul producerii

unor evenimente cu consecinţe semnificative asupra mediului este foarte redus. Lunând

în considerare cele prezentate se evidenţiază că:

- nu se vor evacua ape uzate în emisari naturali – risc de poluare accidentală redusă

- nu vor exista stocuri de substanţe toxice sau periculoase

- riscul producerii unor calamităţi naturale este redus (inundaţii, etc)

In cazul unei epizootii se respecta masurile stabilite in Planul de intervenţie în cazul

funcţionărilor anormale (boli, mortalităţi mari).

Operatorul activitatii va respecta masurile stabilite de consiliile locale si structurile

teritoriale ale Agentiei Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor care

au obligatia sa asigure neutralizarea deseurilor de origine animala si sa informeze

autoritatea de mediu componenta ca actiunile s-au desfasurat fara afectarea factorilor de

mediu (conform OUG 11/2006 privind masurile ce se aplica pentru monitorizarea,

combaterea si eradicarea gripei aviare pe teritoriul Romaniei)

Analiza posibilităţilor apariţiei unor accidenteIn perioada cand SC AVI 2000 SRL utiliza tehnologia de crestere a pasarilor in

custi cu colectarea si evacuarea dejectiilor semilichide in batal, a existat un Plan de



prevenire şi combatere a poluărilor accidentale pentru resursele de apa. Planul identifica

2 surse potentiale de poluare accidentala :

- sistemul de transport a dejectiilor lichide si semilichide la batal

- batalul de dejectii semilichide

Prin modificarea tehnologiei – cresterea pasarilor la sol – dejectiile se colecteaza in

forma solida si nu se depoziteaza provizoriu in batal. Infrastructura anterioara de transport

si depozitare a dejectiilor semilichide a fost eliminata si terenul redat circuitului agricol.

Ca urmare in momentul de fata nu exista surse potentiale de poluare accidentale a

resurselor de apa. Deasemenea nu exista alte riscuri de poluare accidentala pe

amplasament. Ca urmare nu se impune implementarea unui Plan de prevenire şi

combatere a poluărilor accidentale.

Masuri de prevenire a accidentelorNu se impun măsuri suplimentare faţă de cele prevăzute de conducerea şi

controlul procesului tehnologic.

Pentru reducerea riscului general de producere a unor poluări accidentale se impun

următoarele măsuri, la nivelul conducerii şi organizării activităţii obiectivului:

- conformarea la toate standardele de depozitare, transport şi manipulare a

produselor petroliere, la prevederile de protecţie a muncii;

- monitorizarea parametrilor tehnologici

- revizuirea periodică a măsurilor de securitate şi analiza anuală a rezultatelor

monitorizării;

- perfecţionarea lucrătorilor şi distribuirea clară a responsabilităţilor;

- controalele periodice efectuate de beneficiar privind managementul şi siguranţă

procesului tehnologic

La încetarea activităţii urmează a se parcurge etapele prevazute in Plan de

inchidere a unităţii care respecta prevederile Ghidului tehnic general, aprobat prin Ordinul

nr.36/2004. Principalele masuri prevăzute pentru dezafectarea ”instalaţiei” şi care vizează

problematica protecţiei mediului sunt:

- stocurile de materii prime (cereale, nutreţuri, etc) vor fi epuizate

- stocurile de produse finite (ouă) vor fi lichidate

- blocurile de crestere a găinilor vor fi depopulate, curăţate şi spălate



- dejecţiile solide vor fi evacuate

- apele uzate rezultate de la spalarea bolocurilor vor fi vidanjate si utilizate pentru

fertilizarea terenurilor agricole

Planul de închidere trebuie sa identifice resursele necesare pentru punerea lui în

practica si sa declare mijloacele de asigurare a disponibilitatii acestor resurse, indiferent

de situatia financiara a titularului Autorizatiei.

Titularul activitatii are obligatia ca in cazul incetarii definitive a activitatii sa ia

masuri necesare pentru evitarea oricarui risc de poluare si de aducere a amplasamentului

si a zonelor afectate intr-o stare care sa permita reutilizarea lor.

Toate operaţiile se vor executa înainte de încetarea definitivă a activităţii pentru a

avea acces la facilităţile existente pentru evacuarea materialelor, apelor reziduale şi

dejecţiilor.

In continuare pe baza unor proiecte specifice de demolare se va proceda la

dezafectarea echipamentelor şi în final a clădirilor dacă este cazul.

Operaţiile de dezafectare şi demolare se vor face în baza principiului valorificării la

maximum a materialelor rezultate.

Operatorul platformei îşi asumă obligaţiile de mediu eventual rezultate în baza

bilanţului de mediu, obligaţii care vor cuprinde şi monitorizarea sitului post-închidere în

condiţiile stabilite de autoritatea de mediu.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Nu au existat dificultati.



9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

a). Descrierea activităţii:

propuse: marirea capacitatii fermei avicole SC AVI 2000 SRL cu 35 000 locuri

pentru gaini ouatoare, prin amenajarea a 2 blocuri identice (nr 5 si nr 6)

existente: cresterea gainilor pentru oua in 2 blocuri (11 si 12), avand o capacitate max de

35 000 locuri

Dupa implementarea proiectului unitatea SC AVI 2000 SRL va detine 4 blocuri

identice (nr. 5, 6, 11 si 12) de crestere a gainilor pentru oua si folosind acelasi sistem de

exploatare. Capacitatea maxima finala a fermei va fi de 70 000 locuriIn aceste conditii, conform Anexei nr.1 la OUG nr. 152/2005, SC AVI 2000 SRL va

deveni unitate IPPC.

b) Metodologii utilizate în evaluarea impactului asupra mediului Pentru evaluarea impactului asupra mediului s-a pornit de la analiza proceselor

tehnologice si a bilanturilor de materii prime, materiale si utilitati. Pe baza datelor de

proiectare s-au calculat emisiile de poluanti in mediu. Acolo unde nu existau informatii

pentru calcul s-au facut estimari utilizand si coeficientii de emisie acceptati in UE, spre

exemplu coeficientii Corinaire. Intr-o alta etapa s-a facut o inventariere a receptorlior

sensibili aflati in aria potentiala de impact a obiectivului.

Prin compararea nivelelor de emisii calculate sau estimate cu normativele de emisii

si cu standardele de calitate a factorilor de mediu au rezultat concluzii privind impactul

activitatii asupra receptorilor sensibili si a mediului in general.

Un alt instrument utilizat in cuantificarea impactului de mediu a constat in

compararea permanenta a tehnologiilor utilizate, a consumurilor de materiale si utilitati, a

emisiilor de poluanti si deseuri cu recomandarile BREF pentru activitatea de crrestere a

pasarilor.

S-a făcut evaluarea impactului prin referire la valorile limită admise (BAT sau

legislatie nationala) pentru fiecare tip de emisie şi factor de mediu.



c) Impactul prognozat asupra mediului

1. Factorul de mediu APA şi PANZA FREATICA

►Pe perioada implementarii proiectului nu rezulta ape uzate.

► Dupa implementarea proiectului rezulta ape uzate doar de la spalarea halelor de

crestere a pasarilor, o data la terminarea ciclului de crestere. Aceste ape se colecteaza

separat de apele uzate menajere, in bazine betonate si vidanjabile, situate in apropierea

fiecarei hale. Debitele fiind foarte mici şi încărcarea poluantă redusă, nu se justifică

implementarea unei trepte de epurare a apei. De altfel, aceste ape sunt utilizate ca şi

îngrăşământ natural pe terenurile agricole. Nu există surse de impurificare a acestor ape

cu substanţe toxice organice sau metale grele deoarece activităţile desfăşurate în cadrul

SC AVI 2000 SRL nu utilizează şi nu produc substanţe prioritare/prioritar periculoase

conform Anexei la HG 118/2002.

Nu se pune problema impactului transfrontier la funcţionarea unitatii SC AVI 2000

SRL.

2. Factor de mediu AER

►In perioada de implementare a proiectului Având în vedere că activitatea de amenajare a blocurilor 5 si 6 va fi însă redusă şi

temporară şi se va desfăşura discontinuu si in interiorul blocurilor, nu va determina

degajarea şi/sau acumularea unor cantităţi importante de noxe.

►Dupa implementarea proiectului

Principalele surse potentiale de emisii difuze, fugitive si accidentale sunt:

- blocurile de crestere a gainilor pentru oua

- instalatia de preparare a hranei

- împrăştierea dejecţiilor pe teren

Finalizarea proiectului, respectiv cresterea capacitatii de productie nu va genera

alte categorii de emisii decat cele existente in prezent, deci,. va exista un aport

suplimentar concretizat printr-un nivel mai crescut al emisiilor de pe amplasament.

Pe amplasamentul unitatii nu exista surse dirijate de emisii in aer.



3. Factor de mediu SOL SI SUBSOL

Toate activităţiile prevazute a se realiza in faza de executie a proiectului cat si dupa

implementarea proiectului se desfăşoară în spaţii închise (pardoseală de beton) sau pe

platforme exterioare betonate, asigurându-se în acest fel o protecţie a solului faţă de orice

fel de scăpări sau evacuări de substanţe poluante.

Având în vedere că toate activitătile se desfăşoara pe platforme betonate, nu se

preconizează a fi un impact asupra solului si subsolului. Orice contaminare a solului si

subsolului este exclusă la o funcţionare normală a unitatii.

4. BIODIVERSITATEA

Activitatile desfasurate atat in faza de realizare a proiectului cat si dupa

implementarea acestuia, nu afectează vegetaţia, fauna sau biotopul. Nu se produc

modificări de suprafeţe acoperite de păduri, mlaştini, corpuri de apă, nu se alterează

habitatele, nu se produc influenţe asupra speciilor de plante sau animale incluse în Cartea

Roşie sau cu importanţă economică.

Activitatile desfasurate in cadrul unitatii nu afectează ecosistemele terestre şi

acvatice, în imediata vecinătate a amplasamentului nu există ecosisteme sensibile.

5. PEISAJ

Nu se pune problema utilizării altor terenuri din vecinătăţile amplasamentului pentru

funcţionarea sau extinderea unitatii. Gradul actual de ocupare a terenului din incinta

unitatii, fiind destul de redus, permite eventuale extinderi viitoare.

Realizarea investiţiei nu modifică suprafeţele construite şi deci nu se pune

problema unui impact asupra cadrului natural, fragmentării biotopului, valoarea estetică a

peisajului nefiind afectată.

6. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

Pe amplasament, activitati similare se deruleaza de mai multi ani si nu au

existat pana acum reclamatii ale locuitorilor. Realizarea proiectului nu va genera

modificari in structura populatiei sau fenomene de migratie a locuitorilor.



Activitatile traditionale ale locuitorilor precum si starea de sănătate a populaţiei din

zona cea mai apropiată nu vor fi afectate de functionarea unitatii (unitatea este amplasata

in extravilanul localitatii).

Prin realizarea proiectului si functionarea unitatii la capacitate maxima nu se va

produce un impact negativ asupra infrastructurii rutiere din zona unitatii.

Functionarea SC AVI 2000 SRL la capacitate maxima, dupa implementarea

proiectului, nu va afectata alimentarea cu apa a localitatii si nici alimentarea cu energie

electrica, deoarece SC AVI 2000 SRL are bransament separat, realizat printr-un

tranformator propriu situat in incinta industriala.

d) Descrierea zonei în care se resimte impactul

Impactul generat de functionarea unitatii (dupa extindere) va fi unul local care se va

resimţii doar in incinta industrială şi eventual în vecinătăţile imediate. Această arie nu

conţine zone rezidenţiale sau de altă natură)

e) Măsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu

1. Factor de mediu – APA ŞI PÂNZA FREATICĂ:

Toate activitatile se desfasoara in spatii inchise si betonate sau pe platforme

betonate prin urmare nu există riscul contaminării apelor uzate si pluviale cu substanţe

toxice sau periculoase. Nu sunt necesare masuri suplimentare pentru diminuarea

impactului.

Forajul utilizat ca sursă de apă este prevăzut cu zonă de protecţie sanitară.

Nu se pune problema afectării unor ecosisteme acvatice sau a unor folosinţe de apă.

2. Factor de mediu - AER

In perioada de implementare a proiectului (executie a lucrarilor) nu sunt necesare

echipamente de depoluare sau măsuri suplimentare de protecţie, având în vedere

amplasamentul blocurilor 5 si 6 - nu există receptori sensibili în imediata vecinătatea a



acestuia. Se estimează că nivelul imisiilor la limita incintei unitatii va fi în limite normale

pentru condiţiile de şantier.


Nu există sisteme de colectare, transport şi coşuri de dispersie pentru aerul

evacuat din blocurile 5 si 6. Orificiile sistemelor de ventilaţie ale halelor nu constituie surse

dirijate întrucât ele au rolul de evacuare a aerului din hale si de a asigura temperatura şi

umiditatea potrivite în interior

Prin urmare nu sunt necesare echipamente pentru reţinerea poluantilor evacuati

din interiorul blocurilor 5 si 6. Ele nu exista nici pentru halele aflate in productie (blocurile

11 si 12).

3. Factor de mediu - SOL SI SUBSOL

In perioada de realizare a proiectului se vor lua măsuri adecvate de organizare de

şantier şi de limitare a zonelor de impact.

Nu se impun măsuri suplimentare pentru protecţia solului si subsolului pe

amplasamentul studiat nici pe perioada de implementare a proiectului nici dupa realizarea

acestuia.

4. BIODIVERSITATEA.

Nu sunt necesare măsuri suplimentare pentru reducerea impactului asupra

biodiversităţii.

5. PEISAJUL

Nu sunt necesare masuri de reducere a impactului asupra peisajului. .

6. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

Impactul proiectului asupra mediului natural şi socio-economic va fi pozitiv, prin

realizarea obiectivului se produc efecte benefice din punct de vedere socio-economic .

Nu sunt necesare măsuri suplimentare pentru diminuarea impactului proiectului

asupra mediului natural şi economic.



f) Concluzii majore Se estimează că cresterea capacitatii unitatii SC AVI 2000 SRL atât în faza de

execuţie, cât şi în cea de funcţionare, va genera un impact redus şi local asupra calităţii

mediului înconjurător.

Unitatea se conformează în totalitate cerinţelor BAT pentru activitatea de crestere a

pasarilor.

Luand in considerare toate sursele potenţiale de poluare si modul în care

activitatea desfăşurată pe amplasamentul studiat poate afecta calitatea factorilor de

mediu şi sănătatea populaţiei se desprind următoarele observaţii:

➢ amplasarea instalaţiei este potrivită pentru acest tip de activitate – zona agro-

industrială dintre localitatile Dumbravita si Giarmata, care de peste 30 de ani are aceeaşi

funcţiune urbanistică (zootehnie - creşterea păsărilor)

➢ un element pozitiv îl constituie faptul că zona rezidenţială – localitatea Giarmata

- este situată la cca. 800 m de incinta fermei; separarea între cele două zone funcţionale

este făcută de un teren agricol dar si de o linie de cale ferata

➢ activitatea de creştere a păsărilor nu utilizează substanţe periculoase, prioritar

periculoase sau cu grad ridicat de toxicitate

➢ prin noua tehnologie utilizata la SC AVI 2000 nu rezultă ape uzate tehnologic ci

doar ape de spălare a halelor de creştere a păsărilor (o data la schimbarea ciclului – 70-

80 saptamani)

➢ la SC AVI 2000 SRL nu se utilizează sisteme de infiltrare a apelor uzate in sol.

➢ utilizand sistemul de crestere la sol a pasarilor, sursa de poluare cea mai

importantă, depozitul temporar de deşeuri, a fost eliminată (dejectiile solide se evacueaza

din blocurile de crestere a gainilor doar la schimbarea ciclului, se incarca direct in remorci

si se imprastie pe terenurile agricole)

➢ in prezent sursa semnificativa de poluare la SC AVI 2000 SRL o reprezinta

emisiile difuze de amoniac şi mirosuri specifice

Pe baza datelor şi elementelor existente privind caracteristicile naturale ale zonei

precum şi activităţile desfăşurate pe platformă, impactul asupra factorilor de mediu poate

fi clasificat în două categorii:

1. impact potenţial semnificativ



emisiile rezultate de la instalaţiile de ventilaţie a halelor de creştere a păsărilor

emisii difuze de praf de la pregătirea şi alimentarea cu furaje emisii difuze de

amoniac şi mirosuri specifice de la manipularea dejecţiilor şi de la împrăştierea

acestora pe terenul agricol

impactul asupra apei freatice la imprastierea dejectiilor solide pe camp

2. impact nesemnificativ

infiltraţii prin sol cu afectarea calităţii stratului freatic

impactul indirect al emisiilor de poluanţi în atmosferă asupra localităţii Giarmata

poluarea fonică datorată traficului auto şi zgomotul specific produs de păsări

Se face mentiunea ca emisiile in atmosfera si impactul asupra apei freatice in

cazul imprastierii pe teren agricol nu se produc pe amplasamentul fermei

g) Prognoza asupra calităţii vieţii Realizarea investiţiei nu are impact asupra calităţii vieţii şi condiţiilor sociale în

comunităţile din apropiere. Din punct de vedere economic va avea chiar un impact pozitiv,

benefic pentru dezvoltarea localitatii. Prin masurile de control luate impactul asupra

factorilor de mediu va fi nesemnificativ.

INCD ECOIND SUCURSALA TIMISOARAIng. Ladislau ANDRES



ANEXE

Aviz de Gospodarire a Apelor privind Extinderea capacitatii fermei SC AVI 2000 SRL

Aviz DSP privind Extinderea capacitatii fermei SC AVI 2000 SRL

Aviz ASV privind Extinderea capacitatii fermei SC AVI 2000 SRL

Planul de încadrare în zonă

Planul de situaţie

Planul de situaţie cu reteaua de alimentare apa si sistemul de canalizare



CUPRINS

Pag.0. BAZELE LEGALE ALE LUCRĂRII 2

1. INFORMAŢII GENERALE 3

1.1. Informaţii despre titularul proiectului 3

1.2. Informaţii despre autorul testat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la acest studiu 3

1.3. Denumirea proiectului 3

1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia 4

1.5. Durata etapei de funcţionare 6

1.6. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei 7

1.7. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă 14

1.8. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică 16

1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele 16

1.10. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect 18

2. PROCESE TEHNOLOGICE 21

2.1. Procese tehnologice de producţie 21

2.2. Activităţi de dezafectare 32

3. DESEURI 32

3.1 Generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea deşeurilor 31

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA 39

4.1. Apa 39

4.2. Aerul 52

4.3. Solul si subsolul 61

4.4. Biodiversitatea 64

4.5. Peisajul 65

4.6. Mediul social şi economic 66

4.7. Conditii culturale şi etnice, patrimoniul cultural 6788 | INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA


5. ANALIZA ALTERNATIVELOR 68

6. MONITORIZAREA 75

6.1. In faza de implementare a proiectului 75

6.2. Dupa implementarea proiectului 75

6.3. Monitorizarea in timpul fazelor de inchidere, refacere a mediului si post-inchidere 77

7. SITUATII DE RISC 77

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR 79

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 80


raport la studiu de evaluare a impactului ...arpmtm.anpm.ro/files/arpm...

Documents