nebulozitatea atmosferica si precipitatii atmosferice

8/12/2019 Nebulozitatea Atmosferica Si Precipitatii Atmosferice

http://slidepdf.com/reader/full/nebulozitatea-atmosferica-si-precipitatii-atmosferice 1/34

Prof .Elen a Grig o re• Cruc eru Cris t ina-

Maria

• gr up a 102

• 2013



1.2.Norii

Norii sunt mase devapori de apa dinatmosfera.

Ei fac parte din circuitulapei in natura. Vaporii deapa, evaporati din mari sioceane, sunt prezentipeste tot in atmosfera.



1.2.1 Genera noriilor

Cauzele principale aleformării norilor sunt: răcirea adiabatică prinmişcă riascendente aleaerului şi răcirea prinradiaţie a aeruluiumed subpunctul de rouă , înprezenţa nucleelor decondensare .

Înălţimea la care seformează norii şimicrostructura lor sunt în funcţie de anumiteniveluri caracteristicepe care le poate atingenorulîn timpuldezvoltării sale.



1.2.3. Clasificarea norilor

Criteriile de clasificare sunt urmatoarele:

·forma norilor,·inaltimea la care se formeaza,

·geneza norilor,

·structura fizica a norilor.

Conform acestor criterii norii se impart in patru familii, 10 genuri, specii si varietati.



Norii se clasifică în:Nori de convecţie, nori frontali,norideturbulenţă, nori de radiaţie,nori ce apar

în urma mişcării ondulatorii a aerului, noriiorografici.

Norii de convecţie apar în urma mişcărilorconvective, puternicascendente ale

aerului, ca urmare a încălzirii exagerate asuprafeţei active (convecţia termică) sauca urmare a dislocării forţate a aerului cald de către vânt peste un obstacol sau

prin advecţia unei mase de aer rece caredislocă masa de aer cald (convecţia

dinamică).



1.Familia norilor superiori (peste 6 km) a. Cirrus – cu structura fibroasa, fara umbre, formati din cristale

de gheata;



b . Ci r rocumulus – au structura ciriforma, sunt formatidin elemente mici, albe rotunjite, fara umbre si suntalcatuiti din cristale si picaturi subracite.



c. Cirros t ra tus – se prezinta sub forma unui valsubtire albicios, produc halouri si sunt formatidin cristale.



2.Nori mijlocii (intre 2-6 km)

a . A l tocumulus – se prezinta sub forma de bolovani rotunjiticu sau fara umbra si sunt formati din picaturi.



b . Al tos t ra tus – are aspect de cirrostratus foartedens, de culoare cenusie, sunt alcatuiti din cristale inpartea superioara si din picaturi subracite sau obisnuitein partea inferioara. Produc precipitatii slabe.



3.Nori inferiori (sub 2 km)a . Nimb os t ratus – se prezinta ca o patura joasaintunecata, sunt formati din picaturi subracitesau obisnuite, din cristale si fulgi, producprecipitatii abundente si continue;



b. St ra tocumulus – are aspect ondulat si esteformat din elemente de dimensiuni mari subforma de bolovani;



c. Stratus – se prezinta ca o patura joasa, rupta uneori(stratus fractus); este format din picaturi, iar la temperaturi

joase din cristale.



4.Nori cu dezvoltare pe verticala (intre 1-2 km)a. C u m u l u s – are baza plana, iar parteasuperioara rotunjita sunt formati din picaturi;



b . Cumulon imbus – se prezinta cu mase noroase mari cuputernica dezvoltare verticala, uneori cu aspect de nicovala(Cumulonimbus incus).



1.2.4.Specii de nori sunt: Fibratus

Uneinus

Spissatus

Castellanus

Floccus

Nebulosus

Lentienlaris

Fractus

Calvus

Capillatus



1.2.5.Meto d e de determinare a ina l t imi i nor i lo r

Metoda vizuala reprezinta cea mai simpla metoda si cea mairaspandita

Cu balonul pilot urmarit cu teodolitul consta in lansarea unuibalon pilot umplut cu hidrogen si urmarirea ascensiunii luiteodolitul nu cu ochiul liber.Aceasta metoda se aplica numai in

cazul nebulozitatii mari.

Cu proiectorul de nori in timpul noptii : proiectorul de nori este oinstalatie cu ajutorul careia se determina inaltimea bazei norilorpe timp de noapte. Este alcatuit din proiectorul propriu-zis si vizor.

Obervatii se fac la orele 01,07,013,19.



• Consideratii generale

• Precipitaţiile atmosferice reprezintă produsele finite alecondensării şi sublimării vaporilor de apă, constituind

totalitatea particulelor de apă lichidă şi solidă care caddin sistemele noroase şi ating suprafaţa Pământului. Elepot fi sub formă de ploaie, zăpadă, lapoviţă, burniţă,măzăriche sau grindină. Împreună cu depunerile pesuprafaţa terestră (rouă, brumă, chiciură, polei),alcătuiesc fenomenele hidrometeorice.



• Pentrucaracterizarea regimului precipitaţiilor se utilizeazo serie de mărimi pluviometrice:

• • cantitateade precipitaţii, exprimată în mm grosime strat

de apă sau l/m² (un strat gros de 1 mm corespunde uneicantităţi de apă de 1 litru repartizată uniform pe osuprafaţă de 1 m²);

• • intensitateaprecipitaţiilor, redă cantitatea de apă căzută într-o unitate de timp pe o unitate de suprafaţă(l/m²/min). După intensitate, se deosebesc ploi torenţialeşi netorenţiale;

• • zicu precipitaţii, este considerată acea zi în care aucăzut precipitaţii în cantităţi măsurabile (>0,1 mm);

• • cantitateamaximă de precipitaţii căzută în 24 de ore; • • numărul zilelor cu anumite cantităţi de precipitaţii; • • frecvenţa zilelor cu anumite forme de precipitaţii (ploaie

zăpadă).



• Determinările asupra precipitaţiilor vizează apreciereafelului, cantităţii, duratei şi

• intensităţii lor. • Măsurarea cantităţii de apă, provenite din ploi şi

ninsori, se efectuează cu pluviometrul, iar pentru înregistrarea continuă a cantităţii de apă căzută, precumşi a duratei şi intensităţii, se utilizează pluviograful.

• 1.Pluviometru 2.Pluviograf

•



• In s tru m en te Uti l izate Pen truDeterminarea Precipitaţiilor Atmosfer ice



• Pluviometrul tip A.N.M .

• Pe platformele meteorologice se găsesc întotdeauna douăpluviometre, care se

• fixează pe laturile de est şi de vest ale unui stâlp verticalde lemn, în centrul platformei meteorologice, pe acelaşialiniament cu pluviometrul Tretyakov şi pluviograful. Uneste descoperit (pluviometru de serviciu), iar celălalt estede rezervă. În ultima perioadă, la staţiile meteorologiceexistă un al treilea pluviometru numit „pluviometru

avertizor”.

•



• Unastfel de pluviometru este alcătuit din:

• A) receptorul – numit şi corpul pluviometrului, are o suprafaţă receptoare pent • precipitaţii egală cu 200 cm² şi este confecţionat din tablă zincată. În interior, este

împărţit în două încăperi, printr-o pâlnie sudată de pereţii receptorului, la o distanţăde gura acestuia de 15 cm, ce conduce precipitaţiile în colector. • B) colectorul – rezervor cilindric din tablă, de forma unui trunchi de con, cu o • capacitate de 2,5 litri, putând măsura o cantitate de apă de 25 l/m². • C) dispozitivul de zăpadă – se utilizează numai în timpul sezonului rece, cu

scopulde• a împiedica spulberarea zăpezii de către vânt. Este format din două bucăţi de tablă

aşezate în cruce, tăiate oblic la partea lor inferioară, pentru a pătrunde în pâlnie. • D) eprubeta pluviometrică – măsoară apa colectată în pluviometru, este

confecţionată • din sticlă, are diametrul interior gradat în 100 de diviziuni, marcate din 10 în 10 cu

cifre. Distanţa dintre două cifre consecutive constituie 1 mm înălţimea coloanei decare a căzut pe suprafaţa de 200 cm².

• E) capacul pluviometrului – se foloseşte la închiderea suprafeţei receptoare, în • situaţia în care colectorul se scoate în vederea măsurării cantităţii de apă acumulat

în intervalul dintre observaţii. • Determinarea cantităţii de apă rezultată în urma precipitaţiilor lichide sau so

se face la orele 07 şi 19 timp local, în toate zilele în care s-a produs hidrometeorul.•



Estealcătuit din:

• • corpul pluviometric – vas cilindric confecţionat dintablă de zinc, terminat la

• extremitatea superioară printr-un inel de bronz cu muchieascuţită. În interiorul lui este sudată o diafragmă tronconică al

cărei orificiu se închide în semestrul cald cu o pâlnie pentru areduce evaporarea apei colectate.• • capac pluviometrului – se foloseşte la închiderea

suprafeţei receptoare. • • ecranul protector – alcătuit din 16 lamele metalice

tăiate în formă de trapeze • echilaterale, are forma unui trunchi de con cu baza mare îndreptată în sus. • • trepiedul sau stâlpul.• • eprubeta pluviometrică .



• Aparate Utilizate PentruDeterminarea Precipitaţiilor Atmosferice



Pluviografele sunt aparate complexe,care, prin intermediul unor dispozitiveautomate, înregistrează continuucantitatea, durata şi intensitatea

precipitaţiilor lichide. Cele mai utilizatesunt cele Fuess, Junkalor şi model rusesc.Ele pot fi zilnice sau săptămânale, dupăcum execută tamburul cu mecanism deceas o rotire completă.



În alcătuirea sa intră un receptor, un colector şi înregistratorul.

Receptorul este un vas cilindric de metal, care se termină lapartea inferioară cu o pâlnie, prin care precipitaţiile suntcanalizate spre colector. În partea interioară a colectoruluise găseşte un recipient cilindric, care pluteşte deasupracoloanei de apă şi care se ridică pe măsură ce nivelul apeicreşte deasupra coloanei de apă şi care se ridică pe măsurăce nivelul apei creşte. Această mişcare antrenează şipârghia peniţei inscriptoare.



În cazul precipitaţiilor lichide continue, când nivelul apeiacumulate creşte neîncetat, peniţa va înscrie între valorile0 şi 10 ale pluviogramei o linie ascendentă, mai mult saumai puţin înclinată, în funcţie de intensitatea ploii.

Pluviograma este divizată pe verticală prin linii ce

marchează cantitatea de apă între limitele de 0-10 mm,iar pe orizontală prin linii care indică timpul în ore şiminute.

Înregistratorul este reprezentat de un tambur cu undiametru mai mare, pe care se fixează diagrama deprecipitatii numita pluviograma.



• Pluviograful tip FuessSe deosebeşte de pluviograful model rusesc prin

dimensiunile sale mai reduse.Prinmodul de construcţie, pluviografele nu pot fi utilizate

decât în sezonul cald, astfel că, toamna înainte de producerea îngheţurilor, acestea se demontează, se curăţă şi se păstrează în magazia staţiei meteorologice până în primăvară, cândobservaţiile se reiau.

Valorileobţinute în urma măsurătorilor efectuate senotează în tabelele meteorologice TM-4. Regimul anual alprecipitaţiilor atmosferice se analizează cu ajutorul sumelorlunare şi anotimpuale, el indicând modul de distribuţie aprecipitaţiilor pe diferite perioade ale anului. Aceastădistribuţie se numeşte regim pluviometric, depinzând decirculaţia generală a atmosferei şi de factorii geografici local

nebulozitatea atmosferica si precipitatii atmosferice

Documents