raport - anpmarpmbc.anpm.ro/upload/43042_raport la studiu impact... · web view- 1 set material...

“ CONSTRUIRE FERMA PASARI”

SEARCH GREEN MANAGEMENT S.R.L. IaşiConsultanţă de mediuSoseaua Arcu nr. 74

J22 / 850 / 2002; RO 14816328Cont: RO10BRDE240SV14409112400

E-mail: [email protected] Web: www.proiectemediu.ro

Tel/fax: 0232 / 210213

RAPORTla

STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

PENTRU OBIECTIVUL

CONSTRUIRE FERMA PASARI”

Realizat de:

S.C. SEARCH GREEN MANAGEMENT S.R.L. IaşiTel./fax: 0332/210213e-mail: [email protected]

Geogr. Prisăcaru Florin

ing. mediu Samoilă Daniel

Expert Evaluator de Mediu - S.R.L. HIDROEDIL S.A.

Beneficiar: S.C. ROMDAP PROD S.R.L.

August 2011

http://www.proiectemediu.ro/

mailto:[email protected]


CAPITOLUL 1: INFORMAŢII GENERALE

1.1. Informaţii despre titularul proiectuluiS.C. ROMDAP PROD S.R.L. este societate comerciala cu raspundere limitata,

avand cod unic de inregistrare: 23872050, Numar de Ordine in Registrul Comertului J22/1498/2008, si Certificat de inregistrare seria B1509198, emis si eliberat pe data de 20.05.2008, fiind reprezentata prin Dobos Andreea. Sediul social se afla in Sat Rachiteni,

Comuna Rachiteni, judetul Iasi.Activitatea principala conform codificarii: 0147 – Cresterea pasarilorActivitati secundare:- 0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor

producatoare de seminte oleaginoase;- 0150 Activitati in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu cresterea animalelor)- 4941 Transporturi rutiere de marfuri

1.2. Informatii despre autorul atestat al proiectului

Expert Evaluator de Mediu - S.C. HIDROEDIL S.R.L. Iaşi - inregistrata cu numarul 324 in registrul national al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului.

Contact:S.C. SEARCH GREEN MANAGEMENT SRLSoseaua Arcu nr.74, Iaşitel./fax: 0232210213;[email protected]

1.3. Denumirea proiectului

„CONSTRUIRE FERMA PASARI”Investitia este amplasata in intravilanul Comunei Alexandru Ioan Cuza, judetul Iasi.

1.4. Descrierea proiectului

Strategia de functionare si dezvoltare a societatii are in vedere desfasurarea activitatii de crestere a puilor de carne (broiler) in conditii de siguranta pentru personal, comunitatea locala si mediul inconjurator.

C r e s t e r e a p u i l o r d e o z i , s e r e a l i z e a z a p r i n p r o c e d e u l d e c r e s t e r e l a s o l p e a s t e r n u t permanent (m in im 42 de z i le , pana la f i na l i zarea f iecare i se r i i ) , s i cons ta in u rmatoare le e tape :

-p rega t i rea ha le i in vederea popu la r i i , - fo rmarea asternutului, -aprovizionarea cu pui de o zi in greutate de 25 – 30 g/ buc; -popularea halei;-cresterea si intretinerea puilor de carne pina la atingerea greutatii de 2kg;


-livrarea la abator.

Beneficiarul dorestea realizarea unei ferme de pui de carne, care sa cuprinda urmatoarele constructii:

- 5 hale de crestere pui dotate cu tehnologii moderne de: sistem de hranire, sistem de adapare, sistem de ventilatie, sistem de iluminare, sistem de incalzire. Fiecare hala are o suprafata de 1966,3 mp;

- 5 buncare pentru stocare furaje cu o capacitate de 22,97 mc. Acestea sunt la capatul fiecarei hale, si beneficiaza de sistem automat de furnizare a furajelor in hale;

- pavilion administrativ, cladire ce beneficaza si de mansarda si are o suprafata de 160 mp. Aceasta adaposteste, vestiare, birouri, cabinet medic veterinar, camera de depozitare medicamente.

- camera frigorifica, ce are rol de a depozita cadavrele de pui pana la preluarea acestora de catre o firma specializata, pentru incinerare;

- cladire paza cu filtru sanitar pentru masini, aceasta este o constructie usoara amplasata la intrarea in ferma;

- platforma pentru dejectii animaliere, aceasta este bi-compartimentata si are o suprafata de 750 mp, fiind imprejmuita cu un perete de 1,5 m;

- rezervor de apa subterana, acesta are un volum de 130 mc;- realizare de alei si platforme betonate circulabile in incinta;- retele electrice exterioare si interioare, transformator electric;- 4 bazine etanse vidanjabile ce vor prelua apele uzate provenite de la: pavilionul

administrativ, filtru sanitar, platform betonata si apele tehnologice de la spalarea halelor;- imprejmuire proprietate.

Capacitatea de productie a fermeiFiecare hala din cele 5 are capacitatea de 36.000 pui de carne (broiler), cu o

suprafata de 1.971 m2 si o densitate de 22 capete/ m2.Capacitatea maxima de productie:

36.000 locuri/hala si serie; total 180 000 locuri/ serie (5 hale); anual o productie de 180 000 cap/serie x 6 serii/an – 2% mortalitate = 1.080.000

cap/an.Produsul final al fermei il reprezinta vanzarea puilor de carne (1.080.000 bucati/an)

ce vor avea o greutate de circa 2 kg fiecare.

Echiparea tehnico - edilitara

Alimentarea cu apa. Amplasamentul proiectului este traversat de conductele de aductiune principale

Timisesti I si II, la care se doreste sa se realizeze bransarea cu avizul S.C. APA VITAL S.A.. Solutia propusa consta intr-o retea de distributie racordata la reteaua existenta care traverseaza amplasamentul proiectului. Solutia tehnica prevede si un rezervor tampon de 130 mc. Reteaua de distributie propusa va alimenta pavilionul administrativ, halele de productie, filtru sanitar pentru masini.

Prin proiect s-a prevazut distanta de protectie sanitara de 20 de m de o parte si 20 m de cealalata parte a conductei.

Canalizarea


Neexistand retea de canalizare in zona s-a propus amplasarea a patru bazine etanse vidanjabile pe suprafata amplasamentului, ce urmeaza a colecta apele uzate astfel:

- bazin vidanjabil etans de 150 mc, ce va prelua apele tehnologice provenite de la spalarea si dezinfectarea halelor. Cu aceasta apa vor fi irigate suprafete de teren agricol conform BAT.

- bazin vidanjabil etans de 30 mc, ce urmeaza a colecta apele provenite de la filtru sanitar amplasat la intrarea pe amplasament. Acesta apa urmeaza a fi preluata de catre o firma autorizata, in baza unui contract de prestari servicii, si transportata catre statia de epurare din orasul Targu Frumos.

- bazin etans vidanjabil de 30 mc, ce urmeaza a colecta apele menajere de la pavilionul administrative. Acesta apa urmeaza a fi preluata de catre o firma autorizata, in baza unui contract de prestari servicii, si transportata catre statia de epurare din orasul Targu Frumos,

- bazin etans vidanjabil de 30 mc, ce urmeaza a colecta apele de pe platforma de dejectii animaliere. Cu acesta apa se vor uda dejectiile animaliere de pe platform betonata, pentru ca gunoiul de grajd sa se poata mineralize in conditii optime. Surplusul de levigat va fi folosit ca ingrasamant natural pentru sol.

Alimentarea cu energie electrica.Zona dispune de posibilitati de racordare la reteaua centralizata de energie

electrica. Distanta estimativa pana la cel mai apropiat punct de racordare este de 700 m. Solutia tehnica propusa consta intr-un racord la 700 m pana la limita de proprietate, lucrare ce va fi executata de catre beneficiar din surse proprii (cheltuieli neeligibile). In interiorul proprietatii se va executa o retea de aproximativ 1000 ml (prin montarea de stalpi de beton) pentru racordarea cladirii anexa si a halelor de productie. Solutia tehnica de alimentare cu energie electrica prevede, de asemenea, achizitia si instalarea (in interiorul proprietatii) a unui generator electric de 400 kva, pentru asigurarea necesarului de putere a utilajelor tehnologice in cadrul halelor de productie.

Sistem Iluminat gradator de lumina GTF ( doua bucati); regleta (lampa) graduabila etansa de 40 wati, cu tub de culoare alba (48 bucati); neoanele vor fi pozitionate pe doua randuri.Consumul de energie electrica in timpul functionarii va fi de 0,021 kWh/pui/zi.

Alimentarea cu gaz.In zona exista posibilitati de racordare la reteaua centralizata de furnizare a gazului,

intrucat aceasta traverseaza amplasamentul proiectului. Se va executa un record la reteaua existenta. Lungimea estimata a racordului este de 170 m.


Sistemul de incalzirePentru pavilionul administrativ incalzirea se va realiza cu o centrala termica ce va

functiona pe baza de gaz metan. Tot pe baza de gaz metan se va efectua incalzirea si in cele 5 hale cu ajutorul unor instalatii speciale de incalzit.


Structura Constructivaa) Prin prezentul proiect se propune realizarea unei ferme pentru cresterea puilor

de gaina, conform normelor si standardelor Uniunii Europene. S-a ales acest tip de hala pentru a da posibilitate adapostirii si cresterii puilor, cu o densitate de pasari: 22 capete/ m².

Hala: de 35 travei de 4,20 mLungime: 147,18 m, 146,96 m (utila productie)Latime: 14,00 m, 13,38 m (utila productie)Suprafata: 2.060,52 m² ,1.966,32 m² (suprafata utila productie)

b) Pavilion administrativConstructie cu parter si mansarda din zidarie de caramida, pe fundatii din beton

armat, cu acoperis tip sarpanta din lemn si invelitoare din tabla zincata. Ea va cuprinde:La parter se vor amplasa: vestiare pentru femei si barbati - in suprafata de 10,70 mp. Scopul vestiarelor

este de a asigura conditii optime personalului, in concordanta cu standardele de igiena si sanitare. Unul din vestiare este dotat cu dus pentru a respecta conditiile de igiena a personalului, intrucat acesta este obligat, atat la intrarea in tura, cat si la iesire, sa urmeze procedurile sanitare si sanitar-veterinare privind siguranta personalului care intra in contact cu animalele.

un grup sanitar - in suprafata de 3,65 mp; spatiu de luat masa pentru personalul implicat in productie - in suprafata de 20,80

mp. In regulamentul de ordine interioara al firmei va fi prevazuta pauza de masa pentru personalul angajat. Intrucat, ferma este amplasata la o distant considerabila fata de ultima locuinta din zona (1.000 m) si, implicit, fata de orice alt agent economic care desfasoara activitati in domeniul alimentatiei publice (sau comercializare de produse alimentare), solicitantul va asigura spatiul de servire a mesei in conditii decente.

un spatiu pentru veterinar - in suprafata de 7,70 mp. Avand in vedere ca efectivul de animale este numeros se impune in permanenta prezenta medicului veterinar.

hol de acces - in suprafata de 19,55 mp hol de acces - in suprafata de 5,50 mp.La mansarda se vor amplasa: camera de depozitare medicamente si materiale usoare (Oficiu), care nu

afecteaza integritatea produselor farmaceutice (de exemplu: ambalaje, echipamente de protectie). Suprafata incaperii va fi de 9,20 mp.

Camera sef ferma - in suprafata de 20,00 mp. In cadrul acestui spatiu isi va putea desfasura activitatea tot personalul direct productiv al societatii.

Camera tehnolog - in suprafata de 11,4 mp. Responsabilul legal al proiectului va urma un curs de pregatire profesionala, in urma caruia va dobandi cunostintele necesare gestionarii fermei de pasari. In urma finalizarii proiectului responsabilul legal va avea si atributia de sef de ferma.

un grup sanitar – in suprafata de 5,00 mp, prevazut din considerente igienico - sanitare.

Aria construita a cladirii anexe va fi de cca. 80 mp, iar cea desfasurata de cca. 160 mp.

c) Spatiu amenajat pentru cadavreAceasta cladire este echipata corespunzator pentru a putea pastra cadavrele, pana

la sosirea firmei specializate care va prelua si gestiona cadavrele de pe amplasament.


c) Cladire depozitare temporara cadavreColectarea puilor morti, care constituie perderile de circa 2 %, se face manual, iar

depozitarea acestora se face provizoriu în compartimentul frigorific, şi ulterior se face preluarea de catre unităţi autorizate in baza de contract de prestari servicii.

Mortalitatile ce vor fi prezente in hale sunt estimate la 2% din numarul total al puilor ceea ce presupune un numar de 3600 capete pe serie, 21600 capete pe an.

21600 capete/an x 1 kg = 21600 kg/an mortalitati = 21,6 t/an

d) Cladire paza Aceasta este o cladire usoara, construita din panouri sandwich, folosita ca si cabina

de control pentru monitorizarea intrarilor si iesirilor din incinta fermei.

e) Platforma depozitare dejectii animalierePlatforma este bi-compartimentata si are o suprafata de 750 mp, fiind imprejmuita

cu un perete de 1,5 m. Aceasta are capacitatea de a mentine dejectiile animaliere timp de 6 luni de zile pana la o mineralizare completa a acestora. Levigatul scurs de pe platform este retinut in basa colectoare proprie (bazin etans vidanjabil) ce are o capacitate de 30 mc. Pentru a sustine procesul de mineralizare al dejectiilor animaliere, levigatul prin pompare inapoi pe patforma va suplini nevoia de umiditate a dejectiilor. Surplusul de levigat din bazinul vidanjabil va fi folosit ca ingrasamant natural pentru sol.

Platforma de dejectii se afla in extremitatea de vest a amplasamntului, avand astfel o distanta de 550 m pana la DN 28 – E 53, si 950 m pana la Manastirea Miclauseni.

f) Rezervor de apa subterana, acesta are un volum de 130 mc si este amenajat cu zona de protectie sanitara. Apa este asigurata din magistrala Timisesti – Iasi,

g) Bazine etanse vidanjabile, acestea au urmatoarele volume:- bazin vidanjabil etans de 150 mc, ce va prelua apele tehnologice provenite

de la spalarea si dezinfectarea halelor;- bazin vidanjabil etans de 30 mc, ce urmeaza a colecta apele provenite de

la filtru sanitar amplasat la intrarea pe amplasament;- bazin etans vidanjabil de 30 mc, ce urmeaza a colecta apele menajere de

la pavilionul administrative;- bazin etans vidanjabil de 30 mc, ce urmeaza a colecta apele de pe

platforma de dejectii animaliere.

Realizarea si finalizarea lucrărilorTermenul de realizare a lucrării va fi de 12 luni de la data semnării planurilor de

trasare si acceptarea proiectului de execuţie, conform graficului de realizare de mai jos.

Grafic de realizare lucrări

Activitate Luna1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Realizarea Proiect tehnic (PTh) si Caiete de sarcini (CS)

......

......

......

......

......

......Pregatirea si realizarea licitatiei pentru partea de executie

......

......

......


Organizare de santier ......Amenajarea amplasamentului

......

..................

......

..................

......

..................

......

...... - cai de circulatie, alei, hale ...... ...... ......-Pavilion administrativ, fosa septica, camera cadavre

......

......

......

......

......

......

......

......

...... Retele utilitati, fosa vidanjabila ...... ...... ...... ......Montare instalatii electrice, utilaje

......

..................

......

......Probe tehnologice .......

Pentru buna funcţionare a investiţiei după terminarea acesteia se impune şcolarizarea personalului şi pregătirea acestuia pentru întreţinerea şi exploatarea sistemului.

1. Numărul de locuri de muncă create în faza de execuţie este de 25.2. Numărul de locuri de muncă create în faza de operare este de 8.

I. Inginer instalatii: 1 postII. Economist/contabil 1 postIII. Muncitori 3 posturiIV. Medic veterinar 1 postV. Paznic 2 post

Organizarea de şantierOrganizarea de şantier se va amplasa în amplasament, existând la îndemâna atât

sursa de apă, iar pana la bransarea la energia electrica se vor folosi generatoare electrice.Toate aceste lucrări nu au caracter definitiv, astfel încât la terminarea obiectivului

trebuie să fie dezafectate în totalitate, iar zonele afectate de organizarea de şantier vor fi curăţate, în conformitate cu normele şi legile de protecţia mediului.

Organizarea de şantier va fi amplasata in incinta viitoarei investiţii, fara ocuparea domeniului public sau a altor terenuri private, având următoarele zone distincte:

zona social administrativa; zona depozitare materiale; zona fierari-betonisti.

Se are in vedere: Imprejmuirea zonei pentru oraganizarea de santier cu un gard pe tot

perimetrul; Excavarea si transportul pământului din incinta. Pentru realizarea acestei

operaţiuni este necesara o echipa de circa 10 lucratori si utilaje aferente. In acest sens, la sugestiile consililui local pamantul va fi folosit pentru

refacerea unor drumuri si diguri din pamant, de pe teritoriul comunei. Dotarea cu containere metalice de 1100 l, pentru deseuri din constructii si

deseuri menajere;

Utilităţile necesare pentru organizarea de şantier: Apa potabila din put forat de pe amplasament; WC tip uscat ecologi; Alimentarea cu energie electrica se va realiza prin racord la reteaua electrica

existenta in zona.


Masuri NPM si PSILa execuţia si in exploatare constructorul si beneficiarul vor lua toate masurile de

protecţia muncii si PSI pentru respectarea prevederilor legale si a actelor normative. In proiect s-au prevăzut dotări pentru paza contra incendiilor conform lista.

Prezenta enumerare nu este limitativa. Atât constructorul cat si beneficiarul au obligaţia sa respecte si alte normative care vin in sprijinul lucrărilor de construcţii respective, lor revenindu-le întreaga răspundere pentru desfăşurarea lucrărilor de constrcutii in deplina siguranţa.

Pentru protecţia împotriva electricităţii statice si a accidentelor prin electrocutare, se va prevedea o instalaţie de legare la pamant compusa din prize de pamant si reţeaua de legare a diverselor elemente la aceasta priza. Priza este compusa din 4 electrozi verticali din ţeava de otel zincat cu diametrul DN5011 si lungimea de 3 m fiecare, introduşi in pamant. Rezistenta prizei de pamant va fi măsurata de laboratorul PRAM, având o valoare Rp<4 ohmi.

Barăcile metalice se vor lega la instalaţia de impamantare.

Lista dotări PSI1. BaracamenteMagazii, Ţarcuri materiale: stingator cu spuma chimica, stingator cu praf si CO2 ,(1

bucata);2. Lucrări in execuţie Schele, cofraje, sprijiniri: stingator cu spuma chimica, (1 bucata);3. Tablouri electrice – organizareStingator cu spuma chimica ,(1 bucata);4. Pichet incendiu- Galeţi de tabla vopsite in culoare roşie cu inscripţie: (1 bucata);- Căngi cu coada , (1 bucata);- Lopeti cu coada, (3 bucata);- Panou de incendiu, (1 bucata);- Lada cu nisip 0,5 mc, (1 bucata);

În continuare sunt prezentate necesarul de echipamente, resurse umane şi utilităţi pentru perioada de realizare a proiectului.

1. Număr şi tip de utilaje implicate în realizarea proiectului:a. Excavator pe pneuri Atlas – 1 buc.;b. Buldoexcavator JSB – 1 buc.;c. Mijloace de transport 40 tone – 2 buc.;

2. Resurse umane:a. Se estimează un număr de 15 muncitori care vor lucra simultan pe

amplasament. Aceştia nu vor fi cazaţi pe amplasament. Pentru muncitori se vor amenaja următoarele:

i. Vestiare container – 1 buc.;ii. Wc tip uscat.1 buc;

3. Utilităţi: este necesară alimentarea cu apă şi energie electrică:a. Vibratoare – 2 buc.;b. Iluminat reflectoare;c. Circular – 1 buc.;d. Circulare de mână – 3 buc.

4. Combustibili şi alte resurse energetice utilizate:a. Motorină;


b. Benzină;c. Curent electric.

5. Destinaţia pământului excavat: o parte se reutilizează în amenajarea terasamentelor. Restul vor vi transportaţi la deponia comunei sau vor fi utilizaţi în alte amenajări, în bază de contract.

6. Deşeurile din construcţii / demolări vor fi tranportate la deponia comunei în bază de contract sau vor fi valorificate de firme autorizate în acest sens.

1.5. Activităţi de dezafectare

Pentru realizarea fermei de pui nu sunt necesare activităţi de dezafectare. Terenul este intr-o zona de deal, are o pantă naturală foarte mica, condiţii în care

lucrarile de sistematizarea terenului sunt nesemnificative. Pământul excavat va fi utilizat în cadrul comunei Alexandru Ioan Cuza, cu acordul Primăriei, pentru amenajare drumuri.

După încetarea activităţii fermei, amplasamanetul va intra in procedura de dezafecatare conform avizelor obtinute pentru dezafecatare: cladire, platforma betonata, fose vidanjabile, platforme carosabile, sistemul alimentare cu apa si canalizare ape uzate, sistemul de alimentare cu energie electrica, conducte gaze.

Terenul va fi redat mediului la aceeaşi calitate ca cea existentă în prezent, dupa ce se vor realiza analize asupra calităţii solului. Dacă se va constata o poluare semnificativă a acestuia, se vor propune măsuri de ecologizare adecvate.

Lucrarile de refacere a mediului propuse a se executa la sfarsitul perioadei de funcţionare, vor tine cont de prevederile legale privind protectia si refacerea mediului astfel incat, la finalul lucrarilor terenurile afectate sa poata fi redate circuitului economic iniţial (regim agricol) sau pentru o folosinţă ulterior stabilită.

Măsurile propuse la încetarea activităţii de crestere a puilor sunt:o monitorizarea permanenta cantitativa si calitativa a deseurilor rezultate.o gestionarea corespunzatoare a deseurilor rezultate.o valorificarea deseurilor prin firme specializate in colectare.o solicitarea acordului de mediu pentru încetarea activităţii;o evacuarea întregii cantităţi de materii prime, produse din spaţiile de depozitareo spălarea şi dezinfectarea instalaţiilor de canalizare şi a instalaţiilor ce au deservit

activitatea;o evacuarea prin vidanjare a apelor uzate rezultate din spălarea instalaţiei de

canalizare; o testarea solului şi a apei subterane pentru a constata gradul de poluare cauzat de

activitate şi necesitatea oricărei remedieri în vederea redării zonei aşa cum este definită în prezent.

Toate lucrările de dezafectare a amplasamentului fermei vor trebui avizate de către Autoritatea de Mediu.

1.6. Durata de functionare

Durata de functionare a obiectivului este nelimitata, functie de rentabilitate si cifra de afaceri a societatii.

Regimul de lucru a viitoarei ferme va fi de 7 zile/saptamana 24ore/zi , 365 zile/an.


1.7. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei

Tab1.1 Informatii privind stocarea si distributia carburantilor si necesarul resurselor energetice

Productie Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumire Cantitate anuala Denumire Cantitate anuala Furnizor

Pui de carne 2160 t/an1 080 000 pui/an

Energie electrica

0,021 kWh/zi/puiSC E-ON

MOLDOVA SDEE Iasi, racordare la retelele electrice

din zona

- Intrări de materii prime şi auxiliare

Materia primă

Cantităţitone/an

Compoziţiespecifică %

Conţinut demicroelemente

mg/Kg furaj

ConsumspecificKg/Kg produs

Furaje +Adausuri deOligoelementeAntibiotice *

4320ProteineMineraleApa

Cu-80,Mo-1,Fe-80,Mg-100,Zn-80,Se-0,15

I-1.

2

Apa 9079 Potabilă - 8Aşternut 117

rumegus Celuloză 0,1

Materialedegresante sidezinfectante

320 Kg/an, 70 Kg/an

virkon,s virucidal - -

Vaccinuri 3240000 buc/an - Vaccinarea

antipseudopestoasa1,5 vaciin/kg pui

Energie 500.000 kwh/an

EnergieElectrică - 0,021

kWh/zi/puiGaz

- Gaz metanSistemul de incalzire al halelor si pavilionului admisitrativ

-

* antibiotice amoxicilina trihidrat, acid clavulanic, colistin sulfat, doxicilina hidroclorhidrică, etc se utilizează cu restricţie funcţie de starea de sănătate a păsărilor.


Tab.2 Informatii despre materiile prime stocate, preparate si substante chimice

Denumirea materiei prime, a substanteti sau a preparatului chimic

Cantitate anuala

Clasificarea si etichetarea substantelor chimice

Categorii Periculozitate

Fraze de risc

Pui de crestere

1 080 000 pui/an N

Furaje combinate

4320 t N

Apa potabila:

-adapat-igienizari incinte-menajer

9079 mc8640 mc

293 mc

146 mc

NN

N

Rumegus 117 t NVitamine, medicamente

410L N

Dezinfectanti 300L NDetergenti 300L N

Materia prima utilizata in procesul de crestere a puilor de carne nu constituie un risc in ceea ce priveste mediul inconjurator. Substantele utilizate pentru igienizarea halelor in perioada de vid sanitar sunt solutii diluate, aprobate a fi utilizate pe teritoriul Romaniei si nu se constituie intr-un poluator pentru factorii de mediu.

Tabel 3. Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de activitate


1.8. Alte tipuri de poluare fizica sau biologică

Datorita managementului apelor uzate, a mirosurilor, a deşe uirlor şi a materiilor prime, nu vor fi alterate calitatea solului şi a apelor freatice din zona de amplasare a fermei.

Tipul poluarii

Sursa de poluare

Nr surse poluare

CMA pentru om si mediu

Poluare fond

Poluare calculata produsa de activitate si masuri

de eliminare/reducere

Masuri de eliminare/reducere a poluarii

Poluare fonica

ventilatoare, benzi transportoare,pompa

80 buc15 buc

2 buc

Lech=50 dB(A)

40-50 dB(A)

55-62 dB(A)

-------

--------

Lech=30 dB(A)

Amplasate pe suporti elastici

prevazuti pe fundatii de beton

Circulatia auto din incinta

4Lech=50 dB(A)

40-50 dB(A)

55-62 dB(A)

-------

-------

Lech=40 dB(A

Cai de acces betonate si continui

Poluare biologica

Pierderi naturale-pasari moarte

21600 Hale crestere

Spatiu frigorific amenajat

-----

-----

------

-----

Eliminare catre societati abilitate in vederea distrugerii

1.9. Analiza alternativelor

In urma unei analize facute, avand in vedere specificul zonei, caracteristicile amplasamentului, morfologia si vecinatatile, contextul economic regional si preocuparea fata de respectarea legislatiei in vigoare, s-au analizat toate posibilitatile de implementare ale proiectului, in vederea selectarii celei optime.

In consecinta s-au definit 2 alternative de amenajare pe care le prezentam in continuare:


- Alternativa "0" respectiv cea in care nu s-ar efectua nici o amenajare, spatial respectiv pastrandu-si folosintele actuale.

- Alternativa "1" – implica realizarea fermei de pasari care poate avea efecte semnificative asupra factorilor de mediu.

In urma unei analize facute de proiectant si beneficiar se evidenţiază clar alternative realizării proiectului, avand in vedere specificul activitatilor pe care le desfasoara societatea, caracteristicile amplasamentului, morfologia si vecinatatile, contextul economic regional si preocuparea fata de respectarea legislatiei in vigoare.

Din punct de vedere al mediului realizarea investitiei va avea un impact semnificativ asupra mediului, prin natura si dimensiunile acesteia.

Avantajele realizării proiectului sunt urmatoarele:- Investitia se va integra rapid in dinamica economica locala si regionala;- Va genera locuri de munca pentru populatia locala;- Dezvolatrea zonei rurale si atragerea de noi investitii;- Identificarea nevoilor consumatorilor si a mijloacelor de satisfacerea acestora;- Promovarea unor metode de crestere a animalelor care respectă legislaţia

specifică pentru protejarea mediului.In cazul neimplementarii proiectului singurul avantaj il prezinta nemodificarea

niciunui factor de mediu in nici o masura cat de mica.

1.10. Localizare geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect

Amplasament, regimul juridic si economic al terenului al terenuluiPropiectul propus se realizeaza in Comuna Alexandru Ioan Cuza din Judetul Iasi.

Comuna se afla situata la 80 km de municipiul Iasi, 30 km de Roman, 30 km de Pascani, pe partea stanga a raului Siret.

Aceasta comuna se invecineaza:- la nord - comunele Stolniceni Prajescu, Helesateni si Strunga;- la est - comunele Strunga si Butea;- la sud - comuna Mircesti;- la vest - comunele Halaucesti si Mogosesti-Siret.Comuna Alexandru Ioan Cuza are o suprafata de 4.950 ha, o populatie de 2.948

locuitori si cuprinde localitatile: Alexandru Ioan Cuza (centru de comuna), Kogalniceni,Scheia si Volintiresti.

Teritoriul comunei se afla in bazinul hidrografic Siret.


Terenul pe care urmeaza sa se amplaseze noul obiectiv este situat in intravilanu Comunei Alexandru Ioan Cuza, judetul Iasi, in suprafata de 2,99 Ha, apartinand ROMDAP PROD S.R.L., conform contractului de vanzare cumparare anexat.

Beneficiarul este titularul Certificarului de urbanism emis de Consiliul Judetean Iasi, cu nr. 320/13.12.2010, pentru terenul aflat pe parcelele: CF. 60880, Nr. Cad. 340, P.1A; CF. 60870, Nr. Cad. 341, P.1A; CF. 60871, Nr. Cad. 342, P.1A.

Terenul prezinta urmatoarele vecinatati: Nord: proprietate privata Dobos A. Petre; Sud: proprietate privata Cadar Neculai, la 50 de m exista o constructie

abandonata, iar la 100 de m, exista o alta constructie, dar amandoua sunt construite fara forme legale;

Est: Drum European E 583 (DN 28);, la 400 de m exista manastirea MICLAUSENI

Vest: Drum exploatare.Folosinta actuala a terenului este de teren arabil, dar se doreste schimbarea

destinatiei terenului in curti constructii.


- Modul de incadrare in planurile de urbanism si amenajare a teritoriuluiAvand in vedere distanta minima obligatorie fata de aceasta investitie, autoritatile

locale nu vor elibera autorizatie de construire pe o raza de 400 m, conform Studiului prospectiv de evaluare a impactului asupra starii de sanatate a populatiei.

In zona la o distanta de aproximativ 400 de m se afla Manastirea Miclauseni, si localitatea Miclauseni la 500 de m.

Amplasamentul ales este potrivit pentru o astfel de investitie din următoarele motive:

- Terenul este cu folosinţă agricolă şi este amplasat într-o zonă relativ lipsită de o zona populata cu exceptia manastirii Miclauseni ce se afla la o distanţă de 400 m de limita amplasamentului investitiei;

- În apropiere nu se găsesc elemente naturale importante: zone protejate, relief valoros, specii de plante sau animale protejate;

- Existenţa terenurilor agricole în suprafeţe mari pentru a putea valorifica dejectiile rezultate;

- Nivelul de dezvoltare al zonei este scăzut, astfel incâto investiţie de asemenea anvergură va creea un impact socio-economic benefic;

- Disponibilitatea autorităţilor locale de a colabora în rezolvarea problemelor administrativ – teritoriale;

Elemente ale cadrului naturalAmplasamentul se afla situat in partea sud-vestica a judetului Iasi, in intravilanul

comunei Alexandru Ioan Cuza, pe partea dreapta a drumului national DN 28, in apropierea


localitatii Miclauseni. Amplasamentul se inscrie in unitatea morfologica numita ”Colinele Ruginoasa-Strunga”, subunitate a Culmii Siretului, la randul sau parte din Campia Moldovei.

Principalul element hidrologic in zona este raul Siret, care are cativa afluenti secundari pe partea stanga (Mihaili, Boca, Valea Rosia), pe a caror cursuri s-au amenajat mici retentii. Vanturile cele mai frecvente bat dinspre nord, nord-vest, sud si sud-est, directia dominanta fiind nord-vest.

Amplasamentul studiat se incadreaza in unitatea structurala cunoscuta sub numele ”Platforma Moldoveneasca”, unitatea consolidata din fata Carpatilor Orientali. Limita vestica a acesteia este data de o falie care trece prin localitatea Solca, denumita ca atare (falia Solca).

Spre sud, Platforma Moldoveneasca se intinde pana la o falie ce se continua la est de Prut, in directia prelungirii ipotetice a cursului Trotusului si care este, de fapt, prelungirea faliei Solca. Spre est, Platforma Moldoveneasca face corp comun cu Platforma Est-Europeana, reprezentand marginea vestica a acesteia din urma. Astfel delimitata, Platforma Moldoveneasca, din punct de vedere morfologic, se suprapune Podisului Moldovenesc.

Asa cum sugereaza si numele, Platforma Moldoveneasca este o unitate geostructurala precarpatica cu structura tipica de platforma. In alcatuirea ei se disting cele doua elemente structurale specifice: unul inferior, cutat, constituind soclul si care corespunde etapei in care spatiul moldav a evoluat ca arie labila, si altul superior, cuvertura, corespunzand etapei in care spatiul moldav a evoluat ca domeniu stabilizat.

In Platforma Moldoveneasca au fost efectuate mai multe foraje dintre care unele (de la Iasi, Todireni, Batranesti), la adancimea de aproximativ 1000 m, au atins si au patruns pe anumite intervale in soclul platformei. Acesta este reprezentat prin mezometamorfite carora li se adauga masive granitice. Peste soclul eoproterozoic se dispune transagresiv si discordant o stiva de depozite sedimentare cu o grosime variabila, de ordinul a mii de metri, care corespunde intervalului Neoproterozoic tarziu - Cuaternar. Cuvertura Platformei Moldovenesti apartine mai multor cicluri de sedimentare, dupa cum urmeaza: ciclul Vendian-Ordovician, ciclul Siluriuan-Carbonifer inferior, ciclul Permian terminal-Triasic, ciclul Jurasic mediu-Eocretacic, ciclul Cenomenian-Paleogen si ciclul Badenian-Pleistocen. Roca de baza in zona amplasamentului este reprezentata prin depozite basarabiene, constituite dintr-o serie predominant nisipoasa cu intercalatii de marne cenusii nisipoase si gresii calcaroase, in care, la diferite nivele, se individualizeaza trei orizonturi reper de calcare oolitice, bogat fosilifere.

Pleisocentului (qp1-3) i se atribuie depozitele loessoide de pe interfluvii, constituite din prafuri, nisipuri prafoase, argiloase si depozitele de terasa: ale terasei vechi (nisipuri, pietrisuri, bolovanisuri, ale terasei inalte, terasei superioare si celei inferioare - toate avand o compozitie litologica asemanatoare).

Holocenul (qh1-2) este reprezentat prin depozitele terasei inferioare, terasei joase si luncilor, precum si prin depozitele deluviante de panta. Ca efect al neoteconicii, Platforma Moldoveneasca, in ansamblu, arata o inclinare de 5-8° spre sud-est, care afecteaza si depozitele cuaternare.

Programul de investigare a amplasamentului a cuprins o recunoastere a terenului si trei foraje geotehnice de 6 m adancime, cu prelevari de probe, conform standardelor in vigoare.Pe baza analizelor de laborator a probelor prelevate amplasamentul poate fi caracterizat, din punct de vedere geotehnic, pe intreaga zona activa a viitoarelor constructii.

CARACTERIZAREA GEOTEHNICA A AMPLASAMENTULUI


In sinteza, stratificatia intalnita in forajele executate este urmatoarea: Sub un strat de sol vegetal neutru de 40 cm grosime a fost intalnita pana la 0,70 –

0,90 m adancime o argila prafoasa cafenie-negricioasa consistenta spre vartoasa, cu plasticitate mare;

Intre 0,70 – 0,90 m si 1,10 – 1,20 m argila prafoasa cafenie cu benzi negre, consistenta;

Intre 1,10 – 1,20 m si 6,00 m argila prafoasa galbui-cafenie cu diseminari calcaroase, consistenta, cu plasticitate mare.

Presiunea conventionala de baza are valoarea pconv=180 kPa pentru o fundatie cu latimea de 1m si adancimea de fundare de 2 m. Pentru latimi diferite ale talpii fundatiei si alte adancimi de fundare, valoarea pconv va fi corectata conform STAS 3300/2-85:

pconv = pconv + CB + CD (kPa)in care:

CB = corectia de latime a talpii fundatiei (kPa)CD = corectia de adancime (kPa)CB = pconv K1 (B-1), unde K1 = 0,05 (pentru pamanturi coezive)CD = pconv (Df – 2)/4 pentru adancimi de fundare Df < 2 m.

In tabelul urmator sunt prezentate valorile recomandate pentru caracteristicile geotehnice ale terenului de fundare identificat in amplasament:

Tabel - Valori recomandate pentru caracteristicile geotehnice ale terenului de fundare identificat in amplasament

StratParametru geotehnic Argile prafoase

*Greutate volumica naturala - kN/m3 18,0 – 18,5

*Unghi de frecare interna 0 13 – 15 *Coeziune c – kPa 20 – 25

Modul de deformatie liniara E – kPa 9000

*Valorile maxime ale intervalului sunt valori normate, iar cele minime corespund unui nivel de asigurare = 85%.

Nivelul apei subterane nu a fost intalnit in forajele executate pana la adancimea de 6,0 m, ceea ce nu impune masuri de epuismente sau hidroizolatii la realizarea fundatiilor. Amplasamentul studiat se inscrie in zona macroseismica cu intensitatea I = 71 pe scara MSK, unde indicele 1 indica o perioada de revenire de 50 ani, stabilitate conform SR 11100/1-93.

INCADRAREA AMPLASAMENTULUI DIN PUNCT DE VEDERE AL RISCULUI ȘI CATEGORIEI GEOTEHNICE

In conformitate cu prevederile Normativului NP 074 – 2007, determinarea riscului geotehnic se face in functie de urmatorii factori specifici:

1. Conditiile de teren – teren mediu, punctaj 32. Apa subterana – fara epuismente, punctaj 13. Importanta constructiei – redusa, punctaj 24. Vecinatati – fara riscuri, punctaj 15. Zonarea seismica – ag = (0,16...0,20) g (conform P100 – 1/2006), punctaj 1.Prin insumarea punctajului se obtine un total de 8 puncte, care plaseaza terenul

studiat in categoria geotehnica 1, cu un risc geotehnic redus.


Terenul nu prezinta fenomene fizico-geologice naturale actuale (eroziuni, sufozii, alunecari etc.) care ar putea afecta stabilitatea amplasamentului studiat.

Hidrogeologic: zona se caracterizează prin prezenţa unui orizont acvifer prezent în aluviunile grosiere a cărui caracter şi dinamică este influenţat de regimul hidric al zonei şi nivelul apei în râul Siret.

Analiza stabilităţii: Poziţia perimetrului construibil (amplasat pe o suprafaţă aproximativ plană, stabilă, degrevată de construcţii şi fără fenomene fizico-gelogice actuale cu indicii evidente de pierdere a stabilităţii). Amplasamentul nu se învecinează în prezent cu alte construcţii, terenul neprezentând indicii de pierdere a stabilităţii.

Antecedente teren: Accidente teren - umpluturi, hrube. Nu se semnalează pe amplasament accidente subterane materializate prin beciuri, hrube sau umpluturi de grosimi mari.

Încadrarea seismica: CAdâncimea de îngheţ - 80 - 90 cm de la suprafaţa terenului.

Bazinul hidrografic al raului SiretDin punct de vedere hidrologic zona aparţine albiei minore a râului Siret.Siretul are o suprafaţă totală a bazinului hidrografic de 44.835 km2, o lungime totală

a cursului de 726 km şi un debit multianual de 190 m/s. Râul îşi are obârşia în Carpaţii Păduroşi (pe teritoriul Ucrainei) la nord de vârful Lungul, la 1238 m altitudine.

După caracteristicile morfohidrografice şi hidrologice, Siretul se împarte în trei sectoare distincte:

- Siretul superior, până la pătrunderea râului pe teritoriul României la Văscăuţi, cu opantă medie de 7%.

- Siretul mijlociu, care ţine de la intrarea în ţară până la vărsarea Putnei (aşadar zona luată în studiu se găseşte în partea mijlocie a Siretului).

- Siretul inferior, sau sectorul de câmpie, de la confluenţa cu Putna până la vărsarea în Dunăre.

În ceea ce priveşte scurgerea sezonieră, cele mai mari cantităţi de apă sunt transportate primăvara (45 - 50%) şi vara (20 - 25%).

Siretul este alimentat din ploi, zăpezi, din apele subterane, freatice şi de stratificaţie (lipsite de presiune hidrostatică). Principala sursă o reprezintă, fără îndoială, apa din ploi şi zăpezi (circa 70%).

Secţiunea menţionată nu poate fi inundată decât datorită unor riscuri majore naturale sau antropice.

Condiţii climaticeClimatologic, comuna se află în zona temperat continentală, cu nuanţe mai

moderate în sud (în sectoarele înalte) şi mai accentuate în nord. Astfel, temperatura medie anuală este în jur de 9ºC în nord şi 8ºC în sud, diferenţierea aceasta datorându-se reliefului şi vegetaţiei forestiere.

Cele mai coborâte medii lunare se înregistrează în ianuarie (între -3º şi -4ºC în nord şi în jur de -3ºC în sud), iar cele mai ridicate medii lunare se înregistrează în luna iunie (între 20 şi 21ºC în nord şi în jur de 20ºC în sud). Temperatura minimă absolută a fost de - 30ºC, iar temperatura maximă absolută de 39,7ºC.

Precipitaţiile atmosferice au o valoare de peste 521mm, regimul ploilor fiind însă neuniform, înregistrându-se cantităţi mari în perioada aprilie - iunie şi mici în ianuarie. Din totalul precipitaţiilor, 35-40% cad vara, 23-30% primăvara, 17-23% toamna şi 10-17% iarna.


Vânturile cele mai frecvente sunt cele din nord-vest şi nord care aduc ploi abundente, precum şi cele din est şi sud-est care dau stări de vreme secetoasă cu diferenţe mari de temperatură vara şi iarna.

Pe acest fond climateric general pot fi diferenţiate o serie de microclimate dintre care amintim: microclimatul de adăpostire localizat în zonele joase de la baza coastei şi cel al zonei superioare a coastei şi a platourilor mai expuse curenţilor de aer precum şi diferenţelor termice.

Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament Amplasamentul se afla situat in partea sud-vestica a judetului Iasi, in intravilanul

comunei Alexandru Ioan Cuza, pe partea dreapta a drumului national DN 28, in apropierea localitatii Miclauseni. Amplasamentul se inscrie in unitatea morfologica numita ”Colinele Ruginoasa-Strunga”, subunitate a Culmii Siretului, la randul sau parte din Campia Moldovei.

Principalul element hidrologic in zona este raul Siret, care are cativa afluenti secundari pe partea stanga (Mihaili, Boca, Valea Rosia), pe a caror cursuri s-au amenajatmici retentii. Vanturile cele mai frecvente bat dinspre nord, nord-vest, sud si sud-est, directia dominanta fiind nord-vest.

Amplasamentul studiat se incadreaza in unitatea structurala cunoscuta sub numele ”Platforma Moldoveneasca”, unitatea consolidata din fata Carpatilor Orientali. Limita vestica a acesteia este data de o falie care trece prin localitatea Solca, denumita ca atare (falia Solca).

Spre sud, Platforma Moldoveneasca se intinde pana la o falie ce se continua la est de Prut, in directia prelungirii ipotetice a cursului Trotusului si care este, de fapt, prelungirea faliei Solca. Spre est, Platforma Moldoveneasca face corp comun cu PlatformaEst-Europeana, reprezentand marginea vestica a acesteia din urma. Astfel delimitata, Platforma Moldoveneasca, din punct de vedere morfologic, se suprapune Podisului Moldovenesc.

Asa cum sugereaza si numele, Platforma Moldoveneasca este o unitate geostructurala precarpatica cu structura tipica de platforma. In alcatuirea ei se disting cele doua elemente structurale specifice: unul inferior, cutat, constituind soclul si care corespunde etapei in care spatiul moldav a evoluat ca arie labila, si altul superior, cuvertura, corespunzand etapei in care spatiul moldav a evoluat ca domeniu stabilizat.

In Platforma Moldoveneasca au fost efectuate mai multe foraje dintre care unele (de la Iasi, Todireni, Batranesti), la adancimea de aproximativ 1000 m, au atins si au patruns pe anumite intervale in soclul platformei. Acesta este reprezentat prin mezometamorfite carora li se adauga masive granitice. Peste soclul eoproterozoic se dispune transagresiv si discordant o stiva de depozite sedimentare cu o grosime variabila, de ordinul a mii de metri, care corespunde intervalului Neoproterozoic tarziu - Cuaternar.

Cuvertura Platformei Moldovenesti apartine mai multor cicluri de sedimentare, dupa cum urmeaza: ciclul Vendian-Ordovician, ciclul Siluriuan-Carbonifer inferior, ciclul Permian terminal-Triasic, ciclul Jurasic mediu-Eocretacic, ciclul Cenomenian-Paleogen si ciclul Badenian-Pleistocen. Roca de baza in zona amplasamentului este reprezentata prin depozite basarabiene, constituite dintr-o serie predominant nisipoasa cu intercalatii de marne cenusii nisipoase si gresii calcaroase, in care, la diferite nivele, se individualizeaza trei orizonturi reper de calcare oolitice, bogat fosilifere.

Pleisocentului (qp1-3) i se atribuie depozitele loessoide de pe interfluvii, constituite din prafuri, nisipuri prafoase, argiloase si depozitele de terasa: ale terasei vechi (nisipuri,


pietrisuri, bolovanisuri, ale terasei inalte, terasei superioare si celei inferioare - toate avand o compozitie litologica asemanatoare).

Bilanţul suprafeţelor se prezintă astfel:

Monumente ale naturii şi istorice, valori ale patrimoniului cultural, istoric şi natural, arii protejate, zone de protecţie sanitară

Valori ale patrimoniului cultural şi istoric in zona sunt reprezentate de catre Castelul Miclauseni si de Manastirea Miclauseni. Acestea se afla la o distanta de 400 m fata de limita amplasamentului fermei, de 600 de m fata de primele hale de crestere a puilor, si de 950 de m fata de platforma betonata pentru dejectii animaliere.

Pentru a evita disconfortul ce l-ar putea avea mirosurile fata de castelul si manastirea Miclauseni se propun urmatoarele:

- achizitionarea de sisteme de ultima generatie pentru: ventilatie, admisie aer curat, agro clima;

- amplasarea platformei cu dejectii animaliere in planul cel mai indepartat fata de drumul national DN 28 la circa 550 m, iar de Manastirea Miclauseni la circa 950 de m;

- plantatie de salcami pe 10 randuri, compacta, situata in zona de acces a proprietatii, la DN 28 – E583, conform declaratiilor de angajament dintre beneficiar si Mitropolia Moldovei prin adresele cu nr. 5336 din 31.05.2011 si 1970 din 31.05.2011;- realizarea unui gard inalt la intrarea pe proprietate, cu rol de perdea de arbori pana la cresterea salcamilor.

Zona de protectie sanitara s-a instituit pe amplasament pentru: sanitara Amplasamentul proiectului este traversat de:

- conductele de aductiune principale Timisesti I si II, la care se doreste sa se realizeze bransarea pentru care s-a obtinut avizul de principiu de la S.C. APA VITAL S.A.. Prin proiect s-a prevazut distanta de protectie sanitara de 10 de m de o parte si 10 m de cealalata parte a conductei.

- magistrala de gaze naturale, la care se doreste sa se realizeze racordarea amplasamentului pentru care s-a obtinut avizul de principiu de la E ON Gaz Distributie. Prin proiect s-a prevazut distanta de protectie sanitara de 20 de m de o parte si 20 m de cealalata parte a conductei.

- rezervor de apa subterana, cu un volum de 130 mc, ce se va situa intr-o zona de protectie sanitara de 100 mp.


Riscurile naturale şi antropiceZona nu este expusă inundaţiilor. Stabilitatea terenului este asigurată, zona nu este

expusă alunecărilor de teren.

Infrastructura existentă- Reteaua electrica LEA 20 kVA;- Accesul pe amplasament se face de pe DN 28 – E583;- Apa potabila va fi preluata din magistrala Timisesti –Iasi ce traverseaza

amplasamentul;- Alimentarea cu gaz natural se va face prin racordarea la magistrala de gaz ce

traverseaza amplasamentul.

CAPITOLUL 2PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procese tehnologice de productie

2.1.1. Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor si echipamentelor necesare;


Activitatea de crestere intensiva a pasarilor de carne se face prin procedeul de crestere la sol pe pat de rumegus, care se va desfasura in cele cinci hale.

C r e s t e r e a p u i l o r d e o z i , s e r e a l i z e a z a p r i n p r o c e d e u l d e c r e s t e r e l a s o l p e a s t e r n u t permanent (m in im 42 de z i le , pana la f i na l i zarea f iecare i se r i i ) , s i cons ta in u rmatoare le e tape :

-p rega t i rea ha le i in vederea popu la r i i , - fo rmarea asternutului, -aprovizionarea cu pui de o zi in greutate de 25 – 30 g/ buc; -popularea halei;-cresterea si intretinerea puilor de carne pina la atingerea greutatii de 2kg; -livrarea la abator.

Adapostul Adapostul corepunzator trebuie sa indeplineasca doua functii esentiale:- Sa permita puilor pentru carne sa-si exteriorizeze la maximum potentialul

genetic, in conditiile asigurarii unui microclimat corespunzator;- Sa permita crescatorului sa-si desfasoare o activitate eficienta in bune conditii.

H a l a t r e b u i e s a a s i g u r e c o n d i t i i o p t i m e d e c r e s t e r e s i d e z v o l t a r e a p u i l o r d e c a r n e :

-temperatura (de la 26 grade C, functie de virsta );


-umiditate ( sub 60 % cind temperatura este ridicata si peste 60 % cind temperature este mai mica);

-ventilatia (viteza curentilor de aer nu trebuie sa depaseasca 0,1 m/s la temperatura de 15 – 20 grade C si 0,2 m/s la 20 – 30 grade C);

-factori chimici ai microclimatului ( concentratia amoniacului nu trebuie sa depaseasca 0,2 %;

-hidrogenul sulfurat este admis in concentratie de 0,01%, bioxidul de carbon in concetratie de 0,5 – 0,6 %) .

Pregatirea spatiilor de crestereLa aceste hale cu populare la sol, dupa curatenia mecanica (indepartarea stratului de

dejectii si rumegus amestecat si batatorit cu ajutorul unui tractor cu raclet), si dezinfectie, pardoseala se acopera cu un asternut de rumegus. Capacitatea de absorbtie a rumegusului este deosebit de ridicata si, prin impregnare, poate fi folosit ulterior ca ingrasamint natural in agricultura. Grosimea optima a asternutului este de 5 cm vara si pina la 10 cm iarna, in perioade geroase. Se asigura astfel o buna izolare termica, capacitatea mare de absorbtie al mirosului. Din punct de vedere economic, acest tip de asternut prezinta un cost redus, usurinta in procurare, greutate redusa.

Ca urmare a proceselor biochimice de descompunere a dejectiilor, se degaja caldura, avand astfel un efect benefic de biosterilizare, dar si un efect negativ prin degajarea de gaze si mirosuri; aceste efecte negative sunt diminuate prin utilizarea asternutului.

Rumegusul va fi adus pe amplasament in masini ce sunt acoperite cu prelata, sau depozitat in saci de rafie. Acesta este adus in functie de necesitati, de la unitati de prelucrare a lemnului in baza unor contracte de prestari servicii, si nu va fi depozitat pe amplasamentul fermei.

2 Kg/mp rumeguş x 5 hale x 6 serii = 117 t/an1 hala = 3,932 t

Inainte de popularea adapostului cu pui de o zi, trebuie luate toate masurile ca acesta sa fie pregatit pentru populare, iar instalatiile sa fie functionale. Astfel :

-Se va as igu ra o h ran i toa re pen t ru f i eca re 66 pu i ;-Se va as igu ra p t adapare un n ip lu la f i eca re 13 pu i ;- S e v a i n c a l z i a d a p o s t u l c u c i t e v a o r e i n a i n t e p e n t r u a s e

r e a l i z a t e m p e r a t u r a o p t i m a i n h a l a ;- S e a s i g u r a a p a i n a d a p a t o r i c u 2 - 3 o r e i n a i n t e d e p o p u l a r e ,

p e n t r u a s e i n c a l z i l a o temperatura de 16 – 18 grade C apa trebuie sa contina vitamine si antibiotic;

-Folosirea unui asternut curat, uscat, intins uniform pe toata suprafata halei.

Popularea cu pui de o ziPuii pentru populare trebuie sa prezinte urmatoarele insusiri: sa aiba picioarele

drepte; tonicitatea sau mar imea abdomenu lu i no rma l ; omb i l i cu l sa f ie uscat , cu p laga inch isa ; sa a iba pufu l usca t , neaglutinat, fara resturi de ou si sa fie sanantosi.

Puii de o zi se transporta in mijloace de transport adecvate, curate, dezimfectate si aerisite. Deasememnea, transportul trebuie sa fie cit mai scurt si mai putin stresant. Puii de o zi trebuie introdusi in adapost cit mai repede dupa ce au


fost eclozionati. Principalul argument al introducerii cit mai urgent in hala dupa ecloziune este nevoia acestora de a consuma apa. Lipsa prelungita a adaparii determina deshidratarea puilor. De asemenea, daca adaparea se realizeaza imediat dupa ecloziune, iar hranirea la 2-3 ore dupa adapare crescatorul are garantia unui foarte bun start al puilor de carne.

Furajele nu trebuie puse in hranitori inainte de introducerea puilor, ci la 2-3 ore dupa populare, ele fiind in acest caz consumate proapete. In primele 3 zile se aplica tratamentul antistres. Vaccinarea contra pseudopestei aviare se face la 9, 24 si 42 de zile, iar pentru bursita la 14 zile cu vaccinuri recomandate de medical veterinar. Ultima vaccinare trebuie aplicata cu 7 zile inainte de livrarea la abator. La fiecare vaccinare se intervine antistresant cu Stresol 10g + 2ml Colina la 10 litri apa. Se va urmari tot timpul comportamentul puilor pentru a putea depista si remedia orice problema aparuta.

Fiecare hala din cele 5 are capacitatea de 36.000 pui de carne (broiler), cu o suprafata de 1.971 m2 si o densitate de 22 capete/ m2.

Capacitatea maxima de productie: 36.000 locuri/hala si serie; total 180 000 locuri/ serie (5 hale); anual o productie de 180 000 cap/serie x 6 serii/an – 2% mortalitate = 1.080.000

cap/an.

Prin realizarea investitiei, ferma nu va dispune de linii si tehnologii de incubaţie şi ca urmare, va cumpără pe baza unui contract de vânzare-cumpărare cu diferite ferme , pui de o zi în vederea creşterii şi valorificării. Puii sunt transportaţi de la această societate cu maşinile incubatorului.

POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

Nr. crt.Denumire furnizor de materii prime/materiale auxiliare/produse/servicii

AdresaProdus furnizat si cantitate aproximativa

Valoare aproximativa

-RON-

% din total achizitii/an

1.1 AGRICOLA INTERNATIONAL S.A.

Aleea Moldovei nr. 64, Bacau

Pui de o zi 1.144.757 40

2.2 S.C. AVIROM S.R.L.

Tr. Balta Alba nr. 15, Ramnicu Sarat

Pui de o zi 572.378 20

3.3 S.C. YOHANA GRUP S.A.Str. Mare, nr.126, Constanta

Pui de o zi 3.343.730,5 50

Cresterea puilor de carnePerioada de crestere a puilor de carne cuprinde trei faze:-Start (0-2 saptamani) – faza cea mai dificila din viata puilor, dar si cea

mai importanta;


-Crestere (de la varsta de doua saptamani pana la cca o saptamana inainte de livrare) – faza ceamai lunga din viata puilor unde realizeaza cel mai mare spor in greutate si consuma cea mai mare parte afurajelor;

-F in isa re ( in u l t ima saptamana de l i v ra re) .Durata perioadei de crestere a puilor de minim 2 kg este de 60 zile din care 42

zile pentru crestere şi 14-18 zile curatire si igienizare hale, in perioada de vid sanitar.

Cresterea puilor de carne in perioada 0-3 saptamaniIn primele saptamani de viata, puii au nevoie de o temperatura apropiata de aceea

de incubatie, o hrana deosebit de echilibrata si de proaspata, o ingrijire atenta din partea crescatorului. Asigurand aceste conditii se va limita la minimum pierderile prin mortalitate si vom obtine pui sanatosi, vigurosi si apti dea da sporu r i foa r te bune in g reu ta te . Se administreaza cantitati mici de furaje, in tainuri cat mai dese, astfel incat furajul sa fie permanent proaspat si sa trezeasca interesesul puilor fata deconsumul de furaj.

De asemenea, intensitatea luminii este mai puternica deoarece puii au o vedere mai slaba in primele zile de viata, astfel ca in prima saptamana din 24 de ore ale zilei, programul de iluminat este 23 ore lumina cu o ora intuneric.

O grija deosebita se va acorda mentinerii unui asternut uscat si curat. La cateva ore de la populare se va verifica comportamentu puilor:-Daca puii sunt imprastiati uniform si se misca in voie, temperatura si

ventilatia sunt bune;-Daca pu i i s tau ingr amad i t i inseamna ca tempera tu ra es te sca zu ta

sau sun t p rez ent i curen t i de ae r rece;-Daca puii stau rasfirati, cu aripile desfacute, inseamna ca temperatura

este prea ridicata.De retinut ca, puii nu pot sintetiza vitaminele. Deoarece carenta in vitamine se

instaleaza la pui incateva zile se recomanda administrarea de premixuri vitamin – minerale pentru a preveni mortalitatea, scaderea sporului in greutate si in final deprecierea carnii.

Cresterea puilor pentru carne in perioada 3-6 saptamaniSi in aceasta perioada problemele principale care trebuie avute in vedere

sunt hranirea, adaparea si microclimatul.Puiul de carne se dezvolta foarte repede, atat ca greutate corporala, cat si ca

inaltime. Totodata nu mai este nevoie ca tainurile sa se administreza de mai multe ori pe zi ca in primele saptamani. Furajul se poate administra o data pe zi sau chiar o data la doua- trei zile, fara a influenta negativ sporul in greutate.

La categoria 3-6 saptamani programul de iluminat este de 8 cicluri de cate 2 ore lumina si o ora intuneric. O problema grava care poate aparea si de care crescatorul trebuie sa tina cont este consumul ridicat de apa al puior. Acesta este primul semn al unei imbolnaviri, iar crescatorul trebuie sa trateze boala inainte de a se extinde si a determina pierderi prin mortalitate.

In aceasta perioada nu se mai fac tratamente inainte de sacrificare. Medicul veterinar trebuie sa monitorizeze si sa ia masuri atunci cand apare un caz de imbolnavire.

In u l t ima sap tamana t rebu ie sa se a iba in vedere as igu ra rea unu i m ic roc l imat co respunza to r deoarece puii sunt mari. In aceas ta faza po t aparea bo l i daca nu se as igu ra un microclimat, un asternut si o hrana corespunzatoare, iar rezultatul va fi grav pentru crescator.


Furajul se achiziţionează de la producători autorizaţi fiind transportat cu maşini autorizate. Furajul este depozitat în silozurile de furaje de 22,97 mc, amplasate la capatul fiecarei hale, de unde automatizat este administrat puilor.

Cu nutreturi combinate de calitate si cu un consum specific de circa 2 kg furaje/ kg de spor, se obține un spor mediu de 26-27 grame/cap/zi. Consumul zilnic de furaje pe cap de pui oscilează de la 14-15 grame la început până la 115 grame/zi în ultima săptămână.

Se consumă următoarele cantităţi de furaje:180000 pui/serie x 3,8-4,0 kg furaj/pui = 720000 kg furaj/serie x 6 serii/an = 4320000

t furaj/an.Apa va fi furnizata de S.C. APAVITAL S.A IASI în urma unui contract de furnizare.

Consumul de apă pentru 1 kg spor este de 4 l, rezultând cca 8,0 l /pui/serie.1080.000 cap/an x 8 l apa = 8640000 l/an = 8640 mc/an da crestere

Livrarea spre abatorDupa finalizarea fiecarui ciclu de crestere cand pasarile de carne ajung la greutatea

de 2 - 2,2 kg, acestea vor fi vandute catre abatoare autorizate. Pasarile de carne vor fi transportate in masini speciale, dezinfectate si igienizate ce apartin abatoarelor autorizate.

Igienizarea halelorDupa terminarea fiecarei serii de crestere a puilor de carne, urmeaza sa se curete

halele cu ajutorul unui tractor special cu raclet, care va indeparta dejectiile si rumegusul amestecate si compactate. Dejectiile vor fi incarcate intr-un tractor cu remorca si duse catre platforma betonata unde vor sta maxim 6 luni de zile, perioada necesara mineralizarii dejectiilor, obtinandu-se astfel un ingrasamant natural bine fermentat.

Dupa indeparatrea dejectiilor si a rumegusului, halele se vor spala cu jeturi de apa, urmand apoi sa fie dezinfectate.

Dezinfecţia halelor cu soluţii de digluconat de clorhexidina, peroxid de hidrogen, glutar aldehidă, amoniu quaternary, virkon,s cantităţi de 320 Kg/an, virucidal 70 Kg/an prin pulverizare cu pompe manuale.

Depozitarea, manipularea cu precauţie se va face de către persoane responsabile desemnate (medicul veterinar stabileşte dozele, produsele şi modul de aplicare), instruite (personalul de întreţinere), astfel încât să se prevină pierderile necontrolate in mediul înconjurător.

Aceste solutii sunt aduse pe amplasament de catre firme specializate in baza unui contract de prestari servicii, lunar, in functie de cererea facuta de adminsitratorului fermei. Solutiile vor fi depozitate in oficiu, intr-un spatiu amenajat, in ambalajele originale in care au fost aduse. Ambalajele sunt depozitate in europubele de 1100 l metalice etanse, pana la preluarea acestora de catre firma de salubritate autorizata cu care se va face un contract de prestari servicii.

SCHEMA TEHNOLOGICA –CRESTERE PUI DE CARNE

Substante dezinfectante

Achizitionare pui de o zi

Populare hale de crestere Vid sanitar hale

Bazin etans vidanjabil


Detergenti

Dejectii

Furajare Mirosuri(NH3, COV, H2S)

Adăpare Pulberi

TratamenteMicroclimat

Regimul de lucru: activitate desfasurata ciclic serie de crestere: maxim 60 zile, maxim sase serii/an.Cresterea pasarilor de carne se va desfasura prin procedeul la sol, recomandat

BAT, intr-o hala dotata cu instalatii de adapare, furajare si climatizare specifice.

Capacitatea Fermei de pui repartizarea pe hale de producţie

Corp clădire Construcţii Capacităţi

nr. pui/halăNr. puiserie

Serii/an

Nr. puian

Hala 1Hala pui Su pui =1966,30mp 36000 36000 6 180000

Total C1 36000

Hala 2 Hală pui Su pui=1966,30mp 36000 36000 6 180000Total C2 36000

Hala 3Hală puiSu pui =1966,30mp 36000 36000 6 180000

Total C3 36000

Hala 4Hală pui Su pui=

1966,30mp 36000 36000 6 180000

Total C4 36000

Hala 5Hală pui Su pui= 1966,30mp 36000 36000 6 180000

Total C5 36000

Atelier

Birouri

Pavilion administrativ = 80 mp 80 mp sef fermă x x

Total C6 medic vet x x

Total general pui Su pui =9830,00 mp (22pui/mp) 1080000 6 1080000

Crestere la sol pe pat de rumegus

Livrare la abatoare

Depozit dejectii uscate


2.1.2. Descrierea tehnicilor si echipamentelor necesare

Pentru fiecare hala urmeaza sa se achizitioneze urmatoarele:

1. Sistem de hranire

Cantitate Unitate Descriere

3 STUK Linie de hranire 137,2 m cu 4 gauri a 3,05 m;recipient furaj cu sistem de preluare, spira,anticatarare, cleme tevi furajare, motor 0,37 KW;181 de hranitori C2+ cu fereastra inclusivhranitorul dotat cu senzor.

3 STUK Sistem complet de suspendare 139,0 m pentru liniide hranire;Suspendare la o distanta de 2,44 m si la oînaltime de 4m, inclusiv troliu de 1360 kg cuteava telescopica si mâner, cablu de otel 5mm,suruburi cârlig, scripeti mici, scripeti mari,bride cablu otel, kit suspendare full line,sfoara polietilena de 6 mm.

3 STUK Protectie motor cu releu 1-1,6A

2. Buncar pentru furaje


1 STUK Buncar furaje 22,9 t / 35,21 mł; înaltime 9,97 m;Ř 2,50 m, cu tub pentru încarcare pneumaticasi tub de aerisire; con 67°; cu scara si cusca deprotectie; suruburi cu cap de plastic;fereastra si usa de vizitare în con.Buncarul este neasamblat

3. Sistemul de adapare


1 STUK Sistem de adapare la sol cu o lungime de 138 m,dotat cu 690 nipluri TOP si cupite;include regulator de presiune; aerisitor linieadapare; troliu manual 600kg cu autoblocare sisuport; kit suspendare.(46 elemente a 3 m cu 15 nipluri = 690 nipluri)

1 STUK Senzor electronic de contorizare consum apa.1 STUK Kit principal de alimentare apa cu filtru de apa,

contor de apa, regulator de presiune, medicatorDosatron D25 RE5 1,0 - 5,0 %; racord 3/4"(se poate adauga max. 5% acid formic).


4. Sistem de ventilatie


12 STUK Ventilator de mare capacitate EM 50cu pale din inox V2A, 3~400V/3A/1,1kW ,cu grilajsi oblon, capacitate 42.020 m3/h [0Pa];37.330 m3/h [20Pa]; 35.770 m3/h [30Pa]

2 STUK Unitate ventilatie Top Climate 910 VARIO monofazic

include:- 1 ventilator Ř 910 mm- Typ: FC 091 6 ET- 230 V 50 Hz 4,6 A 960 W- 26100 mł/h 0 Pa- 23800mł/h 20 Pa- 22200mł/h 30 Pa- 3 metri de tubulatura exhaustare din spuma PUdura Ř 910 mm gri- grosime 30mm,- format din 2 jumatati- intarit cu fibra de sticla pe int.-ext.- 1 buc difuzor Ř 910 mm, maro- 1 buc inel de ancorare- 1 buc duza de admisie- 1 buc folie acoperis- 1 buc inel de fixare ventilator- 1 buc adeziv tubulatura- 1 buc clapeta Ř 910- 1 buc servmotor 15 Nm constant 0-10V- 1 set material montaj- 1 buc instructiuni de instalare

2 STUK Unitate ventilatie Top Climate 910 VARIOinclude:- 1 ventilator Ř 910 mm- Typ: FC 091 6 DT- 400 V 50 Hz 1,75 A 980 W


- 27300mł/h 0 Pa- 25000mł/h 20 Pa- 23500mł/h 30 Pa- 3 metri de tubulatura exhaustare din spuma PUdura Ř 910 mm gri- grosime 30mm,- format din 2 jumatati- intarit cu fibra de sticla pe int.-ext.- 1 buc difuzor Ř 910 mm, maro- 1 buc inel de ancorare- 1 buc duza de admisie- 1 buc folie acoperis- 1 buc inel de fixare ventilator- 1 buc adeziv tubulatura- 1 buc clapeta Ř 910- 1 buc servmotor 15 Nm deschis/inchis- 1 set material montaj- 1 buc instructiuni de instalare

5. Sistem de admisie a aerului curat


70 STUK Admisii aer ZEW 2000 cu autodeschidere, dimensiuni instalare W 760 x H 245 x D 105 mm; dimensiuni clapeta W 850 x H 340; capacitate aer 2.000 m3/h [20Pa]; 2.330 m3/h [30Pa], cu grilaj, etansare cu cauciuc, accesorii

300 M Set cablu inox + accesorii montaj Top Climate Set complet de conectare a admisiilor de aer la macara sau motor cu piston, continând urmatoarele:

- cablu inox V2A 3 mm,- scripeti,- inele de ghidare cablu,- material montare.

2 STUK Motor cu piston Top Climate Motor cu modul de comanda pentru actionare manuala-automata.

(Modul automat functioneaza doar prin conexiunea cu un calculator de climatizare)

Include:- motor cu piston 230 VAC, 50 Hz, 450 mm deschidere, capacitate actionare 400 kg,- controller KSS, 230 VAC, selector manual-automat,- scripete cu suport pentru zid,- material montare,- instructiuni de operare si montare.

16 STUK Shutter SMT50 inclusiv servomotor IP65Debit aer: 20.000 [10Pa]; 25.000 mł/h [20 Pa];32.000 mł/h [30 Pa];Dimensiuni instalare: W 1380mm x H 1380m x D

130mm


6. Unitatea Agro Clima


1 STUK Unitate exterioara Agro Clima 1,5m Broiler1 STUK Tablou electric pentru unitatea Agro Clima 1,5m1 STUK Filtru de semnal 0-10V1 STUK Calculator de control1 STUK Unitate de masurare a debitului de aer pentru

unitatea Agro Clima 1,5m9 STUK Ventilator RPM 900t/min1 STUK Tubulatura admisie aer pentru unitatea Agro Clima3 STUK Prelungire tubulatura admisie aer1 STUK Dispozitiv de curatare pentru unitatea Agro Clima1 STUK Calculator Agro Rinse pentru actionarea sistemului de

curatare1 STUK Furnitura pentru instalatia electrica a unitatii Agro Clima

Include: cabluri electrice, doze de distributie, protectii motor, panduiti, suruburi de prindere, presetupe, tub pentru cabluri.

Unitatea Agro Clima se caracterizeaza prin 3 puncte importante:1. Clima la nivelul animalelorUnitatea Agro Clima asigura ca aerul proaspat din exteriorul halei sa fie încalzit cu

aer cald din hala. Aceasta permite furnizarea de aer proaspat la temperatura dorita într-o locatie necesara utilizând o capacitate minima de ventilatie,.Cercetari ample, experienta practica si utilizarea de produse de înalta calitate asigura atingerea un randament foarte ridicat.

2. Reduce cheltuielile de încalzireDeoarece unitatea Agro Clima asigura în faza initiala 100% necesarul de admisie si

evacuare a aerului, poate fi de asteptat un randament de 75-80%. Aceasta genereaza o reducere mare la costuri pentru încalzire si necesarul de încalzire nu trebuie sa fie asigurat în întregime de catre o unitate de încalzire externa.

3. Uscarea asternutuluiDeoarece 100% din aerul proaspat este furnizat si încalzit prin unitatea Agro Clima,

aerul are o umiditate relativa scazuta. Introducere apoi a aerul în hala creeaza un aer uscat care este benefic pentru calitatea asternutului.

7. Calculator de microclimatizare si controlul ventilatoarelor


1 STUK Tablou electric de comanda pentru ventilatie,iluminat, furajare,inclusiv restul de echipamente electrice.Întrerupatoarele,contactoarele si disjunctoarelesunt reglate pentru echipamente.Echipamentele electrice sunt comandate cu ajutorul selectoarele pozitionate pe usa tabloului electric.Tabloul este prevazut cu sistem de avertizare vizuala si


transmiterea acestora la unitatea de alarma. Calculatorul de climatizare si unitatea de relare a turatie ventilatoarelor sunt instalate pe usa tabloului electric.

1 STUK Calculator de climatizare Schulz F 37 pentru montaj in tablou de comanda

1 STUK Unitate de control turatie ventilatoareTriac ITM-T10; 230V; 10A

4 STUK Senzor pt. masurarea temperaturii interioare SF.71 STUK Senzor pt. masurarea temperaturii exterioare SM.71 STUK Senzor pt. masurarea umiditatii relative DOL141 STUK Senzor masurare presiune negativa 0-100 Pa Electronic

1 STUK Placa extensie AI.4 Analog Input kit

8. Sistemul de încalzire


34 STUK Radiante gaz G12 AscoSpecificatii:Alimentare: 230VPutere debit: 12,5 kWGaz naturalInclude:- regulator de presiune PR30 1/4" FI-3/8"FI- 3 m furtun si cleme.- cuplaj rapid- cablu flexibil si doze de distributie.

4 STUK Aeroterma Top Climate 100 kW gaz naturalIncalzitor de aer cu gaz pentru incalzirea halelor utilizate la cresterea pasarilor ca un sistem complet automatizat, cu detectare prin infrarosu, aprindere electrica, ventilator si camera de ardere deschisa pentru utilizare si fara exhaustare.- conectare electrica prin prize Schuko- carcasa si camera de ardere fabricate din otel inoxidabil- arzator care necesitata intretinere minima- suspendare in trei punctePutere debit: 100 kWDebit aer: 7.500 m³/hAlimentare electrica : 230 volts, 50 HzCurent nominal: 2,7 ADistanta de aruncare: 60 meterlungime: 1250 mmlatime: 640 mminaltime: 510 mm

2 STUK Ventilator de recirculare a aerului 1450 G Alimentare: 230V; 2,1A; 314WCapacitate aer: 8.550 m³/h [0 Pa]inclusiv al doilea grilaj de protectie si sistemul de suspendare.

4 STUK Suspendare Top Climate pentru aeroterme compus din:


- 3 buc carlige S- 6 buc carabiniere- 3 buc lant cu nod inox V2A 1,5m

4 STUK Furtun Top Climate pt. gaz cu soclu compus din:- 1 buc furtun all gas VA 1,5 m- 1 buc soclu gaz

9. Sistemul de iluminare


60 STUK Lampa fluorescenta 1x36W Monosum cu dimmer electronicInclude:corp iluminat; tub fluorescent 36W; clipsuri inox.

1 STUK Sunlight Simulator SLS 1

10. Sistemul de racire


2 STUK Set capat 6" complet2 STUK Unitate de alimentare cu pompa 6" complet14 STUK Element mijloc 6" 3m complet68 M Filtru racire Cooling Pad 150 mm45 M Distribuitor apa 150mm latime35 STUK Adeziv PVC 1 l cu pensula20 STUK Diluant PVC 1 l

11. Sistemul de cantarire a animalelor


1 STUK Calculator cantarire pui 747Posibilitate de cantarire a max. 8 platforme.

5 STUK Platforma de cantarire pentru calculator 747. Include:- sistem de suspendare- ILM- celula de cantarire

2 STUK Greutate pentru calibrare de 3 Kg TBV 747

12. Alarma



1 STUK Unitate de alarma Top Climate FB 8 compusa din:- 1 buc Alarma FB 8:- 8 intrari separate pt. alarme cu LED si comutator- 2 iesiri separate pt. alarme- posibilitate conectare la aparat cu apelare prin linia telefonica- testare acumulator automata- supraveghere faze de alimentare- lumini de semnalizare1 set material de fixare1 buc instructiuni de utilizare

1 STUK Sirena Monacor 12V1 STUK Lampa de semnalizare PB2005 rosu 24V

13. Sistemul de monitorizare FarmControl


1 STUK FarmManager cu WeblinkboxPermite accesul de oriunde via laptop, PDA sautelefon mobil pentru controlul calculatoarelor demicroclimatizare din halele de crestere a animalelor.Sistemul permite service direct de la sediul firmei.

A

2.1.3. Error! Hyperlink reference not valid.Valorile limită atinse prin cele mai bune tehnici disponibile (BAT)

Sistemul pentru adapostirea animalelor

Activitatea in Ferma Cerinte BATCrestere la sol pe asternut de

rumegus- Fiecare hala este incalzita cu

aeroterme cu ardere completa; instalatia de automatizare asigura reglarea temperaturii in functie de varsta puilor

- ventilare mecanica- apa de baut se asigura prin

intermediul unei instalatii dotata cu farfurii sau linii de picuratori TOP, suspendate, cu reglarea presiunii si

inaltimii liniilor de adapare in functie de varsta pasarilor

Hala ventilata natural cu podea acoperita complet cu asternut si echipata cu sistem de furnizare a apei de baut fara scurgeri sau

Hala bine izolata, ventilata cu ventilatoare, cu podea acoperita complet cu asternut si echipata cu sistem de furnizare a apei de baut fara scurgeri

Evacuarea apelor uzate

2


Limita la sursaLimita conform BREF Performanta societatii

Consum de apa pentru adapare (l/loc/an) 40 - 70 50

Consum de apa pentru igienizare hale (m3/m2)

0,002 – 0,02 0,002

Energie electrica

Limita la sursaLimita conform BREF Performanta societatii

Consum totalde energie (kWh/pui/zi) 0,013 – 0,027 0,021

Nutritie

Activitatea in Ferma Cerinte BAT Puii sunt hraniti dupa retete diferentiate pefaze de crestere in functie de greutatea corporala. Se utilizeaza nutret combina pe baza de porumb, soia, faina de peste din productie interna, PVM, alte microelemente

Hranire in faze diferentiate pe faze decrestere in functie de greutatea corporala a puiului

Faza 1 (1 – 10 zile)Proteina – 24 %Fosfor total – 0,8

Faza 2 (11 – 28 zile)Proteina – 21 %Fosfor total – 0,77

Faza 3 (28 – 35 zile)Proteina – 20,2 %Fosfor total – 0,74 %

Faza 4 (35 – 42 zile)Proteina – 18,99 %Fosfor total – 0,73 %

Faza 1Proteina – 20 – 22 %Fosfor total – 0,65 – 0,75 %



Nota:Valorile sunt indicative deoarecedepind de continutul energetic alhranei. De aceea nivelurile trebuie

safie adaptate la conditiile locale

Consum mediu de nutret de 2 kg/ kg pui viu. Avand in vedere greutatea

Cantitatea medie consumata este de 3,8 – 4,2 kg furaj/ pui/ ciclu de


medie de 2 kg, rezulta o cantitate medie consumata de 4 kg furaj/ pui

productie

Zgomot

Nivelul de zgomot la limita incintei unitatii se va incadra in limitele prevazute de STAS 10009/1988, respectiv 65 dB.

tura h AerValorile imisiilor substantelor poluante rezultate in urma desfasurarii activitatii, se

vor incadra in limitele pragului de alerta prevazute de Ordinul nr. 756/1997, astfel:

Nr. crt. Indicator Perioada de mediere

Prag de alerta

1Pulberi in suspensie (PM10) 30 min

0,35 mg/m3

2Hidrogen sulfurat 30 min 0 0105

mg/m3

3Amoniac 30

min 030 min 0 21 mg/

m3

SolSe vor respecta concentratiile maxime admise prevazute de Ordinul nr. 756/1997 –reglementari privind evaluarea poluarii mediului, pentru terenuri cu folosinta

sensibila, si anume :

Nr. Crt. Indicator Prag de alerta

1Cupru 100 ppm

2 Zinc 300 ppm

3 Hidrocarburi din petrol 200 ppm

Conform Ordinului MAPPM Nr.756/1997, la atingerea pragurilor de alerta ( 70% din concentratiile admise pentru agentii poluanti pentru factorul de mediu sol) pentru componentele mediului, titularul activitatii are obligatia suplimentarii monitorizarii concentratiilor poluantilor si luarea masurilor de reducere a acestora.

Apa

Nr. Crt.Indicator U.M Valori limita Cadrul legal

1 pH unitati pH 6,5 -8,5


Conformspecificatiilor

din HG 352/2005

2 Suspensii totale mg O2/dmc 350

3Consum chimic de oxigen – CCOCr mg O2/dmc 500

4 Detergenti mg/dmc 25

5Azot amoniacal (NH4+) mg/dmc 30

6 Fosfor total ( P ) mg/dmc 5,0

7Substante extractibile cu solvent organici mg/dmc 30

8 CBO5 mg O2/dmc 300

Apa subterana

Nr.crt.

Parametrul Unitateade masura

Valori de referinta

F1 F20 1 2 3 41 pH - 7,63 7,562 Conductivitate µS/cm 765 3883 CCOMn mgO2/l 7,42 3,794 Duritate 0G 12,6 14,85 Amoniu mg/l 0 0,146 Azotiti mg/l 0,01 0,0117 Azotati mg/l 14,71 16,978 Cloruri mg/l 31,9 17,79 Sulfati mg/l 45,1 40,210 Sodiu mg/l 22 21,6

2.2. Activităţi de dezafectare

Pentru realizarea fermei de pui nu sunt necesare activităţi de dezafectare. Terenul este intr-o zona de deal, are o pantă naturală foarte mica, condiţii în care

lucrarile de sistematizarea terenului sunt nesemnificative. Pământul excavat va fi utilizat în cadrul comunei Alexandru Ioan Cuza, cu acordul Primăriei, pentru amenajare drumuri.

După încetarea activităţii fermei, amplasamanetul va intra in procedura de dezafecatare conform avizelor obtinute pentru dezafecatare: cladire, platforma betonata, fose vidanjabile, platforme carosabile, sistemul alimentare cu apa si canalizare ape uzate, sistemul de alimentare cu energie electrica, conducte gaze.

Terenul va fi redat mediului la aceeaşi calitate ca cea existentă în prezent, dupa ce se vor realiza analize asupra calităţii solului. Dacă se va constata o poluare semnificativă a acestuia, se vor propune măsuri de ecologizare adecvate.

Lucrarile de refacere a mediului propuse a se executa la sfarsitul perioadei de funcţionare, vor tine cont de prevederile legale privind protectia si refacerea mediului astfel


incat, la finalul lucrarilor terenurile afectate sa poata fi redate circuitului economic iniţial (regim agricol) sau pentru o folosinţă ulterior stabilită.

Măsurile propuse la încetarea activităţii de crestere a puilor sunt:o monitorizarea permanenta cantitativa si calitativa a deseurilor rezultate.o gestionarea corespunzatoare a deseurilor rezultate.o valorificarea deseurilor prin firme specializate in colectare.o solicitarea acordului de mediu pentru încetarea activităţii;o evacuarea întregii cantităţi de materii prime, produse din spaţiile de depozitareo spălarea şi dezinfectarea instalaţiilor de canalizare şi a instalaţiilor ce au deservit

activitatea;o evacuarea prin vidanjare a apelor uzate rezultate din spălarea instalaţiei de

canalizare; o testarea solului şi a apei subterane pentru a constata gradul de poluare cauzat de

activitate şi necesitatea oricărei remedieri în vederea redării zonei aşa cum este definită în prezent.

Toate lucrările de dezafectare a amplasamentului fermei vor trebui avizate de către Autoritatea de Mediu.

CAPITOLUL 3DEŞEURI

3.1. Tipuri de deşeuri in perioada de executieGestiunea deseurilorGospodărirea deşeurilor în perioada de construcţieConform Hotărârii Guvernului nr. 856 din martie 2002 privind evidenta gestiunii

deşeurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând deseurile, inclusiv cele periculoase, executantul lucrărilor, ca generator de deşeuri, are obligaţia sa tina evidenta lunara a gestiunii acestora, in conformitate cu prevederile Anexei nr. 1 a acestei HG, pentru fiecare tip de deseu. Executantul lucrărilor va incheia un contract cu o firma specializata care va asigura transportul si tratarea deşeurilor in instalaţii autorizate sau depozitarea deşeurilor in depozite ecologice. Deseurile din construcţii si demolări sunt clasificate conform "Listei cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase" prezentate in Anexa nr. 2 a HG nr. 856/2002 cu codul 17. Cantităţile de deşeuri pot fi apreciate, global, după listele cantităţilor de lucrări, care vor fi finalizate ulterior.

Surse de deşeuriIn afara deşeurilor rezultate din procesele tehnologice aplicate pentru construcţia

fermei, se vor acumula uleiuri de motor de la întreţinerea utilajelor, piese metalice (piese de schimb de la reparaţiile utilajelor), cauciucuri, resturi de betoane si asfalt etc. Perioada de execuţie relativ scurtă, precum şi numărul redus de utilaje ce vor lucra pe amplasament, conduc la concluzia că volumul deşeurilor de tipul celor de mai sus va fi mic.

De la organizarea de şantier vor rezulta deşeuri menajere; cantităţile de deşeuri menajere fiind mult inferioare celor rezultate din activitatea de construcţie. Deseurile


menajere trebuie colectate in pubele tipizate si preluate periodic de serviciile de salubritate din zona.

Reciclarea deşeurilorTendinţa actuala este de reducere a consumului de materiale, coroborata cu acţiuni

de recuperare, reciclare si refolosire a deşeurilor. O parte din deseurile rezultate din lucrările de construcţie pot fi refolosite. Utilizarea deşeurilor are impact pozitiv asupra mediului prin:

- reducerea necesarului de materiale pietroase extrase din cariere;- micşorarea producţiei fabricilor de materiale de construcţii si, implicit, scăderea

poluării cauzata de tehnologiile folosite de acestea;- reducerea consumului de energie pentru producerea materialelor de construcţie;- scăderea volumului depozitelor de deşeuri, care ocupa suprafeţe importante de

teren si constituie surse de poluare chimica a aerului, solului, apei, contribuind de asemenea la degradarea peisajului.

Modul de gospodărire al deşeurilor

Sursa deşeurilor

Tipuri de deşeuri Mod de colectare / evacuare Observaţii

Organizarea de şantier

Deşeuri menajere sau asimilate

Cod 20 03 01

In pubele metalice amplasate pe platforme betonate, transportate la depozitul de deşeuri din zona pe baza de contract.

Se vor păstra evidente cu privire la cantităţile predate (conformare cu prevederile H.G. nr. 162/2002 privind depozitarea deşeurilor)

Deşeuri metaliceCod 17 04 05/

17 04 01

Pe platforme betonate, special amenajate, valorificate prin unităţi specializate.

Se vor păstra evidente cu privire la cantităţile valorificate (conformare cu O.U.G. nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclate, aprobata prin Legea nr. 456/2001 si cu modificările ulterioare).

Deşeuri materiale de cosntrucţii Cod 17

Pe platforme speciale, nu ridică probleme din punct de vedere al protecţiei mediului

Se pot valorifica la infrastructura drumurilor locale sau la alte amenajări edilitare

uleiuri uzatecod 13 02 08

În recipienţi metalici închişi, predaţi la unităţi specializate pentru valorificare sau eliminare

Se vor păstra evidenţe stricte cu privire la cantităţile predate (conformare cu prevederile HG HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate)

Deşeuri lemnCod 17 02 01

Colectate selectiv, se pot valorifica funcţie de calitate şi dimensiuni

AmbalajeCod 15 01

Se colectează separat şi se valorifică prin terţi

Se vor păstra evidenţe cu privire la cantităţile valorificate (conformare cu HG 621/05 modificată şi completată prin HG1812/06)

Lucrări de excavaţie

Pământ Cod 17 05 03

Se transportă la deponie sau se valorifică în lucrări edilitare

O parte din pământul excavat se valorifică intern iar o altă parte se transportă în vederea eliminării sau valorificării.

Conform Listei cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase din H.G. nr. 856/2002, principalele deşeuri rezultate din activităţile de construcţie, exceptând materialele contaminate cu substanţe periculoase, nu se incadreaza in categoria deşeurilor periculoase.


Din categoria deşeurilor municipale si asimilabile din comerţ, industrie etc se incadreaza ca deşeuri periculoase vopsele, cernelurile, adezivii si răşinile, solvenţii, tuburile fluorescente si alte deşeuri cu conţinut de mercur.

Deseurile periculoase, precum si ambalajele substanţelor toxice si periculoase, vor fi depozitate in siguranţa si predate unităţilor specializate pentru depozitare definitiva, reciclare sau incinerare.

Gospodărirea deşeurilor în perioada de funcţionareIn perioada de exploatare a investitiei vor rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:- deseuri menajere, rezultate de la personalul de exploatare al fermei. Acestea vor

fi colectate in pubele amenajate strategic pe suprafata amplasamentului. Beneficiarul va incheia un contract de prestari servicii cu o firma specializata si abilitata sa gestioneze si sa depoziteze deseurile menajere.

- deseuri din cadavre de pui, acestea vor fi depozitate temporar in camera frigorifica prezenta pe amplasament, pana la preluarea de catre o firma specializata in baza de contract, ce urmeaza sa gestioneze aceste deseuri;

- deseuri periculoase rezultate de la cabinetul medical veterinar, ce vor fi gestionate de catre personalul medical instruit, pana la preluarea de catre o firma specializata ce urmeaza a fi contractata.

- dejectii animaliere solide, care vor fi folosite ca ingrasamant natural pentru sol, sau vor fi date spre vanzare firmelor care produc energie electrica din ingrasaminte naturale

Dejectiile animaliere solide vor fi depozitate temporar pe o platforma betonata, bicompartimnetata ce care va fi imprejmuita cu un perete de 1,5 m inaltime, avand o suprafata de 750 mp, aflata in incinta fermei de pui.

Levigatul scurs de pe platform este retinut in basa colectoare proprie (bazin etans vidanjabil) ce are o capacitate de 30 mc. Pentru a sustine procesul de mineralizare al dejectiilor animaliere, levigatul prin pompare inapoi pe patforma va suplini nevoia de umiditate a dejectiilor. Surplusul de levigat din bazinul vidanjabil va fi folosit ca ingrasamant natural pentru sol.

Platforma de dejectii se afla in extremitatea de vest a amplasamntului, avand astfel o distanta de 550 m pana la DN 28 – E 53, si 950 m pana la Manastirea Miclauseni.

Aceste dejectii animaliere vor fi folosite ca ingrasamant natural pentru sol si este obligatorie efectuarea studiului pedologic si agrochimic al terenurilor pe care se vor administra aceste dejectii, se va avea in vedere vulnerabilitatea zonei la poluarea cu nitrati din sursele agriucole

Administratorul fermei va avea obligaţia sa intretina instalaţiile de canalizare si a bazinelor vidanjabile. De asemenea, coşurile de gunoi, pubelele, vor fi amplasate strategic, în număr suficient şi vor fi bine întreţinute.

Cantitati de deseuri de pe amplasament: De la dezinfecţia halelor cu soluţii de digluconat de clorhexidina, peroxid

de hidrogen, glutar aldehidă, amoniu quaternary, virkon ,s cantităţi de 320 Kg/an, virucidal 70 Kg/an prin pulverizare cu pompe manuale;

Aceste solutii sunt aduse pe amplasament de catre firme specializate in baza unui contract de prestari servicii, lunar, in functie de cererea facuta de adminsitratorului fermei. Solutiile vor fi depozitate in oficiu, intr-un spatiu amenajat, in ambalajele originale in care


au fost aduse. Ambalajele sunt depozitate in europubele de 1100 l metalice etanse, pana la preluarea acestora de catre firma de salubritate autorizata cu care se va face un contract de prestari servicii.

De la pregătirea patului (aşternutului) pentru halele de creştere utilizat în cantităţi de cca 2 Kg/mp rumeguş.

Rumegusul va fi adus pe amplasament in masini ce sunt acoperite cu prelata. Acesta este adus de la unitati de prelucrare a lemnului in baza unui contract de prestari servicii, si nu va fi depozitat pe amplasamentul fermei.

2 Kg/mp rumeguş x 5 hale x 6 serii = 117 t/an1 hala = 3,932 t

De la gestionarea deseurilor menajere - in perioada de exploatare a investiţiei, deşeurile menajere organice (resturi, alimentare, hârtie, frunze, crengi) şi anorganice (plastic, ambalaje, P.E.T.-uri) rezultate, de circa 1,2 kg/zi/persoană. Aceste deseuri se incadreaza in codurile 15.01.01. stabilite prin HG 856/2002 si vor fi depozitate si gestionate corespunzator pana la evacuarea de pe amplasament de catre o firma specializata in urma incheierii unui contract individual.

1,2 kg/zi/persoană x 8 = 9,6 kg/zi = 3504 kg/an = 3,504 t/an

De la colectarea zilnica a puilor morti se face manual, iar depozitarea acestora se face provizoriu în compartimentul frigorific, şi ulterior se face preluarea de catre unităţi autorizate, in baza de contract de prestari servicii.Mortalitatile ce vor fi prezente in hale sunt estimate la 2% din numarul total al puilor

ceea ce presupune un numar de 3600 capete pe serie, 21600 capete pe an.21600 capete/an x 1 kg = 21600 kg/an mortalitati = 21,6 t/an

colectarea uscată a dejecţiilor acumulate in timpul ciclului inclusiv se face cu un

tractor cu raclet si pus in remorca apoi transportat pe platforma betonata ce este amenajată în incintă care are o suprafaţă de 750 mp, si este compartimentata in doua celule imprejmuite de un perete de 1,5 m inaltime.Cantitatea de dejectii de tip uscat rezultat, se aproximeaza ca fiind 2 kg/pui

calculeaza ca fiind practic jumatate din cantitatea de furaje ingerate, ceea ce inseamna 2 kg/pui.

1 hala 36000 x 2 kg dejectii/pui = 72000 kg = 72 t72 t dejectii/hala x 5 hale x 6 serii = 2160 t dejectii/an

Nr. Crt.

Cod deseuConf. HG856/2002

Denumiredeseu

Sursa /provenienta

Cantitatea

Stareafizica

Depozitaretemporara

1 20 03 01 Deseuri menajere siAsimilabile

(hartie, carton plastic)

Intreaga unitate 3,5 t/an Solida europubele

2 02 01 02 Cadavre de pui Procesul decrestere si ingrasare pui carne

21,6 t/anSolida Camera

frigorifica

3 02 01 06 Dejectii pasarein stare uscata(pat epuizat )

Activitatea deigienizare si dezinfectie

2337 t/an Solida Platforma betonata


4 18 02 03 Flacoane de medicamente, seringi utilizate pentru vaccinare, ambalaje rezultate de la livrareamedicamentelor si a substantelor utilizate pentru igienizare

Tratamente pui, activitatea deigienizare

0,2 t/an

Solida Recipienti speciali

5 17 04 07 Deseurimetalice

Dezmembrari, casari ale diferitelorelemente metalicecomponente alestructurilor sau piese ale instalatiilortehnologice

1,7 t anSolida Pies

ele dedimensiunimici suntstocate în europubele separate

6 13 02 05 Uleiuri uzate de motor, transmisie si de ungere

Intretinereautilajelor

0,15 t/an Lichida Butoaiemetalice

Aceste dejectii animaliere vor fi folosite ca ingrasamant natural pentru sol doar in cazul in care acestea vor fi supuse unor analize chimice, ca si suprafetele de teren vizate ce urmeaza a fi supuse unui studiu pedologic, pentru a evita poluarea prin suprasaturare.

Obiectivulfaza, timpulCreştereapuilor de

carne

IntrăriConsumuri

specificeIeşiri

Consumuri specifice

Materiiprime, auxiliare

Cantităţig/cap/ciclu

Emisii in mediug/ cap/ ciclu Producţie

pui în viugrameDenumire Cantităţi

180000 capete/serie6 serii1080000 pui carnelivraţi/an Furaje

Apa potabilă

AşternutDezinfectant

4000

8000

1404

DejecţiiSUSUVAer –H2OAer –NH3

emisii în haleConsum biologic

2000 *

70%

80%

979

(25)

270

2000

Aer H20+CO2,

Emisii respiraţieAşternutApă uzată

5459

117 294


*Dejecţiile 2000 g/cap/ciclu reprezintă 16,6% din cantitatea de furaj de hrănire +apa de băut şi conţin 50% SU din care 80% reprezintă substanţe volatile(organice) şi 20% substanţe minerale. Dejecţiile reprezintă cantitatezultată după trecerea ciclului timp în care are loc uscarea acestora în hală şi scăderea umidităţii de la 70% la 50%. Dejecţiile brute înainte de uscare, 2400 g/cap/ciclu conţin N total 3,12% şi reprezintă 24,5% din hrana şi apa ingerată. Se produce 2 Kg spor de creştere rezultând o conversie in biomasă de 50 % care corespunde tehnologiilor practicate in ţările U.E. şi BAT. Tehnologia este BAT in ce priveşte, administrarea hranei, adăpatul, ventilaţia şi uscarea dejecţiilor în hale ceea ce determină reducerea la minim a emisiilor de NH3. Utilizarea de cantităţi minime de apă la spălarea halei după eliminarea uscată a aşternutului şi dejecţiilor diminuează impactul produs de apele uzate.

CAPITOLUL 4IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI

ŞI MǍSURI DE REDUCERE A ACESTUIA

4.A. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA ÎN PERIOADA DE CONSTRUCŢIE

4.A.1. Apa4.A.1.1. Resursele de apăResursele de apă ale zonei au fost prezentate în capitolul 1.10.

4.A.1.2. Alimentarea cu apăAmplasamentul proiectului este traversat de conductele de aductiune principale

Timisesti I si II, la care se doreste sa se realizeze bransarea cu avizul S.C. APA VITAL S.A.. Solutia propusa consta intr-o retea de distributie racordata la reteaua existenta care traverseaza amplasamentul proiectului. Solutia tehnica prevede si un rezervor tampon de 130 mc. Reteaua de distributie propusa va alimenta pavilionul administrativ, halele de productie, filtru sanitar pentru masini.

Cantitatea de apă utilizată în această perioadă este nesemnificativă fiind necesară doar în scopuri menajere şi pentru realizarea betoanelor şi mortarelor necesare fundării construcţiei şi realizării aleelor.

4.A.1.3. Managementul apelor uzateÎn perioada de realizare a investiţiei se poate afirma că nu vor fi ape uzate decât în

cazuri accidentale. Aceste ape pot conţine suspensii solide, hidrocarburi petroliere (scurgeri de produse petroliere de la utilaje). Debitul şi natura acestora nu presupun atenţie deosebită din punct de vedere al protecţiei mediului.

4.A.1.4. Prognozarea impactuluiImpactul proiectului asupra apelor în perioada de execuţie se rezumă la:


- Suprafeţele decopertate sunt erodate de vânt. Impactul este de slabă intensitate şi se manifestă temporar. De asemenea, apele pluviale pot eroda suprafeţele defrişate, antrenând suspensii solide care ajung paraurile din zona.

- Transportul materialelor de construcţie şi a echipamentelor poate duce la scurgeri accidentale de substanţe periculoase în apele de suprafaţă (de la utilaje). De asemenea, transportul materialelor mărunte (nisip, pietriş, ciment) poate duce la antrenarea de pulberi în aer, cu depunere în apele de suprafaţă. Utilizarea drumurilor neasfaltate implică producerea de praf care este purtat de vânt în apele de suprafaţă.

- Modificarea traseelor de drenaj a apelor pluviale prin amenajările locale – poate duce la stagnarea apelor în bălţi. În timp, acestea pot constitui locaţii propice pentru dezvoltarea insectelor sau bacteriilor. Precipitaţiile ulterioare pot antrena aceste ape stagnante care sunt transportate în apele paraurilor din zona.

- Scurgeri de substanţe periculoase pe sol şi infiltrarea acestora în apele subterane odată cu apele pluviale. Dinamica acviferului face ca impactul unei eventuale impurificări a acestuia să se resimtă la distanţe mari faţă de amplasament, inclusiv în apele de suprafaţă.

- Vibraţiile din timpul amenajărilor pot influenţa hidrologia acviferului prin compactarea sau prăbuşirea solului (în straturile de adâncime), cu efecte directe asupra curgerii apelor subterane.

Măsuri de diminuare a impactuluiPentru asigurarea unor condiţii normale de lucru, sub aspectul protecţiei mediului,

precum şi pentru reducerea la minimum a posibilităţilor de poluare a acviferelor, se vor adopta următoarele măsuri:

întreţinerea utilajelor, schimbul de ulei şi alimentarea cu motorină a acestora nu se va face niciodată în amplasament; operaţiile se vor face numai de către personal instruit astfel încât să prevină împrăştierea produselor petroliere;

alimentarea cu combustibili a utilajelor, schimbul de ulei şi reparaţiile curente se vor efectua numai în zone special amenajate în acest scop; sub rezervorul acestora se va întinde o folie din material plastic. Dacă, accidental, vor apărea scurgeri de produse petroliere, se va trece imediat la îndepărtarea acestora prin folosirea unor materiale absorbante (nisip, rumeguş, etc) şi îndepărtarea lor, acestea fiind depozitate temporar în locuri special amenajate, pentru a nu permite materialului contaminat să vină în contact cu apele meteorice;

reviziile şi reparaţiile utilajelor se vor face periodic conform graficelor şi specificaţiilor tehnice la service-uri autorizate;

respectarea strictă a sistemului de gestionare a deşeurilor.Se considera ca emisiile de substante poluante (produse de traficul auto

caracteristic unui santier, manipularea si executia materialelor) care ar putea ajunge direct sau indirect in apele de suprafata sau subterane nu vor fi in cantitati semnificative si nu vor modifica incadrarea in categoriile de calitate ale apei.

In general, cantitatile de poluanti care vor ajunge in cursurile de apa in timpul perioadei de constructie nu vor afecta ecosistemele acvatice sau facilitatile de apa. Mediul acvatic ar putea fi afectat doar prin varsarea accidentala a unor cantitati mari de carburanti, uleiuri sau materiale de constructie. In ceea ce priveste posibilitatea de poluarea panzei freatice, se considera ca si acestea va fi relativ redusa. Va fi impusa depozitarea carburantior in rezervoare inchise ermetic, iar intretinerea utilajelor (spalare, reparare, schimbari de piese si ulei, alimentare cu carburanti) se va face doar in locuri special amenajate (platforme de ciment, cu decantori care sa retina pierderile).


În procesul de execuţie al obiectivului, apa folosita pe santier, limitele de incarcare cu poluanti vor fi impuse conform NTPA – 001, in cazul in care aceasta apa este evacuata, dupa curatare, intr-un curs de apa din apropiere. Daca apele folosite vor fi deversate, dupa curatare, pe terenurile invecinate, limitele ce trebuie respectate sunt cele din STAS 9450 – 88 “Conditii tehnice de calitate a apei pentru irigarea culturilor agricole”.

În faza de funcţionare apa de ploaie tratata poate fi deversata în următoarle condiţii: în cursurile naturale de apa – cu conditia ca prevederile NTPA-001 si conditiile

impusede CN “Apele Romane” sa fie respectate; în sol – in zonele joase, respectand prevederile STAS 4706/88: conditii de

calitate pentru a treia categorie de folosinta. În aceste condiţii, deversarea apei uzate nu va ridica probleme speciale in ceea ce

priveste distributia substantelor poluante in mediul acvatic.

Realizarea investiţiei va avea un impact nesemnificativ asupra factorului de mediu apă, datorit faptului ca constructiile se realizeaza in mare parte din elemente modulare care necesita timp redus de montaj si activitati minime, pentru constructie

4.A.2. Aerul4.A.2.1. Date generaleDetalii privind clima şi calitatea aerului în zona amplasamentului au fost prezentate

în capitolul 1.10.

4.A.2.2. Surse şi poluanţi generaţiExecuţia lucrărilor de construcţie a investiei constituie, pe de o parte, o sursa de

emisii de praf, cauzata de circulaţiei vehiculelor grele, iar pe de alta parte sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate) atât in motoarele utilajelor, cat si a mijloacelor de transport folosite.

In acest sens, la evaluarea impactului asupra mediului pe durata lucrărilor de construcţie a investitiei s-au analizat separat emisiile de substanţe poluante evacuate in atmosfera de:

- Sursele liniare, reprezentate de traficul rutier desfăşurat zilnic in cadrul şantierului - Sursele de suprafaţa, reprezentate de funcţionarea utilajelor si echipamentelor in

zona frontului de lucru;

Evaluarea emisiilor de poluanţi in timpul execuţiei s-a făcut pe baza consumului mediu zilnic de carburanţi (motorina) din traficul greu desfăşurat în zona şantierului. In România consumul mediu de carburant pentru un vehicul greu s-a apreciat a fi de 50 I la 100 km.

Necesarul total de motorina pentru vehiculele grele se aprecieaza la 1500 l/lucrare. In aceasta apreciere au fost incluse si consumurile de carburanţi aferente transportului de prefabricate, carburanţi, muncitori, etc. La numărul total de vehicule grele s-a aplicat un coeficient de simultaneitate de 0,7.

A) Surse liniareEmisiile de substanţe poluante evacuate in atmosfera sunt rezultatul traficului

desfăşurat pentru transportul de materii prime, materiale, prefabricate, personal etc.Circulaţia mijloacelor de transport reprezintă o sursa importanta de poluare a

mediului pe şantierul de construcţii.Apreciem ca poluarea aerului in cadrul activităţilor de alimentare cu carburant,

întreţinere si reparaţii ale mijloacelor de transport este redusa si poate fi neglijata.


Traficul de şantier este determinat de circulaţia vehiculelor grele de la sursele de materii prime la locul de descărcare a acestora.

B) Surse de suprafaţaEmisiile de substanţe poluante evacuate in atmosfera sunt generate de

funcţionarea utilajelor in şantier.Activitatea utilajelor cuprinde, in principal: - Decopertarea solului, săpături ( 1-3 m), depozitare şi transport pământ vegetal;- săpaturi si umpluturi din pamant;- Manipularea materialelor şi a deşeurilor

Cantităţile de poluanţi emise in atmosfera de utilaje depind, in principal, de următorii factori: nivelul tehnologic al motorului, puterea motorului, consumul de carburant pe unitatea de putere, capacitatea utilajului, vârsta motorului/utilajului, dotarea cu dispozitive de reducere a poluării.

Emisiile de particule in suspensie varieaza de la o zi la alta, depinzând de specificul operaţiilor efectuate, cat si de condiţiile meteorologice.

Dispersia poluanţilor în aerAsupra compoziţiei aerului atmosferic, activitatea care se va desfăşura pe

amplasamentul analizat, se manifestă prin emanaţii de pulberi şi de gaze nocive produse de utilajele tehnologice şi de transport sau rezultate în urma lucrărilor de decapare/excavare.

Cea mai importantă sursă de poluare a atmosferei o reprezintă procesele de ardere a carburanţilor la motoarele cu ardere internă de pe urma cărora rezultă următorii efluenţi: CO, oxizi de azot (NOx), SO2, hidrocarburi arse incomplet (COV), particule solide.

Distanţa maximă până la care emisiile de pulberi în atmosferă ar putea influenţa indicii de calitate ai aerului este, conform estimărilor efectuate pe baza modelului de dispersie a lui Sutton, de 80 - 100 m.

Pe baza concentraţiilor de noxe emise în atmosferă în timpul procesului de combustie a carburanţilor, s-a procedat la estimarea indicilor de poluare a atmosferei (IPA), pentru fiecare noxă, cu relaţia:

în care:CMA – concentraţia maximă admisă ale substanţelor chimice poluante din aerul

zonelor protejate, conform STAS12574/87;CE – concentraţia estimată sau determinată.Corespunzător diferitelor valori ale IPA, s-au acordat note de bonitate (conform

metodei Rojanschi), după următoarea scară:

Valoarea indicelui de poluare IP

[%]

Nota de bonitate Efectul indicelui de poluare asupra factorului de mediu

100,00 7Domeniu excelentNu se exercită nici un fel de forme de poluare

99,99 – 70,01 6Domeniu foarte bunPoluarea este total nesemnificativă pentru mediu

70,00 5 Prag pentru declanşarea monitorizării indicatorului de calitate


Valoarea indicelui de poluare IP

[%]

Nota de bonitate Efectul indicelui de poluare asupra factorului de mediu

69,99 – 15,01 4 Domeniu bun15,00 3 Prag de atenţie

14,99 – 0,01 2Domeniu mediu

Poluare semnificativă cu posibile manifestări a fenomenului de potenţare

0,00 1 Prag de alertă

-0,01 ÷ -14,99

Nu se acordă note

Domeniu răuPoluare cert semnificativă cu efecte distructive asupra

mediului dacă nu se intervine întru-un interval maxim de 72 ore pentru stoparea cauzei

-15,00 Prag de intervenţie

-15,01 ÷ -134,99

Domeniu foarte răuPoluare semnificativă cu efecte distructive asupra mediului

necesitând oprirea sursei în cel mai scurt timp posibil pentru remedieri. Sunt necesare măsuri speciale de decontaminare la nivelul factorilor de mediu afectaţi

-135,00 Prag de pericol

Peste – 135,01

Domeniu catastrofalPoluare cu efect total distructiv asupra ansamblului factorilor de

mediu şi a ecosistemului. Sunt necesare măsuri de identificare a zonelor afectate de factorul poluator şi reconstrucţia ecologică a arealelor afectate

Indicii de poluare ai atmosferei calculaţi pentru concentraţiile de la limita amplasamentului pentru imisiile rezultate, precum şi notele de bonitate aferente, calculate prin interpolare pe baza grilei de mai sus, sunt redate în tabelul următor:

Nr. crt. Specificaţie CMA

[mg/m3]Concentraţie estimată [mg/m3]

IPA [%] Notă bonitate

Pentru procese de combustie a carburanţilor

1 Oxid de carbon 2,0 1,180 26 4

2 Oxizi de azot (NOX), exprimat în NO2 0,1 0,050 34 4

3 Particule solide 0,15 0,08 31 4

4 Oxizi de sulf (SOX), exprimat în SO2 0,25 0,100 43 4

Prelucrarea valorilor concentraţiilor estimate privind emisiile datorate arderii carburanţilor, conform algoritmului prezentat mai sus, relevă faptul că impactul asupra atmosferei, a emisiilor rezultate din arderea carburanţilor, este moderat, afirmaţie susţinută de următoarele argumente:

pentru toţi agenţii poluanţi proveniţi din arderea carburanţilor, valorile emisiilor calculate au valori sub valorile maxime admise prin STAS 12574/87, privind condiţiile de calitate a aerului din zonele protejate;

indicii de poluare ai atmosferei(IPA)au valori pozitive, cuprinse în intervalul 26-43%;


notele de bonitate au valoarea 4 ceea ce relevă faptul că emisiile generate de procesul de combustie al carburanţilor se încadrează în parametrii stabiliţi de STAS 12574/87, privind condiţiile de calitate a aerului din zonele protejate. La acordarea acestei note s-au luat în considerare:

o distanţa sursei generatoare de emisii faţă de receptori (Manastirea si localitatea Miclauseni, flora, fauna şi microorganismele);

o sensibilitatea receptorilor la o eventuală creştere a concentraţiei vreunui parametru;

pentru cei patru parametrii analizaţi intervalul de variaţie a notelor rezultate indică domeniul bun, având în vedere faptul că lucrările se desfăşoară în apropierea Manastirii si localitatii Miclauseni, dar cu respectarea normelor tehnice ale utilajelor şi cu respectarea normativelor în vigoare în ceea ce priveşte protecţia atmosferei;

Diminuarea impactuluiPentru diminuarea impactului generat ca urmare a desfăşurării activităţilor specifice,

s-au prevăzut următoarele măsuri : asigurarea funcţionării motoarelor utilajelor şi autovehiculelor la parametrii

normali (evitarea exceselor de viteză şi încărcătură); supravegherea manipulării corespunzăroare a materialelor excavate pentru a se

evita creşterea emisiilor de pulberi în atmosferă; respectarea riguroasă a normelor de lucru pentru a nu creşte concentraţia

pulberilor în aer; umectarea drumurilor tehnologice pentru limitarea antrenării prafului; utilajele, autoutilitarele etc. vor fi moderne/performante, în acord cu

reglementările UE în domeniul protecţiei mediului; adaptarea vitezei de rulare a mijloacelor de transport funcţie de calitatea

suprafeţei de rulare.Calitatea aerului poate fi afectata de emisiuni de particole pe durata lucrarilor de

constructie, sau de trafic.Se recomanda ca, pe parcursul lucrarilor, sa se foloseasca numai echipament si

mijloace de transport care au motor Diesel ce produce foarte putin monoxid de carbon si nu produce emisiuni de Pb. Masinariile de constructii trebuie bine intretinute pentru a minimaliza emisiunile excesive de gaze.

Viteza de circulatie pe drumurile în lucru si pe cele din pamant trebuie redusa, iar aplicarea de apa sau de alte mijloace de indepartare a prafului trebuie să se facă la intervale regulate. Pavajul drumurilor are un impact pozitiv direct asupra sanatatii oamenilor si descreste riscul de accidente; pentru a reduce praful se recomanda in special folosirea pietrisului.

Camioanele care transporta materiale fine care pot fi usor imprastiate de vant trebuie acoperite cu prelate corespunzatoare.

Procesele tehnologice care produc mult praf, cum ar fi umplerea cu sol, se vor reduce atunci cand bate vant puternic si trebuie folosita udarea permanenta pentru suprafetele nepavate.

Stabilizarea solului cu var trebuie realizata in cadrul facilitatilor de management al santierului.

Pentru a controla pulberile se pot adopta in plus panouri continue de h = 2.00/ 2.50 m.


4.A.2.3. Prognozarea poluării aeruluiSe apreciază că realizarea obiectivului de investiţii nu va afecta semnificativ

calitatea aerului.

4.A.3. Solul şi subsolul4.A.3.1. Caracterizarea generală a solului şi subsoluluiCaracteristicile principale ale solului şi subsolului au fost prezentate în capitolul

1.10.

4.A.3.2. Surse de poluare a solului şi subsoluluiActivităţile propuse prin prezentul proiect vor afecta solul într-o măsură care trebuie

luata in considerare.Pe amplasamentul analizat, datorită activităţilor specifice de excavare structura

solului şi subsolului va fi afectată.Sursele posibile de poluare a solului, sunt în principal următoarele: scurgerile accidentale de combustibili şi lubrifianţi la alimentarea utilajelor sau la

execuţia lucrărilor de revizii, reparaţii; excavaţiile/decapările, frezări, scarificări, rambleierile realizate pentru executarea

infrastructurii rutiere şi a reţeleleor utilitare; infiltrarea în sol a pulberilor şi a SO2 şi NOx

şi reacţiile chimice în contact cu apa; deşeurile solide (deseuri de constructii, deşeuri menajere).

POLUAREA CU PARTICULE DE PRAFSe iau in considerare pulberile fine rezultate din manevrarea solului si a

materialelor de constructie si din arderea combustibilor.Suprafetele de sol pe care se depoziteaza 300 – 1000 g praf /m2/ an, pot fi afectate

de modificarea pH-ului si sunt susceptibile de modificari structurale.

POLUAREA CU SO2 SI NOX

Acesti oxizi sunt considerati substantele cele mai responsabile pentru depunerile acide. Procesul formarii de depozite acide incepe prin intrarea substantelor poluante in atmposfera, iar in contact cu lumina solara si vaporii de apa, formeaza compusi acizi. In alte cazuri gazele pot atrage praf sau alte particule care ajung pe sol in forma uscata. Depunerile acide pot aparea la distante variabile si in general este dificil sa se identifice sursa exacta si sa se cuantifice concentratiile la nivelul solului.

Efectul acestor depuneri, in special al ploilor acide, este acidificarea solului, care determina saracirea microfaunei acestuia, crearea conditiilor de anabioza pentru mai multe plante si reducerea capacitatii productive a solului.

Respectarea prevederilor proiectului si monitorizarea din punctul de vedere al protectiei mediului reprezinta obligatia factorilor implicati in limitarea efetelor adverse asupra solului si subsolului in timpul fazei de constructie.

Materialele care urmeaza sa fie folosite in timpul lucrarilor de constructie nu prezinta un mare risc de poluare a solului.

Cel mai important aspect este reprezentat totusi, de masa de pamant ce va suferi diverse procese. Acest aspect se refera la lucrarile de pamant care duc la degradarea solului in zona de lucru, prin determinarea unor modificari structurale in profilul solului. In zonele afectate, refacerea completa a vegetatiei are loc intre 5 si 15 ani.


Specificul lucrărilor presupune săparea de fundaţii adânci. Din săpături rezultă un volum relativ mare de pământ ~ 500 mc. Acesta va fi utilizat pentru amenajarea teritoriului (drumuri de acces, alei pentru cele). Solul rezultat din excavaţii va fi depozitat pe terenurile agricole din vecinătate (aflate tot în proprietatea beneficiarului).

4.A.3.3. Prognozarea impactuluiImpactul activităţilor asupra solului şi subsolului de pe amplasamentul analizat, va fi

unul semnificativ ca urmare a faptului ca suprafata construita va fi de 12.160,00, aceasta se va face prin excavare/decapare a stratului de sol vegetal.

Solul, a cărei decapare este necesară, va fi depozitat separat în amplasamentul analizat. El urmează a fi reutilizat la lucrările de reabilitare a spaţiilor verzi degradate sau la realizarea aliniamentelor stradale.

Execuţia lucrărilor de decopertare se va face prin tăiere mecanică cu buldozerul sau excavatorul.

Pe amplasamentul analizat din cauza activităţilor de excavare, structura solului şi subsolului va fi afectată.

Se prognozează manifestarea următoarelor impacturi asupra solului zonal: deranjarea orizonturilor de sol; lucrările de descopertare vor consta din excavarea, evacuarea şi transportul

surplusului de pământ; pierderi accidentale de produse petroliere de la utilajele de exploatare etc.Din cauza excavărilor, pe aceste suprafeţe este afectată flora şi microfauna, şi are

loc o modificare geochimică naturală a elementelor solurilor.Se va acorda o atenţie deosebită recuperării şi conservării, începând cu stabilirea

grosimii şi continuând cu excavarea, transportul, depozitarea şi conservarea acestuia.Titularul de activitate are în vedere amenajări care să păstreze calitatea solului de

pe suprafeţele imediat învecinate celor care vor fi direct afectate prin lucrările de excavare.Solul înlăturat de pe aceste suprafeţe, va fi depozitat temporar în amplasament,

urmând a fi folosit ulterior pentru reabilitarea spaţiilor verzi sau pentru realizarea unora noi (jardiniere, aliniamente stradale).

Operarea prezenta si viitoare a drumurilor va avea ca rezultat, in timpul intregii perioade de functionare a acestuia, concentratii mai mici de pulberi în suspensii şi concentraţii similare cu a celor din prezent de Pb SO2, NOx, CO.

Efectele acestor substante poluante la nivelul solurilor sunt variate, cele mai importante fiind:

Modificarea pH-ului solului din cauza depunerilor acide; Acumularea metalelor grele in sol, urmata de contaminarea bioteiDin totalul de emisii poluante produse de trafic, se considera ca 40 % se vor

depune la distante de pana la 100 m pe solul din imediata vecinate. In acelasi timp, va fi posibil sa se delimiteze o zona sensibila care include o sectiune larga de 30 m in imediata vecinatate.

Solubilitatea si liantii metalelor grele in soluri sunt influentati de conditiile de oxidare, in special de reactiile de absorbtie si desabsorbtie, precum si de procesele de formare a compusilor complecsi organici si minerali.

In cazul unei reactii acide a solului, absorbtia de metale grele reprezinta un mecanism de tampon.

Ploile au un rol important in incarcarea solului cu diverse substante poluante. Se mentioneaza ca ploile, pe langa faptul ca "spala" atmosfera de substante poluante si le


depun in sol, le transporta catre afluenti. Trebuie mentionat de asemenea ca ploile faciliteaza poluare adanca a solului, iar acest fenomen nu poate fi evitat.

Măsuri de diminuare a impactuluiSe vor lua următoarele măsuri de diminuare a impactului:

reducerea impactului în această fază se va face prin limitarea pe cît posibil a timpului de execuţie şi managementul adecvat al aprovizionării cu materiale/utilaje;

se recomandă îndepărtarea solului impurificat în momentul în care se identifică deversări accidentale de produse petroliere sau uleiuri minerale de la utilaje;

în momentul în care se identifică deversări accidentale de produse petroliere sau uleiuri minerale de la utilajele de exploatare şi mijloacele de transport se trece la îndepărtarea imediată a scursorilor prin folosirea de materiale absorbante care au fost depozitate în locuri special amenajate; solul impurificat cu produse petroliere sau uleiuri minerale va fi îndepărtat.

solul se va depozita temporar pe amplasamentul analizat; solul vegetal va fi reutilizat la lucrările de reabilitare ecologică a spaţiilor verzi.

Pentru depozitarea solului se vor respecta următoarele condiţii: suprafaţa de teren ocupată să fie cât mai redusă şi neproductivă; amplasamentul depozitului să fie cât mai aproape de locul de folosire pentru

reducerea consumurilor de combustibili şi implicit a emisiilor; precipitaţiile atmosferice să nu-l degradeze, impurifice, împrăştie sau altereze

prin depunerea de substanţe nocive; depunerea se va face astfel încât să se asigure stabilitatea materialului.Titularul de activitate va avea în vedere amenajări care să păstreze calitatea solului

la standardele terenurilor „sensibile”.Prin măsurile de refacere a mediului, efectele asupra solului vor fi substanţial

diminuate. Lucrările de reconstrucţie ecologică constau în acoperirea cu sol vegetal în aşa fel încât suprafeţele afectate să se încadreze în ambientul natural al zonei.

Pe toată perioada executării obiectivului sunt interzise următoarele activităţi: depozitarea materiilor prime şi materialelor auxiliare pe suprafeţe neprotejate,

destinate altor funcţiuni decât depozitare; depozitarea deşeurilor menajere/tehnologice în zone destinate altor funcţiuni

decât depozitare, orice depozitare necontrolată în zone destinate altor funcţiuni; deversarea combustibilului, uleiurilor etc. direct pe sol. Schimbul de ulei pentru

mijloacele de transport se va efecua în afara amplasamentului, la sediul unităţii, în spaţii speciale, destinate întreţinerilor şi reparaţiilor auto, iar dacă acest lucru nu este posibil se vor lua măsuri de protecţie a solului, prin recuperarea tuturor scurgerilor (folie de plastic, vase metalice etc)

4.A.4. Biodiversitatea4.A.4.1. Elemente de ecologie acvatică şi terestră

Elemente de ecologie acvatică şi terestrăElementele de ecologie acvatică şi terestră au fost prezentate în capitolul 1.10.Potenţialul impact asupra biodiversităţii a fost unul din principalii factori care s-a

avut în considerare la alegerea amplasamentului. Tipurile de impacturi potenţiale generate asupra biodiversităţii sunt:- Distrugerea habitatelor;- Alterarea şi fragmentarea habitatelor


- Strămutarea habitatelor;

4.A.4.2. Prognozarea impactuluiFerma va fi amplasata intr-o zona antropizata, teren ce are functiunea de teren

arabil. Ceea ce nu va presupune un impact negative asupra biodiversitatii din zona.Întrucât terenul este teren arabil de o lunga perioada de timp, estimăm că impactul

produs de realizarea investiţiei va fi nesemnificativ. Se apreciază că amenajarea de şantier şi realizarea investiţiei nu vor afecta

semnificativ biodiversitatea zonei.

Impact Semnificaţie Măsuri de reducere a impactului

Comentarii

Pierderea vegetaţiei

Negativ, nesemnificativ

- Pe teren nu există păduri sau specii de plante rare sau sensibile

- Folosinţa terenului fiind agricolă, nu s-au dezvoltat decât ierburi şi specii de plante cu creştere rapidă şi nepretenţioase la condiţii de mediu.

4.A.5. PeisajulÎn perioada de execuţie, peisajul zonei poate fi afectat de prezenţa utilajelor. Un impact vizual negativ poate fi definit ca o percepţie negativă a esteticii unei

amenajări prin care se diminuează calitatea vizuală a peisajului existent.Amplasamentul propus pentru realizarea investitiei nu este de importanta

peisagistica, fiind situat in afara localitatii intr-o zona arabila. Peisajul va fi afectat de constructia investitiei si de traficul care se va desfăsura pentru a deserve ferma.

In timpul perioadei de construcție ar putea fi cauzate unele forme de impact vizual datorita:

- săpăturilor pentru fundații;- depozitarea echipamentului;- depozitarea materialelor;- solul rezultat din excavații.Se propun următoarele masuri de diminuare a impactului:Următoarele masuri ce trebuie luate in timpul fazei de construcție vor fi specificate

in contracte și monitorizate:- Se va evita împrăstierea materialelor de construcție, mai ales pe amplasamentele

punctelor de transfer;- Se va evita extinderea ariei de lucru prin împrejmuirea amplasamentului;- Săpăturile vor fi controlate pentru a evita împrăștierea prafului;- Se vor acoperi camioanele care transporta materiale;- Se va curata zona după încheierea lucrărilor și se vor aduce împrejurimile la

condițiile naturale inițiale.

4.A.6. Zgomot si vibratiio Sursele de zgomot şi vibraţii în perioada execuţiei, provin de la utilajele de

execuţie şi de la traficul auto. Aceste surse sunt inevitabile.o Nivelul total de zgomot este prevăzut să nu depăşească 70 dBA la limita

perimetrului construit şi 50 dBA la cel mai apropiat receptor protejat.o Vibraţiile care se produc nu ajung sub nivelul de 20 Hz, nivel sub care este

afectat organismul uman.


4.A.7. Mediul social şi economicAmplasamentul fermei va fi la distanţă de cel puţin 400 m faţă de cea mai apropiată

asezare umana (Manastirea Miclauseni). Utilitatea publică rezultă din asigurarea locurilor de munca pentru 8 oameni si prin crearea unui pod de legatura pentru noi investitii in zona.

Pentru început, constructorul va angaja 25 persoane, ceea ce va produce un impact benefic asupra situaţiei socio-economice a zonei.

De asemenea, proiectul este în conformitate cu cerinţele impuse de cele mai bune tehnici disponibile, deci, efectele socio-economice ale acestuia vor fi pozitive, datorită calităţii noilor locuri de munca create.

Luând in considerare folosința terenului din zona imediat învecinata, unde nu exista alte posibilitati de a ocupa un loc de munca, impactul asupra mediului social şi economic este considerat a fi pozitiv.

4.A.8. Concluzii privind impactul în perioada de realizare a investiţieiActivităţile desfăşurate în perioada de realizare a investiţiei vor avea un impact

negativ nesemnificativ asupra calităţii factorilor de mediu; în schimb ele vor avea un efect pozitiv prin crearea de noi locuri de muncă, si crearea de conditii pentru a atrage noi investitori in zona.

4.B. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU ŞI MĂSURI DE DIMINUARE A ACESTUIA ÎN PERIOADA DE FUNCŢIONARE

4.B.1. Apa4.B.1.1. Resursele de apăResursele de apă au fost prezentate în capitolul 1.10.Din punct de vedere hidrologic zona aparţine albiei minore a râului Siret.Hidrogeologic: zona se caracterizează prin prezenţa unui orizont acvifer prezent în

aluviunile grosiere a cărui caracter şi dinamică este influenţat de regimul hidric al zonei şi nivelul apei în râul Siret.

Din punct de vedere hidrologic zona aparţine albiei minore a râului Siret, care se afla la o distant de aproximativ 2000 m.

Regimul precipitaţiilor este de 580 mm/an. Terenul unde se amplasează construcţia prezintă declivitate medie de 2%.

Amplasamentul proiectului este traversat de conductele de aductiune principale Timisesti I si II, la care se doreste sa se realizeze bransarea cu avizul S.C. APA VITAL S.A..

4.B.1.2. Alimentarea cu apă a amplasamentului

Solutia propusa consta in bransarea la magistralele ce traverseaza amplasamentul si apartin S.C. APA VITAL S.A. Solutia tehnica prevede si un rezervor tampon de 130 mc. Reteaua de distributie propusava deservi urmatoarele necesitati: va alimenta pavilionul


administrativ, adapare pui de carne, spalat si igienizat halele de productie, filtru sanitar pentru masini.


BREVIAR DE CALCUL

Consumurile de apa anuale ale fermei de pasari sunt:Consum menajer: 8 muncitori x 50 l/zi = 400 l/zi x 365 zile/an = 146000 l/an = 146 mc/an

Spalat si ingienizat hale – 5 hale = 1966,32 m² x 5 = 9831,75 m²Pentru spalat si igienizat hale este nevoie de 3 l apa pentru fiecare mp de hala,

pentru 6 serii de crestere a puilor pe an.Pentru o serie: 9831,75 m² x 3 l = 29495, 25 l = 29,495 mc/anPentru 6 serii: 29,495 mc/an x 6 = 177 mc/an apa uzata

Spalat si ingienizat spatii de lucru:

Pentru spalat si igienizat spatii de lucru vom folosi 2 l apa / zi pentru mp. Suprafata spatiului de lucru este de 160 mp.

160 mp x 2 l/mp zi = 320 l/zi = 116000 l/an =116 mc/an Apa potabila pentru pui - un pui pe perioada unei serii de 60 de zile va bea 8 l apa;

36.000 locuri/hala si serie;

Anual o productie de 180 000 cap/serie (5 hale) x 6 serii/an – 2% mortalitate = 1.080.000 cap/an.

1.080.000 cap/an x 8 l apa = 8640000 l/an = 8640 mc/an

Total necesar apa – 146 + 177 + 116 + 8640 = 9079 mc/an = 756,6 mc/luna = 25,2 mc/zi

Necesarul de apa: (conform STAS 1343-1/2006) Q zi med = N x Kp x Ks = 9079 x 1,1 x 1,02 = 10186,7 mc/anKp = 1,1; Ks = 1,02Q zi med = 10186,7 mc/an / 365 zile/an = 27,9 mc/zi = 27900 l/zi

Q zi max = Q zi med x Kzi = 10186,7 x 1,2 = 12224 mc/anKzi = 1,2 Q zi max = 12224 mc/an / 365 zile/an = 33,5 mc/zi = 33500 l/ziQ orar max = 33500 l/zi / 24 h = 1395,5 l/h

Debite de apa uzate (conform STAS 1846-1/2006)Necesarul de apa potabila pentru pui nu va ajunge ca apa uzata in bazinul etans

vidanjabilTotal necesar apa – 146 + 177 + 116 = 439 mc/an = 36,6 mc/luna = 1,22 mc/ziQ zi med = N x Kp x Ks = 439 x 1,1 x 1,02 = 492,5 mc/anKp = 1,1; Ks = 1,02Q zi med = 492,5 mc/an / 365 zile/an = 1,35 mc/zi = 1350 l/zi

Q zi max = Q zi med x Kzi = 492,5 x 1,2 = 591 mc/an


Kzi = 1,2 Q zi max = 591 mc/an / 365 zile/an = 1,62 mc/zi = 1620 l/ziQ orar max = 1620 l/zi / 24 h = 67,5 l/h

Q uz zi mediu = 1 x Q zi med = 1 x 492,5 = 492,5 mc/anQ uz zi max = 1 x Q zi max = 1 x 591= 591mc/an

4.B.1.3. Managementul apelor uzate4.B.1.3.1. Surse de ape uzateNeexistand retea de canalizare in zona s-a trecut la amplasarea a trei bazine

etanse vidanjabile pe suprafata amplasamentului, ce urmeaza a colecta apele uzate astfel:- bazin vidanjabil etans de 150 mc, ce va prelua apele tehnologice provenite de la

spalarea si dezinfectarea halelor. Cu aceasta apa vor fi irigate suprafete de teren agricol conform BAT.

- bazin vidanjabil etans de 30 mc, ce urmeaza a colecta apele provenite de la filtru sanitar amplasat la intrarea pe amplasament. Acesta apa urmeaza a fi preluata de catre o firma autorizata, in baza unui contract de prestari servicii, si transportata catre o statie de epurare.

- bazin etans vidanjabil de 30 mc, ce urmeaza a colecta apele menajere de la pavilionul administrative. Acesta apa urmeaza a fi preluata de catre o firma autorizata, in baza unui contract de prestari servicii, si transportata catre o statie de epurare.

- bazin etans vidanjabil de 30 mc, ce urmeaza a colecta apele de pe platforma de dejectii animaliere. Cu acesta apa se vor uda ejectiile animaliere de pe platform betonata, pentru ca gunoiul de grajd sa se poata mineralize in conditii optime. Surplusul de levigat va fi folosit ca ingrasamant natural pentru sol.

La fertilizarea terenurilor agricole se impune respectarea zonei de protectie, fata de cursurilor de apa.Pentru canalele de irigatie zona de protectie este mai redusa, conform ,,Cod de bune practici agricole pentru uzul agricultori lor. Vol. II – Protectia apelor impotriva poluarii’’, pag.67, pct. 232

Mengementul apelor pluvialePentru apele pluvial potential neimpurificate de pe acoperisuri, alei pietonale, teren

inierbat, vor fi colectate intr-o rigola aflata in lungul aleii principale de circulatatie din incinta fermei, si vor fi deversate in rigola stradala de pe DN 28.

4.B.1.4. Prognozarea impactuluiApele vor putea fi poluate printr-o serie de situatii neprevazute ce pot aparea pe

amplasament:- defectiuni aparute la sistemul de canalizare, bazin ecologic vidanjabil;- neintretinerea curateniei pe suprafata amplasamentului;- nevidanjarea la timp a bazinului ecologic vidanjabil;


4.B.1.5. Măsuri de diminuare a impactuluiÎn scopul diminuării (eliminării) impactului nu se impun măsuri specifice. Se impune

totuşi, monitorizare continuă a sistemului de canalizare si a bazinului ecologic vidanjabil. Se vor implementa mai multe masuri de prevenire și intervenție, dintre care:- zonele de depozitare temporara a deșeurilor sau zonele pentru procesarea pe

amplasament a deșeurilor vor fi izolate conform normelor in vigoare;- platformele vor fi menținute curate, iar in caz de scurgeri accidentale se vor folosi

materiale absorbante;- personalul va fi instruit in ceea ce privește protecția mediului și masurile de

siguranța;- nu exista surse continue de poluare și numai accidentele pot produce un posibil

impact;Dotările intregului sistem amplasament sunt în acord cu cele mai bune tehnici

disponibile din domeniu. BAT recomandă ca nămolul rezultat să fie utilizat ca ingrasamant natural pentru sol.

In aval de platforma betonata pentru dejectii animaliere, se va realiza un put de observatie pentru monitorizarea starii solului, subsolului si panzei freatice.

4.B.1.6. ConcluziiSe apreciază că în perioada de funcţionare a investiţiei, apele uzate rezultate

vor induce un impact nesemnificativ asupra mediului, dacă se vor respecta condiţiile impuse pentru toate categoriile de apa uzata prezente pe amplasament.

4.B.2. Aerul4.B.2.1. Date generaleCondiţiile de climă şi meteorologice din zona amplasamentului au fost prezentate în

capitolul 1.10.

4.B.2.2. Surse şi poluanţi generaţi- Sistemul de ventilatie al halelor ce vor degaja un aer partial impurificat, avand un

miros neplacut: H2S, NH3, pulberi.- Poluarea aerului cu particule, NOx, SO2, CO sau cu alti poluanti toxici de la

arderea motoarelor vehiculelor transportatoare sau utilajelor- Centrala termica – emisii de CO2, CO, NOx;- manipularea deseurilor pe amplasament;- mirosuri provenite de la platform betonata pentru dejectii animaliere.

Surse poluanti Poluanti generati Aer provenit din sistemul de ventilatie al halelor

H2S, NH3

Manipularea dejectiilor animaliere H2S, NH3, pulberi Aer provenit de la dejectiile animaliere de pe platforma betonata pentru dejectii animaliere

H2S, NH3, pulberi

Emisii de la centrala termica NOx, SO2, CO Emisii de la arderea motoarelor vehiculelor transportatoare sau utilajelor

NOx, SO2, CO


Halele de crestere sunt prevazute cu un sistem de comanda compus dintr-un computer regleaza atat furajarea, adaparea, ventilatia, colectarea oualor, iluminatul, functionarea sistemului de uscare a dejectiilor din interiorul halelor.

Functionarea acestora este discontinua functie de parametrii de temperatura si umiditatea aerului din hale care trebuie sa se incadreze intre anumite limite, conditiile de clima urmand a fi monitorizate.

Pentru sursele fixe nedirijate debitele masice calculate corespunzator concentratiilor maxime admise conf ORD 462/93 sunt prezentate in tabelul urmator:

Surse stationare nedirijate

Denumirea sursei

Debit gaze Poluanti emisi

Concentratia[mg/mc]

Debit masickg/h

ORD 462/93[mg/mc]

Mod de evacuare

Sistemul de ventilatie din hale

569.000Nmc/h/hala

Pulberi 5 2,85 5 Nedirijat, prin dispersie atmosferica

CO 100 56,9 100NOx 350 199,1 350SO2 35 19,91 35

NH3 30 17,07 30

H2S 5 2,85 5

COVnemetanic

20 11,38 20

Emisiile prezentate se vor incadra din punct de vedere al concentratiilor poluantilor evacuati in atmosfera in limitele CMA conform Ord. 462/1993 la indicatorii analizati.

Concentratiile poluantilor evacuati vor trebui sa se situeze ca valori spre limitele inferioare ale CMA ca urmare a dotarii halelor cu instalatii performante de depoluare a aerului.

In cazul evacuarii noxelor din hale, datorita amplasamentului intr-o zona deschisa unde se realizeaza o dilutie corespunzatoare a poluantilor emisi, aceasta va conduce la un impact minim asupra factorilor de mediu din zona.

Reducerea emisiilor de amoniac prin controlul umiditatii in hale, cat si prin dotarea acestora cu sisteme de ventilatie prevazute cu tubulaturi si ventilatoare de exhaustare nu permit fermentarea dejectiilor in hala, concentratia noxelor evacuate situandu-se sub limitele impuse prin reglementarile in vigoare.

Prin sistemul de uscare a dejectiilor in vederea reducerii umiditatii, aceasta va conduce la reducerea emisiilor cu efect de sera, respectiv a concentratiei amoniacului si o mai buna gestionare a deseurilor rezultate.

Mirosul poate constitui o problema locala de disconfort in conditiile cresterii intensive a pasarilor in cadrul fermei.

Amplasamentul noii ferme intr-o zona deschisa fara a avea in imediata vecinatate zone locuite conduce la un impact minor asupra habitatului. Echipamentele din dotarea fermei, precum si tehnologia de crestere aplicata conduc la reducerea cantitatilor de deseuri respectiv a debitelor de poluanti emisi in concordanta cu Directiva 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii.

Circulatia mijloacelor auto in incinta fermei genereaza gaze arse ce contin CO, CO2 si Nox.


In cazul estimarii unui trafic redus auto in incinta fermei, debitele masice evacuate prin gazele de esapament sunt reduse fiind dispersate in mod natural ca urmare a curentilor creati in zona, amplasamentul situandu-se intr-o zona deschisa.

Avand in vedere amplasamentul obiectivului intr-o zona adiacenta DN 28 cu trafic auto, concentratiile noxelor rezultate din circulatia auto din incinta sunt nesemnificative.

4.B.2.3. Prognozarea poluării

Aprecierea calitatii aerului in zona s-a efectuat functie de valorile concentratiilor de poluanti standardizate. Standardele de calitate a aerului cuprind valori ale CMA functie de aria de protectie, natura obiectivului protejat si timpul de mediere.

In ceea ce priveste calitatea atmosferei in zona in cazul concentratiilor de CO, pulberi, NOx, SO2, acestea se vor incadra in limitele impuse de ORD 592/2002 a valorilor de prag si a valorilor limita asa cum reiese din tabelul de mai jos:

Poluant Protectia sanatatii Protectia vegetatieiValoare

limita oraraMarja de toleranta

Valoare limita orara

Marja de toleranta

NOx 200µg/m3 100µg/m3 30µg/m3 NuSO2 350µg/m3 150µg/m3 20µg/m3 Nu

Pulberi 50µg/m3 25µg/m3 --------- -------CO Maxima zilnica

10 mg/m36 mg/m3 ---------- ---------

In ceea ce priveste protectia factorului de mediu- aer, se impune respectarea dotarilor prevazute in proiect cu utilaje performante pentru protectia calitatii aerului, cu incadrare in limitele impuse prin legislatia in vigoare conform recomandarilor celor mai bune tehnici disponibile.

Poluantii din halele de crestere pasari se evacueaza prin exhaustare in mod nedirijat in atmosfera, concentratiile acestora si debitele masice evacuate variind functie de virsta efectivului de pasari, de natura si cantitatea hranei, precum si de conditiile climatice.

Din datele prezentate se poate concluziona ca impactul investitiei analizate asupra factorului de mediu aer este minim, in conditiile respectarii masurilor impuse in proiecte, precum si a realizarii acestora in executie. Dotarea obiectivului cu echipamente si tehnologii performante, ecologice diminueaza riscul aparitiei unui impact.

Conform Ministerul sănătăţii, Ordin nr. 536 din 06/23/1997 privind aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei distanta minima obligatorie fata de asezarile omenesti, pentru a evita orice fel de disconfort este de 1000 m. In cazul de fata sunt asigurati doar 400 de m fata de Manastirea Miclauseni, si 500 de m fara de localitatea Miclauseni, dar avand in vedere ca pentru utilajele folosite, instalatiile de ventilare, gestionarea sistemului de evacuare apa uzata, si a sistemului de deseuri, s-au folosit cele mai bune tehci disponibile, se considera ca impactul asupra asezarilor umane va fi nesemnificativ.


Conform datelor preluate de la Statia Meteorologica Strunga, judetul Iasi, directia predominanta a vantului este Nord – Sud Vest, Manastirea Miclauseni nefiind pe acesta directie.

Sistemul de ventilatie al halelor va fi prevazut cu filtre pentru retinerea mirosurilor din hale, si al impuritatilor.

Noxele emise de instalatiile de ardere pentru incalzirea spatiilor, se vor incadra in limitele impuse de catre ORDINUL Nr. 462 din 1 iulie 1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare.

Pierderi pe faze tehnologice şi emisii in mediu: ActivitateaFazatehnologică

Materii prime şiauxiliare

Emisii în mediu,Instalaţii depoluare

Apă, aer, sol.

Produsefinitetone/an

substanţa tone/ an substanţa tone/anCreşterea puilor de carne, capacitate 1080000 pui, greutate vie/cap 1,85 – 2,0

kgHrănire Furaje 4320 Dejecţii

bruteW 70%DejecţiiuscateW 50 %Aşternut

Apă spălare

Dejecţii+Aşternut

Consum biologic

2620

2160117177

2337

cca1000

2337

2160

Adăpare Apa potabilă 8640Dezinfecţiesol 1%

Virkon’sVirucidal

0,4

Pregătirehale

Aşternut ( rumeguş

altele)

117


ActivitateaFazatehnologică

Materii prime şiauxiliare

Emisii în mediu,Instalaţii depoluare

Apă, aer, sol.

Produsefinitetone/an

substanţa tone/ an substanţa tone/anVentilaţiaadăpostuluirespiraţia + dejecţii

Aer Intrare

Ventilaţia naturală

- Aer CO2,

H2O,H2SNH3

Aer 328018,015*

Emisii dinPlatformeAşternut + dejecţii Ntotal

6 t/an

Aer CO2,

H2OH2SNH3

4276**

Tratamente Diverse 0,01 Deşeurispecifice

Deşeuri0,01

* Evacuarea aerului ventilat cu un conţinut de NH3 care reprezintă 44% din cantitatea de Ntotal emisă cu dejecţiile; Conform datelor de specialitate valorile se înscriu între 1,6 şi 3%. Pentru siguranţa evaluării se consideră N total= 3% în dejecţiile uscate, stocate în platformă (2337 tone dejecţii x 3% = 70 tone Ntotal)

** Reprezintă NH3 = 16 Kg/zi emisie din amonificarea Norg. din dejecţii pe platforma

Emisii în atmosferă Su

rse de NH3

Emisii difuze de NH3 în atmosferă

Tone/an Kg/zi* Kg/h g/s Limite admise

Hale ind. 18 49 2,04 0,56 pentru valori> 300 g/h30 mg/mc

Platformadejecţii 7 19,2 0,8 0,22

* raportat la emisii continue 365 zile/an-timp efectiv 6,5 serii x 42zile În halele de creştere prin ventilaţia forţată controlată, prin instalaţii de climă, se va

asigura limita admisă pentru protecţia puilor şi oamenilor de 25 mg/mc cu vârf de 30 mg/mc aşa cum impun normele UE pentru confortul păsărilor şi al personalului. Amplasamentul situat în intravilan la distanţe < 400 m de locuinţe, impune asigurarea unei perdele de vegetaţie pentru atenuarea impactului determinat de emisiile rezultate din ventilaţia halelor. Este necesară sublinierea că emisiile de NH3 sunt reduse determinate de uscarea dejecţiilor în hale prin temperatură şi ventilaţie controlată.

Emisii în atmosferă din platformele de depozitare a dejecţiilor

Poluanţispecificigeneraţiplatforme

Cantităţidepozitatedejecţii + aşternuttone/an

Conţinutîn dejecţiila depopularetone/an

Emisii în aer de pe platformă

Emisii pe sol înzona de valorificare

tone/an Kg/zi tone/an

Kg/zi

Ntotal

2337

70 - - 70

Se vor respectaprevederileDirectivaNitraţilor

N- NH3

7 7* 19,2 * -


la distribuţiaîn agricultură

H2O

502 - - -

N - NO

3

- - 16,15

**

**Nitraţi rezultaţi prin nitrificarea Norg. dejecţiile devin un bun îngrăşământ agricol.

* reprezintă NH3 din Ntotal emis de pe platforma de depozitare conform analizelor efectuate cu ocazia studiului coroborate cu date de specialitate.

Pe platformă şi de pe terenul agricol se emite în atmosferă şi apa din dejecţii. Nu s-a considerat apa din aşternut valorile fiind nesemnificative.

Se apreciază că impactul activităţilor ce se vor desfăşura pe amplasament, asupra factorului de mediu aer va fi nesemnificativ dacă sistemele de filtrare a aerului va functiona la parametri optimi.

4.B.2.4. Măsuri de diminuare a impactuluiMăsuri de diminuare a impactului

Manipularea deseurilor menajere pe amplasament se va face in pubele etanse.In vederea reducerrii mirosurilor de pe amplasament, se are in vedere

achizitionarea unor sisteme de ventilatie si de admisie a aerului curat, performante. Sistemul de ventilatie al halelor va fi prevazut cu filtre pentru retinerea mirosurilor

din hale, si al impuritatilor.

Sistem de ventilatie


12 STUK Ventilator de mare capacitate EM 50cu pale din inox V2A, 3~400V/3A/1,1kW ,cu

grilajsi oblon, capacitate 42.020 m3/h [0Pa];37.330 m3/h [20Pa]; 35.770 m3/h [30Pa]

2 STUK Unitate ventilatie Top Climate 910 VARIO monofazic

include:- 1 ventilator Ř 910 mm- Typ: FC 091 6 ET- 230 V 50 Hz 4,6 A 960 W- 26100 mł/h 0 Pa- 23800mł/h 20 Pa- 22200mł/h 30 Pa- 3 metri de tubulatura exhaustare din spuma

PUdura Ř 910 mm gri- grosime 30mm,- format din 2 jumatati


- intarit cu fibra de sticla pe int.-ext.- 1 buc difuzor Ř 910 mm, maro- 1 buc inel de ancorare- 1 buc duza de admisie- 1 buc folie acoperis- 1 buc inel de fixare ventilator- 1 buc adeziv tubulatura- 1 buc clapeta Ř 910- 1 buc servmotor 15 Nm constant 0-10V- 1 set material montaj- 1 buc instructiuni de instalare

2 STUK Unitate ventilatie Top Climate 910 VARIOinclude:- 1 ventilator Ř 910 mm- Typ: FC 091 6 DT- 400 V 50 Hz 1,75 A 980 W- 27300mł/h 0 Pa- 25000mł/h 20 Pa- 23500mł/h 30 Pa- 3 metri de tubulatura exhaustare din spuma

PUdura Ř 910 mm gri- grosime 30mm,- format din 2 jumatati- intarit cu fibra de sticla pe int.-ext.- 1 buc difuzor Ř 910 mm, maro- 1 buc inel de ancorare- 1 buc duza de admisie- 1 buc folie acoperis- 1 buc inel de fixare ventilator- 1 buc adeziv tubulatura- 1 buc clapeta Ř 910- 1 buc servmotor 15 Nm deschis/inchis- 1 set material montaj- 1 buc instructiuni de instalare

Sistem de admisie a aerului curat


70 STUK Admisii aer ZEW 2000 cu autodeschidere, dimensiuni instalare W 760 x H 245 x D 105 mm; dimensiuni clapeta W 850 x H 340; capacitate aer 2.000 m3/h [20Pa]; 2.330 m3/h [30Pa], cu grilaj, etansare cu cauciuc, accesorii

300 M Set cablu inox + accesorii montaj Top Climate Set complet de conectare a admisiilor de aer la macara sau motor cu piston, continând urmatoarele:


- cablu inox V2A 3 mm,- scripeti,- inele de ghidare cablu,- material montare.

2 STUK Motor cu piston Top Climate Motor cu modul de comanda pentru actionare manuala-automata.

(Modul automat functioneaza doar prin conexiunea cu un calculator de climatizare)

Include:- motor cu piston 230 VAC, 50 Hz, 450 mm deschidere, capacitate actionare 400 kg,- controller KSS, 230 VAC, selector manual-automat,- scripete cu suport pentru zid,- material montare,- instructiuni de operare si montare.

16 STUK Shutter SMT50 inclusiv servomotor IP65Debit aer: 20.000 [10Pa]; 25.000 mł/h [20

Pa];32.000 mł/h [30 Pa];Dimensiuni instalare: W 1380mm x H 1380m x D

130mm

Unitatea Agro Clima


1 STUK Unitate exterioara Agro Clima 1,5m Broiler1 STUK Tablou electric pentru unitatea Agro Clima

1,5m1 STUK Filtru de semnal 0-10V1 STUK Calculator de control1 STUK Unitate de masurare a debitului de aer

pentruunitatea Agro Clima 1,5m

9 STUK Ventilator RPM 900t/min1 STUK Tubulatura admisie aer pentru unitatea Agro Clima3 STUK Prelungire tubulatura admisie aer1 STUK Dispozitiv de curatare pentru unitatea Agro

Clima1 STUK Calculator Agro Rinse pentru actionarea sistemului

de curatare1 STUK Furnitura pentru instalatia electrica a unitatii Agro

ClimaInclude: cabluri electrice, doze de distributie, protectii motor, panduiti, suruburi de prindere, presetupe, tub pentru cabluri.

Unitatea Agro Clima se caracterizeaza prin 3 puncte importante:1. Clima la nivelul animalelor


Unitatea Agro Clima asigura ca aerul proaspat din exteriorul halei sa fie încalzit cu aer cald din hala. Aceasta permite furnizarea de aer proaspat la temperatura dorita într-o locatie necesara utilizând o capacitate minima de ventilatie,.Cercetari ample, experienta practica si utilizarea de produse de înalta calitate asigura atingerea un randament foarte ridicat.

2. Reduce cheltuielile de încalzireDeoarece unitatea Agro Clima asigura în faza initiala 100% necesarul de admisie si

evacuare a aerului, poate fi de asteptat un randament de 75-80%. Aceasta genereaza o reducere mare la costuri pentru încalzire si necesarul de încalzire nu trebuie sa fie asigurat în întregime de catre o unitate de încalzire externa.

3. Uscarea asternutuluiDeoarece 100% din aerul proaspat este furnizat si încalzit prin unitatea Agro Clima,

aerul are o umiditate relativa scazuta. Introducere apoi a aerul în hala creeaza un aer uscat care este benefic pentru calitatea asternutului.

Respectarea condiţiilor de operare impuse de producător şi de legislaţia în vigoare, instruirea personalului precum şi verificările periodice ale sistemelor tehnice asigură protecţia factorului de mediu aer şi implicit a sănătăţii populaţiei învecinate.

In vederea reducerii mirosurilor s-au mai luat urmatoarele masuri asiguratorii:- Plantatie de salcami pe 10 randuri, compacta situate in zona de acces a proprietatii,

la DN 28 – E583.- Amplasarea platformei cu dejectii animaliere in planul cel mai indepartat fata de

drumul national DN 28 la circa 550 m, iar de Manastirea Miclauseni la circa 950 de m;

- Realizarea unui gard inalt la intrarea pe proprietate, cu rol de perdea de arbori pana la cresterea salcamilor.

4.B.2.5. ConcluziiSe apreciază că în perioada de funcţionare a fermei, aceasta va avea un impact

nesemnificativ asupra factorului de mediu aer dacă se vor respecta condiţiile de operare impuse prin proiect şi prin legislaţia în vigoare.

Avand in vedere ca este vorba de un drum european cu care se invecineaza amplasamnetul, traficul autovehiculelor din cadrul fermei, nu vor influenta negativ realizarea amplasamentului in zona.

4.B.3. Solul4.B.3.1. Caracteristicile soluluiCaracteristicile solului au fost prezentate în capitolul 1.10.

4.B.3.2. Surse de poluare a solurilorCa surse de poluare pentru sol şi subsol se precizează:- deseurile împratiate de vânt sau intentionat;- modificarea regimului pânzei freatice prin regimuri pluviometrice instabile si cu

debite mari;- modificarea calitaii factorului de mediu sol prin infiltrari de apa uzata din reteaua

de canalizare;- repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei în spatii neamenajate;


- stocarea motorinei sau a uleiurilor arse în depozite sau recipienti improprii.- emisiile de poluanti atmosferici (rezultati din depozitarea de desurilor);

4.B.3.3. Prognozarea impactuluiPrincipalii poluanţi eliminaţi sunt: - gazele de evacuare ale autovehiculelor sunt: monoxidul de carbon (CO), oxizii de

azot (NOx), hidrocarburile parafinice si aromatice (Hc), oxizii de sulf (SO, SO2), particulele (fum), plumbul si compuşii sai;

- Centrala termica – emisii de CO2, CO, NOxPe langa efectul direct al acestor poluanţi asupra mediului, mai exista si efecte

indirecte. Atmosfera este spălata de ploi, astfel incat poluanţii din aer sunt transferaţi in ceilalţi factori de mediu (apa de suprafaţa si subterana, sol, vegetaţie, fauna) si ajung in final sa afecteze sănătatea oamenilor si animalelor.

Calculul suprafetelor de teren necesare valorificarii dejectiilor, terenuri detinute sau contracte privind preluarea dejectiilor , inclusive studii OSPA privind calitatea solurilor si posibilitatea aplicarii de fertilizanti.

Ferma se afla in extravilanul comunei intr-o zona cu foarte mult teren arabil, ce poate suporta aportul de amnedament de sol rezultat de la ferma de pasari.

Aceste dejectii animaliere vor fi folosite ca amendament pentru sol doar in cazul in care acestea vor fi supuse unor analize chimice, ca si suprafetele de teren vizate ce urmeaza a fi supuse unui studiu pedologic, pentru a evita poluarea prin suprasaturare.

Avand in vedere interesul pentru dezvoltarea instalatiilor de biogaz pe baza de dejectii animaliere si masa verde, o mare cantitate din acestea vor fi vandute la valorificatori.

Emisii pe sol Surse generatoare

Tip caracteristici

Cod HG856/2002

Cantităţi Depozitare ValorificareEliminare

tone

Hale pui

Platformede stocare

Dejecţii + aşter. La

depopulare

02.01.06 2

337

Platforme de stocare

StocareMaxim 6 luni saptamani

Dejecţii mineralizate

2

337

Distribuire pe teren agr

Din calculele efectuate s-a constatat că prin aplicarea a 2337 tone/an de dejecţii+ aşternut pe o suprafaţă de 425 ha se aplică o doză de 170 kg/ha/an N total care este egală dozei admise de Directiva 91/676/EEC (tabelul 37) şi anume de 170 kgN/ha. Prin urmare sunt respectate prevederile acestei directive.

Verificarea respectării DIRECTIVEI 91/676/EEC

SurseNtotal

administrat

t/an

Cantităţi dejecţii

t/an

Suprafaţaadministrată

ha

Doza deadministrat N kg/ha/an

Doza admisăDirectiva *

91/676/EEC


Dejecţii mineralizate

70

2337

30 KgN/t

3% Ntotal

425 170 Ntotal/ha

5,6t dejecţii/ha

170

N kg/ha/an

* Directiva privind protecţia apelor împotriva poluării determinate de nitraţi proveniţi din surse agricole.Verificare pe suprafata de 425 ha .

4.B.3.4. Măsuri de diminuare a impactuluiRespectarea condiţiilor de funcţionare a intregii instalatii, managementul deşeurilor

corespunzător – vor duce la eliminarea impactului produs asupra factorului de mediu sol. Masuri de diminuare a impactului atât în faza de executie cât si în faza de

exploatare:- respectarea locului de parcare si de reparatii pentru utilajele terasiere si de

transport;- apele uzate menajere vor fi colectate într-un bazin vidanjabil, ce va fi vidanjat

periodic, in functie de gradul de umplere.- respectarea cailor de acces pentru utilaje;- deseurile menajere generate de activitatea umana din incinta se vor depozita în

containere sau pubele special amplasate în incinta santierului în acest scop.- Manipularea volumelor de pamânt excavat numai în spatiul destinat lucrarilor;- Asigurarea unui bun management al materialelor în timpul lucrarilor de executie;- Amplasarea de containere pentru deseuri din constructii (saci, folii, resturi de

materiale geosintetice, tuburi de dren, etc.).- Personalul va fi instruit in ceea ce privește protectia mediului și masurile de

siguranța;- Se vor instala puturi de monitorizare pentru a urmări evoluția calității solului /

subsolului, in jurul zonelor de depozitare deseuri.

4.B.3.5. ConcluziiSe apreciază că în perioada de funcţionare a instalatiei, aceasta va avea un impact

nesemnificativ asupra factorului de mediu sol dacă se vor respecta condiţiile de bună funcţionare a staţiei, precum şi dacă se va asigura un management corespunzător al deşeurilor solide si lichide.

4.B.4. Subsolul4.B.4.1. Caracterizarea subsoluluiSubsolul aferent zonei amplasamentului a fost descris şi caracterizat în capitolul

1.10.

4.B.4.2. Impactul prognozatCăile de afectare a subsolului sunt aceleaşi ca şi pentru sol şi au fost prezentate

mai sus.

4.B.4.3. Măsuri de diminuare a impactuluiVezi 4.B.3.4.


4.B.4.4. ConcluziiSe apreciază că în perioada de funcţionare a instalatiei, aceasta va avea un impact

nesemnificativ asupra factorului de mediu sol dacă se vor respecta condiţiile de bună funcţionare instalatiei, precum şi dacă se va asigura un management corespunzător al deşeurilor solide si lichide.

4.B.5. BiodiversitateaFerma va fi amplasata intr-o zona antropizata, teren ce are functiunea de teren

arabil. Ceea ce nu va presupune un impact negative asupra biodiversitatii din zona.

Impactul prognozatInstalatia are in punctul ei cel mai inalt dimnesiuni de 8 m, ceea ce face ca aceasta

sa afecteze nesemnificativ pasarile in ruta lor de migrare.1. Se va planta şi menţine o perdea verde de arbuşti în jurul amplasamentului.

Pentru a evita invadarea ecosistemelor semi-naturale şi naturale de către plante adventive alohtone, la plantare se vor folosi specii de arbuşti autohtone rezistente, specifice zonei (Ligustrum vulgare, Cornus sanguinea, Carpinus betulus).

2. Se vor respecta măsurile de prevenire a deversărilor accidentale şi de protecţie a aerului, solului şi apei (riscul unor deversări accidentale este minim) prin respectarea normelor de stocare, transport şi tratare a deşeurilor şi substanţelor periculoase şi de menţinere a zgomotului în limite acceptabile conform standardelor în vigoare.

3. Se va monitoriza respectarea normelor de protecţie a tuturor factorilor de mediu în timpul perioadei de construcţie, astfel riscul unor deversări accidentale de poluanţi este minim.

4. Se va monitoriza regulat calitatea factorilor de mediu conform cerinţelor IPPC şi aprogramului de monitorizare stabilit în procedura de autorizare în timpul operării.

5. Datele de monitorizare a calităţii factorilor de mediu vor fi furnizate autorităţii de protecţie a mediului

6. La încheierea activităţii, amplasamentul va fi readus la starea iniţială conform planului de dezafectare.

4.B.5.3. ConcluziiDin analiza celor prezentate mai sus rezulta ca:- proiectul nu cauzează schimbări importante în funcţiile ecologice- proiectul nu reduce viabilitatea populatiilor de specii - proiectul nu duce la fragmentarea siturilor, din punct de vedere al funcţiilor

ecologice;-proiectul nu cauzează pierderea sau reducerea elementelor (zone de hrănire, de

reproducere, deplasare) - proiectul nu afectează factorii de mediu din zona; Se consideră astfel impactul produs asupra florei şi faunei din zonă ca fiind

nesemnificativ.

4.B.6. PeisajulPeisajul zonei nu va fi afectat de funcţionarea staţiei de prelucrare, având în vedere

distanţa apreciabilă ( 400 m) faţă de zonele locuite, si faptul ca terenul nu are valoare estetica deosebita, fiin exploatat agricol.

4.B.7. Zgomot si vibratii Sursele de zgomot şi vibraţii


o Organe de maşini în mişcare; o motoarele electrice din dotare;o mijloacele de transport

Sursele enumerate mai sus după gradul de zgomot pe care îl produc se consideră

cu zgomot mediu 70 dB(A)

Nivelul zgomotului exterior :Având în vedere că utilajele generatoare de zgomot nu sunt amplasate în aer liber

se va considera estimativ nivelul maxim de zgomot produs de acestea ca fiind : 70 dB(A)

La cel mai apropiat receptor protejat : La o disanţă r2 de sursă , avem :

intensitatea sunetului descreşte invers proporţional cu pătratul distanţei faţă de sursă ;

apreciind valorile nivelului maxim de zgomot exterior şi neglijând efectul absorbţiei în aer, se poate calcula nivelul maxim de zgomot la limita incintei pe baza relaţiei :

r1

L2 = L1 + 20 log —— ; [ dB (A) ] r2

unde :L1 – nivelul de zgomot la distanţa r1 faţă de sursă L1 = 70 dB (A)r1 = 1 mr2 – distanţa de la sursă până la limita instalatieir2 = 10 m L2 = 70 dB (A) - 20 = 50 dB (A)

Nivelul zgomotului se încadrează în limitele admise de STAS 10009 – 88.Ferma nu va crea disconfort în zonă datorită zgomotului produs.

4.B.8. Surse şi protecţia împotriva radiaţiilor Activitatea de pe amplasament nu va genera surse de radiaţii. Câmpurile

electromagnetice aferente liniilor de transport energie sunt de intensitate redusă şi nu afectează semnificativ mediul.

Masuri de protectie contra zgomotuluiDiminuarea emisiilor de zgomot se obtine printr-o diversitate de masuri:

componentele instalaţiei sunt selectate având în vedere inclusiv nivelul de zgomot al acestora:

pozitionarea favorabila a masinilor si agregatelor in asa fel incat sursele cele mai mari de zgomot să fie prevazute cu ecranari (de exemplu cladiri, parapeti de pamant), catre partile cu vecini

protectia fonica constructiva a masinilor si agregatelor, de exemplu : amortizor de zgomot la aerisirea spatiilor, amortizor de zgomot la evacuarea gazelor de ardere la horn, sau pentru agitatoare.

plantatii de copaci


4.B.9. Mediul social şi economicAmplasamentul instalatiei va fi la distanţă de 400 m faţă de cea mai apropiată

locuinţă (Manastirea Miclauseni). De asemenea, proiectul este în conformitate cu cerinţele impuse de cele mai bune

tehnici disponibile, deci, efectele socio-economice ale acestuia vor fi pozitive, datorită calităţii noilor locuri de muncă create şi a valorii adăugate.

Luând in considerare folosința terenului din zona imediat învecinata, impactul asupra mediului social şi economic este considerat a fi pozitiv.

Mediul social şi economic al zonei va fi vizibil influenţat pozitiv de proiect prin asigurarea unui număr de 8 locuri de muncă, atragerea de investitori şi dezvoltarea generală a zonei.

4.B.10. Condiţii culturaleDin analiza datelor existente pentru perimetrul studiat nu s-au identificat elemente

istorice încadrate in categoria monumentelor naturale.Nu s-au identificat situri arheologice in perimetrul obiectivului si nici in zonele

învecinate.Activitătile care se vor desfăsura în cadrul fermei nu vor influenta conditiile culturale

si etnice si patrimoniul cultural din zonă.Sub aspectul valorilor de patrimoniu cultural, obiectivul nu este situat intr-o zona de

interes national cu valoare istorica.Pentru perioada executării lucrărilor se recomanda următoarele masuri:- întreruperea excavațiilor in cazul identificării unor elemente de patrimoniu;- izolarea zonei prin îndiguire pana la sosirea experților;- înștiințarea organelor abilitate in expertiza acestora;- expertizarea elementelor de patrimoniu de către specialiști;- aplicarea masurilor indicate și chiar renunțarea la construirea zonei afectate;- redarea zonei patrimoniului cultural.

CAPITOLUL 5ANALIZA ALTERNATIVELOR

In urma unei analize facute, avand in vedere specificul zonei, caracteristicile amplasamentului, morfologia si vecinatatile, contextul economic regional si preocuparea fata de respectarea legislatiei in vigoare, s-au analizat toate posibilitatile de implementare a propunerilor proiectului, in vederea selectarii celei optime.

In consecinta s-au definit 2 alternative de amenajare pe care le prezentam in continuare:

- Alternativa "0" respectiv cea in care nu s-ar efectua nici o amenajare, spatial respectiv pastrandu-si folosintele actuale.

- Alternativa "1" implica realizarea fermei de pasari care poate avea efecte semnificative asupra factorilor de mediu.

In urma unei analize facute de proiectant si beneficiar se evidenţiază clar alternative realizării proiectului, avand in vedere specificul activitatilor pe care le desfasoara societatea, caracteristicile amplasamentului, morfologia si vecinatatile, contextul economic regional si preocuparea fata de respectarea legislatiei in vigoare.


Din punct de vedere al mediului realizarea investitiei va avea un impact semnificativ asupra mediului, prin natura si dimensiunile acesteia.

Avantajele realizării proiectului sunt urmatoarele:- Investitia se va integra rapid in dinamica economica locala si regionala;- Va genera locuri de munca pentru populatia locala;- Dezvolatrea zonei rurale si atragerea de noi investitii;- Identificarea nevoilor consumatorilor si a mijloacelor de satisfacerea acestora;- Promovarea unor metode de crestere a animalelor care respectă legislaţia

specifică pentru protejarea mediului.In cazul neimplementarii proiectului singurul avantaj il prezinta nemodificarea

niciunui factor de mediu in nici o masura cat de mica.

CAPITOLUL 6 MONITORIZAREA

6.1. PLANUL DE MONITORING IN PERIOADA DE CONSTRUCŢIENu sunt necesare dotari speciale pentru monitorizarea factorilor de mediu deoarece

nu s-au identificat situatii de risc potential, dar se pot avea in vedere urmatoarele urmatorii pasi pentru o buna desfasurare a activitatilor pe santier:

- Măsurători pentru determinarea nivelului de zgomot pe durata execuţiei lucrărilor la limita şantierului. Aceste măsurători se fac în cazul în care se înregistrează nemulţumiri din partea localnicilor posibil afectaţi, s-au se observa ca zgomotul are efect negativ asupra animalelor salbatice din zona.

- Verificarea periodica a parcului de utilaje pentru depistarea eventualelor defecţiuni;

- Gestionarea controlata a deşeurilor rezultate- Stabilirea unui program de intervenţie in cazul in care indicatorii de calitate

specifici factorilor de mediu aer, apa, sol nu se încadrează in limitele impuse de legislaţia in vigoare;

- Stabilirea unui program de prevenire si combatere a poluării accidentale: masurinecesar a fi luate, echipe de intervenţie, dotări si echipamente pentru intervenţie incaz de accident;

Monitorizarea factorilor de mediu pe durata execuţiei lucrărilor, precum si aplicarea masurilor propuse au drept scop asigurarea funcţionarii şantierului in condiţiile exercitării unui impact minim asupra mediului.

6.2. Planul de monitoring in perioada de operare

Conform prevederilor OUG nr. 195/2005 si OUG nr.152/2005, in timpul functionarii investitiei beneficiarul trebuie sa ia in calcul urmatoarele obligatii:

- sa realizeze controlul emisiilor de poluanti in mediu, precum si controlul calitatii factorilor de mediu, prin analize efectuate de personal calificat, cu echipamente de prelevare si analiza adecvate, descrise in standardele de prelevare si analiza specifice;


- sa raporteze autoritatilor de mediu rezultatele monitorizarii, in forma adecvata, stabilita prin prezenta autorizatie si la termenele solicitate;

- sa transmita la APM Giurgiu si ARPM Pitesti orice alte informatii solicitate, sa asiste si sa puna la dispozitie datele necesare pentru desfasurarea controlului instalatiei si pentru prelevarea de probe sau culegerea oricaror informatii pentru verificarea respectarii

prevederilor prezentei autorizatii.Se vor monitoriza urmatorii parametrii tehnologici:- Numarul de animale;- Cresterea in greutate;- Consumul de hrana;- Compozitia hranei, cu evidentierea continutului de proteina cruda si fosfor;- Consumul de apa;- Consumul de energie electrica;- Cantitatea de deseuri produsa.

MONITORIZAREA IMISIILOR IN AER

MONITORIZAREA EMISIILOR IN APA

Monitorizarea calitatii apei subteraneMonitorizarea calitatii apei subterane se va realiza prin analiza calitatii apei

subterane prelevate din putul de observatie aflat in aval de platform betonata pentru dejectii animaliere. Analiza calitatii apei subterane se va face conform tabelului urmator:


MONITORIZAREA CALITATII SOLULUIMonitorizarea calitatii solului se va realiza in punctele si pentru indicatorii analizati in

Raportul de amplasament, o data pe an.

MONITORIZAREA GESTIUNII DESEURILOREvidenta deseurilor produse va fi tinuta lunar, conform HG 856/2002 si va contine

urmatoarele informatii:- tipul deseului- codul deseului- instalatia producatoare- cantitatea produsa- data evacuarii deseului din instalatie- modul de stocare- data predarii deseului- cantitatea predata catre transportator- date privind expeditiile respinse- date privind orice amestecare a deseurilorVor fi pastrate inregistrari privind transportatorul de deseuri: numele, specificulactivitatii, autorizatia de functionare.

ZGOMOTNivelul de zgomot la limita incintei unitatii va fi monitorizat anual.

MIROSURIPrin natura activitatii obiectivul se incadreaza in categoria celor care genereaza

mirosuri neplacute prin emisii nesemnificative, datorate amoniacului degajat in adaposturi si la platforma de depozitare dejectii.


Pentru prevenirea aparitiei mirosurilor neplacute se sugereaza introducerea unei filtrari umede in adaposturi.

Din punct de vedere al mirosurilor neplacute generate ca urmare a desfasurarii activitatii in cadrul fermei, acestea nu sunt de natura a crea o stare de discomfort locuintelor invecinate, datorita:

· distantei dintre ferma si cea mai apropiata locuinta ;· tehnologiei de crestere aplicata, dotarilor si masurilor prevazute pentru eliminarea acestora;

MANAGEMENTUL INCHIDERII ACTIVITATII DE PE AMPLASAMENT

La incetarea sau oprirea planificata a activitatii sau a unei parti a acesteia, amplasamentul se va reda in conditii de siguranta si se vor indeparta pentru recuperare, eliminare instalatiile, echipamentele, deseurile, materialele sau substantele pe care acestea le contin si care pot genera poluarea mediului. In acest sens beneficiarul investitiei va prezenta «Planul de management al reziduurilor si de refacere a amplasamentului la incetarea activitatii », care trebuie sa cuprinda cel putin umatoarele:

- scopul planului;- criteriile care definesc scoaterea din functiue a activitatii sau a unei parti a acestia

care sa asigure minimizarea impactului asupra mediului;- program de testare, acolo unde este relevant, pentru demonstrarea implementarii

cu succes a planului de scoatere din functiune.La inchiderea instalatiei, titularul va solicita la APM IASI, Acordul de Mediu pentru

dezafectare si va pune in practica „Planul de inchidere a instalatiilor si de refacere a zonelor afectate”.

Raportul de amplasament depus cu solicitarea, trebuie actualizat în special în ceea ce priveste:

- instalarea, modificarea sau eliminarea echipamentelor sau structurilor subterane;- inregistrarea evenimentelor care au sau care ar putea avea impact asupra starii

amplasamentului, impreuna cu alte investigatii suplimentare sau masuri de ameliorare intreprinse.

Desfasurarea actiunilor de demolare si de dezafectare se va realiza cu respectarea legislatiei de mediu în vigoare, cu protejarea tuturor factorilor de mediu.

CAPITOLUL 7 SITUAŢII DE RISC

Cutremur: Construcţiile şi instalaţiile tehnologice au fost concepute să facă faţă solicitărilor apărute în caz de cutremur.

Inundaţii: Având în vedere aşezarea obiectivului, riscul de inundaţii pe amplasamentul studiat este minim.


Secetă: Riscuri potenţiale datorate situaţiilor de secetă pot fi:- Procurarea furajelor cu eforturi financiare. Acest aspect nu va avea influenţă

asupra calităţii mediului, în schimb va influenţa condiţiile economico-financiare ale investiţiei. Beneficiarul a întocmit strategii de dezvoltare, plan de afaceri şi alte documente în care sunt prezentate soluţii alternative cu privire la această situaţie.

Alunecări de teren: Nu s-au evidenţiat astfel de efecte în zona amplasamentului.

Accidente potenţiale, măsuri de prevenire a accidentelorPrin proiect sunt respectate toate prevederile legale privind distanţele faţă de

obiectivele învecinate, măsurile de protecţie din punct de vedere sanitar, PSI.Se vor intocmi planuri pentru poluari accidentale, avandu-se in vedere

baziele etanse vidanjabile, sistemul de canalizare, platforma pentru dejectii animaliere.

Impactul transfrontieră datorat riscului de accidenteAnvergura obiectivului proiectat precum şi amplasamentul acestuia nu este de

natură să creeze un impact transfrontalier.

Situaţiile de risc cu privire la poluarea mediului sunt:- Nevidanjarea la timp a fosei ecologice vidanjabile;- Defecţiuni majore în sistemele tehnice ale instalatiei filtarare a aerului din hale;- Incendii.

Gestionarea acestor riscuri a fost prevăzută încă din fază de proiect. Astfel, bazinele staţiei au fost supradimensionate pentru preluarea eventualelor vârfuri de debite şi/sau concentraţii.

Sistemele tehnice ale instalatiei de prelucrare a deseurilor sunt proiectate cu mijloace de siguranţă adecvate.

CAPITOLUL 8DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

Evaluarea impactului asupra mediului s-a făcut pe baza studiului de fezabilitate, a memoriului tehnic şi a proiectului tehnic a fermei. Se consemnează o colaborare eficientă cu beneficiarul şi cu proiectantul.

CAPITOLUL 9REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

9.1. Descrierea obiectivului


Principalul obiectiv al planului urbanistic zonal pentru investitia „CONSTRUIRE FERMA PASARI” consta, in asigurarea cadrului de reglementare din punct de vedere al planificarii urbanistice in vederea realizarii dezideratelor propuse prin elaborarea propunerilor de organizare urbanistica a arealului de implementare, in corelatie cu zonele adiacente si cu prevederile PUG-ului localitatii Alexandru Ioan Cuza.

Terenul pe care urmeaza sa se amplaseze noul obiectiv este situat in intravilanul Comunei Alexandru Ioan Cuza, judetul Iasi, in suprafata de 2,99 Ha, apartinand ROMDAP PROD S.R.L., conform contractului de vanzare cumparare anexat.

Folosinta actuala a terenului este de teren arabil, dar se doreste schimbarea destinatiei terenului in curti constructii.


Activitatea de crestere intensiva a pasarilor de carne se face prin procedeul de crestere la sol, care se va desfasura in cele cinci hale, dotate cu:

sistem de ventilatie dinamic, cu o tensiune electrica de 220/280 V TRI 50 HZ, plasat in capatul cladirii

un siloz (buncar) pentru fiecare cladire, cu o capacitate de 22,97 m3 din otel galvanizat plasat la centrul cladirii

linii de alimentatie la sol, cu lungime de 73,60 m, cu farfurii hranitoare la fiecare 1 m, avand sistem de ridicare manual pe troliu (scripete)

un sistem de adapare pe linii de pipete (picuratoare), cu ridicare, de asemenea, manuala pe troliu, cu o lungime de 72 m, prevazute cu adapatoare la fiecare 25 cm, ceea ce rezulta 12 bucati pe 3m - una din trei speciala pentru demaraj pui.

Prin implementarea proiectului, mediul este posibil a fi afectat nesemnificativ. Sursele de poluare pe factori de mediu sunt prezentate în continuare:

Factor de mediu/aspect analizat Criterii de evaluare

Implementarea proiectului incontextul teritorial si socio-

economicexistent

- Oportunitatea proiectului- Gradul in care planul sau programul

creeaza un cadru pentru proiecte si alte activitati viitoare

- Marimea si conditiile de functionare- Relevanta planului din perspectiva

dezvoltarii durabile- Corelatia cu alte planuri si

programeApa - Forme de stocaj hidric create

artificial si implicatiile acestora in dinamica natuala a apei

- Concentratii de poluanti in apele uzate evacuate in raport cu valorile limita prevazute de legislatia nationala in vigoare

- Masuri privind reducerea consumului de apa

Aer - Concentratii de poluanti in emisiile de la sursele mobile (utilajele de executie, mijloacele de transport pe perioada de functionare)

- Masuri de reducere a poluarii aerului prin stimularea utilizarii unor


mijloace de transport “verzi” (bicicleta, vehicule propulsate electric) sau cu emisii reduse

-Centrala termica – emisii de CO2, CO, NOx

-Aer partial impurificat, avand un miros neplacut - care este evacuat din interiorul halelor de crestere pui

Sol/subsol - Scoaterea din circuitul pedologic a terenurilor destinate amplasarii cladirilor si infrastructurii rutiere

- Modificarea structurii si texturii solului

- Lucrari de imbunatatiri funciare prevazute

- Posibilitati de poluare a solului prin scurgeri accidentale de combustibil sau prin depozitarea necontrolata a deseurilor

Biodiversitate - Raportul teritorial si posibile implicatii asupra biodiversitatii zonei

- Gradul de afectare a speciilor si habitatelor din teritoriul de impact al proiectului

- Modificarea parametrilor ecosistemici

- Fragmentarea ecosistemica- Masurile de reducere a impactului

asupra biodiversitatiiPeisaj - Gradul in care proiectul se

incadreaza estetic si functional peisajului general al zonei

- Modificari asupra peisajului la scara locala

- Masuri de reducere a impactului asupra peisajului

Mediul social si economic - Calitatea factorilor de mediu in raport cu valorile limita specifice pentru protectia sanatatii umane din zona de impact a proiectului

- Noua configuratie in raport cu necesitatile proiectului, cu siguranta circulatiei si cu protejarea receptorilor sensibili

- Impactul transportului (suplimentarea traficului) asupra calitatii mediului

- Utilizarea resurselor existente- Modul de gestionare a deseurilor

generate pe amplasament- Forme de impact socio-economic

( economie, forta de munca, calitatea vietii etc.)


Un alt aspect important de care trebuie tinut cont îl reprezinta riscul de accidente (explozii, scurgeri) si incendii. Acestea, în eventualitatea producerii lor, pot afectasemnificativ mediul.

Prin proiect s-au prevazut o serie de masuri menite sa diminueze sau sa elimine impactele negative identificate. Un extras reprezentativ din acestea este prezentat în continuare:

- Apele uzate se colecteaza in bazinul vidanjabil ce urmeaza a fi vidanjat de catre o firma specializata.

- Fiecare categorie de deseu este depozitata controlat – în recipienti adecvati si pe platform betonate, acoperite. Managementul deseurilor va fi încredintat unei firme specializate care se va ocupa dereducerea cantitatii de deseuri, preluarea acestora si eliminarea sau valorificarea în conditiile legii. De asemenea se vor realiza planuri de management al desueirlor care sa cuprinda masuri de siguranta în cazul deseurilor periculaose

- Fiecare categorie de substanta sau preparat periculos este depozitata controlat în recipienti adecvati si aprobati de organismele în drept. Se vor întocmi planurile de prevenire a poluarilor accidentale, de prevenire si stingere a incendiilor, de interventie în caz de avarie

- Dotarile PSI sunt conform legislatiei in vigoare. Reteaua PSI este compusa din sprinklere si hidranti interiori si exteriori.

- Întreaga suprafata activa a unitatii va fi impermeabilizata si asigurata împotriva scurgerilor. Se vor avea în vedere în special magaziile si zonele de gestionare a deseurilor.

No index entries found.

9.2. Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului

Prin masurile care s-au luat pentru construirea si punere in exploatare a fermei de pui, legat de: deseuri, ape uzate, ape pluviale, utilitati, fluxul tehnologic al fermei, se considera ca impactul asupra mediului este nesemnificativ.

Exista totusi un factor mai sensibil si anume mirosurile, datorita faptului ca la 400 de m se afla Manastirea Miclauseni.

Conform Ministerul sănătăţii, Ordin nr. 536 din 06/23/1997 privind aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, distanta minima obligatorie fata de asezarile omenesti, pentru a evita orice fel de disconfort este de 1000 m. In cazul de fata sunt asigurati doar 400 de m pana la Manastirea Miclauseni. Din acest motiv s-a intocmit Studiul prospectiv de evaluare a impactului asupra starii de sanatate asupra populatiei, obtinand aviz favorabil din partea Directiei Sanatate Publica Iasi.

In aceste conditii se instituie o zona cu regim de restrictii pentru constructii pe o distanta de 400 m de la limita amplasamentului fermei.

Aceasta zona cu regim de restrictii se va figura in Planul Urbanistic General al Comunei Alexandru Ioan Cuza.


BIBLIOGRAFIE

I. Acte normative1. OUG nr. 195/22.12.2005 privind protecţia mediului2. Ordonanta de urgenta nr. 152 din 10/11/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al

poluării3. H.G. nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra

mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor supuse acestei proceduri4. Ord. 863/26.06.2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor

procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului.5. Hotarâre nr. 351 din 21/04/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a

evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase6. Program din 21/04/2005 de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de

substanţe prioritar periculoase7. Metodologie din 26/03/2005 de evaluare a riscului substanţelor periculoase din listele I şi

II şi al substanţelor prioritare/prioritar periculoase în mediul acvatic prin modelare matematică8. Ordin nr. 1144 din 09/12/2002 privind înfiintarea Registrului poluantilor emisi de

activitatile care intra sub incidenta art. 3 alin. (1) lit. g) si h) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii si modul de raportare a acestora

9. Ord. MAAPM nr. 184/1997 – Procedura de realizare a bilanţurilor de mediu;10. Ord. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului;11. Ordin nr. 169 din 2 martie 2004 pentru aprobarea, prin metoda confirmãrii directe, a

Documentelor de referinþã privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF), aprobate de Uniunea Europeanã

12. Hotarâre nr. 1323 din 27/10/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1048 din 25/11/2005 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 539/2004 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor

13. Hotarâre nr. 321 din 14/04/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 358 din 27/04/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental

14. Legea nr. 310/30.06.2004 pentru modificarea şi completarea Legii Apelor nr. 107/25.09.1996.

15. OUG nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor chimice periculoase şi preparatelor chimice periculoase aprobată prin Legea nr. 451/2001 şi HG nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 200/2000.

16. Hotărâre nr. 352 din 21/04/2005 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;

17. Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare, NTPA 002/2005

18. Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptori naturali, NTPA 001/2005

19. Norma din 07/02/2002 publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 130 din 19/02/2002 - Norma de calitate pe care trebuie sa le îndeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare NTPA-013

20. Hotarâre nr. 662 din 07/07/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 616 din 15/07/2005 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă

21. Legea nr. 458/08.06.2002 privind calitatea apelor potabile, modificată şi completată22. Ordin nr. 1146/10.12.2002 pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referinţă

pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă;


23. Ord. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului24. Ord. 462/1993 - Condiţiile tehnice privind atmosfera25. Ord. nr. 592/25.06.2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a

valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a SO2, NO2, NOx, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM 2,5), plumbului, benzenului, CO şi ozonului în aerul înconjurător.

26. Hotarâre nr. 856 din 16/08/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase

27. Lege nr. 426 din 18/07/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor

28. Ordin nr. 757 din 26/11/2004, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 86 din 26/01/2005 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor;

29. Normativ din 26/11/2004 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 86bis din 26/01/2005 - Normativ tehnic privind depozitarea deşeurilor

30. Hotărâre nr. 349/21.04.2005 privind depozitarea deşeurilor;31.Ord. 536/23.06.1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor

privind mediul de viaţă al populaţiei. 32.Ord. 373/26.09.2001 pentru aprobarea Normelor sanitar veterinare privind

gestionarea deşeurilor toxice şi de risc din laboratoarele sanitare veterinare. 33.Ord. 723/29.09.2003 pentru aprobarea Normelor sanitare veterinare ce stabileşte

reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale, ce nu sunt destinate consumului uman.

34.Draft Reference Document on Best Available Techniques in the Slaughterhouses and Animal By-products Industries, Draft January 2003EUROPEAN COMMISSION, DIRECTORATE-GENERAL JRC,JOINT RESEARCH CENTRE, Institute for Prospective Technological Studies (Seville), Technologies for Sustainable Development, European IPPC Bureau

II Cărţi, îndrumare35. Obrejanu Gr., "Metode de cercetare a solului", Ed. Acad. RSR, Bucureşti, 1964.36. Răuţă C., Cârstea St., "Prevenirea şi combaterea poluării solului", Ed. Ceres, Bucureşti,

1983.37. Lăcătuşu R., Răuţă C., ş.a., "Mediul înconjurător", vol. II, Nr. 1-2, p. 31-34, 1991.38. Ionescu T., "Analiza apelor", Ed. Tehnică, Bucureşti, 1968.39. Simon Jean, "Evaluer l'impact sur l'environment", Presses Polytechniques et

Universitaires, Romandes, Siusse, 1990.40. Rojanschi V., "Posibilităţi de evaluare globală a impactului poluării asupra calităţii

ecosistemelor", Mediul Înconjurător, vol. II, Nr. 1-2, p. 45-52, 1991.41. Nicu Mihai, Bilanţuri de Mediu, ed. Tehnică Ecoterra, Bucureşti, 2001;42. Nicu Mihai, Maria Gavrilescu, Florina Ungureanu, Ingineria şi Managementul Minimizării

la Sursă a Poluanţilor şi Pierderilor, Manual Fac. De Chimie Industrială, 2001;43. Nicu Mihai, Chimie Tehnologică. Operatori chimici şi tehnici, Editura Gh. Asachi, Iaşi,

1999;44. Carmen Teodosiu, Tehnologia apei potabile şi industriale, Editura MatrixRom, Bucureşti,

2001.45. Macoveanu M., “Auditul de mediu”, Ed. ECOZONE, Iasi, 2003.46. Macoveanu M., “Politici si strategii de mediu”, Ed. ECOZONE, Iasi, 2003.47. Nicu Mihai ; Minimizarea poluanţilor la sursă şi reducerea deşeurilor; Manual pentru IDD48. Nicu Mihai, Maria Gavrilescu şi Florina Ungureanu; Ingineria şi managementul minimizării

la sursă a poluanţilor şi pierderilor; Univ. Tehn. Gh. Asachi Iaşi ; 2001 49. M. Macoveanu, „Metode şi tehnici de evaluare a impactului ecologic”, ed. ECOZONE,

Iaşi, 2003;50. M. Macoveanu, C. Teodosiu, „Epurarea avansată a apelor uzate conţinând compuşi

organici nebiodegradabili”, ed. Gh. Asachi Iaşi, 1997


III. STAS-uri

SR ISO 5667 (1-18) Calitatea apei. Prelevarea probelorSR ISO 10523-97 Calitatea apei. Determinarea pH-uluiSTAS 6953-81 Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinarea conţinutului de materii în

suspensie, a pierderii la calcinare şi a reziduului la calcinareSR ISO 5815-98 Calitatea apei. Determinarea consumului biochimic de oxigen după n zile

(CBOn). Metoda prin diluţie şi însămânţareSR ISO 6060-96 Calitatea apei. Determinarea consumului chimic de oxigenSTAS 8683-70 Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinarea azotului amoniacalSTAS 8900/1-71 Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinarea azotaţilorSR ISO 7890/1-98 Calitatea apei. Determinarea azotaţilor. Partea 1 - Metoda spectrometrică cu 2,6

dimetilfenolSTAS 8900/2-71 Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinarea azotiţilorSR ISO 6777-96 Calitatea apei. Determinarea conţinutului de nitriţi. Metoda prin spectrometrie de

absorbţie molecularăSR ISO 10530-97 Calitatea apei. Determinarea sulfurilor dizolvate. Metoda fotometrică, cu albastru

de metilenSTAS 8601-70 Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinarea sulfaţilorSTAS 7167-92 Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinarea conţinutului de compuşi fenoliciSR 7587-96 Calitatea apei. Determinarea substanţelor extractibile cu solvenţi. Metoda

gravimetricăSTAS 7685-79 Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinarea cianurilorSR ISO 6703/1-98 Calitatea apei. Determinarea cianurilor. Partea 1 - Determinarea cianurilor totaleSTAS 8663-70 Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinarea clorurilorSTAS 8910-71 Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinarea fluoruluiSR ISO 6595-97 Calitatea apei. Determinarea arsenului total. Metoda spectrofotometrică cu

dietilditiocarbamat de argintSTAS 3662-90 Apa potabilă. Determinarea conţinutului de calciuSR ISO 7980-97 Calitatea apei. Determinarea conţinutului de calciu şi magneziu. Metoda prin

spectrometrie de absorbţie atomicăSTAS 7852-80 Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinarea cadmiuluiSR ISO 5961-93 Calitatea apei. Determinarea cadmiului. Metode prin spectrometrie de absorbţie

atomică în flacăraSTAS 8288-69 Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinarea cobaltuluiSTAS 7884-91 Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinarea conţinutului de cromSR ISO 9174-98 Calitatea apei. Determinarea cromului. Metoda spectrometrică de absorbţie

atomicăSR ISO 11083-98 Calitatea apei. Determinarea cromului (VI). Metoda spectrometrică cu

difenilcarbazidăSTAS 7795-80 Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinarea cupruluiSR ISO 6332-96 Calitatea apei. Determinarea conţinutului de fier. Metoda spectrometrică cu 1, 10

- fenantrolinăSTAS 6674-77 Apa potabilă. Determinarea magneziuluiSTAS 8662/1-96 Calitatea apei. Determinarea conţinutului de mangan. Metoda spectrometrică cu

oxidare a manganului la ionul permanganicSR ISO 6333-96 Calitatea apei. Determinarea conţinutului de mangan. Metoda spectrometrică cu

formaldoximăSTAS 8045-79 Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinarea mercuruluiSTAS 11422-84 Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinarea molibdenuluiSTAS 7987-67 Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinarea nicheluluiSTAS 12663-88 Apa potabilă. Determinarea conţinutului de seleniuSTAS 8314-87 Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinarea conţinutului de zincSTAS 10814-76 Puritatea aerului. Determinarea hidrogenului sulfuratSTAS 10812-76 Puritatea aerului. Determinarea amoniacului

raport - anpmarpmbc.anpm.ro/upload/43042_raport la studiu impact... · web view- 1 set material...

Documents