raport la bilanŢul de mediu pentru …€¦ · aspecte de neconformitate 75 75 7.1.2. 7.1.3....

RAPORT LA BILANŢUL DE MEDIU

PENTRU EXPLOATAREA IN CARIERA A

PORFIRFLOR CUARTIFERE DIN

PERIMETRUL IGLICIOARA , JUD. TULCEA

BENEFICIAR: SC CARPAT AGREGATE S.A DIRECTOR GENERAL,

ing. OVIDIU CRACIUN

EXECUTANT: S.C. TELARMED S.R.L. ING. GEOLOG DANIEL JUVERDEANU

DR. BIOLOG NELA ZAMBILA

DR. BIOLOG TEODOR CARANGHEL-GLAVAN

Raport la bilanţul de mediu pentru exploatarea in cariera a porfirelor cuartifere

din perimetrul “Iglicioara”, comuna Turcoaia, , jud. Tulcea

2/ 85

CUPRINS 1. INTRODUCERE 3

2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI ŞI LOCALIZARE 5

2.1 Localizare şi topografie 5

2.1.1 Date generale 5

2.1.2 Amplasarea 6

2.1.3 Topografia zonei 7

2.2 Geologie si hidrogeologia zonei 7

2.2.1 Geologia zonei 7

2.2.2 Hidrologia zonei 9

2.3 Date climatice 9

3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI ŞI DEZVOLÃRII VIITOARE 9

3.1 Istoricul amplasamentului 9

3.2 Dezvoltări viitoare 10

4. ACTIVITÃŢI DESFÃŞURATE ÎN CADRUL OBIECTIVULUI 10

4.1 Generalitati 10

4.1.1 Prezentarea generală a profilului de activitate 10

4.1.2 Regimul de lucru. 10

4.1.3 Personalul de exploatare 10

4.1.4 Bilanţul de materiale 10

4.1.5 Dotări 13

4.1.6 Descrierea activităţii desfăşurate 14

4.1.7 Surse de asigurare cu utilităţi 25

4.2 Materiale de construcţii. 25

4.3 Stocarea materialelor 26

4.4 Emisii în atmosferă 26

4.5 Alimentarea cu apă, efluenţi tehnologici şi menajeri, sistemul de canalizare al apelor pluviale… 28

4.6 Producera şi eliminarea deşeurilor 29

4.7. Alimentarea cu energie electrică 32

4.8. Protecţia şi igiena muncii 32

4.9 Securitatea si sanatatea in munca 34

4.10 Zgomotul şi vibraţiile 35

4.11 Securitatea zonei 39

4.12. Administraţie 40

4.13 Sursele de informare 40

5. CALITATEA SOLULUI 40

5.1. Efecte potenţiale ale activităţii de pe amplasament 40

5.1.1. Consideraţii teoretice 40

5.1.2. Sursele potenţiale de poluare a solurilor 41

5.1.3. Măsuri pentru protecţia solului şi a subsolului 41

5.1.4. Degradarea calităţii aerului 42

5.1.5. Deteriorarea vegetaţiei 42

6. BIODIVERSITATE 43

7. CONCLUZII ŞI RECOMANDÃRI 75

7.1.

7.1.1.

Rezumatul aspectelor de neconformitate şi cuantificarea acestora

Aspecte de neconformitate

75

75

7.1.2.

7.1.3.

Măsuri suplimentare

Monitorizari

80

81

7.2. Rezumatul obligaţiilor necuantificabile şi/sau al obligaţiilor condiţionate de un element viitor ..... 85

7.3. Recomandări pentru studii următoare pentru responsabilităţile necuantificabile şi cond 85

Anexe text 1. Planul de incadrare al perimetrului in zona

2. Planul de situatie al perimetrului Iglicioarai, jud. Tulcea - sc: 1:1.000

3. Planul de situatie al danei de incarcare din oerimetrul Iglicioara, jud. Tulcea - sc: 1:1.000



3/ 85

1. INTRODUCERE

În conformitate cu Autorizaţia de Mediu nr. 7780/29.08.2008 eliberată de catre Agenţia pentru

Protecţia Mediului Tulcea pentru extracţia şi prelucrarea gresiilor porfirelor cuartifere din perimetrul

“Iglicioara“, S.C. CARPAT AGREGATE S.A. desfăşoara aici o intensa activitate miniera, in cadrul

unui perimetru cu suprafata de cca 36,16.ha.

Intrucat societatea intenţionează să valorifice rational intreaga resursa minerala existentă în

cadrul perimetrului, iar rapoartele de incercari efectuate pentru monitorizarea factorilor de mediu au

aratat ca activitatea desfasurata se incadreaza in limitele admisibile pentru astfel de lucrari,

S.C CARPAT AGREGATE S.A solicită Agenţiei de Protecţia Mediului Tulcea emiterea unei noi

Autorizaţii de mediu. In concordanta cu pozitia pe care o are (in apropierea Dunarii), prin programul

de instituire a ariilor protejate, perimetrul de dezvoltare-exploatare (perimetrul minier + dana de

incarcare) a fost introdus in siturile Natura 2000 - ROSPA0073 - Macin - Niculitel (cariera) si partial

(dana) in ROSPA 0040 – Dunarea Veche - Macin si ROSCI0012- Bratul Macin .

Raportul cu privire la Bilanţul de mediu nivel I pentru activitatea “Exploatarea in cariera

a porfirelor cuartifere din perimetrul Iglicioara” va identifica şi cuantifica starea mediului în zona

de impact a activităţii analizate şi va stabili măsurile pentru refacerea calitãţii mediului.

Raportul la Bilanţul de mediu a fost întocmit în conformitate cu:

- Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG nr. 195/22.12.2005 privind protectia mediului

- OUG nr. 195/22.12.2005 privind protectia mediului care transpune Directiva Consiliului

85/337/CEE din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra

mediului

- Ordinul nr. 876/2004 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activitatii cu impact

semnificativ asupra mediului

- Ordinul nr.184/1997 al M.A.P.P.M. privind procedurile de realizare a bilanţurilor de mediu

- Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea Reglementãrii privind evaluarea

poluarii mediului

- H.G. nr.699/12.06.2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuşi

organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii modificata si

completata de HG nr.1902/04.11.2004 care transpune Directiva Parlamentului European si

Consiliului 2001/81/CE de stabilire a plafoanelor de emisii nationale pentru anumiti poluanti

atmosferici

- H.G. nr.95/ 23.01.2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente

majore în care sunt implicate substanţe periculoase

- H.G. nr. 352/2005 privind modificarea si completarea H.G. nr.188/2002 pentru aprobarea

unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate care transpune Directiva

Consiliului 91/271/CEE din 21 mai 1991 privind tratarea apei urbane menajere modificata de

Directiva 98/15/ EC

- HG nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor

si pierderilor de substante prioritar periculoase care transpune Directiva Consiliului 76/464/CEE din

4 mai 1976 privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase deversate in mediul acvatic al

Comunitatii

• Directiva 2006/21/CE privind gestionarea deşeurilor din industria extractivă şi de amendare a

Directivei 2004/35/CE (inclusiv Decizia 2009/337/CE privind definirea criteriilor de

clasificare a instalaţiilor de gestionare a deşeurilor în conformitate cu anexa III la Directiva

2006/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind gestionarea deşeurilor din

industriile extractive)



4/ 85

• activitatea este generatoare de deşeuri miniere, astfel încât ea trebuie să răspundă cerinţelor

comunitare din această directivă, care stabileşte cadrul legal privind liniile directoare,

măsurile şi procedurile necesare pentru gestionarea deşeurilor în scopul prevenirii efectelor

negative asupra mediului şi a oricăror riscuri asupra sănătăţii umane. Directiva prevede un

sistem de clasificarea a depozitelor de deşeuri în funcţie de care se prevăd în continuare

acţiuni şi proceduri specifice în faza de funcţionare, închidere şi post-închidere.

• Directiva Cadru privind deşeurile (75/ 442/CEE) amendata de Directiva Consiliului

91/156/EEC.

• Directiva privind deşeurile periculoase (91/689/CEE);

• Lista deşeurilor periculoase (2000/ 532/CE) amendata de 2001/119/CE;

• Regulamentul Consiliului privind supravegherea şi controlul transportului de deşeuri în

interiorul, în şi în afara Comunităţii Europene (259/93/CEE);

• Directiva privind eliminarea uleiurilor uzate (75/ 439/CEE) amendata de Directivele

87/101/CEE şi 91/692/CEE.

• Directiva privind bateriile şi acumulatorii care conțin anumite substanțe periculoase

(91/157/CEE) amendata de Directivele 93/86/CEE şi 91/157/CEE.

• Directiva depozitare deşeuri (1999/31/CE), amendata prin Decizia Consiliului din 19

dec.2002 de stabilire a criteriilor şi procedurilor de acceptare a deşeurilor la depozite

(2003/33/CE)Directiva privind incinerarea deşeurilor (2000/76/CEE);

• Directiva privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (94/62/CEE);

• Directiva privind vehiculele scoase din uz (2000/53/CEE);

• Directiva privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (2002/96/CE);

• Directiva privind restricțiile de utilizare a anumitor deşeuri de echipamente electrice si

electronice (2002/95/CE);

• Directiva privind protecția mediului şi în special a solurilor în cazul folosirii în agricultura a

nămolurilor de epurare (86/278/CEE);

• Decizia privind criteriile de acceptare a deşeurilor la depozite (2003/33/CE);

• Directiva privind eliminarea bifenililor şi trifenililor policlorurati (96/59/CE).

b) Documentele BREF

Următoarele documente BREF sunt de o deosebita relevanta pentru gestionarea deşeurilor din

acest raport:

• Documentul de referință IPPC privind cele mai bune tehnici disponibile în industria metalelor

neferoase, decembrie 2001;

• Documentul de referință IPPC privind cele mai bune tehnici disponibile în industria tratării

deşeurilor, august 2009;

• Document de referință IPPC „Principii generale ale monitorizării”, iulie 2003.

c) Reglementari române

Gestionarea deşeurilor trebuie efectuata în condiții de protecție a sănătății umane şi a mediului

şi cu respectarea prevederilor actualei legislații din domeniu conf. celor stipulate în OUG nr.

195/2005 - privind Legea Protecției Mediului

Reglementările specifice privind gestionarea includ în prezent:

• HG 856/2002 privind gestionarea deşeurilor din industria extractiva

• Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor

• Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 95/2005, Criterii de acceptare si

proceduri preliminare de acceptare a deşeurilor la depozite şi lista națională a deşeurilor

acceptate în fiecare clasa de depozit de deşeuri

• Hotărârea Guvernului nr. 349/2005, Depozitarea deşeurilor completata şi modificata prin

HG 210/2007 şi HG 1292/ 2010



5/ 85

• Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 757/2004, completat şi modificat

prin OMMGA 1230/2005 Aprobarea normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor –

construcția, exploatarea, monitorizarea şi închiderea unui depozit de deşeuri

• Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 152/2005 Prevenirea şi controlul integrat al poluării

aprobata în L84/2006 şi modificata prin OUG 40/2010;

• Hotărârea Guvernului nr. 621/2005, Gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje

completata şi modificata de HG 1872/2006 şi HG 247/2011;

• Hotărârea Guvernului nr. 235/2007 s Gestionarea uleiurilor uzate

• Hotărârea Guvernului nr. 2406/2004, Gestionarea vehiculelor scoase din uz modificata şi

completata prin HG 1313/2006; HG 1633/2009; HG 907/2010; HG 384/2012

• Hotărârea Guvernului nr. 170/2004, Gestionarea anvelopelor uzate;

• Hotărârea Guvernului nr. 1037/2010 privind deşeurile de echipamente electrice şi

electronice.;

• Ordinul nr. 2/211/118/2004 al Ministrului apelor, pădurilor şi protecției mediului, ministrului

transporturilor, construcțiilor şi turismului şi al ministrului economiei şi comerțului,

Aprobarea procedurii de autorizare şi control al transportului de deşeuri pe teritoriul României;

• Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 344/2004 şi Ordinul ministrului

agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 708/2004, Aprobarea normelor tehnice privind

protecția mediului şi în special a solului când se utilizează nămoluri de epurare în agricultura

modificat prin O 27/2007 ;

• Legea 101/2006, Serviciul de salubritate a localităților modificata de OUG 92/2007 şi

aprobata prin L224/2008.

2. IDENTIFICAREA ŞI LOCALIZAREA AMPLASAMENTULUI

2.1. LOCALIZARE ŞI TOPOGRAFIE

2.1.1. DATE GENERALE

Titularul investitiei este S.C. CARPAT AGREGATE S.A. , o societate cu capital privat cu

sediul în Bucuresti pe sos. Bucureşti-Ploieşti nr.1A, clădirea C2, sector 1. Societatea este inregistrata

la Registrul Comerţului cu nr. J 40/15396/16.08.1994 si are CUI RO 6205048 . Telefoanele

societatii sunt urmatoarele: 0213-115 983 / 0213-115 713.

2.1.2 AMPLASAREA

Din punct de vedere administrativ, perrimetrul „ Dealul Iglicioara” în suprafaţă de 36,16 ha

este în proprietatea Consiliului Local al comunei Turcoaia, cu care s-a încheiat contractul de

concesiune nr.1452/08.05.1999 pe o durată de 25 ani, cu posibilitatea prelungirii pe o perioadă cel

puţin egală cu jumătate din durata iniţială, iar terenul pe care se află intră la categoria păşune .

Conform licentei de exploatare nr.505/1999, 22,4 ha (suprafata bornata) sunt alocate sectorului

de extractie. La acestea se mai adauga suprafata de 3 ha a danei de incarcare (imprejmuita cu gard)

precum si suprafetele aferente Organizarii de santier, Statiei de prelucrare, drumurilor de acces si

spatiilor de legatura.

Accesul în carieră se realizează din DN 22 D şi apoi pe şoseaua asfaltată Cataloi-Horia-Măcin

şi pe drumul pietruit Gura Armeanului-Turcoaia-Iglicioara. Distanţa faţă de oraşul port Tulcea este

de cca. 60 Km. In interiorul perimetrului de dezvoltare-exploatare legatura dintre diversele

compartimente se face pe drumuri tehnologice



6/ 85

Coordonatele perimetrului pentru care exista licenta de exploatare, in sistem STEREO 70

sunt urmatoarele :

Nr.

crt.

X (m) Y (m)

1 404.170 750.910

2 404.245 750.670

3 404.500 750.488

4 404.580 750.508

5 404.653 750.953

6 404.620 751.040

7 404.470 751.146

8 404.224 751.078

De la exploatare, produsele care nu se livreaza loco cariera, sunt transportate pe un drum de

exploatare amenajat prin pietruire, pe o distanta de cca 1,5 km, pana la dana de incarcare de la

Dunare, unde sorturile care urmeaza sa fie incarcate pe barje, sunt, mai intai, spalate.

Coordonatele perimetrului danei de incarcare, in sistem STEREO 70, sunt urmatoarele :

Nr.

crt.

X (m) Y (m)

1 405.247 750.323

2 405.197 750.216 3 405.248 750.096 4 405.401 750.195 5 405.297 750.296 6 405.253 750.329



7/ 85

Autorizatia de mediu se solicita pentru aceeasi suprafata pentru care a fost emisa anterior si

anume pentru suprafata de 36,16 ha, inchiriata de la de la Consiliul local al primariei Turcoaia. In

aceasta suprafata sunt incluse perimetrul de exploatare , dana de la Dunare de incarcare a produselor

de cariera, organizarea de santier si haldele de steril, statia de prelucrare, drumuri de acces si spatii de

legatura.

Perimetrul de exploatare se invecineazape toate directiile cu terenuri agricole.

2.1.3. TOPOGRAFIA ZONEI

Perimetrul de exploatare Iglicioara are numărul topo 5105-05, măsoară 22,4 ha şi a fost

instituit prin Licenţa de Concesiune pentru Exploatare nr.505/1999.

Zăcământul de porfire cuartifere este localizat în Dealul Iglicioara Mare. Cariera propriu-zisă

este deschisă în partea estică a dealului Iglicioara Mare (altitudinea maxima = 106,2 m) si se

situeaza în partea de sud a comunei Turcoaia, la circa 1 Km de aceasta, pe malul drept al Dunării.

Din punct de vedere geologic zăcământul se încadrează în partea vestică a masivului Nord

Dobrogean, iar din punct de vedere morfologic în zona Masivului Pricopanului.

Geomorfologic regiunea se caracterizează prin numeroase mameloane şi culmi dintre care se

pot menţiona : Dealul Victoria (344 m), Dealul Bujoarele (328 m), Dealul Piatra Roşie (202 m),

Culmea Pricopcea (403 m), Culmea Greci (467 m).

2.2. GEOLOGIA ŞI HIDROGEOLOGIA ZONEI

2.2.1.GEOLOGIA ZONEI

Din punct de vedere geologic perimetrul Iglicioara face parte din OOrrooggeennuull nnoorrdd –– ddoobbrrooggeeaann,

care se suprapune treimii nordice a Dobrogei. Spre sud este delimitat de falia Peceneaga – Camena,

iar spre nord limita este dată de falia Galaţi - Sfîntu Gheorghe, care urmăreşte aproximativ cursul

Dunării. Orogenul nord - dobrogean se continuă şi la vest şi nord - vest de Dunăre, însă este afundat

sub forma unui lanţ de munţi îngropaţi, constituind promontoriul nord - dobrogean.

După consolidarea Dobrogei Centrale, în urma ciclului Baikalian, între cele două domenii

consolidate (Platforma Moesică şi Platforma est europeană), în timpul Paleozoicului a evoluat o arie

labilă cu funcţia de geosinclinal intracratonic. Mişcările orogenice paleochimerice, care s-au încheiat

la sfârşitul Liasicului, au dus în final la ridicarea fostei zone marginale a ariei hercinice, ansamblul

devenind catenă intracratonică şi alcătuind Orogenul nord-dobrogean care apare în sistem cutat.

În cuprinsul Orogenului nord-dobrogean se remarcă două unităţi structurale majore şi anume:

Unitatea de Măcin şi Unitatea de Tulcea.



8/ 85

Unitatea de Măcin este poziţionată între falia Peceneaga - Camena şi falia Luncaviţa – Consul,

fiind alcătuită predominant din formaţiuni prechimerice.

Unitatea de Tulcea este poziţionată între falia Luncaviţa-Consul şi falia Sf. Gheorghe şi are în

componenţa ei depozite triasice şi jurasice şi subordonat formaţiuni hercinice. În cadrul ei apar atât

formaţiuni de bazin cât şi de platformă carbonatică.

Partea sud-estică a Dobrogei de Nord, constituie unitatea morfologică Podisul Babadag. Acesta

este separat de celelalte unitati morfologice print-o zona depresionara care constituie culoarul Traian-

Cerna –Babadag si prezinta altitudini modeste care scad de la NV spre SE, atingand 30 m in zona

litorala.

2.2.1.1.GEOLOGIA PERIMETRULUI

În cadrul masivului Nord Dobrogean sunt prezente formaţiuni cristalofiliene, depozite

paleozoice cutate, străbătute de masive erupţii vechi (silurian, devonian şi carbonifer), depozite

mezozoice triasice şi jurasice, precum şi depozite cuaternare de tip loessoid.

Perimetrul „Dealul Iglicioara” se caracterizeaza, din punct de vedere geologic, prin prezenta

unor formatiuni geologice prechimerice ce apartin Unitatii de Macin.

Formaţiunile cristalofiliene sunt reprezentate prin seria de Orliga (micaşisturi, cuarţite şi

amfibolite, de vârstă proterozoic superior), filite, cuarţite, roci tufogene şi metagraywacke, de vârstă

proterozoic superior-paleozoic inferior şi cuarţitele de Pricopcea (cuarţite şi filite sericitoase, de

vârstă paleozoic inferior).

Depozitele paleozoice sunt reprezentate în principal prin depozite siluriene (şisturi filitoase,

calcaroase şi cuarţite grafitoase), depozite devoniene (gresii, şisturi, calcare şi silicolite) şi depozite

carbonifer inferior (formaţiunea de Carapelit: şisturi, graywacke şi conglomerate).

Depozitele mezozoice au vârstă triasică (în intervalul triasic inferior – superior) fiind

reprezentate prin conglomerate, gresii cuarţitice, şisturi calcaroase cu amoniţi, gresii şi argile.

Rocile magmatice ocupă un areal întins, acestea fiind reprezentate prin magmatite paleozoice

în diferite varietăţi petrografice (granite, diorite, granite gnaisice şi porfire) şi magmatite mezozoice

(diabazele de Niculiţel).

Depozitele cuaternare au o caracteristică pregnant loessoidă şi repauzează peste formaţiunile

geologice enunţate anterior.

Depozitele cuaternare sunt rezultatul activităţii geologice desfăşurate în intervalul pleistocen

mediu-superior.

Din punct de vedere structural zona la care ne referim (zona Măcinului), este o zonă străns

cutată (cute orientate în general pe direcţia nord vest-sud est ) şi străbătută de intruziuni granitice.

Structura tectonică a regiunii este rezultatul orogenezei caledoniene sau începutul orogenezei

hercinice.

Mişcările de cutare hercinice sunt ulterioare depunerii formaţiunii de carpelit, în această

perioadă punându-se în loc granodioritele de Greci şi granitele alcaline.

Mişcările kimmerice au cutat zona triasică, definitivând în acest fel structurile paleozoice

existente şi raporturile acestora cu zona triasică.

Ulterior zona evoluează de la regimul de geosinclinal la regimul de platformă, astfel că

depozitele cretacice ale bazinului Babadag repausează cu o metadiscordanţă peste fundamentul

paleozoic şi mezozoicul inferior intens cutat.

Zăcământul de porfire Iglicioara este este constituit dintr-o intruziune de porfire cuarţifere

alcaline, pusă în loc în Carboniferul Superior.

Forma de zăcământ este de corp intruziv-dom. Zăcământul nu este afectat de falii, roca

prezentând exclusiv fisurări şi silicifieri datorate fenomenelor hidrotermale din timpul consolidării

magmei.La partea superioară porfirele suportă o copertă cu grosimea cuprinsă între 0,2 şi 0,5m,

punctiformă şi practic fără importanţă.



9/ 85

2.2.2 HIDROLOGIA ZONEI

Reţeaua hidrografică se caracterizează prin văi largi, colmatate care curg spre Dunare.

Prezenţa apei pe aceste cursuri se înregistrează sporadic sub formă de torente, după topirea

zăpezilor sau în perioadele cu precipitaţii abundente.

Din punct de vedere hidrogeologic, nu se poate vorbi de existenta unor rezerve de apa

subterana in zona de exploatare, porfirele cuartifere, fiind practic impermeabile nu cantoneaza

rezerve de apa .

Riscul poluării locale a acviferelor din zonă cu fluide combustibile scurse accidental de la

utilajele în funcţiune este foarte redus, deoarece vatra carierei şi staţia de concasare sunt amplasate la

o cotă cu cel puţin 5,0 m şi deasupra acestora.

Pentru a se evita acumularea apelor de şiroire, care pot apărea accidental, în perioadele cu

precipitaţii mai abundente, au fost realizate pante şi drenuri de scurgere naturală a apelor meteorice

de pe vatra carierei şi de pe platformele staţiei de concasare şi a hălzilor de steril şi sol vegetal.

2. 3. DATE CLIMATICE

Climatul zonei Iglicioara se caracterizează prin ierni aspre cu viscole puternice, veri călduroase

şi uneori secetoase, ca urmare a pătrunderii cu uşurinţă iarna şi vara a maselor de aer din sectorul

nordic, estic, nord-vestic şi nord-estic. Amplitudinea termică absolută are valori mari, cantitatea de

precipitaţii este mai redusă, fapt ce imprimă climatului un caracter continental de nuanţă excesivă.

Temperatura se caracterizează printr-un regim moderat al oscilaţiilor temperaturii aerului,

prin amplitudini termice anuale cuprinse între 10 ºC – 12 ºC. În ultimii ani s-au înregistrat

veri secetoase cu temperaturi până la 38ºC, pe când iernile în general sunt răcoroase, însă

cu dese inversiuni de temperatură. În mod obişnuit pe văi se localizează masa de aer rece

şi umed, în timp ce către culmi şi chiar pe culmi predomină timp senin cu soare şi

temperaturi mai ridicate.

Umiditatea aerului, se caracterizează prin existenţa unui maxim în perioada rece şi un minim în

perioada caldă.

Umezeala relativa a aerului prezintă şi variaţii, cu un maxim spre dimineaţă (orele 300

– 5 00

) şi

un minim în timpul zilei.

Umiditatea relativă medie anuală în zona este situata între 80 – 90%.

Precipitaţiile atmosferice, in medie nu depasesc 500 milimetri anual.

Nebulozitatea, în zona studiată este cuprinsă între 5 – 5,5 zecimi. In luna ianuarie nebulozitatea

este destul de ridicată (6 – 7 zecimi), iar în luna iunie – iulie destul de redusă (3 – 3,7 zecimi).

Numărul mediu anual al zilelor cu cer acoperit este mic (cca. 90 – 110 zile).

Vânturile predominante sunt cele de la N, N – V si S. Viteza medie este de cca. 2,8 – 3,6

m/s, cu intensităţi maxime ce pot depăşi 60 m/s în perioada de iarnă.

Ingheţul, este specific anotimpului de iarnă, atunci când temperatura coboară frecvent sub 0°C.

Toamna şi primăvara îngheţul se produce cu o frecvenţă mai redusă. Frecvenţa medie a zilelor cu

inghet cu T<0°C este de 118,9 zile/an. In zona studiată, adâncimea de îngheţ în raport cu suprafaţa

terenului natural este de cca. 100 cm.

3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARII VIITOARE

3.1. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI

Perimetrul de exploatare pentru zăcământul de porfir cuarţifer din Dealul Iglicioara - Turcoaia

a fost propus de către IJIL Tulcea în anul 1997 şi aprobat de către MMPG cu Avizul nr. 163 /

03.05.1997. În urma înaintării de către S.C. “AMIC“ SA Tulcea, în anul 1998, a " Documentaţiei



10/ 85

tehnice pentru reactualizarea perimetului de exploatare ", ANRM Bucureşti a aprobat perimetrul de

exploatare Iglicioara cu nr. topo 5105-05 .

Societatea Comercială “AMIC“- S.A. a obţinut pentru zăcământul de porfir cuarţifer din

perimetrul Dealul Iglicioara-Turcoaia Licenţa de concesiune pentru exploatare nr. 505/16.06.1999,

eliberată de Agenţia Naţionala pentru Resurse Minerale Bucureşti, aprobată prin Hotărârea

Guvernului României nr. 577 / 3 iulie 2000 publicată in MO nr. 317 / 7 iulie 2000.

În anul 2002, în urma reorganizării activităţii societăţilor comerciale româneşti producătoare de

agregate de carieră şi balastieră la care grupul german HEIDELBERG CEMENT deţine pachetele

majoritare de acţiuni, între care şi Societatea Comercială ”AMIC “-S.A.Tulcea, s-a finalizat, din

punct de vedere juridic, acţiunea de fuziune a respectivelor societăţi comerciale. În urma fuziunii a

rezultat S.C."CARPAT AGREGATE"S.A. Bucureşti.

La data intocmirii bilantului de mediu, nu exista indicii ale unei eventuale poluari anterioare.

Administrativ, S.C. CARPAT AGREGATE S.A. are organizata activitatea de protectie a

mediului si de supraveghere a impactului activitatilor proprii asupra acestuia.

In zona obiectivului studiat, nu exista, zone rezidentiale, vegetatie si fauna cu specii rare,

ocrotite sau pe cale de disparitie, care sa fie afectate de functionarea acestuia.

3.2 DEZVOLTÃRI VIITOARE

In cadrul perimetrului „Dealul Iglicioara” se doreste continuarea activitatii de extractie,

prelucrare si livrare a rocii utile, cel putin pana la terminarea licentei de exploatare, in scopul unei

valorificari superioare a rocii utile.

4. ACTIVITATI DESFÃŞURATE IN CADRUL OBIECTIVULUI

4.1.GENERALITÃTI

4.1.1 PREZENTAREA GENERALÃ A PROFILULUI DE ACTIVITATE

Activitatea principalã desfãşuratã de SC CARPAT AGREGATE S.A., conform Certificatului

de inregistrare (anexã) este :

Cod CAEN 0811 - Extractia pietrei ornamentale si a pietrei pentru constructii, extractia

pietrei calcaroase, ghipsului, cretei si a ardezie .

4.1.2. REGIMUL DE LUCRU

Regimul de lucru este 8 ore/zi, 5 zile/ săptămînă, cu liber sambata, duminicã si sãrbãtorile legale.

4.1.3. PERSONALUL DE EXPLOATARE

La desfăşurarea activităţii participă 20 de angajati angajati .

4.1.4 BILANŢUL DE MATERIALE

4.1.4.1. Prezentarea materiilor prime, materialelor si produselor obtinute

In cadrul carierei se exploatează porfirul cuartifer.

4.1.4.2. Bilantul de materiale

Materii prime

Consumurile de materii prime si materiale in activitatile desfasurate de catre S. C. CARPAT

AGREGATE S.A. in cadrul carierei de porfire cuartifere din dealul Iglicioara sunt urmatoarele:

- carburanti (motorina) = 35,0 t/luna x 10 luni = 70,0 t/luna

- motorina utilizata la un ciclu de impuscare (1000 kg echiv. TNT) = 60 litri x 60 cicluri

impuscare pe an= 3.600 l;



11/ 85

- ulei mineral = 0,5 t/luna = 5,0 t/an;

- extras geologic (porfir cuartifer) =120.000 tone/an.

Caracteristicile substantei minerale utile

Caracteristici mineralogo-petrografice

Roca utilă din zăcământul Iglicioara este un porfir cuarţifer (metariolit) de culoare cenuşie cu

structură porfirică şi textura masiv-compactă.

Mineralogic roca este constituită din :

-feldspaţi 25-55%

-cuarţ 30-55%

-biotit, clorit, sericit 5-10%

-minerale opace 5-10%

-epidot, zircon, staurolit 1%

Roca prezintă o pastă microgranulară constituită din cristale de cuarţ, feldspaţi alcalini clorit

acicular. Ortoza apare ca fenocristale , sunt evidente concreşteri între cuarţ şi feldspaţi şi silicifieri pe

microfisuri. Biotitul apare sub forma unor lame bine desvoltate, intens cloritizate şi uneori

transformate în limonit. Mineralele accesorii sunt reprezentate prin mici cristale de magnetit, ilmenit,

sulfuri de fier şi apatit. Pe fisuri se observă depuneri de clorit sau calcit. Sistuozitatea rocii este

sugerată atât de prezenţa biotitului lamelar şi cloritizat, cât şi de orientarea alungită a componentelor

mezostazei.

Compoziţia chimică

Compoziţia chimică medie determinată pe un număr de 11 probe prelevate din foraje este

următoarea:P.C.=2,59%; SiO2=71,38%; Al2O3=12,7%; Fe2O3=2,48%; TiO2=0,29%; CaO=1,76%;

MgO=0,86%; SO3=0,09%; Sulfuri =0,025%; Na2O=2,54%; K2O=5,05%

Caracteristici fizico-mecanice

Determinările pe epruvete din blocuri monolit, prelevate din fronturile carierei, evidenţiază

paliere de valori ale caracteristicilor fizico-mecanice ce permit caracterizarea rocii,

conform STAS nr. 5090/1989, după cum urmează:

- rocă grea cu densitatea aparentă (valoarea medie) 2,67 g/cm3 ;

- rocă foarte puţin poroasă 0.96 %;

- rocă foarte puţin absorbantă(valoarea medie ) 1,43 %;

-rocă cu rezistenţă mijlocie la compresiune în stare uscată

valoarea medie fiind de 1,172 da N/cm2;

-rocă rezistentă la îngheţ-dezgheţ, coeficientul de gelivitate fiind mic

şi coeficientul de înmuiere după îngheţ-dezgheţ fiind de 0,94%;

Roca se încadrează în prevederile SR 667/2001 şi poate fi utilizată în construcţia de drumuri şi

căi ferate.

Rezultatele analizelor conform Raportului de încercare nr.5142-08/20,01.2006 emisă de

Laboratoarul AFER Bucureşti, care a efectuat determinari pe piatră spartă recoltată din Cariera

Iglicioara sunt redate în tabelele de mai jos :

-Natura rocii: porfir cuarţifer



12/ 85

Caracteristici fizico-mecanice determinate pe piatra sparta:

Nr.crt. CARACTERISTICA Valori

obţinute

Valori impuse

Categ. A Categ. B

1 Masa volumică reală, min. Kg/m3 2627 2400 2400

2 Densitatea în grămadă în stare de

umiditate naturală

Kg/dm3

1,45 - -

3 Absorbţia de apă la presiune şi

temperaturi normale, max.

% 0,3 1,5 2,5

4 Coeficientul micro-Deval, max. % 7,7 11 15

5 Valoarea rezistenţei la impact, max. %

12,8 14 22

6

Sensibilitatea la îngheţ-

dezgheţ.(după 20 de cicluri), max.

*)

N/mm2

- 25 25

7 Coeficientul Los Angeles, max. % 14 14 20

8 Pierderea de masă, max. *)

% - 1,5 2,5

*)

Se determină în cazul în care absorbţia de apă este >0,5%

Produse finite

Nr.

crt. Specificaţie UM

Total trim.I

2012

Total trim.II

2012

Total trim.III

2012

Prelim trim.IV

2012

Prelim

anul 2012

1 Consum resurse / rezerve t 11209 49275 46258 33329 140071

2 Pierderi de exploatare t 673 2957 2775 2000 8404

3

Extras industrial, din care: t 10536 46319 43482 31329 131667

a) Produs minier brut valorificat t 0 0 26113 23673 49786

b) Produs minier supus prelucrării t 10536 46319 17369 7656 81881

4 Pierderi la prelucrare t 2107 9264 3474 1531 16376

5

Produs minier prelucrat, din care: t 8429 37055 13896 6125 65505

a) clasa 0 – 25 mm t - - - - -

b) clasa 25 – 63 mm t - - - - -

c) clasa 0/63 mm t - - - - -

d) deseu cariera t - - - - -

e) split t - - - - -

f) savura 0-25mm t - - - - -

6 Grad de recuperare la exploatare % - 94 94 94 94

7 Randament instal. de prelucrare % - 80.00 80.00 80.00 80.00

8 Grad de valorificare % - 75.20 75.20 75.20 75.20



13/ 85

Situaţia rezervelor omologate şi aflate în evidenţă este prezentată în tabelul următor:

Specificaţie Categorie UM Cantitate

Încheierea 88 / 1999 / 01.01.1999

B-bilanţ mii tone 20.915

Rezerve dovedite (111) mii tone 3917

Resurse măsurate (331) mii tone 16747

Situaţia la data de 01.01.2010

B-bilanţ mii tone 17749



Realizat în anul 2010 B-bilanţ mii tone 186


Situaţia la data 01.01.2011




Realizat în anul 2011 B-bilanţ mii tone 199


Situaţia la data 01.01.2012




Preliminat în anul 2012 B-bilanţ mii tone 140


Situaţia preliminata la data

01.01.2013




Suprafaţa pe care se extinde conturul rezervelor geologice este de cca 18,8 ha.

Toate utilităţile miniere şi administrative ale carierei sunt amplasate în partea sudică şi sud-

vestică a acesteia, înafara conturului cu rezerve.

4.1.5 DOTÃRI

Utilaje

Cariera are în dotare utilaje şi echipamente pe tipurile de lucrări şi activităţi, grupate asfel:

Lucrări de extracţie, descopertare şi încărcare

-Perforator pneumatic Atlas Copco

-Excavator electric UNEX E303 Notă: Lucrările de forare–împuşcare şi de încărcare a pietrei

brute din fronturile de extracţie se execută cu foreze de înaltă productivitate tip Atlas Copco

sau Pantera şi excavatoare cu acţionare termică tip Liebhher cu cupa de 1,8m3, de firme terţe

specializate pe bază de contract de prestări servicii.

Transportul tehnologic

Transportul pietrei brute din fronturile de lucru la buncărul staţiei de prelucrare–

sortare,precum şii a sterilului la haldă se execută cu autobasculante de 16-25 tone, de firme

terţe specializate pe bază de contract de prestări servicii.

Încărcare produse finite şi deşeuri de piatră rezultate de la prelucrare

-Încărcător frontal STALOWA WOLLA (L 34):

Activitatea de prelucrare

-concasoare cu fălci C12090(2buc)

-concasor cu impact HP 300


-concasor cu impact MIS 5P



14/ 85

-Ciururi vibratoare de 12 m2

-Alimentator cu plăci vibrante

-Benzi transportoare

-Buncăre de alimentare

Echipamente

Alimentarea cu apă pentru umectare şi nevoi igienico-sanitare

-puţ forat

-electropompe

-intalaţie hidrofor

-rezervor metalic de 10000 litrii, pentru stocare apă

Alimentarea cu energie termică

-posturi trafo20/0,4kV(60KVA, 100KVA , 300KVA şi de 630KVA);

-post trafo20/6kV-250KVA

Alimentarea cu energie termică

-centrală termică tip cazanEN100, cu funcţionare pe motorină

Alimentarea cu carburanţi a utilajelor şi a mijloacelor auto

-rezervor metalic cilindric orizontal de 20000 litri, montat suprateran în cuvă;

-pompă motorină tip ADAST

Anexe

Sediu social (birouri + grup social + magazie + laborator analize primare)

Aceste mijloace permit societatii să-şi susţină tehnic activitatea de exploatare a gresiei şi să

asigure infrastructura necesară pentru dezvoltarea pe durata licentei.

4.1.6 DESCRIEREA ACTIVITÃŢII DESFÃŞURATE

4.1.6.1. Lucrari miniere de deschidere

Activitatea de exploatare a rocii utile din perimetrul Iglicioara se desfasoara de mai bine de

30 de ani; Ca atare zacamantul a fost deschis aproape integral, iar lucrarile de descoperta sunt

executate in proportie de peste 80%.

In prezent zacamantul din cariera Iglicioara este deschis cu patru trepte de exploatare, având

următoarele cote de bază:

-Treapta I cota +75m h max =30 m

-Treapta II cota +62m h med =14 m

-Treapta III cota +45m h med =17 m

-Treapta IV cota +35m h med =10 m

Avand în vedere configuraţia reliefului, actuala treapta I cu cota de baza la +75 m are înalţime

variabilă de la 0 la 35 m, situaţie în care pentru exploatarea integrală a rezervei din această treaptă în

condiţii de siguranţă cu utilajele existente în dotare, se impune secţionarea acesteia la cota + 90 m şi

extragerea în două subtrepte. Astfel subtreapta I cu cota de bază la + 90 m va avea inălţime variabilă

de la 0 la 20 m, iar subtreapta II cu cota de baza la +75 m, va avea o înăltime aproximativ constantă

de cca.15 m. Pentru atacarea lucrărilor de exploatare aa subtreptei I, se va executa şi amenaja o cale

de acces, ce se va racorda la drumul auto existent ce asigură accesul mijloacelor de transport şi al

utilajelor de carieră pe berma de lucru al treptei I de la cota +75 m. Calea de acces ce va avea o

lungime de cca. 150 m între cota +75 m şi +90 m ; se va executa prin săparea si împingerea

materialului dislocat cu un buldozer pe şenile.



15/ 85

Drumul de acces la exploatare - intrarea in cariera

Prin contractul de inchiriere a suprafetei carierei s-a acordat si dreptul de a utiliza acest drum ,

cu conditia de a-l intretine permanent .

4.1.6.2. Lucrari miniere de pregatire

Scopul săpării lucrărilor de pregătire este crearea platformelor de lucru pentru instalaţiile de

foraj, fără a fi nevoie de măsuri speciale de ancorare a acestora, respectiv crearea unor spaţii de lucru,

de manevră şi de circulaţie pentru utilajele de încărcat şi mijloacele de transport, asigurând în acelaşi

timp stabilitatea taluzurilor de lucru la şocurile mecanice produse de aceste utilaje

Lucrările de pregătire a rezervelor ce se vor exploata în cursul anului 2013 din treapta I, vor

consta din lucrări de descopertare a zăcământului prin îndepărtarea stratului de sol vegetal, argile

nisipoase prăfoase şi de roci alterate care acopera roca utilă pe o grosime medie de cca 1,5 m.

Pentru anul 2013 se programează continuarea lucrărilor de descopertare a zăcământului pe o

suprafaţă de cca 4600 m2 reprezentând un volum de excavaţii de cca 6900 m

3.

Menţionăm faptul că rezervele din treptele inferioare se vor pregăti şi pe măsura exploatării

rezervelor din treptele superioare, astfel că, prin lucrările de exploatare programate în anul 2013, se

va realiza pregătirea unei rezerve de cca. 107 mii tone la nivelul subtreptei II al treptei I, cota +75 m

şi de cca. 76 mii tone la nivelul treptei III, cota +45 m.

4.1.6.3. Lucrari minere de exploatare Lucrările de exploatare se execută pe baza Studiului de fezabilitate, a programelor anuale de

exploatare avizate de C.I.T.R.M. Constanţa şi a Planului de Dezvoltare a exploatării aprobat cu

ocazia licenţierii, utilizându-se metodele cadru avizate.

Metoda de exploatare folosită pentru tot zăcămîntul este: “METODA DE EXPLOATARE CU

TREPTE DREPTE EXTRASE ÎN ORDINE DESCENDENTĂ, DEROCARE CU EXPLOZIVI AMPLASAŢI

ÎN GĂURI DE FOREZĂ, CU TRANSPORTUL STERILULUI LA HALDE EXTERIOARE.”

În programul pe anul 2013, extracţia cantităţii de 113.032 tone rezervă geologică, este

prevăzută a se realiza prin lucrările de exploatare din subtreapta I al treptei I(cota +95m) si din

treapta II (cota +63m).

Cantităţile de rocă utilă ce se extrag de pe fiecare treaptă vor fi:

-subtreapta I/tr. I 62370 tone



16/ 85

-treapta II 50662 tone

Elementele geometrice ale treptelor vor fi :

Subtreapta I/tr.I, cota de bază + 95 m

lungimea medie a frontului de lucru: 110 m;

lăţimea medie a frontului: 20 m;

unghiul de taluz: 750;

înălţimea medie a treptei: 8 m.

subtreapta II, cota de bază + 62 m

lungimea medie a frontului de lucru: 140 m;

lăţimea medie a frontului: 12 m;

unghiul de taluz: 750;

înălţimea medie a treptei: 14 m.

Extracţia substanţei minerale utile din zăcământ:

Dislocarea rocii din masiv se face prin procedeul de perforare-împuşcare şi cuprinde

următoarele etape:

-forarea găurilor de sondă sau de mină;

-încărcarea găurilor forate şi împuşcarea;

-controlul frontului de lucru şi rănguirea;

-împuşcarea supragabariţilor;

-încărcarea materialului derocat şi transportul la staţia de prelucrare.

Lucrările de forare-împuşcare se vor executa de firme terţe specializate pe bază de Contract de

prestări servicii încheiat între titular şi prestatator.

În această situaţie, ca anexă obligatorie la Contract se va încheia o Convenţie de protecţia

muncii şi PSI, conform cu Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii

în muncă nr 319/2006, (Cap. VII. Cu privire la comunicarea şi cercetarea evenimentelor, înregistrarea

şi evidenţa accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase...), prin care se vor stabili sarcinile şi

responsabilităţile concrete pe linie SSM pentru părţile semnatare.

Forarea găurilor de sondă

Pentru executarea găurilor de sondă se utilizează foreze de mare productivitate tip Tamrock

Pantera, Atlas Copco etc., ca utilaje de bază, iar pentru lucrările de perforare la supragabariţi,

perforatoare pneumatice.

Întrucât producţia programată în anul 2013 de 113.032 tone extras geologic se va obţine din

două fronturi diferite şi metoda de forare va fi cea adecvată condiţiilor respective.

De la nivelul bermei superioare al treptelor, pentru dislocarea rocilor din masiv se vor fora

găuri înclinate, paralele cu taluzul, pe toată lăţimea treptelor, dispuse pe mai multe rânduri.

Pentru corectarea vetrei carierei şi a unghiului de taluz al treptelor, se vor putea executa şi găuri

orizontale, de lungimi diferite, care vor fi împuşcate independent, sau combinat cu găurile înclinate.

Principalii parametrii ai găurilor înclinate de foreză sunt:

-coeficientul de tărie a rocii: f = 11;

- diametrul găurilor de sondă D = 89 mm, respectiv 102 mm

- înălţimea treptei Hmed =18m;

- înclinarea găurilor de foreză = 750;

- anticipanta W = (25 -:-30) X D

-coeficientul de proporţionalitate dintre linia de rezistenţă şi diametrul găurilor de sondă:

K1 = Wt/ D , care variază în funcţie de coeficientul de tărie al rocii

Se adoptă K1 = 24



17/ 85

-coeficientul de proporţionalitate între subadâncire şi linia de cea mai mare rezistenţă

la vatră:

Ls

K2 = ----- K2 variază în funcţie de unghiul de înclinare al găurilor

Wt

Se adoptă: K2 = 0,08

-coeficientul de proporţionalitate dintre lungimea intervalului de aer şi lungimea

încărcăturii de exploziv.

L i aer

K3 = ------------ K3 depinde de coeficientul de tărie al rocilor

L i exp

Se adoptă: K3 = 0,30

Stabilirea parametrilor în cazul exploatării în ambele trepte.

Anticipanta (Wt)

Wt = K1 x D [m]

Wt = 24 x 0,102 m = 2,45m

Se adoptă: Wt = 3 m.

Lungimea subadâncirii găurii (Ls)

Ls = K2 x Wt [m]

Ls = 0,08 x 3 m = 0,24 m

Se adoptă: Ls = 0,4m.

Lungimea găurii de sondă

Se adoptă: Lg = 19 m

Lungimea burajului Lb

Lb = Wt [m]

Se adoptă: Lb = 4 m.

Lungimea încărcăturii de exploziv:

Le = Lg – Lb [m]

Le = 19 m – 4 m = 15 m

Consumul specific de exploziv:

q = (0,182 + 0,0235 x f) x 1/eTNT

Distanţa dintre găurile aceluiaşi rând

a = Wt = b

Se adoptă, a = 2 m

Distanţa dintre rândurile de găuri

b = 2 m

Volumul de rocă detaşată prin împuşcarea unei găuri :

V1 = W . a . H . γ (to/gaură) – pentru primul rând de găuri

V2 = a . b . H . γ (to/gaură pentru al doilea rând de găuri)

în care: γ = 2,67 to/m3 – greutatea specifică a rocii

mLH

L sg 075sin

mLg 04,194.0966.0

19



18/ 85

V1 = 2 x 2 x 19 x 2,67 = 203 tone/gaură

V2 = 2 x 2 x 19 x 2,67 = 203 tone/gaură

Pentru condiţii diferite apărute, faţă de parametrii de împuşcare calculaţi mai sus, responsabilul

cu lucrările de împuşcare, va face modificările necesare prin monografia de lucru întocmită conform

Normelor specifice de protecţie a muncii pentru exploatarea substanţelor minerale în cariere prin

derocare cu explozivi ed. 1999.

Încărcarea găurilor forate şi împuşcarea

Înainte de încărcarea găurilor cu exploziv se trece la curăţirea lor de apă sau de materialul

mărunt, rămas în gaură în urma operaţiei de forare. Acest lucru se face prin suflarea găurilor de sondă

cu aer comprimat.

Lucrările de împuşcare se execută în baza Dispoziţiei de împuşcare întocmită în conformitate

cu Norme specifice de protecţie a muncii pentru exploatarea substanţelor minerale în cariere prin

derocare cu explozivi ed. 1999; de către responsabilul desemnat de către coducerea firmei

prestatoare, cu respectarea prevederilor Legii nr. 126/1995.

Operaţia de împuşcare se va executa de către personal autorizat în conformitate cu prevederile

din Legea nr. 126/1995.

Explozivii utilizaţi sunt cei folosiţi curent în lucrările de exploatare în cariere, plasaţi în găuri

de foreză.

Iniţierea încărcăturilor explozive se face cu sisteme de iniţiere de tip Nonel.

Explozivii preconizaţi a se folosi sunt emulsiile explozive încartuşate de tip Austrogel,

Lambrex, dinamita Goma II Eco, geluri explozive de tip Riogel Troner, amestecuri explozive de tip

AM-1, Blendex , etc.

Luând în considerare consumurile specifice de exploziv realizate la cariera Iglicioara şi

cantitatea de rocă programată a se extrage în anul 2013 se poate estima cantitatea totală de exploziv

ce va fi utilizat :

QT = V . q [kg]

QT =106250 t x 0,2 kg/t = 21250 kg eTNT

Pentru iniţierea încărcăturilor explozive plasate în găuri de foreză se folosesc sisteme de

iniţiere nonelectrice de tip Nonel, Primadet sau Indetshock care prezintă următoarele avantaje:

-siguranţă mare în exploatare;

-mărunţire foarte bună a rocii împuşcate;

-permit realizarea schemelor optime de împuşcare prin posibilitatea iniţierii pe diferite trepte de

întârziere;

-limitarea cantităţii de exploziv pe treapta de întârziere;

-conturare foarte bună a zonei abatate.

Necesarul de exploziv şi sisteme de iniţiere se va stabili pentru fiecare puşcare în dispoziţia de

împuşcare întocmită conform normelor în vigoare.

Burarea găurilor se va face cu materiale necombustibile (argilă, nisip). Lungimea coloanei de

buraj se va stabili prin Dispoziţia de împuşcare.

Controlul frontului de lucru şi rănguirea

Această lucrare se execută după fiecare operaţie de împuşcare, sau ori de câte ori este necesar,

de către personal calificat, dotat corespunzător, cu respectarea prevederilor Normelor în vigoare.

Operaţia se execută de minieri care execută şi restul lucrărilor miniere în carieră. La fronturile

de lucru au înălţimi mai mari de 20 m, echipa de rănguitori va fi formată din două persoane.

Cariera va ţine la zi Registrul de control al taluzelor, conform N.D.P.M.-E.M. la zi, ed. 1999.

În cazul în care copturile vor trebui lichidate prin împuşcare, se va întocmi Dispoziţie de

împuşcare.



19/ 85

Mărunţirea secundară

În condiţiile de zăcământ ale carierei şi în cazul respectării tehnologiei de împuşcare cu găuri

de sondă teoretic nu ar trebui să apară supragabariţi. Practic se poate aprecia că volumul

supragabariţilor este de max. 10% din volumul masei miniere dislocate.

La un procent mare de supragabariţi rezultaţi, se va alege metoda de mărunţire cu explozivi

plasaţi în găuri de mină perforate în masa supragabariţului.

La un procent mic de supragabariţi rezultaţi (ori la supragabariţi izolaţi) se va alege metoda

încărcăturilor deschise (aplicate).

Deasemenea, corectarea vetrei carierei şi lichidarea pragurilor se va face cu ajutorul găurilor de

perforator şi exploziv.

Modul de lucru se va stabili prin Monografia de lucru şi Dispoziţia de împuşcare.

Încărcarea materialului derocat

Activitatea de încărcare a pietrei brute din fronturile de lucru, precum şi transportul acesteia la

buncărulul de alimentare al staţiei de prelucrare se va realiza de către firme terţe specializate pe bază

de Contract de prestări servicii încheiat între titular şi prestatator.

Încărcarea materialului derocat din fronturile de lucru se face cu excavatoare hidraulice

acţionate cu motor termic (excavatoare tip LIEBHHER, cu capacitatea cupei de 1,8m3) în

autobasculante de 25-30 tone şi transportat la staţia de prelucrare sau la haldă.

Transportul in cariera

Transportul în carieră se realizează pe drumurile construite special în acest scop, pe măsură ce

se avansează cu exploatarea. Elementele geometrice caracteristice ale drumurilor de acces(lăţime

carosabil, pantă) asigură transportul auto în condiţii corespunzătoare. Pentru menţinerea

funcţionalităţii drumurilor, pe măsură ce devin necesare, se realizează lucrări de întreţinere, prin

umplerea gropilor cu deşeuri de piatră, nivelare şi compactare, curăţirea rigolelor pentru scurgerea

apelor pluviale.

În carieră, materialul derocat şi încărcat în autobasculante este transportat la trei destinaţii:

-solul vegetal în amestec cu pamânt şi rocă alterată măruntă rezultat din lucrările de

descopertare va fi transportat cu autobasculante de 16 tone şi depozitat pe halda pământ;

-sterilul rezultat din descopertă şi din procesul de exploatare şi prelucrare va fi transportat şi

depozitat pe haldă exterioară de steril ;

-utilul extras se încarcă şi se transportă la staţia de prelucrare, în care există toate amenajările

necesare pentru descărcare operativă.

Întreaga activitate de transport aferentă carierei este asigurată de către firme terţe specializate

pe bază de Contract de prestări servicii încheiat între titular şi prestatator.

Transportul se face cu autobasculante cu capacitatea de de 16-25 tone.

Viteza de circulaţie a autovehicolelor de transport în carieră se limitează la 5km/h.

Activitatea de încărcare a produselor finite din depozitele de sol, precum şi transportul acestora

în padocurile de la cele două puncte de încărcare în barje, de la dana, aflată la o distanţă de

cca.1,5 km de carieră, pe malul Dunării, se va realiza deasemenea de către firme terţe specializate pe

bază de Contract de prestări servicii încheiat între titular şi prestatator.

Protectia zacamantuluui

Activitatea de exploatare, prelucrare şi de valorificare a resursei de rocă utilă, din zăcământul

de porfir cuarţifer din perimetrul Dealul Iglicioara-Turcoaia, trebuie să se deruleze în deplină

concordanţă cu realizarea măsurilor de protecţie a zăcământului, ştiut fiind faptul că, de alegerea

raţională a parametrilor şi a tehnologiei de exploatare depinde eficienţa măsurilor de prevenire a



20/ 85

degradării resursei şi a rocilor din formaţiunile învecinate perimetrului de exploatare. De aceea, este

deosebit de importantă respectarea strictă a prevederilor din “Documentaţia tehnică pentru

fundamentarea metodei de exploatare cadru a porfirelor cuarţifere din cariera Dealul Iglicioara-

Turcoaia, judeţul Tulcea “, pe baza căruia se execută lucrările de exploatare.

În Documentaţia tehnică s-au dimensionat elementele geometrice ale treptelor carierei, pe bază

de calcul, utilizând principalele metode indicate de literatura de specialitate, în funcţie de

caracteristicile fizico-mecanice ale rocilor, de condiţiile geologice-miniere şi de utilajele alese.

Rezultatele acestor calcule, precum şi experienţa acumulată prin exploatarea zăcământului pînă

în prezent au confirmat că utilizarea unei înălţimi de treaptă de 15-20 m şi a unui unghi de taluz de

750 asigură stabilitatea treptelor pe toată durata exploatării lor, iar lăţimea bermelor de siguranţă şi de

lucru este în concordanţă cu prevederile din norme şi respectiv caracteristicile utilajelor din dotare.

Redăm mai jos valorile principalelor elemente geometrice ce se vor respecta pe toată durata

lucrărilor de exploatare:

-înălţimi de treaptă 15 - 20 m;

-unghiul de taluz 750;

-berma de lucru 44,5 m;

-berma de transport 11 m;

-berma de siguranţă 5 m;

-unghi final de taluz a carierei 59 0.

Toate lucrările miniere din carieră vor fi conduse strict după prevederile documentaţiei tehnice

pentru acordarea licentei de exploatare, avizată de organele în drept.

Derularea exploatării, mişcarea fronturilor de lucru, va fi urmărit printr-un serviciu topografic

autorizat, ce va ţine la zi toate hărţile topografice, precum şi întreaga documentaţie legată de

executarea lucrărilor prevăzute în documentaţie.

Experimentarea sau introducerea de metode noi de lucru neaplicate încă în carieră, precum şi

experimentarea instalaţiilor sau utilajelor neomologate, se va face numai pe bază de documentaţie

aprobată de organele în drept, solicitând după caz şi avizele din partea unor institute sau instituţii de

specialitate.

Metoda de exploatare cu trepte drepte, extrase în ordine descendentă prin varianta tehnologică

de derocare cu explozivi amplasaţi în găuri de foreză şi iniţiaţi în trepte de întârziere de ordinul

milisecundelor, asigură obţinerea unei granulometrii corespunzătoare a rocii afânate, concomitent cu

protejarea zăcământului de fisurarea excesivă a masivului adiacent, ce ar duce în caz contrar la

abandon de rezerve.

Tot în acelaşi grad de exigenţă se pune şi problema protejării masivului din zona adiacentă

perimetrului temporar de exploatare, pentru evitarea activării şi dezvoltării fisurilor naturale

existente, precum şi pentru eliminarea posibilităţii apariţiei unor noi fisuri.

Asemenea fenomene au loc în urma modificării stării de eforturi şi deformaţii în masiv, datorită

schimbării geometriei masivului stâncos prin acţiuni de erodare, de excavare şi de depozitare de

material pe versanţi. Aceste acţiuni pot conduce la situaţii critice, când nu se mai asigură echilibrul

interior dintre eforturi şi rezistenţa rocii, în care caz fisurarea se dezvoltă continuu, cuprinzând zone

tot mai întinse în masiv, ceea ce conduce în final la alunecarea unor mase de rocă.

Realizarea împuşcărilor, prin fracţionarea încărcăturilor din găurile de sondă în trepte de

microîntârziere, undele seismice responsabile de fisurarea masivului din zona adiacentă sectorului de

extracţie vor fi atenuate cu mult sub limita periculoasă de fisurare a rocii din subsol.

Alunecările de taluzuri fiind extrem de periculoase pentru activitatea carierei şi dăunătoare

pentru echilibrul ecologic al zonei, se impun o serie de măsuri pentru prevenirea şi combaterea

alunecărilor de teren, dintre care respectarea elementelor geometrice stabilite prin proiect, respectiv a

înălţimii de treaptă şi a unghiului de taluz, precum şi executarea drenurilor de ape pe halde şi sub

halde, sunt cele mai importante.



21/ 85

Urmărirea evoluţiei eventualelor alunecări se va face vizual, sau prin ridicări topografice.

Vizual, stabilitatea taluzurilor se va urmări atent şi permanent, cel puţin o dată pe săptămână,

dar în special după ploi abundente, în perioada dezgheţului şi iarna, în zilele însorite.

Pericolul surpării taluzului din treapta de exploatare a utilului va fi considerabil diminuat,

interzicând accesul utilajelor pe fâşia cuprinsă în prisma de alunecare, de minim 3 m.

O atenţie deosebită trebuie acordată stabilirii contururilor taluzurilor definitive ale carierei.

Pentru construirea profilului avantajos din punct de vedere economic ale marginii carierei,

trebuie să se ia în considerare proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor din masiv, dar şi duratele de

serviciu prognozate ale taluzurilor de la marginea exploatată a carierei.

Pentru protejarea masivului din zona adiacentă perimetrului de exploatare, se vor lua

următoarele măsuri de evitare a activării şi dezvoltării fisurilor naturale preexistente, precum şi

pentru eliminarea posibilităţii de apariţie de noi fisuri artificiale.

În acest sens:

-se va evita supraîncărcarea artificială a bermei superioare;

-se impune utilizarea unor cantităţi bine determinate de explozivi prin care să se asigure un

echilibru între cantitatea de energie eliberată şi cantitatea de rocă ce urmează a

fi dislocată, astfel încât lucrările de împuşcare să nu producă fisurarea rocii utile pe distanţe

mari sau în profunzime

- se vor elimina şocurile seismice produse de explozii, controlând derocările, prin adoptarea

împuşcărilor cu microîntârziere, iar în caz de nevoie şi prin ecranarea masivului adiacent cu un

mediu cu impedanţă acustică mai mică decât cea a mediului, în care se propagă undele seismice,

utilizând împuşcarea de prefisurare ,

-se vor limita vibraţiile produse de funcţionarea utilajelor în carieră la un nivel nepericulos

pentru stabilitatea taluzului;

-se va menţine panta taluzului în limita de siguranţă;

-se vor evita infiltraţiile de apă, bermele de lucru se vor executa cu uşoară pantă către taluz,

astfel ca apele pluviale să fie evacuate gravitaţional de pe treptele de extracţie.

Protecţia masivului neatacat de lucrările miniere de exploatare vizează în primul rând,

ansamblul de măsuri necesare de luat pentru prevenirea alunecării, atât a taluzului de lucru din

treapta în exploatare, cât şi a taluzurilor definitive, la marginea exploatată a carierei.

La taluzul treptei în mişcare (în exploatare) se vor lua următoarele măsuri principale:

-se vor respecta elementele geometrice ale treptei determinate prin proiect, şi anume: unghiul şi

înălţimea taluzului;

-se va verifica periodic, vizual şi prin măsurători topografice, stabilitatea taluzului.

La taluzurile definitive vor fi adoptate următoarele măsuri:

-se vor construi contururile taluzurilor definitive la marginea exploatată a carierei, în funcţie de

proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor din masiv şi de durata de serviciu prognozată a taluzurilor

respective;

-se va urmări periodic stabilitatea taluzurilor definitive, atât vizual, cât şi prin ridicări

topografice;

Alte măsuri de protecţie a zăcământului :

-marcarea în teren a limitelor perimetrului minier prin bornare;

-trasarea pe planurile topografice a conturului rezervelor omologate;

-menţinerea şi întreţinerea zonelor de protecţie şi siguranţă;

-depozitarea rocilor sterile rezultate din descopertă şi din pierderile de exploatare, precum şi a

deşeurilor de piatră în amestec cu pământ rezultate din procesul de prelucrare pe amplasmente situate

în exteriorul conturului cu rezerve omologate;

-asigurarea unui decalaj minim, de 10-12m între treapta de descopertă şi cea de exploatare, în

vederea evitării pe cât posibil de amestecare a sterilului cu roca utilă ;

-activităţile auxiliare să se realizeze în afara perimetrului cu rezerve omologate.



22/ 85

-intreţinerea lucrărilor de colectare, drenare şi evacuare a apelor de pe versanţi şi din carieră.

După depunerea de roci sterile, acestea vor fi nivelate şi suficient de bine compactate prin

treceri succesive cu buldozerul, panta taluzurlor formate urmând a respecta panta prevăzută în

proiectele tehnice.

Lucrările programate a se executa în cursul anului 2013 nu vor afecta în mod negativ

zăcământul.

4.1.6.4. Pierderile de exploatare şi diluţiile

Modul de prezentare a substanţei minerale utile în zăcământ, respectiv faptul că este sub

forma unui masiv fără intercalaţii sterile (in cadrul rezervelor dovedite), exclude diluarea

productiei şi /sau alterarea acesteia.

Pierderile de exploatare se produc datorită unor cauze obiective, legate de structura

zăcământului, caracteristicile substanţei minerale utile, metoda şi tehnica de exploatare,

calificarea personalului etc.

Structura pierderilor de exploatare şi de prelucrare s-a încadrat în procentele aprobate prin

documentaţiile elaborate pentru obţinerea Licenţei de Concesiune pentru exploatare:

-pierderi exploatare 6 %

-pierderi prelucrare 20 %

4.1.6.5. Variante tehnologice de prelucrare a producţiei miniere

Utilaje de prelucrare şi capacitatea lor

Cariera Dealul Iglicioara-Turcoaia are în dotare o staţie de prelucrare a pietrei amplasată

aproximativ la nivelul vetrei finale proiectate (cota + 5 m), în partea sudică-sud vestică a perimetrului

de exploatare. Staţia de prelucrare este formată din trei linii de concasare:

Linia 1: Preconcasare

-Silozuri de alimentare, 2 buc.

-Alimentatoare vibrante2 buc.


-Ciur 12 mp, CVB 1540-II-Nordberg

-Concasoare C 12090(100-150t/h), 2 buc

Capacitatea de prelucrare a liniei de preconcasare este dată de utilajul conducător al acesteia,

respectiv concasorul C 12090:

Qcp =125to/h x 2500 h/an = 312500 to/an

Linia 2 : Concasare secundara

-Silozuri de alimentare, 2 buc.

-Alimentatoare vibrante, 2 buc.

-Concasor HP 300 SX Nordberg


-Ciururi 12 mp, Svedala 2,5 PPP

-Silozuri intermediare, 2 buc.

-Depozite de sol produse finite

Linia 3 : Concasare tertiara

-Siloz de alimentare

-Alimentator vibrant Techon


-Concasor HP 200 Nordberg

-Ciururi 12 mp, Svedala, 2 buc.



23/ 85

-Depozite de sol produse finite

Fluxul tehnologic de prelucrare

Materialul brut adus din fronturile de extractie in zona de procesare este descărcat din

mijloacele de transport in silozul de alimentare al liniei 1 de concasare.

De aici, materialul brut este preluat de alimentatoarele vibrante si deversat in concasoarele

C12090. De aici este preluat de ciurul CVB Nordberg. Ciurul separă sterilul (0-25 sau 0-8) care se

haldează, de sortul >25(8) care se deverseaza în silozul intermediar, de unde se alimenteaza linia 2

de concasare, împreună cu refuzul >16 al liniei 2 de concasare. Cele două silozuri intermediare

alimentează concasorul conic HP 300 SX Nordberg.

Din concasor materialul prelucrat este deversat pe ciurul Svedala 2,5 PPP, de unde rezultă

sorturile: la alegere 0-4 sau 0-8; 8-25, 8-16 sau 16-25; şi >25. Din aceste sorturi, o parte se

depozitează pe depozite de sol de produse finite, o parte se recircuiteaza pe linia 2 de concasare iar o

parte sunt prelucrate pe linia 3 de concasare. Din cele două silozuri de alimentare a liniei 3 de

concasare, materialul este dirijat prin intermediul alimentatoarelor vibrante în concasorul conic HP

200 Nordberg. De aici materialul se deversează pe bateria de ciururi finale Svedala 3 PPP, de unde

rezultă sorturile: 0-4; 4-8; 8-16; 16-25 care se depozitează pe depozitele de sol de produse finite.

Livrarea

Produsele finite rezultate din procesul de prelucrare-sortare, fie se livrează direct din depozitele

de sol ale staţiei, prin încărcare cu autoîncărcatoare în mijloacele de transport auto ale beneficiarilor,

fie se transportă în depozitele la sol situate la cca 1,5 km de carieră, pe malul braţului Măcin al

Dunării. Din aceste depozite, sorturile se încarcă în buncărul de alimentare al instalaţiei de spălare,

iar după spălare, prin intermediul a două benzi transportoare sunt deversate direct în barje, care sunt

tractate la Brăila şi descărcate într-un depozit de sol, iar de aici, fie se încarcă direct în mijloacele de

transport auto al beneficiarilor, fie se încarcă în vagoane CFR transportându-se la beneficiari. Apa se

preia din braţul Măcin cu electropompe montate pe un ponton care după spălarea agregatelor este

colectată în două bazine decantoare, supraplinul din al doilea decantor se deversează în sursă.

Se are în vedere ca la încărcarea materialelor din depozit, cupa autoîncărcatorului să fie curată

pentru a nu impurifica sorturile .

Din fiecare lot şi tip de material se prelevă probe care sunt supuse încercărilor în laborator şi

apoi sunt emise buletine de determinări şi analize. Dacă materialele corespund cu prevederile

standardelor de produs, se poate face livrarea lor către beneficiar.

Ocazional, se vinde din carieră şi piatra brută, direct din frontul de lucru .



24/ 85

4.1.6.6. Haldarea

1. Haldarea sterilului rezultat din procesul de prelucrare

Haldarea se face pe halda de steril situată pe latura sud-estică a carierei, pe platforma realizată

la cota +25 m.

Terenul afectat acestei halde are o suprafaţă de cca 10.000 m2, asigurând o capacitate de

depozitare de cca. 120.000 m3.între cota maximă de + 25m şi cota minimă de + 6m.Volumul de

material depozitat actual este de cca. 32.000 m3. De menţionat că pe parcursul anului se valorifică

prin vânzare, cantităţi semnificative de material din această haldă, astfel creindu-se spaţii disponibile

de haldare în continuare. Halda va avea o singură treaptă, cu înălţimea medie de 14-15m, unghiul de

taluz natural al rocilor haldate este de 380.

Sterilul este transportat cu autobasculante pe platforma superioară a haldei (unde există spaţiu

suficient de manevră) şi este basculat în imediata apropiere a taluzului haldei, pe toata lungimea

buzei superioare, după care, cu buldozerul sau încărcătorul frontal se nivelează prin împingere pe

taluz.

Nu se admite apropierea autobasculantei la o distanţă mai mică de 3 m de muchia taluzului,

întrucât există pericolul alunecării buzei taluzului, încă netasat.

Depozitarea sterilului rezultat din prelucrarea a pietrei brute, precum şi a sterilului evacuat din

bazinele de decantare ale staţiei de spălare a agregatelor de la Dunăre, se face pe această haldă

amenajată în imediata vecinătate a carierei.

La realizarea hălzii se va respecta tehnologia de haldare prevăzută în documentaţia tehnică

privind: realizarea, exploatarea, supravegherea şi conservarea haldei.

Pentru prevenirea unor curgeri accidentale de material mărunt sau rostogolirea de bucăţi de

rocă sterilă înafara zonei de influienţă a haldei, la bază se va amenaja o protecţie din blocuri

supragabaritice.

2. Haldarea sterilului rezultat din procesul de exploatare.

Haldarea se face pe halda de steril situată pe latura estică a carierei, pe platforma realizată la

cota +45 m. Terenul afectat acestei halde are o suprafaţă de cca 12.000 mp, asigurând o capacitate de

depozitare de cca. 80.000 m3.între cota maximă de + 45m şi cota minimă de + 25m.Volumul de

material depozitat actual este de cca. 41.000 m3.

Sterilul rezultat din pierderile de exploatare şi cel rezultat din lucrările de descopertare, este

transportat cu autobasculante pe platforma superioară a haldei şi este basculat în imediata apropiere a

taluzului haldei, pe toata lungimea buzei superioare, după care, cu buldozerul sau încărcătorul frontal

se nivelează prin împingere pe taluz.

Nu se admite apropierea autobasculantei la o distanţă mai mică de 3 m de muchia taluzului,

întrucât există pericolul alunecării buzei taluzului, încă netasat. . Halda va avea o singură treaptă, cu

înălţimea medie de 14-15 m, unghiul de taluz natural al rocilor haldate este de 38o.

La realizarea hălzii se va respecta tehnologia de haldare prevăzută în documentaţia tehnică

privind: realizarea, exploatarea, supravegherea şi conservarea haldei.

Pentru prevenirea unor curgeri accidentale de material mărunt sau rostogolirea de bucăţi de

rocă sterilă înafara zonei de influienţă a haldei, la bază se va amenaja o protecţie din blocuri

supragabaritice.

3. Haldarea pământului rezultat din descopertă

Solului vegetal în amestec cu pamânt şi rocă alterată măruntă recuperată din coperta

zăcământului, prin decapare cu buldozerul, se transportă şi depozitează în halde separate pe trepte

mici amenajate în afara conturului final al carierei pe latura estică, în perimetrul concesionat,

poziţionate astfel încât distanţele de transport faţă de carieră să fie optime. De menţionat că, datorită

formei reliefului şi naturii terenului pe care se situează cariera, pe cea mai mare parte din suprafaţa

terenului aferent carierei, solul vegetal are grosimi cu mult sub 0,30 m, ceea ce nu pemite ca la



25/ 85

executarea mecanizată a lucrărilor de descopertare, acesta să poată fi recuperat integral separat, ci

numai în amestec cu pamânt şi rocă alterată măruntă.

Depozitele de pământ se vor conserva pe toată durata de exploatare a zăcământului. Operaţiile

de conservare constau într-o serie de amenajări, cum ar fi: compactarea şi nivelarea materialului

depus, urmată imediat de crearea pantelor de scurgere şi drenuri.

4.1.7. SURSE DE ASIGURARE CU UTILITĂŢI

Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie elecrica se face de la retea de distributi ENEL Dobrogea prin

intermediul unui post-trafo construit in vecinatatea limitei estice a perimetrului de exploatare.

Racordarea utilajelor şi instalaţiilor semistaţionare sau mobile din carieră se face prin cabluri

prevăzute cu condunctori pentru realizarea protecţiei prin legare la pamânt. La traversarea căilor de

transport, cablurile flexibile se îngroapă şi se protejază în ţeavă metalică. Se va avea în vedere şi

solicitarea la întinderea maximă admisă, aşa încât aceasta să nu fie depăşită.

La fiecare staţie de distribuţie a energiei electrice există afişate: schema electrică monofilară şi

instrucţiuni de lucru pentru stingerea incendiilor şi de prim ajutor în caz de electrocutare.

Echipamentele electrice sunt plasate în construcţii închise, legate la pământ şi cu dispozitive de

protecţie.

Alimentarea cu apa potabila

Cariera de porfire cuartifere din dealul Iglicioara, judetul Tulcea nu este dotata cu retea de

alimentare cu apa potabila.

Pentru personalul din exploatare, necesarul de apă potabilă este asigurat prin apă minerală

îmbuteliată.

Alimentarea cu apa in scop igienic-sanitar se realizeaza dintr-un put forat in incinta organizarii

de santier, prin intermediul unui rezervor metalic destinat stocarii apei, cu capacitatea de 10,0 m3,

montat pe container termoizolat.

Necesarul de apa pentru uz igienico–sanitar, pentru cele 20 persoane angajate pentru

desfasurarea activitatii (consum specific de 15 l/om.zi - 250 zile/an functionare), este de 75 m3/an.

Alimentarea cu apa industriala

Alimentarea cu apa industriala a danei de incarcare pentru spalarea agregatelor de cariera se

realizeaza direct din Dunare cu ajutorul unor pompe.

Apa este folosita in scopuri tehnologice, pentru spalarea sorturilor, in cantitati mici, intrucat

dupa ce trece print-un decantor in care se depune levigabilul, se recircula.

Alimentarea cu energie termica

Se face de la o centarla termica tip cazan EN100, cu functionare pe motorina.

Alimentarea cu carburanti

Se face de la un rezervor metallic cilindric, orizontal, de 20.000 litri, montat pe support

metallic, pe o platform betonata prevazuta cu cuva de retentive.

4.2. MATERIALE DE CONSTRUCTIE

Constructiile existente in incinta perimetrului minier deservesc activitatea desfasurata in cadrul

carierei (birouri, magazine, laboraor) si au un caracter provizoriu, urmand sa fie dezafectate dupa

incetarea activitatii. Nu este prevazuta realizarea altor constructii in perimetru si nu este prezent

azbestul ca material de constructie.



26/ 85

4.3. STOCAREA MATERIALELOR

Materiile prime din care se realizează explozivii nu se stochează în carieră, aceştia sunt aduşi

de la depozitul de exploziv, în ziua când se execută puşcări şi numai cantitatea necesară pentru o

puşcare.

Pentru restul de materii prime, aprovizionările se fac în ritmul consumului, pe baza unor fişe de

consum.

Agregatele de cariera (sorturile) sunt depozitate în perimetrul carierei, în aer liber, in locuri

stabilite.

Sterilul rezultat de la exploatarea si prelucrarea rocii utile se depoziteaza pe platformele

destinate haldarii acestuia. .

Solul vegetal decopertat va fi conservat pe toata durata functionarii exploatarii fiind depozitat

in halde mici amplasate in afara conturului estic al perimetrului.

4.4 . EMISII ÎN ATMOSFERÃ

4.4.1. SURSE DE EMISII

Surse şi poluanţi pentru aer :

Atmosfera este vectorul cu cea mai largă cuprindere, prin care substanţele poluante, produse de

sursele naturale şi/sau antropice, sunt răspândite în mediu, afectându-i comportamentele biotice si

abiotice.

Activităţile generatoare de noxe, ce afectează factorul de mediu aer, pot fi grupate în trei

categorii:

-activităţi generatoare de pulberi în suspensie, asociate procesului tehnologic;

-arderea combustibililor lichizi;

-exploziile produse pentru extracţia rocilor;

Categoriile de agenţii poluanţi emişi sunt următoarele:

-pulberi sedimentabile;

-gaze toxice rezultate din arderea combustibililor fosili;

-gaze toxice rezultate la detonarea materialelor explozive;

a.Pulberile sedimentabile în suspensie rezultă din operaţiunile de: forare a găurilor de sondă şi

respectiv de perforare a găurilor de mină, dislocare a rocilor din masiv cu explozivi, încărcare de

piatră brută din frontul de lucru, transportul şi descărcarea în buncărele de alimentare, mărunţirea

prin concasare a pietrei brute şi sortarea agregatelor în staţia de prelucrare.

Rocile în care se efectuează perforarea şi forarea găurilor, sunt porfirele cuarţifere, cu un

conţinut în SiO2 liber de 70-72%. Conform prevederilor STAS12574/87, concentraţia maximă

admisă de pulberi în suspensie nu trebuie să depăşească nivelul de 0,5 mg/m3.

Emisia de praf rezultată în timpul funcţionării perforatoarelor manuale, a instalaţiei de forare a găurilor

de sondă este o emisie continuă de noxă, pentru care se utilizează un model matematic adecvat de evaluare

cantitativă. Deasemenea, emisia de noxă este de la nivelul solului şi este punctuală.

Influenţa pulberilor în suspensie rezultate din procesul tehnologic se limitează la incinta carierei,

incintă unde se face şi sedimentarea, lângă şi în apropierea utilajului prelucrător.

În anumite zile ale anului, în perioadele secetoase, pot apărea conditii favorabile dispersiei

eoliene a prafului şi înafara conturului carierei de la operaţiunile de extracţie, încărcare, transport şi

prelucrare.

Personalul muncitor din cadrul carierei, va fi protejat conform normelor de protectie a muncii

referitoare la acest tip de activitate, prin obligatia utilizarii echipamentelor de protectie.

Datorită existenţei unei bune circulatii a aerului in zona obiectivului se poate aprecia ca se va

produce o dispersie accentuata şi destul de rapidă a poluanţilor în aer, ţinind cont că valorile noxelor

admise în atmosferă se înscriu în limitele admisibile.



27/ 85

Eventualele efecte produse asupra aerului vor fi limitate la incinta obiectivului.Nu vor interveni

modificări semnificative în calitatea aerului, mai ales în afara incintei.

În exploatările miniere de suprafaţă se produce afectarea calităţii aerului cu particule solide,

fără componenţi chimici dăunători, care nu poate fi în totalitate evitată datorită însuşi procesului de

exploatare, prelucrare şi transport.

b.Gazele toxice emanate în atmosferă, datorită funcţionării motoarelor cu ardere internă ale

utilajelor, a mijloacelor de transport şi maşinilor miniere din carieră.

Funcţionarea în regim staţionar şi cel mobil a principalelor utilaje miniere şi maşini

consumatoare de combustibil lichid (motorină), se concentrează pe un perimetru, având suprafaţa de

224 000 m2.

Principalele produse de ardere ale motoarelor Diesel sunt: bioxidul de sulf (SO2), bioxidul de

carbon (CO2), monoxidul de carbon (CO) şi oxizii de azot (exprimaţi în echivalent NO2). Datorită existenţei unei bune circulaţii a maselor de aer în zona obiectivului şi dotării utilajelor

conform cu prevederile cărţilor tehnice ale acestora, se poate aprecia că se produce o dispersie accentuată şi

rapidă a poluanţilor atmosferici, astfel că valorile noxelor emise în atmosferă estimate se înscriu în limitele

admise prevăzute de STAS-urile aflate în vigoare.

c. Gazele toxice rezultate în urma detonării încărcăturilor explozive în carieră.

În privinţa gazelor rezultate în urma exploziilor pentru derocare, concentraţia lor este maximă

în primele secunde de la producerea exploziei, dar scade rapid până la 0, în câteva minute, datorită

dispersiei în curenţii de aer de pe versanţii dealuluui. Deoarece frecvenţa operaţiunilor de împuşcare

este una la intervale de 7-10 zile, se poate considera că efectul asupra mediului este neglijabil.

Concentraţiile de gaze toxice rezultate în urma reacţiilor chimice violente dintre elementele

componente ale materiilor explozive, în timpul împuşcării găurilor de mină şi de sondă, sunt foarte

reduse după parcurgerea unui anumit interval de timp de la declanşarea exploziei.

Detonarea unei cantităţi date de încărcături explozive, la o repriză, provoacă degajarea în aerul

atmosferic a unor cantităţi mici de gaze toxice (oxizi de azot şi monoxid de carbon), ce se disipează

la scurt timp, în aşa măsură, încât concentraţia gazelor devine insignifiantă, practic nulă.

Gazele rezultate în urma exploziei sunt însoţite de praful antrenat prin detonare, cantităţile de

praf fiind, însă, greu de cuantificat, deoarece sunt influenţate de o multitudine de factori.

Gazele toxice rezultate în urma detonării încărcăturilor explozive sunt emisii instantanee de

agenţi poluanţi, ale căror evaluare, privind riscul potenţial de contaminare a mediului ambiant este

destul de laborioasă, întru-cât trebuie avut în vedere în permanenţă o serie de factori variabili, cum

sunt: coordonatele spaţiale ale locului unde are loc fenomenul de emisie, factorii meteorologici,

caracteristicile de rugozitate ale solului în zona înconjurătoare locului de emisie etc.

Pentru evaluarea concentraţiei de gaze toxice la un anumit timp de la emisie, sunt utilizate mai

multe modele matematice, însă cele mai adecvate modele sunt cele care se bazează pe principiul

simulării difuziei agentului poluant în mediul înconjurător, de la momentul declanşării exploziei

(momentul t0 = 0) şi pe evaluarea concentraţiei de gaze toxice în aerul atmosferic la intervale de

timpi prestabilite şi în puncte de observaţie situate la diferite distanţe de la locul de declanşare a

exploziei, până unde dispersia în aer a agentului poluant va înregistra valori sub concentraţiile

maxime admise de normele în vigoare.

Utilizând acest model de simulare a dispersiei gazelor toxice de la momentul declanşării

exploziei, se poate stabili că, valorile concentraţiilor acestor gaze descresc rapid, până sub

concentraţiile maxim admise (CMA) stabilite de Normele Generale de Protecţie a Muncii, în aşa fel

încât, la distanţa de 300 m, aceste valori devin nepericuloase.

Soluţia matematică a simulării efectuate pentru determinarea concentraţiei produselor de

explozie este la nivelul valorii de C(z,t) = 21,3 mg/m3.

În Normele Generale de Protecţie a Muncii, Anexa 14; poziţia 439, pentru monoxidul de

carbon se prevede concentraţia maximă admisă (CMA) la valoarea medie de 20 mg/m3 şi cu vârful la



28/ 85

30 mg/m3. Comparând CMA cu valoarea reieşită din calcul, observăm că de la marginea carierei, la

distanţa 300 m, concentraţiile de gaze toxice rezultate în urma detonării încărcăturilor explozive nu

depăşesc valorile maxim admise, de vârf, prevăzute de normele în vigoare.

Datorită existenţei unei bune circulaţii a aerului în zona obiectivului se poate aprecia că se va

produce o dispersie accentuată şi destul de rapidă a poluanţilor în aer, ţinind cont că valorile noxelor

admise în atmosferă se înscriu în limitele admisibile.

Eventualele efecte produse asupra aerului vor fi limitate la incinta obiectivului. Nu vor

interveni modificări semnificative în calitatea aerului, mai ales în afara incintei.

În exploatările miniere de suprafaţă se produce afectarea calităţii aerului cu particule solide,

fără componenţi chimici dăunători, care nu poate fi în totalitate evitată ci numai limitată, datorită

însuşi procesului de exploatare, prelucrare şi transport.

Pentru reducerea cantităţilor de emisii poluante pe perioada de activitate a carierei este

necesară aplicarea urmatoarelor măsuri :

-folosirea forezelor prevăzute cu captator de praf;

-utilizarea perforajului umed la perforarea găurior de mină;

-menţinerea în stare de funcţionare a instalaţiilor de umectare cu apă, în procesul de

prelucrare;

- alegerea de trasee care sa fie optime din punct de vedere al protectiei mediului pentru

vehiculele care transporta agregatele minerale sortate ce pot elibera in atmosfera particule fine;

transportul acestor materiale se va realiza prin acoperirea vehiculelor cu prelate, pe drumuri care

vor fi umezite periodic;

- utilizarea de mijloace de transport si utilaje de exploatare performante si realizarea de

inspectii tehnice periodice a mijloacelor de transport;

- utilajele tehnologice vor respecta prevederile H.G. nr. 332/2007 privind stabilirea

procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe masini mobile nerutiere

si a motoarelor destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau marfa si stabilirea

masurilor de limitare a emisiilor gazoase si de particule poluante, in scopul protectiei atmosferei;

- alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport doar pe amplasamentul special

amenajat, din organizarea de santier, iar pentru utilajele din afara santierului, alimentarea

utilajelor se poate face prin intermediul depozitelor de carburanti;

- in cadrul obiectivului, se vor adopta masuri tehnico – organizatorice pentru reducerea la

maxim a poluarii atmosferei, prin intretinerea adecvata a utilajelor, verificarea lor periodica si

inlocuirea celor cu deficiente majore;

- asigurarea functionarii motoarelor vehiculelor la parametri normali, exploatarea rationala a

acestora (evitarea exceselor de viteza si incarcatura) si respectarea metodologiei de exploatare, vor

conduce la mentinerea nivelului gazelor de esapament produse, sub limitele admise;

- in toate procesele tehnologice, desfasurate atat in cadrul suprafetei obiectivului studiat, cat si

in afara sa, se vor respecta reglementarile privind protectia atmosferei, adoptandu-se masuri

tehnologice adecvate de retinere si monitorizare, daca este cazul, a posibililor poluanti emisi;

- in perioadele secetoase, se recomanda stropirea zilnica a drumurilor, care constituie

potentiale surse de praf;

- realizarea de inspectii periodice a autovehiculelor.

4.5. ALIMENTAREA CU APĂ, EFLUENTI TEHNOLOGICI ŞI MENAJERI,

SISTEMUL DE CANALIZARE AL APELOR PLUVIALE

Alimentarea cu apa potabila

Cariera de porfire cuartifere Iglicioara, judetul Tulcea nu este dotata cu retea de alimentare cu

apa potabila.



29/ 85

Pentru personalul din exploatare, necesarul de apă potabilă este asigurat prin apă minerală

îmbuteliată.

Alimentarea cu apa in scop igienic - sanitar se realizeaza prin intermediul unui rezervor

metalic, cu capacitatea de 10,0 mc, montat pe container, termoizolat.

Cerinta de apa pentru nevoile igenico- sanitare ale personalului

Qig = 20 pers.x 0,010 mc/pers.zi x 240 zile x 1,10=52 mc/an/cariera

Alimentarea cu apa industriala

Alimentarea cu apa industriala a carierei se realizeaza din putul forat in incinta organizarii de

santier si din Dunare la dana de incarcare. Apa este folosita in scopuri tehnologice, in cantitati mici,

pentru reducerea cantitatii de praf.

4.5.1. SURSELE DE APE UZATE SI COMPUSII ACESTOR APE

Categorii de ape uzate

Apele uzate menajere de la igiena sumară a personalului, slab impurificate cu suspensii si

substanţe organice biodegradabile, se infiltrează în sol.

Apele pluviale convenţional curate.

Debitul masic si concentratiile poluantilor apelor uzate rezultate

Debitul masic si concentratia poluantilor in apele menajere rezultate

Debitul apelor uzate menajere se calculează în conformitate cu STAS 1846-90 pct.2.1.1.

Quz ig= Qig x 0,8 = 16,24 mc/an = 68 l/zi

Concentraţiile poluanţilor în apele menajere rezultate

Suspensii : 120 mg/l

CBO5 : 100 mg/l

Debitul masic al poluantilor in apele uzate menajere

MSUSPENSII = 19,008 g/zi

MCBO5= 15,84 g/zi

Apele uzate menajere, în cantităţi foarte mici, se colectează, în fosa septică amplasată în

carieră, lângă containerul modular dotat cu toaletă.

Pentru necesităţile fireşti ale personalului există toaleta din dotare ( containar modular).

Apele pluviale de pe pantele aflate mai sus de carieră se vor drena prin şanţuri de gardă în afara

perimetrului pentru a nu deranja activitatea de exploatare.

Apele pluviale din zona haldelor au posibilitati de scurgere prin materialul haldat care este

permeabil, fiind alcătuit, în cea mai mare parte, din deşeuri de gresie calcaroasă, nevalorificabilă,

extrasă din zona de fisuraţie a zăcământului. Apele de pe versanţi, în caz de precipitaţii abundente, se

scurg şi prin zonele neocupate din marginea haldelor, lăsate special pentru acest scop.

4.6. PRODUCEREA SI ELIMINAREA DESEURILOR

In urma activitatii desfasurate de S. C. CARPAT AGREGATE S.A., in cadrul carierei din

dealul Iglicioara, judetul Tulcea, deseurile rezultate sunt reprezentate prin:

- deseuri menajere;

- deseuri din activitatea productiva (exploatare – prelucrare);

- deseuri din activitati conexe (social-administrative, aprovizionare, intretinere – reparatii etc.).



30/ 85

In conformitate cu H.G.R. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru

aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, avem:

- deseuri menajere:

– cod 20.03.01 – deseuri amestecate;

- deseuri tehnologice:

- cod 01.03.01 - sol vegetal ca steril;

- deseuri rezultate din activitati conexe:

- cod 13.02.00 – uleiuri uzate de motor, de transmisie si de degresare;

- cod 16.01.03 – anvelope uzate;

- cod 16.06.00 – acumulatori auto.

Deseurile menajere vor fi colectate si depozitate intr-o pubela, cu capacitatea de 0,5 mc,

urmand sa fie preluate si transportate in vederea depozitarii finale.

Eliminarea deseurilor de pe amplasament se face saptamanal sau ori de cate ori este necesar,

conform contractului de prestari servicii.

Volumul deseurilor menajere se poate stabili luand in considerare numarul de angajati

si cantitatea de deseuri produsa de un om/zi, cca. 0,5 Kg;

20 angajati x 0,5 Kg/zi x 250 zile = zile = 2.500 Kg/an 2,5 t/an.

Deseurile menajere, precum si deseurile din ambalaje, se recomanda a se colecta selectiv

(carton - hartie, plastic etc.), depozitandu-se temporar, cu respectarea normelor de protectie a

sanatatii populatiei si a mediului inconjurator, in vederea predarii catre agentii economici

specializati, autorizati pentru valorificarea acestora.

Depozitarea deseurilor

Deseurile care nu se pot valorifica se depoziteaza in containere, de unde sunt transportate la

depozitul de deseuri al comunei Turcoaia.

Deseuri tehnologice - rezultate din activitatea productiva - sunt reprezentate prin solul vegetal,

grohotisul de panta si rocile alterate rezultate din indepartarea copertei si care apar pe toata suprafata

zacamantului de amfibolite.

Acestea vor fi folosite la amenajarea si intretinerea drumurilor de acces in cariera, precum si la

acoperirea bermelor si reabilitarea ecologica a zonei exploatate.

Deseuri rezultate din activitati conexe, pe amplasamentul carierei pot sa apara numai

accidental si in cantitati nesemnificative.

Deşeurile metalice – sunt colectate, provizoriu, într-un spaţiu amenajat in organizarea de

santier şi sunt transportate periodic, la unităţi specializate pentru valorificare

Uleiul uzat, rezultat de la functionarea utilajelor si mijloacelor de transport, in cantitate de

0,5 t/an, este colectat in butoaie metalice de 220 l si depozitat intr-un spatiu amenajat corespunzator,

pana la valorificare.

Schimbul de ulei si toate reparatiile mijloacelor de transport se pot executa numai dupa ce au

fost luate toate masurile privind poluarile accidentale cu astfel de substante.

Anvelopele uzate, in cantitate de 2 bucati/an, vor fi depozitate in incinta magaziei de materiale.

Bateriile uzate (cca. 2 buc./an) vor fi depozitate in incinta magaziei de materiale, pana la

valorificarea lor (la schimb) prin unitatile de profil din zona.

Tipurile de deseuri, cantitatile medii anuale, modul de colectare si depozitare si modul de

valorificare :

1. Deseuri nepericuloase



31/ 85

nr. crt Cod deseu, conf. H.G.

856/2002

Denumire

deseuri

Instalatia/

sectia

Cantit. Starea

fizica

Depozitare

1 20 03 01 Deseuri

menajere

Intregul obiectiv 2,2 t/an solida Container

metalic

2 16 01.03 Anvelope uzate Incinta carierei 2 buc/an solida Spatiu amenajat

3 01.03.01

sol vegetal, Perim. exploatare

50 mc/an solida Halda steril

2. Deseuri periculoase nr.

crt.

Coddeseu, conf.

H.G. 856/2002

Denumire

deseuri

Instalatia/

sectia

Cantit. Starea

fizica

Depozitare

1 13 02 04 Ulei uzat Incinta carierei 0,5 t/an lichida Butoaie metalice–spatiu

amenajat

2 16 06 01 Acumulatori

auto

Incinta carierei 4

buc/an

solida Magazie materiale spatiu

amenajat

3. Deseuri comercializate (tipuri, cantitati, destinatia) nr.

crt

Cod deseu, conf. H.G.

856/2002

Denumire deseuri Instalatia/

sectia

Cantit. Starea

fizica

Destinatia

2 16 01 03 Anvelope uzate Incinta

carierei

2 buc/an solida Eliminate

printr-o firma

autorizata

3 13 02 04 Ulei uzat Incinta

carierei

0,5 t/an lichida Eliminate

printr-o firma

autorizata

4 16 06 01 Acumulatori auto Incinta

carierei

4buc/an solida Eliminate

printr-o firma

autorizata

4. Depozitarea definitiva a deseurilor Nr

. crt

Cod deseu, conf. H.G.

856/2002

Denumire deseuri Instalatia/

sectia

Cantit. Starea

fizica

Destinatia

1 20 03.01 Deseuri menajere Intregul

obiectiv

2,5 t/an solida Depozitul

final Turcoaia

2 01.03.01

Sol vegetal

Perimetrul de

exploatare

50 mc/an solida Refacerea

ecologica a

terenului

In afara acestor cantitati mici de deseuri (menajere si cele rezultate din activitatea productiva),

pe suprafata obiectivului analizat nu se produc si nici nu se vor depozita alte tipuri de deseuri.

In activitatea de exploatare a porfirelor cuartifere din cariera Iglicioara, nu se folosesc substante

toxice.

Substanţele periculoase sunt materialele explozive , capsele pirotehnice detonante, fitilul

detonant; sunt aduse de catre prestator chiar in ziua puscarii si daca nu sunt consumate integral sunt

preluate de catre acesta spre a fi utilizate ulterior

Combustibilul pt. utilajele din cariera este adus in cariera, de catre o firma specializata , care

efectueaza transvazarea combustibilului direct in rezervoarele utilajelor sau este aprovizionat

Evidenta gestiunii deseurilor se va realiza in conformitate cu cerintele Hotararii de Guvern nr.

856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile,

inclusiv deseurile periculoase.

Vor fi tinute evidente cu cantitatile valorificate in conformitate cu prevederile:

- H.G. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;

- HG nr. 1057/2001 anvelope uzate - colectate in spatii special amenajate si predate unitatilor

specializate si valorificare prin reciclare;

- HG nr. 1132/2008, hotarare privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al deseurilor de

baterii si acumulatori.

Pentru reducerea cantutatii de deseuri de pe amplasament vor fi luate o serie de masuri si

anume :



32/ 85

- intretinerea utilajelor si mijloacelor de transport in stare buna de functionare, avand reviziile

tehnice si schimburile de ulei efectuate in ateliere specializate;

- colectarea selectiva a deseurilor menajere si a deseurilor de ambalaje, in vederea valorificarii

(carton, hartie, plastic, metal);

- reducerea aportului de poluanti in sol, proveniti din depozitarea direct pe sol a unor deseuri;

- valorificarea tuturor tipurilor de deseuri;

- amenajarea zonelor de depozitare a tuturor deseurilor rezultate din activitatea de productie

(menajere si industriale).

4.7. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ

Alimentarea cu energie electrică se face de la reteaua ENEL DOBROGEA prin intermediul

Postului Trafo situat in vecinatatea limitei estice a permetrului de exploatare, in exteriorul acestuia.

4.8. PROTECTIA SI IGIENA MUNCII

4.8.1. NORME DE PROTECŢIA MUNCII

Instruirea personalului muncitor din carieră este efectuată în baza prevederilor Legii Protecţiei

Muncii nr. 90/1996 şi a Normelor metodologice de aplicare a ei pentru fiecare domeniu de activitate.

Instructajul de protecţia muncii al salariaţilor se efectuează periodic şi ori de câte ori este

necesar, de către specialişti desemnaţi din cadrul unităţii.

La sediul societăţii există un registru de evidenţă a accidentelor.

La fiecare loc de muncă este menţinută ordinea şi curăţenia.

În cadrul obiectivului sunt prezente următoarele utilaje şi echipamente pentru tăierea blocurilor

de gresii calcaroase:

Utilaje

Lucrări de extracţie, descopertare şi încărcare

-Perforator pneumatic Atlas Copco

-Excavator electric UNEX E303 Notă: Lucrările de forare–împuşcare şi de încărcare a pietrei

brute din fronturile de extracţie se execută cu foreze de înaltă productivitate tip Atlas Copco sau

Pantera şi excavatoare cu acţionare termică tip Liebhher cu cupa de 1,8m3, de firme terţe specializate

pe bază de contract de prestări servicii.

Transportul tehnologic

Transportul pietrei brute din fronturile de lucru la buncărul staţiei de prelucrare–sortare,precum

şii a sterilului la haldă se execută cu autobasculante de 16-25 tone, de firme terţe specializate, pe

bază de contract de prestări servicii.

Încărcare produse finite şi deşeuri de piatră rezultate de la prelucrare

-Încărcător frontal STALOWA WOLLA (L 34):

Activitatea de prelucrare

-concasoare cu fălci C12090(2buc)



-concasor cu impact MIS 5P

-Ciururi vibratoare de 12 m2

-Alimentator cu plăci vibrante


-Buncăre de alimentare

Aceste utilaje sunt întreţinute corespunzător şi sunt exploatate conform normelor.



33/ 85

Pentru asigurarea unor condiţii optime de muncă şi siguranţă este necesar ca şi în continuare să

fie luate următoarele măsuri de protecţia muncii

Echipamente

Echipamentele de protecţie se acordă în conformitate cu “Normativele de acordare şi folosire a

echipamentului individual de protecţie” pentru fiecare activitate specifică.

Echipamentele tehnice şi utilajele sunt amplasate şi dotate în conformitate cu normativele

legale în vigoare.

Normele de igienă a muncii sunt respectate în cadrul obiectivului.

a) Construcţii miniere în carieră:

elementele geometrice ale treptelor să fie stabilite prin programul general de exploatare, în

funcţie de natura rocilor, condiţiile geologice şi stratigrafice, metoda de exploatare, utilajul folosit;

lucrările de excavare se vor efectua în conformitate cu schema tehnologică de lucru care va fi

prelucrată pentru a fi cunoscută de toate formaţiile de lucru;

Schemele tehnologice vor conţine următoarele date:

- denumirea locului de muncă;

- elementele geometrice ale treptei;

- procedeul de excavare şi principalii parametrii de lucru;

- modul de efectuare a transportului;

- măsuri speciale de siguranţă specifice fiecărui loc de muncă şi utilaj;

- taluzurile treptelor vor fi verificate zilnic la începutul activităţii şi ori de câte ori este nevoie, în

perioada de îngheţ - dezgheţ şi ploi abundente. Controlul se va efectua numai la lumina zilei.

b)Excavarea mecanică a rocilor

căile de rulare şi zonele de acces a utilajelor trebuie degajate de grămezile depuse accidental

pentru a nu împiedica retragerea rapidă a utilajelor din front în caz de pericol;

înaintea punerii în funcţiune a utilajelor (după staţionări mari, reparaţii, întreţineri) se vor

controla dispozitivele de siguranţă; de asemenea, se va controla, în mod obligatoriu, starea frânelor, a

cablurilor şi dispozitivelor de legare a lor;

se interzice punerea în funcţiune a utilajelor sau instalaţiilor fără a se da în prealabil semnalul

conform codului de semnalizare, afişat pe utilaj;

c)Încărcarea mecanică a autovehiculelor

autovehiculele se vor frâna pe toată durata încărcării;

încărcarea se va efectua numai lateral sau din spate;

este interzisă prezenţa persoanelor în raza de acţiune a cupei;

este interzisă rămânerea şoferului sau a altor persoane în cabină în timpul încărcărilor;

pornirea autovehiculului de la locul de încărcare să se efectueze numai după primirea

semnalului dat de mecanicul utilajului de încărcat;

nu este permis ca materialul încărcat să depăşească gabaritul vehiculului sau să fie asimetric;

d)Transport şi circulaţie

transportul persoanelor cu mijloacele de transport care nu sunt destinate în acest scop este

interzisă;

căile de transport şi drumurile de acces trebuie să fie întreţinute şi curăţate permanent, astfel

încât transportul şi circulaţia să se desfăşoare în condiţii de securitate;

este interzisă circulaţia autovehiculelor pe alte trasee decât cele stabilite de conducerea

unităţii şi depunerea materialului în alte locuri decât cele stabilite în acest scop;

este interzisă deplasarea autovehiculelor cu bena ridicată;



34/ 85

bascularea se va începe numai după oprirea autobasculantei şi tragerea frânei de mână, iar

pornirea se va face numai când readucerea benei în poziţia de mers s-a terminat.

e)Concasare

este interzisa urcarea pe concasor in timpul functionarii lui , a persoanelor neautorizate ;

este interzisa actionarea pt. deblocarea alimentarii concasorului pe timpul functionarii ;

f)Circulaţia personalului în carieră

în zonele în care circulaţia personalului se va face pe aceleaşi căi cu mijloacele auto, se vor

planta indicatoare avertizoare, iar viteza se limitează la 30 km/h;

g)Folosirea utilajelor principale

pentru fiecare instalaţie şi utilaj se vor întocmi instrucţiuni de funcţionare şi folosire;

pentru fiecare instalaţie şi utilaj se vor afişa codurile de semnalizare;

în caz de pericol utilajul trebuie scos din zona periculoasă.

4.8.2. ECHIPAMENTE ŞI MIJLOACE DE PROTECŢIE

Echipamentele de protecţie se acordă în conformitate cu “Normativele de acordare şi folosire a

echipamentului individual de protecţie” pentru fiecare activitate specifică.

Echipamentele tehnice şi utilajele sunt amplasate şi dotate în conformitate cu normativele

legale în vigoare.

Normele de igienă a muncii sunt respectate în cadrul obiectivului.

4.9. SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

Securitatea şi sănătatea în muncă reprezintă ansamblul de activităţi instituţionalizate având

ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de munca, apărarea vieţii,

integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă.

4.9.1. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE

Activitatea de securitate şi sănătate în muncă cât şi măsurile organizatorice sunt stabilite de :

- Legea nr. 319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă

- H.G. nr.1425/11.10.2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor

Legii securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006

SC CARPAT AGREGATE S.A. are organizat un compartiment de securitate şi sănătate în

muncă.

4.9.2. PREZENTAREA FACTORILOR DE RISC DE ACCIDENTARE ŞI

ÎMBOLNÃVIRI PROFESIONALE

Factorii de risc si nivelul de risc specifici activităţii de exploatare a gresiei calcaroase sânt

prezentati în documentaţia “Evaluare nivel de risc la organizaţia SC CARPAT AGREGATE S.A.

realizată de „Serviciul de securitate şi sănătate în muncă”.

4.9.3. PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

Se vor respecta prevederile Normelor Generale de prevenire şi stingere a incendiilor ed. 1994,

H:G. Nr.51/1992, completată cu H.G.616/1993 şi Normele PSI la exploatarea construcţiilor şi

instalaţiilor privind unităţile MMPG ed.1976.

Se vor dota cu materiale conform baremului şi se vor menţine în permanentă stare de

funcţionare toate pichetele PSI existente în cadrul carierei.



35/ 85

Se va urmări verificarea periodică a tuturor stingătoarelor existente la locurile de muncă din

cadrul carierei.

La toate locurile de muncă vor fi afişate instrucţiuni şi formulare privind organizarea

autoapărării la locurile de muncă.

Se interzice efectuarea în carieră a improvizaţiilor care pot conduce la apariţia incendiilor.

Orice situaţie care poate genera incendii în instalaţie va fi adusă la cunoştiinţa şefului carierei,

care va dispune măsuri în consecinţă.

La nivel de carieră se va organiza instruirea lunară cu toate categoriile de personal.

4.9.4. MÃSURI DE PAZÃ ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

Sursele potenţiale de aprindere în procesul de producţie pot fi:

- scântei în zona rezervoarelor de combustibili a utilajelor ;

- neglijenţa personalului;

- fumatul în zona rezervată rezervoarelor de combustibili a utilajelor .

Masurile ce trebuiesc respectata pentru prevenirea si stingerea incendiilor sunt:

- dotarea cu mijloace PSI specifice;

- intervenţia rapidă în cazul unor începuturi de incendiu astfel încât să nu existe

posibilitatea extinderii acestora;

4.9.5. DOTARI SI MIJLOACE DE PRIMA INTERVENTIE Pichetul PSI este dotat cu următoarele mijloace de primă intervenţie:

--- stingatoare 2 buc.

- lada cu nisip 1 buc.

- lopeti 2 buc min.

Materiile prime sunt aprovizionate în ritmul consumului. Magazia este în permanenţă încuiată,

cu acces restrictiv.

Apa necesarã pentru stingerea unui eventual început de incendiu este asiguratã din cisterna ce

alimentează cu apă tehnologică cariera.

Prevenirea şi stingerea incendiilor.

Se vor respecta prevederile Normelor Generale de prevenire şi stingere a incendiilor ed. 1994,

H:G. Nr.51/1992, completată cu H.G.616/1993 şi Normele PSI la exploatarea construcţiilor şi

instalaţiilor privind unităţile MMPG ed.1976.

Se vor dota cu materiale conform baremului şi se vor menţine în permanentă stare de

funcţionare toate pichetele PSI existente în cadrul carierei.

Se va urmări verificarea periodică a tuturor stingătoarelor existente la locurile de muncă din

cadrul carierei.

La toate locurile de muncă vor fi afişate instrucţiuni şi formulare privind organizarea

autoapărării la locurile de muncă.

Se interzice efectuarea în carieră a improvizaţiilor la instalaţiile de alimentare cu energie

electrică şi la puşcare, care pot conduce la apariţia incendiilor.

Orice situaţie care poate genera incendii în carieră va fi adusă la cunoştiinţa şefului de carieră

care va dispune măsuri în consecinţă.

La nivel de carieră se va organiza instruirea lunară cu toate categoriile de personal.

4.10. ZGOMOTUL ŞI VIBRAŢIILE

4.10.1. SURSELE DE ZGOMOT



36/ 85

Pentru prezentarea corecta a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de activitatea din

cadrul carierei de porfire cuartifere din dealul Iglicioara, judetul Tulcea, problema trebuie abordata la

trei niveluri de observare:

- zgomot la sursa;

- zgomot in camp apropiat;

- zgomot in camp indepartat, deoarece fiecaruia din cele trei niveluri de observare ii corespund

caracteristici proprii.

In cazul zgomotului la sursa, se analizeaza separat fiecare utilaj sau echipament plasat in camp

liber.

Pentru zgomotul in camp apropiat, se tine seama ca fiecare utilaj sau echipament este amplasat

intr-o ambianta ce-i poate schimba caracteristicile acustice. In acest sens, intereseaza nivelul acustic

obtinut la distante cuprinse intre cativa metri si cativa zeci de metri.

Zgomotul in camp indepartat, la cateva sute de metri de sursa, depinde in mare masura de

factori externi suplimentari, cum ar fi:

- fenomene meteorice (viteza si directia vantului, gradientul de temperatura);

- absorbtia mai mult sau mai putin intensa a undelor acustice de catre sol (fenomen denumit

“efect de sol” );

- topografia terenului;

- vegetatia.

Activitatea obiectivului se constituie in sursa de zgomote si vibratii prin urmatoarele utilaje si

operatii de lucru:

-utilajele folosite in procesul tehnologic de perforare si incarcare a amfibolitelor (foreza

rotopercutanta, motocompresor, incarcator frontal, excavator);

-operatiile de transport sau de manevra ale autovehiculelor in incinta carierei (autobasculante);

- operatiile de dislocare a materialui prin impuscare;

- prelucrarea amfibolitelor in statia de concasare – sortare.

In cariera din dealul Iglicioara, zgomotul este produs de surse generatoare diferite, fixe si

mobile, care constituie un ansamblu de emisii. Ele apartin atat utilajelor din cariera si detonatiilor

care disloca materialul, cat si vehiculelor care il transporta.

Vibratiile au ca sursa exploziile din frontul de lucru si circulatia autobasculantelor pe drumurile

dintre cariera si statia de prelucrare si/sau pe drumurile publice dintre cariera si beneficiari, unde sunt

transportate diabazele extrase sau produsele sortate.

Surse de zgomot

In incinta carierei de amfibolite din dealul Iglicioara, judetul Tulcea au fost identificate

urmatoarele surse de zgomot potentiale:

- incarcatorul frontal, intr-un ciclu de incarcare a unei autobasculante, emisie sonora la 30 m =

61 dB (A);

- excavatorul, la un ciclu de incarcare a unei autobasculante, emisie sonora la 30 m= 85dB(A);

- autobasculanta incarcata, emisie sonora la viteza de 12 Km/ora, la 30 m = 65 dB (A);

- compresor, putere acustica = 100 dB (A);

- foreza rotopercutanta, putere acustica = 90 dB (A);

- statia de concasare - sortare, = 115 - 120 dB (A);

- banda transportoare, emisie sonora la 1 m = 84 dB (A);

- in cazul exploziilor, se estimeaza puteri acustice de = 165 - 170 dB (A).

Exploziile se vor produce in gauri realizate cu foreza rotopercutanta si se vor efectua, de

regula, de doua ori pe luna.

Din cauza modificarii pozitiilor utilajelor (autobasculante, autoincarcator, excavator), este

dificila o analiza acustica.



37/ 85

Nivelul de zgomot la cel mai apropiat receptor, conform STAS 10009-88, este de 50 dB (A).

In apropierea locuintelor, nivelul echivalent continuu (Leq), masurat la 3 m distanta fata de

peretele exterior al locuintei si la 1,5 m inaltime fata de sol, nu trebuie sa depaseasca 50 dB (A) si

curba de zgomot de 45.

In timpul noptii (orele 22,00-06,00), nivelul acustic echivalent continuu trebuie sa fie redus cu

10 dB (A) fata de valorile din timpul zilei.

Pentru a fi respectate valorile admisibile mentionate anterior, este necesar ca organizarea de

santier si traficul mijloacelor de lucru din si inspre santier sa fie executate la distante de 200 - 300 m

fata de zonele locuibile. In cazul de fata locuintele se afla la o distanta de cel putin 1 km fata de

cariera.

Operatiile de transport sau de manevra ale autovehiculelor pe drumurile publice au un caracter

de desfasurare intermitent, iar zgomotul generat de acestea in regim de functionare se asociaza

fondului general de poluare sonora a cailor rutiere.

Traficul auto este reprezentat de utilajele din dotare si mijloacele de transport materiale si

muncitori la perimetrul de exploatare si nu are valori semnificative.

Efectele surselor de zgomot si vibratii de mai sus se suprapun peste zgomotul existent.

4.10.2. Sursele de vibratii

Sursele de vibratii din cariera sunt traficul rutier si exploziile de derocare.

Este evident ca dintre cele doua surse, vibratiile provocate de exploziile de derocare prezinta un

grad de periculozitate mult mai ridicat, atat pentru mediul ambiant, cat si pentru viata si sanatatea

oamenilor.

Exploziile de derocare genereaza doua tipuri de efecte si anume:

- vibratiile la sol, de tip seismic, care se pot solda cu deteriorarea constructiilor din zona de

influenta;

- suprapresiuni din frontul undei de soc, care se pot solda cu efecte distructive (deteriorari,

spargerea geamurilor etc.) sau cu inconfort pentru persoanele din zona.

Problema vibratiei solului generata de explozie va fi diminuata prin tehnologia de initiere

(microintarziere). Vibratia la sol in zona asezarilor umane este foarte redusa, datorita

amplasamentului carierei fata de acestea.

Oscilatiile seismice, generate de explozie la distante mari fata de focarul acestora, genereaza, in

masivul de roci, numai deformatii elastice, amortizandu-se rapid in adancime.

Undele de suprafata, care iau nastere prin suprapunerea oscilatiilor neomogene, longitudinale si

transversale, se propaga la suprafata solului pe distante mai mari, intensitatea acestora scazand brusc

cu adancimea.

Zgomotele si vibratiile produse ca urmare a derocarii cu explozibili nu afecteaza localitatile

limitrofe zonei de puscare; prin respectarea stricta a prevederilor si instructiunilor tehnice de executie

a derocarii cu explozibili, efectul acesteia este local - in cariera.

Schema de amplasare a gaurilor cat si sistemul NONEL vor duce la o impuscare cu trepidatii

foarte reduse, sfaramare foarte buna si imprastiere foarte mica a rocii.

Prin folosirea sistemului NONEL in locul fitilului detonant, se diminueaza foarte mult

zgomotul si unda detonanta (ce afecteaza, de regula, vecinatatile carierei).

Pentru realizarea unor sorturi solicitate de material derocat, concomitent cu necesitatea

protejarii mediului (in general) si a resursei (in particular), cu un impact cat mai redus posibil, se vor

adopta scheme de impuscare optimizate, in care toti parametrii de amplasare a gaurilor si a

incarcaturilor cu exploziv vor fi determinati dupa scheme de calcul riguroase.

Tinand cont ca amplasamentul carierei se afla la cca. 1km (spre sud) de localitatea Turcoaia,

zgomotul produs de activitatea de exploatare a zacamantului de amfibolite nu afecteaza starea de

sanatate a locuitorilor, producand disconfort numai angajatilor proprii.



38/ 85

Avand in vedere faptul ca amplasamentul carierei este situat in afara localitatilor, in extravilan,

zgomotul produs de functionarea utilajelor nu se inregistreaza decat in zona amplasamentului,

impactul asupra mediului avand o influenta redusa.

Cea mai apropiată zonă locuită de cariera Iglicioara este localitatea Turcoaia situată la

cca. 1 km distanţă şi cca. 50 m diferenţă de nivel, fapt pentru care efectul zgomotului şi vibraţiilor

produse de lucrările de împuşcare este insesizabil. De cca. 10 ani, la operaţiunile de împuşcare, fitilul

detonant clasic a fost înlocuit cu sisteme de iniţiere nonelectrice (tip Nonel-procurat din Suedia,

Indetshock - din Cehia, sau Primadet - din Spania). Acestea permit, prin modul de legare în reţeaua

de împuşcare, detonarea găurilor pe trepte de întârziere, astfel că deşi la o împuşcare se utilizează în

medie cca 3000-3500kg e-TNT, unda seismică generată de această cantitate este transformată într-un

tren de unde, puţin sesizabil, corespunzător explodării repetate a unei cantităţi de max. 90 Kg e-TNT.

La cariera Iglicioara, se utilizează sistemul de împuşcare cu încărcătură fracţionată şi cu 2 amorse pe

gaură, cantitatea de exploziv ce se împuşcă deodată este tot de cca 90 Kg e-TNT pe treapta de

întârziere. Prin aplicarea unor tehnici moderne de împuşcare, la care se utilizează cele mai noi tipuri

de materii explozive şi mijloace de iniţiere, influenţa negativă a efectelor exploziilor, manifestată

prin vibraţia aerului, este practic eliminată, iar nivelul intensităţii sonore se reduce sub 65 dB(A),

considerat ca limita de suportabilitate la zgomot pentru om.

Deşi, zgomotul produs de utilajele şi maşinile miniere în lucru, în general constituie un

puternic factor perturbator al mediului înconjurător, în cazul particular al carierei Iglicioara, această

noxă nu va avea impact negativ asupra zonei adiacente de influenţă, întru-cât cea mai apropiată zonă

locuită este situată la cca. 1 km distanţă de perimetrul de exploatare, deci cu mult peste valoarea razei

de influenţă care este de cca 300m. Se estimează că, utilajele şi maşinile din dotarea carierei vor produce în imediata apropiere a sursei de

noxă un nivel acustic echivalent continuu al zgomotului de 105 dB(A), care la o distanţa de 300 m faţă de

sursă se reduce cu mult sub 65 dB(A), reglementat ca nivelul de zgomot admis la limita incintei obiectivului

conform STAS 10009-88.

Nivelul de zgomot la cel mai apropiat receptor protejat, conform STAS 10009- 88 este de 50

dB(A).

Cel mai apropiat receptor protejat este reprezentat de locuinţele din Turcoaia, care se află la o

distanţă de cca. 1000 m.

Se apreciaază că nivelul de zgomot la această distanţă este cu siguranţă, sub 35 dB(A).

Masuri de protectie impotriva zgomotului in perioada de exploatare

Pentru a se diminua zgomotul generat de sursele mentionate anterior si pentru a fi respectate

nivelele de zgomot, conform legislatiei in vigoare, sunt recomandate masuri de protectie impotriva

zgomotului si anume:

- alegerea unor utilaje de muncă adecvate, care să emită, ţinând seama de natura activităţii

desfăşurate, cel mai scazut nivel de zgomot posibil, inclusiv posibilitatea de a pune la dispoziţia

lucrătorilor echipamente care sa respecte cerinţele legale al căror obiectiv sau efect este de a limita

expunerea la zgomot;

- intretinerea si functionarea la parametri normali a mijloacelor de transport, utilajelor de

extractie, precum si verificarea periodica a starii de functionare a acestora, astfel incat sa fie

atenuat impactul sonor;

- utilajele si masinile existente vor fi echipate cu dispozitive de esapare a gazelor (tobe) in

stare buna de functionare, care sa conduca la diminuarea zgomotului in timpul functionarii

motorului;

- pentru reducerea disconfortului sonor datorat functionarii utilajelor, in perioada de executie

a lucrarilor de exploatare, se recomanda ca programul de lucru sa nu se desfasoare in timpul noptii,

ci doar in perioada de zi, intre orele 06.00 – 22.00;

- programe adecvate de întreţinere a echipamentelor de muncă, a locului de muncă şi a

sistemelor de la locul de muncă;



39/ 85

- organizarea muncii astfel încât să se reducă zgomotul prin limitarea duratei şi intensităţii

expunerii şi stabilirea unor pauze suficiente de odihnă în timpul programului de lucru.

4.11. SECURITATEA ZONEI

Protecţia zăcământului de roci ornamentale de la Iglicioara, pe toată perioada executării

lucrărilor de pregătire şi exploatare se face prin:

- respectarea metodei de exploatare cadru şi a metodologiilor de lucru cuprinse în

documentaţiile de lucru aprobate;

- menţinerea şi întreţinerea zonelor de protecţie şi siguranţă;

- depozitarea sterilului din descopertă în afara perimetrului cu rezerve omologate;

- executarea corectă şi integrală a lucrărilor de pregătire în vederea creerii posibilităţii

de exploatare în condiţii optime şi raţionale a zăcământului, pentru evitarea pierderilor de rocă utilă

în materialul decopertat, respectarea pe toată durata exploatării a elementelor geometrice ale treptelor

de carieră (înălţime, unghi de taluz, lăţime berme de lucru şi de siguranţă), precum şi a tehnologiilor

de derocare, încărcare şi transport;

- asigurarea cu rezerve deschise - pregătite pentru o perioadă de cel puţin doi ani-

respectiv şase luni;

- respectarea parametrilor metodei de puşcare stabiliţi, pentru a nu se produce fisuraţia

în profunzime a rocii, fenomen de natură a genera alunecări de taluze;

- activităţile auxiliare se vor desfăşura în afara perimetrului cu rezerve omologate;

- diluţia substanţelor minerale utile nu creşte întrucât sterilul este îndepărtat selectiv în

front ;

- pe zăcământ nu se execută lucrări care să ducă la imobilizări de rezerve ;

- nu există şi nu se vor executa lucrări miniere care să ducă la acumulări de ape şi

nămol;

Pierderile de exploatare sunt cele specifice metodei de exploatare şi cele date de antrenarea în

timpul descopertei a unei cantităţi de util în contact cu rocile sterile, dar nu depăşesc procentele

maxime care să asigure rentabilitatea în exploatare a zăcământului.

Impactul asupra solului şi subsolului generat de lucrările de împuşcare pentru derocare nu

afectează subsolul în profunzime.

La realizarea programului de lucrări se folosesc utilaje tehnologice grele (foreze, incarcator

frontal , autobasculante, etc) a căror exploatare implică crearea pe de o parte a condiţiilor de

siguranţă şi stabilitate în zona de operare şi pe căile de circulaţie, iar pe de altă parte asigurarea

cerinţelor de conformitate de siguranţă, atât pentru protecţia mediului, cât şi pentru siguranţa

personalului.

Pentru asigurarea activităţii de extragere în condiţii normale de siguranţă a zăcământului, a

lucrărilor şi utilajelor, de protecţie a mediului, cât şi pentru siguranţa personalului, este nevoie de

respectarea actelor normative în vigorare în domeniu, în toate fazele procesului tehnologic.

Principalele acte normative care stau la baza fundamentării măsurilor de siguranţă a

zăcământului, lucrărilor, construcţiilor şi instalaţiilor, de protecţie a mediului şi a muncii, în toate

fazele de la deschidere şi până la refacerea mediului, sunt:

- Legea Minelor – 85/2003;

- Legea privind Protecţia Mediului – 137/1995;

- Legea privind calitatea în construcţii – 10/1995;

- Legea privid regimul materialelor explozive – 126/1995;

- Normele tehnice privind deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea,

transportul, depozitarea, mânuirea şi folosirea materiilor explozive utilizate în activităţile

deţinătorilor şi autorizarea artificierilor şi pirotehniştilor;

- Legea Protecţiei Muncii – 90/1966;



40/ 85

- Norme metodologice de aplicare a Legii Protecţiei Muncii;

- Norme Generale de Protecţia Muncii – ed. 1996;

- Norme de Protecţie a Muncii în Exploatările Miniere la zi;

- Norme specifice de protecţie a muncii pentru depozitarea, transportul şi folosirea

materialelor explozive;

- Norme specifice de protecţie a muncii pentru exploatarea substanţelor minerale în

cariere prin derocare cu explozivi;

Prescripţii tehnice privind:

- prepararea, depozitarea, transportul şi folosirea amestecurilor explozive simple;

- verificarea cablurilor de împuşcare, aparatelor de măsură şi circuitelor de împuşcare;

- calitatea şi verificarea explozoarelor,

- transportul materialelor explozive la suprafaţă;

- efectuarea lucrărilor de împuşcare cu iniţiere electrică şi pirotehnică;

- folosirea fitilului detonat şi a releelor detonante întârzietoare la lucrările de împuşcare;

- folosirea încărcăturilor de iniţiere.

4.12. ADMINISTRAŢIE

Cariera este condusă de un şef de carieră, subordonat managerului carierei din cadrul

departamentului Cariere al S.C.CARPAT AGREGATE S.A., iar deciziile privind strategia de

dezvoltare sunt luate de consiliul de administraţie al societatii.

4.13. SURSE DE INFORMARE

La elaborarea documentatiei de faţă, sursa de informare a constat din culegerea de date şi

relevee efectuate pe teren asupra obiectivului de cãtre ing. geolog Juverdeanu Daniel si dr. biolog

Zambila Nela, documentele si informaţiile puse la dispozitie de S.C. CARPAT AGREGATE S.A.

La baza realizarii lucrarii, au stat:

- Autorizatia de Mediu nr.7780/29.08.208, cu termen de valabilitate 5 ani, eliberata de A.P.M.

Tulcea pentru cariera de porfire cuartifere “Dealul Iglicioara”, jud. Tulcea

- Documentatie tehnica privind «PLANUL DE REFACERE A MEDIULUI», pentru anul 2013

– zacamantul de porfire cuartifere “Dealul Iglicioara”, jud. Tulcea;

- Documentatie tehnica privind «PROGRAMUL ANUAL DE EXPLOATARE » -2013 ,

cariera“Dealul Iglicioara”, jud. Tulcea;

- Date furnizate de personalul de specialitate al S. C. CARPAT AGREGATE;

- Documente emise de institutii abilitate;

- Plan de incadrare in zona;

- Planuri de situatie;

- Literatura de specialitate.

Datele principale de proiectare (amplasamente, planuri de situatie cu dispunerea obiectivelor,

detaliile privind solutiile tehnice adoptate etc.) au fost furnizate de S. C. CARPAT AGREGATE S.A.

5. CALITATEA SOLULUI

5.1. EFECTE POTENŢIALE ALE ACTIVITĂŢII DE PE AMPLASAMENTUL

ANALIZAT

5.1.1. CONSIDERAŢII TEORETICE

Solul este un ecosistem fragil, definit ca fiind “stratul afânat, moale si friabil care se gãseşte la

suprafaţa scoarţei Pãmântului şi care împreunã cu atmosfera învecinatã, constituie mediul de viaţã al



41/ 85

plantelor.” Solul este cel de-al treilea factor de mediu care trebuie protejat cu aceeaşi atenţie ca şi apa

şi aerul.

Intre factorii de mediu, solul are o importanţã majorã, el constituind pe de o parte, un loc de

acumulare a elementelor poluante, iar pe de alta un mijloc de rãspuns dinamic la procesul de

acumulare.

Modificãrile care se produc în sol, ca urmare a impactului poluanţilor, se reflectã asupra

celorlalte verigi ale lantului trofic, vegetaţie–apã–animale–oameni. In funcţie de natura şi intensitatea

impactului şi de însuşirile native, fizice si chimice ale solurilor, amploarea modificãrilor este diferitã.

Sursele de poluare a solului si subsolului sunt:

- surse de poluare interioare;

- surse de poluare exterioare

Surse de poluare – degradare interioare sunt:

- eroziunea solului – este o consecintã a actiunii apei, vântului, schimbãrilor fizice, chimice si

biologice din sol.

Surse de poluare exterioarã pot fi:

- emisiile de SO2, NO2 – emisii ce sunt antrenate de ploi şi dau naştere la ploi acide (depuneri

de acid ) care prejudiciazã în mod deosebit solul.

- reziduurile menajere si industriale (depozitarea necorespunzãtoare a produselor,

subproduselor şi deşeurilor ) rãspândite în sol în mod neorganizat, pot aduce prejudicii solului, apelor

subterane si culturilor.

5.1.2. SURSE POSIBILE DE POLUARE A SOLULUI SI A SUBSOLULUI

Sursele de poluare pentru sol si subsol sunt reprezentate de activitatea de extracţie a porfirelor

cuartifere din zăcământ şi de activitatea de depozitare pe sol a deşeurilor. Ar mai putea fi luată în

considerare poluarea cu motorină si ulei, ca urmare a apariţiei unor defecţiuni accidentale la utilajele

si mijloacele de transport.

5.1.3. MASURILE PENTRU PROTECŢIA SOLULUI SI A SUBSOLULUI

Activitatea de extracţie a rocii utile din zăcământ, începe cu decopertarea suprafeţelor care vor

fi exploatate, prin îndepărtarea solului şi apoi a paturii de roca intens alterata si puternic fisurată,

urmată de extracţia porfirului cuartifer din proaspat din zăcământ.

Afectarea solului este limitată la zonele de exploatare şi respectiv de depozitare a sterilului.

Eventualele deversări accidentale de motorină şi uleiuri, deşi sunt periculoase pentru sol, nu pot fi

decât foarte mici şi afectarea solului va fi strict locală.

Depunerea pe sol a unei părţi din poluanţii emisi cu gazele de eşapament şi a prafului degajat în

procesul de exploatare a rocii reprezintă surse nesemnificative de poluare a solului. Nu sunt posibile

măsuri deosebite de protecţie a solului si subsolului până la finele exploatării, când se va proceda la

punerea unui strat de sol pe treptele de carieră. În stratul de sol se vor planta arbori, arbuşti şi se va

semăna iarba, scop în care coperta şi solul se depozitează separat, pentru a servi la reconstrucţia

păturii de sol la finele exploatării.

In ceea ce priveste activitatea de haldare, măsura cea mai raţională de diminuare a impactului

asupra solului, biodiversităţii şi peisajului constă în minimizarea cantităţii de deşeuri ce ajung pe

haldă, ocuparea unei suprafeţe reduse si o depozitare pe o perioadă determinată.



42/ 85

5.1.4. DEGRADAREA CALITATII AERULUI PRIN EMISII DE PULBERI, NOXE

ETC.

Aceste surse sunt reprezentate de mijloacele auto cu care se transportă materialul derocat la

haldă.

Poluanţi degajaţi în atmosfera sunt:

- praf provenit în urma rulării autovehiculelor pe drumurile de acces în carieră.

- praf in urma concasarii;

- praf in urma manipularilor de roca si sorturi ,

- noxe din gazele de eşapament,

Cantităţile de praf astfel nu se pot cuantifica, ele depinzând de o serie de factori, cum ar fi:

- umiditatea căii de transport:

- umiditatea atmosferică.

- umiditatea materialului manipulat si concasat ;

- gradul de acoperire cu piatră a căii de transport,

- viteza de deplasare a mijloacelor de transport;

- numarul mijloacelor de transport care rulează pe drumul de acces spre carieră

în unitatea de timp.

Toate mijloacele de transport care deservesc cariera sunt echipate cu motoare Diesel (Euro 3)

5.1.5. DETERIORAREA VEGETATIEI (DEFRIŞĂRI, DESOLIFICĂRI, ETC.)

Zona geografică a extravilanului localităţii Iglicioara , unde se desfăşoară activitatea de

exploatare a zăcământului de porfire cuartifere , precum şi activităţile conexe este situata într-o zonă

de pasune, avand categoria de folosinta ca si terenul adiacent perimetrului de păşune.

Pentru realizarea activităţii de exploatare, prelucrare şi de valorificare a rocii utile nu sunt

necesare amenajări şi măsuri pentru protecţia fondului forestier.

Activităţile, ca surse potenţiale de poluare şi care pot afecta vegetaţia şi fauna terestră din

perimetru şi din zonele adiacente, sunt: lucrările de deschidere a zăcământului (descoperta),

pregătirea zăcământului pentru exploatare, extracţia rocii utile din rezerva geologică, activitatea de

transport tehnologic şi comercial, lucrările de haldare a deşeurilor.

Perimetrul de exploatare, în care se desfăşoară activităţile enumerate mai sus, din punct de

vedere cadastral este încadrat în categoria păşune. Această zonă de păşune este caracterizată prin

existenţa solurilor cu fertilitate scăzută. În cea mai mare parte a suprafeţelor de teren din perimetrul

concesionat, masivul de rocă aflorează la suprafaţă, fiind acoperit pe arii reduse cu sol vegetal, unde

creşte o vegetaţie spontană fara valoare conservativa pentru fondul genetic al celor trei situri instituite

in zona: ROSPA0073 - Macin - Niculitel (cariera) si partial (dana) , ROSPA 0040 – Dunarea Veche -

Macin si ROSCI0012- Bratul Macin Impactul lucrărilor de exploatare asupra florei din perimetru şi

din zona adiacentă este deja modelat avand in vedere ca este o carierea in functiune.

Activitatea minieră în perimetru nu va avea impact asupra ecosistemului din Delta Dunării

pentru ca relieful şi factorii climatici nu favorizează transportul poluanţilor pe distante mari.

Activitatea in cariera se va desfasura doar in limitele stabilite prin proiectul tehnic, astfel incat

nu se permite distrugerea unor suprafete suplimentare.

Tehnologia utilizata va permite mentinerea in limite admisibile a valorilor zgomotului si a

vibratiilor astfel inacat nu se vor produce perturbari ale comportamentului speciilor apartinand faunei

din zona.



43/ 85

6. BIODIVERSITATEA

6.1. DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI

SC CARPAT AGREGATE SA exploateaza un zăcământ de porfir cuarţifer din Dealul

Iglicioara pe care il prelucreaza si il depoziteaza temporar pana la livrare prin dana proprie amplsata

pe malul Bratului Macin. Aceste suprafete, care insumeaza 36,16 ha sunt utilizate de beneficiar in

baza unui contract de concesiune cu Primaria Turcoaia, judetul Tulcea.

Perimetrul de dezvoltare-exploatare (perimetrul minier si dana de incarcare-expediere) sunt

incluse in limita estica a siturilor Natura 2000, ROSCI0012-Bratul Macin si ROSPA0040-Dunarea

Veche si ROSPA0073 Macin-Niculitel. Siturile ROSCI0012-Bratul Macin si ROSPA0040-

DunareaVeche sunt in administrarea/custodia Asociatiei Judetene a Pescarilor Sportivi Galati

(AJPSG).

Realizarea acestui studiu a avut ca obiectiv identificarea efectelor activitatii de exploatare si

de expediere a produselor de cariera care se desfasoara in zona sudica si vestica a localitatii Turcoaia.

Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar instituite in zona in care este

amplasata cariera Iglicioara si dana de expediere a produselor de cariera.

Cele doua obiective ale carierei, cariera propriu-zisa si dana de expediere a produselor de

cariera sunt amplasate in sudul localitatii Turcoaia, judetul Tulcea. Cariera se afla in limita sud-

vestica a ariei de protectie speciala avifaunistica ROSPA0073- Macin Niculitel, la cca 800 m vest de

Bratul Macin si la cca 1.000 m sud fata de ultimele case din satul Turcoaia. Dana este amplasata la

limita estica a sitului de importanta comunitara ROSCI0012-Bratul Macin si a ariei de protectie

speciala avifaunistica ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin.

În acord cu legislaţia de mediu în vigoare prezentăm principalele caracteristici ale acestor zone

protejate.

SITUL DE IMPORTANTA COMUNITARA ROSCI0012-BRAŢUL MĂCIN

Coordonatele sitului E 28º 7' 52''

Suprafaţa sitului (ha): 10.235

Lungimea sitului (km) Min. 0 Max. 94 Med. 8

Regiunea biogeografică N 45º 0' 29'': intreg situl se incadrează în bioregiunea stepică si

contine ape dulci continentale, mlastini, pajisti semninaturale umede, preerii mezofile, paduri

caducifoliate de monocultura (plopi).

Regiunile administrative

NUTS % Numele judeţului

RO021 44 Brăila

RO023 12 Constanta

RO025 44 Tulcea

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv.Global

Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 19,4 A B B A

3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau

0,5 B C B B Isoëto-Nanojuncetea

3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara 0,01 B C B B

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention 1 B B B B

62C0 * Stepe ponto-sarmatice 3 B C B B

6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 0,5 B C B B

6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 1 B C B B

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan

şi alpin 2 B C B B

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE



44/ 85

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1188 Bombina bombina P B B C B

1220 Emys orbicularis P B B C B

1993 Triturus dobrogicus P B B B B

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


1134 Rhodeus sericeus amarus P B A C A

1145 Misgurnus fossilis C B A C A

1149 Cobitis taenia RC B B C B

2522 Pelecus cultratus P C B C B

1130 Aspius aspius P B B C B

2511 Gobio kessleri P C B C B

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


1428 Marsilea quadrifolia R C B C B

Cat. Specia Populaţie Motiv

Alte specii importante de floră şi faună

P Echinops ritro ssp. ruthenicus R A P Ornithogalum amphibolum V C

P Thymus zygioides R A

Cod % CLC Clase de habitate

4.1. Caracteristici generale ale sitului

DESCRIEREA SITULUI

N06 4 511, 512 Râuri, lacuri


N07 3 411, 412 Mlaştini, turbării

N12 8 211 - 213 Culturi (teren arabil)

N14 6 231 Păşuni

N16 58 311 Păduri de foioase

Clase de habitat: rauri, lacuri, mlaştini, turbarii, culturi (terenuri arabile), pasuni, paduri de

foioase

Calitate si importanta

Situl prezintă importantă în primul rând pentru conservarea habitatului Salix alba and Populus

alba galleries, ce ocupă aproximativ 19,41% din sit, respectiv 4% din suprafata habitatului la nivel

national. Situl reprezintă partea nordică a coridorului de migratie a speciilor de plante din Peninsula

Balcanică spre Dobrogea de Nord si Delta Dunării. În plus acesta constituie si o importantă cale de

migratie pentru păsări (fiind propus si ca SPA), precum si pentru anumite specii de pesti, inclusiv

sturioni. Includerea Cursului Dunării în sit este esentială pentru asigurarea continuitătii cât si pentru

transportul de către apele fluviului a organelor de reproducere (seminte, lăstari etc.) ale diferitelor

specii de plante, ce favorizează propagarea acestora spre nordul Dobrogei si Delta Dunării.

Vulnerabilitate

- Efectuarea de plantatii în cuprinsul habitatelor – intensitate medie;

- exploatări forestiere si alte tipuri de lucrări silvice în habitat, inclusiv cu specii autohtone

(plopi hibrizi) - intensitate medie ;

- poluări ale apelor Dunării, îndeosebi cu hidrocarburi sau cu metale grele- intensitate

redusă ;

- perspectivele de instalare a unor centrale eoliene în zona sitului sau în vecinătate ;

- amenintarea potentială de efectuare a unor dragări - probabilitate redusă ;

- păunat;

- constructii abandonate.



45/ 85

Management

Administrator/Custode: Asociaţia Judeţeană a Pescarilor Sportivi Galaţi

Statutul de conservare a speciilor de amfibieni si reptile conform Formularului standard


Bombina bombina – Specie vulnerabila, ca urmare a reducerii habitatelor de reproducere, are un

grad bun de conservare la nivelul sitului. Specia nu a fost identificata pe Bratul Macin in zona danei

Iglicioara.

Emys orbicularis - Specie agila cu areal in mediul acvatic are un grad de conservare bun la

nivelul sitului. Specia nu a fost identificata pe Bratul Macin in zona danei Iglicioara.

Triturus dobrogicus - Specie prezenta in zona malurilor cu vegetatie densa specifice baltilor si

apelor curgatoare. Specia nu a fost identificata pe Bratul Macin in zona danei Iglicioara.

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Speciile de pesti importante pentru valoarea conservativa a mediului acvatic din situl de

importanta comunitara ROSCI0012, Rhodeus sericeus amarus, Misgurnus fossilis, Cobitis taenia,

Pelecus cultratus, Aspius aspius, Gobio kessleri nu au fost identificate in zona danei, Bratul Macin

fiind utilizat pentru transportul produselor de cariera al celor 5 cariere functionale din localitatea

Turcoaia. La nivelul sitului aceste specii protejate de pesti au un grad de conservare bun.

SITUL DE PROTECTIE SPECIALA AVIFAUNISTICA - ROSPA0040-DUNĂREA VECHE -

BRAŢUL MĂCIN

Coordonatele sitului

E 28º 9' 14''

Suprafaţa sitului (ha) 18 759

Lungimea sitului (km) Min 0 Max. 198 Med. 17

Regiunea biogeografică N 44º 59' 1'' Stepică



RO021 33 Brăila

RO023 22 Consţanta

RO025 45 Tulcea

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A402 Accipiter brevipes 12-15 p 30 i B A C A

A293 Acrocephalus melanopogon R D B C C

A229 Alcedo atthis 110-140 p C C C B

A255 Anthus campestris 350-400 p C A C B

A089 Aquila pomarina 40 i D B C B

A029 Ardea purpurea 30-50 p C B C B

A060 Aythya nyroca 30-50 p C B C B

A021 Botaurus stellaris 12-15 p B A B B

A396 Branta ruficollis 30 i C B C

A215 Bubo bubo 2 i C A C B

A133 Burhinus oedicnemus 12-20 p C B C B

A403 Buteo rufinus 8-11 p C A C A

A243 Calandrella brachydactyla 20 p C A C B

A224 Caprimulgus europaeus 50-70 p C C C B

A138 Charadrius alexandrinus 4 p C B C B

A196 Chlidonias hybridus 460-500 p B B C B



46/ 85

A031 Ciconia ciconia 24 p 1200 i D B C B

A030 Ciconia nigra 4 p D B C B

A080 Circaetus gallicus 5-6 p C A B A

A081 Circus aeruginosus 12-30 p D B C C

A082 Circus cyaneus 50-60 i C B C B

A083 Circus macrourus 20 i C B C A

A084 Circus pygargus 1 p 60 i C A C A

A231 Coracias garrulus 120-130 p B A C B

A429 Dendrocopos syriacus 70-80 p C A C B

A236 Dryocopus martius 15-20 p D C C C

A026 Egretta garzetta 320-380 p C B C B

A379 Emberiza hortulana 120-130 p C B C B

A097 Falco vespertinus 22-34 p C B C B

A321 Ficedula albicollis 200 i D B C B

A320 Ficedula parva 200 i D B C B

A075 Haliaeetus albicilla 1 p 20-30 i C A B B

A092 Hieraaetus pennatus 5 i C B B B

A131 Himantopus himantopus 24 p C B C B

A022 Ixobrychus minutus 40-60 p D B C B

A338 Lanius collurio 400 p C B C B

A339 Lanius minor 120 p C B C A

A176 Larus melanocephalus 40 i D B C C

A177 Larus minutus 400 i B A C B

A246 Lullula arborea 300 p D A C B

A242 Melanocorypha calandra 300 p C A C B

A073 Milvus migrans 4-5 p B A B A

A023 Nycticorax nycticorax 120-140 p C B C B

A533 Oenanthe pleschanka 60-90 p C A C B

A094 Pandion haliaetus 20 i C B C B

A019 Pelecanus onocrotalus 100-120 i C B C B

A393 Phalacrocorax pygmeus 180 i 200 i B A B B

A151 Philomachus pugnax 200 i D B C C

A234 Picus canus 30 p D C C C

A034 Platalea leucorodia 80-90 i C B C B

A032 Plegadis falcinellus 240-280 i C B C B

A120 Porzana parva 30-80 p C B B B

A132 Recurvirostra avosetta 8 p C B C B

A195 Sterna albifrons 34 p C B C B

A193 Sterna hirundo 400 i C B C B

A307 Sylvia nisoria R D B C C

A166 Tringa glareola 80 i D B C C

Descrierea sitului

N06 4 511, 512 ` Râuri, lacuri


N07 4 411, 412 Mlaştini, turbării

N09 2 321 Pajişti naturale, stepe


N14 9 231 Păşuni

N15 4 242, 243 Alte terenuri arabile




47/ 85

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor: Coracias garrulus, Falco

vespertinus, Ayţya nyroca, Accipiter brevipes, Antus campestris, Lanius minor, Lanius collurio,

Calandrella brachydactyla.

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Pelecanus crispus, Accipiter

brevipes, Branta ruficollis, Pelecanus onocrotalus, Phalacrocorax pygmaeus.

Situl este important pentru iernat pentru speciile: Phalacrocorax pygmaeus, Anser albifrons.

Clase de habitat: rauri, lacuri, mlaştini, turbarii, pajisti naturale, stepe, culturi (terenuri arabile),

pasuni, alte terenuri arabile, paduri de foioase.

Calitate si importanta

Situl gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Situl este important

pentru populatiile cuibaritoare si in perioada de migratie.

Vulnerabilitate - braconaj, vânătoarea în timpul cuibăritului, vânătoarea în zona locurilor de

cuibărire a speciilor periclitate, distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor, deranjarea păsărilor în

timpul cuibăritului (colonii); desecarea zonelor umede; industrializare si extinderea zonelor urbane;

pescuitul sportiv în imediată vecinătate a cuiburilor speciilor periclitate; electrocutare si coliziune cu

linii electrice; pescuitul sportiv în masă care deranjează păsările migratoare; arderea stufului; arderea

vegetatiei (a miristii si a pârloagelor); amplasare de generatoare eoliene ; turismul in masă ;

înmultirea necontrolată a speciilor invazive.

Management

Administrator/Custode: Asociaţia Judeţeană a Pescarilor Sportivi Galaţi

SITUL DE PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ ROSPA0073 MĂCIN-NICULIŢEL

Localizare/coordonate: E 28º 21' 8'' N 45º 12' 12''

Suprafaţa sitului (ha): 67.361 ha

Lungimea sitului (km) Min.0 Max. 466 Med. 154

Regiunea biogeografică: Stepica



RO025 100 Tulcea

Caracteristici generale ale sitului

Cod % CLC Clase de habitate


N09 5 321 Pajişti naturale, stepe


N14 2 231 Păşuni

N15 6 242, 243 Alte terenuri arabile


N21 3 221, 222 Vii şi livezi

N23 2 1xx Alte terenuri artificiale (localităţi, mine)

N26 3 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)

Calitate şi importanţă:

Situl găzduieşte efective importante speciilor de păsări protejate, astfel: număr de specii din

Anexa 1 a Directivei Păsări: 56; număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra

speciilor migratoare (Bonn): 123; număr de specii periclitate la nivel global: 10.

Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale urmatoarele specii de pasari:

Falco cherrug, Coracias garrulus, Ciconia ciconia, Accipiter brevipes, Burhinus oedicnemus,

Oenanţe pleschanka, Circaetus gallicus, Buteo rufinus, Emberiza hortulana, Caprimulgus

europaeus, Hieraaetus pennatus, Lullula arborea.

Situl este important în perioada de migraţie pentru speciile:Ciconia ciconia, Accipiter

brevipes, Circaetus gallicus, Buteo rufinus, Hieraaetus pennatus, Lanius collurio , Gyps fulvus,



48/ 85

Ficedula parva, Galerida cristata, Lullula arborea, Falco vespertinus, Neophron percnopterus,

Pandion haliaetus, Nycticorax nycticorax, Ciconia nigra, Himantopus himantopus, Haliaeetus

albicilla, Recurvirostra avosetta, Tringa glareola, Pelecanus onocrotalus, Pelecanus crispus, Ardea

purpurea, Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia, Chlidonias hybridus, Pernis apivorus, Anţus

campestris, Aquila pomarina, Aquila heliaca, Aquila chrysaetos, Aquila clanga, Circus macrourus,

Circus aeruginosus, Falco peregrinus, Milvus migrans, Phalacrocorax pygmaeus, Egretta alba.

Atasam fotocopiile Formularului standard al sitului ROSPA0073 Macin Niculitel.

Gradul de conservare a speciilor de pasari prezente in sit este bun si foarte bun.

Nota: A-specia este foarte bine reprezentata la nivelul sitului; B-specia este bine reprezentata

la nvelul sitului; C-la nivelul sitului cuibareste o populatie cu o densitate care reprezinta mai putin de

2% din populatia la nivel national; D-la nivelul sitului cuibareste o populatie cu o densitate redusa

fata de media la nivel national.

Alte precizari importante pentru caracterizarea unei arii protejate: areal de rezidenţă specia se găseşte de-a lungul întregului an în sit

areal de

reproducere /creştere

specia foloseşte situl pentru cuibărire şi creşterea puilor

areal temporar (de

pasaj, de migraţie)

specia foloseşte situl pentru migrare sau schimbarea penelor

în afara arealului de reproducere

areal de iernat specia foloseşte situl în timpul iernii

În cazul în care la mamifere, amfibieni, reptile şi peşti nu se pot indica informaţii numerice,

atunci mărimea/ densitatea populaţiei se indică prin:

(C) – specie comună,

(R)- specie rară, sau

(V)- foarte rară.

(P) - Dacă datele despre o populaţie lipsesc complet, se indică numai prezenţa speciei.

În câteva cazuri, la nevertebrate şi plante, dacă mărimea populaţiei este ştiută dar nu exact, se

dau cifre estimative sau plaje de cifre. Dacă nu, se indică doar dacă specia este in categoria:

(C) – specie comună,

(R)- specie rară, sau

(V)- foarte rară.

(P) - Dacă datele despre o populaţie lipsesc complet, se indică numai prezenţa speciei.

Criterii de evaluare a sitului pentru o anumită specie din anexa II (în conformitate cu

Secţiunea B din anexa III a directivei habitate)

Populaţie: mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente din sit în raport cu populaţiile

prezente pe teritoriul naţional. Acest criteriu are scopul evaluării mărimii relative sau densităţii

relative a populaţiei în sit cu cea la nivel naţional. Se foloseşte un model progresiv ca cel de mai jos:

A: 100 p > 15%

B: 15 p > 2%

C: 2 p > 0%

D: populaţie nesemnificativă.

Notificari grad de conservare

A: conservare excelentă = elemente în stare excelentă (i I), indiferent de clasificarea

posibilităţii de refacere,

B: conservare bună = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilităţii

de refacere, = elemente în stare medie sau parţial degradată (i III) şi uşor de refăcut (ii I),

C: conservare medie sau redusă = toate celelalte combinaţii.

Gradul de izolare a populaţiei prezente în sit faţă de aria de răspândire normală a speciei:

A: populaţie (aproape) izolată,

B: populaţie ne-izolată, dar la limita ariei de distribuţie,

C: populaţie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă.



49/ 85

Evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea unei specii

A: valoare excelentă

B: valoare bună

C: valoare considerabilă.

Specii de păsări prezente in ROSPA0073 si ROSPA0040 - Directiva Consiliului

2009/147/EC, Anexa I si relatia cu activitatile desfasurate

Accipiter brevipes -În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu A astfel ca la

nivelul sitului specia este foarte bine reprezentata fiind intr-o stare de conservare buna. Nu au fost

identificate exemplare ale speciei in zona.

Anser erythropus - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu D ceea ce

semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel

naţional, fiind intr-o stare buna de conservare. Specia nu a fost identificata in zona.

Anthus campestris - In formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu D , la nivelul

sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, intr-o stare buna de

conservare. Specia nu s-a observat pe amplasament.

Aquila chrysaetos - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D”, la nivelul

sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, intr-o stare buna de

conservare. Nu a fost semnalată pe perimetrul studiat.

Aquila clanga - In formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “B”, specia este bine

reprezentata la nivelul sitului, fiind intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata pe

amplasament.

Aquila heliaca-În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „A” ceea ce

semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie mai mare decât 15% din media la nivel

naţional, fiind intr-o stare de conservare buna. Nu s-a semnalat pe perimetrul studiat.

Aquila pomarina - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “C”, populatie cu

densitate care reprezinta mai putin de 2% din populatia la nivel national, aflata intr-o stare de

conservare buna. Specia nu a fost identificata pe amplasament.

Ardea purpurea - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce


naţional, aflata intr-o stare buna de conservare. Specia nu a fost identificata pe amplasament Bubo

bubo –În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “C”, la nivelul sitului cuibareste o

populatie cu o densitate mai mica de 2% din populatia la nivel national, aflata intr-o stare buna de

conservare. Specia nu a fost identificata pe amplasament.



50/ 85



51/ 85

Burhinus oedicnemus - In formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “B”, specia

este bine reprezentata la nvelul sitului, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost

identificata pe amplasament.

Caprimulgus europaeus –În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “C” – la

nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta mai putin de 2% din populatia la

nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata pe perimetrul

studiat.

Chlidonias hybridus - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce


naţional, aflata intr-o stare buna de conservare. Nu s-a identificat pe amplasament.



52/ 85

Ciconia ciconia - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “B”, specia este

bine reprezentata la nvelul sitului, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata

pe amplasament.

Ciconia nigra - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce


naţional, aflata intr-o stare buna de conservare. Nu s-a identificat pe amplasament.

Circus cyaneus - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce


naţional, aflata intr-o stare buna de conservare. Specia nu a fost identificata pe amplasament.

Circus macrourus - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce


naţional. Specia nu a fost observată în zona de studiu.

Circus pygargus - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „A” ceea ce


naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata pe amplasament.

Coracias garrulus –În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “B” –ca specia

este bine reprezentată la nivelul sitului, aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost


Dendrocopos leucotos - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce



Dendrocopos medius - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce


naţional, aflată într-o stare bună de conservare. Specia nu a fost identificata pe amplasament.

Dendrocopos syriacus - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce



Dryocopus martius - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce


naţional, aflata într-o stare bună de conservare. Specia nu a fost identificata pe amplasament.

Egretta alba - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică

faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflată

într-o stare bună de conservare. Specia nu a fost identificata pe amplasament.

Emberiza hortulana - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „A” ceea ce


naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata pe amplasament.

Falco columbarius În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “C” – la nivelul

sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta mai putin de 2% din populatia la nivel

national, aflata intr-o stare buna de conservare. Specia nu a fost identificata pe amplasament.

Falco peregrinus - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “C” – la nivelul


national, aflata intr-o stare buna de conservare. Specia nu a fost identificata pe amplasament.

Ficedula parva - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce



Grus grus –În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică

faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata

intr-o stare buna de conservare. Specia nu a fost identificata pe amplasament.



53/ 85

Gyps fulvus - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică


intr-o stare buna de conservare. Specia nu a fost identificata pe amplasament.

Haliaeetus albicilla –În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce



Hieraetus pennatus - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “B” – ca specia

este bine reprezentată la nivelul sitului, aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost


Himantopus himantopus –În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea

ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel


Lullula arborea - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce



Milvus migrans - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce



Neophron percnopterus –În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea



Nycticorax nycticorax - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce

semnifică faptul că la nivelul sitului populaţia este nesemnificativă faţă de media la nivel naţional,

aflata intr-o stare buna de conservare. Specia nu a fost identificata pe amplasament.

Pandion haliaetus - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce



Pelecanus crispus - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce



Pelecanus onocrotalus - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce



Pernis apivorus –În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce



Phalacrocorax pygmeus - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea



Picus canus - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “C” – la nivelul sitului

cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta mai putin de 2% din populatia la nivel national,

fiind într-o stare bună de conservare. Specia nu a fost identificata pe amplasament.

Platalea leucorodia În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce



Recurvirostra avosetta –În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce





54/ 85

Sylvia nisoria - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce



Tringa glareola - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce


naţional, aflată într-o stare bună de conservare. Nu a fost semnalată în zona de amplasament.

Ficedula albicollis - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce


naţional, aflata intr-o stare buna de conservare. Specia nu a fost identificata pe perimetrul studiat.

Lanius collurio - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce


naţional, aflată într-o stare bună de conservare. Specia nu a fost identificata pe perimetrul studiat.

Circaetus gallicus –În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “B” –fiind bine

reprezentata la nivelul sitului si intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata pe

perimetrul studiat.

Calandrella brachydactyla - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D”

ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel

naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata pe perimetrul studiat.

Buteo rufinus - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „A” ceea ce



Circus aeruginosus –În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “C” – la nivelul


national, aflată într-o stare bună de conservare. Specia nu a fost identificata pe perimetrul studiat.

Falco cherrug - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “B” – specia este

bine reprezentata la nivelul sitului si este intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata

pe perimetrul studiat.

Falco vespertinus - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “C” – la nivelul


national, aflata intr-o stare buna de conservare. Specia nu a fost identificata pe perimetrul studiat.

Lanius minor –În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “C” – la nivelul


national, aflată într-o stare bună de conservare. Specia nu a fost identificata pe perimetrul studiat.

Oenanthe pleschanka - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „A” ceea ce



2.1.3. Speciile de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în anexa I a Directivei

Consiliului 2009/147/EC

Luscinia luscinia –În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce



Luscinia megarhynchos –În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea



Merops apiaster –În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce





55/ 85

Miliaria calandra –În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce



Motacilla alba –În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce



Motacilla flava –În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce



Muscicapa striata –În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce



Oriolus oriolus –În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce



Parus lugubris –În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “B” – specia este

bine reprezentata la nivelul sitului si se afla intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost

identificata pe perimetrul studiat.

Phoenicurus ochruros –În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce



Phylloscopus collybita –În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce



Saxicola torquata - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce



Sylvia atricapilla –În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce



Sylvia communis –În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce



Sylvia curruca –În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce



Turdus merula-În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce



Turdus philomelos - În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce



Turdus pilaris –În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce



Upupa epops –În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică


intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata pe perimetrul studiat.



56/ 85

Oenanthe isabellina –În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „A” ceea ce



Aquila nipalensis –În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce



Passer hispaniolensis –În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce



Importanţa siturilor pentru speciile de pasari cuibăritoare

Falco cherrug - Specie rar cuibaritoare in padurile Dobrogei. Specia nu a fost identificata pe

perimetrul studiat.

Coracias garrulus –Oaspete de vară răspândită în sudul şi estul Europei, în regiuni deschise cu

copaci mari, scorburoşi. Specia nu a fost identificata pe perimetrul studiat.

Ciconia ciconia - Specie cuibăritoare şi de pasaj. Specia nu a fost identificata pe perimetrul

studiat.

Accipiter brevipes - Prefera paduri mici din regiunile aride, deschise din SE Europei. În

România au fost semnalate 60-100 perechi. Specia nu a fost identificata pe perimetrul studiat.

Burhinus oedicnemus –In Romania este oaspete de vară, cuibăreşte în Dobrogea, în zone de

nisipuri. Specia nu a fost identificata pe perimetrul studiat.

Oenanţe pleschanka –Populaţia cea mai mare este prezentă în Dobrogea, unde cuibăresc un

număr de aproximativ 685 de perechi. Specia nu a fost identificata pe perimetrul studiat.

Circaetus gallicus –Oaspete de vara, in Romania cuibareste în special în Dobrogea si in sudul

Banatului. Specia nu a fost identificata pe perimetrul studiat.

Buteo rufinus - Oaspete de vara, cuibăreşte în zone stepice, stancarii, locuri descoperite. Specia

nu a fost identificata pe perimetrul studiat.

Emberiza hortulana - În sit se află un număr de 250-400 perechi. Specia nu a fost identificata


Caprimulgus europaeus- In sit cuibaresc cca 150-200 perechi. Specia nu a fost identificata pe

perimetrul studiat.

Hieraaetus pennatus – Cuibareste în păduri cu copaci cu frunze căzătoare, cu luminişuri şi

poieni, de obicei în regiuni montane mai joase, dar şi la câmpie. Specia nu a fost identificata pe

perimetrul studiat.

Lullula arborea –Oaspete de vara, prefera marginile de paduri, luminisurile etc. Cuibareste in

liziere. Specia nu a fost identificata pe perimetrul studiat.

Importanţa siturilor în perioada de migraţie pentru speciile de păsări

Situl de protectie speciala avifaunistica - ROSPA0073 Macin-Niculitel este important în

perioada de migraţie pentru speciile:

Ciconia ciconia – barza alba. Este o specie cuibăritoare şi de pasaj. Specia a fost identificată în

zona terenurilor agricole din jurul amplasamentului.

Accipiter brevipes - Intalnit in paduri mici si relativ rare din regiunile aride, deschise, din SE

Europei. În migraţie nu s-a identificat pe amplasamentul studiat.

Circaetus gallicus – In Romania este intalnit în special în Dobrogea si in sudul Banatului.

Specia nu a fost identificată în zona amplasamentului in perioada migratiei. Buteo rufinus -

Prezent în zone stepice, stancarii, locuri descoperite. N-a fost observat în pasaj în zona de studiu.

Hieraaetus pennatus –Intâlnită în păduri cu copaci cu frunze căzătoare, cu luminişuri şi poieni,

de obicei în regiuni montane mai joase, dar şi la câmpie. Specia nu a fost identificată în timpul

migraţiei în zona amplasamentului.



57/ 85

Lanius collurio – Intalnit in regiuni deschise, terenuri agricole cu tufişuri şi în luminişuri.

Specia a fost identificată în zona terenurilor agricole din latura sudica a perimtrelor, dana si cariera.

Gyps fulvus –Prezent in zone deschise de câmpie cu stânci în apropiere. În sit este menţionat cu

1-2 indivizi ca specie de pasaj. Specia nu a fost identificata pe perimetrul studiat.

Ficedula parva –Specie comuna, prefera padurile in amestec, umbroase, cu frunze cazatoare,

luxuriante, usor umede. Specia nu a fost identificata pe perimetrul studiat.

Lullula arborea –Intalnita la margini de paduri, luminisuri etc. 2 exemplare izolate au

identificate in timpul migratiei in afara perimetrului.

Falco vespertinus - Specia prefera lizierele de pădure din zona. Specia nu a fost identificata pe

perimetrul studiat.

Neophron percnopterus – Specia nu a fost identificata pe perimetrul studiat.

Pandion haliaetus - Specie rară, menţionată cu un număr mic de indivizi la nivelul sitului.

Specia nu a fost identificata pe perimetrul studiat.

Nycticorax nycticorax –Este prezent în apropierea bălţilor, râurilor. Intalnit în număr mare de-a

lungul Dunării şi în Delta Dunării. Specia a fost identificata in apropierea perimtrului sutdiat in

laturile nordica si vestica.

Ciconia nigra - barza neagra. Specie de pasaj cu efective reduse. Specia nu a fost identificata pe

perimetrul studiat.

Himantopus himantopus - Habitatele preferate ale speciei sunt mlaştinile, delta, heleşteele,

terenurile irigate etc. Specia se concentrează în parte sudică a ţării, populaţia cea mai mare cuibăreşte

în Delta Dunării. Specia a fost identificata in sud-vestul perimetrului studiat.

Haliaeetus albicilla-Iarna apar exemplare din tinuturile nordice. În sit este menţionat cu un

număr redus, de 10-20 indivizi, în zone retrase cu ochiuri de apă. N-a fost observat în pasaj în zona

de studiu.

Recurvirostra avosetta - Preferă regiunile cu mlaştini şi bălţi puţin adânci. Specia la nivelul

sitului este menţionată cu o populaţie nesemnificativă, cca 2-4 indivizi. Specia nu a fost identificata


Tringa glareola –. Specie în pasaj pe malurile mlăştinoase ale lacurilor, de obicei solitar,

ocazional în stoluri mici. Specia nu a fost identificata in zona adiacenta a perimetrului studiat.

Pelecanus onocrotalus – pelican comun. Vara pot fi găsiţi în principal în regiunile lacustre din

SE Europei (majoritatea în Delta Dunării), iarna şi în zone de coastă şi golfuri. Este menţionată ca

specie de pasaj, culoarul de migrare nefiind suprapus peste perimetru. Specia nu a fost identificata pe

perimetrul studiat.

Pelecanus crispus –Specie gregară, cuibăreşte în colonii mici. În sit este menţionat ca specie de

pasaj cu un număr mic de indivizi (25-40). Specia nu a fost identificata pe perimetrul studiat.

Ardea purpurea –În România, specie comuna în bălţile interioare şi în deltă, toamna migrând

către părţile vestice ale Asiei şi Africa. Specia nu a fost identificata pe perimetrul studiat.

Plegadis falcinellus - Specie intalnita in apropierea lacurilor si a baltilor putin adanci cu

vegetatie densa Specia a fost identificata in latura vestica a zonei in apropierea Bratului Macin.

Platalea leucorodia - La nivelul sitului Măcin-Niculiţel este menţionată ca specie de pasaj cu

un număr mic de indivizi (30-50). Specia nu a fost identificata pe perimetrul studiat.

Chlidonias hybridus-Intalnita in mlastinile din sudul Europei. In migratie semnalat si pe

coastele marine. N-a fost observat în pasaj în zona de studiu.

Pernis apivorus – viespar. Specie intalnita in paduri izolate cu luminisuri si poieni. Specia nu a

fost identificată în zona amplasamentului pe perioada migratiei.

Antus campestris – Cuibareste in regiuni deschise, aride si nisipoase cu vegetatie joasa. În

migraţie nu s-a identificat pe amplasamentul studiat.

Aquila pomarina – Specie semnalata in estul Europei, in paduri, deseori in tinuturi

mlastinoase. Specia nu a fost identificată în timpul migraţiei în zona amplasamentului.



58/ 85

Aquila heliaca –Este o pasăre răpitoare cu aria de distributie in estul Europei si in mare parte

din Asia. Nu s-a identificat în migraţie în perimetrul studiat.

Aquila chrysaetos – acvila de munte. Pentru sit este menţionată ca fiind specie de pasaj cu un o

populaţie foarte redusă in sit. În migraţie nu s-a identificat pe amplasamentul studiat.

Aquila clanga –Specie cu areal de răspândire aproape exclusiv european. Nu s-a identificat în

migraţie în perimetrul studiat.

Circus macrourus –Cuibăreşte rar în România, arealul lui de răspândire fiind ţinuturile de

stepă, smârcuri din sud-estul Europei, ca şi regiunile din Dobrogea. Specia nu a fost identificată în

timpul migraţiei în zona amplasamentului.

Circus aeruginosus - Specie larg raspandita in zone mlăştinoase cu stufarisuri intinse. Nu s-a

inregistrat in migratie în perimetrul studiat.

Falco peregrinus –Vara este raspandit in zone cu stancarii, iar iarna in zone umede. În migraţie

nu s-a identificat pe amplasamentul studiat.

Milvus migrans –Specie intalnita in vecinătatea zonelor umede, dar şi in regiuni urbane. În

migraţie nu s-a identificat pe amplasamentul studiat.

Phalacrocorax pygmaeus - Identificat în stufărişuri din SE Europei. Nu s-a identificat în

migraţie în perimetrul studiat.

Egretta alba –Prezenta in zone umede cu intinderi mari de stufarisuri, in special în Delta

Dunării. Toamna migrează spre zona Mării Mediterane. Specia nu a fost identificată în timpul

migraţiei în zona amplasamentului.

Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate

(suprafata, locatia, speciile caracteristice) si a relatiei acestora cu ariile naturale protetajate de

interes comunitar si distributia acestora

Protectia speciilor din siturile Natura 2000, ROSPA0040 DUNAREA VECHE-BRATUL

MACIN in suprafata de 18.759 ha, ROSCI0012 BRATUL MACIN in suprafata de 10.235 ha si

ROSPA0073 Macin-Niculitel cu suprafata de 63.361 ha este reglementata conform prevederilor

Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC –DIRECTIVA HABITATE transpusa prin OUG 57/2007,

respectandu-se pe de o parte regulamentele impuse de administratori/custozi, iar in lipsa acestora se

vor respecta obiectivele care au determinat instituirea lor.

Obiectivele acestui studiu au fost:

- stabilirea speciilor de pasari prezente in zona analizata: perimtrul carierei, al danei al zonei

de transport al produselor de cariera si in vecinatatea acestora;

- prezenta unor specii de plante protejate pe amplasamentele studiate si in zona adiacenta a

acestora;

- prezenta in spatiul analizat a unor habitate de haranire, a unor zone de cuibarire si de

oodihna pentru specii lae faunei protejate ca si ale faunei formata din specii comune;

- prezenta unor exemplare ale unor specii de plante protejate in concordanta cu Formularul

Standard ROSCI0012;

- prezenta unor exemplare ale unor specii de mamifere, reptile, batracieni si nevertebrate

protejate conform prevederilor Formularelor standard ROSPA0073, ROSPA0040 si ROSCI0012;

- identificarea categoriilor de impact produse asupra speciilor de pasari si ale speciilor de

fauna comuna in zona;

- stabilirea masurilor de protectie a speciilor de flora si de fauna si a gradului de reducere a

valorii impactului produs.

Cariera ocupa o suprafata de 22,40 ha, este functionala din anii 1999 si ulterior a devenit parte a

limitei sud-vestice a ROSPA0073. Cariera este inconjurata de terenuri agricole pe toate laturile.



59/ 85

Terenul disponibil pentru urmatoarele trepte de exploatare este dispus ca o fasie in partile nord-

estica si nord-vestica cu o lungime de cca 600 m si o latime variabila intre 100-150 m. Accesul in

perimetru se face pe un drum cu latimea de 2,5 m si urmareste linia marginala nord-estica a

perimetrului. Limita nordica este la o inaltime de 50-70 m fata de terenurile agricole din jur.

Dana este functionala de la data deschiderii carierei, ocupa o suprafata de 3 ha si terenul este

parte a limitei sud-estice a siturilor ROSCI0012 si ROSPA0040. Terenul este marginit de Bratul

Macin in partea de vest. In laturile estice, sudice si nordice sunt retele de drumuri care asigura accesul

la danele din zona si la terenurile agricole care ocupa latura din sudul danei. Bratul Macin este utilizat

pentru transportul produselor de cariera.

In zona sunt active alte dane care apartin SC TEHNOLOGICA RADION SRL si Grupului

LAFARGE. Malul Bratului Macin din zona danei cuprinde o vegetatie mozaicata formata din

exemplare de Salix alba, Populus alba si Sorbaria sorbifolia.

Clima regiunii este continental excesivă, cu diferenţe mari de temperatură de la vară la iarnă, cu

precipitaţii reduse şi vânturi puternice. Media anuală a temperaturii variază în jurul valorii de 11o C,

iar media anuală a cantităţilor de precipitaţii este situată între 500 şi 600 mm/an. Numărul de zile

dintr-un an cu strat de zăpadă variază între 60 şi 80 zile. Din punct de vedere ecologic, zona din care

fac parte cele doua amplasamente este variata:

- la nord este Bratul Macin utilizat pentru transportul produselor de cariera dupa incarcare in

cele 5 dane existente;

- la sud sunt terenuri agricole la o distanta de cca 100 m si o retea de drumuri utilizate pentru

transportul produselor de cariera;

- in zona Turcoaia sunt active mai multe cariere, TARMAC SA, ROM TRANS SRL,

TEHNOLOGICA RADION SRL, URANUS PLUTON SRL, ALAS ROMANIA SRL si alte terenuri

concesionate pentru exploatarea materialelor de constructii CARIERE PLUS SRL si

DUMAGREGAT SRL.

-La sud de perimetrul danei pe malul Bratului Macin ca si peste Bratul Macin se desfasoara un

habitat 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba intr-o stare de conservare foarte buna.

In zona perimetrului neexploatat, ocupat de cariera, altitudinea din zona nordica cu cca 50-70

m mai mare fata de terenurile agricole adiacente se contureaza o vegetatie mozaicata formata din rare

exemplare ale unor specii xerofile, terenul fiind cu roca la suprafata pe cca 80% si arii mici cu strat

subtire de sol.

In partea sud-estica la o distanta de cca 800-1000 m este o zona de dealuri (Dealul lui Manole,

Valea lui Manole, etc) care contin un covor vegetal specific pasunilor, fiind utilizat pentru

intretinerea animalelor crescute in sistem de ferme de subzistenta de locuitorii satului Turcoaia. Zona

este caracterizata prin prezenta pe un spatiu relativ mic a unui numar mare de biocenoze, rezultat al

reliefului variat: terenuri agricole dominante, dealuri, Bratul Macin, satul Turcoaia, zone mlastinoase,

zona fiind dominata de activitati antropice variate: exploatarea rocilor utile, utilizarea pasunilor

pentru cresterea oilor, cultivarea terenurilor agricole, transportul produselor de cariera, pescuit. Toate

aceste elemente contureaza o zona nesigura pentru mentinerea unui numar mare de exemplare ale

speciilor de pasari importante pentru valoarea conservativa a fondului genetic al siturilor instituite in

zona, pe de o parte si, pe de alta parte, a altor exemplare ale specii lor faunei salbatice specifice

acestor situri.

Accesul in zona amplasamentului se face din DN 22 Braila-Macin-Tulcea din care se

desprinde un drum spre partea sudica pana in localitatea Turcoaia.

Habitate si specii reprezentative ale florei si faunei salbatice din zona amplasamentului si

imprejurimi

Specii ale florei din zona amplasamentelor si imprejurimi

Studiul de evaluare adecvata realizat in zona de amenajare a danei de expediere a produselor de

cariera si din jurul acestui perimetru, a avut ca obiectiv principal stabilirea tipurilor de habitat



60/ 85

prezente in perimetru si gradul de uniformitate a acestora, stabilirea speciilor indicatoare de

habitat si prezenta/absenta de pe teren a speciilor protejate in conformitate cu Formularul standard al

siturilor ROSCI0012, ROSPA0040 si ROSPA0073.

Studiile pentru stabilirea habitatelor si speciilor de pe amplasament s-au realizat in lunile

aprilie 2012 – septembrie 2013 dupa urmatorul calendar:

2012: 15 aprilie; 28 mai; 15 iulie; 1 septembrie, 4 octombrie; 15 noiembrie; 15 decembrie;

2013: 20 martie; 23 aprilie; 18 mai; 20 iunie; 29 iulie; 28 august; 24 septembrie.

Studiul florei de pe amplasament pentru stabilirea dominantei, abundentei speciilor si al

tipurilor de asociatii s-a realizat prin utilizarea metodologiei Braun-Blanquet.

Metodele utilizate au constat in:

- inventarierea florei din perimetrele ocupate si din imprejurimi;

- fotografierea suprafetelor analizate;

- identificarea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice.

Perimetrul neexploatat din cariera este incadrat la categoria teren neproductiv si este acoperit cu

vegetatie pe 10-15% din suprafata.

Aceasta suprafata contine exemplare ale speciilor din tabelul de mai jos:

Specii de flora identificate in perimetrul carierei Iglicioara

Nr.

Crt. Familia Specia

Suprafete de

studiu 10x10 mp

1

Asteraceae

Achillea sp. 1

2 Artemisia arvensis 3

3 Artemisia austriaca 1

4 Centaurea sp. 3

5 Taraxacum officinale 5

6 Xanthium spinosum 3

7 Amaranthaceae Amarathus retroflexus 3

8 Boraginaceae Anchusa arvensis 2

9 Convolvulaceae Convolvulus arvensis 2

1

0 Lamiaceae Thymus sp.

3

1

1 Poaceae Poa bulbosa

4

1

2 Poaceae Stipa sp.

3

1

3 Primulaceae Anagalis arvensis

1

1

4 Scrophulariaceae Verbascum sp.

1



61/ 85

Specii de flora identificate in perimetrul danei Iglicioara

Nr. crt. Familia Specia

Suprafete de studiu

10x10 mp 5x100mp

arbori si arbusti;

1

Asteraceae

Arctium lappa 2

2 Artemisia vulgaris 2

3 Sonchus oleraceus 1

4 Xanthium spinosum 2

5 Amaranthaceae

Amaranthus

retroflexus

4

6 Chenopodiaceae Chenopodium album 2

7 Plantaginaceae Plantago lanceolata 1

8 Ranunculaceae Ranunculus repens 2

9

Rosaceae

Potentilla anserina 3

10 Sorbaria sorbifolia 3ex../500 mp

11

Salicaceae

Salix alba 1ex../ 500 mp

12 Populus alba 1 ex./500mp

13 Solanaceae Solanum nigrum 2

14 Scrophulariaceae Verbascum sp. 1

15 Urticaceae Urtica dioica 2

Conform datelor din teren se poate concluziona ca atat densitatea exemplarelor de flora cat si

speciile identificate sunt lipsite de valoare pentru mentinerea fondului genetic al ROSCI0012

(analiza florei din zona de amplasare a danei Iglicioara).

Pe amplasamantul carierei nu sunt identificate specii protejate astfel incat nu sunt necesare

masuri speciale pentru mentinerea covorului vegetal; speciile identificate pot acoperi suprafetele

excavate intr-un timp de 3-5 ani dupa efectuarea lucrarilor de refacere ecologica.

a) b)

Foto 1. a,b, Perimetru neexploatat cariera



62/ 85

a) b)

Foto 2. a,b, Zone de terenuri agricole, vecine cu perimetrul carierei

Foto 5 Dana - Bratul Macin Foto 6. Dana – exemplare Sorbaria sorbifolia

Foto 7. Cariera Foto 8. Dana

Terenul din cariera este utilizat ca depozite temporare, halde, prelucrare roca utila, drumuri de

acces la diferitele module de exploatare, corp administrativ. Terenul nu contine zone cu vegetatie. In

zona administrativa este o plantatie de Populus sp. pe o suprafata de cca. 200 mp.

Perimetrul ocupat de dana este utilizat ca depozite temporare cu sorturi variate de piatra si cu

drumuri de acces, de o instalatie de incarcare si o zona administrativa.

Inaltimea medie determinata a covorului erbaceu este de 35,70 cm, inaltimea medie a

arbustilor de de 200 cm, iar inaltimea medie a arborilor este de 1 300 cm.

Conform datelor taxonomice prezentate in tabelele de mai sus se apreciaza ca amplsamantul

danei ca si cel al carierei nu sunt parti componente ale unor habitat de importanta comunitara.



63/ 85

Densitatea medie a exemplarelor speciilor de pe amplasament a fost determinata prin stabilirea unor

relevee de 100 mp pentru speciile erbacee si de 500 mp pentru speciile de arbori si arbusti.

Caracteristica de baza a zonei din care fac parte cele doua suprafete analizate este abundenta

drumurilor de pamant si a potecilor cu acces spre Bratul Macin si spre terenurile agricole din zona.

Fiind o zona de intravilan nu se identifica prezenta unor zone cu vegetatie specifica pentru flora

spontana in forma unor asociatii vegetale care sa determine protectia acestora.

Concluzii privind flora de pe amplasament

1. Cele doua amplasamente prin compozitia specifica a covorului vegetal ca si a gradului de

acoperire cu vegetatie nu se constituie ca elemente importante pentru valoarea conservativa a

ROSCI0012.

2. Metoda utilizata pentru determinarea speciilor de plante dominante, a abundentei, a

gradului de vitalitate si a relatiilor interspecifice este metoda Braun-Blanquet, completata cu

datele obtinute prin metoda observatiei.

3. Speciile dominante apartin familiei Astraceae, care sunt specii rezistente la conditiile de

temperaturi ridicate in timpul verii si scazute in timpul iernii.

4. Pe amplasamentul danei a fost identificat un numar mic de exemplare ale speciei Sorbaria

sorbifolia dispuse neuniform si aflate intr-o stare excelenta de conservare.

5. Amplasamentul danei nu este reprezentativ ca specii si numar de exemplare pentru

habitatele specifice sitului ROSCI0012.

6. Luciul apei de pe Bratul Macin din zona adiacenta nu contine specii vegetale acvatice.

Specii ale faunei din perimetrele cariera si dana Iglicioara

Metode de cercetare a faunei

Studii faunistice s-au realizat pentru identificarea speciilor de amfibieni, reptile, pasari si

mamifere in lunile aprilie 2012 – septembrie 2013 dupa urmatorul calendar:

2012: 15 aprilie; 28 mai; 15 iulie; 1 septembrie, 4 octombrie; 15 noiembrie; 15 decembrie;

2013: 20 martie; 23 aprilie; 18 mai; 20 iunie; 29 iulie; 28 august; 24 septembrie.

Studii entomologice s-au realizat prin observatii asupra exemplarelor de insecte juvenili si

adulţi.

Studiile asupra batracienilor si reptilelor s-au efectuat , primavara, in luna mai si vara in lunile

iunie- iulie- august.

Suprafata de teren pentru identificarea speciilor si a numarului de exemplare a fost extinsa in

zonele adiacente pe o distanta de cca 150 m la exteriorul amplasamentului pe toate directiile

Ca observatie generala precizam:

- Bratul Macin, aflat in partea de vest, adiacent amplasamentului, in zona localitatii Turcoaia

este utilizat pentru transportul produselor de cariera;

- zona cuprinde o retea de drumuri si poteci atat pe marginea perimetrului cat si de-a lungul

Bratului Macin la marginea tarlalelor de terenuri agricole.In zona sunt alte dane de expediere a

produselor de cariera care apartin urmatoarelor societati: SC TARMAC SA, SC TEHNOLOGICA

RADION SRL, Grupul LAFARGE.

Identificarea speciilor s-a realizat prin utilizarea metodei transectelor.

Cercetari avifaunistice s-au realizat p[e parcursul anului 2012 si 2013 pana in luina septembrie.

Metodele de evaluare a populaţiilor de păsări au fost: punctele fixe şi transecte, evaluarea

păsărilor în migraţiune, in timpul perioadei de depunere a pontei si a cuibaritului conform datelor din

literatura de specialitate in concordanta cu datele indicate in Fisa standard a siturilor ROSPA0040 si

ROSAP0073.



64/ 85

Studiul speciilor de mamifere s-a realizat in perioada de vara (iunie-august) atat pe

amplasament cat si in zonele limitrofe. Metodele utilizate pentru studiul mamiferelor: observatii in

puncte fixe, transecte.

a) Fauna de nevertebrate identificate in zona

Stabilirea impactului s-a facut prin identificareae grupelor importante de nevertebrate. In

functie de grupele identificate in zona din care fac parte amplasamentele, in functie de ecologia

grupelor de nevertebrate si de tehnologia utilizata prezentam mai jos grupe si specii care au fost

identificate.

Ordinul Araneae: Specia Aranea diadema

Ordinul Orthoptera: Specia Decticus verrucivorus

Ordinul Hemiptera: Specia Eurygaster maura

Ordinul Coleoptera: Coccinella septempunctata

Ordinul Lepidoptera: Specia Pieris brassicae

Ordinul Lepidoptera: Specia Lycaena phlaes

Ordinul Heteroptera: Specia Pyrhocoris apterus

Concluzie: Cerintele reduse fata de conditiile de hrana si de reproducere, ca si timpul de

generatie scurt explica prezenta acestora in zonele studiate. Populatiile sunt alcatuite dintr-un

numar mare de indivizi, fiind verigi ale unor lanturi trofice scurte, neevoluate.

b) Fauna de vertebrate identificate

Conform datelor din literatura de specialitate, vertebrateleprezente in zona sunt reduse ca

numar de specii si ca numar de indivizi. Conform acestor precizari, prezentam mai jos speciile

identificate in zona.

Batracieni – in zona danei Iglicioara

Ordinul Anura: Rana ridibunda

Ordinul Anura: Rana esculenta

Reptile – In zona carierei Iglicioara

In functie de etologia diferitelor specii de reptile s-au efectuat observatii pe amplasamente si in

zonele adiacente. Datorita freventarii zonei de catre locuitorii satului Turcoaia, afirmatie sustinuta de

existenta unor drumuri si poteci pe amplasamente si pe laturile acestora, pe de o parte, dar si datorita

gradului redus de acoperire cu vegetatie pe de alta parte, pe amplasament au fost identificate doar

exemplare ale speciei Lacerta viridis- 3 ex.

Pasari

Prezentarea rezultatele observatiilor efectuate asupra speciilor de pasari si a comportamentului

acestora necesita urmatoarele precizari:

- in zona din care fac parte cele doua perimetre functionale, cariera si dana, sunt prezente alte

investitii din aceeasi categorie, functionale;

- studiul a fost realizat pe o suprafete extinse pentru a identifica comportamentul speciilor de

pasari(trase de hranie, locuri de odihna si panda, zone de cuibarire locuri de pasaj) in corelatie cu

tipurile de activitati antropice din zona;

- Bratul Macin, aflat la o distanta mica fata de localitatea Turcoaia este un traseu important

pentru transportul produselor de cariera din localitatea Turcoaia spre depozite de comercializare a

produselor de cariera amplasate in orase-porturi pe malul Dunarii.



65/ 85

Cariera Iglicioara este amplasata la 3 km de satul Turcoaia si la 800 m de Bratul Macin

(lungimea drumului amenjat pentru transport este de 1500 m. Suprafata concesionata de CARPAT

AGREGATE SA, pentru Cariera Iglicioara este de 36,16 ha, din care pentru exploatare sunt utilizate

22,40 ha si 3 ha sunt destinate danei, restul suprafetei fiind ocupat de module de prelucrare, depozite

temporare si administrare-cariera. Cariera este amplasata la limita sud-vestica a ROSPA0073. Limita

sud-estica a sitului ROSPA0040 in care este inclusa dana de expediere a produselor de cariera se afla

in zona de intravilan a satului Turcoaia. Date fiind precizarile de mai sus, observatia de baza este ca

in zona amplasamentului si in zona imediata a acestuia pe o distanta de cca 500 m nu au fost

identificate exemplare ale speciilor de pasari inscrise pe Lista care caracterizeaza cele doua situri

ROSPA0073 si ROSPA0040.

Observatiile efectuate au stabilit ca pe cele doua amplasamente (carierea si dana aflate la o

distanta de 800 m si in zona adiacenta nu sunt cuiburi ale speciilor de pasari protejate, nu sunt zone

de hranire sau de odihna ale acestora. Majoritatea speciilor de pasari inscrise in Formularele standard

ROSPA0073 si ROSPA0040 aparţin, din punct de vedere fenologic, grupului migrator: oaspeţi de

vară, oaspeti de iarnă sau specii de pasari de pasaj. Putine specii de pasari sunt sedentare; acestea se

adapostesc pe timpul iernii în interiorul ostroavelor din albia Dunarii.

Malul drept al Bratului Macin nu ofera conditii pentru mentinerea in zona a unor populatii ale

speciilor de pasari datorita caracterului de intravilan al acesteia. Speciile de pasari care sunt prezente

in zona sunt corelate cu existenta culturilor agricole(grau, porumb si floarea-soarelui) de pe parcelele

de teren agricol care apartin locuitorilor satului Turcoaia. Speciile de pasari prezente in zona sunt

specii insectivore si granivore.

Specii de pasari identificate in zona din care fac parte cariera si a dana

Nr.

crt.

Specie Ordin Nr. ex/ precizari

1.

Ciconia ciconia

Ciconiformes 10 in zona din apropierea danei si pe

terenurile agricole din apropierea Bratului

Macin

2. Merops apiaster Coraciiformes 2 - în zbor in zona terenurilor agricole

3. Coracias garrulus Coraciiformes 2 - în zbor in exteriorul sudic al danei

4. Accipiter gentilis Falconiformes 1 - în zbor in zona terenurilor agricole

5. Circus cyaneus Falconiformes 2 - în zbor in zona

terenurilor agricole

6. Perdix perdix Galliformes 2 - pe sol in zona terenurilor agricole

7. Galerida cristata Passeriformes 5 în zbor; 3 pe sol in zona terenurilor

agricole

8. Alauda arvensis Passeriformes 6 în zbor in zona terenurilor agricole

9. Hirundo rustica Passeriformes 10 în zbor in apropierea danei

10. Motacilla alba Passeriformes 7 în zbor; 2 pe sol

11. Parus coeruleus Passeriformes 5 în zbor in zona satului

12. Parus major Passeriformes 8 în zbor in zona satului

13.

Pica pica

Passeriformes 20 în zbor peste amplasament si in zona

danei

14.

Corvus frugilegus

Passeriformes ~ 50 în zbor; 20 pe sol in zona terenurilor

agricole



66/ 85

15.

Sylvia atricapilla

Passeriformes 6 in zbor in zona danei si in exteriorul sudic

al carierei

16.

Turdus merula

Passeriformes 6 in zona zavoiului din nordul si din sudul

danei

17. Sturnus vulgaris Passeriformes ~ 60 în zbor;

18. Passer domesticus Passeriformes ~ 60 în zbor in zona amplasamentului

19.

Passer montanus

Passeriformes ~ 30 în zbor in zona amplasamentului

carierei;

Apreciem ca impactul determinat de activitatea de exploatare si de transport al produselor de

cariera asupra speciilor de pasari din zona satului Turcoaia este deja modelat avand in vedere traditia

acestor activitati in satul Turcoaia si numarul carierelor si al danelor functionale (5).

Numarul mare de biocenoze din zona ca si plasticitatea comportamentala a speciilor de pasari

identificate in zona perimetrelor studiate au conturat deja traseele de hranire, de odihna si locurile de

depunere a pontei.

Pozitia marginala a celor doua perimetre in ROSPA0073 (cariera) si ROSPA0040 (dana)

determina un impact nesemnificativ asupra valorii conservative a acestora, cele doua situri avand un

fond genetic redundant si lanturi trofice stabile care nu depind de partile marginile ale ecosistemelor

functionale.

Amplasamentele analizate si zona adiacenta nu sunt survolate de specii de pasari in perioada

de migratie.

Concluzii:

1. Nu au fost identificate pe amplasamente locuri de cuibarit, locuri de hranire sau de

odihna.

2. Amplasamentele nu ofera conditii de hrana, odihna sau cuibarit pentru specii de pasari

aflate in migratie sau care ierneaza in zona Dobrogei deoarece zona este puternic antropizata.

3. O mare parte din speciile de pasari identificate prefera zonele antropizate, cuibarind in

zona satului.

4. Plasticitatea comportamentala a speciilor de pasari determina orientarea acestora catre

locuri cu abundenta de hrana atat pentru intretinere cat si pentru reproducere, zona carierei si

zona danei fiind lipsite de vegetatie abundenta nefiind atractive.

Mamifere

Pe amplasamentele studiate si in zonele adiacente nu au fost iodentificate exemplare ale

speciilor de mamifere. Zona fiind inconjurata de poteci si de drumuri nu este un loc propice pentru

patrunderea unor exemplare ale speciilor de mamifere. Pe dealurile din zona estica a satului Turcoaia

sunt amenajate stane. Au fost identificate exemplare ale speciilor Sus scrofa - 6 exemplare, Capreolus

capreolus-3 perechi, Lepus europaeus -10 exemplare la o distanta de cca 1 000 -1 500 m de Dealul

Iglicioara si de Dana Iglicioara in zona terenurilor agricole dinspre satul Peceneaga.

Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar

Valoarea conservativa a biodiversitatii identificate pe cele doua amplasamente (cariera si dana)

este redusa si fara importanta pentru fondul genetic al siturilor existente in zona: ROSPA0073,

ROSPA0040 si ROSCI0012. In zona adiacenta din partea sudica a celor doua amplasamente –cariera

si dana, la o distanta mai mare de 200 m, au fost identificate in zbor exemplare ale speciilor de pasari

importante pentru pastrarea biodiversitatii siturilor ROSPA0073 si ROSPA0040 (cf tabelului cap.

Pasari). Cele mai multe apartin speciilor de pasari care utilizeaza terenurile agricole ca sursa de hrana.

Activitatea caerierei se desfasoara in limitele amplasamentelor pentru a nu perturba ciclul de viata al

speciilor protejate. In capitolele in care s-au prezentat Formularele standard ale siturilor se poate

observa ca statutul de conservare a speciilor de pasari importante pentru valoarea conservativa a

ROSPA0073 si ROSPA0040 este bun si foarte bun. Localitatea Turcoaia, in care activitatea de



67/ 85

exploatare a rocilor pentru constuctie este foarte activa, este si limita estica, respectiv limita vestica a

doua situri importante pentru mentinerea valorii conservative a speciilor de pasari din Dobrogea:


In literatura de specialitate se precizeaza ca marginea ecosistemelor este fara importanta

informationala pentru functionarea si stabilitatea acestora.

Habitatele si speciile importante pentru valoarea conservativa a sitului ROSCI0012 sunt intr-o

stare de conservare buna si excelenta :

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba A B B A



1188 Bombina bombina P B B C B

1220 Emys orbicularis P B B C B

1993 Triturus dobrogicus P B B B B

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


1428 Marsilea quadrifolia R C B C B

Alte specii importante de floră şi faună

P Echinops ritro ssp. ruthenicus R A P

Ornithogalum amphibolum V C P

Thymus zygioides R A

Precizare: Niciuna dintre speciile protejate incluse in Formularul standard ROSCI0012 nu a

fost identificata pe cele doua amplasamente Cariera Iglicioara si Dana Iglicioara.

Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate (evolutia numerica a

populatiei in cadrul ariilor naturale protejate de interes comunitar), procentul estimativ al

populatiei unei specii afectate de investitie, suprafata habitatului este suficient de mare pentru

a asigura mentinerea speciiilor pe termen lung

La nivelul intregului sit ROSCI0012, gradul de conservare al habitatului de zavoi cu Salix alba

si Populus alba este excelent, consideram ca prin activitatea din Dana Iglicioara are un impact

nesemnificativ asupra acestui habitat. Prezenta in zona a altor dane a conturat deja traseele de hranire

si de odihna a exemplarelor speciilor prezente in ROSPA0040.

Amplasamentul Carierei Iglicioara se afla intr-o zona in care sunt functionale si alte cariere

(TEHNOLOGICA RADION SA, TARMAC SA, ROM TRANS SRL, YRANUS PLUTON SRL,

ALAS ROMANIA SRL). Se poate afirma ca in zona s-au modelat deja traseele de hranire, de odihna

si panda a speciilor de pasari ca si a altor vertebrate incluse in Formularul standard ROSPA0073.

Cele doua amplasamente fiind fara importanta pentru fondul genetic al celor trei situri

ROSCI0012, ROSPA0073 si ROSPA0040, se considera ca dinamica si structura populatiilor din

aceste situri nu pot fi influentate de activitatea carierei si danei Iglicioara. Efectul exploatarii

rocilor utile a determinat modelarea compozitiei specifice atat a florei cat mai ales a faunei prin

reorientarea speciilor de fauna spre zone mai izolate si mai putin dominate de activitatile antropice.

Beneficiarul are un program de implementare a unui planul de masuri cu respectare a limitelor

perimetrelor, astfel incat sa se asigure protejarea biodiversitatii din cele trei situri.

Din suprafata totala a sitului ROSCI0012 de 10.235 ha (asa cum este stabilita prin Formularul

standard), suprafata danei este de 3 ha. Exprimat in procente aceasta suprafata reprezinta 0,029 %

din total suprafata sit. Habitatele specifice sitului au un grad de conservare bun si excelent ceea ce

conduce la concluzia ca speciile florei din vecinatatea sitului nu sunt in pericol de a fi perturbate din

punctul de vedere al numarului de indivizi/populatie sau al relatiilor ecologice functionale. Din

suprafata de 18.759 ha a ROSPA0040, dana are o suprafata de 3 ha, procentul detinut de dana fiind



68/ 85

de 0,015%. In zona fiind functionale inca 4 dane de expediere a produselor de cariera, Bratul Macin

fiind singura cale accesibila de transport al acestor produse, probabilitatea ca unele exemplare ale

speciilor importante pentru ROSPA0040 sa utilizeze spatiul ca loc de odihna, de panda sau de hranire

este foarte redusa.

Suprafata ROSPA0073 este de 67.361 ha, cariera Iglicioara avand cca 23 ha. Astfel procentul

detinut de cariera din ROSPA0073 este de 0,05%.

Conform datelor culese din teren se sustine afirmatia ca in zona danei nu pot fi prezente

exemplare ale speciilor importante opentru fondul genetic al ROSPA0040. In perimetrul carierei nu

au fost identificate specii importante pentru mentinerea valorii conservative a ROSPA0073, in zona

fiind functionale alte 4 cariere.

De asemenea nu sunt afectate negativ celelalte clase de vertebrate, deoarece pe cele doua

amplasamente au fost identificate un numar mic de exemplare ale unor specii agile care se retrag cu

usurinta la aparitia unor factori perturbatori.

Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale

protejate de interes comunitar

Situl ROSCI0012 are in componenta urmatoarele tipuri de habitate:

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 19,4 A B B A.

3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau

0,5 B C B B Isoëto-Nanojuncetea

3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara 0,01 B C B B

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention 1 B B B B

62C0 * Stepe ponto-sarmatice 3 B C B B

6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 0,5 B C B B

6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 1 B C B B

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan

şi 2 B C B B alpin

Siturile ROSPA0040 si ROSPA0073 importante pentru protejarea speciilor de pasari

cuibaritoare in sit, a speciilor migratoare si a speciilor care ierneaza in zona sitului conform listei

speciilor din Formularul standard au un grad mare de conservare a populatiilor la nivelul sitului.

Pe amplasamentul solicitat nu sunt habitate prioritate sau exemplare ale speciilor de animale

protejate.

Integritatea siturilor este mentinuta prin gradul mare de conservare al habitatelor precum, al

speciilor de pasari si al celorlalte categorii ale faunei. Suprafata siturilor este suficient de mare

ROSPA0073 -67361 ha, ROSPA0040 -18.759 ha, ROSCI0012 -10.235 ha pentru mentinerea

relatiilor ecologice si a stabilitatii lanturile trofice functionale in cele trei situri, astfel incat structura

si functia acestora sa fie intr-o evolutie pozitiva. Coeziunea siturilor este realizata de lanturile trofice

relativ stabile care se formeaza si care permit o relatie dinamica si complementara intre diferitii

consumatori care le compun.

Cele mai importante specii care realizeaza coeziunea acestor habitate sunt speciile de pasari

care, prin plasticitatea lor comportamentala, modeleaza dinamic relatiile structurale si functionale in

cadrul biocenozelor.

Functionarea carierei si a danei de expediere a produselor de cariera se integreaza in specificul

activitatilor traditionale ale localitatii Turcoaia. Cariera Iglicioara si Dana Iglicioara sunt situate intr-o

zona fara vegetatie, care cuprinde retele de drumuri, terenuri agricole, poteci. Terenurile analizate nu

sunt parti ale unui habitat, astfel incat nu s-au produs si nu se vor produce fragmentari ale unor

habitate de hranire si de adapost ale unor specii de psari sdau ale altor specii de vertebrate importante

pentru siturile din zona Turcoaia.



69/ 85

Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au

fost stabilite prin planuri de management

Siturile ROSCI0012 si ROSPA0040 sunt in administrarea AJPS GALATI, iar situl

ROSPA0073 nu are un custode/administrator.

Beneficiarul va respecta dispozitiile administratorilor in zona danei, iar in zona carierei vor fi

respectate obiectivele care au stat la baza instituirii ROSPA0073.

Avand in vedere ca cele doua amplasamente nu sunt parti ale unor habitate, sunt la limita

(estica/vestica) celor trei situri si nu adapostesc exemplare ale unor specii de interes comunitar,

apreciem ca impactul activitatii a fost deja conturat in zona Turcoaia, efectul asupra zonei marginale

din care fac parte a celor trei situri fiind un impact nesemnificativ.

, Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar,

inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor

Cele trei situri ROSPA0073, ROSCI0012 si RSPA0040 au o stare foarte buna de conservare si

reprezinta un complex de habitate si de specii de vertebrate si indeosebi pasari.

Speciile care determina statutul de arii protejate celor trei situri sunt organizate in lanturi

trofice constante ca urmare a populatiilor existente si a conditiilor de hrana si de reproducere optime

oferite de mediu. Valenta ecologica a speciilor ca si redundanta materialului genetic asigura

mentinerea integritatii ariilor naturale protejate.

Amplasamentele nu se constituie ca parti ale vreunui habitat si nu adapostesc specii valoroase

pentru mentinerea biodiversitatii zonei; aceste suprafete nu au valoare informationala pentru

mentinerea biodivesitatii siturilor.

In localitatea Turcoaia sunt multe obiective industriale, cariere si dane, astfel incat valoarea

impactului este deja consumata si modelata.

IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI

Conform datelor din teren amplasamentele studiate nu se constituie ca parti ale vreunui habitat

si nu adapostesc specii floristice si faunistice importante pentru biodiversitatea ROSPA0073,

ROSCI0012 si ROSPA0040. Lipsa vegetatiei, existenta unei retele de drumuri, functionarea altor

cinci obiective in zona ca si traditia de exploatare a rocii sustin aceasta afirmatie. Se estimeaza ca

impactul este deja conturat, biodiversitatea zonei fiind modelata ca structura si funtionalitate, astfel

inca nu se poate contura un nou impact in zona Trucoaia. Considram ca impactul asupra

biodiversitatii siturilor este nesemnificativ pentru ca zona este la marginea acestora, zona in care

structura si stabilitatea lanturilor trofice sunt reduse.

Impactul activitatii asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSPA0073,

ROSCI0012 si ROSPA0040

Evaluarea impactului activitatii actuale asupra biodiversitatii siturilor ROSPA0073,

ROSCI0012 si ROSPA0040 s-a realizat in functie de tipul de impact generat: direct, indirect, pe

termen scurt si lung, impact cumulativ.

Precizam ca pe parcursul umltimilor doi ani activitatea carierei s-a diminuat pana la 50% din

potentialul de lucru ca urmare a prblemelor economice inregistrate nu numai la nivelul tatii noastre, ci

si la nivel european.Amplsamantul carierei, prin covorul vegetal redus si ca urmare a gradului de

extindere conform autorizatiei de functionare nu poate oferi conditii pentru mentinerea in perimtru a

unor exemplare ale speciilor de pasari importante pentru mentinerea fondului genetic al ROSPA0073.

De asemenea cele 3 ha care reprezinta perimetrul danei avand in vedere traditia ocupationala a

zonei Turcoaia si anume exploatarea si transportul rocilor utile, se poate sustine afirmatia ca s-a

produs o modelare a biodiversitatii in zona, astfel incat impactul este deja consumat.



70/ 85

Speciile de plante si de animale din cele doua perimetre, cariera si dana, sunt reduse ca numar,

numarul indivizilor/specie este de asemenea redus.

Pozitia marginala a celor doua perimetre in siturile ROSPA0073, ROSPA0040 si ROSCI0012

nu produce fragmentarea unor habitate care asigura adapostirea, hranirea, odihna unor specii ale

faunei specifice acestor situri. Lipsa speciilor de pasari importante din punct de vedere comunitar se

datoreaza impactului de lunga durata a activitatilor antropice in zona ca si lipsei habitatelor de

adapost.

Zona de influenta a proiectului se afla in afara rutelor de migratie care strabat Dobrogea.

Valoarea conservativa redusa a vegetatiei si a faunei de pe amplasamente se concretizeaza prin

dimensiunea redusa a populatiilor speciilor identificate, de unde se deduce ca impactul in zona a

activitatilor produc actual un efect nesemnificativ asupra diversitatii ecologice atat de pe

amplasamente cat si din zonele adiacente.

Deoarece valoarea conservativa a speciilor de pe cele doua amplasamente este foarte redusa si

cel doua suprafete nu se constituie ca parti ale unor habitate se apreciaza ca impactul direct al

activitatii este nesemnificativ.

Valoarea conservativa a habitatelor si a speciilor prezente in cele doua situri este foarte buna si

nu s-au identificat interferente ale acestora cu speciile floristice si faunistice de pe cele doua

amplasamente.

Efectele activitatii antropice a stabilit deja configuratia spectrului faunei si florei in zona.

Concluzie: Avand in vedere precizarile de mai sus, desfasurarea activitatii in cele doua

amplsamente, exploatarea rocii utile si incarcarea produselor de cariera prin dana, au generat si

vor genera un impact nesemnificativ prin fluxurile de productie si de transport organizate.

Utilizarea unor tehnologii performante fac posibila mentinerea la nivel de admisibilitate a

parametrilor factorilor de mediu, ca si a celor biologici.

Impactul negativ direct asupra speciilor apartinand faunei din zona este diminuat ca urmare a

mobilitatii acestora. In toate fazele de lucru, acestea evita zona ca urmare a perturbarilor create de

excavari si vor ocupa spatii cu hrana abundenta din interiorul siturilor ROSPA0073, ROSPA0040 si

ROSCI0012. La nivelul celor doua situri ROSPA0073 si ROSPA0040 nu se va inregistra un

dezechilibru pentru ca populatiile care se pot refugia sunt populatii mici, nestructurare care nu vor

avea influente semnificative asupra lanturilor trofice complexe si stabile existente in cele doua situri.

Refacerea populatiilor speciilor de nevertebrate se va realiza intr-un timp scurt ca urmare a

ciclului de viata scurt.

Speciile de pasari nu vor fi afectate de activitatea propriu-zisa pentru ca prezenta lor pe

amplasament este redusa ca dimensiuni ale populatiilor si a modului de viata vagil care le permit

orientarea spre locuri mai linistite si cu hrana abundenta din interiorul sitului. Spectrul speciilor de

fauna din zona este identificat de intinderile de ternuri agricole, surse de hrana in zona.

Ca masura importanta care se impune este gestionarea contiuna a limitelor perimetrului prin

masuri speciale: gestionarea marginilor caierei si ale danei, utilizarea suprafetelor conform panului

propus, ecologizarea suprafetelor care rezulta dupa excavare, astfel incat refacerea zonei sa fie

permanenta.

Efectele directe si indirecte care ar putea avea impact asupra speciilor faunistice de pe

amplasament sunt reduse acestea fiind reprezentate prin populatii mici care se pot orienta catre zonele

care nu sunt afectate de excavatii.

Speciile floristice identificate nu sunt specii valoroase din punctul de vedere al mentinerii

biodiversitatii zonei; prin pozitii marginale in situri cele doua amplasamente nu determina

fragmentarea habitatelor componente ale acestora.

In faza de inchidere a exploatarii, dupa refacerea terenurilor conform planului, speciile de

plante si de animale vor ocupa zona intr-un timp de 3-5 ani producandu-se acoperirea cu vegetatie a

amplasamentului ca urmare a fenomenului de redundanta.



71/ 85

Impactul asupra biodiversitatii din zona este atenuat prin:

- utilizarea drumurilor deja amenajate, comune pentru toate investitiile din zona ;

- umectarea pulberilor rezultate din activitatea carierei si a celor produse pe drumurile de

transport;

- respectarea tehnologiei de exploatare, de incarcare-descarcare care permit mentinerea

parametrilor factorilor de mediu in limite admisibile;

- respectarea limitelor perimetrelor. Evaluarea semnificatiei impactului - indicatori-cheie cuantificabili

Evaluarea semnificaţiei impactului potential al investitiei asupra ariilor naturale protejate

de interes comunitar s-a facut pe baza indicatorilor-cheie cuantificabili conform prevederilor

Ordinului nr. 19 din 13/01/2010.

Sitului ROSCI0012 are o suprafata de 10.235 ha din care dana ocupa 3 ha. In procente

aceasta suprafata reprezinta 0,029 % din total suprafata sit. Habitatele sitului au un grad de

conservare bun si excelent ceea ce conduce la concluzia ca speciile florei din vecinatatea sitului nu

sunt in pericol de a fi perturbate din punctul de vedere al numarului de indivizi/populatie sau al

relatiilor ecologice functionale.

Suprafata ROSPA0040 este de 18.759 ha din aceasta suprafata dana ocupa de 3 ha,

procentul detinut din sit fiind 0,015%. In zona sunt functionale inca 4 dane de expediere a produselor

de cariera, Bratul Macin fiind singura cale rentabila de transport al acestor produse.

Suprafata ROSPA0073 este de 67.361 ha, cariera Iglicioara avand cca 33 ha. Astfel procentul

detinut de cariera din ROSPA0073 este de 0,05%.

Fiind sub 0,5 % conform datele de evaluare, impactul produs asupra biodiversitatii zonei este

nesemnificativ.

Procentul care va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana,

odihna şi reproducere ale speciilor de interes comunitar

Evolutia activitatii din Cariera si Dana Iglicioara vor determina o reducere nesemnificativa

a suprafetelor de habitat din cele trei situri: ROSPA0073, ROPSA0040 si ROSCI0012. Pozitia

marginala a amplasamentelor in siturile descrise, ca si valoarea informationala redusa a limitelor

marginale ale ecosistemelor structurate din situri sustin afirmatia ca impactul activitatilor de

exploatare si transport ale rocii utile asupra biodiversitatii din zona Turcoaia este nesemnificativ.

Concluzie: Fiind sub 0,50 %, suprafetele ocupate de cariera si de dana nu au determinat

pierderea unor suprafete din habitatele care sunt utilizate ca loc de hranire, odihna sau ca loc de

reproducere de specii de pasari, ca si de specii ale altor vertebrate de interes comunitar din


Durata sau persistenta fragmentarii

Prin activitatile de exploatare si transport ale rocii utile nu se produce o fragmentare a

habitatelor prioritare, astfel incat nu este cazul evaluarii duratei acesteia.

Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria

naturala protejata de interes comunitar

Conform datelor privind habitatele si speciile identificate in zona din care fac parte cariera

si dana Iglicioara, activitatile derulate vor avea un efect perturbator nesemnificativ pentru ca

perimetrele nu se constituie ca parti ale unor habitate. Speciile de animale identificate in zona nu

utilizeaza perimetrul ca loc de odihna, de hrana sau ca loc de reproducere.

Schimbari în densitatea populatiilor

Deoarece valoarea conservativa a speciilor de pe amplasamente este redusa, iar numarul

exemplarelor identificate este nesemnificativ, schimbarile care se vor produce in structura



72/ 85

populatiilor vor fi minore. Speciile identificate au o redundanta mare, iar numarul mic de indivizi vor

migra spre zone care ofera surse stabile de hrana.

Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea

proiectului

Amplasamentele nu sunt parti ale unui habitat avand pe suprafata lor specii care au o

capacitate mare de regenerare, astfel ca timpul de refacere este estimat intre 3-5 ani. Aceasta estimare

sustine valoarea nesemnificativa a impactului produs.

Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de

alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale ariilor naturale protejate

de interes comunitar: ROSPA0073, ROSCI0012 si ROSPA0040

Pe amplasamente nu sunt surse de apa, de hrana sau locuri de depunere a pontei importante

pentru speciile de pasari ale siturilor ROSPA0073 si ROSAP0040, astfel incat nu se vor produce

modificari ale functiilor ecologice ale ariilor naturale protejate. Nu se vor produce modificari ale

resurselor de apa. Nu se produc modificari ale resurselor naturale care sa modifice functiile ecologice

ale ariilor naturale protejate pentru ca amplasamentul nu este utilizat de populatii ale speciilor

protejate ca loc de odihna, de hranire sau de reproducere. Perimetrele exploatate nu se constituie ca

zone reprezentativa ale habitatelor specifice celor trei situri.

Concluzie: Impactul produs asupra biodiversităţii prin functiojarea danei si a carierei

Iglicioara din zonaTurcoaia, judetul Tulcea este nesemnificativ, fără urmari grave pe termen scurt

si lung asupra florei şi faunei din zona.

Evaluarea semnificatiei impactului asupra habitatelor si speciilor de importanta

comunitara

Evaluarea impactului planului propus

Cercetarile realizate in zona din care fac parte cele doua amplasamente Cariera si Dana

Iglicioara au demonstrat ca aceste activitati au un impact nesemnificativ asupra speciilor de flora

si fauna salbatica si a habitatelor naturale care au stat la baza instituirii siturilor Natura 2000:

ROSPA0073, ROSPA si ROSCI0012.

Pe amplasamente nu au fost identificate populatiiale speciilor de importanta comunitara, ci un

numar mic de exemplare ale unor specii care au o coeziune ecologica si functionala reduse, prin

compozitia lor neputand sustine lanturi trofice complexe, specifice unui habitat. Pozitia marginala a

acestora in cele trei situri nu determina o fragmentare a unor habitate valoaroase pentru fondul

genetic al siturilor precizate.

Lipsa speciilor de pasari importante din punct de vedere comunitar se datoreaza impactului de

lunga durata a activitatilor antropice in zona ca si lipsei habitatelor de adapost.

Amplasamentul si zona adiacenta nu cuprind perimetre cu valoare ecocenotica care sa

adaposteasca specii valoroase din punctul de vedere al importantei comunitare.

Numarul mic de exemplare ale speciilor faunistice din amplasament si din vecinatatea acestuia

se explica prin puternica activitate antropica din zona.

Siturile ROSPA0073, ROSPA0040 si ROSCI0012 contin specii valoroase din punct de vedere

conservativ pentru fondul genetic al biodiversitatii. Pentru mentinerea biodiversitatii din cele doua

situri vor fi respectate prevederile OUG 57/2007, astfel:

- se interzice capturarea, distrugerea sau uciderea prin orice mijloace a faunei sălbatice care ar

putea ajunge in zona carierei si a danei;

- se vor indepărta formaţiunile vegetale si/sau arbustii numai in locaţia propriu-zisă, doar dacă

este necesar acest lucru;

- se interzice distrugerea formaţiunilor ierboase din vecinătatea obiectivului;

- se interzice arderea vegetaţiei;



73/ 85

- se interzice depozitarea deseurilor de orice fel pe suprafaţa sau in vecinătatea investitiei, in

alte locuri decat cele special amenajate.

Evaluarea impactului cumulativ

Activitatile principale identificate in zona de amplasament sunt legate de:

- activitati agricole pe suprafetele agricole din partea sudica a perimetrului;

- activitati miniere desfasurate in carierele din vecinatate;

- agrement de weekend), in special, in sectoarele silvice limitrofe perimetrelor.

Cu exceptia lucrarilor agricole ce acopera suprafete foarte mari (mii de ha), celelalte activitati

produc un impact concentrat in jurul sursei si care, in general, nu depaseste o raza de actiune de cca

500 m.

In zona Turcoaia sunt active 5 cariere si 5 dane de incarcare a produselor de cariera care

insumeaza cca. 150 ha din situl ROSPA0073, adica 2,22 % din sit. Data fiind traditia exploatarii si a

transportului rocii utile in satul Turcoaia se apreciaza ca valoarea impactului produs in zona este in

limite adimisibile, fiind consumat efectul asupra biodiversitatii. Cele 5 dane functionale sia-u produs

efectul in zona Dunarii , Bratul Macin fiidutilizat pentru transportul pe apa al produselor de caierea

spre depozitele din porturile din apropiere. Impactul determinat se va atenua ca urmare fenomenului

de redundanta a speciilor identificate pe amplasamente. Consideram ca impactul rezidual se va

manifesta in limite admisibile. Beneficiarul respecta legislatia pentru protectia mediului si

implementeaza masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii.

Evaluarea impactului rezidual

S-a conceput un plan de refacere ecologica si de gestionare a limitelor carierei si ale danei,

astfel ca se estimeaza ca impactul rezidual potential este nesemnificativ. Functionarea Carierei si

a Danei Iglicioara se desfasoara conform tehnologiilor aprobate prin autorizatia de mediu care asigura

respectarea parametrilor impusi pentru mentinerea conditiilor de mediu.

Introducerea unui program de monitorizare a masurilor de reducere a impactului si transmiterea

unui raport periodic catre APM Tulcea vor permite respectarea masurilor pentru protectia mediului.

Metode utilizate pentru studiul biodiversitatii

Evaluarea covorului vegetal s-a realizat prin aplicarea metodei Braun-Blanquet pentru stratul

erbaceu si de 500 mp pentru stratul arborilor si al arbustilor, pe itinerar (marsrut) si analiza

transectelor de vegetatie.

Utilizarea metodei observatiei in combinatie cu metoda transectelor in puncte fixe pentru

stabilirea punctului favorabil, a permis realizarea unei o imagini reale asupra exemplarelor speciilor


Alte metode utilizate au fost evaluarea si monitorizarea urmelor, consultarea materialelor

bibliografice care descriu speciile si ecologia zonei, utilizarea experientei locuitorilor din zona si a

angajatilor societatii pentru identificarea traseelor de hrana si adapost al speciilor.

Studii avifaunistice (pasari). În vederea identificării speciilor de păsări cuibăritoare s-au

realizat caroiaje ale zonei de studiu, fiind alese puncte fixe, puncte din care s-au efectuat observaţiile

de teren. Principala metodă de lucru utilizată a fost cea a punctelor fixe care a permis stabilirea

dinamicii populatiilor de pasari in functie de locul ocupat in lanturile trofice si aprecierea

modificarilor produse prin activitatea din cariera si dana.

Recensământ din puncte fixe - folosită pentru recensământul păsărilor de talie mică

(paseriforme) şi a mamiferelor, poate fi aplicată pe teren deschis. Punctele de observaţie sunt aşezate

într-o reţea dreptunghiulară, unde distanţa dintre puncte este intre 25-50 m.

Evaluare pe trasee lineare (transecte) a fost aplicata ca urmare a particularitatii terenurilor

din zona Turcoaia: deschise si cu vizibilitate mare.



74/ 85

Masuri de protectie a biodiversitatii

Deoarece valoarea conservativa a speciilor identificatre pe cele doua amplasamente este redusa

si numarul de exemplare este redus, schimbarile care se vor produce in structura populatiilor din

situri vor fi reduse. Activitatea este in desfasurare de mai multi ani astfel incat impactul a fost deja

conturat. Speciile identificate pe amplasament au o redundanta mare, astfel incat acestea vor ocupa

intr-un timp relativ scurt spatiile asemanatoare din zona.

Siturile ROSPA0073, ROSPA0040 si ROSCI0012 contin specii valoroase pentru fondul

genetic al biodiversitatii acestora. Pentru mentinerea biodiversitatii din cele doua situri vor fi

respectate prevederile OUG 57/2007, astfel:


putea ajunge pe amplasamente;

- se vor indepărta formaţiunile vegetale si/sau arbustii numai in locaţia prevazuta pentru

exploatarea rocii utile, doar dacă este necesar acest lucru;

- se interzice distrugerea formaţiunilor ierboase din vecinătatea acestuia;


- se interzice depozitarea deseurilor de orice fel pe suprafaţa sau in vecinătatea

amplasamentelor, in alte locuri decat cele special amenajate;

- beneficiarul va respecta legislatia pentru protectia mediului si va implementa masuri de

diminuare a impactului asupra biodiversitatii;

- impactul carierei este diminuat ca urmare a introducerii unui program de monitorizare a

masurilor de reducere a impactului asupra biodiverstiatii;

- pulberile rezultate din fluxul de productie suhnt tamponate prin utilizarea unei instalatii de

umectare. Se inlatura astfel preluarea pulberilor de curentii de aer si transportul acestora spre ariile

protejate;

- mijloacele de transport sunt aprovizionate cu motorina prin utilizarea unor pompe automate,

amplasata pe platforme betonate care au instalatii ce asigura preluarea scurgerile accidentale de

combustibil;

- uleiul uzat este colectat in recipienti speciali care sunt preluati de societati specializate. Se

evita astfel distrugerea microhabitatelor unor specii care se pot adaposti temporar in zona de lucru ca

si raspandirea acestor poluanti pe suprafata amplasamentului.

- la terminarea perioadei de exploatare se vor acoperi ultimele suprafete cu solul depozitat,

flora si fauna de pe amplasament se poate reface intr-o perioada estimata la 3-5 ani ca urmare a

fenomenului de redundanta a speciilor identificate.

Exemplarele speciilor de pasari importante pentru mentinerea biodiversitatii sitului

ROSPA0073, ROSPA0040 nu utilizeaza amplasamentul ca loc de hranire, odihna sau reproducere.

Pentru reducerea impactului asupra acestor specii de avifauna vor fi respectate urmatoarele masuri:

- respectarea căilor de acces stabilite;

- reducerea poluării solului şi a aerului cu pulberi/emisii poluante;

- reducerea emisiilor de zgomot şi de vibratii;

- interdicţia de a vâna sau de a captura exemplare ale speciilor de păsări;

- inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de pasari;

- reducerea impactului antropic (deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi/sau a puilor etc.).

- mentinerea intr-o forma buna de conservare a habitatelor favorabile pentru procurarea hranei:

păduri, suprafete agricole;

- in perioada de depunere a pontei si de ingrijire a puilor (caracteristice speciilor ale caror

exemplare au fost observate in zona), se va inspecta perimetrul de exploatare pentru depistarea de

exemplare/cuiburi de păsări. Activitatea trebuie realizata de către o firma/persoană specializată in

domeniu;



75/ 85

- in perioadele de depunere a pontei si de ingrijire a puilor nu se vor efectua lucrari de

desprindere a blocurilor de piatra pentru evitarea zgomotelor puternice, pasarile fiind mai vulnerabile

in aceasta perioada a anului.

Măsuri de reducere a impactului asupra speciilor de reptile

Pentru protectia exemplarelor speciilor de reptile - Lacerta viridis identificate recomandam:

- desfasurarea activitatilor pe suprafete stricte;

- reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate definitiv;

- respectarea căilor de acces;

- interzicerea capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor de reptile;

- inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor de reptile;

- reparaţia utilajelor in service-uri specializate.

Considerăm că pentru speciile de herpetofauna nu se impun măsuri speciale, având în vedere

mobilitatea si cerinţele ecologice ale acestora.

Măsuri de reducere a impactului asupra speciilor de mamifere

Solicitam ca in perioada de functionare a carierei să fie respectate limitele zonelor in care au

fost semnalate speciile de mamifere;

- respectarea traseelor de circulaţie a utilajelor;

- menţinerea structurii vegetaţiei existente din zonă şi a modului de folosinţă a terenului.

7. CONCLUZII SI RECOMANDARI

Apa, aerul si solul, constituienţi ai biosferei, sânt cunoscuţi sub denumirea de factori de mediu.

In fiecare din aceştia se dezvoltã o florã si faunã specificã care, pentru a putea supravieţui, trebuie sã

i se asigure mediul ambiant curat si sãnãtos.

Cunoasterea conditiilor de viatã, din cadrul fiecãrui factor de mediu, conduce la o protectie

eficientã a mediului. Pentru aceasta însã, este necesar sã se cunoascã sursele de poluare, respectiv

poluantii, care ar putea prejudicia dezvoltarea vieţii şi apoi impactul lor asupra mediului.

Toate aceste cunoştinţe conduc, în final, la luarea de mãsuri de prevenire şi combatere a

poluãrii factorilor de mediu.

7.1 REZUMATUL ASPECTELOR DE NECONFORMITATE SI CUANTIFICAREA

ACESTORA

7.1.1 ASPECTE DE NECONFORMITATE

7.1.1.1.Factorul de mediu – aer

Măsuri de protecţie a aerului împotriva gazelor toxice rezultate în urma detonării

încărcăturilor explozive în carieră

Având în vedere faptul că, la marginea de sud a localitatii Turcoaia ( distanta fiind de 1 km )

concentraţiile de gaze toxice rezultate în urma detonării încărcăturilor explozive nu depăşesc valorile

maxime admise, de vârf, prevăzute de normele în vigoare, nu se justifică adoptarea nici unei măsuri

de protecţie a aerului împotriva acestor noxe.

Măsuri de protecţie a aerului împotriva pulberilor rezultate din lucrările de perforare a

găurilor de mină, şi respectiv de forare a găurilor de sondă, la concasare si manipulare sorturi

Deşi valorile concentraţiilor pulberilor rezultate din procesul tehnologic de perforare a găurilor

de mină şi a găurilor de sondă, sunt cu mult sub limita maximă admisă de norme (CMA), stabilită la

nivelul de 8 mg/m3, cu efecte total neglijabile asupra mediului înconjurător, totuşi se recomandă



76/ 85

adoptarea unor măsuri, în vederea eliminării totale a riscurilor potenţiale de contaminare a aerului cu

noxele de praf silicogen.

Zona perimetrului de exploatare „Iglicioara” este o zonă cu precipitaţii reduse, în special în

timpul perioadei de vară. Pentru prevenirea răspândirii prafului în atmosferă, datorită activităţilor de

încărcare a rocii mărunte cu utilajele de mare productivitate (excavator şi/sau încărcător frontal) în

autobasculante şi din cauza circulaţiei în perimetrul carierei în perioadele de vârf ale activităţilor

respective, vatra carierei, căile de circulaţie, precum şi materialul ce urmează a fi încărcat, vor fi

umezite periodic cu ajutorul unui autostropitor.

La concasare se va utiliza sistemul de umectare a concasorului , prin conectarea acestuia la

cisterna de apa industriala .

Măsuri de protecţie a aerului împotriva gazelor toxice emanate în atmosferă, datorită

funcţionării motoarelor de ardere internă ale utilajelor şi maşinilor miniere din carieră

Având în vedere faptul că, la marginea de sud a aşezărilor umane, gazele reziduale de ardere,

rezultate în urma funcţionării utilajelor şi maşinilor echipate cu motoare Diesel, reprezentate prin

oxizi ai sulfului şi azotului, bioxidul şi oxidul de carbon, vor avea nivele ale concentraţiilor,

nesemnificative faţă de valorile maxime admise, de vârf, prevăzute de normele în vigoare (CMA),

această situaţie nu necesită adoptarea nici unei măsuri de protecţie a aerului atmosferic.

7.1.1.2.Factorul de mediu zgomot si vibratii

Măsuri de protecţie împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Se estimează că, utilajele şi maşinile alocate pentru carieră vor produce în imediata apropiere a

sursei de noxă un nivel acustic echivalent continuu al zgomotului de 105 dB(A), care la distanţa de

1 km faţă de intravilanul localitatii Turcoaia, nivelul intensităţii sonore se reduce la zero; activirtatea

din cariera este slab auzita in sat in cazul impuscarilor , aceasta si datorita faptului ca intre cariera si

sat se interoune pilierul ramas de la exploatare .

Pentru a cuprinde întreaga gamă de utilaje şi maşini în adoptarea măsurilor de protecţie a

mediului împotriva zgomotului (inclusiv cele mobile), terenul din vecinătatea perimetrului de

exploatare va fi amenajat vegetal, prin perdele de protecţie plantate cu arbori aleşi, care vor avea o

lăţime (grosime) astfel determinată, încât să reducă nivelul zgomotului la limita de suportabilitate

pentru om, de 65 dB(A), ştiind că o perdea de câţiva metri înălţime poate diminua zgomotul cu

10 dB(A) pentru fiecare metru de grosime a perdelei, mai ales când este vorba de arbori cu frunze

persistente.

Prin adoptarea unor tehnici de împuşcare, la care se vor utiliza cele mai noi tipuri de materii

explozive şi mijloace de iniţiere, influenţa negativă a efectelor exploziilor, manifestată prin vibraţia

aerului, va fi practic eliminată.

7.1.1.3. Factorul de mediu biodiversitate - flora si fauna

Măsuri de protecţie a florei si faunei

Deoarece valoarea conservativa a speciilor de pe amplasament este redusa, iar numarul de

exemplare este redus, schimbarile care se vor produce in structura populatiilor din sit vor fi reduse.

Activitatea este in desfasurare de mai multi ani, astfel incat impactul a fost deja modelat. Speciile

identificate pe amplasament au o redundanta mare, astfel incat acestea vor ocupa intr-un timp relativ

scurt spatiile excavate care vor fi acoperite cu solul decopertat conform masurilor de refacere

ecologica.

Populatiile de animale, care au de asemenea un numar mic de indivizi vor migra spre zonele

apropiate, care ofera conditii mai bune de hrana.



77/ 85

Siturile ROSPA0073 Macin-Niculitel, ROSPA0040 Dunarea Veche si ROSCI0012 Bratul

Macin contin specii valoroase din punct de vedere conservativ pentru fondul genetic al biodiversitatii

acestora. Pentru mentinerea biodiversitatii din cele trei situri vor fi respectate prevederile OUG

57/2007, astfel:


putea ajunge pe amplasamentul carierei;

- se vor indepărta formaţiunile vegetale si/sau arbustii numai in locaţia prevazuta pentru

exploatarea rocii utile , doar dacă este necesar acest lucru;

- se interzice distrugerea formaţiunilor ierboase din vecinătatea acestuia;


- se interzice depozitarea deseurilor de orice fel pe suprafaţa sau in vecinătatea ariei studiate, in

alte locuri decat cele special amenajate;

- beneficiarul va respecta legislatia pentru protectia mediului si va implementa masuri de

diminuare a impactului asupra biodiversitatii;

- impactul carierei este diminuat ca urmare a tehnologiilor utilizate, si ca urmare a

introducerii unui program de monitorizare a masurilor de reducere a impactului si de transmiterea

unui raport periodic privind implementarea si functionarea masurilor pentru protectia mediului.

- pulberile rezultate din fluxul de productie vor fi tamponate prin utilizarea unei instalatii de

umectare. Se inlatura astfel preluarea pulberilor de curentii de aer si transportul acestora spre ariile

protejate .

- mijloacele de transport utilizate vor fi aprovizionate cu motorina prin utilizarea unor pompe

automate de ultima generatie, aceasta fiind amplsata pe o platforma betonata prevazuta cu un

recipient care retine scurgerile accidentale de combustibil.

- uleiul uzat va fi colectat in recipienti speciali care vor fi preluati de catre o sociatate

specializata. Se evita astfel distrugerea microhabitatelor unor specii care se pot adaposti temporar in

zona de lucru ca si raspandirea acestor poluanti pe suprafata amplasamentului.

- la terminarea perioadei de exploatare se vor acoperi ultimele suprafete cu solul depozitat,

flora si fauna de pe amplasament avand ca timp de refacere o perioada estimata de 3-5 ani ca urmare

a fenomenului de redundanta si a valentei ecologice a speciilor identificate.

1. Masuri de reducere a impactului asupra speciilor de pasari

Exemplarele speciilor de pasari importante pentru mentinerea biodiversitatii siturilor

ROSPA0091 nu utilizeaza amplasamentul ca loc de hranire, odihna sau reproducere. Pentru

reducerea impactului asupra acestor specii de avifauna vor fi respectate urmatoarele masuri:

- respectarea căilor de acces stabilite;

- reducerea poluării solului şi a aerului cu pulberi/emisii poluante;

- reducerea emisiilor de zgomot şi de vibratii;

- interdicţia de a vâna sau de a captura exemplare ale speciilor de păsări;

- inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de

pasari;

- reducerea impactului antropic (deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi/sau a puilor

etc.).

- mentinerea intr-o forma buna de conservare a habitatelor favorabile pentru procurarea

hranei: păduri, poieni, suprafete agricole;

- pastrarea arealelor de cuibarit ale speciilor identificate (sectoare silvice, terenuri din

vecinatati etc.);

- in perioada de depunere a pontei si de ingrijire a puilor (caracteristice speciilor ale caror

exemplare au fost observate in zona), se va inspecta perimetrul de exploatare pentru

depistarea de exemplare/cuiburi de păsări. Activitatea trebuie realizata de către o

firma/persoană specializată in domeniu;



78/ 85

- in perioadele de depunere a pontei si de ingrijire a puilor nu se vor efectua lucrari de

desprindere a blocurilor de piatra pentru evitarea zgomotelor puternice, pasarile fiind mai

vulnerabile in aceasta perioada a anului.

2. Măsuri de reducere a impactului asupra speciilor de reptile

Pentru protectia exemplarelor speciilor de reptile identificate recomandam:

- desfasurarea activitatilor din cariera pe suprafete stricte;

- reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate definitiv;

- respectarea căilor de acces existente;

- interzicerea capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor de reptile de catre personalul

angajat;

- inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de

reptile;

- reparaţia utilajelor in service-uri specializate etc.

Considerăm că pentru speciile de herpetofauna nu se impun măsuri speciale, având în vedere

numarul mic de indivizi identificati, mobilitatea si cerinţele ecologice ale acestora.

3. Măsuri de reducere a impactului asupra speciilor de mamifere

Solicitam ca in perioada de functionare a carierei să fie respectate limitele zonelor in care au

fost semnalate speciile de mamifere in tranzitie spre locurile de hranire si de adapost:

- respectarea traseelor de circulaţie a utilajelor;

- menţinerea structurii vegetaţiei existente din zonă şi a modului de folosinţă a terenului.

Sunt propuse masuri de reconstructie ecologica a suprafetelor afectate de lucrarile de

exploatare.

7.1.1.4. Factorul de mediu - sol/subsol

Deşi solul vegetal, ce acoperă zăcământul de porfire cuartifere din perimetrul „Iglicioara”, are o

grosime foarte mică şi o suprafaţă de extindere relativ redusă, se vor lua şi în acest caz măsuri de

recuperare şi de refolosire a solului vegetal.

Măsurile de protecţie a solului constau în recuperarea şi refolosirea solului vegetal, în vederea

redării în circuitul agricol a terenurilor, ce vor fi degradate în urma exploatării rezervelor de rocă

utilă.

Operaţiunea de recuperare a solului vegetal constă în: excavarea păturii de sol vegetal (prin

răzuire cu incarcatorul ), transportul şi depozitarea, pe zonele ce trebuiesc renaturate , conform

proiectului tehnic de refacerea mediului . Aceste lucrări vor fi realizate în cursul exploatării resursei,

în faza premergătoare ciclului de excavare din masiv a copertei de calcar grezos .

Depozitul de sol format se va refolosii pe toată durata de exploatare a zăcământului. Operaţiile

de resolificare constau într-o serie de amenajări, cum ar fi: compactarea, nivelarea materialului

depus, plantarea de specii vegetale compatibile cu cele din apropierea carierei , cu scopul prevenirii

fenomenelor de depreciere, impurificare, împrăştiere şi alterare a solului vegetal, datorită

precipitaţiilor atmosferice.

După depozitarea copertei sterile la parametrii constructivi finali proiectaţi ai haldei, pe

suprafaţa acesteia se va depune o patura de sol vegetal dupa care se va trece la plantarea pomi.

Poluarea solului vegetal din zona de influenţă a lucrărilor de derocare cu fragmente de roci

aruncate de suflul exploziei pe terenul aflat în afara perimetrului carierei va fi mai mare în prima

etapă de exploatare a zăcământului, când frontul de lucru se află la o distanţă mai mică de zona

păşunii. Pe măsura ce frontul de exploatare se va îndepărta de limita vecinătăţii perimetrului, riscul

contaminării terenului adiacent se diminuează invers proporţional. Acest risc s-a diminuat

considerabil, prin aplicarea schemei de împuşcare cu trepte de intarziere.



79/ 85

Fragmentele de rocă sterilă şi utilă împrăştiate pe căile de transport spre haldă , sau pe drumul

de exploatare, dacă acestea pot fi adunate de pe suprafeţe relativ restrânse şi în cantităţi mai mari,

respectiv dacă acestea sunt de dimensiuni suficient de mari, care să permită încărcarea lor în condiţii

eficiente cu utilajele tehnologice din dotare ( încărcător frontal ), acestea se vor transporta, după caz,

la haldă, sau la depozitul de produse finite. Fragmentele mici de rocă, împrăştiate pe suprafeţe mari,

în schimb, se vor acoperi cu sol vegetal, în faza de reconstrucţie ecologică a zonei.

Măsuri de protecţie a subsolului

Exploatarea resursei de rocă utilă, constituită din porfir cuartifer, trebuie să se desfăşoare în

deplină concordanţă cu realizarea măsurilor de protecţie a mediului înconjurător, ştiut fiind faptul că,

de alegerea raţională a parametrilor şi a tehnologiei de exploatare depinde eficienţa măsurilor de

prevenire a degradării resursei şi a rocilor din formaţiunile învecinate perimetrului de exploatare.

În metoda cadru aprobata, sunt stabilite elementele geometrice ale carierei, în funcţie de

caracteristicile rocilor, de condiţiile geologice, de metoda de exploatare adoptată şi de utilajele alese,

acestea fiind în principal:

- înălţimea maximă a treptei de exploatare;

- înălţimea maximă a treptei de haldare;

- lăţimea minimă a bermelor treptelor de haldare;

- unghiurile de taluz maxim (în masiv şi în haldă);

- alte caracteristici ale carierei.

Toate lucrările miniere din carieră, vor fi conduse strict, după prevederile documentaţiei

tehnice pentru acordarea licenţei de exploatare, avizată de organele în drept.

Mersul exploatării este urmărit printr-un serviciu topografic, autorizat, ce va ţine la zi toate

hărţile topografice, precum şi întreaga documentaţie legată de executarea lucrărilor prevăzute în

licenţa de exploatare.

Experimentarea sau introducerea de metode noi de lucru, neaplicate încă în carieră, precum şi

experimentarea instalaţiilor sau utilajelor neomologate, se vor face numai pe bază de documentaţie

aprobată de organele în drept, solicitând după caz şi avizele din parte unor institute sau instituţii de

specialitate.

Metoda de exploatare cu front lung adoptată, prin varianta tehnologică de derocare cu explozivi

amplasaţi în găuri de sondă şi iniţiaţi în trepte de întârziere de ordinul milisecundelor, asigură

obţinerea unei granulometrii corespunzătoare a rocii afânate, concomitent cu protejarea zăcământului

de fisurarea excesivă a masivului adiacent, ce ar duce în caz contrar la abandon de rezerve.

Tot în acelaşi grad de exigenţă se pune şi problema protejării masivului din zona adiacentă

perimetrului temporar de exploatare, pentru evitarea activării şi dezvoltării fisurilor naturale

existente, precum şi pentru eliminarea posibilităţii apariţiei unor noi fisuri.

Prin fracţionarea încărcăturilor din găurile de sondă în trepte de microîntârziere, undele

seismice responsabile de fisurarea masivului din zona adiacentă sectorului de extracţie vor fi atenuate

cu mult sub limita periculoasă de fisurare a rocii din subsol.

Alunecările de taluzuri fiind extrem de periculoase pentru activitatea carierei şi dăunătoare

pentru echilibrul ecologic al zonei, se impun o serie de măsuri pentru prevenirea şi combaterea

alunecărilor de teren, dintre care respectarea elementelor geometrice fixate prin metoda cadru de

exploatare, respectiv a înălţimii de treaptă şi a unghiului de taluz.

Urmărirea eventualelor alunecări se vor face vizual, sau prin ridicări topografice.

Vizual, stabilitatea taluzurilor se va urmări atent şi permanent, cel puţin o dată pe săptămână,

dar în special după ploi abundente, în perioada dezgheţului şi iarna, în zilele însorite.

O atenţie deosebită trebuie acordată stabilirii contururilor taluzurilor definitive ale carierei.

Pentru construirea profilului avantajos din punct de vedere economic ale marginii carierei, trebuie

luate în considerare proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor din masiv, dar şi duratele de serviciu

prognozate ale taluzurilor de la marginea exploatată a carierei.



80/ 85

Se recomandă realizarea lucrărilor de consolidare încă de la apariţia primelor semne de pierdere

a stabilităţii taluzurilor definitive, pentru că, în caz contrar, se va cheltui suplimentar, însă într-o

proporţie mult mai mare, pentru stabilizarea taluzurilor, fiind necesară adoptarea unor metode foarte

costisitoare, cum ar fi: tratarea termică, consolidarea electro-chimică, consolidarea cu piloţi, sau

injectarea rocilor.

Pentru protejarea masivului, din zona adiacentă, perimetrului de exploatare, vor fi luate

următoarele măsuri, pentru evitarea activării şi dezvoltării fisurilor naturale, preexistente, precum şi

pentru eliminarea posibilităţii de apariţie de noi fisuri artificiale.

În acest sens:

- se va evita supraîncărcarea artificială a bermei superioare;

- se vor elimina şocurile seismice produse de explozii, controlând derocările, prin

adoptarea împuşcărilor cu microîntârziere,

- se vor limita vibraţiile produse de funcţionarea utilajelor în carieră la un nivel

nepericulos pentru stabilitatea taluzurilor;

- se va menţine înclinarea taluzului în limita de siguranţă;

Protecţia masivului neatacat de lucrările miniere de exploatare vizează în primul rând,

ansamblul de măsuri necesare de luat pentru prevenirea alunecării, atât a taluzului de lucru din

treapta în exploatare, cât şi a taluzurilor definitive, la marginea exploatată a carierei.

La taluzul treptei în mişcare (în exploatare) se vor lua următoarele măsuri principale:

- se vor respecta elementele geometrice ale treptei determinate prin proiect, şi anume:

unghiul şi înălţimea taluzului;

- se va verifica periodic, vizual şi prin măsurători topografice, stabilitatea taluzului.

La taluzurile definitive vor fi adoptate următoarele măsuri:

- se vor construi contururile taluzurilor definitive la marginea exploatată a carierei, în

funcţie de proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor din masiv şi de durata de serviciu prognozată a

taluzurilor respective;

- se va urmări periodic stabilitatea taluzurilor definitive, atât vizual, cât şi prin ridicări

topografice;

- în cazul constatării unor fenomene de instabilitate a taluzurilor, se vor lua măsuri de

consolidare cu ancore sau cu cabluri pretensionate, iar pentru prevenirea unor alunecări de mari

proporţii, masivul neexploatat se va consolida cu un ecran de rezistenţă constituit din zid şi ancore,

sau utilizând metoda injectării rocilor din masiv.

7.1.1.5. Factorul de mediu – apa

- acumularea apei pluviale intr-o basa si utilizarea/ reutilizarea ei in scopuri

tehnologice ,

- protejarea depozitelor de steril prin refacerea păturii fertile, înierbare si împădurire

- finalizarea măsurilor de la punctele precedente,

7.1.1.6 Factorul de mediu - asezari umane

Pentru asigurarea protectiei zãcãmântului si a terenului limitrof carierei, exploatarea va fi

condusã astfel încât sã nu fie depãsitã valoarea unghiurilor de stabilitate pentru taluzul treptelor de

lucru şi a lunetei carierei.

7.1.2 MASURI SUPLIMENTARE

Nu sunt necesare masuri suplimentare de prevenire a poluarii aerului, apei, solului si

subsolului.



81/ 85

7.1.3 MONITORIZARI

Evidenta cantitatii si a depozitarii deseurilor

Se va tine evidenta cantitatii de deseuri rezultate din activitatea desfăşurată conform HG

856/2002. Programul de monitorizare a factorilor de mediu in faza post-inchidere

Monitorizarea lucrarilor în faza post-închidere are scopul de a analiza si de a confirma

rezultatul implementarii măsurilor de refacere ecologica cu mentinerea in conditii coreasspunzatoare

a parametrilor factorilor de mediu.

Personalul responsabil cu efectuarea întreţinerii şi monitorizării va fi familiarizat cu

procedurile şi protocoalele de securitate, precum şi cu cerinţele de raportare.

Programul de urmărire a lucrărilor realizate pentru protecţia şi refacerea factorilor de mediu va

începe să se deruleze după finalizarea lucrărilor de exploatare şi se referă la:

- monitorizarea stabilităţii fizice a lucrărilor realizate (taluzuri definitive, tasări, drumuri de

acces în zona etc.);

- monitorizarea biologică (calitatea florei sia faunei identificate in zona).

Monitorizarea stabilităţii fizice a lucrărilor realizate (taspri, alunecari, ravene etc.) constă în :

- urmărirea dinamicii suprafeţelor de teren afectate de lucrările de exploatare şi de refacere a

solului;

- stabilitatea zonelor înconjurătoare amplasamentului (taluze definitive, treptele de exploatare,

drumurile de exploatare).

În cazul constatării unor fenomene de instabilitate a taluzurilor, se vor lua măsuri de stabilizare

a acestora.

Monitorizarea creşterii si a dezvoltarii speciilor de flora de pe suprafeţele acoperite cu solul

depozitat va consta în analiza, identificarea si efecturea unor măsurători privind densitatea, starea

fiziologica precum si adaptarea speciilor la conditiile de viata existente in zona din care face parte

amplasamentul.

Vor fi identificate zonele in care nu s-a efectuat revegetarea şi cele cu deficit de vegetaţie,

pentru a se face lucrări de fertilizare şi reînsămânţare cu specii vegetale perene ca si plantarea

puietilor din specii care identifica habitatul de padure din jurul carierei.

Identificarea si monitorizarea exemplarelor de pasari, reptile, mamifere si nevertebrate din

zona fostei cariere ca si din zona adiacenta va consta in intocmierea unor liste cu speciile prezente

stabil in zona, a celor care utilizeaza zona pentru pasaj, culcus sau ca loc de odihna si hranire.

Se vor analiza daca zona poate sa se consituie ca o extindere a lanturilor trofice stabile prezente

in cele doua situri : ROSPA0091 si ROSCI0201.

Schiţa planului de monitorizare a biodiversităţii în zona perimetrului de exploatare Elemente monitorizate-

Specii ţintă

Parametri măsuraţi Praguri

Specii din Familia

Asteraceae, Rosaceae

-Abundenţă/dominanţă

-Sociabilitatea

-Distribuţia

Optim: parametri menţinuţi la nivelul anului 2013,

Minim: indicele abundenţă /dominanţă să nu scadă cu mai

mult de două trepte pe scara Braun-Blanquet pe perioada de

monitorizare

Specii de pasari reptile,

mamifere, nevertebrate

Nr. de exemplare, specii

noi ; lanturi trofice noi Optim: parametri menţinuţi la nivelul anului 2013,

identificarea noilor specii prezente in zona

Numărul şi distribuţia punctelor de probă, a transectelor şi a calendarului exact de colectare a

datelor va fi stabilit ulterior. Totodată în cazul în care, în timpul colectării datelor din teren se

constată afectarea semnificativă a biodiversităţii, specialistul constatator va întocmi un raport care va



82/ 85

conţine: descrierea situaţiei speciei sau a habitatului, cauza care a dus la degradarea acestora şi

măsurile ce se impun a fi luate imediat.

Monitorizarea florei, a faunei si a habitatelor zonei

Se vor folosi metoda Braun-Blanquet, metoda transectelor liniare pentru a evidenţia limitele

dintre fitocenozele marcate de scăderea sau creşterea numărului de exemplare din cadrul unei

populaţii din două relevee apropiate. Astfel se vor număra exemplarele populaţiei luate în studiu, de-

a lungul unei linii, materializată în teren printr-o sfoară colorată întinsă pe sol. Numărarea şi

înregistrarea datelor se efectuează pe porţiuni de 100 mp pentru a putea calcula densitatea liniară

(numărul de exemplare la un metru patrat).

Perioada favorabilă pentru efectuarea observaţiilor va fi martie – noiembrie, când pot fi

inregistrate aspectele fenologice ale biodiversitatii prezente. Pentru derularea corespunzătoare a

monitorizării este nevoie de: fişă de observaţii, G.P.S., pungi de plastic pentru eşantionare, presă

plante, Lupă 3X – 20X. Numărul de relevee este ales în aşa fel încât să cuprindă toate tipurile de

asociaţii vegetale caracteristice zonei studiate. Se va monitoriza dimensiunea habitatului analizat şi

efectele pe care le are managementul beneficiarului privind zona analizata.

Monitorizarea avifaunei, a reptilelor si a mamiferelor prezente in zona

Programul de monitorizare trebuie să cuprinda analiza grupelor de pasari posibil a fi prezente

în cadrul perimetrului: păsări cuibăritoare, pasari oaspeţi de vară, păsări sedentare, păsări oaspeţi de

iarnă şi păsări migratoare, care pot uiliza amplsamentul intamplator ca loc de pasaj si ca loc de

hranire, odihna, panda.

Se vor utiliza metode de colectare a datelor şi de evaluare a tabloului avifaunistic: metoda

transectelor în puncte pentru speciile cuibăritoare, sedentare şi care iernează şi metoda punctelor fixe

pentru speciile migratoare. Se vor stabili perioadele favorabile pentru colectarea datelor.

Vor fi identifificate toate speciile de reptile, toate speciile de mamifere din zona, astfel incat

masurile de protectie a biodiversitatii sa fie in concordanta cu planul de management al carierei.

Se vor implementa masuri de reducere a impactului si programe de monitorizare pe perioade de

12 luni astfel incat sa se poata obtine informatiile necesare pentru diminuarea impactului potential al

activitatii.

Program de monitorizare fauna/an

FLORA/FAUNA REZULTATE METODE DE

MONITORIZARE

Resposabil

Flora Identificarea

exemplarelor/populatiilor in

perimetrul carierei/zona

adiacenta; stabilirea categoriei

de impact

Metoda Brown- Blanquet Administratorul

societatii

Reptile Identificarea exemplarelor

prezente in perimetrul

carierei/zona adiacenta;

stabilirea categoriei de impact

Metoda observatiei, metoda

tansectelor

Administratorul

societatii

Pasari:

cuibaritoare, de

pasaj, oaspeti de

iarna

Identificarea speciilor, stabilirea

traseelor de hranire, a zonelor de

odihna, a zonelor de cuibarire,

stabilirea categoriei de impact

Metoda punctelor fixe si

transecte, metoda observatiei,

Administratorul

societatii

Mamifere Identificarea speciilor/numarului

de exemplare; a traseelor de

hranire

Metoda punctelor fixe si

transecte, metoda observatiei

Administratorul

societatii



83/ 85

Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizarii ian. feb. mart. aprilie mai iunie iulie aug. sept. oct nov dec

Păsări cuibaritoare

Pasari sedentare

Păsări de pasaj

Păsări care iernează

Amfibieni

Reptile

Mamifere

Legenda :

Perioada favorabila

Perioada optima

Pentru speciile de păsări, deşi se cunosc perioadele favorabile evaluării fiecărei categorii

(cuibăritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine să nu se stabilească date stricte de colectare a

datelor pe terene deoarece factorii climatici sau alţi factori externi pot influenţa dinamica păsărilor,

iar datele stabilite anterior pot influenţa negativ calitatea datelor obţinute. În acest sens, este

recomandabil ca în cadrul fiecărui stagiu de monitorizare să fie alocat un număr suficient de zile de

colectare a datelor care să cuprindă toate etapele unui stagiu, după cum urmează:

1. păsări cuibăritoare: un număr de 4 deplasări care să acopere atât perioada de cuibărit cât şi pe cea

de creştere a puilor;

2. păsări de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasări pentru fiecare perioadă de migraţie (de

primăvară sau de toamnă) care să cuprindă începutul, vârful şi sfârşitul perioadei de migraţie;

3. păsări oaspeţi de iarnă: un număr de 5 deplasări care să cuprindă sosirea păsărilor în cartierele de

iernare, dinamica şi plecarea către locurile de cuibărit;

4. păsări sedentare: se vor monitoriza în cadrul deplasărilor pentru păsările cuibăritoare şi cele care

iernează in zona.

Planul de monitorizare a faunei va conţine mai multe particularităţi in functie de gruparea

taxonomică, aşa cum sunt relevate în tabelul următor, fiecare obiectiv stabilit fiind măsurabil prin

intermediul indicatorilor specifici:

PLAN DE MONITORIZARE FAUNA

GRUPARE

TAXONOMICĂ

OBIECTIVE INDICATORI

Ambfibieni 1.Monitorizarea exemplarelor prezente în cadrul

amplasamentului;

2.Identificarea si stabilirea masurilor de micsorare

a impactului pe durata activităţilor desfasurate,

prin organizarea judicioasa a lucrarilor de

exploatare, de prelucrare şi stabilirea de măsuri

clare în cadrul perimetrului;

1.Identificarea tuturor speciilor;

2.Derularea lucrărilor doar în

perioadele recomandate

Reptile

1.Monitorizarea exemplarelor de reptile prezente

în cadrul amplasamentului;

2.Identificarea si stabilirea masurilor de micsorare

a impactului pe durata activităţilor desfasurate,

prin organizarea judicioasa a lucrarilor de

exploatare, de prelucrare şi stabilirea de măsuri

clare în cadrul perimetrului;

1.Identificarea tuturor speciilor de

reptile;

2.Derularea lucrărilor doar în

perioadele recomandate

Păsări cuibăritoare 1.Monitorizarea răspândirii speciilor cuibăritoare 1.Completarea datelor actuale cu cele



84/ 85

în cadrul amplasamentului;

2.Monitorizarea etologiei speciilor de păsări

cuibăritoare in perioada operationala;

3.Planificarea etapelor de derulare a lucrarilor

astfel încât să nu interfere cu perioada efectivă a

cuibăritului si a cresterii puilor;

obţinute din programul de monitorizare

2.Evidenţierea comportamentului

păsărilor pe respectivele perioade

comparativ cu comportamentul iniţial

3.Respectarea perioadelor recomandate

Păsări de pasaj

1.Monitorizarea dinamicii migraţiei în perimetrul

studiat;

2.Monitorizarea comportamentului speciilor de

pasaj pe durata activitatii, în vederea asigurării

unor condiţii optime de pasaj.

1.Completarea datelor actuale cu cele

obţinute din programul de

monitorizare

2.Evidenţierea comportamentului

păsărilor pe respectivele perioade

comparativ cu comportamentul iniţial

Păsări oaspeţi de iarnă 1.Monitorizarea deplasărilor sezoniere ale

populaţiilor în sectorul lor de iernare;


obţinute din programul de

monitorizare

Mamifere

1.Monitorizarea speciilor de mamifere rezidente

precum şi a celor care pot tranzita amplasamentul

în căutarea hranei;

1,Completarea datelor actuale cu cele




Suprafaţa cuprinsă în planul de monitorizare este reprezentată de suprafaţa

amplasamentului carierei la care se adaugă zonele învecinate. Aceste zone învecinate reprezintă

de fapt zonele martor care sunt un punct de referinţă între situaţia iniţială din cadrul

amplasamentului şi cea finală, reprezentată de exploatarea in cariera. În funcţie de datele

colectate din zona amplasamentului şi zonele martor, eventualele diferenţele dintre datele

analizate vor evidenţia evoluţia biodiversităţii.

În cazul în care se observă o scădere a efectivelor păsărilor identificate în zona de studiu cu

mai mult de 15% se va decide sistarea activităţilor şi evaluarea impactului astfel încât să se

asigure încadrarea în această valoare de maxim 15% scădere a efectivului păsărilor, valoare care

va fi considerată valoare prag. Datele colectate în cadrul programului de monitorizare se vor

analiza şi se vor raporta către autorităţile competente la sfârşitul fiecărui stagiu al programului de

monitorizare prin intocmirea unui Raport de monitorizare care va fi inaintat beneficiarului si

catre APM Tulcea.

Acest raport va conţine rezultatele evoluţiei biodiversitatii din vecinatatea perimetrului

carierei şi se vor face eventuale recomandări privind refacerea unor zone naturale afectate.

CONCLUZII PRIVINS PROTECTIA SI MONITORIZAREA FAXCTORULUI DE MEDIU

BIODIVERSITATE

1. Cele doua amplasamente (cariera si dana de incarcare) prin compozitia specifica a

covorului vegetal ca si a gradului de acoperire cu vegetatie nu se constituie ca elemente

importante pentru valoarea conservativa a ROSCI0012.

2. Metoda utilizata pentru determinarea speciilor de plante dominante, a abundentei, a

gradului de vitalitate si a relatiilor interspecifice este metoda Braun-Blanquet, completata cu

datele obtinute prin metoda observatiei.

3. Speciile dominante apartin familiei Astraceae, care sunt specii rezistente la conditiile de

temperaturi ridicate in timpul verii si scazute in timpul iernii.

4. Pe amplasamentul danei a fost identificat un numar mic de exemplare ale speciei Sorbaria

sorbifolia dispuse neuniform si aflate intr-o stare excelenta de conservare.



85/ 85

5. Amplasamentul danei nu este reprezentativ ca specii si numar de exemplare pentru

habitatele specifice sitului ROSCI0012.

6. Luciul apei de pe Bratul Macin din zona adiacenta nu contine specii vegetale

acvatice

Cerintele reduse fata de conditiile de hrana si de reproducere, ca si timpul de generatie scurt

explica prezenta acestora in zonele studiate. Populatiile sunt alcatuite dintr-un numar mare de

indivizi, fiind verigi ale unor lanturi trofice scurte, neevoluate.

7. Nu au fost identificate pe amplasamente locuri de cuibarit, locuri de hranire sau de

odihna.

8. Amplasamentele nu ofera conditii de hrana, odihna sau cuibarit pentru specii de pasari

aflate in migratie sau care ierneaza in zona Dobrogei deoarece zona este puternic antropizata.

9. O mare parte din speciile de pasari identificate prefera zonele antropizate, cuibarind in

zona satului.

10. Plasticitatea comportamentala a speciilor de pasari determina orientarea acestora catre

locuri cu abundenta de hrana atat pentru intretinere cat si pentru reproducere, zona carierei si

zona danei fiind lipsite de vegetatie abundenta nefiind atractive.

Impactul produs asupra biodiversităţii prin functiojarea danei si a carierei Iglicioara din

zonaTurcoaia, judetul Tulcea este nesemnificativ, fără urmari grave pe termen scurt si lung

asupra florei şi faunei din zona.

7.2. REZUMATUL OBLIGATIILOR NECUANTIFICABILE SI / SAU AL

OBLIGATIILOR CONDITIONATE DE UN EVENIMENT VIITOR SI INCERT

Nu este cazul.

7.3. RECOMANDARI PENTRU STUDII URMATOARE PRIVIND

RESPONSABILITATILE NECUANTIFICABILE SI CONDITIONATE DE UN

EVENIMENT VIITOR SI INCERT

Activitatea desfăşurată de S.C. CARPAT AGREGATE S.A. în cadrul carierei de porfire

cuartifere din perimetrul „Iglicioara”, judeţul Tulcea este apreciată a se încadra în limitele

admisibile, din punct de vedere al protecţiei mediului înconjurător. Se recomandă emiterea

Autorizaţiei de Mediu fără program de conformare şi continuarea monitorizării factorilor de mediu,

inclusiv a biodiversităţii.



86/ 85

raport la bilanŢul de mediu pentru …€¦ · aspecte de neconformitate 75 75 7.1.2. 7.1.3....

Documents