Bilanţul contabil

Bilanţul este un procedeu al metodei contabilităţii prin care se asigură dubla reprezentare a averii. El evidenţiază în expresie valorică, la un moment dat, echilibrul dintre bunurile economice şi sursele lor de finanţare. Bilanţul se prezintă sub forma unui tablou, format din două părţi: partea din stânga denumită activ, iar cea din dreapta pasiv.

Forma prescurtată bilanţului contabil

Activ PasivSpecificarea în expresie valorică a bunurilor

economice aflate la dispoziţia întreprinderii

Specificarea în expresie valorică a surselor de

provienienţă a bunurilor economice din activ

Total activ Total pasiv

Bilanţul contabil

încheiat la data _____________

În forma cea mai simplă bilanţul se prezintă astfel:

Forma prescurtată bilanţului contabil

Activ Suma, lei Pasiv Suma, lei

Denumirea elementelor

patrimoniale de activ

Denumirea elementelor

patrimoniale de pasiv

Total general – activ Total general – pasiv

Bilanţul reprezintă o grupare a activelor după componenţa şi destinaţia acestora ca obiecte de drepturi şi obligaţii, şi drepturi şi obligaţii asupra acestor active în expresie valorică la o anumită dată, de regulă la data ultimei zile a perioadei de gestiune. Schema bilanţului contabil este:

Bilanţul contabilîncheiat la data _____________

Principala particularitate a bilanţului contabil constă în egalitatea activelor şi pasivelor, adică total general-activ trebuie să fie egal cu total general-pasiv. (Schematic A = P). Această egalitate inerentă bilanţului contabil se exprimă prin aceea că în bilanţ este reprezentată aceiaşi masă de active, dar privită din două aspecte: sub aspectul componenţei, existenţei şi destinaţiei activelor şi sub aspectul drepturilor şi obligaţiilor asupra acestei mase de active.

Clasificarea bilanţului contabilDupă statul

juridic al întreprinderii

Bilanţul contabil iniţial se întocmeşte la înfiinţarea întreprinderii, când fondatorii îşi

pun la dispoziţie mijloace materiale şi băneşti în vederea realizării scopului pentru

care a fost creată. Aceste valori sunt enumerate şi precizate în inventarul de

constituire a întreprinderii şi din acesta prin intermediul conturilor în bilanţul iniţial în care sunt grupate după principiul dublei

reprezentări.

Bilanţul contabil curent se întocmeşte în cursul activităţii

întreprinderii, la termenele impuse de legislaţia în vigoare. Acesta se

întocmeşte pe baza situaţiei din conturi, a soldurilor conturilor preluate

ca posturi de bilanţ.

Bilanţul contabil final se întocmeşte în momentul cesionării activităţii de

către întreprindere sau al lichidării ei.

După perioada de întocmire

Bilanţul contabil anual se întocmeşte la sfârşitul anului pe

baza datelor din conturi şi presupune în mod obligatoriu

verificarea prealabilă a realităţii acestora prin inventariere.

Bilanţul contabil intermediar se întocmeşte şi se

prezintă semianual.

După sfera de cuprindere a elementelor patrimoniale

Bilanţul contabil primar se consideră bilanţul contabil

întocmit la nivel de întreprindere.

Bilanţul contabil consolidat este întocmit la

nivelul grupurilor de întreprinderi.

Bilanţul contabil centralizat sunt bilanţurile

întocmite la nivelul ministerelor, departamentelor,

economiei naţionale în ansamblu.

Funcţiile bilanţului contabil

Funcţia de generalizare a informaţiilor contabile

•Funcţia de generalizare a informaţiilor contabile este o manifestare a procedeului generalizării în cadrul metodei contabilităţii şi este determinată de modul în care bilanţul sistematizează şi grupează informaţiile contabile după o structură bine determinată, care este unică şi obligatorie pentru toate întreprinderile.

Funcţia de informare

•Funcţia de informareeste esenţială pentru locul bilanţului în sistemul informaţional contabil şi pentru demonstrarea rolului important pe care îl ocupă în cadrul acestuia. Ea rezultă din analiza datelor prezentate în bilanţ care astfel este transformat într-un instrument de gestionare eficientă şi conducere a întreprinderii. Prin bilanţ se prezintă situaţia elementelor patrimoniale şi rezultatul perioadei de gestiune. Se cunosc starea bunurilor economice la un moment dat, creanţele, datoriile şi sursele proprii ale întreprinderii.

Funcţia de analiză

•Funcţia de analiză este o continuare şi o desfăşurare a funcţiei de informare. În baza datelor din bilanţul contabil se analizează situaţia patrimonială şi financiară a întreprinderii, capacitatea de plată a acesteia, starea decontărilor cu cumpărătorii şi furnizorii ş.a.

Conţinutul şi structura bilanţului

contabil Indicatorii bilanţieri prin care sunt grupate şi generalizate

elementele de activ şi pasiv poartă denumirea de posturi de bilanţ. Fiecare element de activ şi pasiv constituie, după caz, un post de activ sau pasiv. La rândul lor posturile sunt grupate şi sistematizate în capitole şi grupe de activ şi respectiv de pasiv.

În cadrul activului, posturile sunt grupate în funcţie de modul de valorificare şi gradul de lichiditate. Aşezarea posturilor în activul bilanţului este cea inversă lichidităţii activelor, începând cu cele mai puţin lichide şi terminând cu mijloacele băneşti care îmbracă forma de bani lichizi.

În cadrul pasivului, posturile sunt grupate în funcţie de căile de formare a surselor de finanţare şi gradul lor de exigibilitate.

Bilanţul contabil conţine cinci capitole, dintre care două sunt în activ, iar trei în pasiv.

Influenţa operaţiilor economice asupra bilanţului contabil

Patrimoniul întreprinderii sa află într-un continuu proces de mişcare, care este descris de contabilitate prin prisma operaţiilor economico-financiare. Aceste operaţii produc modificări continue în volumul şi structura elementelor patrimoniale, influenţând astfel mărimea posturilor din bilanţ corespunzătoare elementelor respective. Oricât de variate ar fi operaţiile economice sub aspectul naturii şi conţinutului lor economic, din punct de vedere al tipurilor de modificări pe care le produc asupra activului şi pasivului, ele se grupează în patru categorii şi anume:

Categoria I: Operaţii economice care produc modificări numai în activul bilanţului, în sensul creşterii unui post de activ şi concomitent şi cu aceiaşi sumă, micşorarea unui alt post de activ, totalul activului rămânând neschimbat, egalitatea menţinându-se (A+X-X = P).

Exemplu

Se prezintă bilanţul contabil la începutul perioadei de gestiune.

Bilanţul contabil la ____________

(lei)

Activ

Suma Pasiv Suma

Mijloace fixe 200 000 Capital statutar 300 000

Mărfuri 300 000 Credite bancare pe termen

scurt

90 100

Casa 100 Datorii pe termen scurt privind

facturile comerciale

250 000

Cont de decontare 150 000 Datorii faţă de buget 10 000

Total 650 100 Total 650 100

Operaţia 1. Se ridică din contul de decontare de la bancă suma de 40 000 lei şi se

depune în casieria întreprinderii. Operaţia dată determină o scădere de activ (scade

disponibilul de la contul de decontare) şi o creştere de activ (creşte numeralul în casă)

concomitent şi cu aceiaşi sumă. Disponibilul de la contul de decontare devine 110 000

lei (150 000 – 40 000), iar numerarul din casă devine 40 100 lei (100 + 40 000). Bilanţul

contabil, după această operaţie, se prezintă astfel:

Bilanţul contabil la ____________ (lei)

Activ

Suma Pasiv Suma

Mijloace fixe 200 000 Capital statutar 300 000

Mărfuri 300 000 Credite bancare pe

termen scurt

90 100

Casa 40 100 Datorii pe termen

scurt privind facturile

comerciale

250 000

Cont de decontare 110 000 Datorii faţă de buget 10 000

Total 650 100 Total 650 100

Categoria a II

Operaţii economice care produc modificări numai în pasivul bilanţului, în sensul creşterii unui post de pasiv şi concomitent şi cu aceiaşi sumă, micşorarea unui alt post de pasiv, totalul pasivului rămânând neschimbat, egalitatea bilanţieră menţinându-se (A = P+X-X).

Operaţia 2. Din contul unui credit bancar se achită furnizorilor o datorie în

sumă de 200 000 lei, ajunsă la scadenţă. Operaţia dată determină o scădere de

pasiv (scad datoriile pe termen scurt privind facturile comerciale) şi o creştere

de pasiv (cresc datoriile faţă de bancă) concomitent şi cu aceiaşi sumă.

Datoriile pe termen scurt privind facturile comerciale devin 50 000 lei (250 000

– 200 000), iar creditele bancare pe termen scurt devin 290 100 lei (90 100 +

200 000). Ca bilanţ la începutul perioadei de gestiune serveşte bilanţul după

operaţia precedentă. Bilanţul contabil, după această operaţie, se prezintă astfel:

Bilanţul contabil la ____________ (lei)

Activ

Suma Pasiv Suma

Mijloace fixe 200 000 Capital statutar 300 000

Mărfuri 300 000 Credite bancare pe termen

scurt

290 100

Casa 40 100 Datorii pe termen scurt

privind facturile comerciale

50 000

Cont de decontare 110 000 Datorii faţă de buget 10 000

Total 650 100 Total 650 100

Categoria a III

Operaţii economice care produc modificări în ambele părţi ale bilanţului, în sensul creşterii unui post de activ şi concomitent şi cu aceiaşi sumă, creşterea unui post de pasiv, totalul activului şi pasivului crescând cu suma respectivă, egalitatea bilanţieră menţinându-se (A+X = P+X).

Operaţia 3. Se cumpără un lot de mărfuri cu plata ulterioară la valoarea de procurare de

80 000 lei.

Operaţia dată determină o creştere de activ (creşte stocul de mărfuri) şi o creştere de

pasiv (creşte datoria faţă de furnizori) concomitent şi cu aceiaşi sumă. Stocul de mărfuri

devine 380 000 lei (300 000 + 80 000), iar datoriile pe termen scurt privind facturile

comerciale (faţă de furnizori) devin 130 000 lei (50 000 + 80 000). Ca bilanţ la începutul

perioadei de gestiune serveşte bilanţul după operaţia precedentă.

Bilanţul contabil, după această operaţie, se prezintă astfel:

Bilanţul contabil la ____________

(lei)

Activ

Suma Pasiv Suma

Mijloace fixe 200 000 Capital statutar 300 000

Mărfuri 380 000 Credite bancare pe termen scurt 290 100

Casa 40 100 Datorii pe termen scurt privind

facturile comerciale

130 000

Cont de decontare 110 000 Datorii faţă de buget 10 000

Total 730 100 Total 730 100

Categoria a IV

Operaţii economice care produc modificări în ambele părţi ale bilanţului, în sensul micşorării unui post de activ şi concomitent şi cu aceiaşi sumă, micşorarea unui post de pasiv, totalul activului şi pasivului micşorându-se cu suma respectivă, egalitatea bilanţieră menţinându-se (A-X = P-X).

Operaţia 4. Din disponibilul de la contul de decontare se achită un credit bancar în

sumă de 100 000 lei ajuns la scadenţă.

Operaţia dată determină o scădere de activ (scade disponibilul de la contul de

decontare) şi o scădere de pasiv (descresc creditele bancare pe termen scurt)

concomitent şi cu aceiaşi sumă. Disponibilul de la contul de decontare devine 10 000

lei (110 000 – 100 000), iar creditele bancare pe termen scurt devin 190 100 lei (290

100 - 100 000). Ca bilanţ la începutul perioadei de gestiune serveşte bilanţul după

operaţia precedentă.

Bilanţul contabil, după această operaţie, se prezintă astfel:

Bilanţul contabil la ____________

(lei)

Activ

Suma Pasiv Suma

Mijloace fixe 200

000

Capital statutar 300 000

Mărfuri 380

000

Credite bancare pe

termen scurt

190 100

Casa 40 100 Datorii pe termen scurt

privind facturile

comerciale

130 000

Cont de decontare 10 000 Datorii faţă de buget 10 000

Total 630

100

Total 630 100