nr 75 octombrie 2011

Acolo „unde oamenii mari sunt niºtesecãturi, orice secãturã poate sã ajungãom mare.”

I. L. Caragiale

Secãturilor noastre,din toatã inima!

Dupã o sutã de ani de la o aseme-nea etichetare, din partea unui om nurãu voitor, nu comentator ci spectator alteatrului social românesc absurd dintoate punctele de vedere, constatãm cãmarele dramaturg, fãrã sã-ºi dea poateseama, a avut „gurã de aur”. A prezis cãlucrurile satirizate de el atunci în totceea ce a scris, vor avea un ciclu derepetare pe o nouã scenã ºi cu noi…actori. Unul mai aparte decât altul, maioriginal ºi plin de tembelism, dar care,datoritã „calitãþilor” sale de om al zilelornoastre deloc de invidiat, a reuºit sãdevinã un ºmecher abil în a se îmbogãþipe spinarea celor deloc înzestraþi deDumnezeu în a selecta lichelele.Lichele care au fãcut „carierã” dupã1990 ºi au transformat þara într-un„paºalâc” al lor.

Totul, absolut totul, poartã amprentaºi neghiobia lor pentru cã se bazeazãpe imbecilii care preferã sã sufere reîn-vestind aceleaºi veritabile puºlamale latreburile þãrii.

Cum sã nu fie uºor de dus de nasoameni care, în schimbul unei mãturi,gãleþi, 1 Kg de zahãr sau ulei, îºi sem-neazã singuri condamnarea la ce estemai rãu?

Sunt oameni care nu vor în ruptulcapului sã spere la mai bine. Spuneþiºi dumneavoastrã, acum când, în plinãcrizã economicã „deºtepþii”, care eronatne conduc, în loc sã ia mãsuri econo-mice clare, sigure ºi convingãtoareprivind soarta grea a majoritãþii cetãþe-nilor, se consacrã cu toate „argumen-tele” pentru viitoarele alegeri din 2012.

De fapt, în ultimii ani suntem perma-nent în campanie electoralã. Asta ºtiusã facã oamenii politici ai zilelor noastreºi asta fac, pentru cã o mare masã deimbecili suportã situaþia ca atare.

Foarte curând, pe lângã dosare ºifapte ireale, de care se vor „bucura” dinplin adversarii politici, se va apela, suntsigur, ºi la „mineriadã”, „moguli”, „Iliescu”,„ruºi” etc. Ele vor reveni pentru a atrageatenþia proºtilor sã fie vigilenþi ºi din ceîn ce mai acerbi faþã de orice schimbareaducãtoare poate de bine.

Nu-i nicio nenorocire cã seîngroaºã numãrul ºomerilor, cã se taiedin salarii ºi pensii, cã totul sescumpeºte pe piaþã… Cei îmbogãþiþipeste noapte îºi dau în continuarepoalele peste cap în chefuri, nunþi ºivacanþe exotice. Asta este viaþa!

Atunci de ce s-a fãcut, ce s-a fãcut,

în 1989?

Dacã asta s-a vrut, asta avem!

Numai cã, pentru mulþi, situaþia

devine îngrozitoare din punct de vedere

material dar mai ales a suportãrii ifo-

selor unor analfabeþi care au în cap

numai verbul „a aduna”.

A aduna, dar numai pentru ei. ªi dacã

li s-a tolerat pânã acum orice bazaconie

ei sunt siguri cã, în cazul realegerii, o

vor face în continuare, mai abitir decât

pânã acum, având ºi girul celor care,

mituiþi, îºi vând existenþa lor ºi mai ales

a generaþiilor viitoare.

Iatã de ce, în final, îl citãm din nou

pe Nenea Iancu:

Acolo „unde oamenii mari sunt

niºte secãturi, orice secãturã poate

sã ajungã om mare.”

Aleluia!

Ciprian ENACHE

e d ! t o r i a l

ªansa informãrii dumneavoastrã la zi cu cele mai recente noutãþi!1 abonament pe un an – 186 RON

Detalii pe ultima paginã a revistei.

Director Ionel CRISTEA

0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE

0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE

0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB

0726.115.426

Publicitate Elias GAZA

0723.185.170

Colaboratoridr. ing. Felician Eduard Ioan Hannprof. dr. ing. Adrian Raduprof. univ. dr. ing. Alexandru Ciornei dr. ing. Victor Popaprof. ing. Nicolae ªt. Noicaing. Elvira Dumitrescuprof. univ. dr. ing. Florica Paulprof. univ. dr. ing. Lucian Mihãescuarh. Sebastian Sãvescuav. Marius Vicenþiu Coltuc

R e d a c þ i a013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47

Mobil: 0723.297.922, 0729.938.966, 0730.593.260

E-mail: off ice@revistaconstructi i lor.eu

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:

STAR PRES EDIT SRL

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

RReevviissttaa Construcþiilor octombrie 20114

Suntem, de acum, în trimestrul 4al acestui an. Care sunt construc-þiile continuate sau începute pânãacum ºi care este stadiul lor?În primul semestru al anului 2011

compania noastrã a continuat execuþiaa 82 de investiþii începute în anii ante-riori ºi a câºtigat, participând la lici-taþii, alte 30 de contracte.

Dintre acestea, enumãr câtevacontracte noi: construirea Centrului deManagement Integrat al Deºeurilor(CMID), a Staþiei de sortare ºi Staþieide compostare de la Frãteºti, jud.Giurgiu, modernizarea sistemelor dealimentare cu apã în Iaºi, câmpul depuþuri Floreºti, canalizare în Alba Iulia,alimentare cu apã ºi canalizare la Pan-ciu, Bigar, Focºani, Goleºti, Holboca,staþie de epurare la Braºov, consolidareconductã distribuþie Dealul Târgului dinmunicipiul Târgu Jiu, modernizare destrãzi în oraºul Cugir, în municipiulSebeº ºi în comuna Ciugud, judeþul Alba,înfiinþare ºi dotare centru de zi pentrubãtrâni Bigar etc.

Dintre contrac-tele începute în aniianteriori, a cãrorexecuþie continuã,menþionez: amena-jãrile hidroenergeticede la Sebeº - ªugag– Gâlceag, BistraPoiana Mãrului,Ruieni, Poiana Rus-cã, Surduc - Siriu,Strei pe sectorulSubcetate - Simeria,

Cerna - Belareca - Herculane, Cornetu -Avrig, Runcu - Firiza, Cosmeºti -Movileni, Rãstolita, Valea Sadului -Vãdeni, Fãgãraº - Hoghiz, Dâmboviþa -Clãbucet.

De asemenea, executãm lucrãri deregularizare, recalibrare ºi amenajãride râu la: Iod - Rãstolita – Borzia,Blidari - Firiza, între Hârtieºti ºi oraºulMioveni, râul Sasar la Baia Mare, UlmeniApateu etc.

Lucrãri de alimentãri cu apã ºicanalizãri la: Botoºani, Reºiþa, Deva ºiHunedoara, Târgu Cãrbuneºti ºi Þicleni,Bumbeºti-Jiu, Motru, Agnita ºi Dum-brãveni, Mediaº, Alba Iulia, RuscaMontanã, Drãgãºani etc.

Drumuri la: Ciucea-Crasna-Vârºolþ,Dealul Jurcii comuna Moisei, strãzi înSebeº, Cugir, Reºiþa.

Construcþii civile: ansamblu debirouri la parcul eolian Slatina Timiº,Centrul de îngrijire pentru ºcolari încomuna Prundeni, Grãdiniþã ºi creºãpentru 160 copii la Bãile Herculane.

Rãspundeþi în cadrul companieide calitatea lucrãrilor executate.Ce argumente tehnico-economicepot susþine, în faþa beneficiarilordumneavoastrã, cã o colaborarecu HIDROCONSTRUCÞIA estebeneficã ºi eficientã pe parcursulexecuþiei dar ºi a exploatãriiinvestiþiilor puse în operã?Privatizarea companiei a constituit

momentul de cotiturã efectivã aactivitãþii, Managementul performant pecare l-a promovat compania noastrãne-a permis sã devenim cea maimare firmã româneascã de construcþiia cãrei valoare a fost pe deplin confir-matã de piaþã.

În aceastã nouã situaþie a fost de lasine înþeleasã adoptarea unei noipolitici în domeniul calitãþii, mediului,sãnãtãþii ºi securitãþii muncii, respon-sabilitate socialã ºi securitatea infor-maþiei care are, ca obiective generale,menþinerea reputaþiei companiei pepiaþa construcþiilor, satisfacerea deplinã

a tuturor cerinþelorexprimate de clienþi,la preþuri competi-tive ºi avantajoase,câºtigarea încrede-rii clienþilor, dar ºisatisfacerea moti-vaþiilor personaluluiangajat al companiei.

Pentru realiza-rea acestei politici,s-a trecut la imple-mentarea, certifica-rea ºi menþinerea

Constructori vechi în… condiþii noi!Societatea comercialã HIDROCONSTRUCÞIA SA a fost înfiinþatã la 30.11.1950

ca unic constructor al barajului de la Bicaz. Din anul 1995, în urma priva-tizãrii, întreprinderea devine SC HIDROCONSTRUCÞIA SA, cu capital privat.

În prezent compania are sediul central în Bucureºti ºi 11 sucursale teritoriale, culargã autonomie, care executã lucrãri în 39 din cele 41 de judeþe.

Deºi, în ultima perioadã, investiþiile în amenajãrile hidroenergetice s-au redus,din pãcate, în þara noastrã, în ciuda potenþialului încã ridicat pe care îl au cursurilede apã, SC HIDROCONSTRUCÞIA SA rãmâne o prezenþã activã pe piaþaconstrucþiilor din România.

Diversificându-ºi mult activitatea, compania s-a implicat în ultimii ani înnumeroase lucrãri de infrastructurã, lucrãri la care se referã în continuaredl. ing. Mihãiþã Petruº Fundeanu, director pentru calitatea producþiei. ing. Mihãiþã Petruº Fundeanu

unui sistem de management în con-formitate cu cerinþele standardelorinternaþionale, având ca referenþialstandardele SR EN ISO 9001:2008,SR EN ISO 14001:2005, BS OHSAS18001:2007, SA 8000:2008 º i SRISO/CEI 27001:2006.

În virtutea acestei hotãrâri, fiecaresalariat ºi fiecare conducãtor, de la oricenivel ierarhic, rãspunde direct derealizarea obiectivelor ce îi revin ºi decalitatea lucrãrilor executate, în funcþiede atribuþiile, competenþele ºi responsa-bilitatea stabilite prin Regulamentul deOrganizare ºi Funcþionare al Companiei.

SC HIDROCONSTRUCÞIA SA areîn vedere, în mod deosebit:

Satisfacerea cerinþelor ºi aºtep-tãrilor clienþilor prin oferirea de pro-duse de calitate;

Îmbunãtãþirea tehnicilor, metode-lor, dotãrilor de realizare a proceselor /produselor, în conformitate cu prevede-rile legale în vigoare, în vedereacreºterii performanþelor sistemelor demanagement;

Monitorizarea activitãþilor ºi a zo-nelor cu risc ridicat ºi specific, preve-nirea producerii de pagube propriilorsalariaþi sau / ºi altor pãrþi interesate;

Controlul furnizorilor de produse/ servicii ºi a persoanelor care lucreazã,pentru sau în numele nostru, cu privirela respectarea cerinþelor legale ºi con-tractuale referitoare la calitate, protecþiamediului, securitatea ºi sãnãtatea muncii,securitatea informaþiei, precum ºicerinþele standardului SA 8000:2008.

În toate acþiunile pe care le între-prindem respectãm reglementãrile /cerinþele legale în vigoare.

Prin cadrul organizatoric creat,asigurãm comunicarea permanentã cuclienþii, cu furnizorii, cu toate persoa-nele care lucreazã pentru sau înnumele nostru, cu opinia publicã ºi cualte pãrþi interesate.

Pentru a atrage potenþial ibeneficiari, menþionaþi, vã rog,ce oferã Hidroconstrucþia ca gende lucrãri ºi servicii?În cei peste 60 de ani de activitate

SC HIDROCONSTRUCÞIA SA a reali-zat amenajarea hidroenergeticã a prin-cipalelor bazine hidrografice ale þãrii,respectiv Someº, Runcu Firiza, Criºuri,Mureº, Timiº, Bârzava, Nera, Cerna,Motru, Tismana, Bistriþa Gorjeanã, Jiu,Olt, Argeº, Dâmboviþa, Ialomiþa,Buzãu, Bistriþa, Siret, Prut ºi Dunãre.

Dupã 1990, din cauza conjunc-turii economice, investiþiile în dome-niul hidro s-au restrâns simþitor ºicompania a fost nevoitã sã se restruc-tureze, adaptându-se noilor condiþii ºicerinþelor economiei de piaþã, faptuºurat de experienþa acumulatã înexecuþia tuturor categoriilor de con-strucþii. În spiritul acestei strategii,firma a participat la licitaþii ºi a câºtigatdreptul de a realiza contracte pentrulucrãri din toatã gama de construcþii,dând dovadã de o mare mobilitate ºirealism în decizie.

Compania executã lucrãri hidro-energetice, construcþii civile ºi indus-triale de mãrimi, complexitãþi ºidestinaþii diferite, alimentãri cu apã ºicanalizãri, staþii de pompare, staþii deepurare, staþii de tratare, gropi degunoi ecologice, amenajãri zoneindustriale, sisteme de irigaþii, drumurinoi sau reabilitate cu suprastructurãdin beton, asfalt sau macadam,pentru trafic greu ºi foarte greu;suprastructuri din beton armat monolitsau prefabricate precomprimate ºimetalice, închideri mine etc.

SC HIDROCONSTRUCÞIA SA aderulat contracte în þarã, cu finanþarede la bugetul de stat ºi bugetele localesau cu fonduri externe prin programeBERD, PHARE, ISPA, FEADR etc.,ºi în strãinãtate (Algeria, Iran, Germaniaetc.). De asemenea, a executat lucrãriîn colaborare cu firme din Germa-nia, Italia, Austria, Suedia, Franþa,Anglia, Turcia, Olanda.

La nivelul economiei naþionaleromâneºti mai existã interespentru lucrãri hidroenergetice, ºicare ar fi câteva dintre ele carear putea fi atacate în perioadaurmãtoare?Centralele hidroelectrice, inclusiv

microhidrocentralele, sunt considerate,în prezent, cele mai convenabile surseregenerabile ºi tehnologii de produ-cere a energiei electrice, þinând cont decosturile de utilizare ºi volumul de resurse.

Cele mai recente estimãri aratã cãpotenþialul hidroenergetic tehnic ame-najabil al României este de aproxima-tiv 32.000 GWh/an. La sfârºitulanului 2010, puterea instalatã în cen-tralele hidroelectrice era de 6.450 MW.

Potrivit proiectului de Strategieenergeticã a României pentru peri-oada 2011-2035, autoritãþile vor conti-nua programul de realizare de centralehidroelectrice cu punerea în funcþiunepânã în 2035 a circa 1.400 MW, cres-când, astfel, gradul de utilizare a poten-þialului hidroenergetic al þãrii la 67%.

Dintre proiectele de investiþii stra-tegice, de interes naþional, menþionateîn „Proiectul de Strategie energeticãa României pentru perioada 2011-2035“aº menþiona: Centrala Hidroelectricãcu Acumulare prin Pompaj (CHEAP)Tarniþa-Lãpuºteºti, proiect amplasatpe râul Someºul Cald - putere insta-latã 1.000 MW - proiect a cãrui rea-lizare va conduce la creºterea graduluide siguranþã ºi la exploatarea SENîn condiþii tehnice ºi economice supe-rioare ºi AHE a râului Olt pe sectorulIzbiceni-Dunãre. De asemenea, CHEIslaz - putere instalatã 28,8 MW prin acãrei realizare se va face racordul cuDunãrea din punct de vedere hidro-energetic, asigurându-se pompajuldin Dunãre spre amonte ºi valorifi-cându-se, astfel, oportunitãþile tehniceoferite de retehnologizarea grupurilorbulb reversibile ale centralelor de pesectorul Ipoteºti – Dunãre.

Ciprian ENACHE


LIVIU CIULLEY Reper în lumea constructorilor români !

Toþi folosimzilnic o bancnotãde hârtie sau omonedã pentrudiverse nevoi coti-diene. Toþi sun-tem interesaþi defluctuaþia monedeinaþionale faþã deeuro. De aceea,

cred cã imaginea impunãtoarei clã-diri a Bãncii Naþionale a Românieidin strada Doamnei nr. 8 ne estefamiliarã, însã câþi dintre noi ºtiucine este inginerul constructor care,în anii ‘40, a ridicat-o cu atâta grijã ºipricepere?

Mulþi dintre noi îºi doresc o ma-ºinã Dacia-Renault. Dar câþi ºtiu cuidatoreazã construcþia primelor clãdiriale ansamblului Colibaºi-Mioveni,acolo unde se fabricã acestea?

Câþi dintre specialiºtii din agri-culturã, care îºi desfãºoarã activi-tatea în Institutul de CercetãriAgronomice sau dintre studenþii careau locuit în Cãminul Facultãþii deAgronomie, au auzit de numele celuice le-a construit?

Mã întreb, de asemenea, câþi din-tre cei care trec prin faþa TeatruluiConstantin Nottara, sau urmãrescseara, aici, un spectacol, cunoscnumele celui al cãrui suflet palpitã înzidurile acestei clãdiri?

Am amintit doar câteva dintreconstrucþiile pe care le datorãm ingi-nerului Liviu Ciulley. Un ilustruinginer constructor, un veritabil inte-lectual ºi un mare om, dat uitãrii, dinpãcate, mai bine de jumãtate desecol.

O astfel de personalitate a lumiiconstructorilor are, însã, dreptul de afigura - ºi încã la loc de cinste - îngaleria marilor noºtri înaintaºi. Fie ºinumai pentru cã a înþeles sã ridice,cu pricepere ºi suflet, edificii ºi mo-numente publice ºi private, edificii pecât de echilibrate ºi armonioase, peatât de funcþionale, sigure ºi trainice,edificii ce au devenit, dupã zeci deani, simboluri ale artei de a construi.

Omul are nevoie sã se încon-joare de lucruri care îi concretizeazãideea stabilitãþii ºi continuitãþii, din-colo de trecãtoarea lui viaþã. El cautã,pretutindeni, dovezile materiale aleacestei trebuinþe. De aceea, con-strucþiile au dat întotdeauna ofizionomie civilizaþiilor, exprimândepoci istorice.

Vocaþia ºi reputaþia de constructor nu se poate limita la o diplomãºi un titlu obþinute în mediul universitar.

Aceste lucruri s-au adeverit atunci când viaþa realã a selectat ade-vãratul profesionalism al unui absolvent confirmând pe cei care, cumse spune, au “evadat din pluton”, lãsând în urma lor adevãrate lucrãride referinþã.

Au fost mulþi, au fost puþini? Este o problemã a „criticilor” îndomeniu care analizeazã ºi contureazã, în timp, personalitatea profe-sionalã a unui nume care, prin calitãþile sale, meritã sã dãinuiascãaidoma construcþiilor rãmase în urma sa.

Din pãcate, sunt prea puþini cei care, deºi au posibilitãþi culturalede a scrie ºi a reaminti generaþiilor ce se succed, valorile umaneromâneºti, nu o fac, furaþi de prezent, cu deosebire în domeniul con-strucþiilor, “temelia” oricãrei economii ºi þãri.

ªi totuºi, Nicolae ªt. Noica, cunoscut inginer constructor, demni-tar dupã 1990 în Guvernul României, prin structura sa de analist ºiînzestrat cu practicile scriitoriceºti, ne-a lãsat ºi ne lasã, spre citire ºimeditare, încã o lucrare prin care, rememorând marii constructori aiacestei þãri, ne face sã sperãm transmiterea, sine die, a valorilor cenu trebuie uitate nicicând.

Recent, dl. Nicolae ªt. Noica a pus în circuitul celor interesaþi ºi nu numai, o lucrare deosebitã despreactivitatea reputatului constructor român Liviu Ciulley, tatãl vestitului actor ºi regizor Liviu Ciulei, cãruia îiadmirãm întreaga sa activitate din þarã ºi de peste hotare.

În principal, în legãturã cu activitatea inginerului constructor Liviu Ciulley, vom creiona pe scurt, câtevadate despre Palatul Nou al BNR, acolo unde acesta a câºtigat, prin licitaþie, antrepriza lucrãrii careîntregeºte actuala înfãþiºare a marelui edificiu bancar din Capitalã.

Citãm din lucrarea amintitã spusele de valoare ale autorului cãrþii, care sintetizeazã, în mod fericit, doaro parte din reuºitele lui Liviu Ciulley.

Nicolae ªt. Noica

RReevviissttaa Construcþiilor octombrie 2011 9

ªi aceasta pentru cã lucrãrilepublice ºi monumentele de arhitec-turã sunt, adesea, singurele mãrturiinecontestate ale civilizaþiilor trecute.

Pe acei oameni care au ridicatastfel de mãrturii pe întinsul þãriinoastre nu avem dreptul sã-i uitãm.Oameni de o remarcabilã culturã ºiun profund patriotism, ce pot fi aso-ciaþi simbolic cu niºte piloni ai stabi-litãþii ºi continuitãþii de care avematâta nevoie.

Oameni de culturã, da! Pentru cã,în fond, „cultura reprezintã cunoº-tinþele acumulate prin instrucþie ºiºtiinþã, aplicate, practic, într-un anu-mit moment.“

Iar patriotismul lor nu poate fi maibine definit decât prin cuvintele dom-nitorului Barbu ªtirbei, care spuneacã „patriotismul nu stã în cuvintesonore, ci în lucrãri strãduincioase ºide îndelungatã rãbdare.“

Despre inginerul Liviu Ciulleyaflasem din amintirile d-lui Emil

Prager, pe care am avut ºansa sã leascult cu prilejul vizitelor pe care i lefãceam în anii ‘84, dar ºi din monu-mentala sa lucrare „Betonul armat înRomânia“, publicatã în 1979.

Deºi a avut destui colaboratori,unii ajunºi personalitãþi, nu am gãsitla niciunul dintre ei vreo referire lainginerul Liviu Ciulley. Oricare ar fifost condiþiile, acest fapt rãmâne oenigmã pentru mine. ªi-mi aminteºteadevãrul acelor vorbe care spun cã„recunoºtinþa este o floare rarã“.

Timpul, neier-tãtor în trecereasa precum ºi seis-mele ºi intempe-riile naturii aulãsat urme ºi pes-te aceastã monu-mentalã clãdirecare este PalatulBãncii Naþionale,urme înlãturate în

zilele noastre de vestita societate deconstrucþii “Aedificia Carpaþi” condusã

de reputatul ing. Petre Badea, lu-crare complexã care, în final, defi-neºte actuala înfãþiºare a clãdirii BNR.

Ca Antreprenor general al lucrã-rilor, AEDIFICIA CARPAÞI este osocietate de construcþii de prestigiu,recunoscutã ºi prin lucrãrile de con-solidare ºi restaurare a unor monu-mente istorice din patrimoniulnaþional, precum Palatele Cotroceni,Snagov, Foiºor-Sinaia, Cazinoul dinSinaia, Biblioteca Centralã Universi-tarã ºi Ateneul Român.

Managementul firmei are camotto „Cultul pentru valorile naþionaleale þãrii ºi pentru lucrul bine fãcut“.

Felicitând autorul pentru valo-roasa sa scriere despre ing. LiviuCiulley, îl stimulãm prin vorbe fru-moase sã elaboreze în continuarenoi lucrãri de referinþã despre alþiarhitecþi, proiectanþi ºi constructoriromâni fiind convinºi de mareleinteres de care se va bucura oricescriere a domniei sale.

Ciprian Enache

Petre Badea


(Urmare din numãrul anterior)

SALA CONSILIULUI DE ADMINISTRAÞIESala Consiliului de Administraþie

este spaþiul cel mai bogat decoratdintre toate încãperile Palatului.Aceasta are o înãlþime de aproape11 m, cu dimensiuni, în plan, de 12,75 mlungime ºi 9,85 m lãþime.

Decoraþia interioarã cuprinde opaletã largã de componente artis-tice, un repertoriu de elemente neo-clasice de facturã francezã, fiind unsimbol al genului de decoraþie inte-rioarã, semnificativ pentru evoluþiaarhitecturii interioare din România.

Cei patru pereþi sunt ritmaþi de oordonanþã formatã din pilaºtri anga-jaþi, realizaþi în stucomarmurã roºieºi capiteluri acvile, având o înãlþimede 5,85 m. În cadrele realizate prinaceastã ordonanþã sunt plasateuºile, ferestrele, ºemineele ºi celepatru picturi monumentale.

Astfel, pe peretele dinspre Holulcentral de la etaj se aflã uºa princi-palã, pe pereþii laterali, plasate lacapete, câte douã uºi pentru accesuldin holuri ºi încãperile alãturate, iarîntre aceste uºi se aflã câte unºemineu. Deasupra ºemineelor, pre-cum ºi în dreapta ºi în stânga uºiiprincipale, pereþii sunt împãrþiþi închenare de mari dimensiuni, bogatstucate, destinate tablourilor luiNicolae Grigorescu, Eugen Voinescuºi G. D. Mirea.

Registrul inferior se încheie cu ocorniºã ornamentatã cu profil puter-nic. Deasupra ei, o serie de luneteritmeazã acoperirea realizatã asemã-nãtor celei din Sala de Marmurã, osuprafaþã curbã care mascheazãfermele metalice.

Bolta se încheie cu o suprafaþãorizontalã, dreptunghiularã, încadratãîntr-un chenar lat, format dintr-oserie de profiluri lise ºi ornamenteflorale, policrome. Pictat în trompel’oeil, pe toatã aceastã suprafaþã ori-zontalã se deschide un cer luminos.

Uºile casetate cu tãbliile pictatecu elemente vegetale sunt încadrateîn decoraþii bogat profilate, fiecaredintre ele având ancadramente ter-minate la partea superioarã cu câteun fronton.

Ferestrele, spre strada Lipscani,sunt acoperite cu draperii grele depluº, roºu-purpuriu, decorate cu bro-derii în fir de aur, purtând însemneleºi emblema B.N.R.

În mijlocul sãlii, troneazã o maremasã de consiliu, cu treisprezecescaune ºi fotolii, cu piele de Cordoba.Mobilierul, în stil Ludovic al XVI-lea,a fost comandat Casei parizieneA. Damon, Millot et Colin.

În mijlocul tavanului pictat estesuspendat un valoros candelabru dinbronz masiv.

Soclul, incluzând bazele pilaºtri-lor, corniºa ºi ancadramentele lunetelor,este realizat din moduli stucaþi, iaracoperirea, pictatã în ulei, imitãboiseria.

Construcþii emblematice în RomâniaBANCA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI (V)

Starea iniþialã a Sãlii de Consiliu

Lucrãrile de consolidarfe la nivelul planºeului SãliiConsiliului de Administraþie.

Þeserea armãturii sub peretele de cãrãmidã.Armarea noului planºeu cu prinderea armãturii de

structura metalicã de rezistenþã originalã.


În toate aceste elemente dedecor, existã o justã proporþie întresuprafeþele aurite ºi cele pictate; deasemenea, între valorile ºi tenteledominante ale fiecãrui registru, ca ºiîntre raporturile acestora din diverseregistre. Astfel, negrul fondului dinregistrul inferior pune în evidenþãroºul pilaºtrilor cu capitelurile auritesau chenarele tablourilor ºi ancadra-mentele cu frontoane ale uºilor.Roºul stucomarmurei are o valoarebine diferenþiatã de roºurile ºibrunurile frontoanelor, ale corniºeisau ale acoperirii boltite.

A fost fãcutã o diferenþiere finã aluciului diverselor suprafeþe. Aceastãnuanþare potenþeazã impresia debogãþie a decorului. Tot astfel suntritmate ºi diversele elemente aurite,utilizându-se alternativ foiþa de aur ºipigmenþii aurii, ca, în final, patinelede diverse nuanþe, de la portocaliu laverde, sã nuanþeze ºi mai multsuprafeþele.

Cele patru ample picturiCele patru ample picturi ale Sãlii

Consiliului de Administraþie alcãtu-iesc unul dintre cele mai valoroaseansambluri de decoraþie interioarã,realizat de maeºtrii plasticii româ-neºti ai epocii.

Pe laturile scurte, deasupra ºemi-neelor din lemn de nuc sculptat cu

grilaje din fier forjat, se aflã douãcompoziþii ale pictorului G. D. Mirea,executate în anul 1891. În dreapta,se aflã lucrarea Mercur, iar pe pere-tele opus, Prometeu.

Biograful artistului Nicolae Petraºcurelateazã urmãtoarele: „Artistul aavut de întâmpinat dificultãþi cu legileperspectivei ºi ale valorilor de tonaj,lucrate în condiþii neprielnice, departede locurile lor de destinaþie, dar pecare le-a învins mai întotdeauna“.

Pe peretele de la intrarea princi-palã, se aflã alte douã lucrãri.

În stânga, opera lui Nicolae Gri-gorescu, „Rodica“, realizatã în anul1894. Alexandru Vlahuþã, autorulprimei monografii Grigorescu, descrieastfel lucrarea: „Sub un cer de iulie,pe un ºes întins, reavãn încã derouã dimineþii, rãsare, ca o zânã aflorilor, þãranca tânãrã, voinicã,zveltã, rumânca Rodica, ce vine dela fântânã cu doniþa plinã pe umãr;îndãrãtul ei, în fund, se vãd brazdede iarbã cosite de curând, femei laadunat, bãrbaþi la rostul stogurilor,boi la tânjalã, toatã miºcarea, toatãlarga priveliºte a celei mai frumoasedintre muncile câmpului - strânsul,cãratul ºi clãditul fânului. Poeziamuncii“.

Pandantul lucrãrii lui Grigorescu,identicã cu ea ca dimensiune, este omare compoziþie reprezentând portulConstanþa, opera lui Eugen Voinescu,fost elev al lui Aivazovschi, marelepictor rus al marinelor. Lucrarea esterealizatã în anul 1893 ºi evocã ocomponentã importantã a economieiromâneºti ºi a poziþiei geografice aRomâniei. Portul Constanþa tocmaicunoºtea în acea perioadã intenselucrãri de modernizare.

Draperiile se înscriu în dominantacromaticã a Sãlii Consiliului de Admi-nistraþie, fiind de un roºu-purpuriu cudecoraþii verde-crom cald, cu pas-manterii ºi broderii în fir de aur.

Uºile sunt decorate cu casete pic-tate cu elemente florale, în tehnicapicturii în ulei. Parchetul sãli a fostrealizat din esenþe diferite, aºezatepe o tramã compoziþionalã specta-culos ritmatã. Datoritã lucrãrilor deconsolidare, parchetul a fost desfã-cut ºi refãcut în totalitate.

Candelabrul, din bronz aurit, afost conceput sã funcþioneze cu gazlampant. Candelabrul, aºa cum afost proiectat la sfârºitul sec. XIX,este un martor tehnic ºi artistic alunui moment istoric bine definit.Circuitul electric a fost introdus înpalat în anul 1900, când s-a fãcutadaptarea pentru becuri electrice.

În cadrul lucrãrior de restaurarede acum, candelabrul a fost demon-tat, curãþat ºi amplificat. Iluminatulinterior, insuficient faþã de actualelefuncþiuni ale Sãlii Consiliului deAdministraþie, a impus modificãri,conform parametrilor admiºi, pentruconservarea componentelor artistice.A fost studiat ºi realizat un sistem deamplificare cu pãstrarea integralã aelementelor originale.

Sistemul de iluminat a fost ampli-ficat ºi prin amplasarea, de o parte ºide alta a ºemineelor, a unor lam-padare, cu alimentare electricã prinpardosealã.

În 2006, la începutul lucrãrilor deconsolidare, s-au luat mãsuri de pro-tecþie ºi conservare a componen-telor artistice. Astfel, cele patrupicturi monumentale au fost acope-rite cu foiþã japonezã ºi clei de peºte,ºemineele au fost îmbrãcate înpanouri de lemn, uºile pictate au fost

În mijlocul tavanului pictat este suspendatun valoros candelabru din bronz masiv

În dreapta ºi în stânga uºii principale,pereþii sunt împãrþiþi în chenare de mari dimensiuni

destinate tablourilor lui Nicolae Grigorescuºi Eugen Voinescu

continuare în pagina 12


îmbrãcate în folii de plastic, mobi-lierul Ludovic XVI a fost evacuat,draperiile de pluº, brodate cu fir deaur, au fost coborâte ºi conservate.

Starea decoraþiilor ºi mãsurilede restaurare. Stucaturile, ramele,ancadramentele, corniºele, con-solele, frontoanele, profilaturile ºifrizele prezentau lacune de micidimensiuni, lovituri mecanice acci-dentale, eroziuni ale foiþei metalice,uzuri ale peliculei de culoare,întreaga suprafaþã avea verniulbrunisat ºi acoperit cu murdãrieaderentã.

Fondurile pilelor de zidãrie pre-zentau o suprafaþã pe alocuri neîn-grijit ºlefuitã, imperfecþiuni alesuprafeþei puse în evidenþã de prafulaºezat inegal. Erau evidente fisuri,zgârieturi ºi lovituri accidentale.

Deasupra corniºei, suprafaþacurbã roºu-bordo prezenta ridicãturiºi exfolieri ale peliculei de culoare,lacune de mici dimensiuni pe întrea-ga suprafaþã.

Suprafaþa orizontalã din mijloc,cu care se încheie bolta, este pictatãîntr-o tehnicã impresionistã. Peliculade culoare prezenta exfolieri ºi lacu-ne pe mari întinderi, cauzate atât dediferenþele mari de temperaturã câtºi de infiltraþiile de apã prin sistemulde acoperire.

Pentru toate categoriile de supra-feþe cu zugrãveli în ulei, atât celeorizontale cât ºi cele verticale, s-arealizat o serie amplã de operaþiunispecifice procedurilor de restaurareartisticã:

îndepãrtarea stratului de praf ºireziduuri biologice;

consolidãri de profunzime adesprinderilor la nivelul tencuielilor ºia stucaturilor – prin injectare;

refacerea planeitãþii bolþilor saua suportului de zidãrie, cu pregãtireagletului de finisare;

chituirea fisurilor ºi a micilorlacune;

refacerea elementelor lipsã îndecorul stucat;

izolarea chiturilor elementelorrefãcute;

curãþarea întregii suprafeþe,îndepãrtarea murdãriei aderente ºia verniurilor îmbãtrânite, prin inter-venþii chimice ºi mecanice;

integrarea cromaticã a lacune-lor chituite ºi a elementelor stucaterefãcute;

poleiri;refacerea zugrãvelilor ºi a deco-

rului ºablonat;lustruirea stucomarmurei;izolarea zonelor poleite cu ver-

niuri ºi patinarea lor;vernisarea selectivã pentru

reglarea strãlucirii stratului protector.Parchetul sãlii este compus din

mai multe esenþe de culori diferite.Starea de conservare a parchetuluisãlii era precarã din cauza multi-plelor raºchetãri. Având în vedere ºinecesitatea dotãrii sãlii cu instalaþie

Operaþiuni specifice procedurilor de restaurareartisticã: îndepãrtarea stratului de praf ºi reziduuri

biologice, chituirea fisurilor ºi a micilor lacune,curãþarea întregii suprafeþe, îndepãrtarea murdãriei

aderente ºi a verniurilor îmbãtrânite, prin inter-venþii chimice, mecanice, integrarea cromaticãRestaurarea elementelor din lemn ºi stucomarmurã

Starea decoraþiilor -exfolieri ºi lacune pe mari întinderi

urmare din pagina 11



de telefonie ºi IT, prin pardosealã,parchetul a fost refãcut din esenþeasemãnãtoare urmãrindu-se exacttrama compoziþionalã ºi cromaticã înaºezarea lui pe planºeul refãcut.

Draperiile aveau pluºul descom-pus din cauza vechimii, ca efect aldegradãrii fotochimice. Broderia dinfir de aur s-a pãstrat bine pe unelezone. Draperiile au fost refãcute,pãstrând calitatea materialului, di-mensiunile ºi desenul broderieiþesute în fir de aur. Porþiuni dindraperiile originale pot fi vizionate înmuzeul Bãncii.

Mobilierul prezenta descleieriuºoare, avea lacul învechit, cu luciulinegal, acoperit de murdãrie ade-rentã. Pielea de Cordoba era înve-chitã, friabilã, cu deformãri ºi uzurievidente.

Restaurarea mobilierului ºi aºemineelor a presupus demontarea,curãþarea ºi eliminarea lacurilordegradate, completarea lacunelor înstructura lemnoasã, acoperirea cubaiþuri pentru egalizarea cromaticã afibrei lemnoase, lustruirea pieselorcu lac natural, remontarea tapiþerieidupã realizarea unor copii.

Restaurarea celor patru picturimonumentale – ulei pe pânzã – a pre-supus ºi ea o serie de etape:

demontarea tablourilor din ra-mele stucate;

demontarea pânzelor de pesaºiu ºi pregãtirea lor în vedereatensionãrii în benzile de calc;

tensionarea în benzile de calccu faþa în jos, curãþarea prin metode

uscate ºi consolidarea suportuluitextil;

tensionarea în benzi de calc cufaþa în sus, consolidarea stratuluipictural, chituirea lacunelor ºi finisa-rea lor;

curãþarea suprafeþei picturaleprin îndepãrtarea depunerilor ade-rente ºi a verniului brunisat;

montarea pânzelor pe ºasiurileoriginale;

vernisarea suprafeþei picturaleºi integrarea cromaticã a lacunelorchituite;

egalizarea strãlucirii ºi remon-tarea ansamblului în rame.

Sala a fost prevãzutã cu un sis-tem de climatizare-ventilare care sãasigure, simultan, douã condiþii: unmicroclimat fãrã fluctuaþii sem-nificative - valorile temperaturiicuprinse între 17 0C - 23 0C, iar celeale umiditãþii relative între 45%-55%- ºi pãstrarea integritãþii componen-telor artistice ºi a compoziþiei deansamblu a Sãlii Consiliului deAdministraþie, prin inserarea cu dis-creþie a sistemelor tehnice de clima-tizare-ventilare ºi prin poziþionarealor în zona peretelui exterior, astfelîncât sã nu afecteze picturile monu-mentale.

(Continuare în numãrul viitor)

Consiliul de Administraþie al Bãncii Naþionale a României



Tãcerea e de aur …..dr. ing. Felician Eduard Ioan HANN -

preºedinte de onoare al Comisiei Naþionale „Comportarea in situ a Construcþiilor”

M-am adresat Preºedinþiei þãrii,preºedinþilor celor douã Camere aleParlamentului României, personal,senatorilor ºi deputaþilor inginericonstructori, primului ministru alGuvernului României, miniºtrilor,ministerelor coordonatoare ale acti-vitãþilor din construcþii, inspectorilorgenerali din Inspectoratul de Stat înConstrucþii, atrãgându-le atenþiaasupra necesitãþii pãstrãrii, în bunãstare de funcþionare, a fondului con-struit existent, fond ce reprezintãprincipala bogãþie durabilã a þãrii,expresia muncii creatoare a înain-taºilor noºtri. Nu este suficient sãavem grijã de monumentele istoriceºi arhitecturale pe care sã le putemîncorpora în traseele turistice, ci tre-buie sã avem grijã de toate con-strucþiile existente pe teritoriul þãriinoastre.

Construcþiile adãpostesc ºi supor-tã toate activitãþile umane (inclusivcele spirituale, precum bisericile caremijlocesc legãtura cu Dumnezeu)fiind, astfel, de cea mai mare utilitatepentru oameni ºi societate, dar - ºisã nu uitãm asta - ele pot deveni oameninþare serioasã dacã suntlãsate sã se degradeze, în lipsa uneiurmãriri competente ºi a interven-þiilor necesare pentru menþinereaaptitudinii lor pentru exploatare.

Niciun preºedinte, niciun guvernºi nicio autoritate publicã localã nuvor putea fi iertate dacã neglijeazãaceastã îndatorire civicã. Sã ne fereas-cã Dumnezeu de „Marele cutremur“ demult anunþat, de noi ºi puterniceinundaþii, de vijelii, de tornade, detsunami ºi alte manifestãri potrivniceale naturii, care sã ne gãseascã cubaraje, poduri, ºosele, centrale elec-trice de toate tipurile, spitale ºi alte

clãdiri de diferite destinaþii, cu rezis-tenþa slãbitã din cauza neglijãrii unormãsuri de cea mai mare importanþã,cum este implementarea unui sistemde monitorizare a comportãrii „in situ“a construcþiilor.

Monitorizarea comportãrii „in situ“a construcþiilor nu este o joacã, nueste nici o simplã formalitate, ci esteo activitate de mare responsabilitate,de conºtiinciozitatea executãrii eiputând depinde vieþi omeneºti ºi pro-prietãþi materiale. ªi în prezent suntdestule semne îngrijorãtoare privindsiguranþa oferitã de construcþii: cadacoperiºuri ºi copertine sub greu-tatea zãpezii necurãþate la timp, cadtencuieli ºi ziduri întregi nesuprave-gheate ºi neîngrijite, omorând oameni,cad poduri degradate cu trecereaanilor sub nãvala apelor dezlãnþuite.Nu mai vorbim de plaga drumurilornoastre pline de gropi ºi lipsite desupraveghere. Sã ne gândim la miilede blocuri lãsate în grija unoradministratori care sã le întreþinã,repare, reabiliteze, explicând, înplus, locatarilor cum va rezista bloculla cutremur, iar ei, administratorii,sunt avocaþi, medici, gospodine etc.,fãrã o pregãtire tehnicã în domeniulconstrucþiilor, ci, doar, al adminis-traþiei ºi contabilitãþii.

Comisia Naþionalã Comportareain situ a Construcþiilor, al cãreipreºedinte fondator am fost în urmãcu aproape treizeci de ani, ºi-a pro-pus sã militeze pentru prezervareafondului construit existent ºi sãmenþinã treaz interesul întregii soci-etãþi pentru rezolvarea problemelorlegate de comportarea „in situ“ aconstrucþiilor ºi a aptitudinii lor pen-tru exploatare.

În acest sens, am propus, îndecursul anilor de dupã 1989:

revizuirea ºi îmbunãtãþirea Legiinr.10/1995 privind calitatea în con-strucþii, prin axarea prevederilor eipe definirea sarcinilor ce revindiferitelor activitãþi implicate în acestdomeniu ºi care formeazã, de fapt,adevãratul sistem al calitãþii în con-strucþii;

introducerea în COR a ocupa-þiilor ce derivã din activitatea demonitorizare a comportãrii în situ aconstrucþiilor, respectiv cele de„responsabil cu urmãrirea curentã acomportãrii in situ a construcþiilor“,„specialist în urmãrirea specialã acomportãrii in situ a construcþiilor“ ºi„expert în monitorizarea (urmãrire ºiintervenþii) comportãrii in situ a con-strucþiilor“. S-ar creea, în felul acesta,corpul de ingineri ºi tehnicieni con-structori specializaþi ºi competenþi înaceastã activitate, asigurând cali-tatea pentru construcþiile existente;

acordarea, asociaþiei noastre„Comisia Naþionalã Comportarea insitu a Construcþiilor“ a calificativului„de utilitate publicã“ pentru cã prinscop ºi obiective este cea mai utilãsocietãþii civile formate în totalitatedin constructori ºi beneficiari / utiliza-tori de construcþii.

Asta este ºi nimic nu poateschimba aceastã realitate! Dar…

Cei ce ar trebui sã audã, tac ºi sefac cã nu s-a spus nimic. Oare de ce?

Responsabilitatea faþã de cetã-þenii þãrii este prea mare pentru caaceste semnale de alarmã sã poatãfi trecute cu vederea. De dataaceasta, tãcerea nu este de aur ºinici mãcar de argint, ci de tablã goalãneagrã, neacoperitã, necamuflatã.

Pax vobiscum!

Oare aºa sã fie? Este întrebarea ce-mi vine în minte ori de câte ori mã gândesc la nenumãratele melearticole ºi intervenþii la autoritãþile statale coordonatoare ale activitãþilor din construcþii în þara noastrã(MLPAT, MTCL, MDRT sau cum s-or mai fi denumit în ultimii 21 de ani) sau la breasla constructorilorreprezentatã de numeroasele asociaþii profesionale ºi patronate din domeniu.

Cred cã s-au plictisit ºi redacþiile revistelor care mi-au dat ocazia de a profita de libertatea cuvântului,sperând, ca ºi mine, la o reacþie pozitivã din partea celor vizaþi, având în vedere importanþa problemelortratate pentru societatea ºi economia româneascã.


O soluþie stabilã pentru o lume instabilãing. Adriana ENE, Departament Geosintetice - S.C. IRIDEX GROUP PLASTIC SRL

SOLUÞII PENTRU CREªTEREACAPACITÃÞII PORTANTE

Problemele care apar la struc-turile rutiere ºi la platforme, în urmacedãrii materialului din fundaþie saua instabilitãþii materialului din patuldrumului, pot fi eliminate utilizândsistemul de confinare geocelularGEOWEB®. Acest sistem asigurã obunã stabilizare, diminuând fisuriledin stratul de suprafaþã.

Sistemul creeazã o structurã semi-rigidã, conduce la reducerea semni-ficativã a stratului de formã, conferãtimp de exploatare îndelungat ºireduce considerabil costurile dereparaþie ºi întreþinere.

GEOWEB® = Costuri scãzute înprezent + costuri scãzute în viitor

Care este mecanismul? Sistemul de confinare celularã

GEOWEB® îmbunãtãþeºte caracte-risticile materialului de umplere, adãu-gând coeziunii acestuia o coeziuneaparentã.

Sistemul controleazã eforturiletangenþiale ºi deplasarea lateralã amaterialului de umplere.

Rezistenþa perifericã circularã acelulelor, rezistenþa pasivã acelulelor adiacente ºi interacþiuneadintre materialul de umplere ºipereþii texturaþi ai celulelor conduc laobþinerea unor rezultate remarcabileîn comparaþie cu alte soluþii.

Avantajele sunt demne de luat înconsiderare, astfel:

se obþine o bazã solidã, curezistenþe mari la încovoiere;

sistemul acþioneazã ca o placãsemirigidã, prin distribuirea lateralãa sarcinilor, reducând presiuneaasupra patului drumului;

reduce amplitudinea deforma-þiilor verticale;

controleazã tasãrile diferenþiate ºitotale, chiar ºi în cazul terenurilor slabe;

permite utilizarea materialelorlocale ca materiale de umplere.

Sistemul GEOWEB® este ostructurã celularã t ip fagure,care îmbunãtãþeºte considerabilcaracteristicile materialului deumplere.

Sistemul are multiple utilizãri,printre care enumerãm: creºtereacapacitãþii portante a terenurilorslabe, realizarea structurilor desprijin, protecþii de taluzuri ºicontrol erozional, protecþii ºiapãrãri de maluri etc.

Pentru a asigura o conlucrarecât mai bunã cu materialul deumplere, materialul este texturat,iar golurile practicate în pereþi asi-gurã un drenaj eficient, permi-þând, dupã caz, ºi dezvoltareavegetaþiei.


IRIDEX GROUP PLASTIC SRL – Departamentul GeosinteticeBd. Eroilor Nr. 6-8, Voluntari, Ilfov

Tel./Fax: 021.240.40.43; E-mail: [email protected]

Cercetãrile asupra comportãrii agre-gatelor confinate cu acest sistem, faþãde cele neconfinate, aratã o scãderea grosimii ºi a greutãþii elementelorstructurale cu 50% sau chiar mai mult,în cazul celor confinate.

De asemenea, rezultatele cerce-tãrilor aratã o creºtere de peste 10 oria numãrului de încãrcãri ciclice, careconduc la apariþia deformãrii perma-nente în cazul materialelor confinatefaþã de cele neconfinate.

Aplicaþiile sunt multiple: fundaþii ºistructuri rutiere, drumuri de acces tem-porare ºi permanente, platforme, par-cãri ecologice, structuri de sprijin,radiere, canale.

STABILIZAREASTRUCTURILOR RUTIERE

Sistemul GEOWEB® este specialconceput pentru a crea o structurãrutierã rezistentã la condiþii de traficgreu. Selectarea materialului deumpluturã pentru fundaþii ºi pentrustructurile rutiere este în funcþie deîncãrcãrile anticipate.

SOLUÞIE INOVATOARE ÎN EXECU-TAREA STRUCTURILOR DE SPRIJINÎn ultimii ani, a apãrut o adevãratã

explozie în utilizarea sistemuluiGEOWEB® în realizarea structurilorde sprijin, deoarece, de cele maimulte ori, reabilitãrile ºi lãrgirile dedrumuri ºi autostrãzi necesitã panteabrupte care trebuie sã se încadrezeîn condiþii limitate de spaþiu. De ase-menea, dezvoltarea proprietãþilorindustriale, rezidenþiale ºi comer-ciale, în imediata vecinãtate adrumurilor, impune luarea unor mã-suri speciale, costisitoare. În acestesituaþii, sistemul GEOWEB® estesoluþia cea mai eficientã, putândasigura:

lãrgirea drumului într-un spaþiudelimitat;

adãugarea unei benzi de traficsau de parcare;

executarea spaþiilor de accesde urgenþã;

stabilizarea canalelor ºi a cursu-rilor de apã din vecinãtate;

executarea unor sisteme deretenþie sau de liniºtire a apelorpluviale;

repararea unor structuri deterio-rate ºi reparaþii în cazul alunecãrilorde teren;

executarea barierelor de sigu-ranþã de-a lungul drumurilor;

utilizarea ca absorbante deenergie ºi bariere fonice.

Sistemul GEOWEB® permite obþi-nerea unor pante foarte abrupte sauchiar a unor suprafeþe aproape verti-cale, stabile structural sub propriagreutate ºi faþã de factorii externiimpuºi, ºi care minimizeazã fenome-nul de eroziune.

Eficienþa sistemului nu estenumai tehnicã, ci ºi economicã,faþã de soluþiile convenþionale.Costurile pot fi mai mici cu 25%pânã la 30% faþã de vechile soluþii,în care se utiliza betonul. Bineînþe-les, acest procent diferã în funcþiede situaþia localã, specificã fiecãreilucrãri.

Sã nu uitãm daunele ºi pericolelece apar în cazurile de vandalism,sistemul GEOWEB® nefiind afectatîn asemenea situaþii.

FLEXIBILITATE ÎN OFERIREASOLUÞIILOR DE PROIECTARE

Sistemul GEOWEB® este uninstrument deosebit de util proiec-tanþilor care se confruntã cu o multitu-dine de cerinþe ºi condiþii particularefiecãrui proiect.

Sistemul este extrem de flexibil,adaptabil celor mai diferite ºi com-plexe condiþii din teren, are un com-portament unic sub sarcinã, ceea ceîl face propriu pentru utilizarea într-omultitudine de aplicaþii.

Sistemul înlocuieºte cu successoluþiile clasice, având costuri maimici.

DURABILITATEStructurile realizate cu GEOWEB®

se remarcã prin durabilitate ºi rezis-tenþã faþã de factorii fizici ºi chimici.

Acest sistem eliminã orice posibili-tate de crãpare, exfoliere, fragmentare,mãcinare, care pot apãrea în cazulstructurilor realizate cu alte materiale.

Sistemul poate fi utilizat la struc-turi expuse apei marine, solurilor cuPH ridicat, sãrurilor utilizate pentrudezgheþ sau produselor chimice.

Materialele de umplere pot fiextrem de variate: nisip, pietriº, balast,beton, sol vegetal.

Acest sistem inovator GEOWEB®

este acum la îndemâna specialiºtilorromâni.


În actualitate:RECONVERSIA FUNCÞIONALÃ A CLÃDIRILOR (I)

arh. Sebastian SÃVESCU

PREMISELE RECONVERSIEI FUNCÞIONALEAmerica secolelor noastre a

reuºit transformarea vechilor fabriciºi staþii de transport în comun, înadevãrate complexe comerciale ºichiar hoteluri luxoase.

Periferia de vest a Londrei nu maieste o zonã liniºtitã de locuinþe uni-familiale, dar multe din strãduþele eisupravieþuiesc ca locaþii pentru cabi-nete medicale ºi sedii de birouri.

Districtul Marais al Parisului afost un cartier al palatelor secoluluiXVIII, anii de sfârºit ai secolului XXtransformându-l într-o mahala decã-zutã, pentru ca, în prezent, el sãreînvie ca centru focalizator al pre-ocupãrilor culturale, devenind punctde mare atracþie pentru turiºti.

Reutilizarea clãdirilor existenteeste, mai ales, o mãsurã de bun simþeconomic ºi un proces derulat de-alungul istoriei.

În trecut reconversia clãdirilor sefãcea fãrã a þine seama de istoria ºicaracterul acestora: unui amfiteatruroman i-a fost, pur ºi simplu, însuºitãfuncþiunea unei fabrici sau culocuinþe construite pe ruinele aces-tuia ºi umplerea spaþiului central cuconstrucþii îngrãmãdite.

Forþa motoare a reconversiilorera doar de facturã financiarã ºifuncþionalã. De abia în secolul alXIX-lea sentimentalismul istoriei afãcut sã trezeascã respectul ºiconºtientizarea valorilor trecutului.

În þãrile de est, conceptul demoºtenire culturalã, susþinut deideile lui John Ruskin, nu avuseseecou, continuându-se seria de „crime“asupra monumentelor de artã.

Explozia constructivã de dupã celde-Al Doilea Rãzboi Mondial a fostun triumf al modernismului, dar aprodus ºi dezamãgire. Eºecul multorscheme de locuinþe sociale (Pruitt-Igoe – USA, Ronan Point – Anglia) aufost simbolul nãruirii visului modern.

Abordarea destructivã a plani-ficãrii urbane, având ca urmare prezer-varea minuþioasã a unor clãdiri (cepãreau a fi „cãrþile de vizitã“ ale unor

anumite locuri), neglijând calitãþile orga-nice pe care trebuia sã le prezinteoraºul, duce la adoptarea unei noidirecþii: oraºele au nevoie de clãdirilevechi.

„Prin clãdiri vechi nu înþeleg doarconstrucþiile vechi ale muzeelor… ciºi multitudinea de edificii fãrã niciovaloare de patrimoniu, chiar ºiruinele unora dintre acestea“, J.Jacobs, Death and Life of a GreatAmerican Cities.

Criza petrolului din anii ’70 areprezentat coloana vertebralã aunei miºcãri ecologice care susþineacã „demolare“ este echivalent cu„risipã“. Zece ani mai târziu arhitecþiiau adoptat ideile de prezervare abunurilor trecutului (campania dusãde Peter ºi Alison Smithson pentrusalvarea Arcului Euston din Londra).

John Summerson se temea cã„dictatura în restaurare“ poate, cuuºurinþã, deveni un ritual naþional,un fetiºism glorios. Dar, arhitecturafuncþioneazã ca o afacere, ºi arhi-tecþii trebuie sã înveþe sã lucreze custructurile vechi ºi de asemenea, sãle valorifice. În anii ’80 - ’90, pretutin-deni, lucrul cu clãdirile „vechi“ adevenit un element cheie în practicade arhitecturã.

Istoria clãdirilor create de om de-a lungul anilor este marcatã de o schimbare constantã. Regimurilepolitice, religioase ºi economice înfloresc ºi decad, dar clãdirile supravieþuiesc peste generaþii.

Templele greceºti ºi romane devin locaºuri creºtine, mãnãstirile englezeºti sunt preschimbate înlocuinþe, iar palatele ruseºti devin muzee post-revoluþionare.



Clãdirile îmbrãþiºeazã, inconºtient,ideologiile culturii care le dã forma.În unele cazuri, noile funcþiuniimplicã atenuarea sau, dimpotrivã,îndepãrtarea trãsãturilor specifice.Perioada târzie a secolului XIXaduce conversia clãdirilor industrialecare tindeau sã se desfiinþeze sausã-ºi diminueze ambianþa funcþio-nalului.

Trebuie sã acceptãm cã, odatã cuschimbãrile apãrute în societate, tre-buie sã se schimbe ºi clãdirile careconstituie cadrul fizic al vieþii cotidiene.

Susþinãtori ai unei poziþii detransformare radicalã a societãþii,Ruskin ºi Morris susþin cã a imita sti-lurile trecutului este o insultã, maidegrabã decât un compliment adusacestora, fiecare generaþie ar terbuisã construiascã în concordanþã cunevoile ºi mijloacele proprii ei.

Arhitecþii secolului XX au pusbazele unei noi strategii de abor-dare, bazatã pe respectul pentru tre-cut, fãrã a apela, însã, la o judecatãraþionalã a diverselor cauze ºi mo-tive care au influenþat gândireameºterilor din respectivele perioade.

Conservarea arhitecturalã a începutcu o preocupare pentru pãstrareamonumentelor, dar a evoluat spre unconcept ce priveºte formele urbaneºi viaþa pe care acestea o exprimã,esenþa istoriei ºi continuitatea vieþii.Miºcarea modernã a fost, de aseme-nea, preocupatã, în mod constant,de restaurarea monumentelor. Dar,pentru a nu se îndepãrta de caracte-risticile unei arhitecturi ce se doreºtea exprima modernitatea, moºteniriletrecutului sunt privite, de multe ori,ca simple curiozitãþi.

Cea mai mare provocare realã pen-tru secolul XXI o reprezintã capacitateade a-ºi însuºi moºtenirea acþiunilorarhitecþilor secolului trecut. Noua arhi-tecturã trebuie, mai degrabã, sã proce-seze ºi sã reconsidere resurseleexistente decât sã producã noi obiecte/ansambluri. Mai presus de toate eapune preþ pe diversitate recunoscândvaloarea vechiului ºi noului, tradiþiei ºimodernitãþii.

RECONVERSIA CA METODÃObiectivele majore ale unei inter-

venþii de reabilitare, privitã ca procescomplex, încep cu identificarea fac-torilor ce pot interveni în acest pro-ces, de la voinþa politicã pânã laevaluãri ºi permanete analize alerezultatelor, gãsirea metodelor ºi amijloacelor care pot fi folosite (teh-nice, administrative ºi juridice), pre-cum ºi definirea unei serii de criteriicare stau la baza evaluãrii situaþieiactuale ºi proiectate.

Experienþele anterioare au con-dus la definirea a cinci principii debazã pentru procesul de reabilitare /revitalizare.

Integrarea, înþelegerea spaþiuluiîn care se gãseºte zona studiatã,ca zonã dintr-un teritoriu mai vast,caracterizat de realitãþi sociale ºi deo evoluþie istoricã individualã.

Pluridisciplinaritatea, reprezen-tând abordarea multisectorialã, dinpunct de vedere economic, social ºiecologic, fãrã a supraestima rolulurbanismului.

Coordonarea, reprezentând ele-mentul vital în condiþiile în care ointervenþie de reabilitare are nume-roase aspecte care trebuie studiateºi cãrora tebuie sã li se dea un sin-gur rãspuns, coerent. Factorii politici,factori economici ºi sociali, alãturi decetãþeni, trebuie sã fie implicaþi înproces, cãutând sã ajungã la unconsens.

Flexibilitatea, reprezentând fap-tul cã procesul de reabilitare este unulîndelungat, care nu se încheie odatãcu aplicarea proiectului, ci continuãdupã acest moment, cu analize alerezultatelor ºi inerventii care sã leamelioreze.

Adaptabilitatea, presupunândfaptul cã odatã stabilit un programde acþiune, acesta va fi privit maidegrabã ca un set de indicaþii, de cri-terii de abordare.

REABILITAREA ELEMENTELORDE PEISAJ URBAN

Faze ºi etape de acþiune1. Orientarea. Prima fazã a pro-

cesului este reprezentatã prin identi-ficarea zonei ºi iniþierea procesului.Aici se pot distinge douã etape,prima fiind voinþa politicã, practicfactorul care determinã iniþierea unuiproces atât de complex; cea de adoua fazã fiind deciziile preliminare.

2. Diagnozã. Înainte de a stabili ostrategie de intervenþie, este vital sãfie delimitate condiþiile ºi posibilitãþilelegale de intervenþie, efectuarea,practic, a unei analize a zonei.

3. Strategia. Pe baza punctelordeterminate în faza anterioarã, echipapluridisciplinarã pune bazele unuistudiu de fezabilitate, care ia înconsiderare multitudinea aspectelorvieþii cotidiene.

4. Acþiunea. Aceastã fazã pre-supune implementarea planului, pu-nând în aplicare prevederile planuluidefinit anterior (atât din punct devedere urbanistic cât ºi de detaliu),precum ºi mãsurile pe plan social,economic sau ecologic.

5. Analiza ulterioarã. Presupuneanaliza ºi evaluarea efectelor inter-venþiei, atât pe parcursul sãu cât ºiodatã încheiat programul de inter-venþie. În eventualitatea cã acþiunileproiectate nu au efectul scontat, va finevoie ca procesul sã fie reluat de lafaza la care se constatã cã au apãrutdivergenþe.

(Continuare în numãrul viitor)



2011 a adus constructorilor un nou ciment CARPATCEMENT®:CEM III/A 42.5N-LH

Lansarea pe piaþã a unui nou tip deciment, etapã de mare responsabili-tate tehnicã, trebuie sã fie precedatãde teste extinse ºi intensive de durabi-litate, precum ºi de acceptarea sa, prinanexa naþionalã de aplicare a EN 206-1,în clase de expunere relevante pentrudomeniul de utilizare preconizat.

Pregãtirea fabricaþiei acestui cimentde furnal a început în 2004 când loturiexperimentale, produse la Bicaz ºiFieni, au fost transmise cãtre un insti-tut naþional de cercetare. Testarea lora fost realizatã atât în laborator cât ºi“in situ”, pe elemente tip - stâlp de betonarmat - în mediu urban (Bucureºti) ºimarin (Constanþa). Rezultatele exce-lente obþinute, coroborate cu rezultatesimilare obþinute în alte programeexperimentale organizate de colegiinoºtri din Europa de Est, precum ºi cunivelul de acceptare al acestui tip deciment în alte anexe naþionale dinEuropa au condus, în final, laacceptarea cimentului clasa 42,5, întoate clasele de expunere la acþiuneamediului înconjurãtor, conform SR13510:2006 preluat în CP 012/1:2007.

În ultima parte anului 2010, la fa-brica de la Fieni au început pregãtiriletehnologice pentru introducerea înproducþie curentã a CEM III/A 42.5N-LH.Pentru efectuarea unor teste de capa-bilitate, urmãrind perspectiva, s-a rea-lizat experimental ºi cimentul CEMIII/A 52.5R care, deocamdatã, nu faceparte din portofoliul nostru de produse.

Cimentul de furnal CEM III/A42.5N-LHcu cãldurã de hidratare redusã, intro-dus recent pe piaþã, dupã mai bine deºase ani de experimente, testãri ºianalize se prezintã, înainte de toate, caun produs care oferã constanþa para-metrilor esenþiali ai betonului, atât deapreciatã de utilizatori, reprezentând,dealtfel, specificul portofoliului nostrude produse.

CEM III/A 42.5N-LH poate fi folositîn toate clasele de expunere la acþi-unea mediului înconjurãtor, în betoanesimple, armate ºi armate dispers,masive ºi obiºnuite, exploatate înmedii chimic agresive sau sulfatice.

Pentru a primi un raport tehnic cuprivire la modul de comportare a aces-tui tip de ciment la atac sulfatic mo-derat (XA2) ºi intens (XA3), princomparaþie cu cimenturile tradiþionalacceptate, vã rugãm sã ne contactaþila [email protected].

Începând cu acest an, din toatesucursalele noastre (Bicaz, Deva ºiFieni) putem oferi clienþilor noºtricimenturi cu cãldurã de hidratareredusã (N-LH) ºi cu rezistenþa laagresivitate chimicã, sulfaticã.

HeidelbergCement este lider mondial pe piaþa de agregate ºi un important jucãtor în domeniul cimentului, betonului ºialtor activitãþi conexe, ceea ce îl poziþioneazã printre cei mai mari producãtori de materiale de construcþii din lume.

Compania are 53.000 de angajaþi în 2.500 de locaþii în peste 40 de þãri.Carpatcement Holding, parte a grupului german HeidelbergCement, este unul din liderii pieþei de ciment din România. Din 1998 pânã în prezent, Grupul a investit peste 450 milioane Euro pe piaþa româneascã, inclusiv costuri de achiziþie.

Alãturi de Carpatcement Holding, din grupul german mai fac parte Carpat Beton (divizia de beton) ºi Carpat Agregate(divizia de agregate).

Prin diviziile sale, Grupul pune la dispoziþia clienþilor sãi materiale de construcþie la un standard de calitate recunoscutla nivel internaþional. Grupul acoperã întreaga gamã de cerinþe ale clienþilor, de la consultanþã în domeniul de aplicarepânã la oferirea de soluþii eficiente de finalizare a proiectelor.

Dorind sã onoreze cererile clienþilor sãi din sudul þãrii care au nevoie, pentru mari lucrãri de infrastructurã, deun ciment cu cãldurã de hidratare limitatã ºi cu rezistenþa la agresiuni chimice, sulfatice, producãtorul de cimentCARPATCEMENT Holding S.A. – HeidelbergCement Group a introdus pe piaþã, începând cu primãvara acestui an, cimentulde furnal CEM III/A 42.5N-LH conform SR EN 197-1:2002 ºi SR EN 197-1/A1: 2004, ciment fabricat în sucursala Fieni.

Principalii parametri ai cimentului CEM III/A 42 5N-LH, relevanþi pentru utilizator


PTC – ciocane ºi lãnci vibratoareDin cauza creºterii preþurilor tere-

nurilor, locurile cu terenuri slabe pen-tru construcþii devin pe zi ce trece dince în ce mai atractive pentru dezvolta-tori. Iatã de ce vibrocompactareasau execuþia piloþilor de balast poateînsemna o soluþie foarte bunã.

Firma Romdril vã poate furnizasoluþii pentru toate metodele uzuale deîntãrire a solurilor slabe care pot fi:

piloþi sau micropiloþi foraþi;jet grouting (injecþie la adâncime

de pânã la 40 m cu ciment sub pre-siune de 500–600 bari);

grouting (injecþie la adâncimede pânã la 20 metri cu ciment sub pre-siune de pânã la 100 bari);

soil mixing (amestecarea solu-lui cu ciment sub presiune cu ajutorulunor maºini de forat);

piloþi de balast (vibropresareade balast sau pietre în jurul uneicoloane vibrante susþinute de omacara).

Ca reprezentant în România alfirmei PTC, SC Romdril SRL vã pre-zintã acum utilajele de vibroîmpingere:

pentru execuþia piloþilor de balast,o soluþie modernã ºi des întâlnitã chiarºi în þara noastrã;

pentru întãrirea solurilor moi(nisip, mlaºtini, argilã slabã etc.).

Ciocanele vibratoare marca PTCproduc vibraþii pe direcþie verticalã ºisunt utilizate la înfigerea sau extra-gerea diferitelor profile, cum ar fi:palplanºe, grinzi H ºi I, tubulaturi ºiþevi, piloni din ciment, piloni din lemn.

Pentru prinderea elementelor carese vibreazã, ciocanele vibratoaremarca PTC sunt dotate cu o gamãlargã de menghine pentru adaptareala diferitele dimensiuni ºi diametre aleprofilelor.

Vibratoarele se pot monta pe exca-vatoare sau macarale.

Tipuri de vibratoare:cu frecvenþã standard, care au

momentul excentric cuprins între 15 -261 kgm ºi amplitudinea maximã între20,9 – 31,3 mm;

cu frecvenþã înaltã ºi momentvariabil (ideale pentru lucrul în centruloraºului datoritã controlului strict alvibraþiilor), care au momentul excentriccuprins între 0 - 8 kgm ºi 0 - 48 kgm ºiamplitudinea maximã cuprinsã între11,8 - 16,8 mm;

cu frecvenþã înaltã (37–38 Hz),ce au momentul excentric cuprins între6,5 – 27 kgm ºi amplitudinea maximãîntre 19,4 – 22,5 mm;

cu frecvenþã standard ºi am-plitudine variabilã, cu momentulexcentric cuprins între 0 – 23,5 kgmºi 0 – 130 kgm ºi amplitudinea maximãîntre 16,5 – 26,8 mm.

PTC Vibrolance este un sistemhidraulic vibrant care este compus din:

o sondã vibratoare cilindricã cuaripi demontabile;

o unitate hidraulicã specialproiectatã cu motor Diesel de 138 KWsau 242 KW;

una sau mai multe þevi de extensie;un set de furtunuri hidraulice de

30 sau 45 de metri;un separator de vibraþie care sto-

peazã trecerea vibraþiilor în braþulmacaralei;

ca opþiune, un sistem de ali-mentare cu balast la baza lãnciivibratoare;

instrumentaþie de calcul a vibra-þiilor ºi a materialului compresat.

Avantajele sistemului constau în:eliminarea totalã a vibraþiilor transmise


în cârligul de susþinere; utilizareaextensiilor de 5 metri asigurã ajun-gerea la adâncimea doritã; fiabilitatearidicatã; frecvenþa de vibraþie variabilãasigurã adaptarea la diferite tipuri desoluri (pentru nisip frecvenþã înaltã ºiamplitudine micã iar pentru argilã,frecvenþã joasã ºi amplitudine mare);mentenanþã simplã ºi redusã datoritãmodului de proiectare.

PTC Vibrolance poate fi atârnatãliber de o macara sau ghidatã pe unmast ºi este vibratã în pãmânt prinpropria greutate sau ajutatã prininjecþia de aer sau apã.

Modul de lucru este urmãtorul: sevibreazã cilindrul, eventual cu injecþiede apã, pânã la adâncimea doritã ºi laridicare se adaugã material cu com-pactãri progresive pânã la suprafaþã.

De la diametrul de 350 - 400 mmse ajunge la piloþi de 600 - 800 mm,prin împingerea în adâncime ºi late-ralã, iar caroiajul piloþilor se determinãde proiectant între 1 - 1,5 metri dis-tanþã unul de altul. Datoritã faptului cãlancea este închisã jos se realizeazãºi compactarea lateralã a terenului(displacement). Materialul introduseste bine compactat ºi metoda estemai ieftinã decât cea a piloþilor dinbeton, foraþi sau prefabricaþi.

PTC furnizeazã, de asemenea,pompele de apã necesare (150m3/hla 15-30 bari) antrenate de un motorDiesel separat sau de unitatea deputere hidraulicã.

PTC pune la dispozitie ºi un sistemde mãsurare ºi monitorizare numitVibrolance Vibcorder pentru controlul

ratei de compactare sau al adâncimiide lucru. Avantajele utilizãrii acestuiasunt: permite controlul parametrilorde cãtre operator în timpul vibrãrii,fiind instalat pe macara; operatorulpoate vedea când s-a ajuns laadâncimea doritã ºi poate porni com-pactarea; datoritã memoriei sistemu-lui, toate operaþiile pot fi înregistrate iarun raport tipãrit poate da o dovadã abunei execuþii; ca o opþiune, poate fimãsuratã ºi înclinarea x, y a cilindrului.

Momentul excentric al PTCVibrolance poate atinge 11,2 m/kg,frecvenþa de vibrare este între 1.680 rpmºi 3.000 rpm iar forþa centrifugalã între116 kn ºi 354 kn.

De asemenea, putem livra Unitãþide Putere hidraulice comandate deun sistem controlat de microproce-sor ºi radiocomandate, cu motoareDiesel, cu puteri maxime de 892 HP.Aceste unitãþi hidraulice, care înesenþã reprezintã un motor diesel,pompe hidraulice ºi rezervoare deulei pot alimenta ºi orice alt tip deconsumatori hidraulici cum ar fi:pompe, cilindri, ciocane vibratoare,picoane, luvoaieze, demolatoareetc.

SC ROMDRIL SRL furnizeazãtoate tipurile de palplanºe laminatesau ambutisate ºi toate combinaþiilede pereþi (þeavã – palplanºã, profil Hcu profil Z).

Palplanºe metalice ºi din PVC


Certificarea calificãrii tehnico-profesionalea operatorilor economici din construcþii

- OPINII - ing. Ioan BURTEA - preºedinte QUALITY CERT

Adoptarea unei Hotãrâri de Guvern,în forma propusã de elaborator,reprezintã un pericol iminent, cu con-secinþe grave la nivel naþional, în asi-gurarea protecþiei vieþii oamenilor,pentru cã ea conþine prevederi carefaciliteazã:

Introducerea la nivel naþional amonopolului certificãrii;

Posibilitatea efectuãrii traficuluide influenþã efectuat de grupuri deinterese;

Eliminarea accesului la certifi-carea calificãrii tehnico-profesionale aîntreprinderilor mici ºi a microîntre-prinderilor;

Nerespectarea standardelor ºiprincipiilor care stau la baza certificãrii,aplicate la nivel mondial ºi european,cu implicaþii directe în recunoaºtereacertificatelor la nivel european.

În Europa existã o tradiþie de peste60 de ani cu privire la certificarea cali-ficãrii tehnico-profesionale a operato-rilor economici din construcþii, aceastafãcând ºi obiectul unor comunicãriprezentate în Revista Construcþiilor, cuprilejul întâlnirilor la nivel naþional

organizate de RNLC (reuniunii SELC)sau de alte organisme profesionalesau europene de prestigiu, precum ºia unor reglementãri, vizate de autori-tatea de reglementare dar care nu aufost încã aplicate.

De menþionat cã, la nivel euro-pean, deºi nu este adoptat un stan-dard specific, procedura de certificarea calificãrii tehnico-profesionale a ope-ratorilor economici din construcþii a fostadoptatã de 14 þãri. În nouã dintre elecertificarea este facultativã (RegatulUnit al Marii Britanii, Elveþia, Franþa,Finlanda, Germania, Norvegia, Olanda,Polonia, Suedia) iar în 5 þãri s-a intro-dus obligativitatea certificãrii (Belgia,Grecia, Italia, Portugalia, Spania).

În lipsa unui standard european,principiile în baza cãrora se efec-tueazã certificarea sunt specificefiecãrei þãri. Aplicarea acestora asigurãrespectarea principiilor din standar-dele europene de certificare, precumºi a cerinþelor specifice efectuãrii eva-luãrii competenþelor tehnico-profesio-nale ale operatorilor economici dinconstrucþii.

Iatã, de altfel, câteva date privindcertificarea calificãrii tehnico-profe-sionale a operatorilor economici dinconstrucþii din Franþa ºi Italia.

În Franþa, una din þãrile cu maretradiþie ºi longevitate în domeniul certi-ficãrii calificãrii tehnico-profesionale,Ministerul Reconstrucþiei ºi Urbanis-mului a fost desemnat, prin ordonanþanr. 2 din 21 aprilie 1945, sã urmã-reascã ºi sã controleze activitateaîntreprinderilor din construcþii, iar prinProtocolul din 3 noiembrie 1949, publi-cat în Jurnalul oficial din 2 decembrie1949, s-a înfiinþat un organism privat,funcþionând sub controlul statului,având sarcina de a clasifica ºi calificaîntreprinderile care vor solicita aceasta.Ritmul scãzut înregistrat în certificare(în medie cca. 100 de operatori eco-nomici/an) a condus la acordareadreptului de certificare mai multororganisme de certificare cu tradiþiedin Franþa (QUAUBAT, QUALIFELEC,FNTP, OPQRSTL).

Italia a introdus sistemul de certifi-care a calificãrii tehnico-profesionale aîntreprinderilor din construcþii, prin

Politica adoptatã de statele Uniunii Europene, în domeniul reglementat construcþii este, fãrã excepþie, asigu-rarea cerinþelor esenþiale în vederea apãrãrii vieþii oamenilor ºi a avuþiei naþionale. România este una din þãrilecare, adoptând o lege privind calitatea în construcþii, asigurã cadrul legislativ la nivel naþional.

Aplicarea “Legii 10/1995 privind calitatea în construcþii”, se face prin adoptarea de reglementãri care asigurãeficacitatea mãsurilor stabilite la nivel naþional. Politica de reglementãri tehnice ºi de promovare de iniþiativelegislative, adoptatã de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, a asigurat menþinerea reglementãrilor lanivelul cerinþelor ºi a practicilor utilizate în þãrile Uniunii Europene.

În prezent, este în curs de avizare ºi de promovare un proiect de Hotãrâre de Guvern, iniþiat de patronateledin construcþii, lucrare elaboratã de prof. dr. ing. Liviu Dumitrescu, cu privire la “Certificarea calificãrii tehnico-profesionale a operatorilor economici din construcþii”. Proiectul menþionat conþine, însã, prevederi care se abatde la legislaþia adoptatã la nivel internaþional ºi european, privind activitatea de certificare.


Decretul Preºedintelui Republicii, nr.34 din 25 ianuarie 2000, care insti-tuþionalizeazã sistemul de certificareobligatoriu pentru toþi participanþii laprocesul de construire din domeniulpublic. S-a stabilit, de asemenea, înfi-inþarea de societãþi SOA - „Organismede atestare pe acþiuni”, care sã res-pecte principiul independenþei degândire ºi absenþa oricãrui interescomercial, financiar, care pot deter-mina comportamente de imparþialitatesau discriminatorii.

Prin decret, pentru societãþile peacþiuni SOA, s-a impus asigurareacondiþiei de reprezentare echilibratã apãrþilor implicate în procesul de con-struire, menþionând cã asociaþiilenaþionale antreprenoare (patronatele)nu pot deþine acþiuni SOA, decât înlimita globalã de 20% din capitalulsocial, iar fiecare dintre asociaþi înmãrime maximã de 10%.

La art. 12 din Decret, se menþi-oneazã explicit cã SOA trebuie sãgaranteze imparþialitate, independenþã,corectitudine ºi transparenþã.

Similar cu celelalte state, careaplicã un sistem de certificare a cali-ficãrii tehnico-profesionale, ambeleþãri deruleazã activitãþile prin organis-me de certificare neutre ºi imparþiale,respectând prevederile din standar-dele europene de certificare pentrusistemele de management / produse(EN ISO/CEI 17021, EN 45011 etc.).

La nivel european s-a promovat, înperioada 1995-2000, un proiect destandard european EN 13833 (docu-ment CEN/TC 165) el nefiind finalizat,dar criteriile privind certificarea ºi clasi-ficarea stabilite prin acesta fiind, totuºi,aplicate de toate cele 14 state.

În România, în anul 1995, s-aprezentat la autoritatea de regle-mentare MLPAT prima variantã de„Regulament de certificare a calificãriiprofesionale a întreprinderilor din con-strucþii”, variantã avizatã de ConsiliulTehnico ªtiinþific al ministerului, care avotat pentru introducerea certificãrii,mai puþin reprezentanþii ARACO, careau pãrãsit sala.

În anul 2000, s-a reluat acþiunea depromovare a unei Hotãrâri de Guvernpentru certificarea calificãrii tehnico-profesionale a operatorilor economicidin construcþii, asigurându-se avizareaîn anul 2002 de cãtre Consiliul ªtiin-þific al ministerului a urmãtoarelordocumente:

Regulamentul privind certificareaîntreprinderilor din construcþii;

Documentar de aplicare a Regu-lamentului privind certificarea între-prinderilor din construcþii;

Procedurã privind desemnareaorganismelor de certificare a calificãriitehnico-profesionale a operatoriloreconomici din construcþii;

Nomenclator de calificare aagenþilor economici din construcþii,armonizat cu documentele UniuniiEuropene.

Documentele respective au fostavizate favorabil, asociaþia patronalãARACO fiind ºi de aceastã datãîmpotriva introducerii unui sistem decertificare. Cu toate cã baza documen-tarã era corespunzãtoare cerinþelor,conducerea ministerului de la aceadatã nu a promovat Hotãrârea deGuvern pentru introducerea unui sis-tem de certificare a calificãrii tehnico-profesionale a operatorilor economicidin construcþii.

Cu toatã opoziþia manifestatã deasociaþia patronalã ARACO, privindintroducerea unui sistem de certificarea calificãrii tehnico-profesionale aoperatorilor economici din construcþii,aceasta, a derulat activitãþi de certifi-care, aplicând principii care nu respectãprevederile standardelor europene ºiîn unele cazuri nici cele de atribuirede competenþe strict numai pentrudomeniile/subdomeniile pentru caresocietãþile au fundamentat îndeplinireacerinþelor.

În februarie 2003 s-au adoptat, lanivel naþional, standardele SR EN13476-1 „Certificarea calificãrii profe-sionale a întreprinderilor din construcþii“partea 1, „Cerinþe generale pentruorganismele de certificare” ºi partea a2-a „Criterii pentru certificare”, standardecare respectã principiile adoptate lanivel european.

În octombrie 2006 s-a preluat decãtre România standardul CLC/TS50349 „Calificarea antreprenorilor deinstalaþii electrice”.

În decembrie 2009 s-a preluat ºistandardul CEN ISO/TS 22475-3„Investigaþii ºi încercãri geotehnice”,Partea a 3-a „Evaluarea conformitãþiifirmelor ºi personalului de cãtre o terþãparte”.

Toate documentele ºi standardele,adoptate la nivel naþional, preiauprevederile din standardele europenede certificare privind derularea certi-ficãrii de cãtre organisme de certificarespecializate, recunoscute de autori-tate, care menþin rolul autoritãþii dereglementare în coodonarea ºi þinereasub control a activitãþii de certificare,asigurarea imparþialitãþii ºi aplicareacriteriilor de certificare/clasificare aoperatorilor economici din construcþii.

În prezent, ca urmare a anali-zelor periodice efectuate de MRDT,cu privire la certificarea calificãriitehnico-profesionale a întreprin-derilor din construcþii, existã laautoritatea de reglementare unproiect de Hotãrâre de Guvernpentru „Certificarea calificãrii tehnico-profesionale a operatorilor econo-mici din construcþii” (actualizat faþãde varianta avizatã în anul 2002),care respectã prevederile standar-delor internaþionale ºi europeneprivind condiþiile de imparþialitate,efectuarea certificãrii de cãtre orga-nisme de certificare atestate deautoritatea de reglementare careîndeplinesc cerinþele profesionalede imparþialitate, eliminarea con-flictelor de interese, aplicarea cri-teriilor de certificare implementatela nivel european. Pânã acum, acestact normativ nu a fost promovat.

Iniþiatorul acþiunilor la nivel naþionalºi elaboratorul documentelor dindomeniu avizate de autoritatea dereglementare inclusiv a standardelorSR 13476-1:2003 (titularul prezentuluiarticol) - a proiectelor de Hotãrâri deGuvern, a actelor normative relevante,a prezentat conducerii PatronatuluiSocietãþilor din Construcþii, inclusivdomnului prof. dr. ing. Liviu



Dumitrescu, parþial documentele,elaborate în vederea promovãrii încomun a unui proiect de act legislativcare sã asigure cerinþele stabilite lanivel european.

Contrar convenþiei stabilite, de pro-movare, de comun acord, a unei pro-puneri legislative, s-a procedat laeliminarea din colectivul de definitivarea propunerii de hotãrâre de guvern ainiþiatorului acþiunii precum ºi a spe-cialiºtilor din domeniul certificãrii caredeþin cunoºtinþe adecvate promo-vându-se, cu acordul patronatelor dinconstrucþii, sub coordonarea prof. dr.ing. Liviu Dumitrescu (fãrã experienþaºi cunoºtinþele necesare în domeniulcertificãrii) un proiect de Hotãrâre deGuvern care nu respectã cerinþeleobligatorii stabilite la nivel interna-þional, european ºi naþional pentruderularea activitãþilor de certificare ºicare prezintã mari abateri de la prin-cipiile privind certificarea. Implicaþiileîn cazul adoptãrii acesteia sunt favo-rizarea traficului de influenþã, neres-pectarea imparþialitãþii, birocratizareaprocesului de certificare, eliminareadin competiþie a întreprinderilor mici ºimijlocii ºi microîntreprinderilor, acor-darea de atribuþii care nu sunt în con-cordanþã strictã cu competenþa realã aacestora.

IMPLICAÞII VIITOAREÎN CAZUL ADOPTÃRII

UNUI SISTEM DE CERTIFICARENECONFORM-NEALINIAT

LA LEGISLAÞIA EUROPEANÃDIN DOMENIUL CERTIFICÃRII

Prin adoptarea unui sistem de cer-tificare a calificãrii tehnico-profesio-nale a operatorilor economici dinconstrucþii, aliniat la nivelul cerinþelorstabilite la nivel european, se asigurãatingerea obiectivelor urmãrite deMinisterul Dezvoltãrii Regionale ºiTurismului, cu privire la adoptarea deacte legislative ºi de reglementãricare sã asigure protecþia vieþii oame-nilor, a avuþiei naþionale, utilizarea efi-cientã a fondurilor din bugetul de statºi/sau garantate de stat, precum ºieliminarea posibilitãþii luãrii de deciziicare sã se abatã de la prevederileDirectivei 2004/18/ CEE, a ordonanþeiOUG 34/2006, Legii 10/1995.

Introducerea certificãrii tehnico-profesionale a întreprinderilor din con-strucþii (conforme cu prevederilestandardelor ºi practicilor europene)asigurã avantaje majore operatoriloreconomici din construcþii:

evaluarea competenþei tehnico-profesionale de cãtre organisme decertificare, specializate pentru domeniulconstrucþii, recunoscute de autoritate;

efectuarea activitãþilor de evalu-are, cu respectarea principiilor privindimparþialitatea;

eliminarea posibilitãþii efectuãriide intervenþii de cãtre grupurile deinterese, prin asigurarea luãrii hotã-rârilor de certificare de cãtre comisiiconstituite cu participarea, în modechilibrat, a reprezentanþilor pãrþilorinteresate;

separarea activitãþii de evaluarede activitatea de luare a decizieiprivind certificarea, prin efectuareaacestora de organisme independente;

evaluarea competenþei tehnico-profesionale de cãtre personalitãþi,specialiºti din cadrul asociaþiilor profe-sionale, instituþiilor de învãþãmântuniversitar / cercetare / proiectare,operatorilor economici, organisme decertificare care îndeplinesc condiþiileprofesionale ºi de imparþialitate;

acordarea competenþelor tehnico-profesionale, pe bazã de criterii ºtiinþi-fice, bine determinate, transparente ºieliminarea arbitrariului în apreciereacompetenþei de cãtre comisiile de licitaþii;

eliminarea prezentãrii, la fiecareparticipare la licitaþiile publice, a docu-mentelor pentru fundamentarea eligi-bilitãþii tehnico-profesionale;

asigurarea accesului la certificarea întreprinderilor mici, mijlocii ºi micro-întreprinderilor;

obþinerea recunoaºterii, reciproce,bilaterale / multilaterale a competen-þelor acordate prin certificare, de cãtrestatele Uniunii Europene care aplicãsisteme de certificare a calificãriitehnico-profesionale a operatoriloreconomici din construcþii.

Hotãrârea de Guvern, iniþiatã deasociaþia patronatelor ARACO ºiPatronatul Societãþilor din Construcþii

ºi redactatã de dl prof. dr. ing. LiviuDumitrescu, se abate de la principiilestabilite pentru certificare, principaleleaspecte referindu-se la:

a) diminuarea rolului autoritãþii dereglementare în coordonarea ºi þine-rea sub control a procesului de certifi-care, contrar regulilor stabilite la niveleuropean;

b) eliminarea dreptului de veto alautoritãþii de reglementare cu privire ladeciziile de certificare ºi implicareaacesteia în luarea deciziei de certifi-care, fapt incompatibil cu rolul deþinutde autoritatea de reglementare;

c) transferarea dreptului de þineresub control a Registrului Naþional deCertificare a agenþilor economici certi-ficaþi de la autoritate la un ConsiliuNaþional de Certificare;

d) eliminarea din competiþie aorganismelor de certificare, contrarprevederilor din standarde (SR ENISO/CEI 17021:2011, SR EN45001:2001, SR EN 13476-1:2003,FR CLC/TS 50349:2006, SR ENISO/TS 22475-3:2009) precum ºi apracticilor ºi regulilor utilizate destatele Uniunii Europene;

e) nerespectarea principiilor privindimparþialitatea, a eliminãrii conflictelorde interese, prevãzute în documenteleenumerate la punctul d);

f) instituirea unui Consiliu Naþionalformat din: 1 preºedinte, 1 primvicepreºedinte, 8 vicepreºedinþi,8 membri, 1 reprezentant al autoritãþii,2 secretari, suprastructurã fãrã prece-dent sau corespondent în þãrileeuropene, care va trebui sã fie supor-tatã din taxele de certificare plãtite deoperatorii economici;

g) introducerea la nivel naþional amonopolului privind activitatea decertificare;

h) acordarea certificãrii pe domeniide activitate, la nivelul prevederilor dincodul CAEN, eliminând, prin aceasta,accesul la certificare a întreprinderilorstrict specializate, a întreprinderilormici ºi mijlocii sau microîntreprinderilor,care deþin tehnologii, personal, echipa-mente performante, pentru executareaunor categorii de lucrãri, la nivelul ce-rinþelor ºi exigenþelor;


i) neasigurarea cerinþelor care sãpermitã recunoºterea, la nivel euro-pean, a certificatelor emise de organis-mele desemnate de autoritate, încazul licitaþiilor cu participare inter-naþionalã sau pentru efectuarea delucrãri pe teritoriul altor state.

Menþionãm cã efectuarea de cãtreun singur organism a activitãþii de cer-tificare conduce la imposibilitateaîncadrãrii, în termenul stabilit prinproiectul de HG, pentru certificareaoperatorilor economici din România.

De asemenea, nu se poate realizaîncadrarea duratei de certificare în ter-menul de 90 de zile declarat (ritmulcertificãrii fiind de cca. 100 operatorieconomici/zi ale cãror dosare ar trebuisã fie analizate ºi evaluate de maimulte Comitete tehnice ºi de ConsiliulNaþional de Certificare în vederealuãrii deciziei).

Emiterea de certificate la nivelulprevederilor din codul CAEN, care arenumai 22 clase menþionate, faþã de206 la 468 specialitãþi prevãzute înFranþa, 385 specialitãþi prevãzute înPortugalia, 580 subdomenii, prevãzuteîn Regatul Unit al Marii Britanii etc.,conduce, în unele cazuri, la scoatereadin competiþie a operatorilor economici

strict specializaþi, respectiv a microîn-treprinderilor ºi a unor întreprinderi miciºi mijlocii.

În vederea evitãrii principalelorimplicaþii, menþionate mai sus, estenecesarã o analizã atentã, imparþialã,care sã conducã la promovarea uneiHotãrâri de Guvern care sã satisfacãcerinþele stabilite prin standardeleinternaþionale, europene ºi naþionaledin domeniul certificãrii, sã asigurealinierea la practicile din statele UniuniEuropene ºi sã elimine monopolul lanivel naþional precum ºi posibilitateade favorizare a apariþiei fenomenelorde conflicte de interese, de neres-pectare a imparþialitãþii ºi de adoptarede decizii, fãrã o fundamentare ºi ana-lizã temeinicã pe bazã de criterii ºtiinþi-fice (sistemul propus de dl prof. dr.ing. Liviu Dumitrescu nu asigurã posi-bilitatea efectuãrii unei evaluãri profe-sionale cu consecinþe pozitive ºiviabile în acordarea de competenþe).

Promovarea unei Hotãrâri de Guverncare respectã cerinþele privind certifi-carea calificãrii tehnico-profesionale aoperatorilor economici din construcþiiasigurã premisele pentru evaluareacorectã a competenþei profesionale,accesul la prestarea de servicii ºi

participarea la procesul de construire(proiectare, cercetare, execuþie, serviciispecializate) numai a operatorilor eco-nomici care îndeplinesc cerinþele, asigu-rând premisele pentru menþinerea pepiaþã a întreprinderilor performante.

Ne exprimãm încrederea în dis-cernãmântul conducerii autoritãþiide reglementare MDRT ºi a Direc-þiei Tehnice pentru Construcþii dincadrul acesteia, privind promovareaunei Hotãrâri de Guvern elaboratãcu participarea specialiºtilor dindomeniul certificãrii, care sã asigureîndeplinirea cerinþelor din legislaþie,reglementãrile europene ºi naþionale.În acest sens este necesarã reintro-ducerea în competiþie a proiectuluide Hotãrâre de Guvern definitivat înperioada 2002 - 2010 ºi încredinþarearesponsabilitãþii de redactare aRegulamentului de certificare ºi areglementãrilor (proceduri, nomen-clator etc.) unui organism / colectivde specialiºti, cu experienþã în acti-vitatea de certificare în domeniulprofesional.


Fix All vã reparã totul

TEHNOLOGIA JAPONEZÃFaþã de alte tipuri de produse „Fix“

- adezivi pe bazã de apã sau rãºinisintetice - produsul Fix All al companieiSoudal se bazeazã pe tehnologiajaponezã modernã a MS polimerilor,care asigurã o structurã de lipire foarteputernicã ºi posibilitatea de folosire pepost de adeziv ºi produs de etanºarecu utilizare universalã. Polimerii de tipMS îmbinã proprietãþile siliconului ºiale poliuretanilor, dar nu posedã carac-teristicile negative ale acestora.

Produsele bazate pe MS polimerise caracterizeazã printr-o aderenþãsporitã la orice fel de suprafaþã deconstrucþie: plastic, lemn, tencuialã,metal, plãci din gips-carton, piatrã,glazurã ºi altele. De asemenea, pro-dusul poate fi utilizat pe suprafeþeleumede.

Cu ajutorul adezivului de etanºareFix All vom putea umple un rost de-alungul chiuvetei , a cãzi i de baie(chiar ºi acrilice) sau a plãcilor defaianþã ºi vom putea etanºa cabina deduº.

Produsul conþine substanþe anti-fungice, la fel ca ºi siliconul sanitar,de aceea poate fi utilizat în încãpericu umiditate sporitã, cum ar fi: bãi,bucãtãrii sau spãlãtorii.

FIX ALLÎN LOC DE MAªINÃ DE GÃURIT

Cu ajutorul produsului Fix All se potataºa orice fel de elemente de dotaresau finisare a interiorului, fãrã a utilizao bormaºinã, ºuruburi sau dibluri. În locsã gãuriþi orificii în tocurile ferestrelor,feroneriei sau a pereþilor placaþi cuglazurã (se ºtie cã faianþa se crapãfoarte uºor), puteþi folosi Fix All.

Forþa de aderenþã foarte puternicãpermite montarea jaluzelelor în feres-tre, lipirea solidã a cârligelor, a supor-turilor pentru ustensilele de bucãtãrie, aplãcilor de faianþã, a elementelor decora-tive, a casetoanelor sau a plintelor.

Adezivul de etanºare bazat pe MSpolimeri este fãrã miros ºi neutru dinpunct de vedere chimic. Astfel, nu aparschimbãri de nuanþã la culorile supra-feþelor lipite ºi nu este deteriorat stratulde reflexie. Aºadar, produsul este foartebun ºi pentru lipirea oglinzilor. Dupãsolidificare, rosturile pot sã fie vopsite,chiar ºi cu vopsele pe bazã de apã.

MS polimerii asigurã rosturilor orezistenþã foarte bunã. Locurile umplutecu acest produs sunt foarte rezistentela acþiunea razelor UV, care cauzeazãdecolorarea ºi sfãrâmarea maselor deetanºare bazate pe alte tehnologii.Chiar ºi pe suprafeþele foarte dificile,Fix All nu necesitã folosirea unui grund.

FIX ALL VÃ VA SCÃPA DE PROBLEMEPosibilitãþile de utilizare ale produ-

sului Fix All sunt, practic, nelimitate.Este foarte important ca, întotdea-una, sã îl aveþi la îndemânã în casã.Cu siguranþã, vã va scãpa de multenecazuri, în cazul defecþiunilor mãrunteºi a reparaþiilor minore.

Fix All este disponibil în cartuºe de290 ml ºi în tuburi mai mici de 80 ml.Un singur ambalaj poate fi uti l izat operioadã mai îndelungatã de vreme.Produsul se fabricã în mai multe culori:alb, maro, gri ºi negru, precum ºi învarianta Fix All Crystal - singura masãde etanºare cristalin incolorã disponi-bilã pe piaþã.

Pentru lucrãrile speciale de mon-tare, care necesitã o structurã de lipirerapidã, se recomandã utilizarea pro-dusului Fix All High Tack. Aceastã„variantã întãritã” a produsului Fix Allpermite fixarea obiectelor masive, fãrãa fi necesarã utilizarea de console desuport adiþionale.

Tehnologia modernã oferã ajutor vieþii de zi cu zi. Noutãþile tehnologice îºi gãsesc aplicare, înprimul rând, în produsele profesionale. Soluþiile, care au fost verificate în lucrãrile de specialitate,devin, din ce în ce mai repede, disponibile ºi pentru clienþii individuali. La fel s-a întâmplat ºi cutehnologia MS polimeri, utilizatã în producþia adezivului de etanºare Fix All al companiei Soudal.

În fiecare casã sau apartament avem, deseori, probleme cu mici lucrãri de renovare sau finisare.Cabina duºului nu este etanºã, o placã de faianþã este crãpatã, cârligul pentru prosoapele din baie cadedin ce în ce mai des, plinta de pardosealã este desprinsã etc., etc. Repararea acestor mici elementeîntârzie cu trecerea timpului. De obicei, când, în final, ne decidem sã mergem la un magazin cumateriale de construcþii pentru a cumpãra produsele necesare pentru aceste renovãri sau finisãri,constatãm cã lista lor este foarte lungã. Suntem puºi în faþa unui raft gigant cu o varietate de pro-duse de tip silicon, adezivi, mortare de etanºare ºi nu prea ºtim ce sã alegem. Oferta disponibilã pepiaþã este uriaºã iar produsele sunt foarte specializate: produse pentru etanºarea elementelor din sticlã, apieselor sanitare din acril, adezivi de montaj cu diluant, adezivi de montaj pe bazã de apã, pentru marmurã, pentruoglinzi etc. Fãrã ajutorul personalului magazinului nu vom fi în stare sã ne descurcãm.

În acelaºi timp, existã un produs care va putea înlocui cu succes toate celelalte descrise mai sus. Acestaeste Fix All fabricat de compania Soudal.

Soudal Fix AllUn produs de tip adeziv de etanºare elastic ºi de duratã, universal, cu solidificare

neutrã bazat pe MS POLYMER. Aderenþã excelentã pe orice fel de suprafeþe de con-strucþie. Produsul poate fi aplicat chiar ºi pe suprafeþele umede. Nu are miros, nuconþine diluanþi, nu interacþioneazã cu o varietate de produse chimice: acizi slabi, baze,diluanþi sau uleiuri. Dupã solidificare, se poate vopsi - chiar ºi cu vopsele pe bazã deapã. Produsul este rezistent la acþiunea factorilor atmosferici ºi a radiaþiilor UV. Culoriledisponibile: alb, gri, negru, maro. Ambalajul: cartuº 290 de ml, tub de 80 de ml.

Soudal Fix All CrystalUn produs de tip adeziv de etanºare elastic ºi de duratã, cristalin incolor, universal, cu solidificare

neutrã bazat pe MS POLYMER. Aderenþã excelentã pe orice fel de suporturi de construcþie. Produsulpoate fi aplicat chiar ºi pe suprafeþele umede. Nu are miros, nu conþine diluanþi, nu interacþioneazã cu ovarietate de produse chimice: acizi slabi, baze, diluanþi sau uleiuri. Dupã solidificare se poate vopsi -chiar ºi cu vopsele pe bazã de apã. Produsul este rezistent la acþiunea factorilor atmosferici ºi a radiaþiilor UV.Ambalajul: cartuº 290 de ml.

Soudal Fix All High TackUn produs de tip clei de etanºare elastic ºi de duratã, universal, cu solidificare neutrã bazat pe MS POLYMER.

Aderenþã excelentã pe orice fel de suporturi de construcþie. Produsul poate fi aplicat chiar ºi pe suprafeþeleumede. Nu are miros, nu conþine diluanþi, nu interacþioneazã cu o varietate de produse chimice: acizi slabi,baze, diluanþi sau uleiuri. Dupã solidificare se poate vopsi - chiar ºi cu vopsele pe bazã de apã. Produsul esterezistent la acþiunea factorilor atmosferici ºi a radiaþiilor UV. Se caracterizeazã printre altele cu o prizã rapidã laînceputul lipirii. Produsul permite fixarea obiectelor masive fãrã a fi necesarã utilizarea de console de suportadiþionale. Culorile disponibile: alb. Ambalajul: cartuº 290 de ml.


Agregate naturale de carierãSIBIOARA – JUDEÞUL CONSTANÞA

prof. dr. ing. Florica PAUL - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºtiing. Grigore COMÃNESCU - director general, ing. Ion VIOREL - director marketing - Comprest Util - Constanþa

ing. Elvira DUMITRESCU - director general Laborator Construcþii CCF Bucureºtiing. IIeana PASCU - ºef colectiv Laborator Central Construcþii CCF Bucureºti

Masivul Central Dobrogean, format în cea mai mareparte din complexul gran-wackelor superioare, conformautorilor dr. doc. V. Multihac ºi dr. L. Ioneºti, este evaluat,la vârsta infracambrian - de 542-546 milioane de ani, pebaza analizelor de vârstã absolutã.

Depozitul de la Sibioara este format din roci com-pacte, dure, de culoare închisã, cenuºie sau verde, ca-racterizate prin existenþa unui material inechigranular ºiangular. Mineralogic, depozitul se caracterizeazã prinexistenþa cuarþului (15-50%), fragmente litice dincuarþite, bazalte, andezite, spilite (35-40%), feldspaþi(15-20%), minerale mirace ºi grele.

Agrementul tehnic feroviar al pietrei sparte dinSibioara, seria AT, nr. 310/2011 caracterizeazã rocaomogenã din punct de vedere al compoziþiei mineralo-gice, fãrã zone de alterare rapidã în timp.

Certificatul de conformitate al produsului ºi a pro-ducþiei din carierã stabileºte domeniul de utilizare aagregatelor din Sibioara pentru construcþii de drumuri,pentru prepararea betoanelor, a amestecurilor bitumi-noase folosite la construcþia ºoselelor, aeroporturilor ºi aaltor zone cu trafic intens.

Pentru o mai bunã ºi completã documentare despreagregatele naturale de carierã de la Sibioara vã facemcunoscute ºi unele dintre rezultatele experimentale.

Reacþia alcalii-silice s-a efectuat prin metoda chi-micã conform SR 5440/2009. S-a constatat cã aceastanu prezintã silice reactivã. Deci, roca se încadreazã înzona A care corespunde agregatelor nereactive.

Un alt element constatat este cã reducerea concen-traþiei soluþiei de NaOH a fost de 200 mmol/l.

Concentraþia de dioxid de siliciu dizolvat este<2mmol/l ceea ce înseamnã, conform SR 5440, cãagregatul este nereactiv (standardul prevede pentruagregate din zona A o corecþie de dioxid de siliciu dizol-vat <10 mmol/l).

Pentru a caracteriza eventuala react iv i ta te afeldspaþilor din rocã, s-au executat urmãtoarele ope-raþiuni:

Timp de 24 de ore s-a efectuat, la temperatura de80 0C, analiza cantitativã a ionilor alcalini ºi alcalino-pãmântoºi (Na+; K+; Ca2+ ºi Mg2+) din filtrat, obþinut prinagitarea electromagneticã continuã a unei suspensii(raportul L/S=50). Determinarea s-a fãcut cu un spec-trometru de absorbþie atomic, cu flacãra ZENIT 700.

Rezultatele obþinute sunt:Na+ - 0,0044 g/lK+ - 0,0016 g/lCa2+ - 0,017 g/lMg2+ - <0,0001 g/l

De-a lungul anilor, produsele carierei Sibioara: agregate naturale de carierã, betoane de clasã C8/10 -C45/55; BcR 3,5 - BcR 5; betoane hidrotehnice; mixturi ºi betoane asfaltice etc., au fost utilizate la lucrãride referinþã pentru judeþul Constanþa. De exemplu: Tribunalul Constanþa, Baroul Constanþa, McDonald’s -Delfinariu, Selgross, Metro II, Sediul C.E.C., Tomis Mall, aeroportul din Kogãlniceanu (platforme ºi pistepentru avioane grele), hoteluri ºi restaurante pe întreg Litoralul Românesc, staþii petroliere, diguri ºi ame-najãri portuare etc.

Betoanele utilizate la toate aceste importante obiective au fost preparate cu agregate rezultate dinexploatarea surselor proprii. Tot cu agregate de Sibioara, s-au fabricat, încã din anii ’56, betoane pentruelemente ºi structuri prefabricate din beton, beton armat ºi precomprimat - utilizate la majoritateablocurilor de locuinþe ºi a altor obiective socio-culturale din Constanþa.

Performanþele lor au fost demonstrate, în timp, atât prin respectarea proprietãþilor fizico-mecaniceimpuse de standardele în vigoare, cât ºi prin comportarea bunã în exploatare.

De altfel, calitatea pietrei provenite din carierele Sibioara este recunoscutã ºi prin urmare, utilizatã încãdin anii 1870 atât în þarã cât ºi peste hotare (Austria-Viena).

Dacã toatã cantitatea derocã (15 g, luatã pentru deter-minare) era alcãtuitã numaidin feldspat de sodium (albit)ºi ar fi trecut în soluþie inte-gral ionii de sodiu, atunciproporþia de trecere în soluþiea acestora ar fi fost de0,335%. Din conþinutul defeldspaþi, de maxim 20%,procentul real ar fi de0,067% ioni de sodium tre-cuþi în soluþie.

Acelaºi raþionament s-afãcut ºi pentru feldspatul depotasiu (ortoza), precum ºipentru cel de calciu (anortit) ºis-au obþinut 0,01% ioni depotasiu, respectiv 0,43%ioni de calciu. Aceste rezul-tate ne indicã o stabilitatechimicã foarte bunã la apã.

Mãsurarea pH-ului ºi aconductivitãþii electrice a fil-

trului s-a fãcut cu un aparat digital Hach Lange. Acestapermite mãsurarea pH-ului în domeniul 0÷14 cu rezoluþiede 0,1/0,01/0,001 ºi precizie de ±0,002. De asemenea,mãsurarea conductivitãþii se poate face în domeniul0,01 μS/cm ÷ 200 μS/cm cu rezoluþie douã spaþii deci-male ºi precizie ±0,5%.

Rezultate obþinute:pH = 7,57%;conductivitate electricã = 107,7 μS/cm, ceea ce

indicã o mare stabilitate a componentelor rocii studiate.În cadrul Laboratorului Central Construcþii CCF -

Bucureºti s-au efectuat analize fizico-mecanice ºi chi-mice conform: SR 667:2001; SR EN 13242+A1:2008; SR EN12620+A1:2008; SR EN 13043:2003/AC:2004, pe sorturile:0÷63; 40÷63; 0÷4; 4÷8; 8÷16; 16÷25 ºi piatrã fasonatã(epruvete cubice 50x50x50 mm).

Valorile care s-au obþinut atestã un produs corespun-zãtor condiþiilor tehnice solicitate de constructori.

Astfel:densitatea aparentã - 2.691 [kg/m3] SR EN 1936:2007;porozitatea aparentã la presiune normalã - 0,577 [%]

SR EN 1936:2007;absorbþia de apã la presiune normalã - 0,214[%]

SR EN 13383-2:2002;rezistenþa la compresiune (în stare uscatã) - 166 [MPA]

SR EN 1926:2007; rezistenþa la sfãrâmare prin compresiune ( în

stare uscatã) 78,4[%] STAS 4606:80;rezistenþa la uzurã cu maºina Los Angeles (în

stare uscatã) 15,3÷17,9[%] SR EN 1097-2:2010;forma agregatului grosier 7,4÷10,4[%] SR EN

933-4:2008;rezistenþa îngheþ-dezgheþ (metoda chimicã) 0,6[%] SR

EN 1367-2:2002;rezistenþa îngheþ-dezgheþ (metoda cu frigiderul)

0,6÷0,3[%] SR EN 1367- 1:2007; masa vo l um icã abso lu tã 2,713÷2,737

[Mg/m3] ºi coeficientul de absorbþie a apei0,367÷0,635[%] SR EN 1097-6:2002/A1:2006;

granulozitatea (corespunzãtoare cerinþelor standard)SR EN 933-1:2002/A1:2006.


Existenþa omului ºi a mediului sãu este strâns legatã de luminã. Lumina constituie un element esenþial, ea generând viaþãpe pãmânt. Lumina reprezintã o parte incontestabilã a vieþii noastre cotidiene ºi ne influenþeazã din punct de vedere fizio-logic ºi psihologic. Iluminarea artificialã cautã, de altfel, sã acopere la maximum spectrul iluminãrii naturale, ceea ce atestãunicitatea luminii naturale. Variabilitatea ei se dovedeºte a fi extrem de beneficã pentru confortul ºi concentrarea celor cebeneficiazã de ea. Folosirea ei judicioasã este un atu major pentru dezvoltarea calitãþilor arhitecturale, energetice ºi demediu ale unui imobil. Lumina naturalã se manifestã, deci, ca stare de spirit prin excelenþã.

În Hexadome, convingerile noastre se alãturã acestor opinii de cunoscãtor ºi am fãcut din lumina naturalã ºi mai ales, dinlumina zenitalã, centrul dezvoltãrii soluþiilor noastre ecologice originale, care aduc confort ºi economie de energie. Canti-tatea de luminã zenitalã este de trei ori mai mare decât cea disponibilã la orizont, astfel încât iluminatul natural al clãdirilor,prin acoperiº, este o soluþie extrem de eficientã.

Aplecarea asupra unor eventuale inconveniente legate de utilizarea luminii naturale ca: transferul termic, orbirea sauîncãlzirea determinatã de radiaþia solarã din timpul verii, nu are sens decât dacã avem ca subiect al analizei utilizarea ºipãstrarea iluminatului natural. Este ceea ce face CLIMATDOME. Sã acoperi la maximum nevoile de iluminare ale unuiimobil cu luminã naturalã nu înseamnã sã faci concurenþã iluminatului artificial care va fi necesar întotdeauna, ci dim-potrivã, sã aperi interesele proprietarului sau ale beneficiarului unui imobil, în termeni de costuri energetice de exploatare,a cãror evoluþie se anunþã exponenþialã în anii urmãtori.

Toate simulãrile pe care le-am fãcut pe tipuri de clãdiri ne-au condus la aceeaºi concluzie: folosirea în acoperiº a pro-duselor CLIMATDOME, pentru a profita de lumina zenitalã, contribuie la o economie substanþialã de energie (iluminat arti-ficial, încãlzire, climatizare).

Cele mai adaptabile soluþii vor depinde, în mod esenþial, de tipologia clãdirii ºi de poziþia geograficã, în sensul cã nevoilenu sunt identice dacã te gãseºti la laºi sau Bucureºti. Pentru a vã ajuta, am caracterizat soluþiile noastre tehnice în funcþiede FLU (F pentru factor solar, L pentru luminã ºi U pentru coeficientul de transfer termic Urc) ale cãrui valori sunt interde-pedente, cãci îmbunãtãþirea valorii uneia dintre aceste componente are repercusiuni imediate asupra celorlalte douã.

Vã invitãm sã vizitaþi site-ul nostru www.climatdome.com care este actualizat constant, cu noile noastre soluþii tehnice saucu instrumente care sã vã ajute în luarea deciziei ºi în proiectarea clãdirilor.

Cu sinceritateTitus Costas

Director General

«Chiar ºi o încãpere care trebuie sã rãmânã obscurã are nevoie celpuþin de o micã fantã pentru a ne da seama de obscuritatea ei.Dar arhitecþii de azi au uitat de credinþa lor în lumina naturalã.

Legat de facilitatea oferitã de un întrerupãtor, se mulþumesc cu oluminã staticã ºi uitã de calitãþile infinite ale luminii naturale

datoritã cãreia o încãpere aratã diferitîn fiecare secundã a zilei.»

Louis Kahn, arhitect

Deschizându-ne resurselor naturale…


Arzãtor pentru arderea în suspensiea rumeguºului

Lucian MIHÃESCU, Manuela Elena GEORGESCU, Gheorghe LÃZÃROIU, Ionel PÂªÃ –Universitatea Politehnica Bucureºti

POSIBILITÃÞI DE UTILIZARELa arderea biomasei solide (sub formã de rumeguº)

apar greutãþi legate de raportul dintre densitate ºi de-bitul masic necesar producerii unei anumite puteri ter-mice. Ca urmare, la arderea în strat, admisia aeruluiprezintã dificultãþi pentru o corectã distribuþie spreîntreaga cantitate de biomasã aflatã în focar. De regulã,la arderea în strat, chiar cu utilizarea brichetatã arumeguºului nu se poate depãºi o putere termicã unitarãde 1 MW. Se are în vedere încãlzirea construcþiilor cuvolum ridicat, în special pentru ferme agricole sau sere.

O umiditate mai mare de 20% îngreuneazãaprinderea ºi inhibã ºi procesul de ardere. Existã o legã-turã directã între umiditate ºi anduranþa instalaþiilor ener-getice, reprezentatã prin murdãrirea excesivã a focaruluiºi a pãrþii convective a acestuia.

Soluþiile de rezolvare a acestor aspecte dificile alevalorificãrii energetice a biomasei, reprezentate prinpeletizarea biomasei uscate în curent de aer cald, pânãla o valoare a umiditãþii de 6-8%, au costuri ridicate ºinu pot fi aplicate la puteri termice ridicate.

Pentru puteri termice mai mari de 500 kW ardereaîn suspensie a rumeguºului reprezintã soluþia cea maiadecvatã.

Dacã în domeniul valorificãrii energetice prin den-sificare a biomasei lemnoase existã realizãri, pentruarderea în suspensie a rumeguºului, care presupuneantrenarea particulelor de rumeguº la limita de curgere acurentului de aer (similar arderii pulverizate a cãr-bunilor) cu ajutorul arzãtoarelor turbionare, acestea suntîncã în fazã incipientã.

România are un mare potenþial de biomasã (circa14,5 milioane tone ce pot fi valorificate energetic), darare doar realizãri parþiale, în special în domeniultehnologiei de ardere cu grãtare fixe ºi mobile.

Prezentul articol þine seama ºi de influenþa nouluivector ecologic de combustibil, cu ardere în plutire înaer, asupra calitãþii cenuºii rezultate prin ardere. Noulvector ecologic de combustibil cuprinde binomul: aer deantrenare – biomasã solidã, sub formã de particule.

Creºterea vitezei de ardere permite reducerea unorcompuºi poluanþi. Dacã în cenuºã se semnaleazã K2O ºiCaO, cenuºa de biomasã poate fi consideratã unîngrãºãmânt agricol ºi nu un deºeu ce trebuie depozitat.

Obiectivul testãrilor este realizarea unei arderi totaleºi ecologice. Arderea biomasei solide, indiferent detehnologiile dezvoltate pânã în prezent, prezintã deza-vantajul unei emisii mari de monoxid de carbon. Prinantrenarea totalã a biomasei solide de cãtre aerul deardere într-un focar de înãlþime adecvatã se estimeazã oreducere masivã a emisiei de monoxid de carbon.

Creºterea vitezei de ardere reduce ºi efectele demurdãrire a schimbãtoarelor de cãldurã finale aleinstalaþiilor energetice, contribuind la creºterea andu-ranþei pentru astfel de instalaþii.

Din punct de vedere social, realizãrile vin în sprijinulcomunitãþilor din mediul rural, care, pe baza unorresurse regenerabile locale, pot sã producã energieelectricã ºi termicã, cu un randament competitiv, similarcelui din piaþa de energie.

Automatizarea reprezintã o componentã definitoriepentru tehnologia de ardere în suspensie a rumeguºului,impunând costuri mai mari cu serviciile interne aleinstalaþiei (pompe, ventilatoare, alimentatoare etc.).Ca urmare, alãturi de randamentul termodinamic, sepropune utilizarea ºi a noþiunii de randament economic,definit prin relaþia:

în care:Cet – costul energiei produse; Ccomb – costul cu combustibilul; Cce – costul cu energia electricã.Nu se ia în considerare costul operatorului,

deoarece cazanul va fi complet automatizat. O compo-nentã importantã a costului cu combustibilul este ºi cealegatã de depozitare ºi de transport. Aceste calcule eco-nomice sunt necesare la determinarea costurilorîncãlzirii spaþiilor pe bazã de biomasã.

REALIZAREA ARZÃTORULUIPrincipial, o instalaþie de ardere în stare pulverizatã

a rumeguºului cuprinde un buncãr de combustibil, pen-tru o autonomie de 4–6 h, un sistem pneumatic de ali-mentare cu rumeguº a arzãtorului, un ventilator de aerprimar, secundar ºi terþiar ºi un ventilator de gaze deardere.

Nevoia de confort termic, pe baza unor resurse ieftine ºi la îndemâna multora dintre locuitorii zonelor ruraleºi nu numai, rãmâne pe mai departe, un deziderat facil de realizat, potrivit rezultatelor cercetãrilor efectuate despecialiºtii în acest domeniu. Este ºi cazul reuºitelor unui colectiv al Universitãþii Politehnica din Bucureºticare a pus la punct un arzãtor pentru arderea în suspensie a rumeguºului, cu o putere termicã de 600 kW,care poate valorifica resursele regenerabile din mediul rural pentru obþinerea energiei electrice ºi termice.

Arzãtoru l as igurã un debi t de 0,5 kg/s derumeguº, cu o putere calorificã de calcul de 15.500kJ/kg.

Pentru debitul de aer primar, faþã de cel secundar, sepropune un raport de 0,5÷ 0,8. Excesul de aer la nivelularzãtorului se impune în limitele λ = 1,2÷1,25.

Arzãtorul cuprinde ºi un sistem de palete de tur-bionare pentru fiecare circuit de aer în parte.

Viteza aerului primar se recomandã în domeniul W1 =25-35 m/s, a aerului secundar W2 = 30-35 m/s, iar aaerului terþiar W3 = 20-30 m/s.

Pentru o construcþie compactã a arzãtorului se pro-pune o alternativã a sistemelor de paletare axiale curadiale. Gradul de turbionare utilizat pe categorii dejeturi a fost de 1,2 pentru aerul secundar ºi de 5,4 pen-tru aerul terþiar.

CONCLUZII ÎN URMA TESTÃRIIPE CAZANUL PILOT DE LA UPB

Arzãtorul realizat, prezentat în figura 1, a fostmontat la cazanul pilot de la Universitatea Politehnicadin Bucureºti.

Dimensiunile active ale focarului cazanului pilot sunt1,2 m x 1 m x 5,9 m. Arzãtorul este montat în ambrazuracazanului destinatã arzãtoarelor pentru combustibilisolizi pulverizaþi (fig. 2). În urma testãrilor, arzãtorul arealizat sarcina termicã de proiect de 600 kW.

Valoarea încãrcãturii termice a focarului, în cursulexperimentãrilor, a fost qν = 105 kW/m3, valoare ce esteîn limitele de stabilitate pentru un focar ce arde com-bustibil solid pulverizat (se recomandã încãrcãri termicepeste 80 kW/m3).

Emisia de CO a fost extrem de scãzutã, sub 80 ppm(arderea în strat are emisii de CO în limitele 600 – 4.000ppm).

Puterea termicã de 600 kW a arzãtorului a fostimpusã la mãrimea redusã a ambrazurii cazanului(φ168). Pentru o ambrazurã mai mare, putereatermicã a arzãtorului poate fi crescutã corespunzãtor.

Se face menþiunea cã un cazan industrial poate aveamai multe arzãtoare, de unde rezultã o putere termicãcrescutã. Se estimeazã realizarea, fãrã prea mari difi-cultãþi, a unor cazane cu o putere termicã pânã la 10 MW.

Pornirea instalaþiei s-a fãcut prin încãlzire cu gaznatural, pornirea cu bujie de la rece nefiind recomandatãde autori din cauza murdãririi excesive a schimbã-toarelor de cãldurã.

În figura 1 este prezentatã o vedere generalã aarzãtorului de rumeguº în care se remarcã con-strucþia autoportantã a acestuia. Arzãtorul esterezemat, înainte de montaj, de un perete lateral alcazanului pilot.

Fig. 1: Vedere generalã a arzãtoruluide rumeguº în stare pulverizatã

Fig. 2: Ambrazura cazanului pilot dela UPB unde a fost montat arzãtorul

de rumeguº în suspensie

Lista distribuitorilor autorizaþi SchiedelBucureºti Fedo SRL 021.314.80.22

ªeminee Expert SRL 0763.687.665Timdex SRL 021.240.63.80

Alba Iulia Vimed SRL 0258.817.988Arad Miriada SRL 0357.434.904Bacãu Dedeman SRL 0234.513.330

Estbau SRL 0334.401.938 Bistriþa Stilex Prima SRL 0263.231.453Botoºani Totex SRL 0231.533.777Braºov Moto Instal SRL 0268.455.004

Recobol SRL 0368.414.315Buºteni Dystom SRL 0244.321.772Buzãu Constam SRL 0238.722.230Cluj-Napoca Granimar SRL 0264.456.110

Jolly Contor Impex SRL 0264.432.422Constanþa Narcom SRL 0241.691.092

Refrom Nav 0241.510.231Craiova Mol SRL 0351.414.978Focºani Hard Industry SRL 0237.230.440Iaºi Status SRL 0232.210.843Miercurea Ciuc Sazy Trans SRL 0266.311.057Oradea GSV Exim SRL 0259.410.885Piteºti Alvvimar SRL 0248.286.947Ploieºti Concret C-þii SRL 0244.515.867Râmnicu Vâlcea Proterm SRL 0250.714.638Satu Mare Armand SRL 0261.758.211Sibiu Unimat SRL 0269.560.216

Ambient SRL 0269.229.630Sinaia Intermont SRL 0244.313.700Slatina Confort 2000 SRL 0249.411.564Suceava Dedeman SRL 0230.206.341

Lider SRL 0230.526.534Târgoviºte Dedeman Târgoviºte 0345.401.050Târgu Mureº Turbo Trans SRL 0265.261.941Timiºoara Doro & Lory SRL 0254.446.107Tulcea Total Ambiant SRL 0240.534.754

SCHIEDEL – SISTEME DE COªURI SRL507020 – Str. Fabricii Nr. 5, Bod Colonie, jud. Braºov

tel./fax: 0268-283.561e-mail: [email protected]

web: www.schiedel.ro


SC CELCO SAN O U T Ã Þ I Î N P R O D U C Þ I E

Cãutãm sã ne diferenþiem pro-dusele faþã de cele existente pepiaþã prin inovativitate, fapt careeste apreciat de clienþii noºtri princererea lor constantã sau chiar încreºtere faþã de unele din produselenoastre, în condiþiile unei stagnãrisau chiar scãderi actuale din sec-torul construcþiilor.

Din aceste considerente ºi rapor-tându-ne în permanenþã la nevoilepieþei, SC CELCO SA a lansat unnou produs: CELCO ZID DD-M5mortar de zidãrie în straturi subþiripentru BCA, la un preþ avantajos.Principala caracteristicã a acestuiprodus este rezistenþa la compre-siune de min. 5 N/mm2, mai apropiatãde cea a BCA-ului (2,5-5 N/mm2).

Avantajul uriaº al acestui tip demortar este modul lui de aplicare, înstraturi subþiri, de 2-3 mm, ceea ceconferã zidului astfel obþinut o foartebunã rezistenþã la transferul termic.Se ºtie cã rosturile groase obþinutecu mortarul clasic de zidãrie consti-tuie punþi termice pentru zid. Ori, noulmortar CELCO ZID DD-M5 anihileazãaceste punþi termice, conferind zidu-lui urmãtoarele calitãþi:

economie în consum: se utili-zeazã cel mult 2 saci de mortarCELCO ZID DD-M5 de 25 kg la unpalet de BCA (2,25 mc);

confort termic maxim obþinutdin zidirea BCA-ului Celco (cel maibun material de zidãrie având ºirol de izolator termic) cu acest tipde mortar, coeficientul de transfertermic al zidului fiind foarte bun:λzid = 0,17 W/m0K;

manoperã redusã ºi prelucrarerapidã a mortarului (se adãugã doar apã);

o încãrcare redusã a fundaþieiºi o zidãrie uºoarã obþinutã dintr-unmaterial de zidãrie uºor (BCA) ºi unmortar de zidãrie în strat subþire.

Recomandãm utilizarea sistemuluiCelco constând dintr-un palet de BCACelco ºi 2 saci de mortar CELCO ZIDDD-M5 ca fiind soluþia cea mai efi-cientã, economicã, spornicã ºi rapidãde ridicare a zidurilor unei case carese vrea ecologicã, rezistentã ºi con-fortabilã în orice sezon.

Cea mai modernã fabricã de vardin România, SC CELCO SA per-mite, printr-o tehnologie performantãproprie, producerea tuturor tipurilorde var de cea mai bunã calitateCL90: var mãcinat pentru BCA, varmãcinat industrial, var hidratat însã-cuit ºi vrac, var bulgãri, în condiþii desiguranþã maximã în exploatare ºi cuimpact minim asupra mediului.

O altã noutate a companiei la aceastãfabricã de var este o premierã euro-peanã ºi chiar mondialã. În acest sens,societatea produce începând dinluna august a acestui an var hidra-tat Celco în saci din plastic vidaþi.

Avantajele unui asemenea produssunt nenumãrate. Dintre ele amintim:

pãstrarea caracteristicilor fizico-chimice ºi valabilitate asiguratã pro-dusului pentru minim 1 an;

ambalarea în saci de diferitedimensiuni ºi greutãþi (de la 10 la 40 kg)putând fi astfel expuºi atât în depo-zitele de materiale de construcþii, câtºi în rafturile super-market-urilor. Înacest mod produsul devine maiaccesibil;

scãderea volumului sacilor ºi aspaþiului de depozitare la jumãtatefaþã de sacii obiºnuiþi de var;

ambalaj curat, rezistent ºi fãrãurme de praf;

poate fi transportat ºi depozitatîn zone umede ºi cu intemperii fãrãa-ºi pierde din calitãþile fizice, chimiceori din aspectul ambalajului;

poate fi pãstrat în spaþii neaco-perite în simplul ambalaj (sac) ºi dupãscoaterea foliei de pe palet.

Pe lângã produsele noi prezen-tate, SC CELCO SA Constanþa pro-duce ºi BCA cu cea mai micãdensitate aparentã în stare uscatãdin þarã (400±30 kg/mc), respectivcu cel mai redus coeficient deconductivitate termicã λ = 0,10±0,01W/m0K.

În secþia de adezivi se mai fa-bricã ºi alte tipuri de adezivi ºimortare:

Mortarul de zidãrie pentru BCACELCO ZID DD-M10;

Adezivii pentru plãci ceramiceCELCO PLAC INTERIOR DD-C1 ºiCELCO PLAC EXTERIOR DD-C2;

Adezivul pentru polistirenCELCO TERM DD-T3;

Mortarul ultrafin pentru tencu-ieli driºcuite CELCO TINCI DD-MTI8.

Pentru mai multe detalii vãinvitãm sã vizitaþi site-ul nostru:www.celco.ro.

CELCO SA, unul din cei mai importanþi producãtori de BCA, adezivi, mortare ºi var pentru construcþiidin România, a investit mult ºi continuã sã investeascã în toate secþiile sale de producþie, în primul rândpentru obþinerea unor produse de calitate. Toate instalaþiile sunt moderne, automatizate, urmãrite pecalculator (de la amestecarea materiilor prime pânã la înfolierea produsului final pe palet). Avem instalatesisteme de depoluare, ceea ce demonstreazã o atitudine prietenoasã a companiei faþã de mediu.

O garanþie a calitãþii produselor CELCO o reprezintã ºi certificãrile Sistemului integrat de calitate,mediu, sãnãtate ºi securitate în muncã, pe toate documentele comerciale care însoþesc produsele noastre.


CONSTRUCTORI DE EXCEPÞIE

Mihai VOICULESCU

S-a nãscut la 21 mai 1939, înPloieºti.

Dupã absolvirea liceului I. L. Cara-giale din localitate, a urmat Facul-tatea de Construcþii Civile, Industriale ºiAgricole - Institutul de Construcþii Bucureºti,devenind inginer în anul 1963.

Activitatea didacticã a început-o capreparator la Catedra de construcþiicivile iar, ulterior: asistent (1964 -1970), ºef de lucrãri (1970 - 1990),conferenþiar (1990 - 1995), profesor(din anul 1995).

În facultate a predat cursurile: Con-strucþii civile; Construcþii în zone calde;Procedee speciale de construcþii civile- patologia clãdirilor; Curs general deconstrucþii la Facultatea de ConstrucþiiCivile ºi la Facultatea de Instalaþii.

A condus proiecte de an ºi dediplomã la disciplinele Construcþiicivile, Construcþii din lemn, Construcþiiagricole ºi seminarii la disciplinele Cal-culul zidãriilor ºi Fizica construcþiilor.

Menþionãm cã a predat ºi cursulBâtiments la Departamentul de Ingi-nerie Civilã (Secþia francofonã).

Între anii 1981 - 1985, a funcþionat,ca profesor asociat, în Algeria, la Uni-versitatea de ªtiinþe Tehnice din Oranºi la École Nationale des Travaux Publics.

Este doctor inginer din anul 1979,prezentând teza: „Contribuþii la rezol-varea pereþilor uºori în domeniulclãdirilor civile ºi industriale“.

Este conducãtor de doctorat îndomeniul „Inginerie Civilã“, speciali-zarea „Construcþii Civile“. Pânã în pre-zent, sub conducerea sa, au obþinuttitlul ºtiinþific de doctor inginer peste 20de doctoranzi.

În activitatea sa, prof. Mihai Voicu-lescu a urmãrit perfecþionarea ºi mo-dernizarea cursului de „Construcþiicivile“, ridicarea nivelului ºtiinþific ºitehnic prin introducerea ºi tratareaunor noi probleme actuale, tehnologiicomplexe bazate pe interacþiune:funcþionalitate - structurã - tehnologie.

Prof. Mihai Voiculescu a avut ºifuncþii de conducere în facultate: ºef alCatedrei de construcþii civile, inginerieurbanã ºi tehnologie (1999 - 2000) ºidecan al Facultãþii de ConstrucþiiCivile, Industriale ºi Agricole (2000 -prezent), contribuind la perfecþionareaînvãþãmântului universitar de con-strucþii, la integrarea cu proiectarea,cercetarea ºi execuþia, la moderni-zarea ºi dezvoltarea bazei materiale ºia localului facultãþii.

În paralel cu activitatea didacticã, afost (cu 1/2 normã) consultant, expert,consilier tehnic în proiectare, cerce-tare ºtiinþificã, avizare, directivare,expertizare, cooperare tehnicã înstrãinãtate etc.

Între anii 1965 - 1968, ca inginerprincipal (cu 1/2 normã), la Departa-mentul de structuri al Comitetului deStat pentru Construcþii, Arhitecturã ºiUrbanism, a expertizat ºi avizat lucrãride investiþii la principalele proiecte tiprefolosibile, pentru locuinþe social-cul-turale, comerciale, turism - utilizate peteritoriul României.

A participat, în colectiv sau ca ºef,la elaborarea a numeroase studii ºiproiecte de execuþie, dintre careamintim: proiectul de rezistenþã (ca ºefde proiect) pentru Centrul de AfaceriBuzeºti (3 S + P + M + 14 E), extin-derea Studiourilor CinematograficeBuftea; blocuri de locuinþe (P + 3, 4 ...14 E, în colectiv), complex comercialTitan; sala de sport Naþional; Com-plexul Amara; ferme zootehnice ºiclãdiri afectate de seismul din 1977.

De asemenea, a realizat ºi nume-roase expertize (sediul BRD Bucureºti,în colectiv) ºi clãdiri afectate de seis-mul din 1977 (pentru aportul la exper-tizarea clãdirilor afectate de acestseism, a obþinut Diploma de Onoare aConsiliului Judeþean Brãila).

În activitatea ºtiinþificã, prof.Mihai Voiculescu s-a axat pe promova-rea progresului tehnic, participând lacercetãri experimentale ºi teoretice,elaborând propuneri pentru îmbunãtã-þirea calitativã tehnicã, economicã ºi

Bloc-turn BRD - Piaþa Victoriei, Bucureºti Bloc birouri - Piaþa Buzeºti, Bucureºti

tehnologicã a unor soluþii de proiectare.Din aceste studii, remarcãm pe celereferitoare la pereþi exteriori uºori; sis-teme structurale cu pereþi din betonarmat în condiþiile rezemãrii tasabile;soluþii noi de acoperiºuri ºi învelitori;cercetãri în proiectarea ºi execuþiaclãdirilor de locuit din panouri mari;pereþi despãrþitori cu grad ridicat deindustrializare; ancorarea elementelornestructurale de structurã; cercetãri înmecanica zidãriilor; higrotermica con-strucþiilor etc., cu rezultate aplicativeînsemnate.

Amintim cã, în anul 1971 (timp de7 luni), prof. Mihai Voiculescu a efec-tuat un stagiu la „Centre Scientifiquedu Bâtiment“, din Paris, referitor laindustrializarea construcþiilor delocuinþe ºi ºcolare.

Ing. Mihai Voiculescu a avut ºi oactivitate de cooperare fructuoasã peplan internaþional. Între anii 1979 -1985, ca inginer-expert al GuvernuluiAlgerian, a participat la avizarea pro-iectelor ºi urmãrirea execuþiei la maricomplexe de petrochimie, campusuriuniversitare, ºcoli, spitale, ansambluride locuinþe, construcþii inginereºti,complexe comerciale, precum ºi laefectuarea a numeroase expertize.

Activitatea publicisticã a prof. MihaiVoiculescu cuprinde peste 150 de

lucrãri sau comunicate la diferite mani-festãri ºtiinþifice din þarã ºi strãinãtate.Amintim din cele 20 de cãrþi publicate,pe plan local sau în edituri (autor saucoautor): Clãdiri (3 volume), Faþadeuºoare, Construcþii, Aplicaþii ale ingi-neriei seismice, Construcþii specificezonelor calde, Soluþii de consolidare aclãdirilor avariate de cutremure etc.

A efectuat numeroase deplasãri launiversitãþi ºi firme de construcþii pen-tru documentare ºi prelegeri în peste20 de þãri, fiind deosebit de apreciat.

Este verificator de proiecte ºiexpert, autorizat de MLPAT, pentrurezistenþã ºi stabilitate. Este membruîn asociaþii profesionale din þarã ºistrãinãtate, în evidenþa UNESCOpentru grupul de experþi, membru încomisiile de acordare a calitãþii de veri-ficator ºi expert ale Ministerului Trans-porturilor, Construcþiilor ºi Turismului.De asemenea, a fost vicepreºedinte alComitetului Tehnic de Coordonare alMTCT ºi a fost membru în ComisiaNaþionalã a Monumentelor Istorice.

Între anii 1992 - 2004, a fost con-silier în Consiliul General al Muni-cipiului Bucureºti ºi preºedinteleComisiei Municipale de Urbanism,Lucrãr i Publ ice º i AmenajareaTeritoriului.

Pentru întreaga sa activitate dinînvãþãmânt, ºtiinþificã ºi tehnicã, a fostdecorat cu diferite ordine ºi medalii;amintim Ordinul pentru Merit înGrad de Cavaler (2002).

O activitate de peste 40 de ani,desfãºuratã la un înalt grad de profe-sionalism...

Cadru didactic ºi inginer cu perfor-manþe didactice, ºtiinþifice ºi tehnice -aceasta este caracteristica semnifica-tivã a prof. Mihai Voiculescu.

Ca decan al facultãþii, s-a preocu-pat de buna organizare ºi funcþionarea procesului de învãþãmânt, a con-tribuit la formarea cadrelor didacticetinere ºi promovarea lor, fiind iubit ºistimat de colegi ºi cadre didactice.

Inteligent, bun organizator, cumultã iniþiativã, expeditiv, cu realãcapacitate de muncã, de analizã ºi sin-tezã, generos, modest, obiectiv, cu bunsimþ ºi dornic de a-ºi ajuta semenii.

Altã calitate a sa este recunoº-tinþa pentru dascãlii care l-auînvãþat ce este binele ºi adevãrul înviaþã - de unde ºi înclinaþia sa de a leurma...

Prin activitatea sa, prof. MihaiVoiculescu se înscrie, cu o paginã fru-moasã, în rândul celor mai de seamãpersonalitãþi ale ºtiinþei ºi tehniciiromâneºti în construcþii.


Ce taxe ºi accize plãtimpentru energie electricã în România

CONSULTANÞÃ JURIDICÃ

av. Marius Vicenþiu COLTUC - fondator Casa de Avocaturã Coltuc

Contribuabili:persoane juridice ºi persoane

fizice care sunt recunoscuþi ca antre-pozitari autorizaþi, operatori înregis-traþi, operatorii neînregistraþi ºireprezentanþe fiscale;

importatori.

În cazul energiei electrice, gazelornaturale, cãrbunilor ºi cocs-ului, con-tribuabilii sunt operatori economicicare furnizeazã aceste produsedirect cãtre consumatorii finali(Tabelul 1).

Sunt scutite de la plata accizelor:a) produsele energetice livrate în

vederea utilizãrii drept combustibilpentru aviaþie, alta decât aviaþia tu-risticã în scop privat. Prin aviaþieturisticã în scop privat se înþelegeutilizarea unei aeronave de cãtreproprietarul sãu ori de cãtre per-soana fizicã sau juridicã ce o deþinecu titlu de închiriere sau cu un alttitlu, în alte scopuri decât celecomerciale ºi, în special, altele decâttransportul de persoane ori de mãr-furi sau prestãri de servicii cu titluoneros ori pentru nevoile autoritãþilorpublice;

b) produsele energetice livrate învederea utilizãrii drept combustibilpentru navigaþia în apele comunitareºi pentru navigaþia pe cãile naviga-bile interioare, inclusiv pentru pes-cuit, altele decât pentru navigaþiaambarcaþiunilor de agrement pri-vate. De asemenea, este scutitã dela plata accizelor ºi electricitateaprodusã la bordul navelor. Prinambarcaþiune de agrement privatãse înþelege orice ambarcaþiune uti-lizatã de cãtre proprietarul sãu ori de

cãtre persoana fizicã sau juridicã ceo deþine cu titlu de închiriere ori cuun alt titlu, în alte scopuri decât celecomerciale ºi, în special, altele decâttransportul de persoane sau de mãr-furi ori prestãri de servicii cu titluoneros sau pentru nevoile autoritã-þilor publice;

c) produsele energetice ºi ener-gia electricã utilizate pentru pro-ducþia de energie electricã, precumºi energia electricã utilizatã pentrumenþinerea capacitãþii de a produceenergie electricã;

d) produsele energetice ºi ener-gia electricã utilizate pentru producþiacombinatã de energie electricã ºienergie termicã;

e) produsele energetice – gazulnatural, cãrbunele ºi combustibiliisolizi – folosite de gospodãrii ºi/saude organizaþii de caritate;

f) combustibilii pentru motor utilizaþiîn domeniul producþiei, dezvoltãrii,testãrii ºi mentenanþei aeronavelor ºivapoarelor;

g) combustibilii pentru motor uti-lizaþi pentru operaþiunile de dragareîn cursurile de apã navigabile ºi înporturi;

h) produsele energetice injectateîn furnale sau în alte agregate indus-triale în scop de reducere chimicã,ca aditiv la cocsul utilizat drept com-bustibil principal;

Se tot zvoneºte cã produsele energetice se vor scumpi nu peste multã vreme, lucru ce va afecta atâtpersoanele fizice cât ºi pe cele juridice. Deci bucurii peste bucurii!

Este clar cã iarna nu-i ca vara, conform unui prezicãtor la modã de cam mulþi ani!Aºa cã este bine pentru cei în cauzã sã ºtie, pe baza unor date recente, ce ºi cine va influenþa mersul

galopant al scumpirilor ºi în acest domeniu, sectorul construcþiilor nefãcând excepþie.Aºadar…


i) produsele energetice care intrãîn România dintr-o þarã terþã,conþinute în rezervorul standard alunui autovehicul cu motor, destinateutilizãrii drept combustibil pentruacel autovehicul, precum ºi în con-tainere speciale ºi destinate utilizãriipentru operarea, în timpul trans-portului, a sistemelor ce echipeazãacele containere;

j) orice produs energetic careeste scos de la rezerva de stat saurezerva de mobilizare, fiind acordatgratuit în scop de ajutor umanitar;

k) orice produs energetic utilizatdrept combustibil pentru încãlzire decãtre spitale, sanatorii, aziluri debãtrâni, orfelinate ºi de alte instituþiide asistenþã socialã, instituþii deînvãþãmânt ºi lãcaºuri de cult;

l) produsele energetice, dacãastfel de produse sunt obþinute dinunul sau mai multe dintre produseleurmãtoare:

produse cuprinse în codurileNC de la 1507 la 1518 inclusiv;

produse cuprinse în codurileNC 3824 90 55 ºi de la 3824 90 80 la3824 90 99 inclusiv, pentru compo-nentele lor produse din biomase;

produse cuprinse în codurileNC 2207 20 00 ºi 2905 11 00, carenu sunt de origine sinteticã;

produse obþinute din biomase,inclusiv produse cuprinse în codurileNC 4401 ºi 4402;

m) energia electricã produsã dinsurse regenerabile de energie;

n) energia electricã obþinutã deacumulatori electrici, grupurile electro-gene mobile, instalaþiile electriceamplasate pe vehicule de orice fel,sursele staþionare de energie electricãîn curent continuu, instalaþiile energe-tice amplasate în marea teritorialãcare nu sunt racordate la reþeauaelectricã ºi sursele electrice cu o pu-tere activã instalatã sub 250 kW;

o) produsele cuprinse în codulNC 2705, utilizate pentru încãlzire.

(2) Modalitatea ºi condiþiile deacordare a scutirilor prevãzute laalin. (1) vor fi reglementate prin nor-mele metodologice. (3) Produseleenergetice care conþin unul sau maimulte dintre produsele enumerate laalin. (1) lit. l) beneficiazã de un nivelredus al accizelor, potrivit prevede-rilor din normele metodologice.

Tabelul 1: Taxa (conform Cod Fiscal 2011)


150 de ani de la naºterea lui Robert Bosch “Prefer sã pierd bani decât încrederea clienþilor” –Fondatorul companiei a creionat cultura corporaþieicare este valabilã ºi în zilele noastre

Robert Bosch s-a nãscut pe 23 septembrie 1861, înAlbeck, lângã Ulm, în sudul Germaniei. Dupã o perioadãde ucenicie, ca mecanic de precizie ºi dupã ce a lucratpentru mai multe companii în afara Germaniei, el adeschis „Atelierul de mecanicã finã ºi electrotehnicã” înStuttgart, la 15 noiembrie 1886.

Referitor la aceºti ani, Bosch a afirmat: „Dupã eforturiîndelungate ºi obositoare, afacerea mea, care iniþial erafoarte micã, a început sã se dezvolte din ce în ce mairapid.’’ Încã de pe atunci, succesul s-a datorat spirituluisãu inovator ºi standardelor înalte de calitate ale pro-duselor sale.

În 1887, la cererea unui client, Bosch a produs primuldispozitiv de aprindere cu magnetou, care genera scân-teia electricã necesarã pentru arderea amestecului deaer-carburant într-un motor staþionar cu ardere internã.Bosch a fost primul producãtor care a adaptat sistemulde aprindere cu magnetou de joasã tensiune la motorulunui autovehicul. Acesta a fost urmat, în 1902, de sis-temul de aprindere cu magnetou la înaltã tensiuneBosch. Astfel, succesul comercial a fost asigurat, com-pania fiind propulsatã pe poziþia de lider în furnizarea detehnologie auto.

Dezvoltând un sistem de aprindere fiabil, Bosch agãsit soluþia idealã pentru una dintre cele mai mari pro-bleme tehnice din primii ani ai industriei de automobile.Inovaþia a reprezentat, de asemenea, primul capitol dinpovestea de succes a companiei Bosch ca furnizor depiese auto. În 1901, Robert Bosch a reuºit sã-ºideschidã propria fabricã în domeniu, cu un numãr de45 de angajaþi. Sub îndrumarea lui Robert Bosch, com-pania a dezvoltat o serie de inovaþii tehnice ºi tehnolo-gice care au fãcut viaþa cotidianã ºi munca oamenilormult mai sigure, confortabile ºi eficiente. Exempleleinclud ºtergãtoarele de parbriz, pompa de injecþie dieselºi sculele electrice.

Bosch a fondat prima sa filialã în afara Germaniei, înRegatul Unit al Marii Britanii, în anul 1898. Acesta a fostînceputul unei expansiuni globale, noi sedii ºi locaþii deproducþie fiind înfiinþate în toate colþurile lumii. Deciziade a cultiva prezenþa globalã a companiei ºi de a trans-forma afacerea într-o reþea internaþionalã de dezvoltare,producþie ºi vânzãri a fost una dintre cele mai importanteiniþiative strategice întreprinsã de Robert Bosch.

Robert Bosch a murit la Stuttgart, în data de 12 mar-tie 1942. În testamentul sãu, el a stabilit principiile funda-mentale pe care trebuie sã le urmeze succesorii sãi.Independenþa financiarã ºi autonomia companiei RobertBosch GmbH au fost deosebit de importante pentru el,din moment ce acestea ar asigura viitorul ºi succesul petermen lung al companiei.

În prezent, Grupul Bosch este un lider global înfurnizarea de tehnologii ºi servicii. În domeniile auto ºiindustrial, bunuri de larg consum ºi echipamente pentruconstrucþii, aproximativ 285.000 de angajaþi au generatvânzãri de aproximativ 47,3 miliarde de euro în anulfiscal 2010. Pentru anul fiscal 2011, Bosch estimeazãvânzãri de aproximativ 50 de miliarde de euro ºi unnumãr de angajaþi de aproximativ 300.000 pânã la finalulanului.

Grupul Bosch cuprinde Robert Bosch GmbH ºi peste350 de filiale ºi companii regionale în mai mult de 60 deþãri. Prin includerea partenerilor comerciali ºi de service,Grupul Bosch este reprezentat în aproximativ 150 deþãri. Aceastã reþea internaþionalã de dezvoltare, producþieºi vânzare se aflã la baza creºterii concernului german.

În fiecare an, Bosch cheltuieºte peste 3,8 miliarde deeuro pentru cercetare ºi dezvoltare ºi înregistreazãaproximativ 3.800 de patente pe plan internaþional. Printoate produsele ºi serviciile sale, Bosch sporeºte cali-tatea vieþii prin oferirea de soluþii care sunt atât inova-toare, cât ºi utile.

Ziua de 23 septembrie 2011 marcheazã 150 de ani de la naºterea luiRobert Bosch. Valori precum credibilitatea, încrederea ºi legalitatea au fostprincipii de bazã ale activitãþii sale antreprenoriale – chiar ºi azi sunt la fel deactuale pentru compania pe care a fondat-o.

Ele ghideazã puterea inovatoare, standardele de calitate, orientareainternaþionalã ºi responsabilitatea socialã corporativã ale Grupului Bosch.

Pe lângã aniversarea a 150 de ani de la naºterea fondatorului sãu, în 2011,Grupul Bosch aniverseazã ºi 125 de ani de la înfiinþarea firmei.Robert Bosch, 1925

TRANSFORMAREA UNUI SIMPLU ATELIER ÎNTR-O COMPANIE INTERNAÞIONALÃ

d i n s u m a rEditorial 3

Constructori performanþi C2, C4

Constructori vechi în… condiþii noi! 4

Plimbare pe trotuare rulante 6, 7

Liviu Ciulley –

reper în lumea constructorilor români 8, 9

Construcþii emblematice în România –

Banca Naþionalã a României (V) 10 - 11, 12, 14

Asumarea rolului de partener 13, 15

Tãcerea e de aur… 16

Mortar monocomponent pe bazã de ciment,

anticoroziv realcalizant pentru protecþia barelor

de armãturã ºi prevenirea formãrii ruginii 17

O soluþie stabilã pentru o lume instabilã 18, 19

Reconversia funcþionalã a clãdirilor (I) 20, 22

Sursa ta de construcþii ºi arhitecturã 21

Consultanþã pentru construcþii – investiþii 21

Expertize, consultanþã, teste laborator construcþii 21

2011 a adus constructorilor

un nou ciment Carpatcement® 23

PTC – ciocane ºi lãnci vibratoare 24, 25

Palplanºe metalice ºi din PVC 26

Proiectare ºi consultanþã aferente

lucrãrilor de construcþii civile ºi industriale 27

Certificarea calificãrii tehnico-profesionale

a operatorilor economici din construcþii (opinii) 28-31

Sisteme pentru hidroizolaþii 32, 33

Fix All vã reparã totul 34, 35

Agregate naturale de carierã 36, 37

Sisteme de plafoane 37

Sisteme de desfumare ºi ventilaþie naturalã 38, 39

Latex – vopsea lavabilã pentru interior 39

Arzãtor pentru arderea în suspensie

a rumeguºului 40, 41

Coºul casei tale 41

Noutãþi în producþia de BCA 42, 43

Constructori de excepþie: Mihai VOICULESCU 44, 45

Sisteme centrale de aer condiþionat ºi încãlzire 45

Taxe ºi accize

pentru energia electricã în România 46, 47

150 de ani de la naºterea lui Robert Bosch 48

Scule electrice profesionale ºi accesorii 49, C3

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

Tiraj: 6.000 de exemplare

Frecvenþa de apariþie: lunarã

Aria de acoperire: întreaga þarã

Format: 210 mm x 282 mm

Culori: integral color

Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

11 numere - 150,00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã persoanã juridicã

Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cucopia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL – „Revista Construcþiilor“, Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RReevviissttaaConstrucþiilor

nr 75 octombrie 2011

Documents