raport la bi vertical construct srl - anpmapmgl-old.anpm.ro/files/arpm galati/autorizatie de... ·...

Raport la Bilanţul de mediu nivel I

SC VERTICAL CONSTRUCT SERV SRL 1

Raport la BILANŢUL DE MEDIU NIVEL I

SC VERTICAL CONSTRUCT SERV SRL

Punct de lucru: Municipiul Tecuci, Strada Mureşului, Nr. 20, Judeţul Galaţi

Autor: SC VERTICAL CONSTRUCT SERV SRL Bojoi Silvia PFA Elaborator studii pentru protecţia mediului, Administrator RM, RIM, BM, RS, poz. 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro George Crăciun

Septembrie 2012



CUPRINS

1. Introducere ______________________________________________________________________ 3

2. Identificarea amplasamentului şi localizarea ____________________________________________ 3

2.1. Localizare şi topografie ___________________________________________________________ 4

2.2. Geologie şi hidrologie ____________________________________________________________ 5

3. Istoricul amplasamentului şi dezvoltări viitoare _________________________________________ 14

3.1. Istoricul amplasamentului ________________________________________________________ 14

3.2. Dezvoltări viitoare ______________________________________________________________ 17

4. Activităţi deşfăşurate în cadrul obiectivului ____________________________________________ 18

4.1. Generalităţi - angajaţi /schimb; procese tehnologice ___________________________________ 18

4.2. Materiale de construcţii __________________________________________________________ 28

4.3. Stocarea materialelor - depozite de materii prime, rezervoare subterane ___________________ 28

4.4. Emisii în atmosferă - emisii din procese tehnologice, alte emisii în atmosferă ________________ 28

4.5. Alimentarea cu apă, efluenţi tehnologici şi menajeri, sistemul de canalizare al apelor pluviale ___ 30

4.6. Producerea şi eliminarea deşeurilor _______________________________________________ 31

4.7. Alimentarea cu energie electrică ___________________________________________________ 34

4.8. Protecţia şi igiena locului de muncă ________________________________________________ 34

4.9. Măsuri de pază împotriva incendiilor _______________________________________________ 35

4.10. Zgomotul şi vibraţiile ___________________________________________________________ 35

4.11. Securitatea zonei _____________________________________________________________ 36

4.12. Administraţie ________________________________________________________________ 36

5. Calitatea solului _________________________________________________________________ 36

6. Protecţia ecosistemelor, biodiversităţii şi conservarea naturii ______________________________ 39

7. Concluzii şi recomandări __________________________________________________________ 39

7.1. Rezumatul aspectelor de neconformare şi cuantificarea acestora, după caz, în propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de conformare ___________________________ 39

7.2. Rezumatul obligaţiilor necuantificabile şi/sau al obligaţiilor condiţionate de un eveniment viitor şi incert ___________________________________________________________________________ 41

7.3. Recomandări privind studii următoare privind responsabilităţile necuantificabile şi condiţionate de un

eveniment viitor şi incert ____________________________________________________________ 41

Anexe ___________________________________________________________________________ 42

Glosar de termeni _________________________________________________________________ 42

Bibliografie _______________________________________________________________________ 43



RAPORT LA BILANŢUL DE MEDIU NIVEL I

SC VERTICAL CONSTRUCT SERV SRL, Punct de lucru: Municipiul Tecuci, Strada Mureşului, Nr. 20, Judeţul Galaţi

1. Introducere Raportul la Bilanţul de mediu de nivel I a fost solicitat de ARPM Galaţi, prin Adresa nr. 6257 din 13.07.2012, ca urmare a depunerii solicitării de obţinere a Autorizaţiei de mediu pentru activităţile desfăşurate în punctul de lucru/sediu secundar din Municipiul Tecuci, Strada Mureşului, Nr. 20, judeţul Galaţi. Structura Bilanţului de mediu nivel I este în conformitate cu Anexa A.2 din Ordinul MAPPM nr. 184/1997 pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu. Scopul lucrării îl constituie identificarea domeniilor în care impactul asupra mediului, produs de activităţile desfăşurate poate fi semnificativ. Autorul Raportului la Bilanţul de mediu de nivel I: � Bojoi Silvia PFA, Elaborator studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Raport de securitate (RS), poziţia 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro; telefon/fax: 0336.409.180; mobil: 0751.024.651; Documentele prezentate de beneficiar: � Fişa de prezentare şi declaraţie; � Certificat constatator; Certificat de înregistrare eliberat în baza declaraţiei pe proprie răspundere; � Planul de situaţie şi Planul de încadrare în zonă a obiectivului; � Adresa nr. 6257 din 13.07.2012 prin care ARPM Galaţi solicită obligativitatea efectuării Bilanţului de mediu, cu elementele de îndrumar; � Contracte utilităţi (alimentare cu apă; vidanjare ape uzate menajere; energie electrică); � Contract de prestări de servicii de salubrizare încheiat cu SC Compania Romprest Service SA ; � Declaraţia de conformitate pentru AYDOSPER NY 300 S - Aditiv pentru betoane;

2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI ŞI LOCALIZAREA 2.1. Denumirea societăţii SC VERTICAL CONSTRUCT SERV SRL 2.2. Sediul social � Adresa: Municipiul Tecuci, Strada Prundului, Nr. 27, Camera 1, judeţul Galaţi; � Nr. de ordine în registrul Comerţului: J17/1523/2006 din data de 21.09.2006; � Codul Unic de Inregistrare: CUI RO 19038227 din data de 22.09.2006; � Telefon/fax: 0236.820.093; � Persoana de contact: Banea Dumitru: mobil: 0756.105.751. 2.3. Amplasament/punct de lucru Municipiul Tecuci, Strada Mureşului, Nr. 20, Judeţul Galaţi.

2.4. Accesul în amplasament Accesul în amplasament se face din Municipiul Tecuci, Strada Mureşului, Nr. 20.



2.5. Profil de activitate: Conform Certificatului de înregistrare, Seria B Nr. 2125704, activitatea principală a firmei SC VERTICAL CONSTRUCT SERV SRL declarată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Galaţi este cod CAEN 4120 - Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale. Societatea desfăşoară în punctul de lucru următoarele activităţi clasificate conform Ordinului nr. 337/2007 al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională astfel: � cod CAEN rev. 2 - 1623 (cod CAEN rev.1 - 2030) – Fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie, pentru construcţii; � cod CAEN rev. 2 - 2223 (cod CAEN rev. 1 – 2523) – Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcţii: (≥ 100mp/zi); � cod CAEN rev. 2 - 2361 (cod CAEN rev. 1 - 2661) – Fabricarea produselor din beton pentru construcţii ( ≥ 1 t/zi); � cod CAEN rev. 2 - 2363 (cod CAEN rev. 1 - 2663) – Fabricarea betonului; � cod CAEN rev. 2 - 2364 (cod CAEN rev. 1 - 2664) – Fabricarea mortarului; � cod CAEN rev. 2 - 2369 (cod CAEN rev. 1 - 2666) – Fabricarea altor articole din beton, ciment şi ipsos: ( ≥ 1 t/zi); � cod CAEN rev. 2 - 2511 (cod CAEN rev. 1 - 2811) – Fabricarea de construcţii metalice şi părţi compinente ale structurilor metalice: (≥ 10 t/lună); � cod CAEN rev. 2 - 4673 (cod CAEN rev. 1 – 5153) – Comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi a materialelor de construcţii şi echipamentelor sanitare; � cod CAEN rev. 2 - 7111 (cod CAEN rev. 1 – 7420) – Activităţi de arhitectură; � cod CAEN rev. 2 - 7112 (cod CAEN rev. 1 – 7420) – Activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea; Activităţile au fost înscrise în Declaraţia pe propria răspundere înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Galaţi cu nr. 535659 din 17.08.2012, conform căreia societatea îndeplineşte condiţiile de funcţionare specifice pentru fiecare autoritate publică. 2.6. Forma de proprietate Societate cu răspundere limitată, capital integral privat. 2.7. Regimul de lucru 8 ore/zi, 5 zile/săptămână, 265zile/an, nr angajaţi: 4. 2.1. Localizare şi topografie 2.1.1. Descrierea generală a amplasamentului Amplasamentul se află într-o zonă cu specific industrial. Vecini:

- Nord: SC UNICOM SA; - Sud: Teren proprietate Consiliul Local Tecuci; - Est: SNCFR; - Vest: Teren proprietate Consiliul Local Tecuci;

Pentru desfăşurarea activităţii societatea deţine un spaţiu în suprafaţă de 9.506mp, din care suprafaţa construită: 1.878,54mp.



Terenul aflat în intravilanul municipiului Tecuci deţinut de SC VERTICAL CONSTRUCT SERV SRL se încadrează la categoria curţi-construcţii, cu destinaţia de construcţii industriale.

Vedere din satelit a sediului secundar – SC VERTICAL CONSTRUCT SERV SRL

2.2. Geologie şi hidrologie � Din punct de vedere geomorfologic, municipiul Tecuci face parte din Câmpia Tecuciului, parte integrantă a Podişului Moldovenesc, brăzdat în această zonă de pârâul Tecucel şi râul Bârlad. Practic, amplasamentul studiat, este situat în zona de câmpie înaltă, unde din punct de vedere geologic, terenul este constituit din depozite cuaternare, de natură eoliană (loessuri) şi aluvionară (prafuri, argile, nisipuri).

Harta unităţilor de relief din judeţul Galaţi

Tecuci



Solul Teritoriul municipiului Tecuci se încadrează în regiunea dunăreano-pontică, domeniul molisolurilor subdomeniul cernoziomurilor cambice şi cernoziomurilor asociate cu solurile nisipoase. Aceste soluri sunt favorabile pentru majoritatea culturilor argicole (grâu, floarea-soarelui, mazăre, culturi furajere, etc). Condițiile de relief pe de o parte și alcătuirea petrografică pe de altă parte, din zona municipiului Tecuci au determinat specificul utilizării terenurilor. Conform regionării pedografice a României, teritoriul municipiului Tecuci se încadrează în regiunea dunareano-pontică, domeniul molisolurilor subdomeniul cernoziomurilor cambice şi cernoziomurilor asociate cu solurile nisipoase. Cadrul natural de formare a solurilor la Tecuci este oferit de unitatea de câmpie, unde altitudinile absolute nu depăşesc 100m şi nu coboară spre 30m. La formarea şi evoluţia solurilor un rol important joacă clima, care în cazul Tecuciului este temperat continentală, cu accentuate influenţe de ariditate din partea de est a Europei, cu temperaturi medii anuale care oscilează în jurul valorii de 10ºC şi precipitaţii între 450-500m, mai rar sub aceste valori. Vegetaţia de silvostepă, la Tecuci “un ochi de stepă”, a contribuit la apariţia pe terase a solurilor bogate în humus de foarte bună calitate. Studiul pedologic complex executat în 1988 de către Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Galaţi a evidenţiat la Tecuci existenţa a patru clase de soluri: Clasa molisoluri, Clasa solurilor hidromorfe, Clasa solurilor halomorfe, Clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate. Această diferenţiere a fost determinată de condiţiile diferite de relief, climă, vegetaţie şi rocă în care s-a determinat pedogeneza în cuprinsul teritoriului tecucean. Depozitele de suprafaţă pe care s-au format şi au evoluat sunt în întregime de vârstă cuaternară. În Lunca Bârladului sunt prezente soluri din clasele: hidromorfe şi halomorfe, în vreme ce, solurile neevoluate, trunchiate şi desfundate au răspândire sporadică, în general restrânsă pe tot cuprinsul municipiului Tecuci. Analizând harta solurilor municipiului Tecuci, se poate observa că în cuprinsul teritoriului tecucean predomină solurile din clasa cernisoluri de tipul cernoziomurilor: cernoziomuri cambice tipice, cernoziomuri gleizate şi psamosolurile, cernoziomuri vermice şi slab levigate, iar în Lunca Bârladului sunt prezente hidrosolurile şi salsodisolurile (de tipul soloneţurilor). Protisolurile şi antrisolurile (de tipul litosolurilor) au răspândire sporadică pe tot cuprinsul municipiului. Cernoziomurile cambice tipice ocupă cea mai mare parte a suprafeţei orasului Tecuci, bogate în humus aceste soluri sunt favorabile pentru majoritatea culturilor argicole (grâu, floarea-soarelui, mazăre, culturi furajere, etc). Pe parcursul anilor modul de utilizare a terenurilor din cadrul municipiului Tecuci s-a schimbat, acest lucru se poate observa studiind harta utilizării terenurilor din anul 1990 şi 2005.



Reţelele hidroedilitare (apă, canal) au fost introduse în canale de protecţie, pozarea lor făcându-se sub adâncimea de îngheţ de 0,90 m pentru municipiul Tecuci. Bazinele betonate au fost hidroizolate corespunzător, astfel încât să nu existe exfiltraţii ale apelor reziduale, care să producă umezirea şi tasarea terenului, cât şi a obiectivelor.

Harta geologică a judeţului Galaţi

Sursa: Enciclopedia Geografică a României, Grigore P. şi colaboratorii, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982

In perioada de funcţionare activităţile se vor desfăşura pe suprafeţe betonate. Nu sunt necesare alte măsuri de diminuare a impactului asupra subsolului.

Tecuci



Potenţialul seismic al zonei şi adâncimea de îngheţ Din punct de vedere seismic, municipiul Tecuci, prezintă gradul VIII de intensitate seismică, conform STAS 11100/1/1993, o perioadă de colt Tc = 1,0sec. şi o acceleraţie orizontală ag = 0,28g, pentru o perioadă IMR = 100 ani, conform “Cod de proiectare seismică – partea 1, Prevederi de proiectare pentru clădiri”, Indicativ P 100-1/2006. Adâncimea de îngheţ pentru Tecuci este de 0,80-0,90 m, conform STAS 6054/1977. Hidrologie şi hidrogeologie A. Apele de suprafaţă Râul Bârlad este cel mai important curs permanent de apă care străbate teritoriul municipiului Tecuci. La intrarea în Tecuci primeşte pe partea dreaptă pârâul Prisaca şi apoi pârâul Tecucel, cu care confluează lângă S.C. Abator S.A. Tecuci, precum şi pârâul Rateş care confluează pe stânga Bârladului la limita sudică a teritoriului. Râul Bârlad izvorăşte din Podişul Moldovei, din Valea Ursului, de pe teritoriul judeţului Neamţ. El are o lungime de 347 km şi deţine un acestui tip de regim hidrologic, sunt posibile viituri însoţite de inundaţii, cum au fost cele din 1969.

Harta hidrologică

B. Apele subterane La nivelul teritoriului municpiului Tecuci întâlnim ape subterane de adâncime, captive (cu sau fără presiune) şi freatice (libere). Din forajele executate la Tecuci s-a constatat că în depozitele cuaternare, de altfel foarte groase, se află apă de adâncime captivă, arteziană, la numai 21 m adâncime, cu putere ascensională până la 2 m deasupra nivelului Luncii Bârladului (COMMET - Tecuci). Straturile acvifere de adâncime cantonate în depozite levantine (romaniene), aflate în nordul municipiului Tecuci, au putere ascensională până la 10m. Au fost identificate ape subterane captive dispuse în 3-6 orizonturi. Din aceste orizonturi, în urma forajelor executate, se alimentează cu apă potabilă şi industrială o mare parte a oraşului.

Tecuci



Analizele hidrochimice efectuate arată că aceste ape sunt de bună calitate şi că pot fi întrebuinţate fără restricţii, şi chiar fără a fi tratate, în consumul de apă potabilă la gospodăriile populaţiei. Apele freatice, pătrunse prin rocile poroase de la suprafaţă, acumulate în pietrişuri şi nisipuri deasupra primului strat impermeabil, sunt deosebit de bogate, atât la nivelul luncii, cât şi al teraselor. Pătura de loess de pe terase, cu grosimi variabile, uşor permeabilă, face ca adâncimea la care se poate intercepta apa freatică să fie mult mai mare decât în Lunca Bârladului. Aceste adâncimi sunt mai mari pe interfluviul Bârlad-Siret, 20-25m în cartierul Nicolae Bălcescu şi 10-15m pe latura de est a municipiului în cartierul Cernicari, ambele amplasate pe Terasa Cernicari. La nivelul Terasei Tecuci adâncimea apei freatice ajunge până la 8m. In Lunca Bârladului nivelul hidrostatic este variabil, putând înregistra valori între 0-6m, influenţat de relief (în dreptul grindurilor este mai coborât). Pe baza observaţiilor efectuate, la Tecuci se pot distinge mai multe unităţi hidrogeologice: zona de luncă (a Luncii Bârladului) şi zona de terasă (a teraselor Cernicari şi Tecuci). Unitatea hidrogeologică a Luncii Bârladului se situează de o parte şi de alta a râului şi deţine aproape o treime din suprafaţa municipiului, 28 km2. Aici apa freatică se află la adâncimi de 0-3m până la 6m. Astfel, "Ocaua lui Cuza" (Parcul Crâng) apa îmbibă solul, formând pe alocuri mlaştini şi bălţi, impunând efectuarea de canaluri de drenare, la fel şi pe Rotunda, în partea de sud a municipiului. Unitatea hidrologică a teraselor (Cernicari şi Tecuci) deţine cea mai mare parte din teritoriul municipiului, aproximativ 70%. Apele subterane de provenienţă freatică apar la zi sub formă de izvoare deosebit de frecvente la baza teraselor. Unele izvoare sunt aşa de puternice încât determină conturarea unor mici cursuri de apă care se unesc la nivelul luncii. La baza Terasei Cernicari, în dreptul cartierului Cernicari, izvoarele au fost colectate într-un canal antropic care se varsă în pârâul Rateş. De asemenea, putem consemna grupul de izvoare de pe Terasa Tecuci din zona Lacul Porcului (Satu Nou) care formează un curs ce se varsă în pârâul Prisaca. La fel se prezintă şi izvoarele de la baza Terasei Tecuci, în dreptul Cimitirului care, la "Ocaua lui Cuza", formează un pârâu ce se varsă în râul Bârlad. Prezenţa izvoarelor este frecventă la baza ambilor versanţi ai Văii Bârladului, pe întregul teritoriu al municipiului Tecuci şi se datoreşte eroziunii fluviale care a retezat straturile şi permite apei freatice să se scurgă prin izvoare, dar şi aplecării stratelor către Valea Bârladului, ca urmare a procesului de subsidenţă care continuă să se manifeste şi în prezent în regiunea noastră. C. Chimismul apelor Apa de suprafaţă Principala apă de suprafaţă este râul Bârlad. Apele Bârladului îşi modifică sensibil calitatea, ca urmare a recepţionării de reziduuri conţinând fenoli, cianuri, arsenic, substanţe petroliere, zinc, cloruri, etc. Râul Bârlad rămâne în continuare cel mai poluat râu care străbate judeţul Galaţi, în special în lunile de vară datoritǎ debitelor reduse, vitezei de curgere relativ mici, oxigenării deficitare, care micşorează capacitatea de autoepurare a apelor.



Râu An Lungime

(km)

Repartiţia lungimilor pe clase de calitate I II III IV V

km % km % km % km % km %

Bârlad

2003 57 39 68,4 18 31,6 2004 57 57 100 2005 57 57 100 2006 57 39 68,4 18 31,6 2007 57 57 100 2008 57 39 68,4 18 31,6 2009 57 39 68,4 18 31,6

Sursa de date: Administraţia bazinală de apă Prut-Bârlad Iaşi

Lungimea tronsoanelor de râu caracteristice în anul 2009, în raport cu calitatea înregistrată la toţi indicatorii pentru Bazinul Hidrografic Bârlad pe teritoriul judeţului Galaţi

Râul

Tronsonul de râu

Lungimea (km), din care

Clasa de calitate

Total I II III IV V

Bârlad intrare jud. GL - confl. râul Berheci 18 confl. râu Berheci - confl. râuSiret 39 Total 57 39 18

Berheci izvoare - confl.râu Bârlad 92 Total 92 92

Zeletin izvoare - confl. râu Bârlad 83 Total 83 83

Corozel izvoare-confl. râu Bârlad 41 Total 41 41

Total B.H. Bârlad (km) 273 175 80 18 Alţi afluenţi ai râului Siret

Geru

izvoare - loc.Cudalbi 18 loc. Cudalbi – confl.r. Gologan 9 confl.r. Gologan - cfl. r.Siret 35 TOTAL 62 18 35 9

Total afluenţi râu Siret (km) 62 18 35 9 Total B.H. Bârlad şi alţi afluenţi ai râului Siret (km) 335 193 80 53 9

Sursa de date: Administraţia bazinală de apă Prut-Bârlad Iaşi

Condiţii climatice Tritoriul municipiului Tecuci se încadrează în zona climatică temperată şi face parte din sectorul de provincie climatică cu influenţe de ariditate, ţinutul climatic de câmpie, de silvostepă, topoclimatul complex al Câmpiei Tecuciului şi Văii Bârladului, unde se pot întâlni topoclimate elementare: de vale, de terase, de dune, de lacuri, urban etc. şi fenomene climatice marcate de viscole (iarna) şi secete prelungite în celelalte anotimpuri, mai cu seamă vara. Influenţele de ariditate sunt specifice climatului continental şi se caracterizează prin advecţii de aer deosebit de rece din ţinuturile polare şi subpolare însoţite toamna şi primăvara de îngheţuri, brume şi ninsori timpurii sau târzii, iar în lunile reci de iarnă (ianuarie şi februarie) pot determina coborârea temperaturii aerului până aproape de -30°C. Iama, advecţiile de aer cald de origine subtropicală pot determina ninsori abundente însoţite de viscole, uneori foarte puternice, ca în



perioada 25-27 decembrie 1996, când aria ciclonală de origine mediteraneeană - centrată pe teritoriul sud-estic al ţării noastre şi pe Marea Neagră - a fost dislocată de anticiclonul centrat în Europa Nordică, printr-o deplasare cu marc viteză, 60-70 km/oră a maselor de aer din nord-estul continentului (crivăţul), timp în care presiunea atmosferică, la Tecuci, a evoluat de la 753mm Hg (25 decembrie 1996) la 776mm Hg (27 decembrie 1996). Vara asistăm la o altă situaţie determinată de advecţia de aer cald tropical din sud care determină înregistrarea unor temperaturi de 35-40°C, ca în vara anului 1998 (iulie-august). Pe acest fond general de influenţe, precipitaţiile sunt deficitare, determinând perioade de secetă, care explică apariţia sistemului de irigaţii la Tecuci, asigurat cu apă din Siret, priza Ionăşeşti. Ne putem forma o imagine mai clară asupra climei la Tecuci dacă analizăm succint factorii climatogeni (radiaţia solară, circulaţia generală a atmosferei, calitatea suprafeţei subiacente) şi particularităţile principalelor elemente climatice (temperatura aerului, precipitaţiile atmosferice şi vânturile). Radiaţia solară La partea superioară a atmosferei terestre ajunge numai o infimă cantitate de energie emisă de Soare, doar a doua miliarda parte, numită constanta solară. La suprafaţa scoarţei ajunge numai radiaţia globală (radiaţia directă plus radiaţia difuză plus radiaţia atmosferei). Valoarea radiaţiei directe la Tecuci este de 1,12 cal./cm2/min. Radiaţia solară difuză la Tecuci variază între 0,02 calV cmVmin. În dimineţile de la sfârşitul iernii şi 0,4 cal./cm2/min. în amiezile de la începutul verii, fiind influenţată de unghiul de incidenţă, nebulozitate şi opacitatea atmosferei. Radiaţia solară înregistrează valori reduse seara şi dimineaţa (0,01 cal./cm2/min.) în fiecare zi. Pe parcusrul anului cele mai mici valori ale radiaţiei solare difuze se înregistrează la solstiţiul de vară. Radiaţia solară globală diferă pe parcursul unui an în raport de anotimp, în sezonul cald (aprilie-septembrie) înregistrează valori medii de până la 92,5 Kcal./cm2 pe suprafaţa orizontală, în timp ce în sezonul rece (octombrie martie) valorile nu depăşesc 32,5 Kcal./cm2 pe suprafaţă orizontală. Conform Atlasului Geografic al României (1970-1979) radiaţia solară globală la Tecuci variază în medie între 120,0-125 Kcal/cm2 (90-92,5 Kcal/cm2 în sezonul cald şi 30-32,5 Kcal./cm2 în sezonul rece). Valorile zilnice ale radiaţiei solare globale variază în cursul anului, fiind din ce în ce mai mari din decembrie (100 cal/cm2 în 24 de ore) până la sfârşitul lunii iulie (circa 600 cal./cm2 în 24 de ore), apoi scad din nou până în luna decembrie. De asemenea, valorile medii orare ale radiaţiei solare globale variază de la 0,40 cal./cm2/min. În luna ianuarie, la orele 12, la 1,20 cal./cm2/min. La aceeaşi oră în lunile de vară. Dinamica generală a atmosferei. In troposfera înaltă, la nivelul municipiului Tecuci, circulaţia generală a atmosferei se desfăşoară de la vest către est şi are caracter permanent. Ne referim în acest caz la vânturile de vest constituite din maximele barice tropicale influenţate de forţa Coriohs. In partea inferioară a troposferei intervin modificări cauzate de calitatea suprafeţei subiacente şi de distribuţia spaţial-geografică a centrilor banei la scară continentală. Ca urmare, la nivelul municipiului Tecuci, se pot remarca mai multe direcţii de provenienţă a maselor de aer. Cea mai mare pondere revine circulaţiei vestice, care determină vreme relativ caldă şi umedă iama şi uşor instabilă vara. Circulaţia vestică deţine 30,9% din totalul circulaţiei atmosferice în oraş. Circulaţia polară cu 29,4% determină vreme rece iarna, răcoroasă şi instabilă vara. Circulaţia tropicală, 15,8% din sud-vest cu aport de mase de aer mai umed şi din sud-est cu mase de aer mai cald şi mai uscat. Masele de aer tropical din sud-vest induc la Tecuci, în anotimpul de iarnă, încălzirea aerului şi depunerea de chiciură, iar vara zile foarte călduroase (canicula) ca în 1998. Masele de aer continental estice în proporţie de 8,5% determină iarna vreme rece şi uscată, în timp ce vara au o influenţă neînsemnată.



Suprafaţa subiacentă La Tecuci aceasta este constituită din Câmpia de terase a Tecuciului şi Valea Bârladului cu lunca şi versanţii săi care canalizează eficient deplasarea maselor de aer, fără să poată impune modificări majore asupra vremii şi cu atât mai puţin asupra climei. Un rol modificator climatic revine unor suprafeţe active, cum este lacul Călimăneşti-Nicoreşti de pe Siret care, fără să intre în spaţiul geografic al municipiului Tecuci, modifică mersul precipitaţiilor pe o rază de 40 km, al vânturilor pe 30 km şi al temperaturii aerului pe 20 km, Tecuciul intrând astfel în raza de influenţă a acestuia. Temperatura aerului. Municipiul Tecuci este una din puţinele localităţi din ţară unde funcţionează o staţie meteorologică care are înregistrări de peste o sută de ani (din 1896). Temperaturile medii lunare cele mai coborâte se înregistrează în ianuarie (-3,030C), februarie (-1,550C) şi decembrie (-0,20C), în anotimpul de iarnă. În celelalte luni din an, temperaturile medii lunare au valori pozitive care cresc până în iulie (21,650C) şi apoi scad până în ianuarie. Temperatura medie plurianuală la Tecuci este de 9,990C, cu o amplitudine medie termică de 4,10C (8,80C în 1994 şi 7,70C în 1933). Temperatura medie a iernii la Tecuci este de -1,600C, ceea ce ne face să concluzionăm că iarna este mai blândă decât în regiunile vecine, fie ele şi sudice. Temperatura medie a verii este de 20,770C, cu luna iulie cea mai călduroasă, urmată de august şi apoi iunie. Temperatura cea mai ridicată, maxima termică, s-a înregistrat la 5 august 1905 şi a fost de 39,40C, iar temperatura cea mai coborâtă, minima termică, de -29,30C la 25 ianuarie 1942. Amplitudinea termică este de 68,70C, dovedind prin aceasta caracterul de continentalism accentuat al climei tecucene. Fenomenul de îngheţ. La Tecuci, fenomenul de îngheţ la sol se manifestă timpuriu, încă din luna septembrie şi cel mai târziu ţine până în luna mai. Cel mai timpuriu îngheţ la Tecuci s-a înregistrat pe data de 22 septembrie 1940, iar cel mai târziu pe 22 mai 1952. Precipitaţiile atmosferice Pe baza observaţiilor şi a înregistrărilor cantitative a precipitaţiilor lichide şi solide la Staţia Meteorologică Tecuci, se constată că în perioada 1896-1970 cantitatea medie anuală a fost de 465,8mm în perioada 1965-1996 cantitatea medie anuală de precipitaţii a fost de 481,7mm, ca în ultimii 17 ani (1980-1996) aceasta să marcheze o scădere importantă înregistrând 432,3mm. În regimul precipitaţiilor se distinge caracterul continental al precipitaţiilor specific regiunilor din afara arcului carpatic. Cantitatea de precipitaţii creşte din februarie până în iunie, când înregistrează valorile cele mai mari şi scade apoi până în februarie următor. Cantitatea cea mai mică de precipitaţii înregistrată la Tecuci a fost de 166,9mm în anul 1935 şi cea mai mare de 830,5mm în 1941. în 1945 şi 1946, cantitatea anuală de precipitaţii înregistrată la Tecuci a fost de 300mm şi, respectiv, de 320mm, care, asociată fiind cu un regim deficitar pentru lunile de vară şi lipsa de precipitaţii pe ansamblul ţării a dus la calamitate. Vânturile Deplasarea orizontală a aerului în spaţiul geografic al municipiului Tecuci este strâns legată de amplasarea şi evoluţia centrilor barici la nivel continental, cât şi de particularităţile suprafeţei active. Datorită aşezării geografice, aici ar trebui ca vânturile de vest să aibă frecvenţa cea mai mare, însă acestea deţin doar 2,6%, evidenţiindu-se clar rolul de barieră oroclimatică a Carpaţilor. La Tecuci, frecvenţa cea mai mare revine vânturilor din nord şi nord-est, cu peste 30%, datorită evoluţiei acestora în context cu anticiclonii siberian şi scandinav, şi cu ciclonii mediteraneean şi arab, şi favorizate de orientarea consecventă (N-S) a Văii Bârladului în spaţiul geografic al



municipiului Tecuci. Vânturile din sud se manifestă cu o frecvenţă de 11%. Putem aprecia că circulaţia aerului la Tecuci se desfăşoară în lungul Văii Bârladului cu o frecvenţă de aproape 42% Durata calmului atmosferic este de 35,8%. Intre vânturile locale remarcăm crivăţul, care este cel mai frecvent vânt la Tecuci, uşor de recunoscut după caracteristicile pe care le are. In ţinuturile Tecuciului îşi face simţită prezenţa şi un vânt uscat, numit suhoveiul. Bate în perioada caldă a anului, are umezeală relativă mai mică de 30%, temperatura aerului depăşeşte 25°C, iar viteza poate atinge 5 m/s (18 km/oră). Austrul este un alt vânt care bate din sector sudic, iarna aduce ger, primăvara usucă repede câmpul, iar vara cauzează secetă. Băltăreţul, un vânt din sud-est, de peste bălţile Dunării, format la periferia nordică a ciclonilor mediteraneeni, puţin frecvent la Tecuci, toamna şi primăvara determină ploi calde de scurtă durată. Brizele, vânturi specifice perioadei calde şi liniştite din an, pot fi evidenţiate şi Ia Tecuci. Dimineaţa, aerul răcoros din Valea Bârladului urcă spre podul teraselor şi seara coboară. Credem că, la Tecuci, se poate vorbi şi de o briză urbană, cauzată în timpul zilei de diferenţa de încălzire a suprafeţelor ocupate de construcţii şi spaţiile verzi orăşeneşti.

Harta zonelor afectate de secetă Harta precipitaţiilor Vegetaţia � Flora în zona amplasamentului este specifică stepei; în general a fost modificată de om şi înlocuită pe mari întinderi prin plante cultivate: floarea soarelui, leguminoase. Vegetaţia naturală este reprezentată de specii ierboase: peliniţa (Artemisia austriaca), palamida, pelinul, ciulinul, coada şoricelului, colilia (Stipa Capillata), scaietele, brusture. Dintre plantele cu flori întâlnite lângă terenurile cultivate menţionez: macul, neghina, cicoarea, muşeţelul, păpădia. In zona de stepă, vegetaţia lemnoasă este rară, reprezentată mai ales de salcâm, dud, ulm, plop, tei, măceş. � Fauna în zona amplasamentului este reprezentată de insecte, moluşte (Helicella, Helix pomatia, Ena montana). Vertebratele terestre sunt reprezentate de amfibieni (broasca brună de pământ, brotăcelul), reptile (guşter, şerpi neveninoşi), păsări (vrabia, şoimul, gaiţa), mamifere (hârciog, cârtiţa, şoarecele de câmp, iepurele).



2.3. Obiective protejate Activitatea supusă autorizării nu intră sub incidenţa art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011. 3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI ŞI DEZVOLTĂRI VIITOARE 3.1. Istoricul amplasamentului Iniţial pe amplasamentul din Municipiul Tecuci, Strada Mureş, Nr. 20, Judeţul Galaţi a funcţionat Staţia de betoane şi mortare aparţinând SC MISTRAL SA, care a solicitat şi obţinut Autorizaţia de mediu nr. 162 din 15.05.2006 emisă de APM Galaţi pentru activităţile cod CAEN: � 2030 – fabricarea de elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii; � 2661 – fabricarea produselor din beton pentru construcţii (peste 1 t/zi); � 2663 – fabricarea betonului (peste 1 t/zi); � 2664 – fabricarea mortarului (peste 1 t/zi); � 2666 – fabricarea altor elemente din beton, ciment şi ipsos (peste 1 t/zi); � 2811 – fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice; Activităţile au fost înscrise în Declaraţia pe propria răspundere înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Galaţi cu nr. 16155 din 25.01.2006, conform căreia societatea îndeplinea condiţiile de funcţionare specifice pentru fiecare autoritate publică.

Sediu social/Punct de lucru: SC MISTRAL SA Tecuci Pentru activităţile desfăşurate la sediul social/punctul de lucru din Municipiul Tecuci, Strada Mureş, Nr. 20, Judeţul Galaţi, APM Galaţi a luat decizia de emitere a Autorizaţiei de mediu cu Bilanţ de mediu nivel I şi Raport la Bilanţul de mediu nivel I, decizie comunicată societăţii prin îndrumar. Documentaţia a fost elaborată de SC DAYAN ECOTEHNIC SRL Bucureşti, în anul 2005. In anul 2006 APM Galaţi a solicitat SC MISTRAL SA elaborarea Bilanţului de mediu de nivel II.



Bilanţul de mediu de nivel II este solicitat în cazul în care Autoritatea de mediu identifică un impact semnificativ de mediu din activitatea anterioară şi doreşte să clarifice natura şi intensitatea poluării, să cuantifice magnitudinea, dimensiunea acestui impact prin prelevări de probe, conform Ordinul MAPPM nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru acesta au fost întreprinse investigaţii aprofundate, pentru a se realiza o evaluare cantitativă a nivelului de poluare din zona Staţiei de betoane aparţinând SC MISTRAL SA Tecuci. A fost investigat amplasamentul pe care societatea şi-a desfăşurat activitatea: � investigare vizuală a spaţiilor destinate activităţii de fabricare betoane şi mortare, dar şi celelalte activităţi; � identificarea condiţiilor fizico-geografice specifice amplasamentului; � investigarea vecinătăţilor; � identificarea activităţilor desfăşurate anterior pe amplasament. A fost analizat Dosarul de obiectiv al SC MISTRAL SA Tecuci: Autorizaţia de mediu; Bilanţul de mediu de nivel I, Raportul la Bilanţul de mediu nivel I, Bilanţul de mediu de nivel II. Prelevarea şi analizarea probelor a fost făcută la solicitarea SC MISTRAL SA Tecuci, de către APM Galaţi, prin laboratorul propriu (Număr de solicitare 7206 din 09.08.2006). Factorul de mediu sol Modalitatea de derulare a investigaţiilor a respectat Ordinul MAPPM nr. 184/1997, Anexa A 3, pct. 2.1.2 şi a avut în vedere determinarea numărului minim al punctelor de prelevare, în funcţie de mărimea zonei analizate, stabilindu-se la 8 de probe din care o probă de referinţă. Conform ordinului amintit la 1.000mp sunt prelevate 4 probe, pentru mai mult de 5.000mp sunt recoltate 8 probe, pentru mai mult de 10.000mp sunt recoltate 15 probe. Relevant pentru amplasament s-a considerat determinarea următorilor indicatori fizico-chimici: pH, produse petroliere, carbon organic, humus, sulfaţi, cadmiu, plumb. Au fost prelevate probe de sol de suprafaţă 5cm şi la 30cm în zonele în care terenul nu era asfaltat, de lângă obiectivele care au fost considerate ca principale surse de poluare: staţia de fabricare betoane şi mortare, atelierul de reparaţii auto, poligonul (pista) de prefabricate din beton, zona parcului auto, magazii, zona de trafic auto, zona staţiei de izolare ţevi. Rezultatele obţinute s-au comparat cu valorile normale stabilite prin Ordinul nr. 756/1997 pentru evaluarea poluării mediului, Anexa 1 – Tabelele 1 şi 2, care stabilesc valorile de referinţă pentru urme de elemente chimice în sol: � Proba 1 – probă de referinţă – sol slab alcalin, caracteristic zonelor industriale � Proba 2 – staţia de betoane şi mortare – sol moderat alcalin � Proba 3 – atelier auto – sol moderat alcalin, moderat poluat � Proba 4 – poligon (pistă) prefabricate din beton – sol moderat alcalin, uşor poluat: conţinutul de carbon organic este mai mare faţă de proba de referinţă � Proba 5 – parc auto – sol moderat alcalin, uşor poluat, s-au depăşit valorile normale la substanţe petroliere, atât la adâncimea de 5cm, cât şi la adâncimea de 30cm, dar se încadrează în valorile de prag şi de intervenţie pentru soluri mai puţin sensibile. � Proba 6 – magazie – sol slab alcalin, bogat în săruri (sulfaţi) � Proba 7 – staţie carburanţi – sol uşor poluat, concentraţia de carbon organic este mai mare decât a solului de referinţă, conţine plumb sub valoarea normală � Proba 8 – staţia de izolare ţevi – sol moderat alcalin, uşor poluat, conţinutul de carbon organic este mai mare decât al solului de referinţă



Factorul de mediu apa Pentru determinarea gradului de poluare a apelor uzate s-au prelevat două probe Probele s-au recoltat conform Anexei nr. 3, pct.2.4., din Ordinul MAPPM nr. 184/1997, din două puncte: zona staţiei de fabricare betoane şi mortare (groapa tip decantor) şi din zona bazinului vidanjabil. Principalii indicatori care s-au analizat au fost: pH-ul, materiile în suspensie, azotul amoniacal, sulfuri şi hidrogen sulfurat. Comparativ cu prevederile NTPA 002/2002 – Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptori naturali, aprobat prin HG nr. 188/2002, cu modificările şi compeltările ulterioare, s-au constatat următoarele: � proba 1 – bazin vidanjabil – pH neutru, ape uzate cu conţinut de materii în suspensie, azot amoniacal, sulfuri şi hidrogen sulfurat, care nu au depăşit valorile maxim admisibile; � proba 2 – bazin decantor – pH neutru, ape uzate cu un conţinut în materii în suspensie, azot amoniacal, sulfuri şi hidrogen sulfurat care, nu au depăşit valorile maxim admisibile. Factorul de mediu aer Pentru factorul de mediu aer, s-au prelevat 3 probe de pulberi de la staţia de betoane şi mortare, poligonul (pista) de prefabricate din beton şi zona trafic auto. Comparativ cu prevederile STAS 12574/1987 şi ale Ordinului MAPM nr. 592/2002 – Normativ privind stabilirea valorilor limită , a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot, pulberi în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător, nu au fost depăşite valorile limită la indicatorii analizaţi: pulberi în suspensie, NOx , SOx.

Factorul de mediu zgomot S-a măsurat la limita zonei funcţionale nivelul de zgomot echivalent continuu în trei zone: staţia de betoane şi mortare, poligonul (pista) de prefabricate din beton şi zona trafic auto. Comparativ cu limitele maxime definite în STAS 10009/88, Anexa nr. 2.2., pct 5 – Acustica urbană şi HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental, nu au fost depăşite valorile maxim admisibile la zgomot, în nici unul din locurile de măsurare.

Autorizaţia de mediu a fost emisă cu Program pentru conformare:

Actul de reglementare Măsura din Programul de conformare Sursa de finanţare Modul de îndeplinire

� Autorizaţia de mediu nr. 162 din 15.05.2006; � Anexă la Autorizaţia de mediu nr. 162 din 15.05.2006, conform căreia APM Galaţi a vizat pentru conformare pe anul 2007 Autorizaţia de mediu nr. 162 din 15.05.2006 *)

Protecţia solului şi apelor subterane: � Realizarea unui bazin decantor cu cuvă betonată care să colecteze apele provenite din activităţile de spălare a staţiei de betoane; Termen: 30.10.2006;

Surse proprii: 36.000.000 lei

Măsură realizată; Capacitatea bazinului este de 36mc.

� Realizarea unui sistem de preluare şi dirijare a apelor pluviale la fosa septică vidanjabilă; Termen: 30.10.2006;

3.000.000 lei Măsură realizată.

Protecţia aerului: � Dotarea staţiei de betoane şi a silozurilor cu sisteme (instalaţii de reţinere a poluanţilor atmosferici); Termen: 30.06.2006;

Surse proprii: 4.000.000 lei

Măsură realizată. S-au montat 2 saci textili cu suprafaţa de filtrare de 15 mp fiecare.

*) Anexa a făcut parte integrantă din Autorizaţia de mediu nr. 162 din 15.05.2006 şi a fost valabilă numai până la 14.05.2008



Autorizaţia de mediu a fost valabilă 5 ani, de la data de 15.05.2006 data eliberării, până la data de 14.05.2011. In anul 2008, societatea a solicitat la APM Galaţi vizarea anuală a Autorizaţiei de mediu. Prin Adresa nr. 1814 din 14.02.2008, APM Galaţi a comunicat societăţii următoarele: � în conformitate cu prevederile Ordinului MMDD nr. 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu, intrat în vigoare pe 27 noiembrie 2007, nu mai apare noţiunea de viză; � societatea va desfăşura activitatea cu respectarea prevederilor din Autorizaţia de mediu nr. 162 din 15.05.2006; � în situaţia în care apar schimbări de fond ale datelor care au stat la baza emiterii autorizaţiei de mediu, este obligatorie solicitarea şi obţinerea revizuirii acesteia. In anul 2009, Bontea Daniela, în calitate de Administrator judiciar al debitorului SC Mistral SA, conform sentinţei comerciale 981/17.07.2009 pronunţată de Tribunalul Galaţi, Secţia Comercială, în temeiul art. 61 alin.(1) şi art. 62, alin.(1) şi urm. din Legea privind procedura insolvenţei, coroborate cu art. 32 alin.(1) şi art. 28, alin.(1) din acelaşi act normativ a notificat Oficiului Registrului Comerţului Galaţi, Deschiderea procedurii insolvenţei debitorului SC Mistral SA. SC VERTICAL CONSTRUCT SERV SRL a preluat baza de producţie (teren şi utilaje) în baza Contractului de închiriere nr. 1 din 30.03.2010 (valabil până la data de 30.03.2013 conform Actului adiţional nr. 2 la Contract) încheiat cu SC BIOCENTER SRL. Conform Ordinului nr. 337/2007, activitatea principală a societăţii SC VERTICAL CONSTRUCT SERV SRL este cod CAEN rev. 2 – 4120 - Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale, domeniu în care firma s-a afirmat obţinând Locul 1 în Top Afaceri România 2012.

3.2. Dezvoltări viitoare SC VERTICAT CONSTRUCT SERV SRL va desfăşura activitatea de fabricare a betoanelor şi mortarelor în scopul asigurării materialelor de construcţii pentru piaţa internă. Nu se preconizează dezvoltări viitoare ale obiectivului.



4. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN CADRUL OBIECTIVULUI 4.1. Generalităţi – angajaţi/schimb; procese tehnologice 4.1.1. Descrierea activităţii 4.1.1.1. Activitatea cod CAEN cod CAEN rev. 2 - 1623 (cod CAEN rev.1 - 2030) – Fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie, pentru construcţii; Activitatea constă în fabricarea produselor din lemn, ce urmează a fi utilizate în principal în construcţii: bârne, grinzi, suporţi pentru acoperiş. 4.1.1.2. Activitatea cod CAEN rev. 2 - 2223 (cod CAEN rev. 1 – 2523) – Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcţii: peste 100mp/zi; Activitatea se desfăşoară în cadrul Atelierului de confecţii tâmplărie din PVC şi constă în fabricarea articolelor din material plastic pentru construcţii: uşi, ferestre, tocuri, obloane şi articole similare, din plastic. Etapele de fabricaţie corespunzătoare fluxului de producţie sunt următoarele : � aprovizionarea cu materii prime:

- profile din PVC; - chedere de etanşare; - accesorii (colţare de îmbinare, mecanisme de închidere); - elemente de feronerie : yale, mânere, butuci, broaşte; - sticlă formată la dimensiuni în geam termoizolator (tip termopan Gealan);

� prelucrarea barelor prin debitare la dimensiunile necesare pentru elementul de tâmplărie; � asamblarea elementelor de tâmplărie din acelaşi tip, la colturi prin lipire; � operaţiuni de frezare a lăcaşului de broască, mâner, yala; � crearea de ansamble finite prin cuplarea elementelor mobile (de exemplu foaia mobilă de la fereastră/uşă) cu elemente fixe (ex. tocul) prin intermediul balamalelor; � montarea elementelor finite la beneficiar; � prinderea tocurilor de structura clădirilor în golurile acestora se face prin intermediul diblurilor de poliamidă şi şurub 4.1.1.3. Activitatea cod CAEN rev. 2 - 2361 (cod CAEN rev. 1 - 2661) – Fabricarea produselor din beton pentru construcţii: peste 1 t/zi; Activitatea constă în fabricarea de produse din ciment, beton pentru construcţii. 4.1.1.4. Activitatea cod CAEN rev. 2 - 2363 (cod CAEN rev. 1 - 2663) – Fabricarea betonului; Procesul tehnologic de fabricarea betonului cuprinde următoarele etape: � aprovizionarea ritmică cu materii prime şi auxiliare (sorturi de agregate minerale, ciment, aditivi); � recepţia materiilor prime şi auxiliare (calitativ, cantitativă); � stocarea temporară a materiilor prime şi auxiliare folosind dotările tehnice specifice fiecărei categorii de materii prime (4 padocuri cu platformă betonată pentru sorturile de agregate minerale; 2 silozuri cu capacitatea de 90 t fiecare pentru ciment); � stabilirea reţetelor în laboratorul propriu; � dozarea materiilor prime şi auxiliare (nisip, sorturi de agregate minerale; ciment, aditivi pentru betoane şi apă) în funcţie de reţeta de fabricaţie a betonului; � malaxarea betonului umed; � livrarea betonului la terţi, cu mijloace de transport auto specializate;



Staţia de betoane tip SBMS 3,5mc/h Elba este alcătuită din următoarele părţi componente: - instalaţia de dozare componente (sorturi de agregate minerale, ciment, aditiv, apă); - malaxor; - depozit de ciment; - depozit de agregate minerale; - instalaţie de alimentare cu agregate minerale a staţiei de betoane (draglină); - bazin de decantare-recuperare ape tehnologice şi pluviale; - buncăr de dozare aditiv; Instalaţia de dozare componente (sorturi de agregate minerale, ciment, aditiv, apă) Dozarea agregatelor se face prin comenzi pneumatice. Citirea cantităţilor dozate se realizează optic, pe cadranele capului de cântărire. Sibărele de închidere-deschidere sunt acţionate cu servomotoare pneumatice, la descărcarea nisipului intrând în funcţiune vibratorul pentru a împiedica aderarea nisipului la pereţi. Dozarea cimentului se realizează automat, conform reţetei de fabricaţie, prin cântărirea acestuia. Malaxorul Amestecarea componentelor (apă, ciment, sorturi de agregate minerale, aditivi) se realizează într-un malaxor cu ax orizontal; omogenizarea amestecului prin rotirea malaxorului. Capacitatea utilă a malaxorului este de 500litri. Din malaxor, betonul este descărcat în autobetoniere, prin cântărirea cantităţii livrate. Depozitul de ciment Depozitarea cimentului se face în 2 silozuri de consum, de 90 t fiecare. Descărcarea cimentului din mijloacele de transport auto în cele două silozuri se realizează pneumatic, aerul necesar descărcării fiind introdus cu ajutorul electrocompresorului. Alimentarea dozatorului de ciment se face prin intermediul transportatoarelor închise, cu şnec. Silozurile de ciment sunt prevăzute cu un sistem de filtrare cu material textil. Volumul depozitului de ciment este de 2 x 90mc = 180mc. Depozitul de agregate minerale Depozitul de agregate minerale este la sol, sub formă de stea (4 triunghiuri cu vârfuri congruente în pivotul draglinei). Cele 4 celule ale depozitului de agregate sunt realizate din pereţi despărţitori din beton, cu înălţime variabilă de până la 6m, cu 4 sorturi. Sorturile utilizate sunt în conformitate cu prevederile STAS 662/89, respectiv: 0-3mm; 3-7mm; 7-16mm; 16-30mm. Capacitatea de stocare a depozitului de agregate este de 200mc. Alimentarea depozitului de agregate se face cu mijloace auto, agregatele fiind împinse de cupa draglinei. Bazin de decantare-recuperare ape tehnologice şi pluviale Apa rezultată de la spălarea malaxorului staţiei de betoane şi a malaxoarelor autobetonierelor este deversată prin intermediul rigolei în bazinul de decantare-recuperare ape tehnologice şi pluviale. Volumul potenţial de colectare este de V = 36mc apă stocată, pentru a fi refolosită în cadrul procesului de producţie. Înlăturarea emulsiei de ciment depusă pe pereţi se realizează prin spălarea cu jet de apă a malaxorului staţiei de betoane şi a malaxoarelor autobetonierelor. Nu se folosesc aditivi în procesul de spălare. Buncăr de dozare aditiv Buncărul de dozare aditiv are o capacitate de 10litri. Pentru întârzierea întăririi betonului se foloseşte aditivul pentru betoane. Procentul de dozare este de cca 0,3 – 1% din masa cimentului folosit la o şarjă.



Laborator staţie de betoane In laborator se confecţionează epruvete din beton , se tasează betonul în conul de beton, se determină granulometria pe agregate şi se efectuează priza la ciment. Epruvetele din beton sunt transportate la laboratorul central aparţinând SC ARMAX SA Galaţi, unde sunt încercate. In scopul efectuării încercărilor fizico-mecanice pentru materia primă şi produsul finit, se execută în laboratoare autorizate următoarele operaţii: prelevări de probe de agregate; prelevări de probe de ciment; prepararea pastei de consistenţă standard (cu respectarea raportului a/c). Pasta de consistenţă normală prezintă fluiditatea necesară unei bune lucrabilităţi, obţinerea sa fiind determinată de cantitatea de apă folosită. Cantitatea de apă de amestecare pentru obţinerea pastei de cosistenţă normală se determină cu aparatul Vicat în care se fixează sonda Tetmayer. Proprietăţile mecanice determinare: - rezistenţa la tăiere; - compresibilitatea; - rezistenţa la compresiune şi întindere;

Agregate (nisip, pietriş)

Padoc agregate

Dozare agregate

Malaxor

Silozuri ciment

Ciment

Dozare ciment

Apă

Beton

Incărcare în autobetoniere

Schema fluxului tehnologic de preparare a betoanelor

Aditiv pentru betoane



Determinări efectuate/probe agregate: - conţinutul de humus; - părţi levigabile; - densitatea în stare uscată; - densitatea în stare de umiditate naturală; - umiditatea; - curba granulometrică. 4.1.1.5. Activitatea cod CAEN rev. 2 - 2364 (cod CAEN rev. 1 - 2664) – Fabricarea mortarului : ≥ 1 t/zi; Mortarul este un amestec de apă, liant (ciment) şi materiale inerte (nisip), utilizat la punerea în operă a cărămizilor şi rostuire. Descrierea principalelor faze ale procesului tehnologic de preparare mortar: - aprovizionarea cu materii prime (nisip, ciment); - recepţia materiilor prime şi auxiliare (cantitativ, calitativ); - stocarea temporară a materiilor prime şi auxiliare folosind dotările tehnice specifice fiecărei categorii de materii prime (un padoc cu platformă betonată pentru nisip cu granulaţia între 3mm-7mm; 2 silozuri cu capacitatea de 90 t fiecare pentru ciment); - stabilirea reţetelor în laboratorul propriu; - dozarea materiilor prime (nisip, ciment, apă tehnologică) în funcţie de reţeta de fabricaţie a mortarului; - prepararea mortarului prin malaxare în staţia de betoane; - livrarea mortarului către terţi; 4.1.1.6. Activitatea cod CAEN rev. 2 - 2369 (cod CAEN rev. 1 - 2666) – Fabricarea altor articole din beton, ciment şi ipsos: peste 1 t/zi; Activitatea constă în fabricarea altor produse din beton, ciment şi ipsos: vaze şi ghivece de flori. Umplutura (o parte ciment; 2 părţi de nisip fin şi două părţi de piteriş mărunt) se toarnă în matriţă. Betonul se armează cu sârmă. După turnarea betonului, se lasă la uscat cca 2 zile. 4.1.1.7. Activitatea cod CAEN rev. 2 - 2511 (cod CAEN rev. 1 - 2811) – Fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice: ≥ 10 t/lună; Activitatea constă în fabricarea de structuri metalice pentru construcţii: � barăci metalice; � elemente modulare pentru expoziţii:

- rafturi metalice; - dulapuri metalice; - dotări-mobilier depozite; - rafturi arhivare, rafturi mobile, rafturi universale, rafturi modulare, rafturi specializate, rafturi

magazine; - panouri publicitare; - structuri demontabile; - uşi metalice; - ferestre metalice.



4.1.2. Dotări: Staţia de betoane şi mortare: � Suprafaţa de teren închiriată este de 9.506mp, din care: suprafaţa construită: 1.878,54mp: - laborator CTC încercări betoane: S = 26,35mp; - magazie: S = 38,25mp; - staţie de betoane: S = 555mp; - sediu administrativ (birouri): S = 189mp; - atelier tâmplărie din PVC: S = 133mp; - atelier mecanic: S = 36mp; - atelier strungărie: S = 48,6mp - atelier confecţii metalice: S = 103,8mp; - Post TRAFO 250 KVA: S = 36mp; - rezervor înmagazinare apă: S = 1mp - depozit tuburi de oxigen: S = 4,42mp; - un ţarc depozitare materiale: S = 120,40; - un ţarc depozitare materiale: S = 211,65mp; � staţia de betoane şi mortare tip SBMS Elba cu o capacitate de 3,5mc/h, compusă din: - 4 padocuri pentru stocare agregate; capacitate depozit de agregate: 200mc; umplere cu draglina; - 2 silozuri pentru depozitarea cimentului cu capacitatea de 90 tone fiecare; supapă de siguranţă plasată anterior intrării cimentului sub presiune în sistemul de filtrare (2 filtre din material textil) pentru reţinerea pulberilor fine, cu o suprafaţă de 15mp fiecare; silozurile sunt etanşe, neexistând pericolul poluării aerului; silozurile sunt alimentate pneumatic cu ajutorul mijloacelor auto de transport ciment, în sistem închis, iar la partea superioară filtre speciale reţin pulberile; filtru are un sistem de curăţare pneumatic prin impulsuri temporizate de aer comprimat; - instalaţie de dozare componente: o cupă de dozare, un dozator de apă; un dozator de ciment; un dozator de agregate; 2 şnecuri, un rezervor de înmagazinare a apei de 10t; - unitate de mixare (malaxor); - sistem de aditivare pentru o substanţă; - unitate de operare, cabină de comandă şi control; � un bazin tip decantor cu cuvă betonată pentru colectarea apelor tehnologice, cu capacitatea de 36mc; � un bazin betonat vidanjabil pentru colectarea apelor uzate menajere şi pluviale, cu următoarele dimensiuni: L x l x h = 2m x 2m x 1,5m (V = 6mc); Caracteristici tehnice Staţia de betoane tip SBMS 3,5 mc/h Elba: - Productivitate maximă: 3,5 mc/h; - Capacitate malaxor: 500l (0,5mc); - Putere motor malaxor: 18kw; - Capacitate cântar: maxim 1500kg; - Capacitate cântar de apă: maxim 150kg; - Capacitate cântar de ciment: 350kg; - Capacitate depozit de agregate: 1500kg; - Nr. sorturi de agregate: 4; - Capacitate depozit de ciment: 2 x 90 t; � Fabricarea barăcilor metalice - banc de lucru cu menghina - maşina de găurit - set burghie - maşina de polizat



- ghilotină - aparat de sudură (unul electric şi unul oxiacetilenic, cu flacără); - maşini “de mână” (găurit, polizat, tăiat); - trusa chei - S.D.V.-uri. � Atelier de confecţii armături din oţel-beton; - maşina de îndreptat oţel-beton; - maşina de tăiat oţel-beton; � Atelier confecţii tâmplărie PVC;

- Fierăstrău de debitat profile PVC; - Maşina pentru debavurat profile PVC; - Maşina de sudat/lipit PVC; - Maşina de frezat T-uri din PVC; - Pantograf (Univer FC 106); - Freze pentru profile; - Maşina de găurit portabilă acţionată pneumatic; - Maşina de găurit acţionată cu acumulator; - Maşina de găurit portabilă;

� Atelier mecanic;

- Strung universal SNB 400 x 1.500; - Strung universal SN 320 X 700; - Strung universal SNB 320 X 750; - Polizor dublu cu diametrul de 250mm; - Convertizor sudură electrică 300 A; - Generator de acetilenă; - Recipiente butelii de oxigen: 6 buc.; - Recipiente butelii de acetilenă: 2 buc. - Trusă de sudură şi tăiere oxiacetilenică: 2 buc.; - Trusă TSA 4 : 6 buc.;

� Laborator Staţie de betoane: dotări specifice de laborator; � Utilaje/mijloace de transport:

- utilaje: draglină: 1 buc.; autopompă de beton: 1 buc. - mijloace de transport: autospecială: 1 buc.; 2 autobetoniere de 4,5mc fiecare (închiriate);

Instalaţii nefuncţionale: � Staţia de carburanţi şi motorină; S = 6,63mp; � Staţia de izolat conducte metalice; S = 360mp; � Staţia de compresoare; S = 9mp; � Poligonul de prefabricate din beton;



Staţia de betoane

Staţia de betoane (silozuri, padocuri, draglină) Staţia de betoane (zona de încărcare)

Utilaje Atelier tâmplărie PVC

Maşina de debavurat Pantograf Maşina de debitat



Maşina de lipit profile Trafo 250 KVA

Atelier mecanic Depozitare deşeuri de PVC în atelierul de tâmplărie



4.1.3. Bilanţ de materiale � Staţia de betoane: - sorturi de agregate de diferite dimensiuni: 0-4mm: cca 100mc/lună; 4-8mm: cca 50mc/lună; 8 -18mm: cca 50mc/lună; 16-32mm: cca 10mc/lună; - ciment : cca 80 t/lună; - apă industrială: cca 42 mc/lună; - aditiv: cca 0,8 t/lună; Combustibil, uleiuri: motorină: 400l/lună; ulei de motor: 100l/lună; ulei de transmisie: 50l/lună; unsori consistente: 10kg. � Atelier de confecţii din oţel-beton: oţel-beton cu diametre cuprinse între 6-20mm: 5.000kg/lună; � Atelier confecţii tâmplărie PVC:

- profile PVC tip Gealan: cca 400m.l./lună; - chedere cauciuc: cca 800m.l./lună; - geam termopan: cca 120m.l./lună; - spumă pentru etanşare: cca 80 flacoane/lună; - armătură metalică: cca 380 m.l./lună.

� Pentru confecţionarea barăcilor metalice şi a elementelor pentru expoziţii:

- tablă de diferite grosimi – 200m.l. ; - profile laminate; - ţevi rectangulare şi rotunde; - electrozi sudură; - sârmă; - oxigen: butelii de oxigen : 6buc./lună; - butelii de acetilenă: 2 buc./lună; - carbid pentru prepararea acetilenei; - şuruburi, şaibe, nituri; materiale abrazive

Pentru bârne, grinzi, suporţi pentru acoperiş: lemn: 0,65 mc/mp; Produse şi subproduse obţinute - betoane: 500t/an; - mortare: 50 t/an; - armături din oţel-beton: 75 t/an; - elemente de tâmplărie din PVC: uşi: 50 buc./an; ferestre: 100 buc./an; tocuri, obloane şi articole similare, din plastic PVC; - cofraje metalice: 6 t/an; - borduri din beton; dale; plăci din beton prefabricate; cămine de vizitare a conductelor de apă, canivouri, tuburi din beton – 20 t/an; - alte articole din beton, ciment şi ipsos: vaze şi ghivece de flori; - barăci metalice; elemente modulare pentru expoziţii: rafturi metalice; dulapuri metalice; dotări-mobilier depozite; rafturi arhivare, rafturi mobile, rafturi universale, rafturi modulare, rafturi specializate, rafturi magazine; panouri publicitare; structuri demontabile; uşi metalice; ferestre metalice. - prefabricate din metal; - produse din lemn: bârne, grinzi, suporţi pentru acoperiş;



4.1.4. Utilităţi - apă, canalizare, energie (surse, cantităţi, volume) Utilităţile (alimentare cu apă, energie electrică) sunt asigurate conform contractului de închiriere nr. 1 din 30.03.2010 şi a Actelor adiţionale la contract încheiate cu SC BIOCENTER SRL Tecuci. 4.1.4.1. Alimentare cu apă Alimentarea cu apă potabilă se face din reţeaua de alimentare cu apă existentă a Municipiului Tecuci, conform Contractului nr. 15664 din 21.08.2012 privind utilizarea serviciilor publice de alimentare cu apă potabilă, preluare ape uzate menajere, încheiat cu SC APA CANAL SA Galaţi. Consumul mediu de apă este de cca. 42mc/lună. 4.1.4.2. Evacuarea apelor uzate � Evacuarea apelor uzate menajere se face într-un bazin betonat vidanjabil, cu capacitatea de 6mc (L x l x h = 2m x 2m x 1,5m), conform Contractului nr. 41 din 17.08.2012 încheiat cu SC COSMESIRET SRL, societate autorizată specializată pentru colectarea, vidanjarea şi transportul apelor uzate - Autorizaţia de mediu nr. 140 din 18.07.2011 eliberată de ARPM Galaţi. � Apele pluviale din amplasamentul staţiei de betoane sunt preluate prin intermediul unei rigole şi descărcate în bazinul betonat vidanjabil cu capacitatea de 36mc. Strada Mureşului nu este echipată cu reţea de canalizare pentru colectarea apelor pluviale; în zonă, apele pluviale sunt preluate natural, prin infiltraţii în solul din incintă. 4.1.4.3. Alimentarea cu energie electrică Energia electrică este furnizată de SC ELECTRICA SA – Sucursala de Distribuţie Galaţi în baza Contractului nr. 8029428-1 din 29.08.2012 privind exploatarea prin convenţie a instalaţiilor electroenergetice de medie tensiune din gestiunea consumatorilor. Alimentarea cu energie electrică se face din instalaţiile electrice existente: LES 0,4 KV tip ACYABY 3 x 150+70mmp racordat din tabloul de distribuţie din reţeaua internă TDRI 0,4 KV al PTZ 3299 PT99 Mistral Tecuci. Conform Avizului tehnic de racordare nr. 30501215671 din 30.06.2012 emis de SDEE Galaţi: puterea instalată este de 65 kw; puterea aprobată este: 55 – 59,8KW/KVA. 4.1.4.4. Alimentarea cu energie termică Incălzirea birourilor se realizează cu sobe (lemne). In timpul iernii consumul de combustibil solid este de 10kg/h. 4.1.4.5. Alimentarea cu combustibil Combustibilii (motorină, benzină) şi uleiurile necesari pentru funcţionarea utilajelor şi mijloacelor de transport sunt aprovizionate din staţii de distribuţie carburanţi autorizate. 4.1.5. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului Sursele tehnologice cu impact potenţial asupra mediului, se referă la utilajele şi mijloacele de transport folosite în procesul de fabricare a betoanelor şi mortarelor. Utilajele funcţionează cu motorină. Aceste utilaje pot avea impact asupra mediului prin emisiile în aer de la funcţionarea motoarelor şi prin zgomotul produs de acestea. Pe amplasament poluările accidentale pot surveni ca urmare a introducerii accidentale în mediu de hidrocarburi şi uleiuri minerale. Pentru a preveni scurgerile de combustibil şi uleiuri în mediu, administratorul societăţii va menţine utilajele în stare de funcţionare, având inspecţiile tehnice periodice efectuate. Personalul care deserveşte utilajele de pe amplasament va fi instruit să supravegheze funcţionarea acestora şi să ia măsurile necesare pentru a evita poluarea mediului înconjurător în caz de avarie.



4.2. Materiale de construcţii Construcţiile edificate pe amplasament sunt: - laborator CTC pentru încercarea betoanelor: construcţie din beton, regim de înălţime parter; - baracă din lemn cu destinaţia de sediu administrativ; - atelier mecanic: construcţie din beton, regim de înălţime parter; - atelier confecţii metalice: construcţie metalică; - atelier pentru confecţionat tâmplărie din PVC; - un punct de transformare: construcţie din beton, regim de înălţime parter; - magazie piese de schimb pentru utilaje; Suprafaţa la sol în zona staţiei de betoane este betonată. 4.3. Stocarea materialelor – depozit de materii prime, rezervoare subterane Pe amplasament nu se depozitează combustibili. Aprovizionarea cu carburanţi (motorină, benzină) şi uleiuri, necesare funcţionării utilajelor şi mijloacelor de transport auto din dotare se face din staţii de distribuţie carburanţi autorizate.

4.4. EMISII ÎN ATMOSFERĂ – EMISII DIN PROCESE TEHNOLOGICE, ALTE EMISII ÎN ATMOSFERĂ 4.4.1. Poluanţii evacuaţi în atmosferă Sursele de poluare a aerului sunt: - emisii de pulberi din procesul tehnologic; - emisii de gaze şi pulberi rezultate din arderea lemnului în sobe; - emisii de gaze de eşapament; 4.4.1.1. Emisii de pulberi din procesul tehnologic Emisiile de pulberi în aerul atmosferic sunt posibile doar la o exploatare neadecvată a staţiei, la transferul cimentului în silozuri. Se impune ca presiunea aerului să fie permanent mai mică de 1,5 bari, filtrul să aibă cartuşele curate după umplere, cu respectarea timpilor de pauză între descărcări şi deschiderea electrovalvelor, prin care se garantează curăţirea totală a cartuşelor şi, după descărcarea cimentului, şoferul cisternei va curăţa treptat cisterna, prin deschiderea şi închiderea alternativă a ventilului de închidere, pentru a permite filtrului să elimine cantitatea mare de aer ce-l tranzitează. Dacă nu se respectă aceste condiţii, supapa de siguranţă, care asigură integritatea silozurilor de ciment, se va deschide, caz în care se produc emisii de praf în aerul atmosferic. Staţia a fost echipată cu un sistem de filtrare format din 2 filtre pentru reţinerea pulberilor, cu suprafaţa de filtrare de 15mp fiecare. In perioadele de vârf, staţia de betoane va produce cca 10,5 mc/zi , respectiv 26,25t/zi beton pentru construcţii. Pentru evaluarea emisiilor s-a folosit metodologia US-EPA/AP42. Factorii de emisie şi debitele masice ale emisiilor de particule sunt prezentate în tabelul de mai jos. Emisiile cuprind în principal praf de ciment şi particule fine din agregatele minerale utilizate la prepararea betonului.



Surse punctuale – surse dirijate prevăzute cu sisteme de control pentru emisiile de particule

Denumirea sursei de poluare Factor de emisie Kg/tonă

Debitul masic al emisiilor zilnice de

PM*), kg/zi Încărcarea agregatelor 0,014 0,3675 Descărcarea pneumatică a cimentului în silozuri 0,13 3,41 Dozarea, amestecul şi încărcarea betonului în autobetoniere 0,04 1,05

PM – particule materiale;

Emisiile de particule de ciment pot reprezenta aprox. 1 ‰ din cantitatea manipulată. Pentru reducerea pierderilor de ciment şi încadrarea concentraţiilor de particule materiale în aer în reglementările legale s-au prevăzut filtre la silozurile de stocare a cimentului. In cazul staţiei de betoane, în cartea tehnică se menţionează conţinutul de praf rezidual la nivelul aerului curat. Acesta este < 0,05g/mc şi este asigurat de filtre cu suprafaţa de 15 mp. Principalele surse de emisii şi caracteristicile tehnice ale acestora sunt evidenţiate în tabelul următor:

Sursă de emisie dirijată

Proces tehnologic Program de funcţionare

Înălţime Poluant

Silozuri de ciment

Gură de evacuare prevăzută cu filtru pentru reţinerea pulberilor

1 oră/zi (la umplere) 18m Pulberi

Concentraţiile şi debitele masice pentru poluanţii emişi în atmosferă s-au calculat conform factorilor de emisie cuprinşi în metodologia CORINAIR.

Pulberi totale în suspensie

Factor de emisie (g/tona de produs) Cantitate (tone/an)

Emisii în atmosferă (kg/an)

10 500 5 PM10 5 500 2,5 PM 2,5 0,5 500 2,5

4.4.4.2. Emisii rezultate din arderea lemnului (CO2, pulberi, CO, NOx) Incălzirea birourilor în timpul iernii se realizează cu sobe încălzite cu combustibil solid (lemn); consum cca 10 kg/h. Dimensiuni coş: diametru - 250mm, H = 3m. 4.4.4.3. Emisii de gaze de eşapament Factorii de emisie pentru autovehiculele grele ( >3,5 t) – Motorină sunt:

NOx CH4 VOC CO N2O CO2 Control moderat, consum carburant de 30,8 l/100 km

Total g/km 10.9 0.06 2.08 8.71 0.03 800 g/kg combustibil 42.7 0.25 8.16 34.2 0.12 3138 g/MJ 1.01 0.006 0.19 0.80 0.003 73.9

Referitor la emisiile de la mijloacele de transport: parametrii la care vor funcţiona mijloacele de transport auto vor asigura respectarea Normelor RAR. Valorile limită pentru indicatorii de calitate (CO, indice de opacitate), vor fi specificaţi în Anexa la Certificatul de înmatriculare auto la efectuarea Inspecţiei tehnice.



Factorii de emisie pentru “Alte surse mobile, utilaje, motoare Diesel”, Tabel 8.1. sunt:

Factorii de emsie pentru „Alte surse mobile, utilaje, motoare Diesel”

Utilaje cu motor Diesel NOx CH4 VOC CO N2O PM

g/kg combustibil 48,8 0,17 7,08 15,8 1,3 5,73 Cunoscând consumurile de motorină ale utilajelor din dotare, pentru draglină (10 l/h) şi pentru mijloace de transport (6,75 l/h), cantitatea de noxe degajată va fi:

Emisii de gaze arse de la motoarele utilajelor/autovehiculelor

Utilaj UM NOx CH4 NM-VOC CO N2O CO2 PM Draglină

g/kg motorină

419,68 1,462 60,888 135,88 11,18 - 49,278 Mijloace de transport 247,87 1,45 47,37 200,07 0,696 18216,09 -

Impactul asupra aerului atmosferic, va fi direct, local, nesemnificativ. 4.5. ALIMENTAREA CU APĂ, EFLUENŢI TEHNOLOGICI ŞI MENAJERI, SISTEMUL DE CANALIZARE AL APELOR PLUVIALE 4.5.1. Alimentare cu apă Alimentarea cu apă potabilă se realizează din reţeaua de apă potabilă a Municipiului Tecuci, conform contractului încheiat cu SC APA CANAL Galaţi. 4.5.1.1. Apă potabilă Calculul debitului de apă pentru nevoi igienico-sanitare, conform STAS 1478/1990:

- Număr de personal – 4 salariaţi; - Norma de consum pentru salariaţi – 20 l/zi. pers.;

Necesar mediu zilnic: Qzi.med = Qsp � Ni / 1000 = 20 � 4/1000 = 0,08 mc/zi Necesar maxim zilnic: Qzi.max = Kzi � Qsp � Ni /1000 = 1,2 � 20 � 4/1000 = 0,096 mc/zi Necesar maxim orar: Qorar.max = Ko � Kzi � Qsp � Ni / 24 � 1000 = 1,1 � 1,2 � 20 � 4/24 � 1000 = 0,0044mc/h 4.5.1.2. Apă pentru preparare beton Capacitatea de producţie a staţiei de betoane este de 3,5mc/h. Timp efectiv de preparare a betonului: 3 ore/zi; Cantitatea de apă înglobată în produs, folosind aproximativ 200l/mc de beton este de 2,1mc/zi; 3,5mc/h x 0,2 mc/mc x 3 ore/zi =2,1mc/zi 2,1mc/zi x 20 zile = 42mc/lună Pentru calculul consumului de apă s-a avut în vedere un timp efectiv de funcţionare a staţiei de 3 ore/zi. Timpul de funcţionare depinde de comenzi. Stocarea apei necesară procesului tehnologic în staţia de betoane se realizează într-un rezervor suprateran, metalic cu capacitatea de 10 mc.



4.5.2. Evacuarea apelor uzate � Debite de ape uzate menajere evacuate la canalizarea orăşenească: Quz.max.orar = 0,8 � Qorar.max = 0,8 � 0,0044 = 0,00352 mc/h Quz.zi.med = 0,8 � 0,08 = 0,0064 mc/zi Apele uzate menajere se scurg gravitaţional într-un bazin betonat vidanjabil, cu V = 6m3. Apele uzate menajere care se vor vidanja şi evacua în reţeaua de canalizare a Municipiului Tecuci se vor încadra în prevederile HG nr. 188/2002, cu modificările şi completările ulterioare - NTPA 002/2002. Societatea va respecta astfel prevederile art. 7 din HG. nr. 188/2002, modificată şi completată de HG nr. 352/2005, conform căreia:

Evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare sau în staţiile de epurare se face în baza

acceptului de evacuare dat în scris de operatorul de servicii publice care administrează şi exploatează reţeaua de canalizare şi staţia de epurare, precum şi a contractului de utilizare a serviciilor publice de canalizare, încheiat cu acesta. In scopul vidanjării periodice, scietatea a încheiat un contract de prestări de servicii cu SC COSMESIRET SRL, societate autorizată specializată. Principalii indicatori monitorizaţi sunt: pH, materii în suspensie, CBO5, CCOCr, sulfuri şi hidrogen sulfurat, ion amoniu, substanţe extractibile, detergenţi sintetici. Controlul indicatorilor va fi urmărit prin analize de laborator la fiecare vidanjare. � Apele uzate tehnologice rezultate de la spălarea malaxorului staţiei de betoane şi a malaxoarelor autobetonierelor şi apele pluviale sunt colectate prin intermediul rigolelor existente în bazinul de decantare-recuperare ape tehnologice şi pluviale; volumul potenţial de colectare este de 36mc apă, pentru a fi refolosită în cadrul procesului de producţie. Înlăturarea emulsiei de ciment depusă pe pereţi se realizează prin spălarea cu jet de apă a malaxorului staţiei de betoane şi a malaxoarelor autobetonierelor. Nu se folosesc aditivi în procesul de spălare. 4.6. PRODUCEREA ŞI ELIMINAREA DEŞEURILOR 4.6.1. Tipuri de deşeuri generate: Din activitatea analizată rezultă următoarele tipuri de deşeuri: � Deşeuri municipale amestecate: categoria 20, cod 20 03 01 – cca 0,3 t/an. � Deşeuri de materiale plastice (şpan PVC, resturi de bare din PVC) - categoria 12, cod 12 01 05 – 0,5t/an; categoria 20, cod 20 01 39 – 0,2t/an; � Deşeuri de sticlă – categoria 20, cod 20 01 02 – 0,7t/an; � Deşeuri de ambalaje şi resturi de aditivi (ambalaje de materiale plastice): categoria 15, cod 15 01 10* - 10buc./an; � Deşeuri de beton: categoria 17, cod 17 01 01 – 50 kg/zi; � Anvelope uzate: categoria 16, cod 16 01 03; � Acumulatori uzaţi: categoria 16, cod 16 06 05; � Ulei uzat: categoria 13, cod 13 02 08. Uleiul uzat, anvelopele uzate şi acumulatorii uzaţi rămân la societăţile specializate autorizate care asigură service-ul utilajelor/mijloacelor de transport din dotare. 4.6.2. Deşeuri colectate � Deşeurile municipale amestecate sunt colectate în containere metalice, amplasate în spaţii special amenajate, pentru a fi predate operatorului de salubritate în vederea eliminării, conform contractului încheiat.



� Deşeurile de materiale plastice, sticlă sunt colectate în pubele, respectiv containere amplasate în spaţii special amenajate pentru a fi predate agenţilor economici autorizaţi specializaţi în vederea valorificării conform contractului încheiat. � Deşeurile de ambalaje şi resturi de aditivi sunt colectate în containere metalice, amplasate în spaţii special amenajate, betonate pentru a fi predate producătorilor/furnizorilor în vederea valorificării/ eliminării, conform contractului încheiat. � Deşeurile din beton şi nămoluri cu beton şi alte deşeuri nespecificate sunt colectate în bazinul decantor pentru a fi valorificate prin reintroducerea în circuitul productiv la lucrări de construcţii montaj. 4.6.3. Deşeuri stocate temporar � Deşeurile municipale amestecate sunt colectate în containere metalice, amplasate în spaţii special amenajate. � Deşeurile de materiale plastice, sticlă sunt colectate în pubele, respectiv containere amplasate în spaţii special amenajate. � Deşeurile de ambalaje şi resturi de aditivi sunt colectate în containere metalice, amplasate în spaţii special amenajate, betonate. � Deşeurile din beton şi nămoluri cu beton şi alte deşeuri nespecificate sunt colectate în bazinul decantor. 4.6.4. Deşeuri valorificate � Deşeurile din beton şi nămoluri cu beton şi alte deşeuri nespecificate sunt valorificate prin reintroducerea în circuitul productiv la lucrări de construcţii-montaj. Deşeuri valorificate prin societăţi specializate autorizate: � Deşeurile de ambalaje şi resturi de aditivi � Deşeurile de materiale plastice, sticlă. 4.6.5. Transportul deşeurilor Transportul deşeurilor generate se efectuează numai cu mijloace de transport autorizate, conform HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României. 4.6.6. Mod de eliminare (depozitare definitivă, incinerare) Nu este cazul.

Concluzie: SC VERTICAL CONSTRUCT SERV SRL va lua toate măsurile necesare pentru limitarea impactului asupra mediului, prin managementul deşeurilor. Nu se preconizează un impact direct şi semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect, prin valorificarea/eliminarea deşeurilor de către societăţile autorizate specializate. 4.6.7. Gestionarea substanţelor chimice periculoase Gestionarea şi utilizarea Fişei tehnice de securitate în cadrul societăţii se va realiza conform schemei de mai jos. Informaţiile conţinute în Fişa tehnică de securitate sunt împărţite în 16 capitole potrivit modelului defint în Directiva 91/155/CE, modificată de Directiva 2001/58/CE – Anexa 5 la HG. nr. 92/2003. Informaţiile sunt utilizate la evaluarea riscurilor la locul de muncă şi în cadrul altor acţiuni: la elaborarea instrucţiunilor de securitate, la formarea şi informarea lucrătorilor, în caz de urgenţă.



Gestionarea şi utilizarea fişei tehnice de securitate

Pe amplasament se depozitează în rastele 6 butelii de oxigen şi 2 butelii de acetilenă. Conform Declaraţiei de conformitate nr. 234/18.06.2012 eliberată de SC MERT IMPEX SRL Galaţi, aditivul folosit la prepararea betoanelor este AYDOSPER NY 300S; aditivul a fost supus atestării conformităţii în acord cu Directiva 89/106/CEE privind armonizarea legilor, reglementărilor tehnice şi a prevederilor administrative ale Statelor Membre, referitoare al produsele pentru construcţii, Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor şi cu HG nr. 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii, cu modificările şi completările ulterioare. Conformitatea este demonstrată având ca referinţă SR EN 934-2:2003 – Aditiv pentru beton, mortar şi pastă. Partea 2 – Aditivi pentru beton. Definiţii, condiţii, conformitate, marcare şi etichetare. Societatea nu intră sub incidenţa HG nr. 804/2007. Modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor periculoase: � Ambalare: în ambalajele productorilor (recipiente butelii standardizate pentru oxigen şi acetilenă; butoaie de plastic pentru aditiv), care poartă inscripţii de identificare, avertizare, prescripţii de siguranţă şi folosire, etichetate; � Depozitare: în spaţii special amenajate (magazii), prevăzute cu suprafaţă betonată; � Transport: cu mijloace de transport autorizate ale furnizorilor sau distribuitorilor; � Folosire/comercializare: se folosesc în activitate; nu se comercializează;

Manager (sănătate şi securitate în

muncă, protecţia mediului şi calitate)

Furnizorul produsului

Clasificarea şi gestionarea FTS

Verificarea coerenţei în FTS şi eticheta

Supravegherea sănătăţii

Medicul de medicina muncii

Ultima formă a FTS

Analiza încrucişată proprietăţile produsului – condiţii de utilizare

EVALUAREA RISCURILOR LA LOCUL DE MUNCĂ

Organizarea protecţiei şi prevenirii (locuri de muncă şi mediu înconjurător)

Formarea lucrătorilor

Instrucţiuni de securitate

Informarea lucrătorilor

Proceduri în caz de urgenţă

Servicii interne de prevenire

Acţiune Rapoarte



4.6.8. Gestiunea ambalajelor - Ambalaje folosite sau rezultate: bidon de plastic de 35kg, butoaie de 250kg sau container de 1200kg de la aditivul AYDOSPER NY 300 S (lichid) folosit la prepararea betonului: cca 3 buc./an; - recipiente butelii: oxigen; acetilenă: Modul de gospodărire al ambalajelor folosite sau rezultate de la substanţele şi preparatele chimice: - Recipientele butelii se returnează furnizorilor; - Ambalajele se returnează furnizorilor sau se vor valorifica/elimina conform instrucţiunilor date de producător; 4.7. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ Energia electrică este furnizată în baza contractului încheiat de SC BIOCENTER SRL cu SC ELECTRICA FURNIZARE SA Bucureşti nr. 8029428-1 din 29.08.2012, valabil până la 24.06.2037. Furnizarea energiei se face în condiţiile stabilite prin Avizul de racordare nr. 30501215671/30.06.2012 emis de SDEE Galaţi. Punctul de racordare, cu precizarea tensiunii aferente: tabloul general 0,4kV al PTZ 3299 PT 99 Mistral Tecuci. Punctul de delimitare al instalaţiilor cu precizarea tensiunii aferente: la papucii de legătură ai LES 0,4kV plecare consumator în TDRI 0,4KV al PTZ 3299 PT 99 Mistral Tecuci. Pe amplasament există un punct de transforfare TRAFO 250 KVA, a cărui vechime este de cca 15 ani. Schema electrică monofilară este prezentată în Anexa 4 la contractul de furnizare energie electrică încheiat de SC BIOCENTER SRL cu SC ELECTRICA SA. 4.8. PROTECŢIA MUNCII ŞI IGIENA LOCULUI DE MUNCĂ Societatea va respecta prevederile următoarelor acte normative: � Legea nr. 319/14 iulie 2006 a sănătăţii şi securităţii în muncă; � Ordinul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale nr. 508 din 20 noiembrie 2002 şi Ordinul Ministerului Sănătăţii şi Familiei nr. 933 din 25 noiembrie 2002 privind aprobarea normelor generale de protecţia muncii; - Anexa nr. 32 – Valori limită admibile pentru pulberi; - Anexa nr. 83 – Standarde conexe – Mediu, Protecţia Sănătăţii, Securitate; Construcţii şi materiale de construcţii: Protecţia exterioară şi interioară a clădirilor: SR 12025 – Acustica în construcţii. Efectele vibraţiilor asupra clădirilor sau părţilor de clădire. Limite admisbile; Maşini şi utilaje � Instrucţiuni tehnologice de fabricare a betonului şi mortarului;

Anexa nr. 32 – Valorile limită admisibile pentru pulberi

Denumire substanţă Valoare limită de expunere 8 ore Observaţii Ciment Portland (pulbere) 10 mg/mc Fracţie totală

Ipsos şi ghips 10 mg/mc Fracţie totală 5 mg/mc Fracţie respirabilă

� la executarea lucrărilor de preparare, transport şi turnare a betonului, precum şi la lucrări de beton armat şi precomprimat, se vor respecta toate standardele în vigoare referitoare la calitatea şi tehnologia de execuţie, precum şi standardele de protecţie a muncii conexe (art. 4); � la locurile de preparare a betoanelor se vor afisa instrucţiuni specifice privind modul de lucru a instalaţiilor de preparare, atragându-se atenţia asupra punctelor în care există pericol de accidentare şi unde vor fi afisate indicatoare de avertizare (art. 11);



�� se interzice accesul personalului muncitor străin de formaţia de lucru, în zona de lucru a instalaţiei de preparare a betoanelor (art. 12); �� la prepararea betoanelor şi mortarelor, atât amenajarea, cât şi exploatarea betonierelor şi malaxoarelor, se vor execută cu respectarea măsurilor de protecţie aferente " Normativului de exploatare şi întreţinere a utilajelor, maşinilor şi instalaţiilor" (art. 13); � utilajele, mecanismele de ridicat, buncărele, jgheaburile şi alte instalaţii pentru alimentarea cu agregate şi prelucrarea acestora în vederea prepararii betonului şi mortarului vor fi marcate cu tăbliţe de avertizare pentru interzicerea trecerii lucrătorilor pe sub ele (art. 17). 4.9. MĂSURI DE PAZĂ ÎMPOTRIVA INCENDIILOR „Planul de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă” a fost elaborat în baza cerinţelor legale: � Legea nr. 212/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 481/2004 privind protecţia civilă; � Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; � Ordinul M.A.I. nr. 1435/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă; � Ordinul MAI nr. 1474/2006 pentru aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, pregătire şi desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă; � Ordinul M.I. nr. 138/2001 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor - D.G.P.S.I.-005 – actualizat; Pregătirea şi instruirea personalului în domeniul situaţiilor de urgenţă se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAI nr. 712/2005, modificat şi completat prin Ordinul MAI nr. 786/2005. Conform normelor de prevenire şi stingere a incendiilor s-au luat următoarele măsuri de reducere a riscurilor: pentru fiecare construcţie s-a stabilit gradul de rezistenţă la foc; s-au stabilit căile de evacuare în caz de incendiu. Sursele potenţiale de aprindere pot fi: trăsnet; scurt circuit sau suprasarcina în instalaţia electrică; acţiune intenţionată. In situaţia izbucnirii unui incendiu personalul este instruit să intervină; acţiunile întreprinse sunt: - alarmarea; - intervenţia conform Planului de apărare în caz de incendiu (autoapărarea); - evacuarea; - salvarea persoanelor în pericol; - alarmarea pompierilor; Alarmarea în caz de incendiu se face de către personalul angajat care va acţiona imediat cu mijloace de primă intervenţie şi prin apel telefonic la Secţia de Pompieri Tecuci – Garda nr. 1 de intervenţie Tecuci. Obiectivul este echipat cu un hidrant alimentat din reţeaua de alimentare cu apă a Municipiului Tecuci. 4.10. ZGOMOTUL ŞI VIBRAŢIILE 4.10.1. Sursele principale de zgomot Principalele surse de zgomot asociate activităţilor care se desfăşoară în amplasament sunt datorate funcţionării utilajelor şi mijloacelor de transport. 4.10.2. Prognozarea impactului � Activităţile se vor desfăşura într-o zonă cu specific industrial. Impactul nivelului de zgomot produs de utilaje şi mijloacele de transport în timpul fabricării betoanelor şi mortarelor va fi mult mai redus decât cel produs de circulaţia autovehiculelor pe căile publice aferente



amplasamentului. Prin folosirea de echipamente care să lucreze la niveluri moderate de zgomot şi programul de mentenanţă, nivelul de zgomot nu va depăşi 65 dB(A) pentru un singur echipament. � Toate sursele exterioare de zgomot vor respecta prevederile HG nr. 1.756/2006, privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu, produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor. � Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10009/1988, care prevede la limita incintei valoarea maximă de 65 dB, iar în ceea ce priveşte amplasarea clădirilor de locuit, aceasta se face astfel încât nivelul zgomotului să nu depăşească valoarea de 50 dB (măsurat la 2 m de faţadă, în exteriorul clădirii), în conformitate cu STAS 6161/3 – 89. Pentru intervalul orar 6 – 22, Ordinul MS nr. 536/1997 impune aceeaşi valoare limită admisibilă, pentru intervalul 22.00 – 6.00, Ordinul impune o valoare maximă admisibilă de 40 dB. 4.10.3. Măsuri de diminuare a impactului Nu este cazul aplicării unor metode şi mijloace de atenuare a zgomotului şi vibraţiilor. 4.11. SECURITATEA ZONEI Nu există surse potenţiale pentru poluare accidentală, sau de accident ecologic, aşa cum este acesta definit de OUG nr. 195/2005, cu modificările şi completările ulterioare. Securitatea zonei este asigurată astfel: � paza obiectivelor din cadrul staţiei de betoane şi mortare este asigurată în regim permanent de angajaţii societăţii; � iluminatul zonei format din stâlpi şi lămpi pe tot perimetrul zonei; � obiectivul este împrejmuit cu gard pe toate laturile; � există o singură secţiune de control, cu acces controlat, atât pentru persoane, cât şi pentru mijloace de transport. 4.12. ADMINISTRAŢIE SC VERTICAL CONSTRUCT SERV SRL este o societate cu răspundere limitată, cu capital integral privat, condusă de un director general. Structura administrativă a societăţii cuprinde servicii de contabilitate – financiar, aprovizionare, resurse umane, Sănătate şi Securitate Muncii, PSI, Protecţia mediului. 5. CALITATEA SOLULUI 5.1. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului 5.1.1. Impactul asupra solului şi subsolului In conformitate cu prevederile Ordinului MAPPM nr. 756/1997 care reglementează evaluarea poluării mediului, terenul pe care este staţia de betoane şi mortare exploatată de S.C. VERTICAL CONSTRUCT SERV SRL se încadrează în categoria terenurilor cu folosinţă mai puţin sensibilă. Conform acestui ordin, folosinţa terenului este clasificată astfel: • folosinţă sensibilă a terenurilor este reprezentată de utilizarea acestora pentru zone rezidenţiale şi de agrement, în scopuri agricole, ca arii protejate sau zone sanitare cu regim de restricţii, precum şi suprafeţele de terenuri prevăzute pentru astfel de utilizări în viitor; • folosinţă mai puţin sensibilã a terenurilor include toate utilizările industriale şi comerciale existente, precum şi suprafeţele de terenuri prevăzute pentru astfel de utilizări în viitor. Zona de amplasament a obiectivului este caracterizată printr-un trafic auto (intens) şi pietonal (moderat). In apropierea obiectivului nu se află arii naturale protejate.



A fost investigat solul din amplasament în anul 2006: � investigare vizuală a spaţiilor destinate activităţii de fabricare a betonului şi mortarelor, dar şi celelalte activităţi; � identificarea condiţiilor fizico-geografice specifice amplasamentului; � investigarea vecinătăţilor; � identificarea activităţilor desfăşurate anterior pe amplasament. A fost analizat Dosarul de obiectiv al SC MISTRAL SA Tecuci: Autorizaţia de mediu; Bilanţul de mediu de nivel I, Raportul la Bilanţul de mediu nivel I, Bilanţul de mediu de nivel II. Prelevarea şi analizarea probelor a fost făcută la solicitarea SC MISTRAL SA Tecuci, de către APM Galaţi, prin laboratorul propriu (Număr de solicitare 7206 din 09.08.2006). Factorul de mediu sol Modalitatea de derulare a investigaţiilor a respectat Ordinul MAPPM nr. 184/1997, Anexa A 3, pct. 2.1.2 şi a avut în vedere determinarea numărului minim al punctelor de prelevare, în funcţie de mărimea zonei analizate, stabilindu-se la 8 de probe din care o probă de referinţă. Conform ordinului amintit la 1.000mp sunt prelevate 4 probe, pentru mai mult de 5.000mp sunt recoltate 8 probe, pentru mai mult de 10.000mp sunt recoltate 15 probe. Relevant pentru amplasament s-a considerat determinarea următorilor indicatori fizico-chimici: pH, produse petroliere, carbon organic, humus, sulfaţi, cadmiu, plumb. Au fost prelevate probe de sol de suprafaţă 5cm şi la 30cm în zonele în care terenul nu era asfaltat, de lângă obiectivele care au fost considerate ca principale surse de poluare: staţia de fabricare betoane şi mortare, atelierul de reparaţii auto, poligonul (pista) de prefabricate din beton, zona parcului auto, magazii, zona de trafic auto, zona staţiei de izolare ţevi. Rezultatele obţinute s-au comparat cu valorile normale stabilite prin Ordinul nr. 756/1997 pentru evaluarea poluării mediului, Anexa 1 - Tabelele 1 şi 2, care stabilesc valorile de referinţă pentru urme de elemente chimice în sol: � Proba 1 – probă de referinţă – sol slab alcalin, caracteristic zonelor industriale; � Proba 2 – staţia de betoane şi mortare – sol moderat alcalin; � Proba 3 – atelier auto – sol moderat alcalin, moderat poluat; � Proba 4 – poligon (pistă) prefabricate din beton – sol moderat alcalin, uşor poluat: conţinutul de carbon organic este mai mare faţă de proba de referinţă; � Proba 5 – parc auto – sol moderat alcalin, uşor poluat, s-au depăşit valorile normale la substanţe petroliere, atât la adâncimea de 5 cm, cât şi la adâncimea de 30 cm, dar se încadrează în valorile de prag şi de intervenţie pentru soluri mai puţin sensibile; � Proba 6 – magazie – sol slab alcalin, bogat în săruri (sulfaţi); � Proba 7 – staţie carburanţi – sol uşor poluat, concentraţia de carbon organic este mai mare decât a solului de referinţă, conţine plumb sub valoarea normală; � Proba 8 – staţia de izolare ţevi – sol moderat alcalin, uşor poluat, conţinutul de carbon organic este mai mare decât al solului de referinţă; Comparativ cu prevederile Ordinului MAPPM nr. 756/1997 care reglementează condiţiile de calitate, pentru soluri mai puţin sensibile, se observă următoarele: � pH-ul este uşor alcalin spre alcalin, urmare în principal a tipului de sol existent. � Nici o concentraţie nu a depăşit valorile de alertă sau de intervenţie, dar pentru indicatorii carbon organic, produse petroliere au fost depăşite la unele probe valorile normale din sol, şi ca urmare nu se poate trage concluzia că a existat sau există o poluare potenţial semnificativă. � Pentru cadmiu sulfaţi, plumb nu au fost depăşite nici măcar valorile normale din sol, nici pragurile de alertă şi de intervenţie.



Tip de folosinţă mai puţin sensibilă: nici una din probele recoltate nu a indicat depăşirea pragului de alertă la acest tip de folosinţă. Solul este însă uşor poluat prin valorile concentraţiilor înregistrate la indicatorii carbon organic şi la produse petroliere. Indicatorii pH, humus, carbon organic total nu prezintă limitări prin Ordinul MAPPM nr. 756/1997 privind aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului. Pentru indicatorul carbon organic total % se foloseşte clasificarea din literatura de specialitate, după cum urmează: sol nepoluat 0-1%; sol uşor poluat 1-3%; sol mijlociu poluat 3-4%; sol puternic poluat 4-6%; În funcție de cantitatea de humus conținută, solurile se împart în: soluri slab humifere, care au o culoare galben-cenușie (mai puţin de 2 % humus); soluri moderat humifere (între 2 şi 4 % humus); intens humifere (mai mult de 4 % humus). (Sursa: Conf. Dr. Stefan Ispas – Curs Pedologie, Univ. Valahia Târgovişte, 2007). pH-ul este cel mai important factor care controlează absorbţia radiculară a cadmiului (Gray şi colab. 1999, Mc Bride, 2002). Acest fapt se regăseşte şi în modelele de estimare a riscului asupra sănătăţii umane şi în actele normative privind stabilirea limitelor admise pentru cadmiu în sol şi plante. Biodisponibilitatea cadmiului scade odată cu creşterea pH-ului solului şi ca urmare valorile pragurilor de alertă şi de intervenţie pentru cadmiu stabilite prin Ordinul MAPM nr. 756/1997 sunt mai mari pentru un sol cu pH = 8, decât pentru un sol cu pH 6 – 7. Cercetări recente ale lui Tyler şi Olsson (2001) au arătat că în soluţia solurilor, concentraţia Cd urmează o formă de “U”, scăzând la pH = 5 – 7 şi crescând la pH = 7 – 8, astfel că biodisponibilitatea Cd pentru plante creşte din nou la valori ale pH-ului solului 7 – 8 . Această observaţie sugerează faptul că modelele curente folosite pentru estimarea acumulării Cd în plante ar putea subestima riscul expunerii la Cd într-un sol cu pH mai mare de 7. Poluarea solului cu Cd are loc în asociere cu Zn, dar concentraţia zincului nu este inclusă în reglementările legale privind contaminarea cu Cd. Studiile efectuate privind influenţa Zn asupra absorbţiei Cd de către plante s-au efectuat la pH-ul solului de 5 -7, puţine sunt studiile la pH mai mare de 7 (Singh şi colab. 1995, Bolan şi colab). Alcalinitatea solului reprezintă o situaţie importantă, dar nu neobişnuită, în special în cazul solului puternic contaminat cu Cd (Alloway şi colab., 1998, Verner şi colab., 1996). Aceasta situaţie apare datorită faptului că substratul calcaros este adesea însoţit de mineralizarea Cd şi Zn, fie datorită utilizării calcarului pentru neutralizarea solului. Plumbul rezultă din activităţile metalice neferoase, care emit în atmosferă gaze cu SO2, SO3, vapori de acid sulfuric şi pulberi cu conţinut de plumb, cadmiu şi arsen. La toate acestea se mai pot adăuga şi poluările provocate de pulberi de metale grele, antrenate din atmosferă, provenite din arderile de combustibili din procese tehnologice şi de la centrala termică, pentru producerea căldurii şi a apei menajere. Sulfaţi sunt compuşi prezenţi în apele uzate din industria materialelor de construcţii, de la balastiere, fabricarea betoanelor, a cimentului.



5.1.2. Măsuri de protecţie � Apele uzate tehnologice şi pluviale sunt colectate în bazinul tip decantor cu cuvă betonată cu capacitatea de 36mc şi recirculate în procesul de fabricare a betoanelor şi mortarelor. � Apele uzate menajere vor fi colectate în bazinul betonat vidanjabil cu capacitatea de 6mc şi evacuate periodic prin societăţi specializate autorizate (SC COSMESIRET SRL), conform contractului încheiat. 6. PROTECŢIA ECOSISTEMELOR, BIODIVERSITĂŢII ŞI CONSERVAREA NATURII Obiectivul nu intră sub incidenţa art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare. Speciile întâlnite în zonă sunt tipice ecosistemelor urbane. Obiectivul analizat nu are impact negativ asupra ecosistemelor acvatice şi terestre, asupra monumentelor naturii, parcurilor naţionale şi a rezervaţiilor naturale. 7. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI 7.1. Rezumatul aspectelor de neconformare şi cuantificarea acestora, după caz, în propuneri pentru programul de conformare 7.1.1. Factorul de mediu apa � Alimentarea cu apă a obiectivului se face din reţeaua SC APA CANAL SA existentă în zonă; � Apa este utilizată în scop menajer şi tehnologic: - consumul de apă în scop menajer este estimat la 20 l/om.zi; în punctul de lucru sunt 4 angajaţi; - consumul de apă în scop tehnologic este estimat la 200 l apă/mc de beton preparat; � stocarea apei necesară procesului tehnologic în staţia de betoane se realizează într-un rezervor suprateran, metalic cu capacitatea de 10 mc (10t). � Evacuarea apei uzate menajere se face într-un bazin etanş vidanjabil. In scopul vidanjării periodice SC VERTICAL CONSTRUCT SERV SRL a încheiat cu SC COSMESIRET SRL un contract de prestări de servicii; � Apele uzate tehnologice rezultate de la spălarea malaxorului staţiei de betoane şi a malaxoarelor autobetonierelor şi apele pluviale sunt colectate prin intermediul rigolelor existente în bazinul de decantare-recuperare ape tehnologice şi pluviale; volumul potenţial de colectare este de 36mc apă, pentru a fi refolosită în cadrul procesului de producţie. Înlăturarea emulsiei de ciment depusă pe pereţi se realizează prin spălarea cu jet de apă a malaxorului staţiei de betoane şi a malaxoarelor autobetonierelor. Nu se folosesc aditivi în procesul de spălare. Propuneri şi recomandări: � interzicerea evacuării de ape uzate necontrolat pe terenul din incintă şi adiacent obiectivului; � întreţinerea şi repararea mijloacelor de transport se va face în unităţi service autorizate; � respectarea instrucţiunilor de utilizare şi de întreţinere a utilajelor din dotare; � curăţarea periodică şi menţinerea în permanentă stare de funcţionare a rigolelor şi şanţurilor de scurgere a apelor pluviale; � reutilizarea eficientă a apelor uzate tehnologice în procesul de fabricare a betoanelor; 7.1.2. Factorul de mediu aer � principalele surse de poluare a aerului pe amplasament sunt reprezentate de activităţile de preparare a betonului şi mortarului; � silozurile staţiei de betoane, în care este depozitat cimentul sunt echipate cu filtre pentru reţinerea pulberilor; � deşi staţia de betoane nu este un echipament nou, componentele sale au fost prevăzute cu elemente de reţinere a poluanţilor atmosferici, astfel încât aceasta corespunde din punct de vedere tehnic, inclusiv normelor de mediu;



� o altă sursă de poluare a aerului o constituie gazele de eşapament evacuate în atmosferă de la utilajele şi mijloacele de transport; pe amplasament nu se depozitează carburanţi; � pentru încălzirea spaţiilor administrative (birouri) în sezonul rece se utilizează sobe cu combustibil solid (lemn); emisiile provenite din arderea lemnului nu constituie o sursă semnificativă de poluare a aerului; � mijloacele de transport beton şi mortare vor respecta normele RAR; valorile limită pentru indicatorii de calitate (CO, opacitate) vor fi specificaţi în Anexa la Certificatul de Inmatriculare Auto la efectuarea Inspecţiei tehnice periodice;

Propuneri şi recomandări: � monitorizarea semestrială a indicatorului de calitate pulberi sedimentabile, în zona staţiei de betoane şi mortare; � utilizarea echipamentelor şi utilajelor corespunzătoare din punct de vedere tehnic; � respectarea instrucţiunilor tehnologice de preparare a betonului şi mortarului; � folosirea combustibililor de calitate, cu conţinut scăzut de sulf, achiziţionaţi din staţii de distribuţie carburanţi autorizate; � amenajarea corespunzătoare şi întreţinerea drumurilor de acces; � stropirea cu apă în mod regulat a drumurilor de acces şi platformelor de lucru (în special în perioada verii); � întreţinerea spaţiilor verzi existente şi completarea zonlor libere cu vegetaţie, ştiut fiind faptul că 1 m liniar de spaţiu verde reduce pulberile cu cca 30% şi zgomotul cu 8-10dB(A). 7.1.3. Factorul de mediu sol � activităţile se desfăşoară numai pe platforme betonate; � pe amplasament nu se depozitează combustibil; � obiectivul este dotat cu material absorbant pentru intervenţie în caz de poluare accidentală cu produse petroliere; Propuneri şi recomandări: � întreţinerea şi repararea mijloacelor de transport se va face în unităţi service autorizate; � staţionarea mijloacelor de transport în incinta obiectivului să se facă numai pe platformă betonată, unde eventualele scurgeri accidentale de produse petroliere pot fi imediat îndepărtate cu material absorbant; � întreţinerea rigolelor şi şanţurilor de colectare a apelor pluviale; 7.1.4. Gestiunea deşeurilor şi a substanţelor chimice periculoase � evidenţa gestiunii deşeurilor conform prevederilor HG nr. 856/2002; � conform Declaraţiei de conformitate nr. 234/18.06.2012 eliberată de SC MERT IMPEX SRL Galaţi, aditivul folosit la prepararea betoanelor este AYDOSPER NY 300S a fost supus atestării conformităţii în acord cu Directiva 89/106/CEE, referitoare la produsele pentru construcţii, Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor şi cu HG nr. 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii, cu modificările şi completările ulterioare. Conformitatea este demonstrată având ca referinţă SR EN 934-2:2003 – Aditiv pentru beton, mortar şi pastă. Partea 2 – Aditivi pentru beton. Definiţii, condiţii, conformitate, marcare şi etichetare. Organismul notificat pentru atestarea conformităţii produsului pentru contrucţii este SC ICECON SA Bucureşti; � buteliile de oxigen şi acetilenă sunt depozitate în incinta atelierului de reparaţii, pe rastele; capacitatea de stocare este de maxim 6 butelii de oxigen şi 2 butelii de acetilenă; ; � pe amplasament există un punct de transformare TRAFO 250 KVA, care nu este în exploatarea societăţii;



Propuneri şi recomandări � depozitarea temporară numai în spaţiu special amenajat a pieselor de schimb; � achiziţionarea de material absorbant biodegradabil; � evidenţa strictă a deşeurilor generate şi a gestionării acestora, în conformitate cu prevederile HG nr. 856/2002; � în situaţia în care societatea doreşte să construiască un depozit de carburanţi se va solicita Acord de mediu; 7.1.5. Protecţia muncii şi sănătatea populaţiei � In cadrul societăţii este numit un resposabil cu protecţia muncii; � Societatea asigură echipamentul de protecţie specific activităţii desfăşurate; � Nu au fost semnalate aspecte grave de neconformare; Propuneri şi recomandări: � respectarea instrucţiunilor de lucru şi a procedurilor de fabricaţie; 7.1.6. Factorul de mediu biodiversitate Anplasamentul nu se află în arie de protecţie avifaunistică şi/sau sit de importanţă comunitară. 7.2. Recomandări pentru studii următoare privind responsabilităţile necuantificabile şi condiţionate de un eveniment viitor şi incert � Racordarea obiectivului la sistemul de canalizare ape uzate menajere şi pluviale al Municipiului Tecuci, propunere în concordanţă cu prevederile Capitolului 22 – Mediu (în special managementul apelor uzate) odată cu actualizarea Planului Urbanistic General Tecuci, ţinând cont de activităţile de dezvoltare viitoare ale zonei. Anexe � Certificat de înregistrare SC VERTICAL CONSTRUCT SERV SRL Seria B Nr. 2125704; � Certificat constatator emis în baza Declaraţiei pe proprie răspundere, înregistrat sub nr. 535659 din 17.08.2012 de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Galaţi; � Contract de închiriere nr. 1 din 30.03.2010 încheiat cu SC BIOCENTER SRL şi Actele adiţionale la contract; � Contract de alimentare cu apă nr. 15664 din 21.08.2012 încheiat SA APA CANAL SA Galaţi; � Contract nr. 41 din 17.08. 2012 încheiat cu SC COSMESIRET SRL pentru vidanjare ape uzate; � Contract nr. 8029428-1 din 29.08.2012 încheiat cu SC ELECTRICA SA – S.D. Galaţi; � Contract de prestări de servicii de salubrizare nr. AE 00992TEC/13.08.2012 încheiat cu SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA; � Declaraţie de conformitate nr. 234 din 18.06.2012 pentru aditivul utilizat la fabricarea betoanelor � Planşe: Plan de încadrare în zonă; Plan de situaţie; � Autorizaţia de mediu nr. 162 din 15.05.2006 emisă de APM Galaţi pentru SC MISTRAL SA; � Adresa APM Galaţi nr. 1814 din 14.02.2008 referitoare la vizarea anuală a autorizaţiei de mediu;



Glosar de termeni

autorizaţie de mediu – actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare ai unei activităţi existente sau ai unei activităţi noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, obligatoriu la punerea în funcţiune; arie naturală protejată - zona terestră, acvatică şi/sau subterană în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică şi culturală deosebită şi care are un regim special de protecţie şi conservare stabilit în baza unor prevederi legale. bilanţ de mediu - lucrare elaborată de persoane fizice sau juridice care au acest drept, potrivit legii, în scopul obţinerii autorizaţiei de mediu, care conţine elementele analizei tehnice prin care se obţin informaţii asupra cauzelor şi consecinţelor efectelor negative cumulate, anterioare, prezente şi anticipate ale activităţii, în vederea cuantificării impactului de mediu efectiv de pe un amplasament; în cazul în care se identifică un impact semnificativ, bilanţul se completează cu un studiu de evaluare a riscului; biodiversitate - variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice continentale şi complexelor ecologice; aceasta include diversitatea intraspecifică, interspecifică şi diversitatea ecosistemelor; depozitare temporară - păstrarea pe o perioada limitată a deşeurilor ambalate corespunzător în spaţii special destinate şi amenajate, până la preluarea şi transportul lor la locul de eliminare finală; deteriorarea mediului - alterarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale ale componentelor naturale şi antropice ale mediului, reducerea diversităţii sau productivităţii biologice a ecosistemelor naturale şi antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calităţii vieţii, cauzate, în principal, de poluarea apei, atmosferei şi solului, supraexploatarea resurselor, gospodărirea şi valorificarea lor deficitară, ca şi prin amenajarea necorespunzătoare a teritoriului; deşeurile periculoase - deşeurile încadrate generic, conform legislaţiei specifice privind regimul deşeurilor, în aceste tipuri sau categorii de deşeuri şi care au cel puţin un constituent sau o proprietate care face ca acestea să fie periculoase; program pentru conformare - plan de măsuri necesare pentru îndeplinirea cerinţelor privind protecţia mediului, la termenele stabilite de autoritatea competentă pentru protecţia mediului; programul pentru conformare face parte integrantă din autorizaţia de mediu; sistemul de gestionare a deşeurilor - totalitatea activităţilor de colectare separată la locul de producere, ambalare, depozitare intermediară, transport şi eliminare finală;



Bibliografie � Starea mediului, judeţul Galaţi 2008-2009-2010-2011; � OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare; � Ordinul MMDD nr. 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu, cu modificările şi completările ulterioare; � Ordinul MAPM nr. 184/1997 pentru aprobarea procedurii de realizare a Bilanţurilor de mediu; � Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor � HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei privind deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările şi completările ulterioare; � HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările ulterioare; � Ordinul MMP nr. 794/2012 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeurile de ambalaje; � OUG nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, aprobată prin Legea nr. 655/2001; � Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător; � HG nr. 188/2002, pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare; � OM nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului; �� HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României. � Ordinul MS nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare; � STAS 12574/1987 privind calitatea aerului în zone protejate; � STAS 10009/1988 privind acustica urbană – limite admisibile ale nivelului de zgomot; � OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu completările şi modificările ulterioare; � HG nr. 1373/2008 privind reglementarea furnizării şi transportului rutier de bunuri divizibile pe drumurile publice din România; Literatură de specialitate � Emilian Bratu – Operaţii şi utilaje în industrie; � Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor: - Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat; Partea 1: Producerea betonului; Indicativ NE 012-1: 2007; - Lista standardelor române din domeniul construcţiilor elaborate ca versiune naţională a standardelor europene – Lista actualizată la data de 01.06.2012;

raport la bi vertical construct srl - anpmapmgl-old.anpm.ro/files/arpm galati/autorizatie de... ·...

Documents