raport de monitorizare pentru planul amplasare …arpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/rapoarte...

RAPORT DE MONITORIZARE

PENTRU PLANUL

AMPLASARE CENTRALE ENERGETICE EOLIENE – BA III

Extravilan comuna BAIA

Faza PUZ

SC EOLICA DOBROGEA ONE SRL

2011

2 Raport Monitorizare CEE Baia III – Faza PUZ

1. Introducere

“O viaţă sănătoasă şi îmbelşugată, într-o ţară curată şi dezvoltată, este

dorinţa oricărui locuitor al acestei planete, inclusiv a oricărui român”

Poluarea mediului a devenit una din cele mai dezbătute probleme ale

contemporaneităţii şi una de prim ordin pentru conducerea societăţii.

In trecut, densitatea redusă a populaţiei precum şi utilizarea, aproape în

exclusivitate, a produselor naturale, nu diferenţiau mult viaţa omului de modul de

existenţă simplu şi nu se produceau atât de multe reziduuri.Odată cu marile

progrese ştiinţifice, cantitatea şi natura lor s-a schimbat fundamental. În ultimele

decenii, procesul de degradare a factorilor de mediu de pe întinsul planetei noastre

a avut o evoluţie din ce în ce mai îngrijorătoare, cantitatea de poluanţi atingând

cifre ce depăşesc orice imaginaţie. Înlăturarea poluării este o problemă de corectare

a erorilor care o provoacă.

Poluarea aerului şi încălzirea globală sunt două dintre cele mai mari

ameninţări la adresa sănătăţii umane şi animale şi a stabilităţii politice. Insecuritate

energetică şi creşterea preţurilor la sursele convenţionale de energie sunt, de

asemenea ameninţări majore la adresa stabilităţii economice şi politice.

Generarea de energie prin utilizarea unor combustibili fosili sau nucleari

impune costuri de nesuportat asupra mediului, sănătaţii noastre, şi economiei

noastre. În loc de a creşte dependenţa faţă de sursele poluante cum ar fi cărbunele,

gazul natural şi centralele nucleare, va trebui să ne îndreptăm atenţia către resursele

curate, resurse energetice durabile.

Poluarea aerului pe care îl inspirăm, reprezintă o importantă cauză de

deces, cauzand peste 2.4 milioane de decese premature la nivel mondial. Poluarea

aerului creşte, de asemenea riscul de astm bronşic, boli respiratorii, boli

cardiovasculare, cancer.

Încălzirea globală, provocată de emisia de gaze cu efect de seră din arderea

combustibililor fosili reprezintă cel mai mare impact asupra mediului pe care îl are

consumul de energie electrică. În cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră nu

sunt dramatic reduse, viaţa pe pământ va fi în mod semnificativ alterată, în secolul

următor.


Creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră în atmosferă echivalentă cu

dublarea concentraţiei de CO2, fenomen prevăzut pentru începutul secolului 21, se

estimează că va produce o încălzire depăşind de 4-5 ori limitele variabilităţii

naturale.

În aceste condiţii se impun câteva obiective majore care duc la reducerea

poluării aerului, cum ar fi:

Promovarea conservării energiei

Economisirea energiei în industrie

Economisirea energiei menajere

Reducerea emisiilor datorate transporturilor

Creşterea gradului de utilizare a tehnologiilor curate

Îmbunătăţirea calităţii aerului urban prin înlocuirea cărbunelui şi a

combustibililor fosili grei (păcură) utilizaţi în centralele termoelectrice

Controlul surselor staţionare de emisie a NOx

Controlul surselor mobile (trafic auto) de emisie a NOx

Reducerea emisiilor provenite din motoarele diesel

Evitarea încălzirii locale cu cărbuni şi lemne.

Evitarea emisiilor de freoni.

Reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră prin creşterea eficienţei

utilizării energiei şi a proceselor tehnologice.

Dezvoltarea în cadrul Sistemului de Monitoring Integrat al Mediului

din România a modului de monitorizare şi implementarea sistemului integrat de

inventar al emisiilor şi realizarea prevenirii şi controlui integrat al poluării aerului.

In timpuri in care preturile combustibililor au tendinte de crestere alarmanta,

amenintarile cu schimbarile climaterice ireversibile sunt prezente in mintea

fiecaruia si tot mai des se ridica intrebari asupra costurilor si a riscurilor pe care le

implica energia nucleara, energia eoliana este considerata din ce in ce mai mult ca

un raspuns cheie in rezolvarea acestor probleme.

Aceste probleme sunt foarte importante pentru viitorul omului pe acest

pământ dar pornind de la realitatea că nu există activităţi economice şi/sau sociale

care să nu aibă efecte asupra mediului, politica din domeniul mediului a devenit o

opţiune esenţială pentru promovarea valorilor naţionale şi general umane, în

contextul global al dezvoltării durabile.


Energia eoliana in acest moment reprezinta 5,3% din consumul european

dintr-o capacitate instalata de 84,3 GW. Scenariile de productie propuse de

Asociatia Europeana de Energie Eoliana (EWEA) arata ca productia de energie

eoliana in 2020 trebuie sa atinga 15,7% din cererea de energie electrica a Uniunii

Europene dintr-o putere instalata de 230 GW, iar pana in 2030 – 28,5 % din 400

GW.

În Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei – Orizonturi

2013-2020-2030 se mentioneaza : “ În ceea ce priveste sursele regenerabile de

energie, conform pachetului legislativ prezentat de Comisia Europeana la 23

ianuarie 2008, România are obligatia sa elaboreze si sa prezinte Comisiei Europene

un Plan National de Actiune cu precizarea obiectivelor privind ponderea energiei

din surse regenerabile în domeniile transporturilor, electricitatii, încalzirii si racirii,

precum si a masurilor care urmeaza sa fie adoptate în vederea atingerii acestor

obiective, pâna la 31 martie 2010.

2. Informaţii privind proiectul analizat

Eolica Dobrogea One şi-a propus să dezvolte un cluster de Centrale

Energetice Eoliene cu puterea de 98 MW pe teritoriul localităţii Baia, jud. Tulcea,

cluster alcatuit din trei proiecte CEE Baia I, CEE Baia II si CEE Baia III.

In cadrul acestui Raport de Monitorizare se analizeaza compozitia

biodiversitatii aferente proiectului CEE Baia III conform Masurilor Impuse in

avizul de mediu nr. 14/26.02.2010, unde se specifica faptul ca programul de

monitorizare incepe cu cel putin un an inaintea inceperii lucrarilor de executie.

Astfel dupa emiterea avizului de mediu si continuarea procedurii de avizare a

proiectelor, s-a continuat monitorizarea zonelor de implementare a proiectului,

monitorizare inceputa de catre specialistii Institutului National de Cercetare si

Dezvoltare Delta Dunarii Tulcea,

Astfel planul avizat de catre ARPM Galati include 17 turbine de tip Gamesa

G90/Gamesa G97, fiecare cu capacitatea de generare de 2 MW, amplasate in

extravilanul comunei Baia, Jud. Tulcea.


Amplasamentul turbinelor se suprapune total cu situl Natura 2000 ROSPA

0031 Delta Dunarii Complexul Razim Sinoe si la cca 1 km est de limita vestică a

Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, respectiv a sitului ROSCI0065 ”Delta

Dunării” (limita din zona Capului Negru, respectiv malul lacului Zmeica).

Fig.1. Poziţia planului CEE Baia III faţă de situl ROSPA0031.

Notă: linie albă – limita perimetrului reţelei energetice eoliene Baia III; puncte albe – centrale

eoliene; linie galbenă – şosea europeană; linie mov – calea ferată; linie de culoare albastră

închisă – canal de irigare; linie roşie – limita sitului ROSPA0031 (Delta Dunării şi Complexul

Razim – Sinoie).

Accesul în zona se poate face din drumul național DN 22 şi drumurile de

exploatare agricolă din zonă.

Drumul de acces in proiecte sunt urmatoarele: pentru Baia I si Baia III se

desprinde din DN 22 la km 238+250 printr-o curbă la stânga in dreptul turbinei BA

I_9.

Căile de acces la platformele turnurilor vor fi construite direct de la

drumurile şi căile principale de acces, stratul de uzură fiind în conformitate cu

cotele platformelor de amplasament, pantele şi dimensiunile fiind stabilite pentru

fiecare caz în parte.


Drumurile de exploatare din cadrul proiectului care se vor reabilita pe o

lungime de 4395 vor avea o suprafata finala de 30765 mp.

Drumurile noi construite vor avea lungimi de 8785 cu o suprafata finala de

61495 mp

Platformele pentru montaj au rolul de a asigura susţinerea şi stabilitatea

macaralelor utilizate pentru montarea componentelor turbinelor eoliene.

Platformele de montaj sunt de doua feluri: platforme de capat si platforme

intermediare. Dimensiunile sunt asemanatoare ca dimensiuni 25x35 m pentru

fiecare platforma, Astfel pentru proiectul Baia III au o suprafata finala totala de

14875 mp,

Suprafata analizata este reprezentata de suprafata studiata prin PUZ si

anume de aproximativ 1000 ha.

Coordonate Stereo 70 pentru turbinele din cadrul proiectului CEE BAIA III

Turbina eoliana Y X

BA_III-1 794144.855 357605.067

BA_III-2 794523.034 358170.405

BA_III-3 795312.692 358751.541

BA_III-4 795629.000 359266.000

BA_III-5 796186.400 359470.363

BA_III-6 794664.307 357401.999

BA_III-7 795033.956 357799.426

BA_III-8 795377.198 358009.565

BA_III-9 795733.000 358623.000

BA_III-10 796359.505 358484.886

BA_III-11 795169.838 357094.905

BA_III-12 795571.592 356848.954

BA_III-13 795775.426 357477.972

BA_III-14 795911.789 358096.842

BA_III-15 796472.000 359125.000

BA_III-16 796925.458 357621.741

BA_III-17 794376.695 359068.001


Amplasamentul propus pentru construcţia CEE BA-III se învecinează după

cum urmează :

La Nord – terenuri agricole aparţinând comunei Baia, dealul Capul Negru

cu altitudine 82,1m şi la distanţa de aproximativ 1,6 Km de BA_III-5; 150Ha de

pădure de esenţă moale: Tot la Nord , la distanţa de 1,1 Km se găseşte Complexul

Razim-Sinoe

La Sud – terenuri agricole aparţinând comunei Mihai Viteazu si comuna

Sinoe, iar la sud-vest comuna Mihai Viteazu situată la distanţa de 1,8 Km de

arealul CEE ;

La Est – terenuri agricole aparţinând comunei BAIA;

La Vest – terenuri agricole aparţinând comunei BAIA, Şoseaua care leagă

municipiul Tulcea de municipiul Constanţa;

CEE este străbătut de Canalul de irigaţii HCN 1008 de la est la vest.

FOTO Nr.1 Vedere spre est; pădure - 250m de BA_III-5


FOTO Nr.2 Vedere spre nord

FOTO Nr.3 Vedere spre vest


FOTO Nr.4 Vedere spre sud -vest

3. Monitorizarea biodiversitatii din zona

Suprafaţa cuprinsă în planul de monitorizare este reprezentată de

amplasamentul turbinelor si a tuturor elementelor planului – drumuri care se vor

moderniza, amplasare LES, etc, la care se adaugă zonele învecinate care conţin

acelaşi tip de habitate ca şi amplasamentul. Aceste zone învecinate reprezintă de

fapt zonele martor care sunt un punct de referinţă între situaţia iniţială din cadrul

amplasamentului şi cea finală, reprezentată de funcţionarea parcului eolian.

In cadrul deplasarilor pe teren , ghidarea s-a facut cu GPS, iar track-urile au fost

salvate in format .dxf.

Mai jos atasam un exemplu de track (traseu) inregistrat de softul GPS – ului cu

care s-a efectuat monitorizarea, traseu evidentiat cu culoarea rosie, si suprapus cu

proiectul monitorizat si evidentierea siturilor SPA, SCI cu care se suprapune sau se

invecineaza.

Nota: CEE Baia III face parte din clusterul de centrale energetice eoliene Baia, alcătuit din

reţelele Baia I, II şi III pentru care monitorizarea biodiversităţii s-a efectuat unitar,

deplasările pe teren au fost făcute concomitent pentru toată suprafaţa aferentă celor trei

reţele.

Deoarece zonele sunt foarte asemănătoare şi apropiate, datele cantitative de faună şi în

special avifaună nu pot fi separate pe fiecare reţea în parte. Această zonă, după cum am


mai spus, este tratată ca un tot unitar, informaţiile care se regăsesc în acest Raport de

Monitorizare se referă specific la CEE Baia III în masura în care acestea pot fi separate.

Fig. 2. Traseu parcurs in una din zilele de monitorizare

Programul de monitorizare al avifaunei a fost tratat special, deoarece

acest aspect este cel mai important. Această monitorizare trebuie să se desfăşoare

conform studiului efectuat pentru identificarea stării iniţiale şi a potenţialelor

efecte asupra mediului, fiind propriu zis o continuare a acestuia. Ţinând cont de

aceste considerente, s-au utilizat aceleaşi două metode distince de colectareşi

evaluare a datelor, şi anume: metoda transectelor în puncte pentru speciile

cuibăritoare, sedentare şi care iernează, şi metoda punctelor fixe pentru speciile

migratoare. S-a incercat respectarea perioadelor de monitorizare asa cum au fost

acestea propuse prin Raportul de Mediu. Monitorizarea inceputa de specialistii

INCDD Tulcea a fost continuata de specialisti independent: biolog – Catalin

Stanciu, ecology – Raluca Fabian, ingineri – Lavinia Mihai si Andreea

Buhociu, care au alcatuit echipa de monitorizare.


Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizarii

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec

Păsări cuibăritoare

Păsări sedentare

Păsări de pasaj

Păsări care iernează

Amfibieni

Reptile

Mamifere

Legenda :

Perioada optimă

Perioada favorabilă

Flora si habitatele din zona de studiu

Suprafaţa CEE Baia III este dominată în proporţie de peste 95 % de

culturi agricole (păioase în jumătatea sudică a perimetrului şi rapiţă în jumătatea

nordică a perimetrului). Singurele zone necultivate sunt reprezentate de o movilă

de cca 1 ha (situată la nord-est de centrala eoliana nr. 8 şi sud-vest de centrala

eoliana nr. 9), respectiv de coronamentul şi taluzul canalelor de irigaţie din

perimetrul CEE Baia III. Vegetaţia de pe movila necultivată este dominată de urda

vacii (Cardaria draba), habitatul respectiv nefiind de tipul celor de interes

conservativ nominalizate în O.U.G. 57 / 2007.


Fig. 3. Vedere dinspre movila Hotar dominată de Cardaria draba din CEE Baia III (autor foto:

Zsolt Török).

Movila Hotareste dominată de fitocenoze caracteristice unor pajişti

seminaturale - pajişti stepice secundare degradate (ruderalizate) unde au fost

observate următoarele asociaţii vegetale:

Artemisio austriacae-Poetum bulbosae I. Pop 1970;

Botriochloetum (Andropogonetum) ischaemi (Krist. 1937) I. Pop 1977;

Cynodonto-Poetum angustifoliae (Rapaics 1926) Soo 1957;

Cu urmatoarele specii de plante:

- Cardaria draba –urda vacii

- Artemisia austriaca – pelinita

- Poa bulbosa – firuta bulboasa

- Botriochloa ischaemum - barboasa

- Eryngium campestre - scaiul dracului

- Eryngium planum – scai vanat

- Echium vulgarae – iarba sarpelui

- Cychorium intybus – cicoare

- Chondrilla juncea – salatica zidului,

- Thymus pannonicu - cimbrisor


- Centaurea diffuse – albastrita maturica

- Echium italicum - coada vacii

- Scleranthus perenni - sincerica

- Erysimum diffusum - micsandra salbatica

- Plantago lanceolata - specie de patlagina

- Xeranthemum annuum - imortela

- Setaria viridis – mohor verde; buruiană comună în culturi agricole

- Consolida regalis – nemtisor de camp

- Agropyron cristatum subsp. Pectinatum - pieptanarita

- Medicago minima – trifoi marunt,

- Trifolium campestre - trifoias,

- Reseda lutea – plantă ruderală comună la margini de drumuri,

- Verbena officinalis –sporis; creste pe terenuri virane, pe langa drumuri si

garduri

- Descurainia sophia - voinicica,

- Artemisia annua - nafurica, pelinita

- Lycopsis orientalis

- Papaver rhoeas- macul rosu

După cum se poate observa din lista de specii de mai sus, pajiştile zonale

sunt alcătuite din specii comune, stepice, ruderale (de margini de drumuri) şi

segetale (buruieni de culture agricole). Datorită păşunatului din zonă (in special

ovine) este foarte posibil ca aceste pajişti să se degradeze in anii următori, prin

inlocuirea specii stepice de catre plante ruderale, rezistente la călcat şi la păscut.

Fig.4. Eryngium planum


Deasemenea in nordul turbinei nr. 12 se intalneste pe o suprafata de 2,3 ha o

fosta exploatare de piatra care numai este in exploatare de aprozimativ 50 de ani.

Aceasta exploatare are pe alocuri adancimea de aproximativ 5 m. In interiorul ei se

acumuleaza apa in special primavara, localnicii spunand ca in acea cariera in trecut

era si un izvor de apa, care acum este secat. Asociatiile vegetale din aceasta

exploatare sunt dominate de Phragmites Australis (stuf) si Typh sp. (papura).

Fig. 5. Fosta exploatare de piatra in perimetrul CEE Baia III

Pe marginea culturilor agricole, pe marginea canalelor de irigatii si a

drumurilor au fost observate buruienişuri formate preponderent din următoarele

specii: Cannabis ruderalis (cânepa) - formează de regulă o bordură între drumul de


acces şi culturile agricole, în special cele de orzoaică şi de grâu, Xanthium italicum

– specie invazivă de origine nord-americană comună la margini de drumuri şi

culturi, Tribulus terrestris (colţii babei) – formează pâlcuri întinse la marginea

lanurilor de păioase, Amaranthus retroflexus (ştirul) care se dezvoltă abundent mai

ales la marginea culturilor derapiţă, Conyza canadensis – plantă invazivă prezentă

la marginea culturilor şi a drumurilor de exploataret, Brassica nigra (muştar

negru)-exemplare sălbăticite, Sinapis arvensis (muştar sălbatic), Setaria viridis

(mohor) – buruiană comună în culturi agricole, Reseda lutea – plantă ruderală

comună la margini de drumuri, Avena sativa (ovăz) – plantă infiltrată din culturile

învecinate.

Fauna locală

Perimetrul CEE III este dominat de culturi agricole, singurele locuri care

oferă condiţii propice pentru prezenţa unor populaţii naturale de nevertebrate şi

vertebrate terestre sunt movila din jumătatea sudică a perimetrului, respectiv

coronamentul şi taluzul canalelor de irigaţie. În cursul investigaţiilor de teren nu au

fost identificate specii de nevertebrate de interes conservativ.

Dintre speciile de amfibieni nominalizate în legislaţia de protecţia mediului

în perimetru pot fi prezente Bufo viridis (broască râioasă verde), Pelobates fuscus

(broasca săpătoare brună), Pelobates syriacus (broasca săpătoare verde) – specia a

fost identificata pe amplasament dar si in vecinatatea acestuia, in zone agricole cat

si in zonele cu vegetatie spontana, cat si pe malul Lacului Zmeica, in perioada de

reproducere, in lunile aprilie-mai, si Hyla arborea - specia a fost identificata in

vecinatatea amplasamentului, in padurea de la Capul Negru si in zonele cu stufaris

din Lacurile Ceamurlia si Zmeica, in lunile mai-iulie. De asemenea specia a fost

identificata sonor in canalul de irigatii ce margineste partea sudica a proiectului.

Dintre speciile de reptile, în CEE Baia III sunt prezente şopârle de iarbă

(Podarcis taurica) pe movila necultivată şi pe taluzul canalelor de irigaţie,

respectiv o populaţie de guşteri vărgaţi (Lacerta trilineata) formată din cca 20

exemplare prezente pe movila necultivata -Movila Hotar. Ambele specii sunt strict

protejate conform Legii 13 / 1993. Au fost intalnite de asemena si speciile Natrix

natrix in vecinatatea estica a amplasamentului, pe malul Lacului Zmeica si

Dolichophis caspius (sin. Coluber caspius) - Specia a fost observata in zona

Movila Hotar, din centrul proiectlui, dar si la 750 m sud de aceasta, intr-o zona

unde a fost o exploatare de roci, acum renaturata. Din observatiile facute, se poate

aprecia ca este o populatie viabila, stabila, fiind identificati numerosi masculi,

femele mature si juvenili.


Deoarece monitorizarile au fost efectuate pentru toate cele trei

amplasamente CEE Baia I, II si III baza de date cu speciile de pasari nu paote fi

separata. În perimetrul analizat au fost observate, pe parcursul monitorizarii un

număr de 183 specii de păsări. Dintre acestea 21 de specii cuibăresc în perimetrul

amplasamentului propus. În sezoanele de migraţie au fost identificate 130 de specii

iar în perioada hiemală 60 de specii

Tabel B.2.3 – Specii de pasari observate in zona proiectelor CEE Baia I, II, III

Nr.

Crt.

Denumire

stiintifica Denumire populara

Statut de conservare

conform Legii 49/2011

1 Phalacrocorax

carbo Cormoran mare

2 Pelecanus

onocrotalus Pelican comun 3

3 Pelecanus crispus Pelican cret 3

4 Nycticorax

nycticorax Starc de noapte 3

5 Egretta garzetta Egreta mica 3

6 Casmerodius albus Egreta mare 3

7 Ardea cinerea Starc cenusiu

8 Ciconia nigra Barza neagra 3

9 Ciconia ciconia Barza alba 3

10 Plegadis

falcinellus Tiganus 3

11 Cygnus olor Lebada de vara

12 Cygnus

columbianus Lebada mica

13 Cygnus cygnus Lebada de iarna 3

14 Anser albifrons Garlita mare

15 Anser anser Gasca de vara

16 Branta ruficollis Gasca cu gat rosu 3

17 Tadorna tadorna Califar alb

18 Anas penelope Rata fluieratoare

19 Anas

platyrhynchos Rata nare

20 Pernis apivorus Viespar 3

21 Milvus migrans Gaie neagra 3

22 Haliaeetus

albicilla Codalb 3


23 Circaetus gallicus Serpar 3

24 Circus

aeruginosus Erete de stuf 3

25 Circus cyaneus Erete vanat 3

26 Circus macrourus Erete alb 3

27 Circus pygargus Erete sur 3

28 Accipiter gentilis Uliu porumbar

29 Accipiter nisus Uliu pasarar

30 Accipiter brevipes Uliu cu picioare

scurte 3

31 Buteo buteo Sorecar comun

32 Buteo rufinus Sorecar mare 3

33 Buteo lagopus Sorecar incaltat

34 Aquila pomarina Acvila tipatoare

mica 3

35 Aquila clanga Acvila tipatoare

mare 3

36 Hieraaetus

pennatus Acvila mica 3

37 Pandion haliaetus Uligan pescar 3

38 Falco tinnunculus Vanturel rosu 4b

39 Falco vespertinus Vanturel de seara 3

40 Falco columbarius Soim de iarna

41 Falco subbuteo Soimul

randunelelor 4b

42 Falco cherrug Soim dunarean 3

43 Falco peregrinus Soim calator 3

44 Perdix perdix Potarniche

45 Coturnix coturnix Prepelita

46 Phasianus

colchicus Fazan

47 Crex crex Cristel de camp 3

48 Grus grus Cocor 3, 4b

49 Burhinus

oedicnemus Pasarea ogorului 3

50 Glareola

pratincola Ciovlica ruginie 3

51 Charadrius dubius Prundaras gulerat

mic


52 Pluvialis apricaria Ploier auriu 3

53 Pluvialis

squatarola Ploier argintiu

54 Vanellus vanellus Nagat

55 Philomachus

pugnax Bataus

56 Gallinago

gallinago Becatina comuna

57 Scolopax rusticola Sitar de padure

58 Limosa limosa Sitar de mal

59 Numenius arquata Culic mare

60 Tringa erythropus Fluierar negru

61 Tringa totanus Fluierar cu picioare

rosii

62 Tringa nebularia Fluierar cu picioare

verzi

63 Tringa ochropus Fluierar de zavoi

64 Actitis hypoleucos Fluierar de munte 4b

65 Larus

melanocephalus

Pescarus cu cap

negru 3

66 Larus minutus Pescarus mic 3

67 Larus ridibundus Pescarus razator

68 Larus canus Pescarus sur

69 Larus cachinnans Pescarus caspic

70 Sterna nilotica Pescarita

razatoare 3

71 Sterna caspia Pescarita mare 3

72 Sterna hirundo Chira de balta 3

73 Chlidonias

hybrida

Chirighita cu

obraz alb 3

74 Chlidonias niger Chirighita neagra 3

75 Chlidonias

leucopterus

Chirighita cu aripi

albe

76 Columba palumbus Porumbel gulerat

77 Streptopelia

decaocto Gugustiuc

78 Streptopelia turtur Turturica

79 Cuculus canorus Cuc

80 Otus scops Cius 4b


81 Athene noctua Cucuvea 4b

82 Strix aluco Huhurez mic

83 Asio otus Ciuf de padure

84 Asio flammeus Ciuf de camp 3

85 Caprimulgus

europaeus Caprimulg 3

86 Tachymarptis

melba Drepnea mare

87 Apus apus Drepnea neagra

88 Merops apiaster Prigorie 4b

89 Coracias garrulus Dumbraveanca 3

90 Upupa epops Pupaza 4b

91 Jynx torquilla Capintortura 4b

92 Dendrocopos

major

Ciocanitoare

pestrita mare

93 Dendrocopos

medius

Ciocanitoare de

stejar 3

94 Dendrocopos

minor

Ciocanitoare

pestrita mica

95 Melanocorypha

calandra

Ciocarlie de

baragan 3

96 Calandrella

brachydactyla Ciocarlie de stol 3

97 Galerida cristata Ciocarlan

98 Lullula arborea Ciocarlie de

padure 3

99 Alauda arvensis Ciocarlie de camp

100 Riparia riparia Lastun de mal

101 Hirundo rustica Randunica

102 Hirundo daurica Randunica roscata

103 Delichon urbica Lastun de casa

104 Anthus campestris Fasa de camp 3

105 Anthus trivialis Fasa de padure

106 Anthus pratensis Fasa de lunca

107 Anthus cervinus Fasa rosiatica

108 Motacilla flava Codobatura

galbena 4b

109 Motacilla cinerea Codobatura de

munte 4b


110 Motacilla alba Codobatura alba 4b

111 Troglodytes

troglodytes Ochiuboului

112 Prunella modularis Brumarita de

padure 4b

113 Erithacus rubecula Macaleandru 4b

114 Luscinia luscinia Privighetoare de

zavoi

115 Luscinia

megarhynchos

Privighetoare

roscata

116 Phoenicurus

ochruros Codros de munte 4b

117 Phoenicurus

phoenicurus Codros de padure 4b

118 Saxicola rubetra Maracinar mare

119 Saxicola torquata Maracinar negru

120 Oenanthe

isabellina Pietrar rasaritean

121 Oenanthe oenanthe Pietrar sur

122 Oenanthe

pleschanka Pietrar negru 3

123 Turdus merula Mierla

124 Turdus pilaris Cocosar

125 Turdus philomelos Sturz cantator

126 Turdus iliacus Sturzul viilor

127 Turdus viscivorus Sturz de vasc

128 Acrocephalus

palustris Lacar de mlastina

129 Acrocephalus

scirpaceus Lacar de stuf

130 Acrocephalus

arundinaceus Lacar mare

131 Hippolais pallida Frunzarita cenusie

132 Hippolais icterina Frunzarita galbena

133 Sylvia nisoria Silvie porumbaca 3

134 Sylvia curruca Silvie mica

135 Sylvia communis Silvie de camp

136 Sylvia borin Silvie de zavoi

137 Sylvia atricapilla Silvie cu cap negru


138 Phylloscopus

sibilatrix Pitulice sfaraitoare 4b

139 Phylloscopus

collybita Pitulice mica 4b

140 Phylloscopus

trochilus

Pitulice

fluieratoare 4b

141 Regulus regulus Ausel cu cap

galben 4b

142 Regulus ignicapilla Ausel sprancenat 4b

143 Muscicapa striata Muscar sur 4b

144 Ficedula parva Muscar mic 3

145 Ficedula albicollis Muscar gulerat 3

146 Ficedula

hypoleuca Muscar negru

147 Aegithalos

caudatus Pitigoi codat 4b

148 Parus palustris Pitigoi sur

149 Parus lugubris Pitigoi de livada

150 Parus ater Pitigoi de bradet

151 Parus caeruleus Pitigoi albastru

152 Parus major Pitigoi mare

153 Sitta europaea Ticlean 4b

154 Certhia familiaris Cojoaica de padure

155 Oriolus oriolus Grangur 4b

156 Lanius collurio Sfrancioc rosiatic 3

157 Lanius minor Sfrancioc cu

frunte neagra 3

158 Lanius excubitor Sfrancioc mare

159 Lanius senator Sfrancioc cu cap

rosu

160 Garrulus

glandarius Gaita

161 Pica pica Cotofana

162 Nucifraga

caryocatactes Alunar 4b

163 Corvus monedula Stancuta

164 Corvus frugilegus Cioara de

semanatura

165 Corvus corone Cioara griva


cornix

166 Corvus corax Corb 4b

167 Sturnus vulgaris Graur

168 Sturnus roseus Lacustar 4b

169 Passer domesticus Vrabie de casa

170 Passer

hispaniolensis Vrabie negriciosa 4b

171 Passer montanus Vrabie de camp

172 Fringilla coelebs Cinteza

173 Fringilla

montifringilla Cinteza de iarna

174 Carduelis chloris Florinte 4b

175 Carduelis

carduelis Sticlete 4b

176 Carduelis spinus Scatiu 4b

177 Carduelis

cannabina Canepar 4b

178 Pyrrhula pyrrhula Mugurar

179 Coccothraustes

coccothraustes Botgros 4b

180 Emberiza citrinella Presura galbena

181 Emberiza

hortulana

Presura de

gradina 3

182 Emberiza

schoeniclus Presura de stuf

183 Miliaria calandra Presura sura 4b

Pe amplasamentul proiectelor CEE Baia I, II, III si in vecinatatea acestora au

fost observate 183 de specii de pasari. Dintre acestea 57 de pasari sunt enumerate

in Anexa 3 a Legii 49/2011.

Speciile cuibaritoare

Conform formularului standard al sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si

Complex Razim-Sinoe, aceasta arie a fost desemnata pentru conservarea a 49 de

specii, care fie sunt rezidente, fie sunt cuibaritoare in aceasta arie protejata. Dintre

acestea, cinci dintre speciile enumerate in formularul standard cuibaresc si in

perimetrul, sau imediata vecinatate a proiectelor CEE Baia I, II, III:

1. Melanocorypha calandra (Ciocarlia de Baragan) – un numar relativ mare de

perechi cuibaresc in perimetrul proiectului.


2. Lanius collurio (Sfrancioc rosiatic) – trei perechi cuibaresc in zona

proiectelor CEE Baia I, II, III, in arbustii pe marginea canalelor de irigatie.

3. Lanius minor (Sfrancioc cu fruntea neagra) – cuibareste o pereche in zona

proiectelor CEE Baia I, II, III.

4. Coracias garrulus (Dumbraveanca) – 2 perechi apartinand acestei specii

cuibaresc in stalpii de Linie Electrica Aeriana.

5. Emberiza hortulana (Presura de gradina) – cuibaresc 2 perechi in zona


6. Sylvia nisoria (Silvia porumbaca) – in timpul studiilor au fost observate opt

perechi care cuibaresc in cadrul proiectului

Urmatoarele doua specii de pasari, enumerate in Anexa 3 a Legii 49/2011

(omoloaga cu Anexa I a Directivei Pasari) dar care nu sunt cuprinse in formularul

standard al sitului, cuibaresc de asemenea in perimetrul, sau in imediata vecinatate

a proiectelor CEE Baia I, II, III:

7. Calandrella brachydactyla (Ciocarlia de stol) – a fost identificata o singura

pereche cuibaritoare in perimetrul proiectelor CEE Baia I, II, III.

8. Anthus campestris (Fasa de camp) – cuibaresc 9 perechi in perimetrul


S-au mai intalnit alte 13 specii cuibaritoare, dar acestea nu sunt mentionte in fisele

standard:

1. Perdix perdix

2. Coturnix coturnix

3. Upupa epops

4. Galerida cristata

5. Alauda arvensis

6. Hirundo rustica

7. Motacilla flava

8. Oenanthe oenanthe

9. Sturnus vulgaris

10. Pica pica

11. Passer domesticus

12. Passer montanus

13. Miliaria calandra

Cele mai multe perechi de specii cuibaritoare (abundente) apartin speciei

Motacilla flava (cu subspeciile flava si feldegg), urmate de Miliaria calandra,

Oenanthe oenanthe, si Coturnix coturnix.


Speciile oaspeti de iarna Conform formularului standard al sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si

Complex Razim-Sinoe, această arie a fost desemnată pentru conservarea a 13

specii care iernează în respectivul sit Natura 2000. Dintre acestea,

următoarele5specii au fost observate în zona proiectelor

Branta ruficollis – specie comuna in apropierea proiectelor CEE Baia I, II, III,

specia fiind observata numai in perioada hivernala, innoptand in special pe

Lacului Nuntasi si Lacul Sinoie.

Cygnus columbianus bewickii – în perimetrul proiectelor CEE Baia I, II, IIIşi

zonele învecinate acestuia specia a fost observată în perioada de iarna, un

număr redus de exemplare tranzitând această zonă, fiind o specie foarte rar

observata.

Cygnus cygnus – în perimetrul proiectelor CEE Baia I, II, IIIşi zonele învecinate

acestuia specia a fost observată în perioada de iarna, fiind un oaspete de

iarna obisnuit, un număr redus de exemplare tranzitând această zonă, fiind o

specie rar observata.

Falco columbarius – în perioada hiemală, în perimetrul proiectelor CEE Baia I, II,

IIIşi zonele învecinate acestuia specia a fost observată în perioada de iarna,

un număr redus de exemplare tranzitând această zonă, fiind o specie foarte

rar observata.

Falco peregrinus – în perioada hiemală, în perimetrul proiectelor CEE Baia I, II,

IIIşi zonele învecinate acestuia specia a fost observată în perioada de iarna,

un număr redus de exemplare tranzitând această zonă, fiind o specie foarte

rar observata.

Dintre speciile de interes comunitar nominalizate în fişa standard ca având

efective care iernează în situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe

nu au fost observate în zona proiectelor CEE Baia I, II, III următoarele 8 specii:

1 Anser erythropus 5 Gavia stellata

2 Aquila clanga 6 Mergus albellus

3 Egretta alba 7 Oxyura leucocephala

4 Gavia arctica

8

Phalacrocorax

pygmeus

Speciile de gaste

In zona proiectelor CEE Baia I, Baia II, Baia III, au fost observate, in iarna

2008-2009, garlite mari – Anser albifrons – aproximativ 3000 exemplare si gaste

cu gat rosu – Branta ruficollis – aproximativ 1500 exemplare (INCDD Tulcea,

2009). Acestea au traversat proiectele si de asemenea au stabilit zone de hranire in


vecinatatea si chiar pe suprafata proiectelor CEE Baia I, Baia II, Baia III, in

terenurile agricole. Grindurile din Complexul lagunar Razim-Sinoie repezinta

locurile de inoptare preferate de catre aceste specii. Efective asemanatoare si

comportamente similare au fost inregistrate si in iernile anilor 2009-2010, 2010-

2011.

Migratia pasarilor

Conform formularului standard al sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si

Complex Razim-Sinoe, această arie a fost desemnată pentru conservarea a 30

specii care tranzitează respectivul sit Natura 2000 cu ocazia migraţiilor. Dintre

acestea, următoarele 15 specii au fost observate în zona proiectelor CEE Baia I, II,

III:

1. Accipiter brevipes

2. Aquila pomarina

3. Circaetus gallicus

4. Circus cyaneus

5. Circus macrourus.

6. Gelochelidon nilotica

7. Hieraaetus pennatus

8. Lanius collurio

9. Lanius minor

10. Larus minutus

11. Lullula arborea

12. Pandion haliaetus

13. Philomachus pugnax

14. Pluvialis apricaria

15. Sterna caspia

Dintre speciile de interes comunitar nominalizate în fişa standard ca având

efective care tranzitează situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe

nu au fost observate în zona proiectelor CEE Baia I, II, III următoarele 14 specii:

1 Aquila heliaca 9 Phalaropus lobatus

2 Charadrius alexandrinus 10 Porzana pusilla

3 Gallinago media 11 Puffinus yelkouan

4 Himantopus himantopus 12 Recurvirostra avosetta

5 Larus genei 13 Sterna sandvicensis

6 Limosa lapponica 14 Sylvia nisoria

7 Numenius tenuirostris 15 Xenus cinereus

8 Phalacrocorax pygmeus


În perioadele de migraţie au fost observate 134 de specii de păsări, dintre

care 51 sunt nominalizate în Anexa nr. 3 a Legii nr. 49 / 2011.

Fig.6.Reţelele energetice eoliene Baia I, Baia II şi Baia III în raport traseul

principalelor căi de migraţie din perioada de toamnă. (dupa INCDD Tulcea, 2009)

Notă: săgeată galbenă – traseele deplasărilor locale; linie galbenă punctată – trasee

de migraţie care s-au evidenţiat în timpul observaţiilor; puncte galbene – locurile

de amplasare ale turbinelor eoliene din cadrul proiectului Baia I; puncte rosii –

locurile de amplasare ale turbinelor eoliene din cadrul proiectului Baia II; puncte

albastre – locurile de amplasare ale turbinelor eoliene din cadrul proiectului Baia

III.

Dintre speciile migratoare cu zbor planat cele mai mari numere au fost

înregistrate pentru barza albă (Ciconia ciconia) şi pentru şorecari (Buteo sp.). În

timpul migraţiei de toamnă au fost observate circa 600 de berze, iar în timpul

migraţiei de primăvară circa 300 care au traversat proiectele CEE Baia I, Baia II,

Baia III. Înălţimea de zbor pentru aceste specii a fost în general de peste 300-400

de metri. De asemenea, in timpul migratiei de toamna, au fost observate stoluri de

berze care se hraneau pe amplasamentul studiat sau in imediata vecinatate a

acestuia. De asemenea, cateva berze au fost gasite moarte (electrocutate), de-a

lungul infrastructurii de curent electric aflate in raza localitatilor Baia, Sinoie si

Mihai Viteazu.

Speciile acvatice înregistrate în timpul migraţiei au traversat limita vestică a

proiectului CEE Baia III, urmand limita tarmului Complexului Lagunar Razim-

Sinoie. Excepţie fac pescăruşii (Larus sp.), si berzele (Ciconia ciconia) care încă


din lunile iulie-august şi până în septembrie-octombrie au fost observaţi în număr

mare pe miristile şi arăturile proaspete din perimetrul proiectelor CEE Baia I, Baia

II, Baia III. Prezenţa şi numărul acestora a variat mult în aceste perioade. În zilele

în care au fost efectuate lucrări agricole în perimetrul respectiv, cît şi în perioada

imediat următoare (4 - 5 zile), s-au înregistrat efectivele maxime. În afara acestor

perioade au fost observate doar exemplare răzleţe tranzitând zona.

Fig.7. Reţelele energetice eoliene Baia I, Baia II şi Baia III în raport traseul

principalelor căi de migraţie din perioada de primavara. (dupa INCDD Tulcea,

2009)

Notă: săgeată bleu– traseele deplasărilor locale; linie bleu punctată– trasee de

migraţie care s-au evidenţiat în timpul observaţiilor; puncte galbene – locurile de

amplasare ale turbinelor eoliene din cadrul proiectului Baia I; puncte rosii –

locurile de amplasare ale turbinelor eoliene din cadrul proiectului Baia II; puncte

albastre – locurile de amplasare ale turbinelor eoliene din cadrul proiectului Baia

III.

Marea majoritate a speciilor de paseriforme observate în timpul migraţiei, au

tranzitat zona in fronturi largi, fara a urma trasee evidente. Înălţimea la care aceste

specii au fost observate a fost de maxim 50 de metri.


În perioadele de migraţie din 2010 şi 2011 au fost observate în total 24 de specii de

păsări răpitoare, dintre care 18 specii sunt nominalizate în Anexa 3 a Legii

49/2011.

Intensitatea cea mai mare în cazul migraţiei de toamnă a păsărilor răpitoare a

fost înregistrată la sfârşitul lunii septembrie şi începutul lui octombrie. Pentru

migraţia de primăvară, începând cu sfârşitul lunii martie a fost înregistrată o

intensificare a migraţiei iar maximul, pentru majoritatea speciilor, a fost atins în

primele două săptămâni ale lui aprilie.

Mamifere

Specia Spermophilus citellus a fost observata pe amplasamentele tuturor

celor trei proiecte (CEE Baia I, CEE Baia II si CEE Baia III) dar si in proximitatea

acestora, sub forma unor populatii mici si insulare. Vidra (Lutra lutra) si nurca

(Mustela lutreola) sunt prezente in Lacul Zmeica insa acestea nu au fost observate

in timpul studiului. De asemenea, in aceeasi situatie se afla si speciile Vormela

peregusna (dihorul patat) si Mustela eversmannii (dihorul de stepa). Acestea pot

avea populatii mici in zona; faptul ca acestea nu au fost observate se datoreaza

faptului ca speciile au populatii mici, slab reprezentate, atat in trecut, si cu atat mai

mult in prezent, cand impactul antropic este foarte ridicat asupra acestor specii.

În perimetru şi în zonele învecinate acestuia nu există zone cu colonii de

lilieci (plantaţia de la Capul Negru fiind singurul loc eventual favorabil prezenţei

unor specii forestiere – însă nu există nici-o colonie stabilită în respectiva

plantaţie). Au fost intalniti indivizi razleti de Rhinolophus ferrumequinum,

Rhinolophus mehelyi( o singura data a fost intalnit un individ in sudul Baia III),

Myotis myotis si Miniopterus schreibersi, deasemenea in sudul proiectelor Baia I,

II si III.

Tabel– Specii de mamifere (altele decat cele enumerate pe Anexa 3 a Legii

49/2011 si chiroptere), observate in perimetrul proiectelor CEE Baia I, II, III si in

vecinatatea acestora.

Nr.

Crt.

Denumirea

stiintifica

Legea 49/2011 -

Anexa Nr.

1 Mus spicilegus

2 Microtus arvalis

3

Apodemus

sylvaticus

4 Meles meles 5b

5 Lepus europaeus 5b


6 Talpa europaea

7 Erinaceus concolor

8 Vulpes vulpes 5b

Toate speciile sunt comune in acest tip de ecosistem.Cele mai abundente sunt

speciile de rozatoare, care, de altfel, reprezinta o resursa trofica foarte importanta

pentru pasari de prada, serpi si mustelide.

Fig. 8. specii de interes conservativ şi privire generală asupra zonei ”CEE Baia III”

4. Concluzii si recomandari

Monitorizarea biodiversitatii inceputa in anul 2008 in cadrul studiului

efectuat de Institutul National de Cercetare si Dezvoltare „Delta Dunarii” - Tulcea

„Studii de impact asupra mediului pentru parcuri eoliene planificate a se amplasa

in zona centrala a Dobrogei” conform contractului 362/2008 incheiat intre SC

Eolica Dobrogea si INCDD Tulcea, a fost continuata si dupa incheieirea acestui

contract cu specialisti proprii, oarecum concluziile fiind aceleasi, biodiversitatea


din zona de amplasare nu s-a modificat, nefiind nici un impact antropic in zona de

studiu.

Impactul asupra speciilor de avifauna in aceasta zona este dat de prezenta

vanatorilor, care nu tin cont de prezenta specie Branta Rufiocollis care de obicei

sta in aceleasi stoluri cu specia Anser Albifrons acestea avand cam aceleasi teritorii

de hranire, care pot fi vanate intentionat sau din greseala.

Deasemenea un impact existent este dat de prezenta liniilor electrice de

medie tensiune, LEA 20 kV care se intinde de-a lungul drumului de exploatare ce

trece prin mijlocul proiectului CEE Baia III si a LEA inalta tensiune de 110 kV

unde au fost intalnite carcase de pasari agatate in liniile de 110 kV. Aceste linii au

fost construite dupa modele invechite, fara sa se tina cont de masuri de reducere a

impactul asupra avifaunei. De la inasprirea legislatiei in ceea ce priveste impactul

acestui tip de investitii asupra pasarilor, s-au facut cercetari si s-au dezvoltat “linii

electrice verzi” care nu mai au impact major asupra pasarilor.

Fig .9. Individ deCiconia ciconiaagatata in LEA de 110 kV amplasata de-a lungul

canalului de irigatii in sudul amplasamentului.

Alte amenintari rezultate din impactul antropic in zonele de implementare a

proiectelor este reprezentat de incendierea miristilor pentru pregatirea terenurilor

agricole de noi culturi, lasate nesupravegheate care pot distruge si habitatele

natural sau seminaturale care se afla in jurul terenurilor agricole.


Fig.10. Incendiu de miriste

Rezultatele acestei monitorizari sunt incluse in totalitate in cadrul studiului

de Evaluare adecvata depus spre studiu la APM Tulcea, planul avizat de catre

ARPM Galati continuand avizarea in faza EIA .

Deplasarile pe teren au fost finalizate cu intocmirea de fise de monitorizare care au

generat o baza de date, asa cum a fost aceasta descrisa in Raport.


5. Echipa de monitorizare

raport de monitorizare pentru planul amplasare …arpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/rapoarte...

Documents