raport de monitorizare pentru planul amplasare …arpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/rapoarte...

RAPORT DE MONITORIZARE

PENTRU PLANUL

AMPLASARE CENTRALE ENERGETICE EOLIENE – BA I

Extravilan comuna BAIA

Faza PUZ

SC EOLICA DOBROGEA ONE SRL

2011

2 Raport Monitorizare CEE Baia I – Faza PUZ

1. Introducere

“O viaţă sănătoasă şi îmbelşugată, într-o ţară curată şi dezvoltată, este

dorinţa oricărui locuitor al acestei planete, inclusiv a oricărui român”

Poluarea mediului a devenit una din cele mai dezbătute probleme ale

contemporaneităţii şi una de prim ordin pentru conducerea societăţii.

In trecut, densitatea redusă a populaţiei precum şi utilizarea, aproape în

exclusivitate, a produselor naturale, nu diferenţiau mult viaţa omului de modul de

existenţă simplu şi nu se produceau atât de multe reziduuri.Odată cu marile

progrese ştiinţifice, cantitatea şi natura lor s-a schimbat fundamental. În ultimele

decenii, procesul de degradare a factorilor de mediu de pe întinsul planetei noastre

a avut o evoluţie din ce în ce mai îngrijorătoare, cantitatea de poluanţi atingând

cifre ce depăşesc orice imaginaţie. Înlăturarea poluării este o problemă de corectare

a erorilor care o provoacă.

Poluarea aerului şi încălzirea globală sunt două dintre cele mai mari

ameninţări la adresa sănătăţii umane şi animale şi a stabilităţii politice. Insecuritate

energetică şi creşterea preţurilor la sursele convenţionale de energie sunt, de

asemenea ameninţări majore la adresa stabilităţii economice şi politice.

Generarea de energie prin utilizarea unor combustibili fosili sau nucleari

impune costuri de nesuportat asupra mediului, sănătaţii noastre, şi economiei

noastre. În loc de a creşte dependenţa faţă de sursele poluante cum ar fi cărbunele,

gazul natural şi centralele nucleare, va trebui să ne îndreptăm atenţia către resursele

curate, resurse energetice durabile.

Poluarea aerului pe care îl inspirăm, reprezintă o importantă cauză de

deces, cauzand peste 2.4 milioane de decese premature la nivel mondial. Poluarea

aerului creşte, de asemenea riscul de astm bronşic, boli respiratorii, boli

cardiovasculare, cancer.

Încălzirea globală, provocată de emisia de gaze cu efect de seră din arderea

combustibililor fosili reprezintă cel mai mare impact asupra mediului pe care îl are

consumul de energie electrică. În cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră nu

sunt dramatic reduse, viaţa pe pământ va fi în mod semnificativ alterată, în secolul

următor.


Creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră în atmosferă echivalentă cu

dublarea concentraţiei de CO2, fenomen prevăzut pentru începutul secolului 21, se

estimează că va produce o încălzire depăşind de 4-5 ori limitele variabilităţii

naturale.

În aceste condiţii se impun câteva obiective majore care duc la reducerea

poluării aerului, cum ar fi:

Promovarea conservării energiei

Economisirea energiei în industrie

Economisirea energiei menajere

Reducerea emisiilor datorate transporturilor

Creşterea gradului de utilizare a tehnologiilor curate

Îmbunătăţirea calităţii aerului urban prin înlocuirea cărbunelui şi a

combustibililor fosili grei (păcură) utilizaţi în centralele termoelectrice

Controlul surselor staţionare de emisie a NOx

Controlul surselor mobile (trafic auto) de emisie a NOx

Reducerea emisiilor provenite din motoarele diesel

Evitarea încălzirii locale cu cărbuni şi lemne.

Evitarea emisiilor de freoni.

Reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră prin creşterea eficienţei

utilizării energiei şi a proceselor tehnologice.

Dezvoltarea în cadrul Sistemului de Monitoring Integrat al Mediului

din România a modului de monitorizare şi implementarea sistemului integrat de

inventar al emisiilor şi realizarea prevenirii şi controlui integrat al poluării aerului.

In timpuri in care preturile combustibililor au tendinte de crestere alarmanta,

amenintarile cu schimbarile climaterice ireversibile sunt prezente in mintea

fiecaruia si tot mai des se ridica intrebari asupra costurilor si a riscurilor pe care le

implica energia nucleara, energia eoliana este considerata din ce in ce mai mult ca

un raspuns cheie in rezolvarea acestor probleme.

Aceste probleme sunt foarte importante pentru viitorul omului pe acest

pământ dar pornind de la realitatea că nu există activităţi economice şi/sau sociale

care să nu aibă efecte asupra mediului, politica din domeniul mediului a devenit o

opţiune esenţială pentru promovarea valorilor naţionale şi general umane, în

contextul global al dezvoltării durabile.


Energia eoliana in acest moment reprezinta 5,3% din consumul european

dintr-o capacitate instalata de 84,3 GW. Scenariile de productie propuse de

Asociatia Europeana de Energie Eoliana (EWEA) arata ca productia de energie

eoliana in 2020 trebuie sa atinga 15,7% din cererea de energie electrica a Uniunii

Europene dintr-o putere instalata de 230 GW, iar pana in 2030 – 28,5 % din 400

GW.

În Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei – Orizonturi

2013-2020-2030 se mentioneaza : “ În ceea ce priveste sursele regenerabile de

energie, conform pachetului legislativ prezentat de Comisia Europeana la 23

ianuarie 2008, România are obligatia sa elaboreze si sa prezinte Comisiei Europene

un Plan National de Actiune cu precizarea obiectivelor privind ponderea energiei

din surse regenerabile în domeniile transporturilor, electricitatii, încalzirii si racirii,

precum si a masurilor care urmeaza sa fie adoptate în vederea atingerii acestor

obiective, pâna la 31 martie 2010.

2. Informaţii privind proiectul analizat

Eolica Dobrogea One şi-a propus să dezvolte un cluster de Centrale

Energetice Eoliene cu puterea de 98 MW pe teritoriul localităţii Baia, jud. Tulcea,

cluster alcatuit din trei proiecte CEE Baia I, CEE Baia II si CEE Baia III.

In cadrul acestui Raport de Monitorizare se analizeaza compozitia

biodiversitatii aferente proiectului CEE Baia I conform Masurilor Impuse in avizul

de mediu nr. 12/26.02.2010, unde se specifica faptul ca programul de monitorizare

incepe cu cel putin un an inaintea inceperii lucrarilor de executie. Astfel dupa

emiterea avizului de mediu si continuarea procedurii de avizare a proiectelor, s-a

continuat monitorizarea zonelor de implementare a proiectului, monitorizare

inceputa de catre specialistii Institutului National de Cercetare si Dezvoltare Delta

Dunarii Tulcea,

Astfel planul avizat de catre ARPM Galati include 15 turbine de tip Gamesa

G90/Gamesa G97, fiecare cu capacitatea de generare de 2 MW, amplasate in

extravilanul comunei Baia, Jud. Tulcea.


Amplasamentul se suprapune partial cu situl Natura 2000 ROSPA 0031

Delta Dunarii Complexul Razim Sinoe si la cca 1 km est de limita vestică a

Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, respectiv a sitului ROSCI0065 ”Delta

Dunării” (limita din zona Capului Negru, respectiv malul lacului Ceamurlia).

Fig. 1. Poziţia planului „CEE Baia 1” faţă de situl ROSPA0031.

Notă: linie albă – limita perimetrului reţelei Baia 1; puncte albe – centrale eoliene;

linie roşie – limita sitului ROSPA0031 (Delta Dunării şi Complexul Razim –

Sinoie)

Accesul în zona se poate face din drumul național DN 22 şi drumurile de

exploatare agricolă din zonă.

Drumul de acces in proiecte sunt urmatoarele: pentru Baia I si Baia III se

desprinde din DN 22 la km 238+250 printr-o curbă la stânga in dreptul turbinei BA

I_9.

Căile de acces la platformele turnurilor vor fi construite direct de la

drumurile şi căile principale de acces, stratul de uzură fiind în conformitate cu


cotele platformelor de amplasament, pantele şi dimensiunile fiind stabilite pentru

fiecare caz în parte.

Drumurile de exploatare din cadrul proiectului care se vor reabilita pe o

lungime de 5920 vor avea o suprafata finala de 41440 mp.

Drumurile noi construite vor avea lungimi de 5375 cu o suprafata finala de

37625 mp

Platformele pentru montaj au rolul de a asigura susţinerea şi stabilitatea

macaralelor utilizate pentru montarea componentelor turbinelor eoliene.

Platformele de montaj sunt de doua feluri: platforme de capat si platforme

intermediare. Dimensiunile sunt asemanatoare ca dimensiuni 25x35 m pentru

fiecare platforma, Astfel pentru proiectul Baia I au o suprafata finala totala de

13125 mp,

Suprafata analizata este reprezentata de suprafata studiata prin PUZ si

anume de aproximativ 1200 ha.

Coordonate Stereo 70 pentru turbinele din cadrul proiectului CEE BAIA I

Turbina eoliana Y X

BA_I-1 362499,372 792426,012

BA_I-2 362083,976 792713,397

BA_I-3 361874,669 791919,505

BA_I-4 361511,606 792462,795

BA_I-5 360992,204 792018,021

BA_I-6 360602,451 792768,677

BA_I-7 360249,045 792305,385

BA_I-8 359692,169 792734,165

BA_I-9 359243,585 792346,329

BA_I-10 359450,101 793183,576

BA_I-11 358740,285 792683,071

BA_I-12 358661,385 793558,327

BA_I-13 357942,775 793166,839

BA_I-14 357960,623 792424,089

BA_I-15 357994,240 793689,858


Amplasamentul propus pentru construcţia CEE BA-I se învecinează după

cum urmează :

La Nord – terenuri agricole aparţinând comunei Baia, NE - Calea ferată

care leagă Medgidia de Tulcea, Movila Baia, altitudine 186,9m şi LEA;

La Sud – terenuri agricole aparţinând comunei BAIA. La sud – est la

distatanţa de 1,05 Km se află comuna Mihai Viteazul ce aparţine de teritoriul

administrativ a judeţului Constanţa

La Est – terenuri agricole aparţinând comunei BAIA, o Staţie de

pompare aparţinând Sistemului Naţional de Irigaţii, calea ferata, şi Dealul Negru,

altitudine 82,1m. În partea de est, spre Dealul Negru zona est împădurită pe o

suprafată de 150Ha

La Vest – Şoseaua care leagă municipiul Tulcea de municipiul Constanţa

DN 22 şi terenuri agricole aparţinând comunei BAIA.

FOTO Nr1 Vedere spre nord-est


FOTO Nr2 Vedere spre sud

FOTO Nr3 Vedere spre est


FOTO Nr4 Vedere spre vest

Foto nr. 5 vedere de pe movila Hamangia


3. Monitorizarea biodiversitatii din zona

Suprafaţa cuprinsă în planul de monitorizare este reprezentată de

amplasamentul turbinelor si a tuturor elementelor planului – drumuri care se vor

moderniza, amplasare LES, etc, la care se adaugă zonele învecinate care conţin

acelaşi tip de habitate ca şi amplasamentul. Aceste zone învecinate reprezintă de

fapt zonele martor care sunt un punct de referinţă între situaţia iniţială din cadrul

amplasamentului şi cea finală, reprezentată de funcţionarea parcului eolian.

In cadrul deplasarilor pe teren , ghidarea s-a facut cu GPS, iar track-urile au fost

salvate in format .dxf.

Mai jos atasam un exemplu de track (traseu) inregistrat de softul GPS – ului cu

care s-a efectuat monitorizarea, traseu evidentiat cu culoarea rosie, si suprapus cu

proiectul monitorizat si evidentierea siturilor SPA, SCI cu care se suprapune sau se

invecineaza.

Nota: CEE Baia I face parte din clusterul de centrale energetice eoliene Baia, alcătuit din

reţelele Baia I, II şi III pentru care monitorizarea biodiversităţii s-a efectuat unitar,

deplasările pe teren au fost făcute concomitent pentru toată suprafaţa aferentă celor trei

reţele.

Deoarece zonele sunt foarte asemănătoare şi apropiate, datele cantitative de faună şi în

special avifaună nu pot fi separate pe fiecare reţea în parte. Această zonă, după cum am

mai spus, este tratată ca un tot unitar, informaţiile care se regăsesc în acest Raport de

Monitorizare se referă specific la CEE Baia I în masura în care acestea pot fi separate.


Fig. 2 Traseu parcurs in una din zilele de monitorizare

Programul de monitorizare al avifaunei a fost tratat special, deoarece

acest aspect este cel mai important. Această monitorizare trebuie să se desfăşoare

conform studiului efectuat pentru identificarea stării iniţiale şi a potenţialelor

efecte asupra mediului, fiind propriu zis o continuare a acestuia. Ţinând cont de

aceste considerente, s-au utilizat aceleaşi două metode distince de colectareşi

evaluare a datelor, şi anume: metoda transectelor în puncte pentru speciile

cuibăritoare, sedentare şi care iernează, şi metoda punctelor fixe pentru speciile

migratoare. S-a incercat respectarea perioadelor de monitorizare asa cum au fost

acestea propuse prin Raportul de Mediu. Monitorizarea inceputa de specialistii

INCDD Tulcea a fost continuata de specialisti independent: biolog – Catalin

Stanciu, ecology – Raluca Fabian, ingineri – Lavinia Mihai si Andreea

Buhociu, care au alcatuit echipa de monitorizare.


Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizarii

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec

Păsări cuibăritoare

Păsări sedentare

Păsări de pasaj

Păsări care iernează

Amfibieni

Reptile

Mamifere

Legenda :

Perioada optimă

Perioada favorabilă

Flora si habitatele din zona de studiu

Suprafaţa amplasamentului CEE Baia I este dominată în proporţie de cca

95% de culturi agricole (în majoritatea cazului păioase, si de asemenea multe

culture de rapiţă), pe o suprafaţă totală de cca 1 ha fiind teren necultivat

(majoritatea acesteia – cca 0,6 ha – fiind reprezentată de trei zone de la movila

Hamangia, situată în partea central-vestică a perimetrului).

Movila Hamangia este dominată de fitocenoze caracteristice unor pajişti

seminaturale - pajişti stepice secundare degradate (ruderalizate) unde au fost

observate următoarele asociaţii vegetale:

Artemisio austriacae-Poetum bulbosae I. Pop 1970;

Botriochloetum (Andropogonetum) ischaemi (Krist. 1937) I. Pop 1977;

Cynodonto-Poetum angustifoliae (Rapaics 1926) Soo 1957;

Cu urmatoarele specii de plante:

- Artemisia austriaca – pelinita

- Poa bulbosa – firuta bulboasa

- Botriochloa ischaemum - barboasa

- Eryngium campestre - scaiul dracului

- Echium vulgarae – iarba sarpelui

- Cychorium intybus – cicoare

- Chondrilla juncea – salatica zidului,

- Thymus pannonicu - cimbrisor

- Centaurea diffuse – albastrita maturica


- Echium italicum - coada vacii

- Scleranthus perenni - sincerica

- Erysimum diffusum - micsandra salbatica

- Plantago lanceolata - specie de patlagina

- Xeranthemum annuum - imortela

- Setaria viridis – mohor verde; buruiană comună în culturi agricole

- Consolida regalis – nemtisor de camp

- Agropyron cristatum subsp. Pectinatum - pieptanarita

- Medicago minima – trifoi marunt,

- Trifolium campestre - trifoias,

- Reseda lutea – plantă ruderală comună la margini de drumuri,

- Verbena officinalis –sporis; creste pe terenuri virane, pe langa drumuri si

garduri

- Descurainia sophia - voinicica,

- Cardaria draba –urda vacii

- Artemisia annua - nafurica, pelinita

- Lycopsis orientalis

- Papaver rhoeas- macul rosu

După cum se poate observa din lista de specii de mai sus, pajiştile zonale

sunt alcătuite din specii comune, stepice, ruderale (de margini de drumuri) şi

segetale (buruieni de culture agricole). Datorită păşunatului din zonă (in special

ovine) este foarte posibil ca aceste pajişti să se degradeze in anii următori, prin

inlocuirea specii stepice de catre plante ruderale, rezistente la călcat şi la păscut.

Fig 3 pajiste cu Xeranthemum annuum


Fig. 4 Biodiversitatea de pe marginea HCN

Pe marginea culturilor agricole, pe marginea canalelor de irigatii si a

drumurilor au fost observate buruienişuri formate preponderent din următoarele

specii: Cannabis ruderalis (cânepa) - formează de regulă o bordură între drumul de

acces şi culturile agricole, în special cele de orzoaică şi de grâu, Xanthium italicum

– specie invazivă de origine nord-americană comună la margini de drumuri şi

culturi, Tribulus terrestris (colţii babei) – formează pâlcuri întinse la marginea

lanurilor de păioase, Amaranthus retroflexus (ştirul) care se dezvoltă abundent mai

ales la marginea culturilor derapiţă, Conyza canadensis – plantă invazivă prezentă

la marginea culturilor şi a drumurilor de exploataret, Brassica nigra (muştar

negru)-exemplare sălbăticite, Sinapis arvensis (muştar sălbatic), Setaria viridis

(mohor) – buruiană comună în culturi agricole, Reseda lutea – plantă ruderală

comună la margini de drumuri, Avena sativa (ovăz) – plantă infiltrată din culturile

învecinate.


Fauna locală

Zona fiind dominată de culturi agricole, singurele locuri care oferă condiţii

propice pentru prezenţa unor populaţii naturale de nevertebrate şi vertebrate

terestre este movila Hamangia, respectiv câteva parcele necultivate (a câteva sute

de metri patraţi) din partea nord-estică a perimetrului. În cursul investigaţiilor de

teren nu au fost identificate specii de nevertebrate de interes conservativ.

Dintre speciile de amfibieni nominalizate în legislaţia de protecţia mediului

în perimetru pot fi prezente Bufo viridis (broască râioasă verde), Pelobates fuscus

(broasca săpătoare brună). Acestea au fost identificate pe amplasament cat si in

vecinatatea acestuia, in zone agricole cat si in zonele cu vegetatie spontana, cat si

pe malul Lacului Zmeica, in perioada de reproducere, in lunile aprilie-mai. Hyla

arborea (brotacel) a fost identificata in vecinatatea amplasamentului, in padurea de

la Capul Negru si in zonele cu stufaris din Lacurile Ceamurlia si Zmeica, in lunile

mai-iulie. De asemenea specia a fost identificata sonor in canalul de irigatii ce

margineste partea estica a proiectului

Dintre reptile, şopârla de iarbă (Podarcis taurica) şi şopârla de câmp

(Lacerta agilis) este prezentă în zona movilei Hamangia, aceasta pătrunzând

rareori pe culturile agricole. Specia Lacerta agilis este prezentă şi de-a lungul

drumului european, probabil şi pe în zona coronamentului digului canalului de

irigare din estul perimerului. Movila Hamangia ar putea adăposti şi câteva

exemplare de Coluber caspius (şarpe rău), specia a fost observata in zona Movila

Hotar, din centrul proiectului, dar si la 750 m sud de aceasta, intr-o zona unde a

fost o exploatare de roci, acum renaturata. Din observatiile facute, se poate aprecia

ca este o populatie viabila, stabila, fiind identificati numerosi masculi, femele

mature si juvenili.

Deoarece monitorizarile aau fost efectuate pentru toate cele trei

amplasamente CEE Baia I, II si III baza de date cu speciile de pasari nu paote fi

separata. În perimetrul analizat au fost observate, pe parcursul monitorizarii un

număr de 183 specii de păsări. Dintre acestea 21 de specii cuibăresc în perimetrul

amplasamentului propus. În sezoanele de migraţie au fost identificate 130 de specii

iar în perioada hiemală 60 de specii

Tabel B.2.3 – Specii de pasari observate in zona proiectelor CEE Baia I, II, III

Nr.

Crt.

Denumire

stiintifica Denumire populara

Statut de conservare

conform Legii 49/2011

1 Phalacrocorax

carbo Cormoran mare

2 Pelecanus Pelican comun 3


onocrotalus

3 Pelecanus crispus Pelican cret 3

4 Nycticorax

nycticorax Starc de noapte 3

5 Egretta garzetta Egreta mica 3

6 Casmerodius albus Egreta mare 3

7 Ardea cinerea Starc cenusiu

8 Ciconia nigra Barza neagra 3

9 Ciconia ciconia Barza alba 3

10 Plegadis

falcinellus Tiganus 3

11 Cygnus olor Lebada de vara

12 Cygnus

columbianus Lebada mica

13 Cygnus cygnus Lebada de iarna 3

14 Anser albifrons Garlita mare

15 Anser anser Gasca de vara

16 Branta ruficollis Gasca cu gat rosu 3

17 Tadorna tadorna Califar alb

18 Anas penelope Rata fluieratoare

19 Anas

platyrhynchos Rata nare

20 Pernis apivorus Viespar 3

21 Milvus migrans Gaie neagra 3

22 Haliaeetus

albicilla Codalb 3

23 Circaetus gallicus Serpar 3

24 Circus

aeruginosus Erete de stuf 3

25 Circus cyaneus Erete vanat 3

26 Circus macrourus Erete alb 3

27 Circus pygargus Erete sur 3

28 Accipiter gentilis Uliu porumbar

29 Accipiter nisus Uliu pasarar

30 Accipiter brevipes Uliu cu picioare

scurte 3

31 Buteo buteo Sorecar comun

32 Buteo rufinus Sorecar mare 3

33 Buteo lagopus Sorecar incaltat


34 Aquila pomarina Acvila tipatoare

mica 3

35 Aquila clanga Acvila tipatoare

mare 3

36 Hieraaetus

pennatus Acvila mica 3

37 Pandion haliaetus Uligan pescar 3

38 Falco tinnunculus Vanturel rosu 4b

39 Falco vespertinus Vanturel de seara 3

40 Falco columbarius Soim de iarna

41 Falco subbuteo Soimul

randunelelor 4b

42 Falco cherrug Soim dunarean 3

43 Falco peregrinus Soim calator 3

44 Perdix perdix Potarniche

45 Coturnix coturnix Prepelita

46 Phasianus

colchicus Fazan

47 Crex crex Cristel de camp 3

48 Grus grus Cocor 3, 4b

49 Burhinus

oedicnemus Pasarea ogorului 3

50 Glareola

pratincola Ciovlica ruginie 3

51 Charadrius dubius Prundaras gulerat

mic

52 Pluvialis apricaria Ploier auriu 3

53 Pluvialis

squatarola Ploier argintiu

54 Vanellus vanellus Nagat

55 Philomachus

pugnax Bataus

56 Gallinago

gallinago Becatina comuna

57 Scolopax rusticola Sitar de padure

58 Limosa limosa Sitar de mal

59 Numenius arquata Culic mare

60 Tringa erythropus Fluierar negru

61 Tringa totanus Fluierar cu picioare


rosii

62 Tringa nebularia Fluierar cu picioare

verzi

63 Tringa ochropus Fluierar de zavoi

64 Actitis hypoleucos Fluierar de munte 4b

65 Larus

melanocephalus

Pescarus cu cap

negru 3

66 Larus minutus Pescarus mic 3

67 Larus ridibundus Pescarus razator

68 Larus canus Pescarus sur

69 Larus cachinnans Pescarus caspic

70 Sterna nilotica Pescarita

razatoare 3

71 Sterna caspia Pescarita mare 3

72 Sterna hirundo Chira de balta 3

73 Chlidonias

hybrida

Chirighita cu

obraz alb 3

74 Chlidonias niger Chirighita neagra 3

75 Chlidonias

leucopterus

Chirighita cu aripi

albe

76 Columba palumbus Porumbel gulerat

77 Streptopelia

decaocto Gugustiuc

78 Streptopelia turtur Turturica

79 Cuculus canorus Cuc

80 Otus scops Cius 4b

81 Athene noctua Cucuvea 4b

82 Strix aluco Huhurez mic

83 Asio otus Ciuf de padure

84 Asio flammeus Ciuf de camp 3

85 Caprimulgus

europaeus Caprimulg 3

86 Tachymarptis

melba Drepnea mare

87 Apus apus Drepnea neagra

88 Merops apiaster Prigorie 4b

89 Coracias garrulus Dumbraveanca 3

90 Upupa epops Pupaza 4b

91 Jynx torquilla Capintortura 4b


92 Dendrocopos

major

Ciocanitoare

pestrita mare

93 Dendrocopos

medius

Ciocanitoare de

stejar 3

94 Dendrocopos

minor

Ciocanitoare

pestrita mica

95 Melanocorypha

calandra

Ciocarlie de

baragan 3

96 Calandrella

brachydactyla Ciocarlie de stol 3

97 Galerida cristata Ciocarlan

98 Lullula arborea Ciocarlie de

padure 3

99 Alauda arvensis Ciocarlie de camp

100 Riparia riparia Lastun de mal

101 Hirundo rustica Randunica

102 Hirundo daurica Randunica roscata

103 Delichon urbica Lastun de casa

104 Anthus campestris Fasa de camp 3

105 Anthus trivialis Fasa de padure

106 Anthus pratensis Fasa de lunca

107 Anthus cervinus Fasa rosiatica

108 Motacilla flava Codobatura

galbena 4b

109 Motacilla cinerea Codobatura de

munte 4b

110 Motacilla alba Codobatura alba 4b

111 Troglodytes

troglodytes Ochiuboului

112 Prunella modularis Brumarita de

padure 4b

113 Erithacus rubecula Macaleandru 4b

114 Luscinia luscinia Privighetoare de

zavoi

115 Luscinia

megarhynchos

Privighetoare

roscata

116 Phoenicurus

ochruros Codros de munte 4b

117 Phoenicurus Codros de padure 4b


phoenicurus

118 Saxicola rubetra Maracinar mare

119 Saxicola torquata Maracinar negru

120 Oenanthe

isabellina Pietrar rasaritean

121 Oenanthe oenanthe Pietrar sur

122 Oenanthe

pleschanka Pietrar negru 3

123 Turdus merula Mierla

124 Turdus pilaris Cocosar

125 Turdus philomelos Sturz cantator

126 Turdus iliacus Sturzul viilor

127 Turdus viscivorus Sturz de vasc

128 Acrocephalus

palustris Lacar de mlastina

129 Acrocephalus

scirpaceus Lacar de stuf

130 Acrocephalus

arundinaceus Lacar mare

131 Hippolais pallida Frunzarita cenusie

132 Hippolais icterina Frunzarita galbena

133 Sylvia nisoria Silvie porumbaca 3

134 Sylvia curruca Silvie mica

135 Sylvia communis Silvie de camp

136 Sylvia borin Silvie de zavoi

137 Sylvia atricapilla Silvie cu cap negru

138 Phylloscopus

sibilatrix Pitulice sfaraitoare 4b

139 Phylloscopus

collybita Pitulice mica 4b

140 Phylloscopus

trochilus

Pitulice

fluieratoare 4b

141 Regulus regulus Ausel cu cap

galben 4b

142 Regulus ignicapilla Ausel sprancenat 4b

143 Muscicapa striata Muscar sur 4b

144 Ficedula parva Muscar mic 3

145 Ficedula albicollis Muscar gulerat 3

146 Ficedula Muscar negru


hypoleuca

147 Aegithalos

caudatus Pitigoi codat 4b

148 Parus palustris Pitigoi sur

149 Parus lugubris Pitigoi de livada

150 Parus ater Pitigoi de bradet

151 Parus caeruleus Pitigoi albastru

152 Parus major Pitigoi mare

153 Sitta europaea Ticlean 4b

154 Certhia familiaris Cojoaica de padure

155 Oriolus oriolus Grangur 4b

156 Lanius collurio Sfrancioc rosiatic 3

157 Lanius minor Sfrancioc cu

frunte neagra 3

158 Lanius excubitor Sfrancioc mare

159 Lanius senator Sfrancioc cu cap

rosu

160 Garrulus

glandarius Gaita

161 Pica pica Cotofana

162 Nucifraga

caryocatactes Alunar 4b

163 Corvus monedula Stancuta

164 Corvus frugilegus Cioara de

semanatura

165 Corvus corone

cornix Cioara griva

166 Corvus corax Corb 4b

167 Sturnus vulgaris Graur

168 Sturnus roseus Lacustar 4b

169 Passer domesticus Vrabie de casa

170 Passer

hispaniolensis Vrabie negriciosa 4b

171 Passer montanus Vrabie de camp

172 Fringilla coelebs Cinteza

173 Fringilla

montifringilla Cinteza de iarna

174 Carduelis chloris Florinte 4b

175 Carduelis Sticlete 4b


carduelis

176 Carduelis spinus Scatiu 4b

177 Carduelis

cannabina Canepar 4b

178 Pyrrhula pyrrhula Mugurar

179 Coccothraustes

coccothraustes Botgros 4b

180 Emberiza citrinella Presura galbena

181 Emberiza

hortulana

Presura de

gradina 3

182 Emberiza

schoeniclus Presura de stuf

183 Miliaria calandra Presura sura 4b

Pe amplasamentul proiectelor CEE Baia I, II, III si in vecinatatea acestora au

fost observate 183 de specii de pasari. Dintre acestea 57 de pasari sunt enumerate

in Anexa 3 a Legii 49/2011.

Speciile cuibaritoare

Conform formularului standard al sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si

Complex Razim-Sinoe, aceasta arie a fost desemnata pentru conservarea a 49 de

specii, care fie sunt rezidente, fie sunt cuibaritoare in aceasta arie protejata. Dintre

acestea, cinci dintre speciile enumerate in formularul standard cuibaresc si in

perimetrul, sau imediata vecinatate a proiectelor CEE Baia I, II, III:

1. Melanocorypha calandra (Ciocarlia de Baragan) – un numar relativ mare de

perechi cuibaresc in perimetrul proiectului.

2. Lanius collurio (Sfrancioc rosiatic) – trei perechi cuibaresc in zona

proiectelor CEE Baia I, II, III, in arbustii pe marginea canalelor de irigatie.

3. Lanius minor (Sfrancioc cu fruntea neagra) – cuibareste o pereche in zona

proiectelor CEE Baia I, II, III.

4. Coracias garrulus (Dumbraveanca) – 2 perechi apartinand acestei specii

cuibaresc in stalpii de Linie Electrica Aeriana.

5. Emberiza hortulana (Presura de gradina) – cuibaresc 2 perechi in zona


6. Sylvia nisoria (Silvia porumbaca) – in timpul studiilor au fost observate opt

perechi care cuibaresc in cadrul proiectului

Urmatoarele doua specii de pasari, enumerate in Anexa 3 a Legii 49/2011

(omoloaga cu Anexa I a Directivei Pasari) dar care nu sunt cuprinse in formularul


standard al sitului, cuibaresc de asemenea in perimetrul, sau in imediata vecinatate

a proiectelor CEE Baia I, II, III:

7. Calandrella brachydactyla (Ciocarlia de stol) – a fost identificata o singura

pereche cuibaritoare in perimetrul proiectelor CEE Baia I, II, III.

8. Anthus campestris (Fasa de camp) – cuibaresc 9 perechi in perimetrul


S-au mai intalnit alte 13 specii cuibaritoare, dar acestea nu sunt mentionte in fisele

standard:

1. Perdix perdix

2. Coturnix coturnix

3. Upupa epops

4. Galerida cristata

5. Alauda arvensis

6. Hirundo rustica

7. Motacilla flava

8. Oenanthe oenanthe

9. Sturnus vulgaris

10. Pica pica

11. Passer domesticus

12. Passer montanus

13. Miliaria calandra

Cele mai multe perechi de specii cuibaritoare (abundente) apartin speciei

Motacilla flava (cu subspeciile flava si feldegg), urmate de Miliaria calandra,

Oenanthe oenanthe, si Coturnix coturnix.

Speciile oaspeti de iarna Conform formularului standard al sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si

Complex Razim-Sinoe, această arie a fost desemnată pentru conservarea a 13

specii care iernează în respectivul sit Natura 2000. Dintre acestea,

următoarele5specii au fost observate în zona proiectelor

Branta ruficollis – specie comuna in apropierea proiectelor CEE Baia I, II, III,

specia fiind observata numai in perioada hivernala, innoptand in special pe

Lacului Nuntasi si Lacul Sinoie.

Cygnus columbianus bewickii – în perimetrul proiectelor CEE Baia I, II, IIIşi

zonele învecinate acestuia specia a fost observată în perioada de iarna, un

număr redus de exemplare tranzitând această zonă, fiind o specie foarte rar

observata.


Cygnus cygnus – în perimetrul proiectelor CEE Baia I, II, IIIşi zonele învecinate

acestuia specia a fost observată în perioada de iarna, fiind un oaspete de

iarna obisnuit, un număr redus de exemplare tranzitând această zonă, fiind o

specie rar observata.

Falco columbarius – în perioada hiemală, în perimetrul proiectelor CEE Baia I, II,

IIIşi zonele învecinate acestuia specia a fost observată în perioada de iarna,

un număr redus de exemplare tranzitând această zonă, fiind o specie foarte

rar observata.

Falco peregrinus – în perioada hiemală, în perimetrul proiectelor CEE Baia I, II,

IIIşi zonele învecinate acestuia specia a fost observată în perioada de iarna,

un număr redus de exemplare tranzitând această zonă, fiind o specie foarte

rar observata.

Dintre speciile de interes comunitar nominalizate în fişa standard ca având

efective care iernează în situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe

nu au fost observate în zona proiectelor CEE Baia I, II, III următoarele 8 specii:

1 Anser erythropus 5 Gavia stellata

2 Aquila clanga 6 Mergus albellus

3 Egretta alba 7 Oxyura leucocephala

4 Gavia arctica

8

Phalacrocorax

pygmeus

Speciile de gaste

In zona proiectelor CEE Baia I, Baia II, Baia III, au fost observate, in iarna

2008-2009, garlite mari – Anser albifrons – aproximativ 3000 exemplare si gaste

cu gat rosu – Branta ruficollis – aproximativ 1500 exemplare (INCDD Tulcea,

2009). Acestea au traversat proiectele si de asemenea au stabilit zone de hranire in

vecinatatea si chiar pe suprafata proiectelor CEE Baia I, Baia II, Baia III, in

terenurile agricole. Grindurile din Complexul lagunar Razim-Sinoie repezinta

locurile de inoptare preferate de catre aceste specii. Efective asemanatoare si

comportamente similare au fost inregistrate si in iernile anilor 2009-2010, 2010-

2011.

Migratia pasarilor

Conform formularului standard al sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si

Complex Razim-Sinoe, această arie a fost desemnată pentru conservarea a 30

specii care tranzitează respectivul sit Natura 2000 cu ocazia migraţiilor. Dintre

acestea, următoarele 15 specii au fost observate în zona proiectelor CEE Baia I, II,

III:

1. Accipiter brevipes


2. Aquila pomarina

3. Circaetus gallicus

4. Circus cyaneus

5. Circus macrourus.

6. Gelochelidon nilotica

7. Hieraaetus pennatus

8. Lanius collurio

9. Lanius minor

10. Larus minutus

11. Lullula arborea

12. Pandion haliaetus

13. Philomachus pugnax

14. Pluvialis apricaria

15. Sterna caspia

Dintre speciile de interes comunitar nominalizate în fişa standard ca având

efective care tranzitează situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe

nu au fost observate în zona proiectelor CEE Baia I, II, III următoarele 14 specii:

1 Aquila heliaca 9 Phalaropus lobatus

2 Charadrius alexandrinus 10 Porzana pusilla

3 Gallinago media 11 Puffinus yelkouan

4 Himantopus himantopus 12 Recurvirostra avosetta

5 Larus genei 13 Sterna sandvicensis

6 Limosa lapponica 14 Sylvia nisoria

7 Numenius tenuirostris 15 Xenus cinereus

8 Phalacrocorax pygmeus

În perioadele de migraţie au fost observate 134 de specii de păsări, dintre

care 51 sunt nominalizate în Anexa nr. 3 a Legii nr. 49 / 2011.


Fig. 5. Reţelele energetice eoliene Baia I, Baia II şi Baia III în raport traseul

principalelor căi de migraţie din perioada de toamnă. (dupa INCDD Tulcea, 2009)

Notă: săgeată galbenă – traseele deplasărilor locale; linie galbenă punctată – trasee

de migraţie care s-au evidenţiat în timpul observaţiilor; puncte galbene – locurile

de amplasare ale turbinelor eoliene din cadrul proiectului Baia I; puncte rosii –

locurile de amplasare ale turbinelor eoliene din cadrul proiectului Baia II; puncte

albastre – locurile de amplasare ale turbinelor eoliene din cadrul proiectului Baia

III.

Dintre speciile migratoare cu zbor planat cele mai mari numere au fost

înregistrate pentru barza albă (Ciconia ciconia) şi pentru şorecari (Buteo sp.). În

timpul migraţiei de toamnă au fost observate circa 600 de berze, iar în timpul

migraţiei de primăvară circa 300 care au traversat proiectele CEE Baia I, Baia II,

Baia III. Înălţimea de zbor pentru aceste specii a fost în general de peste 300-400

de metri. De asemenea, in timpul migratiei de toamna, au fost observate stoluri de

berze care se hraneau pe amplasamentul studiat sau in imediata vecinatate a

acestuia. De asemenea, cateva berze au fost gasite moarte (electrocutate), de-a

lungul infrastructurii de curent electric aflate in raza localitatilor Baia, Sinoie si

Mihai Viteazu.

Speciile acvatice înregistrate în timpul migraţiei au traversat limita vestică a

proiectului CEE Baia III, urmand limita tarmului Complexului Lagunar Razim-

Sinoie. Excepţie fac pescăruşii (Larus sp.), si berzele (Ciconia ciconia) care încă

din lunile iulie-august şi până în septembrie-octombrie au fost observaţi în număr

mare pe miristile şi arăturile proaspete din perimetrul proiectelor CEE Baia I, Baia


II, Baia III. Prezenţa şi numărul acestora a variat mult în aceste perioade. În zilele

în care au fost efectuate lucrări agricole în perimetrul respectiv, cît şi în perioada

imediat următoare (4 - 5 zile), s-au înregistrat efectivele maxime. În afara acestor

perioade au fost observate doar exemplare răzleţe tranzitând zona.

Fig. 6. Reţelele energetice eoliene Baia I, Baia II şi Baia III în raport traseul

principalelor căi de migraţie din perioada de primavara. (dupa INCDD Tulcea,

2009)

Notă: săgeată bleu– traseele deplasărilor locale; linie bleu punctată– trasee de

migraţie care s-au evidenţiat în timpul observaţiilor; puncte galbene – locurile de

amplasare ale turbinelor eoliene din cadrul proiectului Baia I; puncte rosii –

locurile de amplasare ale turbinelor eoliene din cadrul proiectului Baia II; puncte

albastre – locurile de amplasare ale turbinelor eoliene din cadrul proiectului Baia

III.

Marea majoritate a speciilor de paseriforme observate în timpul migraţiei, au

tranzitat zona in fronturi largi, fara a urma trasee evidente. Înălţimea la care aceste

specii au fost observate a fost de maxim 50 de metri.

În perioadele de migraţie din 2010 şi 2011 au fost observate în total 24 de specii de

păsări răpitoare, dintre care 18 specii sunt nominalizate în Anexa 3 a Legii

49/2011.


Intensitatea cea mai mare în cazul migraţiei de toamnă a păsărilor răpitoare a

fost înregistrată la sfârşitul lunii septembrie şi începutul lui octombrie. Pentru

migraţia de primăvară, începând cu sfârşitul lunii martie a fost înregistrată o

intensificare a migraţiei iar maximul, pentru majoritatea speciilor, a fost atins în

primele două săptămâni ale lui aprilie.

Mamifere

Dintre mamifere, în zonele necultivate există populaţii mici de popândău

(Spermophilus citellus), arici (Erinaceus concolor), şoarecele de câmp (Microtus

arvalis), 3 colonii de viezuri (Meles meles), respectiv în culturile agricole este

prezentă şi cârtiţa (Talpa europaea), fiind probabilă şi prezenţa iepurilor de câmp

(Lepus europeus), a şoarecelui de mişună (Mus spicilegus), a vulpilor (Vulpes

vulpes), şacal (Canis aureus) eventual a căprioarelor (Capreolus capreolus) –

acestea fiind observate în zone învecinate perimetrului (de ex. la Panduru, la Capul

Negru). În perimetru şi în zonele învecinate acestuia nu există zone cu colonii de

lilieci (plantaţia de la Capul Negru fiind singurul loc eventual favorabil prezenţei

unor specii forestiere – însă nu există nici-o colonie stabilită în respectiva

plantaţie).

Tabel– Specii de mamifere (altele decat cele enumerate pe Anexa 3 a Legii

49/2011 si chiroptere), observate in perimetrul proiectelor CEE Baia I, II, III si in

vecinatatea acestora.

Nr.

Crt.

Denumirea

stiintifica

Legea 49/2011 -

Anexa Nr.

1 Mus spicilegus

2 Microtus arvalis

3

Apodemus

sylvaticus

4 Meles meles 5b

5 Lepus europaeus 5b

6 Talpa europaea

7 Erinaceus concolor

8 Vulpes vulpes 5b

Toate speciile sunt comune in acest tip de ecosistem.Cele mai abundente sunt

speciile de rozatoare, care, de altfel, reprezinta o resursa trofica foarte importanta

pentru pasari de prada, serpi si mustelide.


Fig. 7. Apodemus sylvaticus (Foto: Stanciu Cătălin)

Vânturel de seară (Falco verpetinus)

Gârliţe mari (Anser albifrons) şi gâşte cu gât

roşu (Branta ruficollis)


Şopârla de câmp (Lacerta agilis)

Zona movilei Hamangia

Fig. 8 specii de interes conservativ şi privire generală asupra zonei ”CEE Baia I”

4. Concluzii si recomandari

Monitorizarea biodiversitatii inceputa in anul 2008 in cadrul studiului

efectuat de Institutul National de Cercetare si Dezvoltare „Delta Dunarii” - Tulcea

„Studii de impact asupra mediului pentru parcuri eoliene planificate a se amplasa

in zona centrala a Dobrogei” conform contractului 362/2008 incheiat intre SC

Eolica Dobrogea si INCDD Tulcea, a fost continuata si dupa incheieirea acestui

contract cu specialisti proprii, oarecum concluziile fiind aceleasi, biodiversitatea

din zona de amplasare nu s-a modificat, nefiind nici un impact antropic in zona de

studiu.

In vecinatatea proiectului CEE Baia I, in sudul –vestul amplasamentului

dincolo de DN 22 Constanta Tulcea, se executa lucrari de constructie pentru un alt

proiect al Beneficiarului Eolica Dobrogea One reprezentant al Iberdorla

Renovables Spania, si anume proiectele din UAT Mihai Viteazu, care au primit

acord de mediu inca din anul 2008. Deoarece lucrarile se efectueaza in vecinatatea

acestui proiect, a fost monitorizat si impactul pe care aceste lucrari il au asupra

biodiversitatii.

Concluziile sunt ca impactul generat de executia unor lucrari de constructie

si modernizare drumuri de exploatare afecteaza direct habitatele unde se desfasoara

lucrarile, in acest caz terenuri agricole. Terenurile, habitatele care nu sunt in spatiul

de dezvoltare al proiectului nu sunt afectate, iar fauna din zona afectata temporar

si-a schimbat zonele de hranire, cuibarire in terenurile din imprejurimi. Nu au fost

identificate mortalitati in imediata apropiere a santierului.


In schimb au fost intalnite carcase de pasari electrocutate sub liniile de

medie tensiune (20 kV), aflate pe amplasament de mai mult de 30 de ani, linii

construite dupa metode care nu tineau cont de protectia mediului.

Fig . 9 Individ de Buteo buteo electrocutat sub linia de 20 kV amplasata de-a

lungul canalului de irigatii in estul amplasamentului.

Alte amenintari rezultate din impactul antropic in zonele de implementare a

proiectelor este reprezentat de incendierea miristilor pentru pregatirea terenurilor

agricole de noi culturi, lasate nesupravegheate care pot distruge si habitatele

natural sau seminaturale care se afla in jurul terenurilor agricole.


Fig. 10 Incendiu de miriste

Rezultatele acestei monitorizari sunt incluse in totalitate in cadrul studiului

de Evaluare adecvata depus spre studiu la APM Tulcea, planul avizat de catre

ARPM Galati continuand avizarea in faza EIA .

Deplasarile pe teren au fost finalizate cu intocmirea de fise de monitorizare care au

generat o baza de date, asa cum a fost aceasta descrisa in Raport.

Exemplu de fise de monitorizare de pe parcursul anului prezentam in continuare:

Fişă teren Baia – perioada de migraţie

Data 1 aprilie 2010 Direcţia generală a migraţiei S-N, Local am observat şi

deplasări V-E.

Parc eolian Baia – între localitatea Baia şi Mihai Viteazu. Perimetrul parcului este

marginit la vest de şoseaua Tulcea- Constaţa; la nord terenuri arabile şi drumuri

agricole; la est şi sud canal de irigaţii.

Interval orar pentru observarea migraţiei – 07:00-08:00


Observaţiile s-au efectuat de-a lungul liniei de arbori şi arbuşti + vegetatie ierboasa

inalta, de pe marginea drumului Tulcea-Constanţa

S-au exclus speciile cuibăritoare. Se menţionează doar speciile care se află în

migraţie.

6 ex –Saxicola rubetra

1ex-Upupa epops

2ex- Phylloscopus collybita


Observaţiile s-au efectuat în zona centrală a viitorului parc eolian reprezentată

de:terenuri arabile, drumuri agricole, gorgane cu vegetaţie ierboasă relativ înaltă.

Practic toate turbinele îşi au amplasamentul în această zonă.Toate turbinele sunt

amplasate în zone arabile.

S-au exclus speciile cuibăritoare. Se menţionează doar speciile care se află în

migraţie.

8ex-Motacilla flava

13ex-Motacilla alba



Observaţiile s-au efectuat de-a lungul canalului de irigaţii din apropierea turbinelor

T2-T6-T10-T12-T15-T13 cu vegetaţie ruderală pe margini şi tufe. La nord de T10

este o fostă staţie de pompare.

S-au exclus speciile cuibăritoare. Se menţionează doar speciile care se aflau în

migraţie.

1p-Upupa epops

5ex-Motacilla flava

4ex-Motacilla alba

1ex-Troglodytes troglodytes

2ex-Erithacus rubecula


Interval orar în care s-au efectuat observaţii asupra migraţiei – 10:00-18:00

Puncte fixe de observare a migraţiei:

Movila Baia – 86,89 m altitudine

Movila Hamangia - 106,6 m altitudine

Movila I-Baia I nord(La Salcâmi)-93,2 m altitudine

1♂add - Circus macrourus

1♂add+2♂add imm.+4♀add + 5♀imm - Circus aeruginosus

1♀- Circus cyaneus

2♂add +1♀add +1♂imm Circus pygargus


2♀add /imm - Accipiter nisus

8add/imm - Buteo buteo vulpinus

1♂add+4 ♀add /imm- Falco tinnunculus

14 ex.-Ciconia ciconia

1 ex.-Ciconia nigra

Fişă teren Baia – perioada de cuibărit

Data 28 mai 2010

Parc eolian Baia– între localitatea Baia şi Mihai Viteazu. Perimetrul parcului este



Canal de irigaţii din apropierea turbinelor T2-T6-T10-T12-T15-T13 cu vegetaţie

ruderală pe margini şi tufe. La nord de T10 este o fosta statie de pompare cu trei

plopi.

1p-Perdix perdix

1p-Upupa epops

2p-Galerida cristata

2p-Hirundo rustica

5p-Motacilla flava

2 p - Oenanthe oenanthe

2p-Lanius collurio

1p-Pica pica

1p-Sturnus vulgaris

8p-Passer domesticus

6p-Passer montanus

4p-Carduelis carduelis

6p-Miliaria calandra

1p-Emberiza hortulana

Teren arabil, drumuri agricole, gorgane cu vegetaţie ierboasă relativ înaltă.Practic

toate turbinele îşi au amplasamentul în această zonă.Toate turbinele sunt amplasate

în zone arabile.

4p-Coturnix coturnix

22p-Melanocorypha calandra

1p-Calandrella brachydactyla

2p-Alauda arvensis

9p-Anthus campestris

7p-Motacilla flava

3p-Miliaria calandra

1p-Emberiza hortulana


Data 19 ianuarie 2011

Parc eolian Baia– între localitatea Baia şi Mihai Viteazu. Perimetrul parcului este



Ora 7:00 – 8:00 - Movila Hamangia - 106,6 m altitudine observaţii punct fix.

1♂ - Circus cyaneus -zbor peste câmp şi de-a lungul canalului de irigatii.

1♀ - Circusaeruginosus - zbor peste câmp

1 ♂ - Falco columbarius - zbor peste câmp

34ex - Melanocorypha calandra- zbor şi hrănire deasupra terenurilor arabile, în

perimetrul studiat.

70 ex - Corvus monedula – stoluri mixte cu C. frugilegus

200 ex - Corvus frugilegus - stoluri mixte cu C. monedula

2ex - Corvus corone cornix – exemplare solitare

80 ex - Sturnus vulgaris – zbor peste câmp

15 ex - Carduelis cannabina – zbor peste câmp

Ora 8:00 – 9:00 - transect canal irigaţii

11 ex - Cygnus cygnus- au traversat în zbor limita nordică a viitorului parc eolian

la ora 8:10. Înălţimea de zbor a fost de cca. 100-120m.

2 ex - Galerida cristata – 1 ex. aproape de limita sudică pe malul canalului de

irigaţii şi 1 ex. în apropiere de fosta staţie de pompare.

3ex - Troglodytes troglodytes – în zonele cu tufe din lungul canalului de irigaţii.

2 ex - Erithacus rubecula - în tufele din lungul canalului de irigaţii.

1ex - Turdus merula - în tufele din lungul canalului de irigaţii.

8 ex - Turdus pilaris - în tufele, vegetaţia înaltă din lungul canalului de irigaţii şi în

plopii din fosta staţie de pompare

4ex - Parus caeruleus – în tufele din lungul canalului de irigaţii.

2ex - Pica pica - în tufele, vegetaţia înaltă din lungul canalului de irigaţii şi în

plopii din fosta staţie de pompare

27ex - Passer domesticus -în tufele, vegetaţia înaltă din lungul canalului de irigaţii

şi în jurul fostei staţii de pompare

14ex - Passer montanus -în tufele şi vegetaţia înaltă din lungul canalului de irigaţii.

6ex - Fringilla coelebs - în tufele, vegetaţia înaltă din lungul canalului de irigaţii şi

în plopii din fosta staţie de pompare

8ex - Carduelis carduelis - în tufele şi vegetaţia înaltă din lungul canalului de

irigaţii.

15 ex - Carduelis cannabina – fiind acelaşi număr de exemplare şi în acest stol

considerăm că sunt aceleaşi exemplare pe care le-am


observat cu aprox. o oră înainte pe zona arabilă la doar

câteva sute de metri distanţa în sud-vest.

4 ex - Emberiza schoeniclus - în tufele şi vegetaţia înaltă din lungul canalului de

irigaţii.

9 ex - Miliaria calandra -în tufele şi vegetaţia înaltă din lungul canalului de

irigaţii.

Ora 10:00 – 17:00 - Movila Hamangia - 106,6 m altitudine observaţii punct

fix.

11 ex - Cygnus cygnus- au traversat în zbor limita sudică a viitorului parc eolian la

ora 16:45. Înălţimea de zbor a fost de cca. 25-30m.

3000 ex - Anser albifrons - au traversat în zbor limita sudică a viitorului parc

eolian la ora 15:00. Înălţimea de zbor a fost de cca. 150-

200m. Traseul de zbor ale stolurilor de gâşte

intersectează turbinele: 9, 11, 12, 13, 14 şi 15

1500 ex - Branta ruficollis - au traversat în zbor limita sudică a viitorului parc

eolian la ora 15:00.Înălţimea de zbor a fost de cca. 150-

200m. Traseul de zbor ale stolurilor de gâşte

intersectează turbinele: 9, 11, 12, 13, 14 şi 15

1♂+1imm.- Circus cyaneus -zbor peste câmp şi de-a lungul canalului de

irigaţii(probabil acelaşi individ observat dimineaţă),

exemplarul imatur a traversat zona agricolă de la vest la

est şi s-a reîntors într-un interval de cca 30 minute.

Ambele exemplare folosesc zona pentru hrănire

1♀+1♀+1imm.- Circusaeruginosus – un exemplar ♀ (este acelaşi exemplar cu cel

de dimineaţă – add. ♀ cu remigele primare 7-8

parţial secţionate) care a vânat cca. 30 min. în

apropierea şi în perimetrul viitorului parc

eolian.Un alt exemplar add. ♀ şi un imatur au

traversat de la NV la SE, respectiv de la V la E

perimetrul studiat dar fara a staţiona sau vâna în

zonă.

1 imm – Buteo lagopus- a fost observat în zona pădurii de la Capul Negru dar s-a

apropiat la un moment dat şi de canalul de irigaţii care

reprezintă limita estică a viitorului parc eolian.

1 ♂ - Accipiter nisus –♂ adult a “verificat „ tufele din lungul canalului de irigaţii şi

zonele cu teren arabil şi pajişte din apropierea Movilei

Hamangia.

1 ♂ - Falco columbarius – probabil acelaşi exemplar ♂ adult de dimineaţă, a

traversat zona cu teren arabil şi a “verificat „ tufele din lungul

canalului de irigaţii.A staţionat pentru cca. 5 min. în tufele


respective şi a vânat un graur în apropierea fostei staţii de

pompare. Prada a fost consumată pe câmp.

1 ♂ - Falco tinnunculus – observat vânând în partea de sud a amplasamentului

deasupra terenurilor arabile.

2ex - Larus cachinnans – traversare zona.

5ex - Larus ridibundus – traversare zonă

4 ex – Larus canus – traversare zonă.

34ex - Melanocorypha calandra - având în vedere numărul de exemplare, probabil

este acelaşi stol care a fost observat şi dimineaţă, a

reapărut între ora 14:00 şi 15:00 hrănindu-se pe

terenurile arabile, din perimetrul studiat.

26 ex - Corvus monedula – hrănire şi zbor în partea de sud a viitorului parc eolian.

78 ex - Corvus frugilegus – hranire pe zonele arate.

6ex - Corvus corone cornix – exemplare solitare, traversare în zbor a zonei,

staţionare în arborii de pe marginea şoselei.

100 ex - Sturnus vulgaris – zbor peste câmp, staţionare pe zona arabilă, în tufele

din lungul canalului de irigaţii şi în zona fostei staţii de

pompare.

5. Echipa de monitorizare

raport de monitorizare pentru planul amplasare …arpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/rapoarte...

Documents