raport de mediu pug comuna stejari, jud gorj

RaporRaporRaporRaport de mediu la Plan Urbanistic General al Comunei Stejari, judetul Gorj”, BENEFICIAR: Comuna Stejari, Judetul Gorjt de mediu la Plan Urbanistic General al Comunei Stejari, judetul Gorj”, BENEFICIAR: Comuna Stejari, Judetul Gorjt de mediu la Plan Urbanistic General al Comunei Stejari, judetul Gorj”, BENEFICIAR: Comuna Stejari, Judetul Gorjt de mediu la Plan Urbanistic General al Comunei Stejari, judetul Gorj”, BENEFICIAR: Comuna Stejari, Judetul Gorj

S.C.S.C.S.C.S.C. AMCAMCAMCAMC CONSTRUCONSTRUCONSTRUCONSTRUCTCTCTCT SRLSRLSRLSRL BucurestiBucurestiBucurestiBucuresti–––– Intocmit:Intocmit:Intocmit:Intocmit: Dr.ing.diplomatDr.ing.diplomatDr.ing.diplomatDr.ing.diplomat mediu,mediu,mediu,mediu, Tel:Tel:Tel:Tel: 0731697799,0731697799,0731697799,0731697799, Fax:0253273880Fax:0253273880Fax:0253273880Fax:0253273880

email:[email protected]:[email protected]:[email protected]:[email protected] |

1

RAPORTUL DE MEDIU

LA P.U.G-ul Comunei Stejari, Judetul Gorj

Beneficiar,

Consiliul Local al Comunei Stejari

Proiectant,

S.C. Scuar SRL, Tg-Jiu, Jud. Gorj, Tel. Mobil: 0723/519431

Prestator,

PFA SAVU DELIA ADINA,

Expert Evaluator, Auditor mediu, Expert tehnic judiciar,

Dr.ing.diplomat mediu Delia Adina Savu

Intocmit,

Dr.ing.diplomat mediu Delia Adina Savu

2009

Denumirea lucrarii: RAPORTUL DE MEDIU LA P.U.G-ul Comunei Stejari,

Judetul Gorj

Beneficiar: Consiliul Local al Comunei Stejari

2009




2

C U P R I N S

Foaie de garda Foaie de semnaturi Cuprins INTRODUCERE................................................................................................................................................................................5 1. CONŢINUTUL ŞI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI URBANISTIC GE NERAL (PUG), PRECUM ŞI RELA ŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE ............................................................................................................................ 7 1.1. INFORMAŢII GENERALE..........................................................................................................................................................7 1.1.1 Incadrarea in teritoriu........................................................................................................................................................................... 9 1.1.2 Titularul proiectului: ........................................................................................................................................................................... 9 1.1.3 Regimul juridic al terenului ...............................................................................................................................................................10 1.1.4 Proiectant PUG:..................................................................................................................................................................................10 1.1.5 Autorul atestat al raportului de mediu:...................................................................................................................................................... 10 1.1.6 Obiectivele evaluării strategice de mediu.................................................................................................................................................. 10 1.1.7 Metodologie ...............................................................................................................................................................................................11 1.2 DESCRIEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PUG............................................................................................... 12

1.2.1 Zonarea funcţională a teritoriului ............................................................................................................................................13

1.2.2 Echiparea edilitară .....................................................................................................................................................................14

1.2.2.1 Alimentarea cu apă..............................................................................................................................................14 1.2.2.2 Evacuarea apelor uzate menajere .........................................................................................................................15

1.2.2.3 Evacuarea apelor pluviale.....................................................................................................................................15 1.2.2.4 Instalaţii de încălzire şi de gaze naturale.........................................................................................................15 1.2.2.5 Instalatii electrice .................................................................................................................................................15 1.2.2.6 Telecomunicaţii ....................................................................................................................................................15

1.3 RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE...............................................................................................................15 1.3.1 Planuri si programe la nivel local.............................................................................................................................................16 1.3.2 PLANURI ŞI PROGRAME LA NIVEL REGIONAL.............................................................................................................16 1.3.3 PLANURI ŞI PROGRAME LA NIVEL NAŢIONAL............................................................................................................ 16

2 ASPECTE RELEVANTE ALE EVOLUTIEI PROBABILE A MEDIU LUI SI A SITUATIEI ECONOMICE SOCIALE IN CAZUL NEIMPLEMENTARII PLANULUI PROPUS ............. ...................................................................................................18 2.1 EVOLUŢIA PROBABILĂ A MEDIULUI ÎN CAZUL NEIMPLEMENTĂRII PROIECTULUI CE FACE OBIECTUL PLANULUI URBANISTIC GENERAL ......................................................................................................................................................................................18

2.1.1 Referitor la evolutia zonei ........................................................................................................................................................18

2.1.2 Referitor la situatia economica, sociala şi a stării de sănătate a populaţiei în cazul neimplementării planului .......................18 3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTAT Ă SEMNIFICATIV (STAREA ACTUALA A MEDIULUI)....................................................................................................................................................................................19 3.1 CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU, SITUATIA ECONOMICA SI SOCIALĂ IN SITUATIA ACTUALA..................... 19

3.1.1 Referitor la sistemul de alimentare cu apa................................................................................................................................ 19 3.1.2 Referitor la sistemul de canalizare ............................................................................................................................................19 3.1.3 Calitatea apelor de suprafaţă .....................................................................................................................................................20 3.1.4 Calitatea apelor subterane .........................................................................................................................................................21 3.1.5 Calitatea aerului ........................................................................................................................................................................22 3.1.6 Calitatea solului........................................................................................................................................................................ 23 3.1.7 Zgomotul şi vibraţiile ................................................................................................................................................................24 3.1.8 Starea florei şi faunei ................................................................................................................................................................24 3.1.9 Situaţia economică şi socială................................................................................................................................................... 26 3.1.10 Starea de sănătate a populaţiei................................................................................................................................................ 28

3.2 CADRU NATURAL .....................................................................................................................................................................................28 3.2.1 Relieful şi geomorfologia .........................................................................................................................................................28 3.2.2 Hidrologia .................................................................................................................................................................................29 3.2.3 Clima ....................................................................................................................................................................29

3.2.3.1. Seismicitate .......................................................................................................................................30

3.2.4 Biodiversitatea .........................................................................................................................................................................30 3.2.4.1 Flora .................................................................................................................................................30

3.2.4.2 Fauna terestră şi acvatică ..................................................................................................................32

3.2.5 Solul ..........................................................................................................................................................................................................33

3.2.5.1 Tipuri şi caracteristici ale solului ..........................................................................................................................33




3

3.2.5.2 Clasificarea tipurilor de folosinţa a terenurilor ................................................................................................34

4 PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE CARE SUNT RELEVANTE P ENTRU PUG INCLUSIV, ÎN SPECIAL, CELE REFERITOARE LA ORICE ZONE DE IMPORTAN ŢĂ DEOSEBITĂ PENTRU MEDIU, DE EXEMPLU CELE DESEMNATE CONFORM OUG 57/2007, ORD. 1964/2007 ŞI HG 1284/2007................................................................................................. 35 5. OBIECTIVE DE PROTECŢIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NA ŢIONAL CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN ŞI MODUL CUM S-A ŢINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE ŞI DE ORICE ALTE CONSIDERA ŢII DE MEDIU ÎN TIMPUL PREGĂTIRII PLANULUI ...........................................................................................................................................................38 6. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUS IV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, PEISAJUL SI ASUPRA REALŢIILOR CU ACESTI FACTORI ..............................................................................................................43 6.1. METODOLOGIA DE EVALUARE A IMPACTULUI ............................................................................................................................43 6.2 EVALUAREA IMPACTULUI..................................................................................................................................................... 46

6.2.1 Evaluarea efectelor potentiale asupra factorilor de mediu relevanti pentru plan ....................................................46

6.2.2 Impactul cumulat al poluării factorilor de mediu asupra altor factori de mediu ...................................................50 6.3 CONCLUZII REFERITOR LA POTENTIALE EFECTE ASUPRA MEDIULUI .....................................................................52

6.3.1 Aspect de mediu - Sanatatea populatiei ...............................................................................................................52

6.3.2 Aspect de mediu-Calitatea aerului ..........................................................................................................................................53 6.3.3 Aspect de mediu –Nivel de zgomot ........................................................................................................................................54

7. EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂŢII ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ.................................................................................................................................................................. 55 8. MĂSURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENT ĂRII PLANULUI ........................................................................................ 55 8.1 MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU APA ..................................................................55

8.1.1 Referitor la retelele de canalizare menajere si pluviale: ...........................................................................................................55 8.1.2 Referitor la alimentarea cu apa potabila .................................................................................................................56

8.2 MĂSURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU AER..................................................... 56 8.3 MĂSURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU SOL.................................................................... 57 8.4 MĂSURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU “SANATATEA UMANA”: ...................57 8.5 MĂSURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA BIODIVERSITĂŢII ..........................................................................57 8.6 MĂSURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA PEISAJULUI 58 8.7 MĂSURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI SOCIAL – ECONOMIC (POPULATIA).... ................58 8.8 MĂSURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PRODUS DE “ZGOMOT ŞI VIBRAŢII”................................... 59 9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE A CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR, ŞI DESCRIEREA MODULUI CUM S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULT ĂŢI ...........................................................................................60 9.1 DATE GENERALE..................................................................................................................................................................................... 60 9.2 PREZENTAREA VARIANTELOR ANALIZATE.................................................................................................................................... 60

9.2.2 Alternative privind proiectul PUG:............................................................................................................................. 60

9.2.2.1.Alternative privind alimentarea cu apa. 9.2.2.2.Alternative privind suprafata zonei construite propusa prin PUG 9.2.2.3.Alternative privind provesele economice si turistice precum şi

principalele măsuri de prevenire/diminuare a impactului asupra factorilor de mediu.

9.2.1 Varianta ”0” – alternativa neimplementării proiectului ................................................................................................60

9.2.2. Alternative privind proiectul PUG .........................................................................................................................................61 9.3 SELECTAREA ALTERNATIVEI FINALE ..............................................................................................................................................61 10 DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTE LOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENT ĂRII PLANULUI ....................................................................................................................................................................64 10.1 DESCRIEREA SISTEMULUI PROPUS PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI ................................64 10.2 RECOMANDĂRI GENERALE PRIVIND MONITORIZAREA ............................................................................................................65 11 REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC .............................................................................................................................................67 ANEXE Bibliografie




4

TERMENI DE MEDIU UTILIZATI IN HG 1076/2004:

Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a autorităţilor publice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor, luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate;

Raport de mediu - parte a documentaţiei planurilor sau programelor care identifică, descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora şi alternativele lor raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă;

Evaluarea strategica de mediu este un instrument folosit in mod sistematic la cel mai înalt nivel decizional, care facilitează, inca de foarte devreme, integrarea considerentelor de mediu in procesul de luare a deciziilor, conduce la identificarea masurilor specifice de ameliorare a efectelor si stabileşte un cadru pentru evaluarea

ulterioara a proiectelor din punct de vedere al protectiei mediului.

Evaluarea strategica se aplica, de către unele state si la nivel de politici si chiar de legislaţie, fiind o metoda de asigurare a unei dezvoltări durabile. In acest sens, s-a dezvoltat un instrument internaţional, pe care si România l-a semnat la Kiev in 2003, Protocolul privind evaluarea strategica de mediu - acesta se refera la planuri, programe, politici si legislaţie care pot face obiectul evaluării de mediu.

Evaluarea strategica de mediu s-a dezvoltat ca măsura de precauţie, la nivel decizional înalt, deoarece evaluarea impactului la nivel de proiect s-a dovedit o măsura destul de limitativa si slaba, si in consecinţa, insuficienta. Aceasta, datorita momentului târziu in procesul decizional, in care se aplica procedura EIA la proiecte. Astfel, răspunsurile la întrebările adresate la nivelul cel mai înalt, de tipul “ce fel de dezvoltare trebuie sa aibă loc, unde si daca acesta trebuie intradevar sa aibă loc” au fost, de cele mai multe ori, nefundamentate din punct de vedere al protectiei mediului.

Evaluarea de mediu sau “evaluarea strategica de mediu” se aplica la cel mai înalt nivel decizional sau de planificare, de exemplu la dezvoltarea politicilor, strategiilor si, evident al planurilor si programelor. In acest mod se poate focaliza pe “sursa” impactului asupra mediului si nu pe “rezolvarea” simptomelor apărute in

urma producerii impactului.

Evaluarea strategică de mediu (SEA) este un instrument utilizat pentru minimizarea riscului şi pentru maximizarea efectelor pozitive ale planurilor şi programelor de mediu propuse.

Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (denumită în continuare Directiva SEA) cere ca SEA să fie efectuată în faza de elaborare a unui plan sau program, precum şi elaborarea unui raport de




5

mediu, efectuarea de consultări şi luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor consultărilor în procesul de luare a deciziilor.

România a transpus Directiva SEA prin Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind SEA.

Procesul de programare a politicii de coeziune analizează şi propune intervenţii pentru dezvoltare. Procesul SEA examinează rezultatele individuale ale procesului de planificare şi poate propune modificări necesare pentru a maximiza beneficiile pentru mediu generate de propunerea de dezvoltare şi pentru a minimiza riscurile şi impacturile negative ale acestora asupra mediului. Ca atare, procesul de programare şi procesul SEA urmează o logică similară, aceasta constituind baza abordării recomandate de implementare a proiectului.

În plus, SEA este un instrument cheie nu doar pentru “ecologizarea” planurilor şi programelor (îmbunătăţirea acestora în corelaţie cu politica de mediu), ci şi pentru îmbunătăţirea logicii şi consecvenţei generale ale acestora, precum şi a şanselor de reuşită în cadrul obiectivelor generale ale politicii de coeziune, furnizând legături intre procesele de planificare paralele (cum ar fi planificarea ex-ante sau planificarea naţională strategică) şi contribuţia la dezvoltarea durabilă.

Mai mult, cerinţele Directivei SEA trebuie interpretate astfel încât ONG-urile

de mediu din România şi societatea civilă să aibă o implicare efectivă în procesul de consultare şi să poată fi informate cu privire la evaluarea strategică de mediu la care să şi contribuie la evaluarea strategică de mediu.

A. Legislatie romaneasca privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte, planuri si programe

Evaluarea impactului asupra mediului este o procedura prin care se evalueaza

potentialele efecte negative pe care un proiect, public sau privat, un plan sau program le poate avea asupra mediului prin natura, dimensiunea sau localizarea lui.

Evaluarea impactului asupra mediului a fost introdusa in legislatia nationala prin :

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 91/2002 pentru amendarea Legii protectiei mediului nr. 137/1995, republicata (M. Of. 465 din 28 iunie 2002).

Legea nr. 22 din 22/02/2001 de ratificare a Conventiei privind evaluarea impactului de mediu in context transfrontier, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991 (M.Of., Partea I nr.105 din 01/03/ 2001).

Ordinul MAPM nr. 864/26.09.2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului si de participare a publicului la luarea deciziei in cazul proiectelor cu impact transfrontiera (M.Of., Partea I nr. 397 din 09/06/2003)




6

Hotararea de Guvern nr. 918 din 22/08/2002 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri (M. Of., Partea I nr. 686 din 17/09/2002)

Ordinul MAPM nr. 860 din 26/09/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu (M. Of., Partea I nr. 52 din 30/01/2003)

Ordinul MAPAM nr. 210 din 25/03/2004 privind modificarea Ordinul MAPM nr. 860 din 26/09/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu (M. Of., Partea I nr. 309 din 07/04/2004)

Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului (M. Of. 52 din 31/01/2003)

Hotararea de Guvern nr.1076 din 08.07.2004 privind stabilirea procedurii de

realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe (M. Of., Partea I nr. 707 din 05/08/2004)

Legislatia nationala prevede ca evaluarea impactului asupra mediului trebuie realizat cat mai devreme posibil, in faza de pregatire a documentatiei care fundamenteaza fezabilitatea proiectului, asa incat, pe de o parte sa existe toate premizele ca nu se vor irosii resurse materiale si de timp pentru proiectarea unei activitati, iar pe de alta parte, sa existe informatii suficiente pentru realizarea EIM.

EIM se efectueaza pentru anumite planuri si programe prevazute in legislatia in vigoare,din domeniile: agricultura, industria extractive a a petrolului, gazelor naturale, carbunelui si turbei, industria energetica, producerea si prelucrarea metalelor, industria materialelor minerale de constructii, industria chimica si petrochimica, industria lemnului si hartiei, proiecte de infrastructura precum si proiecte din domeniul managementul apei si al deseurilor.

B. Glosar de termeni conform legislatiei de mediu (HG 1076/2004, Ordin 756/1997:

Raport de mediu - parte a documentatiei planurilor sau programelor care identifica, descrie si evalueaza efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicarii acestora si alternativele lor rationale, luand in considerare obiectivele si aria geografica aferenta

Planuri si programe - planurile si programele, inclusiv cele cofinantate de Comunitatea Europeana, ca si orice modificari ale acestora, care:

- se elaboreaza si/sau se adopta de catre o autoritate la nivel national, regional sau local ori care sunt pregatite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedura legislativa, de catre Parlament sau Guvern;

- sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative;




7

Titularul planului sau programului - orice autoritate publica, precum si orice persoana fizica sau juridica care promoveaza un plan sau un program

Autoritate competenta - autoritate de mediu, de ape, sanatate sau alta autoritate imputernicita potrivit competentelor legale sa execute controlul reglementarilor in vigoare privind protectia aerului, apelor, solului si ecosistemelor acvatice sau terestre.

Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice si, in concordanta cu legislatia sau cu practica nationala, asociatiile, organizatiile ori grupurile acestora;

Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului si a autoritatilor publice interesate de efectele implementarii planurilor si programelor, luarea in considerare a raportului de mediu si a rezultatelor acestor consultari in procesul decizional si asigurarea informarii asupra deciziei luate;

Aviz de mediu pentru planuri si programe - act tehnico-juridic scris, emis de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului, care confirma integrarea aspectelor privind protectia mediului in planul sau in programul supus adoptarii;

Impact de mediu - modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice si structurale ale elementelor si factorilor de mediu naturali; diminuarea diversitatii biologice; modificarea negativa considerabila a productivitatii ecosistemelor naturale si antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calitatii vietii sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzata, in principal, de poluarea apelor, a aerului si a solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritoriala necorespunzatoare a acestora; un astfel de impact poate fi identificat in prezent sau poate avea o probabilitate de manifestare in viitor, considerata inacceptabila de catre autoritatile competente.

Determinare– reprezinta metoda utilizata pentru a calcula, previziona, estima sau masura valoarea unui indicator sau a efectului daunator relationat;

Poluare potential semnificativa - concentratii de poluanti in mediu, ce depasesc pragurile de alerta prevazute in reglementarile privind evaluarea poluarii mediului. Aceste valori definesc nivelul poluarii la care autoritatile competente considera ca un amplasament poate avea un impact asupra mediului si stabilesc necesitatea unor studii suplimentare si a masurilor de reducere a concentratiilor de poluanti in emisii/evacuari.

Poluare semnificativa - concentratii de poluanti in mediu, ce depasesc pragurile de interventie prevazute in reglementarile privind evaluarea poluarii mediului.

Prag de alerta - concentratii de poluanti in aer, apa, sol sau in emisii/evacuari, care au rolul de a avertiza autoritatile competente asupra unui impact potential asupra mediului si care determina declansarea unei monitorizari suplimentare si/sau reducerea concentratiilor de poluanti din emisii/evacuari.




8

Prag de interventie - concentratii de poluanti in aer, apa, sol sau in emisii/evacuari, la care autoritatile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului si reducerea concentratiilor de poluanti din emisii/evacuari.

Proba de referinta - proba materiala produsa de un institut specializat, ce poate fi utilizata pentru a identifica precizia si acuratetea tehnicilor de analiza chimica a solurilor.

Obiective de remediere - concentratii de poluanti, stabilite de autoritatea competenta, privind reducerea poluarii solului, si care vor reprezenta concentratiile maxime ale poluantilor din sol dupa operatiunile de depoluare. Aceste valori se vor situa sub nivelurile de alerta sau interventie ale agentilor contaminanti, in functie de rezultatele si recomandarile studiului de evaluare a riscului.

Plan de actiune – reprezinta planul realizat de autoritatea competenta cu scopul de a controla problema analizata si a efectelor acesteie indicandu-se metoda de reducere.

Aer ambiental - aer la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele si bunurile materiale, in spatii deschise din afara perimetrului uzinal

Emisie de poluanti/emisie - descarcare in atmosfera a poluantilor proveniti din surse stationare sau mobile

Zgomotul ambiental – este zgomotul nedorit, daunator, creat de activitatile umane, cum ar fi traficul rutier, feroviar, aerian, precum si de industrie;

Indicator de zgomot– reprezinta scara fizica folosita pentru descrierea zgomotului ambiental relationat cu efectul daunator;

Evacuare de ape uzate/evacuare - descarcare directa sau indirecta in receptori acvatici a apelor uzate continand poluanti sau reziduuri care altereaza caracteristicile fizice, chimice si bacteriologice initiale ale apei utilizate, precum si a apelor de ploaie ce se scurg de pe terenuri contaminate:

Receptori acvatici - ape de suprafata interioare, de frontiera sau costiere, precum si ape subterane, in care sunt evacuate ape uzate, exceptand zonele de influenta directa sau de amestec ale acestor evacuari.

Folosinta sensibila si mai putin sensibila - tipuri de folosinte ale terenurilor, care implica o anumita calitate a solurilor, caracterizata printr-un nivel maxim acceptat al poluantilor.

B. Glosar de termeni conform legislatiei de urbanism (legea 350/2001 actualizata, legea 168/2007)

Aprobare - optiunea forului deliberativ al autoritatilor competente de incuviintare a propunerilor cuprinse in documentatiile prezentate si sustinute de avizele tehnice favorabile, emise in prealabil. Prin actul de aprobare (lege, hotarare a Guvernului, hotarare a consiliilor judetene sau locale, dupa caz) se confera documentatiilor putere deaplicare, constituindu-se




9

astfel ca temei juridic in vederea realizarii programelor de amenajare teritoriala si dezvoltare urbanistica, precum si a autorizarii lucrarilor de executie a obiectivelor de investitii.

Avizare - procedura de analiza si exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din structura ministerelor, administratiei publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale interesate, avand ca obiect analiza solutiilor functionale, a indicatorilor tehnico-economici si sociali ori a altor elemente prezentate prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism. Avizarea se concretizeaza printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) cu caracter tehnic si obligatoriu.

Caracter director - insusirea unei documentatii aprobate de a stabili cadrul general de amenajare a teritoriului si de dezvoltare urbanistica a localitatilor, prin coordonarea actiunilor specifice. Caracterul director este specific documentatiilor de amenajare a teritoriului.

Caracter de reglementare - insusirea unei documentatii aprobate de a impune anumiti parametri solutiilor promovate. Caracterul de reglementare este specific documentatiilor de urbanism.

Circulatia terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare asupra terenurilor prin acte de vanzare-cumparare, donatie, concesiune, arendare etc.

Competenta de avizare/aprobare - abilitarea legala a unei institutii publice si capacitatea tehnica de a emite avize/aprobari.

Dezvoltare durabila - satisfacerea necesitatilor prezentului, fara a se compromite dreptul generatiilor viitoare la existenta si dezvoltare.

Dezvoltare regionala - ansamblul politicilor autoritatilor administratiei publice centrale si locale, elaborate in scopul armonizarii strategiilor, politicilor si programelor de dezvoltare sectoriala pe arii geografice, constituite in "regiuni de dezvoltare", si care beneficiaza de spirijinul Guvernului, al Uniunii Europene si al altor institutii si autoritati nationale si internationale interesate.

Documentatie de amenajare a teritoriului si de urbanism - ansamblu de piese scrise si desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizeaza situatia existenta si se stabilesc obiectivele, actiunile si masurile de amenajare a teritoriului si de dezvoltare urbanistica a localitatilor pe o perioada determinata.

Parcelare - actiunea urbana prin care o suprafata de teren este divizata in loturi mai mici, destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regula este legata de realizarea unor locuinte individuale, de mica inaltime.

Politici de dezvoltare - mijloacele politico-administrative, organizatorice si financiare, utilizate in scopul realizarii unei strategii.

Programe de dezvoltare - ansamblu de obiective concrete propuse pentru realizarea politicilor de dezvoltare.




10

Regimul juridic al terenurilor - totalitatea prevederilor legale prin care se definesc drepturile si obligatiile legate de detinerea sau exploatarea terenurilor.

Retea de localitati - totalitatea localitatilor de pe un teritoriu (national, judetean, zona functionala) ale caror existenta si dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de relatii desfasurate pe multiple planuri (economice, demografice, de servicii, politico-administrative etc.). Reteaua de localitati este constituita din localitati urbane si rurale.

Sistem urban - sistem de localitati invecinate intre care se stabilesc relatii de

cooperare economica, sociala si culturala, de amenjare a teritoriului si protectie a

mediului, echipare tehnico-edilitara, fiecare pastrandu-si autonomia administrativa.

Structura urbana - totalitatea relatiilor in plan functional si fizic, pe baza carora se constituie organizarea unei localitati sau a unei zone din aceasta si din care rezulta configuratia lor spatiala.

Strategie de dezvoltare - directionarea globala sau pe domenii de activitate, pe termen scurt, mediu si lung, a actiunilor menite sa determine dezvoltarea urbana.

Structura urbana - modul de alcatuire, de grupare sau de organizare a unei localitati ori a unei zone din aceasta, constituita istoric, functional si fizic.

Teritoriu administrativ - suprafata delimitata de lege, pe trepte de organizare administrativa a teritoriului: national, judetean si al unitatilor administrativteritoriale (municipiu, oras, comuna).

Teritoriu intravilan - totalitatea suprafetelor construite si amenajate ale localitatilor ce compun unitatea administrativ-teritoriala de baza, delimitate prin planul urbanistic general aprobat si in cadrul carora se poate autoriza executia de constructii si amenajari. De regula intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau localitati suburbane componente).

Teritoriu extravilan - suprafata cuprinsa intre limita administrativ-teritoriala a unitatii de baza (municipiu, oras, comuna) si limita teritoriului intravilan.

Zona functionala - parte din teritoriul unei localitati in care, prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, se determina functiunea dominanta existenta si viitoare. Zona functionala poate rezulta din mai multe parti cu aceeasi functiune dominanta (zona de locuit, zona activitatilor industriale, zona spatiilor verzi etc.).

Zonificarea functionala este actiunea impartirii teritoriului in zone functionale.

Zona de protectie - suprafete in jurul sau in preajma unor surse de nocivitate, care impun protectia zonelor invecinate (statii de epurare, platforme pentru depozitarea controlata a deseurilor, puturi seci, cimitire, noxe industriale, circulatie intensa etc.).




11

Zona de risc natural - areal delimitat geografic, in interiorul caruia exista un potential de producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populatia, activitatile umane, mediul natural si cel construit si pot produce pagube si victime umane.

Zona protejata - suprafata delimitata in jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau natural, a unor resurse ale subsolului, in jurul sau in lungul unor oglinzi de apa etc. si in care, prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, se impun masuri restrictive de protectie a acestora prin distanta, functionalitate, inaltime si volumetrie.

Lucrarea de fata reprezinta Raportul de Mediu pentru Planul Urbanistic General al comunei Stejari, judetul Gorj.

Acest raport reprezinta documentul care contine informatiile si concluziile evaluarii de mediu pentru planul urbanistic general.

Raportul de mediu a fost elaborat in conformitate cu cerintele HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a a evaluarii de mediu pentru planuri si programe si cu recomandarile cuprinse in Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, impreuna cu Agentia Nationala de Protectia Mediului.

Actualmente, Proiectul PUG - Stejari se afla in etapa de definitivare si de elaborare a raportului de mediu, cele doua obiective se realizeaza simultan, pe masura ce se definitiveaza proiectul avand loc si evaluarea de mediu. Astfel, evaluarea de mediu se desfasoara in timpul pregatirii planului/programului, inainte de adoptarea sau supunerea acestuia unei proceduri de aprobare/adoptare si se finalizeaza prin raportul de mediu. Ca atare, efectuarea evaluarii de mediu concomitent cu definitivarea planului/programului este una dintre cerintele esentiale ale HG 1076/2004, reflectand prevederile comunitare substantiale incluse in Directiva 2001/42/EC.

Daca evaluarea de mediu identifica zone din plan in care efectele asupra mediului sunt semnificative si nu se inscriu in obiectivele de mediu ale zonei, planul/programul trebuie modificat astfel incat sa se asigure inscrierea planului/programului in obiectivele de mediu ale zonei. Cu alte cuvinte, in cazul in care evaluarea de mediu releva ca alternativa planului/programului studiata poate avea efecte semnificative asupra mediului, trebuie analizata o alta alternativa care sa nu aduca atingere mediului si sa se inscrie in obiectivele de mediu identificate.

Cele doua obiective mentionate – definitivarea proiectului de plan/program si analizarea raportului de mediu - se realizeaza in cadrul unui grup de lucru.

Pana acum, titularul a prezintat grupului de lucru alternativa „0” ca unul din criteriile pe baza caruia se evalueaza efectele implementarii planului/programului propus si ca punct de plecare pentru orice discutie privind modelarea continutului planului/programului in discutie si obligativitatea elaborarii raportului de mediu sa fie realizata si prima versiune a planului/programului, motivand necesitatea elaborarii acestuia, precizand obiectivele specifice




12

ce se doresc a fi indeplinite prin realizarea lui, modul in care se incadreaza in politica de dezvoltare economicosociala etc.

Pe baza informatiilor prezentate de titular, grupul de lucru a stabilit problemele de mediu determinate de indeplinirea obiectivelor specifice ale planului/programului, tinand cont de obiectivele de mediu stabilite atat de legislatia in vigoare, cat si de alte documente programatice care sunt relevante pentru planul/programul respectiv.

De asemenea, un lucru esential ce trebuie realizat este ca, pornind de la starea actuala a mediului si a sanatatii populatiei din zona in care va fi implementat

planul/programul, sa se realizeze o prognoza a starii mediului si a sanatatii populatiei in lipsa implementarii planului/programului respectiv. Toate ipotezele studiate si concluziile trase pe parcursul etapei de definitivare trebuie sa se regaseasca in raportul de mediu. Se urmaresc problemele semnificative de mediu, inclusiv starea mediului si evolutia acestuia in absenta, precum si in cazul implementarii planului. Se determina obiectivele de mediu relevante, raportat la obiectivele specifice ale PUG Stejari.

S-au analizat alternativele propuse de titularul de proiect, folosind criteriile recomandate in anexa 1 la HG 1076/2004 si s-a respectat continutul cadru indicat in anexa 2.

S-au stabilit masurile de reducere si monitorizare a efectelor semnificative ale impactului asupra mediului pentru PUG Stejari şi s-au facut recomandari in acest sens.

Prin Raportul de Mediu s-au identificat, descris si evaluat, potentialele efecte semnificative asupra mediului ale implementarii PUG Stejari, luand in considerare obiectivele si aria geografica de amplasare.




13

1. CONŢINUTUL ŞI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI URBANISTIC GENERAL (PUG), PRECUM ŞI RELA ŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE 1.1. INFORMAŢII GENERALE Prezentul Raport de mediu vizează:

- stabilirea problemelor cheie care trebuie luate în considerare în cadrul elaborării PUG;

- analiza contextului elaborării PUG şi posibilele tendinţe viitoare în cazul în care PUG-ul nu este implementat;

- identificarea unui set optim de obiective şi priorităţi de dezvoltare specifice;

- identificarea măsurilor optime care pot permite cel mai bine realizarea obiectivelor;

- propune un sistem optim de monitorizare şi gestionare;

- asigură consultări în timp util şi eficiente cu autorităţile relevante şi publicul interesat, inclusiv cu cetăţenii şi grupuri organizate interesate;

- informează factorii de decizie cu privire la documentul de programare şi posibilele impacturi ale acestuia;

- notifică autorităţile relevante şi publicul general cu privire la forma finală a PUG-ului şi motivele adoptării acestuia.

S-a elaborat prezentul Raport de Mediu, ca urmare a solicitarii Consiliului Local Stejari, pentru obtinerea Avizului de Mediu pentru Planul Urbanistic General privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice 2009-2020, Stejari, Judeţul Gorj.

Scopul PUG-ului este crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea durabilă şi implementarea unui sistem de gestionare a serviciilor de utilităţi publice eficient din punct de vedere economic şi ecologic , care să răspundă nevoilor colectivităţii locale şi să fie conform cu prevederile directivelor europene.

Prezentul raport vizeaza analiza efectelor semnificative ale planului asupra mediului prin prisma efectelor generate de implementarea planurilor ce vizeaza creşterea calităţii nivelului de trai al locuitorilor precum şi al ridicării nivelului de protecţie a mediului din comuna Stejari, jud. Gorj..

Planul Urbanistic General are drept scop:

- determinarea direcţiilor generale de dezvoltare ale localităţii, stabilind strategia, priorităţile şi reglementările pe o perioadă determinată (5 – 10 ani conf. Legii 9l/9l). Conţinutul P.U.G.-ului trebuie să răspundă următoarelor cerinţe:




14

• analiza situaţiei existente şi evidenţierea disfuncţionalităţilor;

• relaţionarea localităţilor în teritoriul administrativ;

• pe baza concluziilor şi propunerilor studiilor de fundamentare se vor determina principalele direcţii de dezvoltare a localităţilor comunei, precum şi metodele de intervenţie – unde este cazul;

• analiza potenţialului uman, al volumului şi structurii acestuia, a dinamicii populaţiei şi a resurselor de muncă;

• zonificarea funcţională a localităţii;

• prezentarea tipului de proprietate asupra terenului şi a circulaţiei acestuia în funcţie de necesităţi;

• organizarea transportului şi a circulaţiei, având prognoza traficului şi relaţiilor localităţii în teritoriu, corelat cu direcţiile de dezvoltare ale localităţii şi capacităţile necesare, propuneri de dezvoltare a echipării edilitare;

• protecţia mediului, prin respectarea principiilor dezvoltării în viitor;

• posibilităţile şi condiţiile de realizare a obiectivelor de utilitate publică, rezervând suprafeţele de teren necesare acestora;

Obiectivele principale urmărite prin implementarea PUG Comuna Stejari sunt:

- Extinderea intravilanului; - Evidentierea situatiei patrimoniului construit si a celui protejat; - Stabilirea normelor de protectie a bunurilor de patrimoniu; - Stabilirea zonelor cu risc natural; - Actualizarea programului de dezvoltare economica si sociala a comunei; - dezvoltarea echipării tehnico-edilitare – extinderea retelei de alimentare cu apă

potabila; - dezvoltarea si modernizarea infrastructurii rurale prin asigurarea unei retele de

canalizare pentru intreaga comuna Stejari, ceea ce reprezinta o premisa importanta a cresterii dinamicii de dezvoltare umana in mediul rural romanesc;

- stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan precum si zonificarea intravilanului dupa destinatia unitara a terenurilor stabilita prin normele de proiectare;

- stabilirea disfunctionalitătilor existente si a prioritătilor; - stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie temporară sau definitivă de construire; -organizarea circulatiei: modernizarea totala a drumului judetean, modernizarea

drumurilor comunale, amenajarea intersectiilor, amenajare trotuare, rigole si santuri pentru scurgerea apelor pluviale;

- protectia si conservarea mediului; - stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora; - stabilirea noilor obiective de utilitate publică;




15

- stabilirea unui mod superior de utilizare a terenurilor şi condiţiilor de conformare şi realizare a construcţiilor etc. Completările intravilanelor şi reconsiderarea utilităţilor în localităţile comunei Stejari

se vor face pe cât posibil în suprafeţe compacte care să permită uşor dotarea cu echipări edilitare, de-a lungul drumurilor principale care le traversează, cât şi a celor de legătură şi exploatare a satelor.

BAZA JURIDIC Ă

� Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 69/2004;

� Legea 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National – sectiunea IV – reteaua de localitati;

� LEGE nr. 289 din 7 iulie 2006 pentru modificarea şi completată de Legea nr. 289/2006 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul;

� Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1.943/2001, cu modificările ulterioare;

� Legea nr. 10/1995 - privind calitatea în construcţii; � Legea nr. 18/1991 republicată în 1998 a fondului funciar, cu modificările şi completările

ulterioare; � Legea nr. 213/1998 - privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia; � Legea nr. 54/1998 - privind circulaţia juridică a terenurilor; � Legea nr. 33/1994 - privind exproprierea pentru o cauză de utilitate publică; � Legea nr. 219/1998 - privind regimul concesiunilor; � Legea nr. 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliară, republicată în M.Of. 201 din

03.03.2006 cu modificările şi completările ulterioare; � Legea nr. 69/1991/1997 - privind administraţia publică locală; � Legea nr.137/1995 - privind protecţia mediului (modificată prin Legea nr. 256/2006); � Legea nr. 326/2001 a serviciilor publice de gospodărire comunală, cu modificările şi

completările ulterioare; � Legea nr. 82/1998 - pentru aprobarea O.G. nr. 43/1997 privind regimul juridic al

drumurilor; � Legea nr. 107/1996 - a apelor; � Legea 458/2002 modificată şi completetă cu Legea 311/2004 privind calitatea apei

potabile; � Legea nr. 41/1995 - privind protecţia patrimoniului naţional; � Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările şi completările

ulterioare; � H.G.R. nr. 525/1996 - pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism; � Regulamentul RUR din 26.09.2006 referitor la organizarea şi funcţionarea Registrului

Urbaniştilor din România, publicat în M.O.nr. 853/18.10.2006. � Codul civil;




16

� Ordinul ministrului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei;

� Ordinul comun nr. 214/RT/16/NN/martie 1999 al ministrului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi al ministrului Lucrărilor Publice şi Amenajării teritoriului pentru aprobarea procedurilor de promovare a documentaţiilor şi de emitere a acordului de mediu la planurile de urbanism şi de amenajare a teritorului.

� Legea nr.363/2006 privind aprobarea PATN - Secţiunea I - Căi de comunicaţie; � Legea 171/1997 privind aprobarea PATN - Secţiunea II – Apa; � Legea 5/2000 privind aprobarea PATN - Secţiunea III - Zone protejate; � Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul; � Legea 351/2001 privind aprobarea PATN - Secţiunea IV - Reţeaua de localităţi; � Legea 575/2001 privind aprobarea PATN- Secţiunea V- Zone de riscuri naturale. � Legea 215/2001 a administraţiei publice locale; � Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 aprobată prin Legea nr. 82/1998, privind regimul

juridic al drumurilor, cu modificările şi completările ulterioare. � Ordinul MLPAT 21/N/2000 – Ghidul privind elaborarea şi aprobarea regulamentelor

locale de urbanism; � Ordinul Ministerului Transporturilor nr.50/1998, privind “Normele tehnice privind

proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile rurale” publicat în M.Of. nr. 138 bis/1998. � H.G.R. nr. 382 din 2 aprilie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind

exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale;

� H.G.R. nr. 447 din 10 aprilie 2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii.

� H.G.R. 930/2005 privind protecţia sanitară a surselor şi instalaţiilor de aprovizionare cu apă;

� H.G.R. 974/2004 privind normele de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile şi a procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile;

� H.G.R. 348/2004 privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţă în unele zone publice.

Raportul de mediu a fost elaborat in conformitate cu cerinţele HG

nr.1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe şi cu recomandarile cuprinse in Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodaririi Apelor, impreuna cu Agenţia Naţionala de Protecţia Mediului. 1.1.1.Incadrarea in teritoriu

Comuna Stejari este localizată geografic în partea de sud-est a judeţului Gorj, la 45 km distanţă de Târgu Cărbuneşti şi 60 km distanţă de Craiova.

Componenţa: Stejari - centru administrativ, Bacesti, Balosani, Popesti, Piscoiu şi Dealul Leului




17

Suprafaţa: 7455 ha.

Căi de acces: DJ 605 B.

Comuna Stejari este alcatuita din satele Balosani, Bacesti, Dealu Leului, Popesti, Piscoiu si localitatea Stejari, care este centru de comuna.

Accesul in localitate se face pe DN 67 Hurezani si pe DJ 605 B. Cele mai importante localitati invecinate sunt Tg. Carbunesti la 50 km, Tg. Jiu la 78 km si Craiova la 60 km.

Gara pentru transport persoane sau marfuri se gaseste la 25 de km, iar benzinarie se gaseste la 20 de km de comuna.

Harta judetului Gorj

Teritoriul administrativ al comunei Stejari este situat in partea sud-estica a judetului Gorj, pe dealurile Amaradiei, apartinand Piemontului Getic.

Se invecineaza cu:

• La nord cu comuna Logresti;




18

• La sud cu comunele Stoina si Cruset;

• La est cu comuna Danciulesti si judetele Valcea si Dolj;

• La vest cu comunele Logresti, Hurezani si Capreni.

Legatura cu resedinta de judet (municipiul Tg-Jiu) este asigurata de drumul national DN 67 B precum si de drumurile judetene DJ 605 B din care ultimul traverseaza comuna de la nord la sud.

Situat in zona de contact a Piemontului Getic, teritoriul administrativ al comunei Stejari este format din culmi prelungi ce coboara spre sud, separate de vaile cursurilor de apa locale.

Accesul facil in zona de deal a dus la popularea intensa a zonei, astfel incat localitatile apar sub forma unui sir neintrerupt de intravilane axate de-a lungul vailor.

Cele mai importante localitati invecinate sunt Tg. Carbunesti la 50 km, Tg. Jiu la 78 km si Craiova la 60 km. Gara pentru transport persoane sau marfuri se gaseste la 25 de km, iar benzinarie se gaseste la 20 de km de comuna.

Comuna este racordata la reteaua electrica si la reteaua de gaz pe aproape intreg perimetru ei. Comunicatiile sunt foarte bune, exista posturi de telefonie fixa in toata comuna si servicii de televiziune prin cablu.

Drumul este asfaltat in proportie de 40%.

1.1.2.Titularul proiectului: Consiliul Local al Comunei Stejari

1.1.3.Regimul juridic al terenului

Amplasamentul studiat este proprietate publica al comunei Stejari.

1.1.4.Proiectant PUG: SC Scuar SRL, Tg-Jiu, Jud. Gorj, Tel. Mobil: 0723/519431. 1.1.5 Autorul atestat al raportului de mediu: Dr.ing.diplomat mediu Savu Delia Adina; Comuna Dobroteasa, judetul Olt; Cod fiscal: 26039896; Certificatul de inmatriculare/inregistrare: F28/597/30.09.2009; Adresa: Slatina,Jud. Olt; Tel: 0731697799; Tel/fax:0253/273880; e-mail:[email protected]; Obiectul de activitate, pe domenii: 7112; 7490; Activitati de inginerie si consultanta tehnica; Alte activitati profesionale, stiintifice si tehnice n.c.a.; Certificat de atestare: Certificat de inregistrare pentru RM, RIM, BM, EA si RA inscris in ” REGISTRUL NATIONAL AL ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU PROTECTIA MEDIULUI” la pozitia 342, valabil pana in anul 2016, emis de Ministerul Mediului si Padurilor.




19

1.1.6 Obiectivele evaluarii strategice de mediu

Evaluarea strategica de mediu este un instrument utilizat pentru minimizarea riscului şi pentru maximizarea efectelor pozitive ale planurilor şi programelor de mediu propuse. Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (denumita in continuare Directiva SEA) cere ca evaluarea strategica de mediu sa fie efectuata in faza de elaborare a unui plan sau program, precum şi elaborarea unui raport de mediu, efectuarea de consultari şi luarea in considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor consultarilor in procesul de luare a deciziilor. România a transpus Directiva SEA prin Hotarârea de Guvern nr. 1076 din 8 iulie 2004.

Procesul de evaluare strategica de mediu examineaza rezultatele individuale ale procesului de planificare şi poate propune modificari necesare pentru a maximiza beneficiile pentru mediu generate de propunerea de dezvoltare şi pentru a minimiza riscurile şi impacturile negative ale acestora asupra mediului.

O buna aplicare a SEA va ridica din timp semnale de avertizare cu privire la opţiunile care nu asigura o dezvoltare durabila din punct de vedere al mediului, inaintea formularii proiectelor specifice şi atunci când sunt inca posibile alternative majore, incepând de la nivelul planului de amenajare a teritoriului şi mergând in jos pâna la nivelul municipal sau comunal. Ca atare, SEA faciliteaza o mai buna luare in considerare a limitelor de mediu in formularea PUG care creeaza cadrul pentru proiectele specifice. Astfel, procedura SEA vine in sprijinul dezvoltarii durabile din punct de vedere al mediului.

Procesul de evaluare strategica de mediu examineaza rezultatele individuale ale procesului de planificare şi poate propune modificari necesare pentru a maximiza beneficiile pentru mediu generate de propunerea de dezvoltare şi pentru a minimiza riscurile şi impacturile negative ale acestora asupra mediului. 1.1.7 Metodologie Metodologia de evaluare strategica de mediu folosita pentru aceasta evaluare include toate cerinţele Directivei SEA, cerinţele naţionale privind SEA din România, stabilite de HG nr. 1076/2004. Pe baza acestor cerinţe, prezenta evaluare de mediu vizeaza:

� stabilirea problemelor cheie care trebuie luate in considerare in cadrul elaborarii planului;

� analiza contextului planului şi posibilele tendinţe viitoare in cazul in care planul nu este implementat;

� identificarea unui set optim de obiective şi prioritaţi de dezvoltare specifice; � identificarea masurilor optime care pot permite cel mai bine realizarea obiectivelor; � propune un sistem optim de monitorizare şi gestionare; � asigura consultari in timp util şi eficiente cu autoritaţile relevante şi publicul interesat,

inclusiv cu cetaţenii şi grupuri organizate interesate; � informeaza factorii de decizie cu privire la Planul Urbanistic General şi posibilele

impacturi ale acestuia.




20

In evaluarea efectelor PUG asupra mediului au fost luate in considerare efectele cumulative rezultate din activitatea existenta peste care se va suprapune activitatea propusa. Pentru a evalua nivelul impactului s-au luat in considerare cele mai defavorabile situaţii, considerand simultanietatea desfaşurarii tuturor activitaţilor implicate in proiect, chiar daca acest lucru este puţin probabil sa se realizaze in realitate. Acest mod de abordare a evaluarii, in care efectele cumulative rezulta ca urmare a metodelor utilizate, va fi prezentat pentru factorul de mediu aer si zgomot . La acesti factori de mediu se vor lua in considerare emisiile simultane de poluanţi si zgomot, din diferite puncte ale amplasamentului PUG. Evaluarea de mediu a analizat şi relaţia dintre mai multi factori de mediu poluaţi şi efectele semnificative ale acestei poluari cumulate asupra altor factori de mediu. Pentru posibilitatea interacţunilor dintre doi sau mai mulţi factori de mediu ca urmare a implementarii proiectului, in evaluare au fost luate in considerare aceste interacţiuni potenţiale. In conformitate cu cerintele HG nr. 1076/08.07.2004, procedura de realizare a evaluarii de mediu pentru Planul Urbanistic General “Comuna Stejari, judeţul Gorj” cuprinde urmatoarele etape:

∇ pregatirea de catre titular a primei versiuni a planului;

∇ notificarea de catre titular la APM Gorj şi informarea publicului;

∇ etapa de incadrare realizata de Comitetul special constituit;

∇ etapa de constituire a Grupului de Lucru format din: reprezentanţi ai titularul planului, reprezentanţi cu capacitate de expertiza tehnica din cadrul autoritaţilor/ instituţiilor/ organizaţiilor implicate in Comitetetul special constituit, experţi din cadrul societaţilor de consultanţa atestate, implicate in efectuarea evaluarii de mediu pentru plan;

∇ etapa de definitivare şi de realizare a Raportului de Mediu, efectuata de experti din cadrul societatilor de consultanţa , cu consultarea şi participarea Grupuluide Lucru;

∇ supunerea proiectului de plan şi a raportului de mediu consultarilor şi dezbaterilor publice, realizate de autoritaţile competente de mediu şi de alte autoritaţi impreuna cu titularul planului.

Pe baza opiniilor autoritaţilor competente de mediu şi a altor autoritaţi in cadrul etapei de analiza a Raportului de Mediu şi pe baza comentariilor publicului, au fost elaborate formele finale ale planului şi Raportului de Mediu. Se precizeaza ca membrii Grupului de Lucru au fost consultaţi, in cadrul intâlnirilor de lucru, in legatura cu toate elementele cheie necesare efectuarii evaluarii de mediu conform cerintelor HG nr.1076/08.07.2004, şi anume:

conţinutul Raportului de Mediu; relaţia planului cu alte planuri şi programe; problemele de mediu existente in zona; factorii/aspectele de mediu cu relevanţa pentru plan;




21

obiectivele de mediu relevante pentru plan, ţintele şi indicatorii; criteriile pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale ale planului asupra

mediului; categoriile de impact, evaluarea efectelor semnificative potenţiale asupra mediului ale

prevederilor planului; nivelul de extindere şi de detaliere a evaluarii de mediu, respectiv, a Raportului de

Mediu; evaluarea alternativelor şi selectarea celor mai bune opţiuni pentru protecţia mediului; concluziile cu privire la rezultatele evaluarii de mediu; propunerile pentru reducerea/eliminarea impactului asupra mediului; propunerile privind monitorizarea prevederilor planului cu privire la

reducerea/eliminarea efectelor negative asupra mediului si monitorizarea efectelor planului asupra mediului.

Opiniile membrilor Grupului de Lucru au fost incluse in procesul de evaluare de mediu şi in elaborarea Raportului de Mediu. Dupa intâlnirea Grupului de Lucru a fost redactat un Procesul Verbal. 1.2 DESCRIEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PUG Principalul obiectiv al Planului Urbanistic general “Comuna Stejari, judeţul Gorj” consta in crearea cadrului legal din punct de vedere al planificarii urbanistice, prin elaborarea propunerilor de organizare urbanistica a zonei propuse pentru implementarea proiectului, in corelaţie cu zonele adiacente şi luând in considerare prevederile PUG. PUG stabileşte zonarea funcţionala a unitaţilor teritoriale ale zonei şi reglementarile aferente, precum şi bilanţul teritorial şi indicii urbanistici asociaţi. Principalele obiective ale proiectului PUG analizat sunt:

- Extinderea intravilanului; - Evidentierea situatiei patrimoniului construit si a celui protejat; - Stabilirea normelor de protectie a bunurilor de patrimoniu; - Stabilirea zonelor cu risc natural; - Actualizarea programului de dezvoltare economica si sociala a comunei; - dezvoltarea echipării tehnico-edilitare – extinderea retelei de alimentare cu apă



- stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan precum si zonificarea intravilanului dupa destinatia unitara a terenurilor stabilita prin normele de proiectare;

- stabilirea disfunctionalitătilor existente si a prioritătilor; - stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie temporară sau definitivă de construire; -organizarea circulatiei: modernizarea totala a drumului judetean, modernizarea


- protectia si conservarea mediului; - stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora;




22

- stabilirea noilor obiective de utilitate publică; - stabilirea unui mod superior de utilizare a terenurilor şi condiţiilor de conformare şi

realizare a construcţiilor etc. Completările intravilanelor şi reconsiderarea utilităţilor în localităţile comunei Stejari


Principalele aspecte reglementate prin PUG propus sunt: 1.2.1 Zonarea funcţionala a teritoriului

Zonificarea functionala a comunei Stejari s-a stabilit in functie de categoriile de activitate pe care le cuprind localitatile componente comunei si ponderea acestora in teritoriu, in conformitate cu prevederile art. 14 din RGU. Pe baza acestei zonificari s-au stabilit conditiile de amplasare si conformare a constructiilor ce se vor respecta in cadrul fiecarei zone functionale, care se regaseste pe fiecare U.T.R in parte.

Suprafata teritoriului administrativ al comunei este de 7455 ha iar bilantul teritorial al zonei studiata reflectata caracterul preponderent de deal cu aspectele caracteristice si in structura fondului funciar.

Din tabelul de mai jos se poate observa ca agricultura are un rol important in economia comunei, determinat atat de suprafata terenului agricol (indeosebi arabil) cat si favorabilitatii acestuia.

Total judet (ha) Total comuna(ha)

℅

TOTAL GENERAL

560.174 7455 100,00

din care,

TOTAL AGRICOL 250204 3628 48,66

din care,

- arabil 103.234 1742 23,36

- pasuni 84.787 1298 17,41

- fanete 40.518 420 5,63




23

- vii 8.399 90 1,20

- livezi 13.266 78 1,04

TOTAL NEAGRICOL 309.970 3827 51,33

din care,

- paduri 273.868 3472 46,57

- ape 4.681 25 0,34

- drumuri 9.079 122 1,64

- constructii 11.949 107 1,43

- neproductiv 10.393 15 0,20

Se remarca, de asemenea suprafata terenurilor impadurite (3472 ha) care semnifica un element important al mediului natural si implicit al resurselor naturale existente in zona. Padurile din teritoriul studiat fac parte din grupa zonei dealurilor subcarpatice, cu o prezenta mai mare a gorunetelor pe versantii insoriti si a fagetelor pe versantii umbriti.

In acelasi timp, in aceasta zona se remarca patrunderea puternica a speciilor submezofile (cer si garnita) care impreuna cu gorunul si fagul formeaza amestecuri complexe.

Dupa varsta, in padurile de deal sunt frecvente arborete tinere de pana la 40 ani.

Se mai poate aprecia ca padurea reprezinta, pentru zona studiata o importanta economica si o valoare support al dezvoltarii economiei si de protectie a calitatii mediului. Aceasta valoare este amplificata de rolul important al acesteia in combaterea fenomenelor de eroziune si de crestere a stabilitatii terenurilor, daca avem in vedere conditiile fizico-geografice specifice.

Studiul conditiilor naturale din zona analizata a relevant prezenta unor serii de factori limitatori: panta, eroziune, alunecari de teren, excesul de umiditate stagnat si freatic, inundabilitate pe baza carora au fost appreciate ca facand parte din clasa a III-a, cu limitari moderate in cazul utilizarii de teren arabil.

Indiferent insa de clasarea terenurilor arabile, trebuie amintit faptul ca o importanta suprafata de terenuri agricole a fost ocupata pentru exploatarea titeiului si gazelor.

Culturile practicate inainte de 1989 sunt cele de floarea soarelui, tutun, in, sfecla furajera, rapita sau mazare. De asemenea solul este pretabil pentru legumicultura, pomicultura sau viticultura. Zona ecologica este favorabila si pentru apicultura, cultura melcilor sau culture de capsuni. Toate aceste culture pot lua amploare si pot fi completate de minifabrici de




24

prelucrare a poductiei rezultate. Astfel de centre de colectare / prelucare pot sa vizeze si produsele animaliere, rezultat al activitatii extensive de crestere a animalelor.

Padurea, cu o suprafata de 3450 ha este un izvor de resurse care pot fi, din punct de vedere economic, profitabile. Cel mai elocvent exemplu este valorificarea fructelor de padure, a ciupercilor sau a plantelor medicinale, prin infiintarea de centre de colectare / prelucare a acestora.

In comuna exista si o balta, in proprietate particulara, cu suprafata de 5,4 ha care este potrivita dezvoltarii unui centru de agrement si pentru piscicultura. Serviciile de agrement sunt o directie in care se pot canaliza investitii, datorita potentialului comunei. Padurea este o sursa de facilitati destinate turistilor, cum ar fi: trasee forestiere, circuite sportive sau centre de vanatoare. Monumentele zonei, printre care biserici sau fantani, dar si traditiile populare pastrate din strabuni si mancarurile deosebite sunt si acestea atractii pentru potentialii turisti.

Pentru potentiali investitori primaria propune doua imobile – o fosta scoala cu suprafata de 550 mp si un dispensar, dar ofera si consultanta si sprijin logistic, suport pentru prezentare – reprezentare in localitate, scutiri de taxe si impozite in temei legal.

1.3 RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE Din analiza informaţiilor disponibile in momentul de faţa au fost identificate o serie de planuri şi programe care, prin obiectivele strategice enunţate şi/sau prin problemele de mediu identificate sunt sau pot fi in legatura cu PUG-ul propus. Proiectul analizat, prin prevederile sale referitoare la dezvoltarea economica şi sociala a zonei studiate, de dezvoltare a infrastructurii locale, prin promovarea unor investiţii majore in zona, contribuie la atingerea unora dintre obiectivele prioritare de dezvoltare a Regiunii Sud-Vest Oltenia, a planurilor si programelor prevazute la nivel local (PUG etc,) fiind in concordanta inclusiv cu planurile si programele prevazute la nivel national. In continuare sunt prezentate aceste planuri şi programe cu menţionarea aspectelor care pot fi relevante in legatura cu PUG –ul propus, structurate pe capitole, astfel : 1.3.1 Planuri si programe la nivel local 1.3.2 Planuri si programe la nivel regional 1.3.3 Planuri si programe la nivel national 1.3.1 Planuri si programe la nivel local Strategia de dezvoltare a comunei Stejari, judetul Gorj

Obiectivul general al strategiei de dezvoltare socio-economica a comunei Stejari 2007-2013 este reducerea disparitatilor de dezvoltare intre aceasta si celelalte comune ale tarii in scopul cresterii nivelului de trai al cetatenilor si implicit imbunatatirea calitatii vietii locuitorilor acestei comune, prin aducerea Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la nivelul mediei din Romania, sau nu mai putin de 50% din aceasta valoare.




25

Mijloacele urbane pot crea conditiile pentru atingerea acestui obiectiv constau in rezervarea terenurilor pentru diferite functiuni de dezvoltare durabila, reglementarea utilizarii terenurilor, reglementarea modului de constructie, propuneri privind infrastructura etc. Alte categorii de mijloace necesare realizarii obiectivelor de dezvoltare sunt cele de ordin administrativ, financiar si organizatoric.

Prioritatile de Dezvoltare ale comunei Stejari, Gorj sunt:

Sprijin pentru cresterea competitivitatii economice in sectorul privat;

Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii;

Dezvoltarea resurselor umane si imbunatatirea serviciilor sociale cu accent pe stabilirea unor mai bune relatii intre cercetare, educatie si educatie vocationala, pe de o parte, si economie pe de alta parte;

Protectia si imbunatatirea calitatii mediului, vizand imbunatatirea calitatii vietii in vatra satului.

Cresterea competitivitatii economice in sectorul privat va avea drept rezultat cresterea economica pe ansamblu; in acest context, desi a inregistrat in ultimii ani progrese semnificative, Romania prezinta inca numeroase decalaje economice in raport cu statele membre UE.

Indicatorul utilizat pentru a masura cresterea economica este PIB-ul. Ceilalti doi indicatori macroeconomici strans legati de PIB si care explica evolutia acestuia sunt rata de ocupare si productivitatea muncii.

La nivelul satelor, evolutia in timp arata o depreciere constanta a acestor indicatori, principalii vinovati pentru aceasta situatie fiind structura ocuparii fortei de munca pe diferitele sectoare de activitate.

In vederea sprijinirii procesului de creare masiva de locuri de munca, este

necesara o investitie de capital cu o valoare mare. In acest scop, aceasta prioritate va urmari sustinerea investitiilor productive care sa asigure adaptarea calitatii productiei la standardele pietei europene; in mod complementar, vor fi sprijinite serviciile pentru dezvoltarea afacerilor (marketing si management in IMM-uri si turism) si investitiile pentru dezvoltarea intreprinderilor si asociatiilor profesionale.

Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii vizeaza reducerea deficitului infrastructurii, urmarind imbunatatirea competitivitatii sistemului General si a calitatii vietii, imbunatatirea infrastructurii locale de transport, reabilitarea si modernizarea retelei de strazi rurale – inclusiv construirea/reabilitarea soselelor.

Interventia va contribui la imbunatatirea infrastructurii sociale si de educatie prin modernizarea si dotarea institutiilor de invatamant, a unitatilor sanitare si serviciilor medicale; crearea structurilor de sprijinire a afacerilor si a infrastructurii aferente acestora; dezvoltarea




26

si extinderea infrastructurii utilitatilor si infrastructurii energetice (alimentare cu apa, retea de canalizare apa, alimentare cu gaze naturale.

Protectia si imbunatatirea calitatii mediului va avea ca efect nemijlocit imbunatatirea calitatii vietii la sate.

Prin imbunatatirea infrastructurii de mediu se urmareste:

efectuarea de lucrari in scopul prevenirii si reducerii riscurilor legate de dezastrele hidrogeologice (regularizarea cursurilor de apa, modernizarea si dezvoltarea sistemelor informationale pentru avertizare-alarmare in timp real a populatiei, elaborarea hartilor de risc la inundatii si introducerea lor in planurile de urbanism general si General);

protejarea biodiversitatii si fqactorilor de mediu;

managementul apei care consta in extinderea/imbunatatirea infrastructurii de apa si apa uzata, introducerea statiilor de epurare a apelor uzate.

In acest sens, comuna Stejari detine:

Investitii in curs:

• - SF canalizare în toate localităţile comunei; • - Extindere alimentare cu apa in toate localitatile componente; • - Amenajare Baza sportive multifunctionala.

Investitii in proiect:

- asfaltare drumuri comunale;

- canalizare;

Planul operaţional de dezvoltare a turismului în judeţul Gorj asa cum a fost elaborate si publicat pe site.

• Implementarea PUG Stejari – se alatura eforturilor administratiei regionale si locale de a pune in aplicare strategia de turism durabil prin utilizarea optimă a resurselor (inclusiv a diversităţii biologice), minimizarea impactului negativ economic, socio-cultural şi ecologic, maximizarea beneficiilor asupra comunităţilor locale şi asupra conservării naturii.

• Ca o consecinţă firească, durabilitatea se referă şi la structurile manageriale necesare în vederea îndeplinirii acestor scopuri.

• Acţiunile pot acoperi scopuri economice (creşterea veniturilor, diversificarea şi integrarea activităţilor, controlul, potenţarea şi zonarea dezvoltării), scopuri sociale (ameliorarea stării sociale şi a inegalităţii distribuţiei veniturilor, protecţia patrimoniului socio-cultural, participarea şi implicarea comunităţilor locale) ori scopuri ecologice (protejarea zonelor ecoturistice, conservarea şi utilizarea durabilă a biodiversităţii).




27

1.3.2 PLANURI ŞI PROGRAME LA NIVEL REGIONAL Strategia pentru dezvoltarea turismului in regiunea Sud – Vest, Oltenia

OBIECTIVUL GENERAL al acestei strategii il constituie - CRESTEREA CONTRIBUTIEI SECTORULUI TURISM IN PIB REGIONAL PANA LA 10% IN 2009.

“Cu toate ca potentialul turistic al regiunii noastre este unul deosebit, turismul regional este departe de a fi unul dintre sectoarele care contribuie decisiv la formarea PIB Oltenia. In prezent, contributia sectorului turistic in PIB este in jur de 2-3%.

Obiectivele specifice pentru realizarea obiectivului general:

Cresterea cu 300% numarului de turisti sositi in regiune”.

Prioritatile regionale de dezvoltare pentru turism se refera la modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de turism deoarece acesta ofera cea mai buna, si în multe cazuri singura perspectiva realista pentru dezvoltarea economica. De aceea, pentru valorificarea acestui potential, sunt necesare investitii pentru cresterea atractivitatii si accesibilitatii unor zone cu potential turistic, promovarea lor adecvata fiind o preconditie pentru stimularea investitiilor private. Se considera necesara promovarea dezvoltarii serviciilor în sectorul turistic, prin oferirea de sprijin pentru investitiile în infrastructura turistica si în zonele turistice atractive.

Dezvoltarea si diversificarea industriei, imbunatatirea calitatii serviciilor turistice si dezvoltarea tuturor serviciilor sunt strict conditionate de modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport, comunicatii si nu numai.

1.3.2.1 Planul de Dezvoltare a Regiunii Sud-Vest Oltenia pentru perioada 2007 – 2013 Obiectivul strategic al planului consta in “Utilizarea eficienta a tuturor resurselor fizice şi umane, in scopul dezvoltarii unei economii performante in corelaţie cu conservarea mediului şi a patrimoniului , care sa duca pe termen lung la armonizarea coeziunii economice şi sociale la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia”. Prioritaţile infrastructurii locale şi regionale cuprinse in plan sunt: a) Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale; transport, mediu, reabilitare urbana, utilitaţi publice, infrastructura sociala; b) Sprijinirea afacerilor; crearea şi dezvoltarea IMM-urilor in sectorul privat şi de servicii, promovarea produselor industriale şi serviciilor pe piaţa interna şi externa, dezvoltarea afacerilor prin crearea de locaţii specifice; c) Dezvoltarea turismului: conservarea patrimoniului natural, istoric şi cultural, dezvoltarea, diversificarea şi promovarea ofertei turistice, imbunataţirea serviciilor in turism; d) Dezvoltarea rurala; dezvoltarea şi diversificarea activitaţilor din economice din mediul rural, dezvoltarea şi modernizarea activitaţilor in silvicultura; e) Cercetare, inovare tehnologica şi crearea societaţii informaţionale;




28

f) Creşterea ocuparii, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale: promovarea masurilor active de ocupare a forţei de munca disponibile şi dezvoltarea sistemului de formare profesionala, imbunataţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale, achiziţionarea de competenţe specializate in domeniul administrarii şi dezvoltarea afacerilor; g) Dezvoltarea urbana durabila. 1.3.2.2 Planul Regional pentru Gestionarea Deşeurilor Ordonanţa de urgenţa nr. 61/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţa a guvernuluui nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (care transpune Directiva cadru a deşeurilor) prevede obligativitatea elaborarii Planurilor de gestionare a deşeurilor la nivel naţional, regional şi judeţean. 1.3.3 PLANURI ŞI PROGRAME LA NIVEL NA ŢIONAL 1.3.3.1 Strategia Naţionala pentru Dezvoltare Durabila a României Orizonturi 2013-2020-2030 are ca obiectiv general imbunataţirea continua a calitaţii vieţii pentru generaţiile prezente şi viitoare prin crearea unor comunitaţi sustenabile, capabile sa gestioneze şi sa foloseasca resursele in mod eficient şi sa valorifice potenţialul de inovare ecologica şi sociala al economiei in vederea asigurarii prosperitaţii, protecţiei mediului şi coeziunii sociale. 1.3.3.2 Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului – 2011. Obiectivul strategic general al protectiei mediului il constituie imbunataţirea calitaţii vieţii in România prin asigurarea unui mediu curat, care sa contribuie la creşterea nivelului de viaţa al populaţiei, imbunataţirea calitaţii mediului, conservarea şi ameliorarea starii patrimoniului natural de care România beneficiaza. Planul national privind strategia adoptata in problema mediului inconjurator, identifica protectia calitatii apelor ca obiectiv major, urmata de protectia calitatii aerului. Planul indica acordarea prioritatii masurilor ce vor diminua poluarile locale grave ce pot afecta mediul si/sau sanatatea populatiei. 1.3.3.3. Programul National de Dezvoltare Rurala, 2007-2013 Planul de amenajare a teritoriului national Regiunea Sud-Vest, din care face parte si PUG analizat realiza, în anul 2004, un PIB de 2.443,9 euro/locuitor, (83,33% din media naţională) la care sectorul serviciilor a contribuit cu 48,23%, industria cu 33,75% şi agricultura cu 11.62%.

Nivelul redus de dezvoltare al regiunii se datorează şi volumului scăzut de investiţii străine directe, regiunea atrăgând doar 745 milioane euro (reprezentând 3,40% din totalul acestora până la finele anului 2005), ceea ce o situează pe poziţia a şaptea între regiunile ţării, investiţiile din regiune fiind mai mult concentrate în câteva afaceri mari (ALRO şi ALPROM Slatina, LAFARGE Tg. Jiu, etc.). Aici se manifestă şi nesiguranţa privind marile privatizări (Electroputere, Daewoo, Combinatul Rm. Vâlcea).




29

Procesul de restructurare economică a făcut ca o mare parte din populaţia şomeră în vârstă din mediul urban să se orienteze către mediul rural, unde practică o agricultură de subzistenţă.

Procentul mare al populaţiei rurale şi suprafaţa întinsă a terenurilor arabile, în special în partea sudică a regiunii, fac din agricultura sectorul predominant în economia regională.

Astfel, numărul în creştere al persoanelor ocupate în agricultură şi fărâmiţarea terenurilor în urma reformei privind proprietatea, precum şi utilizarea unor tehnologii puţin avansate, au condus la o descreştere notabilă a productivităţii muncii în acest sector.

Structura şi repartizarea activităţilor economice la nivelul regiunii este determinată de resursele naturale, tradiţia în prelucrarea acestora, facilităţile tehnologice, capital, dar şi de sistemul de preţuri şi de funcţionarea adecvată a mecanismelor pieţei.

In concluzie, principalele obiective ale amenajãrii teritoriului reprezinta:

a) dezvoltarea economicã si socialã echilibratã a regiunilor si zonelor, cu respectarea specificului acestora;

b) îmbunãtãtirea calitãtii vietii oamenilor si colectivitãtilor umane;

c) gestionarea responsabilã a resurselor naturale si protectia mediului;

d) utilizarea rationalã a teritoriului.




30

2 ASPECTE RELEVANTE ALE EVOLUTIEI PROBABILE A MEDIU LUI SI A SITUATIEI ECONOMICE SOCIALE IN CAZUL NEIMPLEMENTARII PLANULUI PROPUS

Mediul natural al zonei se caracterizeaza atat prin pastrarea de caracteristici vechi, primare, tipice pentru habitate deluroase cat si prin caracteristici determinate de agricultura si silvicultura zonei.

Pana in 1948, an in care a avut loc nationalizarea tuturor terenurilor indiferent de categoria de folosinta si proprietar, marea majoritate a suprafetelor de teren au fost proprietate particulara. Forma de proprietate din trecut se reflecta asupra structurii actuale a proprietatii, unele fiind in curs de retrocedare.

Inainte de 1948 padurile au apartinut urmatoarelor categorii de proprietari:

- mari proprietari;

- statul roman ;

- diferite persoane juridice ;

- micii proprietari.

Incepand din anul 1948 terenurile au intrat in proprietatea statului iar dupa 1989 acestea au revenit in proprietate privata.

2.1 EVOLUŢIA PROBABILA A MEDIULUI IN CAZUL NEIMPLEMENTARII PROIECTULUI CE FACE OBIECTUL PLANULUI URBANISTIC GE NERAL

Această parte a raportului prezintă principalele subiecte abordate şi identifică problemele legate de mediu şi sănătate publică.

Analiza situaţiei de mediu a fost realizată pentru toate aspectele de mediu identificate în etapa în care s-a stabilit aria de acoperire a proiectului: aer, apă, sol, schimbarea climei, biodiversitatea, sănătate umană, gestiunea riscului de mediu, eficienţa resurselor si conservarea/gestiunea durabilă a resurselor, moştenirea de mediu şi culturală, eficienţa energetică şi sursele reciclabile de energie, conştientizarea cu privire la chestiunile de mediu şi turismul durabil.

La data vizitării amplasamentului, s-a constatat, pe baza observaţiilor şi pe baza consultării datelor publicate de APM Gorj, faptul că nu există surse de poluare majoră pe amplasamentul analizat dar la o distanta semnificativa fata de ultima constructie locuita, pot aparea poluari accidentale in zona extractiilor de titei si gaze naturale.

În cazul neimplementării PUG-ului analizat, comuna Stejari va ramane o zona rurala slab dezvoltata din punct de vedere al infrastructurii, din punct de vedere economic, social, cultural si ecologic creandu-se disparitati mari intre dezvoltarea aceasteia, comparativ cu alte zone rurale din Romania care dispun de acelasi potential teritorial (ex.situatia existenta




31

la ora actuala - resurse financiare insuficiente, investiţii puţine, utilaje agricole învechite, rudimentare şi tehnologii neperformante, media de vârstă ridicată a celor ce se ocupă de activităţi agricole, parcelarea terenului (suprafeţele agricole nu pot fi întotdeauna lucrate mecanizat), degenerarea raselor animalelor şi servicii medicale veterinare sporadice, scăderea producţiilor medii la aproape toate culturile, piaţă de desfacere inexistenta etc).

Studiile de fundamentare a implementarii PUG, elaborate de beneficiari, arată necesitatea realizării acestuia, cu condiţia esenţială de respectare a normelor naţionale şi europene cu privire la proiectarea spaţiilor cu funcţiuni de locuinţe colective, a spaţiilor verzi sau de agrement, a necesarului de dotări publice, având în vedere mărimea, înălţimea şi forma construcţiilor propuse.

Studiul de piaţă a relevat cererea mare de case de locuit precum şi profilul acestora, rezultând o solicitare mare de asfel de constructii cu suprafeţe accesibile din punct de vedere al costului.

Drept urmare s-a solicitat prin Certificatul de urbanism, elaborarea PUG pentru constituirea cadrului legal de construire şi implementare.

În cazul neimplementării prezentului PUG-ului, zona va fi exploatata irational, existand pericolul aparitiei problemelor legate de protectia mediului.

Analiza atenta a situatie actuale a zonei pentru care se propune implementarea PUG, conduce la urmatoarele concluzii pentru cazul in care nu s-ar transpune in practica proiectul: 2.1.1 Referitor la evolutia zonei: Principalele forme de impact asociate adoptarii alternativei „zero” – respectiv neimplementarii proiectului sunt:

Pierderea unui numar important de locuri de munca pe plan local; Problemele sociale legate de somaj si imbatrinirea populatiei se vor acutiza;Practicarea turismului rural in zone neamenajate;

Pierderea unor investiţii importante in sprijinul infrastructurii şi serviciilor; Pastrarea aspectului rural al zonei fara o sistematizare urbanistica ce nu da un aspect

placut peisajului; Lipsa oportuniaţilor de creştere a veniturilor la bugetele locale din venituri prin

posibilitaţile de dezvoltare a zonelor destinate turismului si serviciilor; Blocarea evolutiei zonei si pierderea oportunitaţilor privind valorificarea rurala a unor

terenuri disponibile in intravilan si extravilan; Lipsa unor reglementari si restrictii privind dezvoltarea si creearea de spatii si

functiuni cu caracter turistic; Pe ansamblu, implementarea planului va asigura evolutia zonei socio-economica si persepectiva punerii in practica a conceptului general denumit dezvoltare durabila. 2.1.2 Referitor la situatia economica, sociala şi a starii de sanatate a populaţiei in cazul neimplementarii planului Este de asteptat ca neimplementarea planului, sa aiba cele mai mari efecte asupra potentialului turistic si economic al zonei, in sensul mentinerii unei dinamici limitate a dezvoltarii. Unul




32

dintre obiectivele primordiale ale planului este de a dinamiza din punct de vedere tehnico-edilitar si economic zona, prin crearea conditiilor optime unei asemenea dezvoltari.

În cazul în care P.U.G. nu va fi implementat pot apărea aspecte negative ale dezvoltării viitoare a zonei analizate deoarece aceasta va fi utilizata in mod necontrolat si nemonitorizat.

Realizarea P.U.G Stejari va avea un impact pozitiv din toate punctele de vedere, aici putand enumera;

- mediului social,

- economic,

- cultural,

- educational,

- ecologic etc.




33

3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV (STAREA ACTUALA A MEDIULUI) In acest capitol se prezinta caracteristicile de mediu ale zonei de amplasare care pot fi afectate, la nivel de informatii existent. 3.1 CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU, SITUATIA ECONOMI CA SI SOCIALA IN SITUATIA ACTUALA

Calitatea factorilor de mediu in situaţia actuala a fost stabilita pe baza studiilor si documentaţiilor elaborate anterior privind condiţiile iniţiale din zona proiectului. 3.1.1 Referitor la sistemul de alimentare cu apa

Datorita faptului ca zona dispune de sistem centralizat pentru alimentarea cu apa, se propune extinderea retelei, astfel incat aceasta sa cuprinda toate satele componente ale comunei Stejari.

3.1.2 Referitor la sistemul de canalizare

Proiectul pentru realizarea unui sistem de canalizare centralizat care sa preia apele uzate menajere si sa realizeze epurarea acestora, conform NTPA 001/2002 a fost realizat de catre SC ARGIF – PROIECT SRL Pitesti, 2008, prin grija beneficiarului.

Apele pluviale vor fi preluate de rigolele drumurilor si deversate in emisar.

Caracteristicile apelor uzate

Nr.crt. Denumire indicator UM

Concentratiain apa uzatã bruta, valori maxime admise conf NTPA 002

(intrare)

Concentratia limitã max. admisa, valori maxime admise conf NTPA 001

(iesire)

Gradul de epurare necesar

[%]

1

CBO5

Consum biochimic de oxigen

mgO2/l 300 20÷25 92,00

2

CCO-Cr

Consum chimic de oxigen

mgO2/l 500 70÷125 75,00

3 Materii totale in suspensie (MTS)

mg/l 350 35÷60 90,00

4 Azot total ( TKN ) mg/l 30 15 50,00

5 NH4-N

Azot amoniacal mg/l 30 2÷3 93,00




34

6 Fosfor total mg/l 5 1÷2 60,00

7 Grasimi mg/l 30 20 34,00

8 pH Unit pH 6,5 – 8,5 6,5 – 8,5 -

Valorile rezultate impun o epurare mecano biologica cu nitrificarea-denitrificarea apelor uzate si reducerea fosforului. 3.1.3 Calitatea apelor de suprafaţa Teritoriul administrativ al comunei Stejari este situat in partea estica a judetului Gorj, în bazinul hidrografic al râului Jiu, zona cursului superior, administrată cantitativ şi calitativ de Sistemul de Gospodărire a Apelor Gorj, subunitate teritorială a Direcţiei Apelor Gorj.

Corpurile de apă de suprafaţă delimitate conform Planului de Management al Bazinului Hidrografic Jiu, existente pe teritoriul administrativ al comunei Stejari sunt: cursurile de apa locale, din care amintim,

- Amarazuia,

- Toiaga.

Paraul Amarazuia este afluent de ord. I al raului Amaradia si de ord.II al raului Jiu. Acesta are regim de scurgere permanent, cu alimentare pluvio-nivala si subterana, traversand comuna Stejari de la nord la sud.

Debitele care se inregistreaza pe cursul sau prezinta mari variatii in cursul anului determinate de regimul precipitatiilor, in special de ploile cu intensitate mare ce cad in bazinul sau hidrografic.

Starea râurilor interioare – conform APM Gorj

APM Gorj a afectuat în anul 2008 expertize fizico – chimice şi biologice asupra calităţii principalelor cursuri de apă din judeţ.

Conform valorilor obţinute de către S.G.A. Gorj şi A.P.M. Gorj la majoritatea indicatorilor fizico – chimici analizaţi, apa râului Amaradia si a paraului Amarazuia se prezinta astfel:

• Amărăzuia amonte confluenţă Amaradia se încadrează în clasa a V a de calitate conform Ordinului nr. 161/2006, datorită conţinutului de cloruri (valori cuprinse în intervalul 120 – 149 mg/l).




35

În vederea caracterizării cursurilor de apă din punct de vedere biologic, în anul 2007 s-au recoltat trimestrial probe momentane de apă şi s-au efectuat analize biologice pentru 21 secţiuni de control ale principalelor cursuri de apă din judeţ.

Secţiunile de control s-au stabilit, în principal, în amonte şi aval de evacuările de ape uzate provenite din activităţi industriale şi din staţii de epurare a apelor uzate fecaloid menajere.

Au fost verificate următoarele cursuri de apă: Jiu (în 6 secţiuni de control), Motru, Gilort, Cioiana, Amaradia, Amărăzuia, Jilţ, Şuşiţa, Tismana.

Comparativ cu anul 2007 se constată o îmbunătăţire a calităţii apelor de suprafaţă, din punct de vedere biologic.

In urma desemnării provizorie a corpurilor de apă puternic modificate în cadrul PMBH-lui putem concluziona că pe teritoriul administrativ al comunei Stejari, în prezent, nu sunt corpuri de apă de suprafaţă semnificativ modificate.

Deoarece delimitarea corpurilor de apă subterană s-a făcut în cadrul PMBH-lui numai pentru zonele în care există acvifere semnificative pentru alimentări cu apă potabilă cu debitul exploatabil mai mari de 10 mc/zi urmează ca în cadrul elaborării schemelor directoare (până la 22 decembrie 2009) să fie delimitate şi corpurile de apă subterană existente pe teritoriul administrativ al comunei Stejari de către Direcţia Apelor Gorj, respectiv Administraţia Naţională Apele Române.

Apele curgatoare din comuna Stejari sunt ocazional poluate din urmatoarele motive:

• Depozitarea necontrolata a deseurilor menajere in imediata vecinatate a acestora;

• Depozitarea necontrolata a deseurilor animaliere;

• Deversarea apelor uzate se face in puturi absorbante care s-au construit de catre consumatori atat prin asocierea mai multor gospodarii cat si individual;

3.1.4 Calitatea apelor subterane Apa freatică

Fig.4.4.1.3 Evolutia concentratiei medii anuale a indicatorului cloruri in Cioiana, Amaradia, Amarazuia

0

500

1000

1500

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007ANUL

mg

/l

Amaradia av. Stoina

Cioiana am. conf. Jiu

Amarazuia am. conf.Amaradia




36

In cuprinsul terasei joase apele subterane de tip freatic sunt situate la adancimi de 10-15 m, iar in lunca la adancimi de 3,00 -5,00 m.

Forajele tehnice executate pe viitorul amplasament al bazei sportive au interceptat acviferul freatic la adancimea de 5,00 m in F1 (fruntea terasei joase) si 2,80 m – 3,00 m in celelalte foraje.

Acviferul freatic este cantonat in formatiunile grosiere ale luncii paraului Amarazuia, constituit din nisipuri si pietrisuri, fiind alimentat din precipitatiile care cad in zona prin infiltrarea in depozitele poros-permeabile.

Acviferele de adancime sunt acvifere de tip intergranular si se constituie in straturi cu dezvoltare continua la scara regionala si cu pasuri de la 5 m la peste 100m. Descarcarea acestora se realizeaza prin drenaj natural.

Apele inmagazinate in aceste acvifere sunt, in general, ape bicarbonate calcice sau sodice iar calitatea lor, sub aspectul potabilitatii este redusa datorita gradului ridicat de mineralizare.

Exista pericolul poluarii acviferelor datorita depozitarii necontrolate a deseurilor si poluari accidentale in zona extractiei de titei si gaze naturale.

Prin implementarea P.U.G. şi dotarea cu reţele de colectare a apelor uzate menajere, apoi epurarea acestora, se evită deversarea necontrolată a apelor reziduale provenite din gospodariile cetatenilor, în emisar sau în sol.

3.1.5 Calitatea aerului Factorul de mediu aer

• Utilizarea combustibilului solid (lemn) pentru incalzire - factorul de poluare: fumul;

• gazele provenite din tevile de esapament ale autovehiculelor – factorul de poluare CO2. In mod accidental, pot aparea poluari cu COV, in zona extractiilor de titei si gaze

naturale, care insa se afla la o distanta destul de mare fata de ultima constructie din zona. Aceste poluari nu sunt semnificative datorita interventiilor rapide, de rezolvare a situatiilor de catre responsabilii special autorizati in acest sens precum si a ISU.

3.1.6 Calitatea solului Factorul de mediu sol

Solurile din zona de analiza, respective zona de sud a dealurilor subcarpatice sunt cele brune podzolice distribuite in asociatie cu solurile brune iar pe versanti, cu fazele erodate ale acestora.

In cadrul Podisului Piemontan, predominarea rocilor sedimentare neogene sub aspect fitologic si cu rezistenta mica la eroziune, fragmentarea moderata, pana la mare a reliefului, declivitatea mare a versantilor cu precipitatii bogate cu character torrential, lipsa unei




37

vegetatii forestiere pe toate suprafetele inclinate, folosirea neadecvata a unor terenuri in panta si defrisarile, favorizeaza procesele de modelare geomorfologica: eroziunea de suprafata, eroziunea torentiala si ravenarea, concentrate in lungul talvegurilor si la obarsiile torentiale, procese fluviatile de albie marcate prin acumulari neogene in lungul canalului de scurgere si prin erodarea puternica a malurilor si bazei versantilor ca si alunecarile de teren (in toate dealurile subcarpatice si toti versantii vailor ce fragmenteaza podurile piemontane).

In continuare vom reda repartitia solurilor pe teritoriul comunei Stejari.

Repartiţia solurilor pe teritoriul administrativ al comunei Stejari pe categorii de folosinţă:

Suprafaţa totală: 7455 ha ( 100%), din care:

Total agricol, din care: 3717 49,82

- arabil 1742 23,37

- pasuni 1258 16,88

- fanete 420 5,63

- vii si livezi 294 3,94

Total neagricol, din care: 3741 50,18

- paduri 3472 46,57

- ape 25 0,34

- circulatii 122 1,64

- constructii 107 1,43

- neproductiv 15 0,20

Solul este pretabil pentru legumicultura, pomicultura sau viticultura.

Zona ecologica este favorabila si pentru apicultura, cultura melcilor sau culturi de capsuni. Toate aceste culturi pot lua amploare si pot fi completate de minifabrici de prelucrare a poductiei rezultate. Astfel de centre de colectare / prelucare pot sa vizeze si produsele animaliere, rezultat al activitatii extensive de crestere a animalelor.

Padurea, cu o suprafata de 3450 ha este un izvor de resurse care pot fi, din punct de vedere economic, profitabile. Cel mai elocvent exemplu este valorificarea fructelor de padure, a ciupercilor sau a plantelor medicinale, prin infiintarea de centre de colectare / prelucare a acestora.

In comuna exista si o balta, in proprietate particulara, cu suprafata de 5,4 ha care este potrivita dezvoltarii unui centru de agrement si pentru piscicultura.

Solul joacă un rol crucial pentru activităţile umane si supravieţuirea ecosistemelor. O serie de procese de degradare reprezintă o ameninţare pentru sol, cum ar fi: eroziunea, reducerea materiei organice, contaminarile difuze si locale, scoaterea din circuitul agricol,




38

compactare, declinul biodiversităţii, salinizarea, inundatiile si alunecarile de teren, poluarile accidentale, datorita spargerilor de conducte colectoare si de transport titei, ale solului si a apelor din vecinatatea acestora, datorate unitatilor de extractie a petrolului si gazelor naturale din zona.

Principalele riscuri naturale si antropice care pot fi atasate factorului sol in aceasta zona:

- procese geomorfologice (eroziuni si alunecari de teren) care nu afecteaza vetrele satelor, respective populatia si;

- poluarile accidentale, datorita spargerilor de conducte colectoare si de transport titei de la unitatile de extractie a hidrocarburilor din zona de analiza. Reducerea proceselor de eroziune a solului până la încetarea acestora sau prevenirea

lor acolo unde există un potenţial favorabil declanşării, constituie un obiectiv care aparţine dezvoltării durabile – aceasta existand in toate punctele atinse in PUG Stejari.

3.1.7 Zgomotul şi vibra ţiile Zona poate fi afectată din punct de vedere al factorilor de mediu, în două situaţii:

- Pe perioada execuţiei obiectivelor propuse (canalizare, baza sportive);

- Pe perioada exploatării obiectivelor.

A. Pe perioada execuţiei obiectivelor, sursele de poluare fonică sunt utilajele folosite pentru mecanizarea lucrărilor.

Zgomotul produs de aceste utilaje conform prevederilor din literature de specialite sunt:

- excavator 78 dB(A);

- basculantă 70 dB(A);

- compactor 80 dB(A). Nivelul de zgomot produs de funcţionarea simultană a acestor surse este de: 83,7 dB(A).

Aportul perioadei de execuţie a celor 2 obiective la poluarea fonică a zonei este nesemnificativ. Nivelul total de zgomot, obţinut prin adunarea energetică a nivelelor corespunzătoare fiecărei surse în parte (execuţia amplasamentului şi zomotul produs de traficul rutier în zonă) nu depăşeşte 85 dB(A).

Pentru a demonstra cele afirmate mai sus vom prezenta un model matematic de calcul al nivelului de zgomot şi vom determina valoarea lui la diferite distanţe faţă de locul unde s-a produs. Se consideră un nivel maxim al zgomotului în cadrul şantierului obiectivului de 92 dB(A) produs de utilaje. Ne interesează nivelul de zgomot la cel mai apropiat receptor ipotetic, aflat la distanţa de 50 m de locul de producere a zgomotului. Rezultă încadrarea nivelului de zgomot în limitele admise de STAS 10009/88.




39

Consider că nivelul de zgomot produs de amplasament nu va afecta în nici un fel zona din vecinătate. La o distanţă de 100 m de sursă, nivelul de zgomot determinat prin calcule va fi de 38,3 dB(A).

Modelul matematic de calcul a nivelului de zgomot:

MODEL MATEMATIC

Nivel de zgomot la sursă dB(A) 92

Înălţimea sursei m 3

Punctele de recepţie:

A B C D E

Înălţimea la receptor m 2 2 2 2 2

Distanţa la receptor m 5 10 30 40 100

Înălţimea barierei m 4 4 4 4 4

Înălţimea la barieră m 4 4 4 4 4

Distanţa pînă la barieră m 2 40 90 290 490

Proporţia absorbţiei I 1,5 1,7 2,6 2,8 2,5

Rezultate :

-

1.7123 Corecţia distanţelor

8

-5.68723 -8.69688 -13.4679 -15.6864

-

5.0529 Corecţia absorbţiei

8

-9.2445 -18.2086 -26.5561 -26.5948

-

22.012 Corecţia barierei

5

-18.081 -17.6944 -17.4704 -17.4284

a) zonă iluminată da da da da da

b) zonă întunecată nu nu nu nu nu

Nivel de zgomot la receptor - 64.98727 51.4002 40.50562 38.29036




40

69.222

14

db(A)

69,2 65,0

53,4

40,5 38,3

0

10

20

30

40

50

60

70

80

A B C D E

69,2 65,0 53,4 40,5 38,3

RECEPTOR

RECEPTO

B. Sursele de poluare fonică pe perioada exploatării obiectivului -Baza sportiva sunt:

- autovehiculele sosite pentru aprovizionare cu diverse produse alimentare sau industriale;

- autovehiculele proprii ale angajatilor din zonă;

- autovehiculele în transit;

- scutere, motociclete;

- copiii in terenurile de joaca (tipetele lor inregistreaza 70-80 dB);

- zgomotele provenite de la terenurile sportive si stadioane (pot depasii 100 dB, dar aceasta situatie nu este permanenta ci doar temporara).




41

Obiectivele analizate nu vor constitui o sursă de vibraţii permanenta, care sa depaseasca legislatia in vigoare, ci daca aceasta va exista, efectul va fi temporar, în perioada de execuţie sau exploatare.

Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de activitate

Poluare calculata produsa de

activitate

si

masuri de eliminare/reducere

Pe zone

rezidentiale, de

recreere sau alte

zone protejate cu

luarea in

considerare a

poluarii de fond

Tipul poluarii

Sursa de poluare

Nr.

Surse de poluare

Poluare m

axima perm

isa

(limita m

axim

a admisa pentru om si mediu)

Pe

zona

obiec

tivu-lui Pe zone de protectie/restrictie

aferente obiectivului,

Fara m

asuri de

eliminare/reducere

a poluarii

Cu implementare

masurilor de

eliminare/reducere

a poluarii

Masuri de eliminare/ reducere a poluarii

Foni

că

Trafic

auto

Mij

loace

auto

în tran

zit

85

dB(A)

85

dB(A)

zone

de

pro

tecţie

85

dB(A)

35

dB(A)

Nu se

produ

ce

polu

are

fonică

semni

ficati

vă

3.1.8 Starea florei şi faunei

• Pasunat necontrolat al ovinelor, caprinelor si bovinelor ;

• Ca in toata tara si in zona studiata au fost effectuate, in trecut, defrisari necontrolate ale padurilor.




42

Arii protejate –Pe teritoriul comunei Stejari nu exista arii protejate.

3.1.9 Situaţia economica şi sociala Factorul de mediu aşezări umane

Populatia

Populatia comunei Stejari ca urmare a recensamantului populatiei din anul 2002 a fost de 3113 locuitori. Din analiza evolutiei acesteia, a factorilor care o influenteaza dar si a potentialului de dezvoltare a comunei corelat cu actiunile de retragere catre locurile natale a populatiei disponibilizate din activitatile productive din alte localitati, rezulta o prognoza de usoara crestere pana in anul 2010, dupa cum urmeaza:

Populatie – numar locuitori

Evolutie 2002 - 2009

2002 2008 2009

TOTAL comuna, din

care

3113 3200 3300

Populatia proiectata inregistreaza, pe ansamblu, o crestere usoara specifica fiecarui sat in parte.

Reforma economica cu componentele ei principale – privatizarea, restructurarea si modernizarea economiei – va determina schimbari majore in structurile demo-economice a caror evolutie tinde spre o apropiere treptata de tipologia celor inregistrate in present in tarile dezvoltate.

Tipurile principale de activitati economico-sociale se aprecieaza ca vor evolua semnificativ, respective prin reducerea populatiei ocupate in activitatile primare si cresterea numarului de personae ocupate in activitati tertiare.

Tertializarea economiei se va realiza, indeosebi, pe seama unor activitati de servicii din procesul direct productive si se vor constitui ca activitati distincte care sa deserveasca capacitatile de productie din centrele si zonele cu activitati industriale, recreative, agricole, silvice si turistice.

Se apreciază că efectul implementării acestui P.U.G, va fi unul benefic pentru populaţia din localitate.

La fel de important pentru implementarea planului este faptul ca acesta va oferii o serie de locuri de muncă pentru populaţia comunei Stejari, va lărgi sfera serviciilor turistice, sportive, economice, generând activitati profitabile pentru zona si implicit va duce la cresterea




43

nivelul de trai al locuitorilor, neexcluzand faptul ca zona Stejari va beneficia de o deschidere spre viitor prin dezvoltare socio-economic-culturala si educationala.

In concluzie, nerealizarea planului propus va conduce in mod cert la fenomene de degradare importante si ireversibile ale mediului, in aceasta zona si la pierderea unor valori naturale de neestimat. Drept urmare, elaboratorii Raportului, Reprezentantii Consiliului Local Stejari si ceilalti participanti ai Grupului de lucru nu recomanda, pentru nici un motiv, aceasta varianta.

3.1.10 Starea de sanatate a populaţiei Starea de sanatate a populatiei poate fi influentata de mai multi factori asociati conditiilor trecute si actuale, din care se pot mentiona:

- Lipsa unui sistem de epurare a apelor menajere si lipsa canalizarii; - Lipsa locurilor de munca etc.

In conditiile realizarii PUG starea de sanatate a populatiei nu poate fi influentata in sens negativ.

3.1.11. Deseurile Eliminarea deseurilor

In acest domeniu deosebit de sensibil pentru o zona rurala se propune:

- dotarea cu europubele a fiecarei gospodarii; - amenajarea a 4 platforme de colectare conforme, in zona, dotate cu containere

speciale. In 30 noiembrie 2008, Consiliul Local Jupinesti, comuna Jupanesti, jud.Gorj, 217270 a obtinut un Contract de Grant privind „Dezvoltarea unui sistem de colectare si transport deseuri in vederea colectarii selective a fractiilor reciclabile” in comunele Jupinesti, Berlesti, Turburea, Saulesti, Capreni, Stejari,Danciulesti, Stoina etc.

SURSE DE FINANŢARE : Programul Phare 2006 Coeziune Economica si Sociala

RO2006/018-147.04.01.04.01 „Schema de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor

sectorului public în sectoarele prioritare de mediu”.

Durata proiectului este de 12 luni, locatia se afla in comuna Jupanesti iar valoarea Grantului (<EUR>) este de 975,367.54.

Beneficiarul planului de dezvoltare analizat va intocmi un contract de prestari servicii cu prestatorul autorizat pentru aceasta activitate, care va ridica periodic deseurile menajere de pe platforma de colectare, acestea ajungand la microstatia de deseuri care se construieste in Comuna Jupanesti si care va functiona dupa urmatorul principiu:

Colectarea deşeurilor se va face diferenţiat, în funcţie de situaţie:




44

- 2 fracţiuni colectare individuală: şi anume plastic + ambalaje PET + hârtie + metal + aluminiu şi alte deşeuri (colectate de 1-2 ori pe săptămână);

- 3 fracţiuni (din care două părţi reciclabile) pentru populaţia cu containere normale: şi anume hârtie, ambalaje PET + plastic + doze şi deşeuri în general (colectate de 1-2 ori pe săptămână);

- 3 fracţiuni (din care două părţi reciclabile) pentru agenţi economici şi instituţii: general, hârtie şi plastic + metal + aluminiu (colectate de 1-3 ori pe săptămână);

- populaţia la care se ajunge greu: colectare neselectivă prin intermediul containerelor.

Se prevad următoarele, pentru sistemul de colectare:

- pubele de 120 şi 240 litri pentru colectarea individuală şi containere de 1.100 litri pentru punctele de colectare comune;

- pubele de 240 litri şi containere de 1.100 litri pentru instituţii, agenţi comerciali şi industrie.

Deşeurile vor fi transportate prin intermediul a trei tipuri de vehicule:

- autocompactoare pentru uz general (deşeuri menajere neselectate);

- autocompactoare cu 2 compartimente (pentru colectare selectivă);

- autospeciale cu benă basculabilă pentru containere.

Staţia de transfer de la Jupanesti va consta într-o instalaţie de sortare prevăzută cu un sistem de sortare a deşeurilor mecanic şi manual. Se prevăd următoarele elemente:

- Platformă de descărcare;

- Linie tehnologică cu mecanism de sortare;

- Linie pentru presare şi ambalare;

- Echipamente şi instalaţii pentru muncitori;

- Energie, apă, electricitate.

Fluxul zilnic estimat pentru viitoarea staţia de transfer de la Jupanesti este de aproximativ 3000 -7000 kg/zi.

3.2 CADRU NATURAL 3.2.1 Relieful şi geomorfologia Cadrul natural al judetului Gorj include 3 mari unitati fizico – geografice: Carpatii Meridionaliformati din versantii sudici ai muntilor Godeanu, Valcan si Parang, cu altitudini ce depasesc frecvent 2.000 m (altitudine maxima : 2.519 , varful Parangu Mare) si cu urme ale




45

glaciatiei cuaternare (circuri, custuri, lacuri glaciare, morene); Subcarpatii Getici, situati intre Motru si Oltet constituiti din mai multe aliniamente de dealuri, mai importante: Sacelu, Mogos, Stroiesti, Bran si depresiuni: Polovragi, Novaci, Targu Jiu-Campu Mare; dealurile colinare situate in partea sudica, apartinand Podisului Getic. Comuna Stejari se afla in Piemontul Getic ce cuprinde partea central-sudica a judetului si care este format din culmi prelungite ale caror inaltimi coboara spre sud pana la 300 m, separate de culoare lungi ale cursurilor de apa.

Mediul natural al zonei se caracterizeaza atat prin pastrarea de caracteristici vechi, primare, tipice pentru habitate deluroase cat si prin caracteristici determinate de agricultura si silvicultura zonei.

Pana in 1948, an in care a avut loc nationalizarea tuturor terenurilor indiferent de categoria de folosinta si proprietar, marea majoritate a suprafetelor de teren au fost proprietate particulara. Forma de proprietate din trecut se reflecta asupra structurii actuale a proprietatii, unele fiind in curs de retrocedare.

Inainte de 1948 padurile au apartinut urmatoarelor categorii de proprietari:

- mari proprietari;

- statul roman ;

- diferite persoane juridice ;

- micii proprietari.

Incepand din anul 1948 terenurile au intrat in proprietatea statului iar dupa 1989 acestea au revenit in proprietate privata.

Culturile practicate înainte de 1989 sunt cele de floarea soarelui, tutun, in, sfeclă furajeră, rapiţă sau mazăre. De asemenea solul este pretabil pentru legumicultură, pomicultură sau viticultură. Zona ecologică este favorabilă şi pentru apicultură, cultura melcilor sau culturi de căpşuni. Toate aceste culturi pot lua amploare şi pot fi completate de minifabrici de prelucrare a poducţiei rezultate. Astfel de centre de colectare/prelucare pot să vizeze şi produsele animaliere, rezultat al activităţii extensive de creştere a animalelor.

Pădurea, cu o suprafaţă de 3450 ha este un izvor de resurse care pot fi, din punct de vedere economic, profitabile. Cel mai elocvent exemplu este valorificarea fructelor de pădure, a ciupercilor sau a plantelor medicinale, prin înfiinţarea de centre de colectare/prelucare a acestora.

Din punct de vedere geomorfologic, zona de amplasament a perimetrului pe care se va construi baza sportiva face parte din Platforma Oltetului, in cadrul careia relieful prezinta altitudini cuprinse intre 400 – 450 m pe dealuri si 300 – 350 m pe vai.




46

Din punct de vedere hidrogeologic, forajele executate pe amplasamentul obiectivului n-au interceptat apele subterane freatice pana la adancimea investigata, acestea fiind situate la peste 10 m adancime.

Vanturile dominante bat din directia nord cu o viteza medie de 3,5 m/s.

Principalii indici geotehnici medii care caracterizeaza zona sunt:

- indicele de plasticitate al solului – Ip = 11 – 20 (mijlocie) si mare, Ip = 21 – 35;

- indicele de consistenta – Ic = 0,76 – 1 (soluri vartoase). Terenul pentru obiectivul propus in zona, este bun pentru fundare, este stabil neafectat

de fenomene fizico-geologice, nu contine pamanturi de umplutura iar parametrii geotehnici care stau la baza calculului fundatiilor sunt:

- adancimea maxima de fundare va fi : Df = 1,00 m de la nivelul terenului sistematizat, respective sub adancimea maxima de inghet care in zona este de60 – 70 cm;

- fundarea se va face in stratul de nisip argilos, de culoare galbuie, plastic vartos, interceptat in toate forajele executate.

3.2.2 Hidrologia Reteaua hidrografica a judetului Gorj apartine in majoritate unui singur bazin colector, Jiul,

care aduna apele mai multor afluenti: Sadu , Tismana, Jiltu, Motru, Gilort, Amaradia s.a. de

pe o suprafata de peste 10 mii mp. Exceptie fac extremitatile NE si NV ale judetului, care sunt

drenate de cursurile superioare ale Oltetului si Cernei. Numeroase lacuri naturale: Calcescu,

Slaveiu , Mija si antropice: Cerna, Ceauru.

Teritoriul administrativ al comunei Stejari este situat in partea estica a judetului Gorj, în

bazinul hidrografic al râului Jiu, zona cursului superior, administrată cantitativ şi calitativ de

Sistemul de Gospodărire a Apelor Gorj, subunitate teritorială a Direcţiei Apelor Gorj.

Corpurile de apă de suprafaţă delimitate conform Planului de Management al

Bazinului Hidrografic Jiu, existente pe teritoriul administrativ al comunei Stejari sunt:

cursurile de apa locale, din care amintim,

- Amarazuia,

- Toiaga.




47

3.2.3 Clima

Clima este, in general, temperat- continentala cu ierni reci si uneori cu invazii de aer cald, cu o circulatie atmosferica caracterizata prin advectii de aer temperat – continental din est si arctic, din nord.

Valorile elementelor climatice inregistrate la statia meteo Tg-Jiu si la postul pluviometric Saulesti evidentieaza prezenta unui climat de dealuri joase.

Temperatura aerului (media anuala) se caracterizeaza prin valori cuprinse intre 10,2° C, temperatura medie, a lunii iulie de 21,6°C, temperatura medie a lunii ianuarie (cea mai friguroasa luna a anului) de - 2,5°C iar amplitudinea diurna anuala de 24,1°C.

Fenomenul climatic specific teritoriului studiat il constituie directia dominanta a vanturilor din nord cu viteza medie de 3,5 m/s, canalizarea maselor de aer in lungul cursurilor de apa si frecvente medii de calm de peste 50%.

Precipitatiile atmosferice (postul pluviometric Saulesti) se caracterizeaza prin urmatoarele cantitati: 590 mm (cantitatea medie anuala), 34,8 mm (cantitatea medie a lunii februarie) si 74,3 mm (cantitatea medie a lunii iunie).

Conform STAS 6054/1997 adancimea maxima de inghet este de 60-70 cm.

Temperatura aerului (media anuala)in perioada 1869-1955 a fost de 6-8˚C , deci mai scazuta decat in depresiunea Tg-Jiu. Temperatura medie a lunii iulie a fost cuprinsa intre 20-22˚C, iar temperatura medie a lunii ianuarie (cea mai friguroasa luna a anului) a fost de -3˚C.

De mentionat sunt pericolele ce pot apare prin prezenta in subsolul comunei a numeroase conducte de transport titei si gaze naturale, care au o mare vechime si pot produce dezastre tehnologice.

3.2.3.1. Seismicitate

Din punct de vedere al seismicitaţii, suprafaţa cercetata se afla in zona E de seismicitate, are o acceleraţie seismica ag = 0,12; perioada de colţ Tc = 1,0 s; are gradul 71 de seismicitate (gradul 7 cu o perioada de revenire de 50 ani); adâncimea maxima de ingheţ a zonei este conform STAS 6054 de 80 cm. 3.2.4 Biodiversitatea

In zonă au fost identificate pajişti degradate cu caracter mezofil de Agrostis capillaries (iarba câmpului) unde acum este preponderentă specia Hieracium pilosella. Au fost identificate şi pajişti cu Vulpia myuros, în asociaţie cu Filagini-Vulpinetum şi Airo-Vulpinetum.

Pajiştile de Agrostis capillaries şi Vulpia myuros formează fitocenoze cu aspect de pajişti neîncheiate, cu acoperire de 70-90%, neevident stratificate.




48

Aceste pajişti nu formează habitate protejate prin Ordonanţa de urgenţă nr. 154 din 12/11/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, anexa 2 – tipuri de habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare.

În acelaşi timp trebuie menţionat faptul că pajiştile din zonă nu constituie habitatul nici uneia dintre speciile de animale sau plante protejate prin legislaţia naţională. Acestea, constituie zonă de hrănire pentru anumite specii de lilieci şi pentru păsările de pradă protejaste prin legislaţia naşională şi europeană. Dintre aceste specii amintim - cioara grivă (Corvus corone cornix).

Din acest punct de vedere, putem afirma că pajiştile formează tipuri de habitate nerelevante din punct de vedere al protecţiei şi conservării speciilor.

În prezent pajiştile sunt folosite în regim de fineaţă sau păşune. În general, acestea, au caracter mezofil si se întind pe suprafeţe extinse în zona colinară.

Pădurile din zonă sunt în special păduri de stejar în diverse asociaţii. Pe malurile păraielor pot fi întâlnite sporadic pâlcuri de anin. În rest, malurile sunt ocupate de plante din familia Salicaceae.

3.2.4.1 Flora

Vegetatia este specifica dealurilor subcarpatice si piemontane in care se regaseste etajul padurilor de foioase (cer, garnita, gorun) in alternanta cu pajisti secundare si soluri argiloase.

Dupa varsta, in padurile de deal sunt frecvente arboreta tinere de pana la 40 ani.

Starea generala de sanatate a padurilor se aprecieaza ca buna, majoritatea arboretelor fiind relative sanatoase dar se semnaleaza si atacuri ale daunatorilor sau aparitia fenomenului de uscare.

În situaţia neimplementării planului propus, zona va fi, in continuare, expusa degradarii, aducand prejudicii mediului înconjurător prin: focuri în locuri neamenajate, lăsarea resturilor menajere peste tot, contaminarea apelor de suprafaţă cu deseuri, detergenţi, scurgeri de produse petroliere din sistemele de alimentare cu carburanţi şi lubrifianţi ale autoturismelor sau alte substanţe poluante.

De asemenea, in zona, la momentul actual se practica pasunatul necontrolat al ovinelor, caprinelor si bovinelor, de cele mai multe ori excesiv care dauneaza, de asemenea factorilor de mediu, in special solului si vegetatiei.

3.2.4.2 Fauna terestra şi acvatica

Fauna padurilor de foioase este reprezentata de cerb, lopatar, caprior, mistret, urs etc.




49

Din informatiile culese din teren putem afirma ca, ocazional, se practica vanatul si pescuitul neautorizat (infractional), fapt care duce la mari prejudicii aduse factorului de mediu – fauna.

Conditiile ecologice, se reflecta si in formatiunile vegetale si lumea animala ce le populeaza, care apartin zonelor de tip submediteranean, pontic, balcanic si balcano-dacic. In judetul Gorj regasim o flora si fauna extrem de variata.

Fauna enchitreidelor (viermi inelati albi, cu aspect de rame, dar de talii foarte mici) atinge valori mari (30-60 mii exemplare/m2), fapt ce demonstreaza rolul lor important in circuitul substantelor in sol.

In fauna padurii din aceasta zona molustele sunt reprezentate prin gasteropode (melci), cele mai importante familii fiind Clausillidae, Enidae, Zanitidae, Limacidae si Helicidae. Acestea se hranesc in special cu hifele ciupercilor. Unele specii consuma licheni, asimilind numai ciupercile si eliminind algele nedigerate.

Artropodele constituie grupul cel mai bogat in specii si cel mai bine reprezentat in fauna padurilor. Astfel in arboretul analizat traiesc numeroase specii de pseudoscorpioni, opilionidae, paianjeni si acarieni, reunite in subincrengatura Chelicerata. Un alt grup foarte numeros il constituie clasa insectelor, bine reprezentate de Coleoptere, Lepidoptere, Himenoptere, Simfite, Diptere etc.

In zona, se gaseste majoritatea speciilor de vertebrate specifice ecosistemului de interferenta agricol si forestier, intilnindu-se un numar relativ mediu de amfibieni, reptile, pasari si mamifere de talie mica.

Exemplarele din aceste specii habiteaza in trupul de padure analizat care nu include si zona ce face obiectul studiului.

In ceea ce priveste fauna piscicola din zona analizata, din observatiile facute pe teren si din discutiile cu localnicii (respectiv pescari) in paraiele de analiza intalnim:

Mreana vanata (Barbus meridionalis petenyi), denumita si moioaga, moita, mreana patata, jimbla etc. este foarte asemanatoare cu mreana mare, deosebindu-se totusi de aceasta prin lipsa dintelui la spinul inotatoarei dorsale si prin inotatoarea anala mult mai lunga, ajungand pana la insertia inotatoarei caudale. Ea este mult mai mica decat mreana obisnuita, dimensiunile curente fiind de 15-20 cm, maximum 25 cm.

Corpul este aproape cilindric si acoperit de un mucus abundent. Gura este inferioara, cu buze carnoase, cu patru mustati. Culoarea generala este vanata (de unde si denumirea), avand pe spate, pe flancuri si pe cap numeroase pete mari, de culoare inchisa. Burta este de culoare galbuie. Hrana este formata din vegetale, precum si din animale marunte, ca : viermisori, moluste si larve de insecte. Traieste in carduri. Reproducerea are loc in lunile mai-iunie. Icrele nu sunt otravitoare, ca la mreana mare. Dimensiunea minima admisa la pescuit este de 15 cm.




50

Beldita ( Alburnoides bipunctatus ), denumita si latita, este raspandita in zona inferioara a apelor de munte. Iubeste apa adanca, rece si limpede, cu fundul pietros. Nu urca in zona pastravului, preferind zona lipanului sau pe cea superioara a scobarului. Corpul scurt (lungimea obisnuita 9-10 cm), acoperit cu solzi usor cazatori, constituie o hrana excelenta pentru lostrita.

Coloratia este albastra-cenusie sau bruna pe spate si argintie sau galbuie pe laturi; burta are culoarea alba-murdar, uneori galbena. Lungimea obisnuita este de 20 cm, ajungand pana la 30 cm. in stadiul de tineret se hraneste cu diverse organisme pe care le gaseste in namolul in care sta ingropat. Ca adult ataca pestii, avand predilectie pentru pastravi si mreana vanata, consumandu-le sangele si carnea. Maturitatea sexuala si dezvoltarea deplina, le ating la 3 ani. La sfarsitul toamnei se adanceste in malul de pe fund, unde ierneaza. in apele de munte, unde exista in numar mare, devine o adevarata calamitate pentru salmonide, motiv pentru care se combate.

Principalele animale domestice intilnite in zona sunt: porcine, bovine, caprine, ovine, pasari de curte, caini, pisici etc.

Principalele culturi intalnite in zona se refera la: culturi de cereale, pomi fructiferi etc.

Luand in considerare masurile definite si riscul relativ mic de interferare cu flora si fauna din zona, impactul este considerat nesemnificativ.

3.2.5 Solul

3.2.5.1 Tipuri şi caracteristici ale solului

Solurile din zona de analiza, respective zona de sud a dealurilor subcarpatice sunt cele brune podzolice distribuite in asociatie cu solurile brune iar pe versanti, cu fazele erodate ale acestora.

In cadrul Podisului Piemontan, predominarea rocilor sedimentare neogene sub aspect fitologic si cu rezistenta mica la eroziune, fragmentarea moderata, pana la mare a reliefului, declivitatea mare a versantilor cu precipitatii bogate cu character torrential, lipsa unei vegetatii forestiere pe toate suprafetele inclinate, folosirea neadecvata a unor terenuri in panta si defrisarile, favorizeaza procesele de modelare geomorfologica: eroziunea de suprafata, eroziunea torentiala si ravenarea, concentrate in lungul talvegurilor si la obarsiile torentiale, procese fluviatile de albie marcate prin acumulari neogene in lungul canalului de scurgere si prin erodarea puternica a malurilor si bazei versantilor ca si alunecarile de teren (in toate dealurile subcarpatice si toti versantii vailor ce fragmenteaza podurile piemontane).

3.2.5.2 Clasificarea tipurilor de folosinţa a terenurilor Evaluarile actuale privind utilizarea terenurilor sunt limitate la o descriere generala

care se refera la impactul suferit de anumite zone in raport cu potenţialul productiv al acestora




51

cu pierderea resurselor pedologice. Astfel de evaluari nu iau in considerare impactul provocat de distrugerea solului , impactul asupra veniturilor agricultorilor particulari. Topografia şi geologia zonei determina in mare masura tipul predominant de agricultura.

In continuare vom reda repartitia solurilor pe teritoriul comunei Stejari.

Repartiţia solurilor pe teritoriul administrativ al comunei Stejari pe

categorii de folosinţă:

Suprafaţa totală: 7455 ha ( 100%), din care:

Total agricol, din care: 3717 49,82

- arabil 1742 23,37

- pasuni 1258 16,88

- fanete 420 5,63

- vii si livezi 294 3,94

Total neagricol, din care: 3741 50,18

- paduri 3472 46,57

- ape 25 0,34

- circulatii 122 1,64

- constructii 107 1,43

- neproductiv 15 0,20

Solul joacă un rol crucial pentru activităţile umane si supravieţuirea ecosistemelor. O serie de procese de degradare reprezintă o ameninţare pentru sol, cum ar fi: eroziunea, reducerea materiei organice, contaminarile difuze si locale, scoaterea din circuitul agricol, compactare, declinul biodiversităţii, salinizarea, inundatiile si alunecarile de teren, poluarile accidentale, datorita spargerilor de conducte colectoare si de transport titei, ale solului si a apelor din vecinatatea acestora, datorate unitatilor de extractie a petrolului si gazelor naturale din zona.

Principalele riscuri naturale si antropice care pot fi atasate factorului sol in aceasta zona:

- procese geomorfologice (eroziuni si alunecari de teren) care nu afecteaza vetrele satelor, respective populatia si;




52

- poluarile accidentale, datorita spargerilor de conducte colectoare si de transport titei de la unitatile de extractie a hidrocarburilor din zona de analiza. Reducerea proceselor de eroziune a solului până la încetarea acestora sau prevenirea

lor acolo unde există un potenţial favorabil declanşării, constituie un obiectiv care aparţine dezvoltării durabile – aceasta existand in toate punctele atinse in PUG Stejari.




53

4. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PUG INCLUSIV, IN SPECIAL, CELE REFERITOARE LA ORICE ZON E DE IMPORTAN ŢA DEOSEBITA PENTRU MEDIU, DE EXEMPLU CELE DESEMNATE CONFORM OUG 57/2007, ORD. 1964/2007 ŞI HG 1284/2007. Pe baza informaţiilor culese privind starea mediului in zona, a conţinutului şi obiectivelor proiectului de plan şi ţinând cont de problemele de mediu existente identificate la nivel naţional, regional şi local, nu au fost identificate probleme de mediu care pot fi considerate ca fiind in legatura cu PUG-ul propus. Propunerile PUG-ului nu vor avea efecte semnificative negative asupra mediului, inclusiv transfrontaliera, dimpotriva, derularea unor programe comune care privesc protectia mediului nu fac decat sa evidentieze efectele pozitive. Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE, factorii/aspectele de mediu care trebuie avuţi in vedere in cadrul evaluarii de mediu pentru planuri şi programe, sunt: aerul, zgomotul şi vibraţiile, sanatatea umana, apa solul/utilizarea terenului, biodiversitatea, populaţia, managementul deşeurilor, infrastructura rutiera/transportul, peisajul. Rezultatele procesului de identificare a problemelor de mediu actuale pentru zona analizata sunt prezentate in tabelul urmator: Factor de mediu

Probleme relevante privind mediul din zona amplasamentului PUG

Aer Calitatea aerului din zona va fi influentata de urmatoarele aspecte: Poluarea atmosferica datorata traficului rutier Poluarea atmosferica datorita sistemelor de incalzire in sezonul rece

Apa Caliatea necorespunzatoare a apei poate fi influentata de urmatoarele aspecte: Calitatea apei poate fi influentata de anumite defectiuni tehnice aparute la ministatiile de epurare biologica care se vor instala pentru epurarea apei menajere.

Zgomot Sursele principale care vor influenta ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei analizate sunt: Traficul rutier al ariei analizata; Zgomot in perioada de constructie Activitaţi specifice aşezarilor umane din zona.

Sanatate Starea de sanatate a populatiei poate fi influentata de mai multi factori asociati conditiilor trecute si actuale de pe amplasamentul analizat, din care se pot mentiona: - Utilizarea ca apa potabila, a apei din pânza freatica (prin intermediul fântânilor) a caror calitate variaza in funcţie de departarea de sursele de poluare posibile, in special de grajduri, fose septice etc), -Lipsa unui sistem centralizat de epurare si canalizare a apei.

Biodiversitate Din analiza situaţiei existente reies urmatoarele: - Amplasamentul PUG nu este situat intr-o zona de importanţa deosebita pentru mediu şi nici la limita sau in vecinatate. - Perimetrul se afla intr-o zona lipsita de interes major din punct de vedere al Biodiversitaţii.

Mediul social Prin implementarea prezentului PUG se aduc modificari pozitive privind mediul




54

si economic social si economic al zonei

Gospodarirea deşeurilor

Deşeurile rezultate vor fi colectate selectiv şi preluate, in vederea eliminarii sau

valorificarii de catre operatorul de deşeuri General pe baza unui contract de prestari

servicii.

Peisajul

Peisajul va fi influentat in mod pozitiv prin eficientizarea terenurilor fara

folosinta actuala.

Solul/ Utilizarea terenurilor

Din analiza situatiei existente rezulta urmatoarele aspecte: -Depozitarea necontrolata de deseuri, amplasare focuri de gratar in locuri nepermise, pasunat excesiv etc. - Scurgeri accidentale provenite de la sondele de titei din zona - Suprafata de amplasare a utilajelor tehnologice si a celorlate spatii active (cai de acces, depozite etc) din cadrul zonei propuse pentru constructii nu sunt de natura sa afecteze solul.

In continuare, conform Anexei 1 la Planul Na ţional de ac ţiune pentru protec ţia mediului –2008 se prezinta Lista problemelor de mediu identificate, grupate in categorii :

COD CATEGORII DE PROBLEME/ASPECTE DE MEDIU

01. Calitatea necorespunzatoare a aerului

01.1

Poluarea aerului datorata traficului rutier 01.2

Poluarea atmosferică generată de emisiile de poluanţi produşi de sursele staţionare ale unor unităţi industriale

01.4

Poluarea atmosferica generata de utilizarea combustibililor fosili la incalzirea locuinţelor 01.5

Poluarea aerului datorată depozitelor de deşeuri menajere supraîncărcate şi exploatate necorespunzător

03. Cantitatea şi calitatea necorespunzatoare a apei

03.1 Cantitatea şi calitatea necorespunzatoare a apei potabile

03.1.2

Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila in unele localitaţi rurale

03.1.5 Deficienţe ale sistemului de monitorizare a calitaţii apei potabile

03.1.7

Absenţa reţelelor de canalizare in sistem divizor (existenţa/utilizarea aproape generalizata in

localitaţi, a reţelelor de canalizare in sistem unitar)

03.2 Poluarea apelor de suprafaţa

03.2.2

Poluarea apelor de suprafaţă în zona depozitelor de deşeuri sau datorată depozitării necontrolate a

deşeurilor de-a lungul albiilor

03.2.5

Poluarea apelor de suprafaţă generată de extracţia, prepararea şi procesarea minereurilor,

cărbunelui şi a altor resurse naturale neregenerabile sau regenerabile

03.2.8

Lipsa reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate menajere in unele

localitaţi rurale




55

04. Gestionarea (colectare, stocare, eliminare) necorespunzatoare a deşeurilor

04.3

Poluarea mediului generata de depozitarea necontrolata a deşeurilor menajere in zonele

rurale

04.5 Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor provenite din activităţi zootehnice

04.6 Lipsa unui sistem de colectare selectiva şi reciclare a deşeurilor

04.7

Poluarea mediului datorata gestionarii necorespunzatoare a deşeurilor provenite din

construcţii şi demolari

04.8 Gestionarea necorespunzatoare a deşeurilor de ambalaje

06. Poluarea solului şi a apelor subterane

06.2

Poluarea solului şi a apelor subterane cu apă sărată şi produse petroliere provenite de la exploatarea

zăcămintelor de ţiţei

06.6 Poluarea solului cu metale grele, datorata traficului rutier

07. Degradarea mediului natural şi construit

7.8 Insuficienta dezvoltare a unei reţele eco-agro-turism regional

08. Urbanizarea mediului

8.4 Absenţa delimitării zonelor rezidenţiale de cele industriale

8.5 Sistem necorespunzător de colectare a apelor pluviale

8.6 Lipsa întreţinerii şi amenajării tuturor străzilor

8.9 Nerespectarea reglementărilor de urbanism

10. Poluarea mediului datorata activitaţilor din transport

10.3

Reabilitarea căilor rutiere intra şi inter urbane fără (sau insuficient) reabilitarea sistemelor de

colectare a apelor pluviale (pante, rigole, guri de recepţie, reţele de canalizare pluvială)

10.4

Eliminarea din trama stradala a mijloacelor de transport ce nu corespund din punct de vedere

al emisiilor de noxe in atmosfera şi al tonajului depaşit

11. Degradarea mediului datorata turismului şi agrementului

11.1 Absenţa managementului in dezvoltarea şi controlul activitaţilor turistice şi de agrement




56

5. OBIECTIVE DE PROTECŢIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NA ŢIONAL CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN ŞI MODUL CUM S-A ŢINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE ŞI DE ORICE ALTE CONSIDERA ŢII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI

In scopul evaluarii efectelor asupra mediului, au fost selectate mai multe obiective legate de mediu care au fost formulate ţinând cont de obiectivele şi obligaţiile naţionale şi internaţionale (europene şi globale) pe care le are România in domeniul mediului. Pentru propunerea listei de obiective de mediu specifice şi relevante pentru PUG, au fost utilizate obiectivele strategice şi specifice identificate in planurile şi programele de nivel local, regional şi naţional, ţinând cont de problemele de mediu specifice zonei şi relevante pentru PUG propus identificate şi prezentate in cap. 4. Planuri şi programe la nivel naţional:

Planul naţional privind strategia adoptata in problema mediului inconjurator, identifica protecţia calitaţii apelor ca obiectiv major, urmata de protecţia calitaţii aerului. Planul indica acordarea prioritaţii masurilor ce vor diminua poluarile locale grave ce pot afecta mediul şi/sau sanatatea populaţiei. Strategia Naţionala pentru Dezvoltare Durabila a României Orizonturi 2013 – 2020 2030:

Planul are ca obiectiv general imbunataţirea continua a calitaţii vieţii pentru generaţiile prezente şi viitoare prin crearea unor comunitaţi sustenabile, capabile sa gestioneze şi sa foloseasca resursele in mod eficient şi sa valorifice potenţialul de inovare ecologica şi sociala al economiei in vederea asigurarii prosperitaţii, protecţiei mediului şi coeziunii sociale. Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului – 2008:

Obiectivul strategic general al protectiei mediului il constituie imbunataţirea calitaţii vieţii in România prin asigurarea unui mediu curat, care sa contribuie la creşterea nivelului de viaţa al populaţiei, imbunataţirea calitaţii mediului, conservarea şi ameliorarea starii patrimoniului natural de care România beneficiaza.

In continuare se prezinta sub forma tabelara obiectivele de mediu specifice pentru PUG propus, grupate in categorii de obiective strategice (care sunt corespondente cu obiectivele de mediu stabilite la nivel naţional, regional şi local) şi in ordinea prioritaţilor de mediu stabilite in cap. 4. Pentru fiecare din aceste obiective se prezinta consideraţii privind modul in care s-a ţinut cont de aceste obiective la elaborarea proiectului in faza PUG propus.




57

Factor de mediu: APA – CALITATEA APEI

Starea actuala

Obiective de mediu la nivel naţional, regional şi

local

Obiective de mediu stabilite prin PUG

Sistemele centralizate de alimentare cu apa potabila. -Locuitorii din zona de analiza a PUG sunt racordati la sistemul centralizat de alimentare cu apa; - Suplimentar, locuitorii zonei se alimenteaza cu apa din puturi forate proprii (eficiente in perioadele secetoase cand poate

exista deficit de apa potabila); - Prin implementarea PUG analizat, Se prevede dezvoltarea echipării tehnico-edilitare – extinderea retelei de alimentare cu apă potabila;

Dezvoltarea infrastructurii edilitare şi managementul durabil al resurselor de apa Obiective specifice: - Satisfacerea cerinţelor de apa la sursa pentru populaţia din mediul urban şi rural prin valorificarea superioara a capacitaţilor disponibile ale surselor existente pentru acoperirea deficitelor de apa potabila. - Imbunataţirea şi dezvoltarea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu apa şi canalizare din zonele rurale prin reabilitarea şi extinderea sistemelor de distribuţie a apei din zonele rurale. -Legea Apelor Nr.107/1996, modificata şi completata cu -Legea nr.310/2004, Legea nr. 112/2006, modificata si completata de OUG nr.12/2007 . -Legea nr.458/2002 privind calitatea apei potabile, modificata prin Legea nr.311/2004

Dezvoltarea echipării tehnico-edilitare – extinderea retelei de alimentare cu apă potabila.

Factor de mediu:APA-Absenta retelelor de canalizare menajere:

Starea actuala


local


Absenta retelelor de canalizare menajere si a statiilor de epurare a apelor uzate menajere in zona. - Datorita lipsei sistemului de canalizare exista posibilitatea poluarii apelor subterane.

Dezvoltarea infrastructurii edilitare şi managementul durabil al resurselor de apa Obiective specifice: Extinderea reţelelor de canalizare din zonele rurale; Legea Apelor Nr.107/1996, modificata şi completata cu Legea nr.310/2004, Legea nr. 112/2006, modificata si completatade OUG nr.12/2007 . HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate cumodificarile si completarile aduse de HG nr.352/2005 si HG nr.210/2007

Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii rurale prin asigurarea unei retele de canalizare pentru intreaga comuna Stejari, ceea ce reprezinta o premisa importanta a cresterii dinamicii de dezvoltare umana in mediul rural romanesc.

Factor de mediu: APA-Sistem necorespunzator de colectare a apelor pluviale

Starea actuala


local


Sistem inexistent de colectare a apelor pluviale in zona

Dezvoltarea infrastructurii edilitare şi managementul durabil al resurselor de apa Obiective specifice: Extinderea reţelelor de canalizare din zonele rurale;

Regulamentul local de urbanism anexat la proiectul PUG luat in studiu stabileşte ca amenajarile pe orice teren trebuie sa permita scurgerea apelor meteorice la reţeaua colectoare a acestora,




58

- Legea Apelor Nr.107/96, modificata + Legea nr.310/04, + Legea nr. 112 /06, +OUG nr.12/07. - HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate cu modificarile si completarile aduse de HG nr.352/2005 si HG nr.210/2007. - Ordinul 161/2006 de aprobare a Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a apelor de suprafata.

conform Avizului de Gospodarire a Apelor privind „PUG -Apele pluviale de pe acoperisurile constructiilor vor fi colectate de o reta de canalizare cu descarcare intr-un bazin tampon de retentie; -Apele pluviale provenite de pe parcari, platforme, depozite si drumuri vor fi colectate de o reta de rigole si conducte de canalizare trecute prin gratere de retinere a resturilor grosiere si prin separatoare de hidrocarburi, cu descarcare in acelasi bazin de retentie; -Bazinul are dublu rol, de a asigura inmagazinarea apei pluviale si de decantare suplimentara. Din bazinul tampon, apele sunt evacuate prin conducte si descarcate in apele paraului Amarazuia.

Factor de mediu:AER

Starea actuala


local


Calitatea aerului din zona este influentata de urmatoarele aspecte: -Poluarea atmosferica datorata traficului rutier -Poluarea atmosferica generata de utilizarea combustibililor fosili la incalzirea locuinţelor; -Poluarea aerului datorată depozitelor de deşeuri menajere supraîncărcate şi exploatate necorespunzător

Menţinerea calitaţii aerului inconjurator in zonele care se incadreaza in limitele prevazute de normele in vigoare pentru indicatorii de calitate Adoptarea masurilor necesare pentru limitarea pâna la eliminare a efectelor negative asupra mediului. - Minimizarea impactului asupra calitatii aerului. - Monitorizarea şi controlul emisiilor de poluanţi in aer. - Introducerea/utilizarea combustibililor care genereaza emisii reduse de poluanţi. - Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, inclusiv prin marirea eficienţei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie. - Ridicarea standardului de locuire in mediul urban şi rural. - Reducerea emisiilor de poluanţi specifici traficului auto.

Regulamentul local de urbanism stabileşte urmtoarele reglementari: Se pastreaza distantele fata de zonele sensibile pentru: - industriale sau alte tipuri de activitaţi care genereaza noxe sau prezinta riscuri tehnologice şi care nu sunt direct legate de activitatea permisa in zona; - creşterea animalelor sau pasarilor care pot genera deprecieri ale calitaţii aerului (miros, zgomot etc.); - comerţ sau prestari servicii desfaşurate in construcţii provizorii.

Factor de mediu: ZGOMOT

Starea actuala

Obiective de mediu la nivel naţional, regional şi local


Nivelul de zgomot: Sursele principale care influenteaza ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei analizate sunt: - Traficul rutier corespunzator arterei DN67D - Activitaţi specifice aşezarilor umane din zona.

-HG 321/2002 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental cu completarile si modificarile ulterioare. -STAS 10009-88: Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot (se refera lazgomotul exterior). -Ghidul privind adoptarea valorilor – limita si modul de aplicare a acestora atunci cand se elaboreaza

Regulamentul local de urbanism stabileşte urmtoarele reglementari: Utilizari permise cu condiţii: - folosirea amplificarii sonore la intensitate mare in spaţiile deschise (intre orele 10,00 şi 22,00).




59

planurile de actiune, pentru indicatorii Lzsn si Lnoapte, in cazul zgomotului produs de traficul rutier pe drumurile principale, zgomotul produs in zonele din aglomerari unde se desfasoara activitati industriale prevazute in Anexa 1 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 pentru prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006.

Aspect : SANATATEA UMANA

Starea actuala

Obiective de mediu la nivel naţional, regional şi local


-Starea de sanatate a populatiei nu poate fi influentata in sens negativ datorita traficului auto din zona deoarece acesta prezinta o intensitate redusa; -Sanatatea umana ar putea fi afectata datorita managementului necorespunzator al deseurilor din zona.

Imbunataţirea calitaţii mediului şi asigurarea unui nivel inalt al calitaţii vieţii in zonele urbane şi rurale - dezvoltarea aşezarilor umane in zone care nu sunt supuse riscurilor naturale şi agenţilor poluanţi; -reducerea pierderilor energetice datorate izolarii termice ineficiente; - reducerea emisiilor de poluanţi specifici traficului auto; -asigurarea unui management corespunzator al deşeurilor.

Regulamentul local de urbanism stabileşte urmatoarele Reglementari: Pentru siguranta se va respecta Avizului Sanitar pentru PUG, va fi implementat un program de conformare pentru starea de sanatate a populaţiei in relatia cu PUG - ca ex: - Urmarirea indicatorilor de sanatate conform Avizului Sanitar. - Monitorizarea noxelor in aer conform programului impus de APM si DSP Gorj si a traficului rutier (daca este cazul). - Monitorizarea nivelului de zgomot (daca este cazul) - Evaluarea nivelului de noxe la locul de munca(daca este cazul).

Factor de mediu: DESEURI

Starea actuala Obiective de mediu la nivel naţional, regional şi local


Deseuri: In comuna nu exista sistem de colectare a deseurilor in mod separativ A. Deşeurile rezultate în perioada de executare a lucrărilor B. Deşeurile rezultate în perioada de operare a obiectivului

Dezvoltarea unui sistem de management integrat al deşeurilor şi asigurarea gestionarii in siguranţa a substanţelor chimice periculoase Obiective specifice: - Prevenirea apariţiei şi minimizarea cantitaţii de deşeuri generate; - Reducerea cantitaţii de deşeuri eliminate prin reciclare şi valorificare energetica; - Dezvoltarea sistemelor de colectare selectiva a deşeurilor, in vedereaatingerii ţintelor de reciclare pentru deşeurile de

Colectarea selectiva a deşeurilor pe intreg amplasament PUG atat in perioada de construire cat si in perioada de exploatare. - Deşeuri menajere şi comerciale – vor fi colectate în europubele şi periodic vor fi eliminate prin serviciul de salubritate al localităţii, cu care titularul va avea contract;




60

ambalaje, deşeurile de echipamente electrice şi electronice, vehicule scoase din uz, baterii şi acumulatori, deşeuri din construcţii, anvelope; - asigurarea unui management corespunzator al deşeurilor; - implementarea planurilor de gestionare a deşeurilor la nivel regional, judeţean şi local;

Factor de mediu : SOL



Starea actuala a solului pe amplasament poate fi deteriorata datorita urmatoarelor acţiuni; -sapaturi in vederea constructiilor; -potentiale poluari accidentale datorate manipularii necorespunzatoare a hidrocarburilor in timpul constructiilor, -potentiale poluari accidentale provenite de la sondele de extractie titei si gaze naturale

Reducerea şi prevenirea poluarii şi degradarii solurilor Imbunataţirea calitaţii solurilor şi utilizarea durabila a resurselor de sol - Identificarea, investigarea şi refacerea/remedierea siturilor contaminate istoric. Remedierea zonelor afectate de poluari accidentale; Reducerea poluarii solurilor afectate de infiltraţiile apelor menajere. Reabilitarea suprafeţelor de teren degradate prin activitaţi antropice.

Implementarea planului de mangement al deşeurilor pentru zona de analiza. Reducerea poluarii solului prin gestionarea adecvata a deşeurilor . Reducerea poluarii solului prin implementarea unui sistem de transport adecvat. Reducerea poluarii solului datorita infiltraţiilor cu ape pluviale potential contaminate prin construcţia reţelelor de ape pluviale si infiltratii de hidrocarburi.




61

6. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUS IV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, S ANATATEA UMANA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, PEIS AJUL SI ASUPRA REALŢIILOR CU ACESTI FACTORI 6.1. METODOLOGIA DE EVALUARE A IMPACTULUI Pentru identificarea potenţialelor efecte asupra mediului asociate proiectului, care stau la baza PUG propus, s-au avut in vedere atât obiectivele de mediu strategice şi specifice planului propus cât şi problemele de mediu identificate. Pentru zona luata in studiu evaluarea s-a facut numai pentru aspectele caracteristice acestei zone, asupra carora s-a considerat ca proiectul va avea un impact probabil. Evaluarea a fost efectuata ţinând cont de criteriile recomandate de HG 1076/2004 in anexa 1 iar pentru cuantificarea nivelului prognozat al impactului (amploarea acestuia) s-au avut in vedere atât efectele directe cât şi cele secundare, cumulative asupra mediului. Totodata s-a ţinut cont de durata prognozata a impactului , pe termen scurt, mediu sau lung, permanente şi temporare pozitive şi de categoria impactului pozitiv sau negativ. Efectele cumulative sunt importante in situaţia in care mai multe activitaţi au efecte individuale nesemnificative, dar impreuna pot genera un impact semnificativ, sau atunci când mai multe efecte individuale ale planului genereaza un efect combinat. Pentru a evalua nivelul impactului s-au luat in considerare cele mai defavorabile situaţii, considerand simultaneitatea desfaşurarii tuturor activitaţilor implicate in proiect, chiar daca acest lucru este puţin probabil sa se realizaze in realitate. Evaluarea de mediu a analizat şi relaţia dintre mai multi factori de mediu poluaţi şi efectele semnificative ale acestei poluari cumulate asupra altor factori de mediu. Pentru posibilitatea interacţunilor dintre doi sau mai mulţi factori de mediu ca urmare a implementarii proiectului, in evaluare au fost luate in considerare aceste interacţiuni potenţiale. Astfel, efecte semnificative asupra aerului şi factorilor climatici pot cauza efecte adverse semnificative asupra florei, faunei şi biodiversitaţii. Impactul semnificativ este definit ca find “impactul care, prin natura, magnitudinea, durata sau intensitatea sa altereaza un factor de mediu . Evaluarea de mediu pentru proiectul in faza PUG a fost efectuata luând in considerare toate elementele metodologice descrise mai sus şi este exemplificata in tabelele urmatoare. Pentru a putea stabili nivelul impactului s-au stabilit şase categorii de impact: impact pozitiv semnificativ, impact pozitiv, impact neutru, impact negativ nesemnificativ, impact negativ, impact negativ semnificati.




62

Categorii de impact Categoria de impact Descrierea

Impact pozitiv semnificativ Descrierea

Efecte pozitive de lunga durata sau permanente ale propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact pozitiv

Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact neutru Efecte pozitive şi negative care se echilibreaza sau nici un efect

Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor de mediu Impact negativ

Efecte negative de scurta durata sau reversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact negativ semnificativ Efecte negative de lunga durata sau ireversibile asupra

factorilor/aspectelor de mediu Criterii pentru determinarea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului prin implementarea proiectului: Factor/Aspect de mediu

Criterii de evaluare Comentarii

Semnificaţia impactului

POPULATIA (FACTORUL SOCIO – ECONOMIC)

Criteriile de evaluarea a impactului datorita Implementarii proiectului a luat in considerare formele de impact socio-economic pentru urmatoarele domenii: - forţa de munca; - legaturi sociale şi calitatea vieţii; - acces; - economie; - protecţia comunitaţii; - efectele socio – economice dupa implementarea proiectului; - terenuri, infrastructura; - masuri de diminuare şi gestionare a impactului

Implementarea proiectului analizat va determina apariţia unor forme de impact pozitiv pe termen lung din punct de vedere socio – economic prin absorţia considerabila de forţa de munca disponibilizata in prezent şi prin realizarea unei zone sistematizata cu o infrastructura corespunzatoare.

Prin masurile prevazute prin proiectele anterioare si cele propuse prin PUG, valorile concentratiei de poluanti in aer si valorile nivelului de zgomot se vor situa sub limitele care pot influenta negativ starea de sanatate a populatiei.

APA - Calitatea apei potabile si existenta sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila . - Absenta retelelor de canalizare si a statiilor de epurare a apelor uzate menajere. - Posibilitatea poluarii apelor subterane si de suprafata . -Masuri prevazute pentru protecţia apelor subterane şi de suprafaţa.

Activitaţile desfasurate in zona nu vor deversa ape uzate menajere neepurate in canalizare sau ape de suprafata. Calitatea apei din cele doua paraie nu este influenţata negativ de implementarea in zona a proiectului. Realizarea statiei de epurare si a canalizarii va reduce impactul asupra apelor de suprafata si subterane.

Semnificaţia impactului a fost determinata prin studii asupra zonei efectuate in proiecte similare




63

AERUL Concentraţii de poluanţi in emisiile de la sursele dirijate şi sursele mobile in raport cu valorile limita prevazute de legislaţia de mediu. Sisteme de masuri pentru controlul emisiilor de poluanţi in atmosfera de la sursele majore şi eficienţa acestora in reducerea nivelurilor de poluare.

Implementarea obiectivelor de investiţii de pe amplasamentul PUG nu pot genera cantitaţi mari de poluanţi in atmosfera care cumulate cu cele existente sa atinga niveluri ridicate (NO2, NOx, SO, CO). Nivelul poluarii cumulate se inscrie in limitele normativelor şi stasurilor in vigoare in ceea ce priveşte poluarea atmosferica. Exista masuri pentru diminuarea emisiilor poluante pentru nu fi afectat aerul ambietal din zonele cu receptori sensibili.

-Semnificaţia impactului datorita implementarii proiectului cumulat cu impactul existent asupra aerului ambietal din zonele cu receptori sensibili; -Aportul cumulat al surselor de emisie existente si propuse

SOLUL Surse potenţiale de poluarea solului pe durata constucţiei obiectivelor de investiţii şi pe durata de viaţa a proiectului. Suprafeţe de sol afectate şi natura acestor poluanţi. Masuri pentru reducerea poluanţilor. Destinaţia terenurilor şi forma de proprietate.

Implementarea proiectului nu va duce la producerea de forme diverse de impact asupra solului: fizic, mecanic, chimic şi biologic. Proiectul prevede un plan de management al deşeurilor şi un plan de schimbare a folosinţei terenurilor.

Semnificaţia impactului a fost determinata prin cumulari negative şi pozitive.

ZGOMOTUL ŞI VIBRAŢIILE

Nivelul de zgomot in zonele cu receptori sensibili in raport cu valorile limita prevazute de stasuri şi legislaţia naţionala. Sisteme de masuri pentru reducerea poluarii fonice . Niveluri de intensitaţi de zgomot si vibraţii care sa nu afecteze populaţia din vecinatatea limitei incintei turistice

Implementarea proiectului in zona implica: -Extinderea intravilanului; - Evidentierea situatiei patrimoniului construit si a celui protejat; - Stabilirea normelor de protectie a bunurilor de patrimoniu; - Stabilirea zonelor cu risc natural; - Actualizarea programului de dezvoltare economica si sociala a comunei; - dezvoltarea echipării tehnico-edilitare – extinderea retelei de alimentare cu apă potabila; - dezvoltarea si modernizarea infrastructurii rurale prin asigurarea unei retele de canalizare pentru

Specificaţia impactului a fost determinata pe baza evaluarilor expert.




64

intreaga comuna Stejari, ceea ce reprezinta o premisa importanta a cresterii dinamicii de dezvoltare umana in mediul rural romanesc; - stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan precum si zonificarea intravilanului dupa destinatia unitara a terenurilor stabilita prin normele de proiectare; - stabilirea disfunctionalitătilor existente si a prioritătilor; - stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie temporară sau definitivă de construire; -organizarea circulatiei: modernizarea totala a drumului judetean, modernizarea drumurilor comunale, amenajarea intersectiilor, amenajare trotuare, rigole si santuri pentru scurgerea apelor pluviale; - protectia si conservarea mediului; - stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora; - stabilirea noilor obiective de utilitate publică; - stabilirea unui mod superior de utilizare a terenurilor şi condiţiilor de conformare şi realizare a construcţiilor etc.ce presupune utilizarea de echipamente fixe şi mobile având niveluri diferite ale puterilor acustice. Prin masuri adecvate propuse prin proiect nivelul de zgomot va fi redus.

Biodiversitatea Modificarea destinaţiei terenurilor din terenuri cu vegetaţie agricola in terenuri cu construcţii şi spaţii verzi.

Implementarea proiectului poate determina diferite forme de impact asupra biodiversitaţii: direct , indirect, parţial, ireversibil.


SANATATEA UMANA

Calitatea factorilor de mediu in raport cu valorile limita specifice pentru protecţia sanataţii umane (populaţia din vecinatatea zonei analizate şi a caii principale de transport) nu este influentata negativ. Masuri de diminuarea

Implementarea proiectului in zona de pe amplasamentul PUG poate genera cantitaţi de poluanţi in mediu care in lipsa unor masuri de diminuare adecvate pot determina afectarea





65

impactului asupra factorilor de mediu.

calitaţii factorilor de mediu din zonele cu receptori sensibili.

PEISAJ

Noua configuraţie şi soluţiile constructive in raport cu necesitaţile proiectului, cu siguranţa circulaţiei şi cu protejarea receptorilor sensibili (populaţie, fauna ş.a.)

Implementaea proiectului implica modificari ale configuraţiei actuale a terenului; Transportul unor cantitaţi de materiale necesare constructiilor implica utilizarea unor vehicule cu capacitaţi mari , precum şi o intensitate apreciabila a traficului, ceea ce va determina un impact asupra caliaţii aerului şi creşterea nivelurilor de zgomot şi vibraţii.

Semnificaţia impactului a fost determinata pe baza evaluarilor expert.

FACTORI CLIMATICI

Emisii de gaze cu efect de sera. Masuri tehnice şi de management pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

Implementarea proiectului presupune funcţionarea unor surse de ardere a combustibililor, având drept rezultat emisii de gaze ce contribuie la incalzirea globala. Principalul gaz cu efect de sera care va fi emis pe amplasamentul PUG va fi CO2

Semnificaţia impactului a fost determinata pe baza evaluarilor expert.

6.2 EVALUAREA IMPACTULUI: 6.2.1 Evaluarea efectelor potentiale asupra factorilor de mediu relevanti pentru plan

Factor de Mediu

Descrierea impactului prognozat prin implementarea proiectului PUG

impact Categorie

Ponderea Impacturilor cumulative

1 2 3 4

Imbunatatirea conditiilor de trai ale locuitorilor zonei prin acces la canalizare, apa potabila, modernizarea drumurilor,sport si agrement

Pozitiv semnificativ

Creşterea angajarilor directe şi indirecte, crearea de locuri de munca ca urmare a prezenţei unor obiective de investiţii.


POPULATIA (FACTORUL SOCIAL – ECONOMIC)

Creşterea activitaţii economice locale dupa

Pozitiv

Pozitiv Pe termen lung




66

inceperea etapei de construcţie, etapa cea mai activa, inclusiv ca locuri de munca, urmata de o restrângere a acesteia dupa finalizarea construcţiilor. Crearea de forţa de munca calificata, multidisciplinara pentru zona de prestari servicii.


Imbunataţiurea bugetelor autoritaţilor locale prin ceşterea veniturilor din taxe şi impozite, determinand creşterea posibiliaţilor de dezvoltare a serviciilor civice locale.

Pozitiv

Creşterea riscului de poluare pentru locuitorii din zona ca urmare a creşterii intensitaţii traficului şi a activitaţilor destinate turismuluii.

Negativ

Extinderea retelei de alimentare cu apa potabila. Apele menajere vor fi epurate in statii de epurare. Excluderea modului de evacuare a apelor uzate in bazine vidanjabile reduce impactul probabil asupra apelor subterane.


Apele meteorice de pe acoperişurile construcţiilor vor fi dirijate prin burlane la bazinul tampon şi apoi spre reţeaua de canalizare.

Pozitiv

APA

Apele pluviale de pe platforme şi drumuri vor fi trecute prin separatoare de nisip şi hidrocarburi prevazute cu filtre coalescente şi opritoare de difuzie Inainte de a fi deversate in emisar.

Pozitiv

Pozitiv semnificativ Pe termen lung

Implementarea proiectului va duce la creşterea gradului de poluarea atmosferi datorita intensificarii traficului rutier insa fara a depaşi limitele admise de legislaţia de mediu.

Negativ AERUL

Construcţiile efectuate vor duce la creşterea nivelului de pulberi in atmosfera dar, datorita masurilor ce se vor lua cumulul acestora nu vor

Neutru

Neutru Pe termen mediu




67

depaşi limitele admise.

Implementarea masurilor pentru reducerea nivelului emisiilor de poluanţi In atmosfera.

Pozitiv

Intensificarea traficului rutier va genera o poluare a solului cu praf si particule incarcate cu metale emise in gazele de esapamant

Neutru

Scurgeri de lubrifianţi pe sol se pot produce accidental şi datorita starii tehnice precare a mijloacelor de transport sau utilajelor. Pe amplasament mai poate exista o poluare potenţiala generata de o practica necorespunzatoare de colectare şi eliminare a deşeurilor menajere si cele rezultate in timpul constructiilor.

Neutru

SOLUL / GESTIONAREA DESEURILOR

Impactul asupra calitaţii solului şi modificari privind folosinţele terenurilor pot determina diferite forme de biodiversitaţii asupra comunitaţilor (afectarea proprietaţilor) precum şi asupra biodiversitaţii (modificari ale vegetaţiei din terenuri agricole in spaţii verzi) Masurile de protecţie a solului va face ca asupra solului sa nu fie un impact potenţial.

Negativ

Neutru Pe termen scurt

Impact asupra receptorilor sensibili datorita intensificarii traficului rutier.

Negativ ZGOMOTUL SI VIBRATIILE

Aplicarea masurilor de reducerea nivelului de zgomot la sursa.

Pozitiv

Negativ nesemnificativ

Modificarea suprafeţelor biotipurilor de pe amplasament şi a categoriilor de folosinţa.

Negativ BIODIVERSITATEA

Nu se va interveni cu lucrari asupra habitatele instalate in albia parâului Amarazuia, aceasta se va folosi ca zona de recreere.

Pozitiv Neutru Pe termen lung

SANATATEA UMANA

Implementarea de masuri majore pentru reducere a poluarii factorilor de mediu cel mai afectaţi de activitatea i desfaşurata in vecinatatea aşezarilor umane: a aerului, a nivelurilor de zgomot şi a celor privind prevenirea şi

Neutru




68

combaterea situaţiilor de urgenţa. Dotarea zonei cu o infrastructura corespunzatoare privind managementul deşeurilor, alimentarea centralizata cu apa potabila şi canalizare, transport, ingrijirea sanataţii, ceea ce duce la creşterea gradului de confort şi imbunataţirea sanataţii.

Pozitiv

Monitorizarea semestriala a calitaţii aerului in zona locuita potenţial afectata de proiect şi oprirea activitaţii in cazurile in care apar depaşiri ale valorilor limita.

Pozitiv

Pozitiv

PEISAJUL Modificarea peisajului la scara locala prin modificarea raportului dintre peisajul natural/antropizat in etapele de construcţie şi de operare, modificarea raportului dintre categoriile de folosinţa a terenului şi a valorii estetice a peisajului.

Pozitiv

Sistematizarea urbanistica a zonei cu terenuri agricole fragmentata de terenuri neutilizabile presupune schimbarea peisajului cu aspect neingrijit in unul cu aspect rural traditional.

Pozitiv

Valorificarea cadrului natural oferit de zona prin crearea de spaţii la standarde europene, de petrecere a timpului liber si practicare a diferitelor sporturi.

Pozitiv

Pozitiv semnificativ Pe termen lung

Reabilitarea peisajului creat de terenurile ramase neutilizate in noul peisaj urbanistic.

Pozitiv

INFRASTRUCTURA RUTIERA/ TRANSPORTURI

Creşterea traficului rutier şi implicit creşterea nivelurilor de emisii de poluanţi in atmosfera.

Negativ

Se vor realiza perdele vegetale de protectie in partea de sud a amplasamantului (partea dinspre DN67D)

Pozitiv

Pozitiv

Organizarea circulatiei: modernizarea totala a drumului judetean, modernizarea drumurilor comunale, amenajarea intersectiilor, amenajare trotuare, rigole si santuri

Pozitiv




69

pentru scurgerea apelor pluviale;

FACTORI CLIMATICI

Impementarea proiectului contribuie la schimbarile climatice prin emisii de gaze cu efect de sera.

Negativ

Negativ Pe termen mediu

6.2.2 Impactul cumulat al poluarii factorilor de mediu asupra altor factori de mediu Factor/ Aspect de mediu

Facor de mediu/Aspect de mediu cu care interacţioneaza

Categorie impact

Efecte cumulate al poluarii factorilor de mediu

Observaţii

Aer – Din evaluarile impactului cumulat asupra factorului de mediu aer a rezultat un impact negativ nesemnificativ datorit masurilor prevazute. Nivelul emisiilor in aer, va fi sub limitele admise de standardele in vigoare. In aceste condiţii se considera ca şi impactul asupra sanataţii umane va fi nesemnificativ.

Neutru

Apa – Efectul cumulat al activitaţilor asupra factorului de mediu apa este pozitiv datorita implementarii proiectelor de racordare a intregii comune la sistemul de alimentare cu apa centralizat, la sistemul de canalizare, de introducere a statiilor de epurare. Calitatea apei este esenţiala pentru sanatatea populaţiei.

Pozitiv Semnificativ

Zgomotul şi vibraţiile – Impactul cumulat de zgomote şi vibraţii ale activitaţilor actuale cu cele propuse de proiect va fi negativ nesemnificativ, avand in vedere masurilor ce se impun pentru reducerea nivelurilor acestora.

Negativ nesemnificativ

Factorul social – economic – Impactul cumulat produs asupra acestui factor este unul pozitiv din toate puctele de vedere inclusiv asupra sanataţii populaţiei.

Pozitiv

SANATATEA UMANA

Facorii climatici – datorita maririi volumului de emisii de gaze cu efect de sera impactul este neutru asupra factorilor climatici.

Neutru

Pozitiv Cumulul dintre catergoriile de impact

ale factorilor de mediu poluaţi cu care

interacţioneaza factorul de mediu SANATATEA UMANA are podere de impact pozitiv ceea ce

inseamna ca implementarea proiectului nu va

determina apariţia unor efecte adverse

semnificative pentru sanatatea umana.

BIODIVERSITATEA

Aerul – evaluarile impactului cumulat asupra factorului de mediu aer a determinat un impact negativ nesemnificativ datorita faptului ca nivelul emisiilor in aer, datorita

Neutru Neutru

Impactul cumulat asupra factorilor de mediu aer, apa, sol şi factorii climatici are ponderea de impact neutru.




70

masurilor prevazute, va fi sub limitele admise denormativele şi standardelor in vigoare. Flora şi fauna actuala de pe amplasament va suferi modificari aşa ca in mare parte se pune problemaimpactului asupra vegetaţiei cu care va fi inlocuita. Apa – Efectul cumulat al activitaţilor din proiect asupra factoruluide mediu apa este pozitiv Calitatea apei este esenţiala pentru biodiversitate, mai ales de calitatea apelor pluviale ce se infiltreaza la nivelul solului. Activitaţile ce se vor desfaşura pe amplasament vor avea un impact nesemnificativ asupra celor doua cursuri de apa ce se regasesc in apropierea PUG şi asupra biodiversitaţii acestora.


Solul – Impactul cumulat asupra solului este unu neutru datorita masurilor de prevenire şi diminuare a efectelor negative a implementarii proiectului in acest caz şi impactul asupra biodiversitaţii datorat calitaţii solului va fi unul neutru.

Neutru

Factorii climatici – Impactul asupra factorilor climatici datorita implementarii proiectului a rezultat unul negativ ce se va reflecta şi asupra biodiversitaţii.

Negativ

Calitatea apei, aerului solului şi a factorilor climatici este esenţiala pentru biodiversitate. Din analiza rezulta ca biodiversitatea nu va avea de suferit in urma implementarii proiectului.

Apa – calitatea apei pluviale are o importanţa deosebita asupra calitaţii solului. Infiltraţiile de ape pluviale poluate pot influenţa calitatea solului.

Neutru

Aerul – depunerile de pulberi şi metale existente in emisiile poluante ale mijloacelor de transport pot influenţa calitatea solului.

Neutru

SOLUL

Gosodarirea deşeurilor- O gospodarire necorespunzatoare a deşeurilor poate duce la poluari ale solului.

Neutru

Neutru Impactul cumulat este unul neutru

Factorul social economic – are un impact pozitiv semnificativ asupra peisajului in ceeaa ce priveşte sistematizarea urbanistica a zonei.

Pozitiv

PEISAJUL

Biodiversitatea – Schimbarea destinaţiei terenului va duce la schimbarea biodiversitaţii din vegetatie sporadica si neingrijita in spaţii verzi amenajate urbanistic ce va

Neutru

Impactul cumulat al celor doi factori de mediu asupra peisajului are o pondere pozitiva in schimbarea aspectului rural al zonei in unul sistematizat.




71

schimba substanţial pozitiv peisajul zonei.

6.3 CONCLUZII REFERITOR LA POTENTIALE EFECTE ASUPRA MEDIULUI Evaluarea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului generate de PUG-ul analizat, a fost efectuata in conformitate cu metodologia prezentata in capitolul anterior. Astfel, pentru fiecare dintre factorii de mediu relevanţi pentru plan, a fost efectuata predicţia impactului potenţial generat de activitaţile proiectului prin utilizarea de metode expert, au fost aplicate masurile de prevenire/diminuare prevazute prin proiect şi s-a evaluat in final impactul rezidual, luând in considerare criteriile de evaluare şi categoriile de impact stabilite. Rezultatele sunt prezentate sintetic sub forma unor matrici, elaborate pentru fiecare dintre factorii/aspectele de mediu identificate. De asemenea, a fost elaborata o matrice pentru evaluarea efectelor cumulative ale poluanţilor/factorilor de stress, ca urmare a implementarii proiectului. Au fost analizate aspectele referitoare la riscurile legate de proiectul ce face obiectul planului urbanistic General. Rezumativ, pentru aspectele de mediu identificate ca fiind relevante (sanatate,aer, nivel zgomot), in continuare se prezinta formele de impact, grupate pe aspecte de mediu: 6.3.1 Aspect de mediu - Sanatatea populatiei Concluzii generale: a) Starea de sanatate ca şi condiţie iniţiala este favorabila amplasarii viitoarelor investiţii ale PUG b) Riscul de dezvoltare a unor boli specifice nu creşte cu apropierea de amplasament ci dimpotriva este neutru. c) Riscul de dezvoltare a unor boli specifice, luând in calcul condiţiile initiale de mediu şi sanatate este neutru. d) In concluzie amplasamentul ales este corespunzator din punct de vedere al starii de sanatate ca şi condiţie iniţiala. Avind in vedere masurile prevazute a se realiza, (vor fi admise activitati care sa nu permita poluarea factorilor de mediu peste limitele admise, sunt prevazute perdele de protectie intre zonele de locuit si cele de prestari servicii, se va respecta un program de monitorizare). 6.3.2 Aspect de mediu-Calitatea aerului




72

Calitatea aerului in zona PUG poate fi influentata de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare ale zonelor locuibile existente si propuse, precum si de poluarea atmosferica datorata traficului rutier existent. Emisiile in aer din zona analizata, se vor cumula cu emisiile deja existente. Din analiza situatiei actuale cumulat cu situatia propusa se poate aprecia ca impactul activitatilor propuse in cadrul proiectului asupra factorului de mediu aer se va incadra in limitele admise de legislatia de mediu in vigoare. Pentru noxele provenite din sursele dirijate si nedirijate existente cumulate cu emisiile provenite din activitatea propusa prin proiectul PUG, ţinând cont de tipul de poluant, condiţiile de teren, conditiile climatice, diametrul si inaltimea cosului de dispersie, rata de emisie a poluantilor etc ,pentru situaţiile cele mai dezavantajoase şi anume inclusiv in conditii extreme in care sursele de poluare emit simultan, la nivel maxim de funcţionare şi conditii meteorologice de calm atmosferic şi instabilitate termica, in urma modelarii matematice a rezultat ca atat in situaţia actuala cat si in cea viitoare (cu functionarea complexului la capacitate maxima), nivelul poluanţilor nu va depaşii valorile limita admise la imisie . Evaluarea s-a facut prin comparare cu prevederile din STAS 12574/1987 care cuprinde « Conditii de calitate a aerului din zonele protejate » si/sau Ordinului 592/2002 privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a anumitor poluanti in aerul inconjurator precum si Ordinul Ministrului Sanatatii nr.536/1997pentru aprobarea Normelor de igiena şi a recomandarilor privind mediul de viaţa al populaţiei. Avand in vedere rezultatele calculelor de evaluare efectuate, se poate aprecia ca activitatea desfasurata in zona, cumulat cu activitatea propusa prin PUG, in conditiile estimate, nu constituie un factor de risc major privind afectarea populatiei iar impactul global asupra factorului de mediu aer, va fi unul neutru. 6.3.3 Aspect de mediu –Nivel de zgomot Sursele principale care influenteaza ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei analizate sunt:

- Activitatea umana existenta in zona si traficul rutier aferent. In perioada de constructie a investitiei propuse surse de zgomot sunt costituite din echipamentele utilizate la construire, (in general, operatiunile nu se efectueaza concomitent).

Nivelul de zgomot variaza functie de tipul si intensitatea operatiilor, tipul utilajelor in functiune, regim de lucru, suprapunerea numarului de surse si dispunerea pe suprafata orizontala si/sau verticala, prezenta obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare.

Activitatile specifice Organizarii de santier se incadreaza in locuri de munca in spatiu deschis, si se raporteaza la limitele admise conform Normelor de Protectie a Muncii, care prevad ca limita maxima admisa la locurile de munca cu solicitare neuropsihica si psihosenzoriala normala a atentiei – 90 dB

(A) – nivel acustic echivalent continuu pe saptamana de lucru.




73

La aceasta valoare se poate adauga corectia de 10 dB(A) – in cazul zgomotelor impulsive (impulsuri de amplitudini sensibil egale).

In zona protejata cu functiune de locuire, se apreciaza ca nivelul zgomotului emis de utilaje nu va depasi pe perioada zilei pe perioade scurte de timp 80 dB(A).

Organizarea de santier prin dotarile tehnice, administrative si sociale de care dispune si prin tehnologiile utilizate nu constituie o sursa de poluare sonora pentru mediu.

Starea atmosferica poate influenta atat pozitiv cat si negativ intensitatea de propagare a sunetului. Astfel, o atmosfera umeda constituie un factor de atenuare a propagarii emisiei fonice, pe cand una uscata si cu vant, ajuta la propagarea acesteia.

Toate motoarele utilajelor si autocamioanelor vor fi prevazute cu amortizoare de zgomot.

Avind in vedere masurile realizate si prevazute prin proiect a se realiza pentru zona PUG, se poate aprecia ca prin realizarea proiectului propus prin PUG, valorile nivelului de zgomot se vor incadra in valorile limita reglementate prin STAS 10009-88.

7. EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA SANATAŢII IN CONTEXT TRANSFRONTIERA

Implementarea obiectivelor din proiectul in faza PUG luat in studiu nu are efecte semnificative asupra mediului sau sanataţii in context transfrontiera. Având in vedere ca zona reglementata prin PUG propus este amplasata in partea de Sud-Vest a României, la foarte mare distanţa de graniţele ţarii dar şi datorita specificului acestui plan (care se refera la reglementarea urbanistica a unei suprafeţe de teren) , nu se pune problema existenţei unor efecte semnificative asupra mediului sau sanataţii in context transfrontiera.




74

8. MASURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI Rezolvarea problemelor de mediu identificate ca fiind relevante şi atingerea obiectivelor propuse pot fi realizate doar prin aplicarea unor masuri concrete care sa asigure prevenirea, diminuarea şi compensarea cât mai eficienta a potenţialelor efecte adverse asupra mediului identificate ca fiind semnificative pentru proiectul care face obiectul PUG-lui propus. In continuare se prezinta masurile propuse pentru prevenirea, reducerea şi compensarea oricarui posibil efect advers asupra mediului datorita implementarii proiectului in faza PUG propus precum şi masuri menite sa accentueze efectele pozitive asupra mediului. Masurile propuse se refera numai la factori de mediu asupra carora s-a considerat prin evaluare ca implementarea proiectului ar putea avea un impact potenţial. 8.1 MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA FACTORU LUI DE MEDIU APA Pentru a preintâmpina impactul asupra apelor de suprafaţa şi subterane se impun urmatoarele masuri de diminuarea impactului asupra apelor subterane şi de suprafaţa, ce vor fi luate in calcul la urmatoarea faza de proiectare: 8.1.1 Referitor la retelele de canalizare menajere si pluviale:



8.1.2 Referitor la alimentarea cu apa potabila


8.2 MASURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORUL UI DE MEDIU AER




75

Implementarea obiectivelor de investiţii de pe amplasamentul PUG nu pot genera cantitaţi mari de poluanţi in atmosfera care cumulate cu cele existente sa atinga niveluri ridicate (NO2, NOx, SO, CO). Nivelul poluarii cumulate se inscrie in limitele normativelor şi stasurilor in vigoare in ceea ce priveşte poluarea atmosferica. Exista masuri pentru diminuarea emisiilor poluante pentru nu fi afectat aerul ambietal din zonele cu receptori sensibili. 8.3 MASURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORUL UI DE MEDIU SOL Pentru a nu exista sau pentru a diminua impacturile probabile asupra solului, este necesar sa se aplice urmatoarele masuri: - Instituirea unui management durabil al gestionarii deseurilor rezultate pe amplasament - Realizarea unei retele de canalizare si statie de epurare. 8.4 MASURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORUL UI DE MEDIU “SANATATEA UMANA”: Vor fi admise activitati care sa nu permita poluarea factorilor de mediu peste limitele admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat normal fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise. Se vor organiza suprafete pentru spatii verzi si plantatii de aliniament de protectie, conform HG 525/ 1996, in cadrul fiecarei parcele si perdelele de protectie. Pentru a obtine un standard ridicat al vietii in aceasta zona au fost propuse spatii verzi si baza de agrement si sport atat pentru loisir cat si de protectie, spatii pentru practicarea diferitelor sporturi. Perdelele de vegetaţie se vor realiza in baza unui studiu şi va trebui sa ia in calcul câteva aspecte esenţiale cum sunt creşterea rapida a vegetaţiei, durabilitatea perdelei de vegetaţie etc. Monitorizarea noxelor in aer conform programului impus de APM si DSP Gorj (daca este cazul) si a traficului rutier Urmarirea indicatorilor de sanatate conform Avizului Sanitar (daca este cazul). Dotarea zonei luata in studiu cu o infrastructura corespunzatoare privind managementul deşeurilor, alimentarea centralizata cu apa potabila şi cu energie electrica, canalizare, transport, ingrijirea sanataţii, ceea ce duce la creşterea gradului de confort şi imbunataţirea sanataţii. 8.5 MASURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA BIODIVER SITAŢII Pentru a se diminua impactul prognozat cât mai mult posibil se impun sa se ia urmatoarele masuri:




76

Aplicarea masurilor pentru reducerea poluarii atmosferice ceea ce va duce la reducerea impactului asupra florei şi faunei; 8.6 MASURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA PEISAJUL UI - Proiectarea arhitectonica va fi adecvata integrarii noilor construcţii in piesaj conform recomnadarilor din regulamentul PUG. - Se va interzice amplasarea de construcţii sau instalaţii care prin natura sa funcţionala sa poata avea un impact negativ asupra mediului; - Aspectul cladirilor va exprima caracterul şi reprezentativitatea funcţiunii şi va raspunde exigenţelor actuale ale arhitecturii europene de “coerenţa” şi “eleganţa”; -Se va respecta procentul de 25% din suprafaţa PUG pentru amenajarii de spaţii verzi si plataţii de aliniamente; -Se va interzice folosirea azbocimentului; -La construcţia cladirilor se vor utiliza materiale estetice si durabile in timp. -Se va realiza modernizarea drumurilor, canalizare, baza de agrement si sport, extinderea retelei de alimentare cu apa, -Regimul de inalţime stabilit pentru construcţii va fi maxim 3 nivele D+P+1 sau P+2E, inalţimea nivelelor fiind stabilita conform normelor in vigoare, pentru obiective publice, in funcţie de specificul acestora; -Procentul de ocupare a terenului exprima raportul dintre suprafaţa construita şi suprafaţa terenului considerat. Se va respecta P.O.T. maxim admis de 30,00%; -Coeficientul de utilizare a terenului exprima raportul dintre suprafeţele adunate ale tuturor nivelelor (= suprafaţa desfaşurata) şi suprafaţa terenului considerat. Se va respecta C.U.T, maxim admis de 0,9. 8.7 MASURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORUL UI SOCIAL – ECONOMIC (POPULATIA) In ceea ce priveşte factorul social – economic masurile vor avea drept scop:

- Practicarea unei politici de angajari cu prioritate pentru populaţia locala; - Dezvoltarea capacitaţii administraţiei locale de a planifica şi a utiliza adecvat

terenurile din zona; - Cooperare cu administraţia locala pentru elaborarea şi cofinanaţarea de proiecte;

-Dezvoltarea IMM-lor pentru imbunataţirea climatului de afaceri pe termen lung pentru atenuarea descreşterii activitaţii economice;

- Masuri de protecţie şi conştientizare, limitare viteza a auto de capacitate mare; - Dezvoltarea zonei ca aşezare atractiva cu standarde ridicate de calitate a vieţii, pe

baza principiilor de dezvoltare durabila; -Amenajari de zone verzi pe amplasament PUG, pe 25% din suprafaţa acestuia; -Plantaţii de arbori in aliniament de-a lungul cailor de circulaţie;




77

- Monitorizarea periodica a nivelului poluarii in zona cu receptori sensibili şi o monitorizare imediata in urma sesizarilor membrilor comunitaţii de pe amplasament iar in cazul depaşirii limitelor de poluare admise de legislaţie activitatea analizata sa fie oprita. 8.8 MASURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PRODUS DE “ZGOMOT ŞI VIBRA ŢII” Echiparea vehiculelor şi utilajelor mobile utilizate pe santier, cu scuturi izolatoare şi absorbante de zgomot; Limitarea vitezei de trafic in vecinatatea zonei rural – edilitare; Monitorizarea zgomotului şi iniţierea de acţiuni de corectare acolo unde este necesar. 8.9 MASURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PRODUS DESEURI Beneficiarul planului de dezvoltare analizat va intocmi un contract de prestari servicii cu prestatorul autorizat pentru aceasta activitate, care va ridica periodic deseurile menajere de pe platforma de colectare, acestea ajungand la microstatia de deseuri care se construieste in Comuna Jupanesti si care va functiona dupa urmatorul principiu: Colectarea deşeurilor se va face diferenţiat, în funcţie de situaţie: - 2 fracţiuni colectare individuală: şi anume plastic + ambalaje PET + hârtie + metal + aluminiu şi alte deşeuri (colectate de 1-2 ori pe săptămână); - 3 fracţiuni (din care două părţi reciclabile) pentru populaţia cu containere normale: şi anume hârtie, ambalaje PET + plastic + doze şi deşeuri în general (colectate de 1-2 ori pe săptămână); - 3 fracţiuni (din care două părţi reciclabile) pentru agenţi economici şi instituţii: general, hârtie şi plastic + metal + aluminiu (colectate de 1-3 ori pe săptămână); - populaţia la care se ajunge greu: colectare neselectivă prin intermediul containerelor. Se prevad următoarele, pentru sistemul de colectare: - pubele de 120 şi 240 litri pentru colectarea individuală şi containere de 1.100 litri pentru punctele de colectare comune; - pubele de 240 litri şi containere de 1.100 litri pentru instituţii, agenţi comerciali şi industrie. Deşeurile vor fi transportate prin intermediul a trei tipuri de vehicule: - autocompactoare pentru uz general (deşeuri menajere neselectate); - autocompactoare cu 2 compartimente (pentru colectare selectivă); - autospeciale cu benă basculabilă pentru containere. Staţia de transfer de la Jupanesti va consta într-o instalaţie de sortare prevăzută cu un sistem de sortare a deşeurilor mecanic şi manual. Se prevăd următoarele elemente: - Platformă de descărcare; - Linie tehnologică cu mecanism de sortare; - Linie pentru presare şi ambalare; - Echipamente şi instalaţii pentru muncitori; - Energie, apă, electricitate. Fluxul zilnic estimat pentru viitoarea staţia de transfer de la Jupanesti este de aproximativ 3000 -7000 kg/zi.




78

9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE A CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR, ŞI DESCRIEREA MODULUI CUM S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTA ŢI 9.1 DATE GENERALE In cadrul sedintei grupului de lucru s-a analizat alternativa „0” şi alternativele la secţiunile din varianta iniţiala PUG. Având in vedere ca la elaborarea acestui PUG titularul de plan impreuna cu proiectantul au avut in vedere mai multe variante pentru cele mai multe din elementele specifice ale planului (distribuţia spaţiala a zonelor cu funcţiuni urbanistice şi utilitare diferite, rute de transport, gradul de utilizare a amenajarilor, procentul de construcţie, asigurarea cu utilitaţi şi sistemul de canalizare etc.), in final s-au selectat cele mai potrivite variante. Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic şi al protejarii mediului inconjurator s-a procedat la o analiza comparativa a alternativei “zero” şi a celei finale, pe baza utilizarii criteriilor de evaluare prezentate la capitolul 8.3. Varianta finala a Planului Urbanistic General –“Comuna Stejari, judetul Gorj” a aparut in urma :-Analizelor tehnico-administrative facute de titularul PUG si initiatorul PUG-ului, in colaborare cu locuitorii comunei Stejari si alti factori de decizie, legali. 9.2 PREZENTAREA VARIANTELOR ANALIZATE 9.2.1 VARIANTA ”0” – alternativa neimplementarii proiectului 9.2.2 Alternative privind proiectul PUG si alternativa finala:

9.2.2.1.Alternative privind alimentarea cu apa. 9.2.2.2.Alternative privind suprafata zonei construite propusa prin PUG 9.2.2.3.Alternative privind proCesele economice si turistice precum şi principalele

masuri de prevenire/diminuare a impactului asupra factorilor de mediu. 9.2.1 Varianta ”0” – alternativa neimplementarii proiectului Intravilanul comunei Stejari, insumeaza o suprafata de 697,0 ha.

La nivelul comunei exista foarte multe cereri pentru constructii locuinte la care se adauga necesitatea construirii unei Sali de sport in curtea scolii generale nr. 1 din Stejari precum si suprafata de teren necesara realizarii sistemului de canalizare apa menajera.

De aici rezulta urmatoarele disfunctionalitati:

� suprafeţe, de teren, insuficiente în intravilan;




79

� dispunerea pe teritorii întinse ale zonelor de locuit, faţă de centralizarea excesivă a celorlalte zone, în primul rând a dotărilor aferente funcţiunii de locuire, inexistenţa legăturilor eficiente între aceste zone (localităţi componente);

� obiectivele de interes public nu formează zone compacte, chiar dacă sunt comasate in zona centrală, de exemplu - sunt aşezate intercalat cu alte funcţiuni - în primul rând de locuit;

Varianta 0 – situaţia corespunzătoare PUG-lui existent

- retea majora de cai rutiere inadaptata la cerintele traficului European;

- o stare de viabilitate necorespunzatoare a drumurilor, prezenta a numeroase puncte critice pe traseele drumurilor judetean si comunale cu traffic mare (traversarea localitatilor, treceri la nivel, reducerea capacitatii portante din lipsa lucrarilor de intretinere si a depasirii duratei de exploatare etc);

- configuratie de tip tentacular a retelei de strazi rurale cu numeroase sinuozitati, legaturi deficitare si discontinuitati;

- strazi rurale cu profile inguste si lipsite de spatii laterale pentru largiri;

- lipsa legaturilor directe interzonale si a traseelor ocolitoare pentru traficul greu, care afecteaza, in present, toate localitatile ce compun comuna;

- numarul mare de intersectii care necesita amenajari si semnalizari de dirijare a circulatiei;

- lipsa parcajelor amenajate, in special in zona centrala si in vecinatatea institutiilor publice;

- lipsa reglementarilor privind circulatia mijloacelor de transport cu tractiune animala pe drumul judetean;

- lipsa spatiilor necesare pentru circulatia pietonilor si biciclistilor, indeosebi pe drumul judetean.

9.2.2 .Varianta rationala - Alternativa propusă de Grupul de Lucru

� Necesitatea maririi suprafeţei intravilanului cu 7,38 ha, deci intravilanul va avea o suprafata totala de 704,38 ha;

� mărirea suprafeţelor anumitor zone funcţionale; � protejarea unor case de locuit tradiţionale, identificabile în zonele perimetrale

ale comunei. � 2. Pentru modernizarea retelelor de infrastructură si cresterea eficientei

energetice prin:

� 2.1. Asigurarea unui transport rural durabil , accesibil si abordabil ca pret, cu legaturi directe interzonale si regionale, acordând o atenţie deosebită starii defectuase a drumurilor si strazilor, gestionarii traficului si crearii de legaturi între diferitele moduri de transport, inclusiv infrastructurii destinate ciclistilor si pietonilor în raport cu diferitele cerinte legate de zonele de locuit, de mediu si de spatiile publice.

� 2.2. Imbunătăţirea infrastructurii tehnice, în special extinderea alimentarii cu apă potabila, realizarea retelelor de canalizare, inclusiv epurarea apelor uzate,




80

extinderea alimentarii cu gaze naturale, pe distanta de inca 1 km (alimentarea cu gaze se intinde pe o distanta de 52 km si cuprinde toate localitatile comunei Stejari).

� 2.3. Eficienţa energetică, utilizarea ratională a resurselor naturale si gestionarea eficientă din punct de vedere economic a echipamentelor pentru asigurarea durabilităţii serviciilor publice de utilităţi, inclusiv sporirea eficienţei energetice a clădirilor .

Varianta rationala - Alternativa propusă de Grupul de Lucru

Prevederile PUG-ului existent în domeniul asigurării unui transport durabil s-a completat cu:

� Reabilitarea tuturor arterelor de circulatie pentru asigurarea unei circulatii coerente; � Transportul in comun – de transit se va desfasura, in continuare, pe drumul judetean

pe care se impune modernizarea actualelor adaposturi si crearea unora noi in toate statiile de asteptare;

� Pentru circulatia pietonilor este necesara executia de trotuare, pe toate arterele de circulatie, din care o prima etapa sa fie completarea acestora in lungul drumului judetean;

� Parcajele amenajate, se propun numai in zona de interes general a institutiilor publice � Se pastreaza actuala trama a cailor de comunicatii ca si a functiunilor acestora

deoarece, in aceasta etapa, nu se poate pune in discutie realizarea de artere de circulatie noi, chiar daca ar fi absolute necesare;

In domeniul alimentării cu apă potabilă s-a prevazut extinderea reţelei de distribuţie existentă a apei potabile, in toate localitatile componente, dezvoltarea sistemului de stocare si de tratare a apei.

In domeniul canalizarii s-a propus realizarea unui sistem de canalizare centralizat, dotat cu statii de pompare ape uzate menajere si statie de epurare (parametrii apei epurate sa corespunda NTPA 001/2002), pentru circa 1.050 de locuitori echivalenti la nivelul anului 2030, in prima etapa numai pentru satul Stejari, comuna Stejari (realizarea sistemului de canalizare se afla in faza de proiect).


In domeniul alimentarii cu energie electrica, propunerile privesc reabilitarea retelelor de distributie cu vechime mare, inlocuirea retelelor de 6 kV cu retele de 20 kV si inlocuirea stalpilor din lemn si a celor din beton deteriorati.

De asemenea, s-a prevazut si extinderea retelelor electrice in unele catune care nu dispun de energie electrica, in zone noi de intravilan, precum si modernizarea si extinderea retelelor de iluminat stradal, in toate localitatile (proiect aflat in derulare).

In domeniul sporirii eficienţei energetice a clădirilor existente şi a clădirilor noi s-au avut in vedere urmatoarele:




81

- modernizarea fondului locuibil existent, indeosebi in zonele rezidentiale;

- cresterea sigurantei structurale si fiabilitatii, numeroase locuinte fiind construite din materiale perisabile – 17,9 % din fondul locative – care nu ofera siguranta si confortul locuirii;

- renovarea fondului locativ vechi valoros din centrele localitatilor sau integrarea acestora in noi actiuni de reconstructie;

- dezvoltarea fondului locativ, in vederea acoperirii cererii de locuinte;

- asigurarea bazei materiale de constructii la preturi accesibile si formarea pietelor de imobiliar, in scopul stimularii constructiei de locuinte.

In domeniul utilizării eficiente si durabile a resurselor

� s-a prevăzut o strategie de realizare în zonele rurale, a unui mix functional între locuinte, spatii de muncă, educaţie, aprovizionare si activităţi recreative.

3. Pentru acordarea unei atenţii speciale zonelor defavorizate în contextul comunei ca tot unitar:

În cadrul comunei Stejari există diferenţe între diferitele zone care o alcatuiesc, atât în ceea ce priveste posibilitătile economice si sociale, cât si în ceea ce priveste calitatea mediului.

In îndeplinirea obiectivelor de coeziune socială si integrare în zone rurale, politici bine concepute de construire de locuinte sociale pot fi instrumente eficace. Locuinte sanatoase, adecvate si accesibile ca pret pot face ca aceste zone sa devina mai atractive atât pentru tineri, cât si pentru bătrâni.



Aceste construcţii îşi pot găsi loc în zona centrală, sau în zone adiacente - în caz că nu sunt deranjante pentru funcţionalitatea zonei; în extinderea intravilanuluiNu cuprinde prevederi în acest sens.

4. Pentru urmărirea unor strategii de dezvoltare a mediului fizic prin

- Ameliorarea posibilităţilor de locuire existente în zonele defavorizate, în ceea ce priveşte designul, condiţiile fizice si eficienţa energetică.

- Îmbunătăţirea standardelor de locuit pentru noile clădiri, precum si pentru clădirile din prefabricate existente sau pentru clădirile de o slabă calitate.

Varianta rationala - Alternativele în acest sens sunt cele menţionate la pct.3.




82

5. Pentru cresterea nivelului de educatie, de socializare si a starii de sanatate a tuturor cetatenilor (copii, tineri, adulti, varstnici si persoane cu handicap) prin practicarea exercitiilor fizice si sportului.


Din analiza gradului de dotare a comunei, care se inscrie in serviciile de baza, se constata urmatoarele:

- in invatamant, putem retine, starea necorespunzatoare a cladirilor scolare si distantele mari ce trebuiesc parcurse de la domiciliu la scoala, pentru o mare parte dintre elevi;

- terenurile de sport ale scolilor generale, nu sunt amenajate si nu dispun de nici un fel de facilitate;

- dotarile pentru ocrotirea sanatatii (dispensarul communal) sunt aproape corespunzatoare pentru aceasta perioada;


Din cei 3.181 de locuitori ai comunei, 657 sunt copii cu varste cuprinse intre 0-19 ani, respective 20,65 % fata de media nationala de 24,9 % si 730 tineri, cu varste cuprinse intre 20 – 34 ani, respective 23 % fata de media nationala de 25 %. Un numar de 52 persoane (1,6 % din populatia comunei) sunt legitimate in cadrul Asociatiei Sportive locale.

Comuna nu dispune de o baza sportiva, iar acesti tineri nu au posibilitatea de a se antrena pentru competitii sportive sau pentru sanatatea proprie, decat pe terenurile de sport ale scolilor generale sau la Bazele Sportive din Tg-Jiu, aflate la mare distanta fata de localitate.

In concluzie, se propune construirea unei Baze sportive multifunctionale, pe o suprafata de 20.560 mp, pe terenul proprietatea Consiliului Local Stejari, formata din teren de sport (teren de fotbal + pista saritura in lungime) si constructii anexe (vestiare, tribune, imprejmuire);

De asemenea, construirea unei Sali se Sport in curtea scolii generale nr. 1 din comuna Stejari (aflata in faza de proiect).

- In activitatea de sanatate trebuie urmarita necesitatea imbunatatirii randamentului, in unitatile sanitare si de asistenta sociala.

- In activitatea de invatamant trebuie urmarita organizarea procesului educational pe durata unei singure serii si imbunatatirea conditiilor de desfasurare a procesului de invatamant.




83

5. Pentru consolidarea economiei locale si în acelasi timp, a pietelor locale ale fortei de munca, în special prin promovarea activităţilor legate de dezvoltarea IMM-urilor, a agriculturii si a unui turism durabil (agroturism sau turism rural) si prin oferirea de servicii de calitate în acest domeniu.


Pe ansamblul comunei se inregistreaza un numar redus de activitati ale sectorului privat, orientate cu precadere pe comert si intermedieri, prestari de servicii si in mica masura de productie.

De asemenea, lipsesc activitatile economice, de tip industrial, desii comuna se afla in plina zona de exploatare a titeiului si gazelor. Chiar daca aceasta activitate se afla in restructurare, respectiv, intr-un declin major, aceasta situatie necesita o politica speciala pentru promovarea unor activitati economice si sociale care sa conduca la aparitia unor activitati productive.

In schimb, agricultura are un rol important in economia comunei, determinat atat de suprafata terenului agricol (indeosebi arabil) cat si favorabilitatii acestuia.

Astfel din totalul suprafetei administrative a comunei de 7455 ha, terenul agricol este de 3714 ha(49,82%) din care arabil 1742 ha (23,37%), pasuni 1258 ha (16,88%), fanete 420 ha (5,63%), vii 129 ha (1,73%) si livezi 165 ha (2,21%).

Functiunea agricola se caracterizeaza, in exclusivitate, prin activitatea agricola primara (productie vegetala si anumala), lipsind in totalitate activitatea secundara (prelucrarea si industrializarea unei parti din produsele obtinute) ca si activitatea agricola tertiara (aspecte depreluare, depozitare, valorificare, atat a produselor agricole brute cat si a celor industrializate sau prelucrate). De asemenea, mecanizarea lucrarilor agricole este necorespunzatoare si gradul de dotare cu tractoare si alte masini si utilaje agricole este sub nivelul mediu pe judet.


Pentru relansarea economica a localitatilor comunei Stejari au fost facute o serie de propuneri o data cu analiza critica a situatiei existente dar, indeosebi, la prezentare evolutiei posibile, in perioada urmatoare, evolutie bazata pe reabilitarea parteneriatului existent din agricultura si economia forestiera, dar si de initiere a unor activitati de tip industrial prin IMM-uri sau a unor activitati de practicare in zona a turismului rural si agroturismului (punctual forte care vine in sustinerea dezvoltarii turismului in zona este existenta unui cadru pitoresc deosebit – aproape jumatate din suprafata totala a comunei este detinuta de paduri – 3472 ha).

Toate aceste propuneri sunt posibil de realizat chiar din aceasta etapa, deoarece se bazeaza pe resursele materiale si umane existente in comuna, pe o serie de spatii ramase disponibile indeosebi din activitatea din agricultura, iar forta de munca disponibilizata din activitatea de extractie a petrolului are o calificare corespunzatoare.




84

Prin realizarea propunerilor respective se asigura, in acelasi timp, noi locuri de munca pe teritoriul comunei precum si dezvoltarea durabila a acesteia.

6. Situatia patrimoniului construit si a celui protejat

Pentru o evidentiere exacta a patrimoniului comunei, prin Hotararea nr. 9/1999 a Consiliului Local Stejari au fost stabilite bunurile ce constituie patrimoniu public si care a fost atestat prin H.G.R nr. 973/2002 si care, in sinteza este format din:

- un numar de 2 drumuri comunale;

- un numar de 142 drumuri satesti si vicinale;

- sediile institutiilor publice [(primarie, biblioteca, camera oficiala, 3 camine culturale, 7 scoli generale (2 cu invatamant clasele 1-8 si 4 cu invatamant primar), 5 gradinite, 1 dispensar in satul Stejari si 2 in satul Balosani si Piscoiu, 1 bloc de locuinte, cu 3 etaje pentru angajatii de la petrol, 1 cladire birouri pt. SNG Romga si oglinda de apa Balta Mare),

iar patrimoniu privat este constituit din 1442 locuinte.

Patrimoniul protejat se refera la:

- “Biserica Sfintii Imparati” – monument de arhitectura din sec. VIIIi;

- “Fantana” – monument de arta plastica;

- 4 Stejari Seculari – monumente ale naturii. Monumentul de arhitectură “Biserica Sfintii Imparati” si monumentul de arta plastica

“Fantana” sunt cuprinse pe “Lista monumentelor, ansamblurilor si siturilor istorice” aprobată, în anul 2002, de Comisia Nationala a Monumentelor, Ansamblurilor si Siturilor Istorice;

Cei 4 Stejari Seculari (Querius robur), din comuna Stejari, sunt cuprinsi in Lista de Monumente ale Naturii, aprobata prin decizia nr. 82/1994 a delegatiei permanente a Consiliului Judetean Gorj.

Toate aceste ansambluri de arta, arhitectonice si monumente ale naturii sunt protejate conform Regulamentului de Urbanism aferent PUG Stejari.

CONCLUZII:

Prin propunerile de dezvoltare si modernizare urbanistica, PUG revizuit ia in considerare principiile dezvoltarii durabile, tendintele actuale privind internationalizarea productiei de bunuri si servicii, procesul de tertializare a economiei, procesul de urbanizare si tendintele de dezvoltare favorizate de integrarea Romaniei in Uniunea Europeana coroborate cu aspectele favorabile si defavorabile existente in satele romanesti, in general, in vederea crearii conditiilor pentru potentarea dezvoltarii generale a comunei Stejari. Totodata, ca urmare a analizei situatiei existente privind situatia economica si demografica a comunei Stejari, PUG revizuit ia in considerare faptul ca tertializarea economiei poate reprezenta o alternativa viabila de dezvoltare.




85

PUG Stejari revizuit- stabileste restructurarea urbanistica complexa a zonei, atat functional cat si volumetric – peisajer.

9.2.2. Alternative privind proiectul PUG In vederea selectarii celei mai bune alternative de implementarea proiectului din punct de vedere a impactului asupra factorilor/aspectelor de mediu relevante pentru planul analizat au fost evaluate alternativele referitoare la: - echipare edilitara - folosinţa terenurilor - masurile de diminuare a impactului asupra mediului; 9.3 SELECTAREA ALTERNATIVEI FINALE Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic şi al protejarii mediului inconjurator, s-a procedat la o analiza comparativa a alternativei “zero” şi a celei finale, alternative bazate pe utilizarea criteriilor de evaluare prezentate in continuare. In continuare se prezinta tabelar o comparaţie a alternativei “zero”- varianta neimplementarii proiectului cu varianta de proiect finala analizata in acest raport.

Variante Factor de mediu/aspect

de mediu

Varianta “zero” Alternativa finala

(alternativa aleasa) Comentarii

0 1 2 3

Calitatea apei Asupra factorului de mediu ”APA” va continua impactul negativ pe termen lung datorita lipsei unui sistem centralizat de alimentare cu apa in toata comuna si de evacuare ape uzate pluviale si menajere

Se va extinde reteaua de alimentare cu apa, se va construi statie de epurare biologica si se va realiza sistem de canalizare pentru evacuarea apelor uzate menajere si pluviale.

Proiectul ofera beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”

Calitatea aerului

Calitatea aerului in condiţiile actuale este influenţata de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare din zonele locuibile existente precum si de traficul rutier existent in zona. Conform informatiilor culese nivelul poluanţilor nu depaşesc limitele admise de legislaţia de mediu.

Prin implementarea proiectului nivelul poluanţilor va creşte dar, conform studiilor de evaluare efectuate, datorita masurilor prevazute, cresterea va fi nesemnificativa iar nivelul poluanţilor in atmosfera se va menţine sub limitele admise pentru protecţia receptorilor sensibili.

Activitaţile propuse pentru dezvoltarea zonei in domeniul edilitar, turistic şi al serviciilor vor fi asociate cu surse suplimentare de poluanţ faţa de prezent dar prin masurile prevazute, acestea vor fi nesemnificative si strict controlate prin tehnicile şi masurile de reducere a impactului prevazute Proiectul nu ofera beneficii comparativ cu varianta “zero” , impactul cumulat fiind




86

neutru, avand in vedere masurile luate prin proiect.

Aspecte social economice

In prezent se resimte un impact negativ asupra locurilor de munca şi a investiţiilor din zona analizata conducand la accelerarea inrautaţirii condiţiilor social economice.

Proiectul propune investiţii locale semnificative, crearea de locuri de munca, determinând imbunataţirea condiţiilor social economice pe termen lung.

Implementarea proiectului va aduce avantaje social- economice semnificative pe termen lung. Proiectul ofera beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”

Zgomot şi vibraţii

Sursele principale care influenteaza ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei analizate sunt: - Traficul rutier corespunzator arterei; -Activitaţi specifice aşezarilor umane din zona.

Peste intensitatea nivelului de zgomot existent se va suprapune instensitatea nivelului de zgomot pentru activitatea propusa. Datorita masurilor existente si prevazute prin proiect, impactul generat de zgomotul aferent activitaţilor propuse va fi menţinut sub limitele admise.

Proiectul nu ofera beneficii comparativ cu varianta “zero” , impactul cumulat fiind negativ nesemnificativ, avand in vedere masurile luate prin proiect.

Sol/ Utilizarea terenului

In prezent zona are un aspect rural neingrijit si fara utilitate. Condiţiile se vor menţine pe termen lung iar zona va continua sa se dezvolte fara o sistematizare urbanistica.

Se valorifica oportunitaţile privind valorificarea rurala a unor terenuri disponibile in intravilan si extravilan; Se va schimba aspectul rural al zonei prin sistematizare urbanistica ce da un aspect placut peisajului;

Prin implementarea proiectului zona analizata se va dezvolta conform destinaţiei din PUG. Proiectul ofera beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”

Biodiversitatea Nu exista arii naturale protejate, incluse in Natura 2000.

Proiectul propune ca 25% din suprafaţa amplasamentului PUG sa fie destinata zonelor verzi

Impactul negativ suferit in etapele de construcţie de biodiversitate va fi remediat prin replantari de spaţii verzi si plantaţii in aliniament. Proiectul ofera beneficii comparativ cu varianta “zero” , impactul fiind neutru, avand in vedere masurile luate prin proiect.

Peisajul In situaţia actuala peisajul prezinta un aspect neingrijit . Aceste condiţii vor persista pe termen lung iar zona se va dezvolta necorespunzator unei aşezari rurale cu predilectie turistica.

Sistematizarea rurala prevazuta in PUG va da zonei aspectul rural turistic cautat de persoanele care doresc sa scape de stresul urban si sa-si petreaca cateva zile in natura.

Implementarea proiectului va avea un impact pozitiv asupra peisajului. Proiectul ofera beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”

Sanatatea populatiei

Nu exista probleme majore de sanatate a populatiei.

Construirea si functionarea obiectivelor propuse nu va determina aparitia unor efecte adverse asupra starii de sanatate

Va fi respecat Programul de conformare pentru starea de sanatate a populatiei impus prin Avizul sanitar , emis de DSP Gorj (daca




87

a populatiei din zona.

este cazul). Proiectul nu ofera beneficii comparativ cu varianta “zero” , impactul cumulat fiind neutru, avand in vedere masurile luate prin proiect.




88

10. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MON ITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI Monitorizarea efectelor implementarii planului se va face conform prevederilor art. 27, din H.G. 1076/2004, facandu-se referire la efectele semnificative asupra mediului, respectiv la toate tipurile de efecte, pozitive, adverse, prevazute sau neprevazute. Trebuie monitorizate nu numai efectele directe, ci şi cele indirecte, sinergice şi cumulative. Monitorizarea altor efecte (neevaluate ca semnificative), poate fi justificata şi utila daca se are in vedere cuantificarea efectelor globale ale implementarii PUG. Programul de monitorizare a implementarii PUG trebuie sa permita atât obţinerea şi inregistrarea informaţiilor cu privire la efectele semnificative asupra mediului ale implementarii PUG cât şi identificarea eventualelor efecte adverse neprevazute (de ex. acţiuni de remediere ce pot fi intreprinse). 10.1 DESCRIEREA SISTEMULUI PROPUS PENTRU MONITORIZA REA EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI Programul de monitorizare a implementarii PUG are ca scop: - urmarirea implementarii PUG, a modului in care obiectivele specifice ale PUG sunt indeplinite, - validarea concluziilor evaluarii, adica de a urmari daca corespunde probabilitatea si marimea efectelor produse asupra mediului cu predictiile prezentate in raport (valabilitatea previziunilor privind impactul si concluziile SEA), - de a se verifica daca sunt realizate masurile propuse pentru compensarea efecetelor adverse si intarirea efectelor pozitive, specificate in Raport, eficacitatea masurilor si concluziile desprinse de SEA, - identifica daca sunt necesare modificari ale planului in vederea reducerii impactului asupra mediului sau a optimizarii beneficiilor rezultate din implementarea acestuia. Programul de monitorizare a implementarii PUG trebuie sa urmaresaca: - Planul de monitorizare privind implementarea PUG - Planul de monitorizare a efectelor asupra mediului ale PUG Sistemul de monitorizare propus ia in considerare faptul ca, in cadrul monitorizarii factorilor de mediu la nivel local, va fi dificil la unii factori de mediu sa se faca diferenţierea intre impactul de mediu ale PUG şi impactul altor activitaţi/intervenţii din vecinatatea amplasamentului PUG. Sistemul de monitorizare propus se bazeaza pe obiectivele de mediu relevante specificate anterior. Aceste obiective reprezinta domeniile şi subiectele de mediu care pot fi puternic influenţate de implementarea PUG.




89

Conform prevederilor HG 1076/2004, art.27 indeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului este responsabilitatea titularului planului. Pentru a monitoriza masura in care efectele pe care le are PUG-ul propus asupra mediului, evaluatorul a propus indicatori de mediu pentru fiecare obiectiv de mediu relevant. Aceste date de monitorizare privind performanţa proiectului ar trebui obţinute la sfârşitul proiectului, iar rezultatele ar trebui raportate periodic. Tabelul cu indicatorii de mediu propuşi pentru a evalua efectele programului asupra mediului este prezentat mai jos. 10.2 RECOMANDARI GENERALE PRIVIND MONITORIZAREA Intregul sistem de monitorizare trebuie sa cuprinda urmatoarele activitaţi: - Proiectantul va acorda asistenţa tehnica in timpul realizarii acestor obiective pentru a urmarii respectarea regulilor de protecţie a mediului propuse prin proiect; - Monitorizarea indicatorilor de mediu conform planificarii - Examinarea rezultatelor monitorizarii, adica revizuirea modificarilor intervenite in cazul indicatorilor de mediu; - Iniţierea paşilor respectivi in cazul identificarii unor impacturi de mediu negative PUG; - Comunicarea rezultatelor monitorizarii; - Asigurarea de informaţii privind problemele de mediu din PUG catre toţi factorii interesaţi. Având in vedere prevederile art. 18 din HG. 1076, autorul atestat al prezentului Raport de Mediu, ţinând cont de obiectivele de mediu identificate ca fiind relevante pentru PUG propus şi de rezultatele evaluarii potenţialelor efecte asupra mediului datorate implementarii acestuia, recomanda urmatoarele masuri de monitorizare: OBIECTIVE DE MEDIU RELEVANTE PE COMPONENTE/ASPECTE DE MEDIU

INDICATORI

0 1

I. MONITORIZAREA IMPLEMENTARII PUG

Crearea si asigurarea unor spatii turistice – baza de agrement de buna calitate, orientate spre utilizator, care joaca un rol importanta in conditiile de trai ale populatiei ca suma a tuturor aspectelor economice, tehnologice, sociale si ecologice: -Respectarea POT, CUT -Respectarea aliniamentului -Respectarea regimului de inaltime - -Protectie prevazuta perimetral zonei turistice -Pastrarea zonei de siguranta a retelelor electrice aeriene

-Modul de utilizare a suprafetelor de teren, (ha, %) -Nr. de cazuri de POT si CUT schimbat fata de prevederi PUG -Nr. derogari de la regulament pentru schimbari in functiuni (Nr) -Distante, inaltimi (m)

Imbunatatirea infrastructurii tehnice:

-Racordarea constructiilor la reteua publica de distributie a apei potabile si/sau racordarea la surse proprii cu avizul Inspectoratului Sanitar Gorj; -Racordarea constructiilor la reteua de canalizare ape menajere; -Asigurarea scurgerii apelor pluviale la reteua colectoare a acestora .

-Realizarea alimentarii cu apa si evacuarii apelor uzate in zona de analiza (instalatii si grad de acoperire sau numar consumatori)




90

II. MONITORIZAREA EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI ALE PUG: APA/ Limitarea poluarii punctiforme si difuze a corpurilor de apa de suprafata delimitate de amplasament PUG (Paraul Amarazuia)

- Indicatori de calitate specifici apelor uzate evacuate in receptori naturali conform HG 188/02 cu completarile si modificarile ulterioare prin HG 352/05 (NTPA001/02) - Indicatori de calitate specifici pentru monitorizarea receptorilor naturali conform OM 161/06 - Modul de respectare a razei spatiilor de protectie (m)

APA/ Asigurarea calitatii apelor uzate evacuate in sistemul de canalizarea

- Indicatori de calitate specifici apelor uzate evacuate in canalizare proprie conform HG 188/02 cu completarilemodificarile ulterioare prin HG352/05 (NTPA002/02)

APA/ Asigurarea calitatii apei potabile si extinderea acesteia

- Indicatori de calitate conform Legii nr. 458/2002 modificata si completata cu Legea 311/2004 - Asigurarea zonelor de protectie severa in jurul puturilor forate de captare a apei din subteran conform prevederilor HG 930/2005 si a autorizatiei de gospodarire a apelor emisa SGA Gorj

AER/ Mentinerea calitatii aerului inconjurator sub valorile limita prevazute de normele in vigoare

-Indicatori de calitate conform OMS 536/1997 privind normele sanitare si de viata ale populatiei Indicatori de calitate privind niveluri de emisii conform Ordinului 462/1993, Indicatori de calitate privind niveluri de imisii de poluanti in atmosfera conform, Ordin 592/2002, ST12574/87 Verificarea implementarii masurilor de protectie a factorului de mediu aer

ZGOMOT/ Reducerea impactului produs de zgomot şi vibraţii asupra receptorilor sensibili Monitorizarea nivelului de zgomot la limita zonei turistice, de agrement si in zona cu receptori sensibili

Indicatori privind nivelul de zgomot stabiliti prin STAS 1000988 si Ordinul MS 536/1997 Verificarea implementarii masurilor de protectie impotriva zgomotului

Reducerea emisiilor specifice de CO2 pe cap de locuitor

Emisiile de gaze cu efect de sera

SANATATE / Ameliorarea starii de sanatate a populatiei prin implementarea de masuri care sa vizeze asigurarea dotarilor edilitare si prevenirea poluarii datorita noxelor, inclusiv a poluarii fonice. Monitorizarea respectarii cerintelor impuse prin Avizului Sanitar PUG (daca este cazul), prin Programul de conformare pentru starea de sanatate a populatiei

-Indicatori de calitate prevazuti in Ord MS 536/1997, -Indicatori de calitate pentru emisii si imisii aer prevazuti de Ord.462/1993, Ord.592/2002, STAS 12574/87; -Indicatori de calitate privind nivelul de zgomot sabiliti prin STAS 10009-88; -Indicatori de calitate privind apa potabila stabiliti prin Legea 458/2002 modificata si completata cu Legea 311/2004 -Indicatori de calitate privind starea apelor de suprafata stabiliti prin Ord. 161/2003; - Reclamatii primite referitoare la zgomot




91

11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

11.1 Continutul si obiectivele principale ale planului 11.1.1 Informatii generale Lucrarea de faţa reprezinta Raportul de Mediu pentru proiectul in faza PUG al Comunei Stejari, judetul Gorj” Pentru demararea proiectelor evidentiate pentru Comuna Stejari s-a impus elaborarea prezentului PUG pentru ca zona sa fie sistematizata urbanistic ca un tot unitar, sa fie respectaţi indicii de urbanism, drept pentru care a fost elaborat şi Regulamentul local de urbanism.

Lucrarea a fost propusă de către Primăria Stejari, prin Direcţia Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Protecţia mediului, beneficiarul tehnic al documentaţiei.

Prin realizarea acestui plan se doreşte ca zona analizata, respectiv Comuna Stejari să devină un model de educaţie ecologică a comunităţii, un spaţiu de munca, recreere dar şi destindere pentru locuitorii zonei si, in special, pentru copiii acestora.

Lucrarea se elaborează în scopul definirii unui mod coerent de organizare urbanistică şi peisagistică a zonei, precum şi a unui set de categorii de intervenţii destinate creării unui cadru spaţial- volumetric, ambiental şi de imagine corespunzător importanţei valorilor sale de patrimoniu natural, vocaţiei zonei şi importanţei sale în ansamblul comunei.

Dezvoltarea economica si sociala a mediului rural este indispensabil legata de existenta unei infrastructuri rurale si servicii de baza.

Serviciile de baza reprezinta una dintre problemele cheie cu care se confrunta spatiul rural românesc datorita slabei dezvoltari a acestora.

Infrastructura rural a, cu preponderenta drumurile rurale si aprovizionarea cu apa, a avut si are un impact semnificativ asupra dezvoltarii rurale în general, si asupra încurajarii investitiilor non-agricole, în special.

Lipsa sistemelor de alimentare cu apa, a celor de canalizare afecteaza sanatatea familiilor în comunitatile rurale. De asemenea, reteaua de drumuri rurale este slab dezvoltata limitând, astfel, dezvoltarea economica a spatiului rural.

Planul Urbanistic General, avizat si aprobat conform legii, cuprinde reglementări pe termen scurt (10 ani) la nivelul comunei Stejari, are caracter director si de reglementare operatională, constituind baza legală pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare durabila a acesteia.

Teritoriul administrativ al comunei Stejari este situat in partea sud-estica a judetului Gorj, pe dealurile Amaradiei, apartinand Piemontului Getic si se invecineaza cu:

- comuna Logresti, la nord;




92

- comunele Stoina si Cruset, la sud;

- comuna Danciulesti si cu judetele Valcea si Dolj, la est;

- comunele Hurezani si Capreni, la vest. Suprafaţa de teren studiată este de 7455 ha (74.550.000 m2), cu o populatie de 3180 de locuitori.

Legatura cu resedinta de judet (municipiul Tg. Jiu) este asigurata de drumul national DN 67 B precum si de drumurile judetene DJ 605 si 605 B, din care ultimul traverseaza comuna de la nord la sud.

Proiectele de dezvoltare propuse prin implementarea PUG Stejari, avand ca beneficiar Consiliul Local Stejari, este deosebit de ambitios dar si extrem de necesar, realizarea lui putand genera, cresterea nivelului de trai al locuitorilor zonei, putand genera un centru important de atractie pentru iubitorii sportului si petrecerii timpului liber in natura si nu numai.

Principala problema a proiectului, care se pune in conditiile unei Dezvoltarii Durabile si cu respectarea standardelor si normelor de Protectia Mediului, este ca toate amenajarile, constructiile si dezvoltarile sa respecte mediul natural existent, in care se va edifica.

Lucrarea are ca scop evidenţierea situaţiei actuale, a problemelor şi a propunerilor de dezvoltare urbanistică viitoare a comunei Stejari şi a localităţilor componente, din punctul de vedere al amenajării teritoriului, în corelaţie cu urmatoarele planuri si programe: -

- Planul de amenajare a teritoriului national, toate sectiunile aprobate (Sectiunea 1 – Căi de comunicatii; Sectiunea 2 – Apa; Sectiunea 3 – Zone protejate, naturale si construite; Sectiunea 4 – Reteaua de localităti; Sectiunea 5 – Zone de riscuri naturale);

- Planul de dezvoltare al Regiunii 4 Sud Vest Oltenia pentru perioada 2007 -2013;

- Planul de amenajare a teritoriului Judetului Gorj, in curs de reactualizare; - Strategiile de dezvoltare şi planificare a teritoriului judeţului Gorj",

strategii elaborate de Consiliului Judeţean Gorj. - Strategia de dezvoltare a infrastructurii de drumuri si poduri judetene în

perioada 2007 – 2013; - Strategia de dezvoltare a turismului în judetul Gorj în perioada 2007 –

2013; - Proiectul zonal de colectare deseuri si depozitare temporară; - Planul judetean de gestionare a deseurilor; - Prevederile legislatiei privind monumentele istorice reprezentative pentru

patrimoniul cultural local; - Planul Local de Actiune pentru Mediu al judetului Gorj cu prevederile

strategice pe termen scurt, mediu si lung pentru solutionarea problemelor de mediu prin abordarea principiilor dezvoltării durabile în concordantă cu Planul National de Actiune pentru Mediu; PLAM pentru judetul Gorj este complementar celorlalte activităti de




93

planificare ale autoritătilor judetene si reflectă opinia publicului în ceea ce priveste problemele prioritare de mediu.

In conformitate cu prevederile HG 1076/2004, Anexa 2, informatiile care trebuie furnizate, in primul rand, in Raportul de Mediu se refera la “expunerea continutului si obiectivelor principale ale planului”. Din acest motiv, in Raportul de mediu au fost prezentate grupate pe sectiuni obiectivele acestei amenajari in complexe, asa cum rezulta din PUG, dar si alte obiective considerate a fi necesare in vederea asigurarii unei functionalitati moderne, la nivelul standardelor Uniunii Europene si internationale privind zonele rurale.

Astfel in structura Raportului de mediu sunt cuprinse o serie de aspecte, ca de exemplu:

- Localizarea geografica, cadrul administrativ teritorial, prezentarea amenajarilor din PUG (extinderea intravilanului, evidentierea situatiei patrimoniului construit si protejat, stabilirea zonelor cu risc natural, actualizarea programului de dezvoltare economico-sociala a comunei, realizare canalizare ape menajere, extindere retea de apa potabila, extindere retea de gaze si curent electric, eliminare deseuri etc).

- Caracteristicile de mediu ale zonei; - Aspecte relevante ale stării actuale de mediu şi a evoluţiei sale probabile în

cazul neimplementării; - Corelarea cu alte planuri si programe; - Potentialele efecte asupra mediului; - Masuri propuse pentru a prevenii, reduce, si compensa pe cat posibil orice

potential efect advers asupra mediului inconjurator in varianta implementarii planului PUG Stejari;

- Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese, a modului in care s-a efectuat evaluarea, inclusiv a dificultatilor intampinate in prelucrarea informatiilor.

Din analiza celor doua alternative, elaboratorii au retinut Varianta „ Rationala”, cu implementarea planului si cel mai redus impact asupra mediului.

In Raport, analiza s-a efectuat pentru ambele variante.

In evaluarea realizata in cadrul Raportului au fost luate in considerare urmatoarele aspecte:

- PUG-ul intocmit contine evaluari pertinente privind toate amenajarile propuse precum si prezentarea balantei de ocupare a terenurilor, riscurilor naturale si antropice, descrierea cadrului natural si din punct de vedere al modalitatilor de lucru poate constitui un exemplu de lucrare in domeniu.

11.1.2 Obiectivele principale ale planului




94

Obiectivele principale urmărite prin implementarea PUG Comuna Stejari sunt:

- estinderea intravilanului si delimitarea acestuia; - evidentierea situatiei patrimoniului construit si protejat; construirea unei baze sportive multifunctionale, in suprafata de 20885 m2; - dezvoltarea echipării tehnico-edilitare – extinderea retelei de alimentare cu apă



- zonificarea intravilanului dupa destinatia unitara a terenurilor stabilita prin normele de proiectare;

- stabilirea disfunctionalitătilor existente si a prioritătilor; - stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie temporară sau definitivă de construire; - organizarea circulatiei: modernizarea totala a drumului judetean, modernizarea


-valorificarea potentialului natural si construit, inclusiv a valorilor de patrimoniu; - protectia si conservarea mediului; - stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora; - stabilirea noilor obiective de utilitate publică; - stabilirea unui mod superior de utilizare a terenurilor şi condiţiilor de conformare şi

realizare a construcţiilor. Completările intravilanelor şi reconsiderarea utilităţilor în localităţile comunei Stejari


Principalele aspecte reglementate prin PUG-ul propus sunt: 11.1.2.1 Zonarea funcţionala a teritoriului Zonificarea functionala a comunei Stejari s-a stabilit in functie de categoriile de activitate pe care le cuprind localitatile componente comunei si ponderea acestora in teritoriu, in conformitate cu prevederile art. 14 din RGU. Pe baza acestei zonificaris-au stabilit conditiile de amplasare si conformare a constructiilor ce se vor respecta in cadrul fiecarei zone functionale, care se regaseste pe fiecare U.T.R in parte.

PUG elaborat contine urmatoarele prevederi:

- pastrarea integritatii mediului si protejarea patrimoniului natural si construit; - conservarea, restaurarea, reabilitarea si protejarea patrimoniului construit cu

valoare deosebita (monumente si situri arheologice, absambluri de arhitectura,




95

cladiri memoriale, monumente de arta plastica, zone cu valoare istorica si peisagistica, zone si cladiri cu valoare ambientala etc);

- securitatea constructiilor si realizarea acestora conform normativelor privind calitatea constructiilor;

- asigurarea compatibilitatii functiunilor;

- asigurarea si respectarea regulilor cu privire la echiparea tehnico-edilitara;

- asigurarea si respectarea regulilor cu privire la accesele obligatorii – accese carosabile si accese pietonale;

- protejarea constructiilor si amenajarilor in zonele expuse la riscuri naturale sau riscuri tehnologice;

- realizarea constructiilor in conformitate cu normativele de protectie civila a populatiei;

- respectarea interesului public prin rezervarea de amplasamente pentru obiective de utilitate publica.

De asemenea, autorizarea executarii constructiilor pe terenurile agricole din intravilan este permisa pentru toate tipurile de constructii si amenajari specifice localitatilor, cu respectarea conditiilor impuse de lege si a normelor stabilite prin PUG , pentru ocuparea rationala a terenurilor si pentru realizarea urmatoarelor obiective:

- completarea zonelor centrale potrivit cerintelor urbanistice specifice impuse de caracterul zonei avand prioritate investitiile publice precum si serviciile de interes general;

- valorificarea terenurilor din zonele echipate cu retele tehnico-edilitare;

- amplasarea constructiilor, amenajarilor si lucrarilor tehnico-edilitare aferente acestora, in ansambluri compacte;

Prin autorizatia de construire, terenurile agricole din intravilan se scot din circuitul agricol, temporar sau definitive, conform legii.

Alte reguli evidentiate in RGU privind modul de ocupare a terenurilor si de realizare a constructiilor etc, sunt descrise detaliat in Regulamentul de Urbanism al Planului Urbanistic General.

PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA PRIN PUG

Propunerile de organizare urbanistica au fost fundamentate pe baza unor date si documente studiate in perioada elaborarii si actualizarii planului urbanistic general.

PUG-ul comunei Stejari are ca obiectiv analiza tuturor domeniilor socio-ecomico-culturale cu impact asupra ocuparii, utilizarii si gestionarii solului precum si a tuturor factorilor potentiali care pot contribui la dezvoltarea echilibrata a tuturor localitatilor comunei.

Agricultura

Pentru activitatea de baza a locuitorilor zonei analizate, in vederea dezvoltarii economice a zonei, se propun:




96

- formarea unor structuri de productie corespunzatoare conditiilor pedoameliorative nevoilor de consum ale populatiei;

- exploatatii viabile si asigurarea de servicii necesare acestora;

- masuri de protectie a terenurilor agricole valoroase si sporire a calitatii solurilor degradate prin lucrari de imbunatatire funciare pedoameliorative;

- formarea profesionala a producatorilor agricoli; - revigorarea suprafetelor de pajisti naturale si izlazuri communale;

- stoparea declinului efectivelor de animale. Pe baza favorabilitatii naturale si a potentialului fondului funciar se aprecieaza ca

productia vegetala va constitui si in viitor o subramura cu posibilitati de dezvoltare iar zootehnia se va reface calitativ si cantitativ pe baza ofertei naturale a suprafetei agricole.

Industria

Va continua sa fie reprezentativa prin exploatarea titeiului si gazelor naturale, mentinandu-se la parametrii existenti in prezent.

Dezvoltarea industriala a comunei se aprecieaza ca va parcurge doua directii principale in etapa de perspective:

- asigurarea unor alternative de ocupare a resurselor de munca ce se vor disponibiliza prin reducerea sau incetarea activitatilor unitatilor industriale din zonele adiacente, reconversia industriei, infintarea unor unitati pentru reconstructie ecologica a ecosistemelor degradate;

- valorificarea resurselor naturale potentiale si reabilitarea unor activitati traditionale. Turismul – evidentieaza faptul ca teritoriul comunei are un potential destul de limitat care trebuie valorificat atat prin forme simple adecvate conditiilor locale dar si prin forme speciale de turism – cercetare:

- agroturismul este favorizat de cadrul pitoresc, nepoluat al satelor ce compun comuna Stejari ca si de potentialul cultural-istoric;

- turismul de itinerariu este strans legat de agroturim si se bazeaza pe traditii folclorice, obiceiuri si manifestari locale; Un argument in sprijinul actiunilor de dezvoltare a turismului in comuna, il constituie

cuprinderea unor monumente, situri si ansambluri arheologice in “Lista monumentelor, ansamblurilor si siturilor istorice”, aprobata prin Hotararea 2/1992 a Comisiei Nationale a Monumentelor, Ansamblurilor si Siturilor Istorice” si anume:

- Biserica “Sfintii Imparati” din satul Stejari si “Fantana Monument” din satul Bacesti.

Optimizarea relatiilor in teritoriu

Amplasarea geografica a comunei Stejari a impus dezvoltarea unor relatii traditionale cu celelalte commune invecinate care se vot pastra in forma si specificul lor.

Dezvoltarea economica a zonei de analiza a stabilit relatii speciale cu centrele polarizatoare de aceeasi zona – dar si cu localitatile din judetul Dolj. Chiar daca activitatea




97

industriala din sectoarele minerit si petrolier se afla in present intr-un program de restructurare, atractia pe care o manifesta localitatile amintite, ramane la fel de mare.

Relatii speciale s-au creat intre comuna Stejari si municipiul Tg-Jiu care reprezinta principalul centru economic al judetului, impuse de importanta acestuia in asigurarea serviciilor de nivel judetean.

In cadrul comunei, relatiile traditionale intre localitati si mai ales ierarhizarea existenta, vor ramane nemodificate pe perioada de valabilitate a Planului Urbanistic General.

Dezvoltarea activitatilor

Pentru relansarea economica a localitatilor comunei Stejari au fost facute o serie de propuneri o data cu analiza critica a situatiei existente dar, indeosebi, la prezentarea evolutiei posibile, in perioada urmatoare, evolutie bazata pe reabilitarea parteneriatului existent din agricultura si economia forestiera, dar si de initiere a unor activitati de tip industrial prin intreprinderi mici si ijlocii sau a unor activitati de agroturism.

Toate aceste propuneri sunt posibil de realizat chiar din aceasta etapa, deoarece se bazeaza pe resurse materiale si umane existente in comuna, pe o serie de spatii ramase disponibile, indeosebi din activitatea din agricultura iar forta de munca disponibilizata din activitatea de extractie a petrolului are o calificare corespunzatoare.

Prin realizarea acestor propuneri se asigura noi locuri de munca pe teritoriul comunei Stejari sustinand, in acelasi timp, procesul de dezvoltare durabila a localitatii.

Organizarea circulatiei

Ca principale probleme de organizare a circulatiei au fost analizate si tratate in PUG, urmatoarele:

� alcatuirea retelei majore de circulatie in etapa de perspective corespunzatoare intensificarii traficului, reducerea (eliminarea) disfunctionalitatilor circulatiei si dezvoltarii urbanistice;

� dimensionarea arterelor si profilurilor caracteristice; � determinarea mijloacelor de transport in comun si a traseelor de transport in comun; � stabilirea necesitatilor de parcare pe localitati; � organizarea desfasurarii traficului de perspective.

Aceste propuneri au fost lansate ca urmare a faptului ca reteaua stradala existenta a comunei Stejari (formata din DJ 605 B, DC 40 si DC 40 A si strazi rurale) este neregulata, ca dispunere in plan, cu numeroase intersectii apropiate si formand unghiuri ascutite, latimi carosabile de regula 6 -7 m (doua benzi), incadrarea strazilor cu locuinte la curte, trasee sinuoase si lipsa unor trasee ocolitoare pentru traficul de transit.

Pentru organizarea mai corecta a retelei de circulatie s-au avut in vedere:

- configuratia actuala a cailor de comunicatii, incadrarea lor cu constructii, functia arterei si caracterul traficului;




98

- rolul arterei in cadrul retelei (artere de transport greu, artere interzonale, artere tehnologice, artere pietonale etc;

- cresterea fluentei si sigurantei traficului;

- asigurarea conditiilor de asigurare a intersectiilor; - reabilitarea sistemelor rutiere a drumurilor de orice fel.

Transportul in comun – de transit – se va desfasura, in continuare pe drumul judetean pe care se impune modernizarea aqctualelor adaposturi si crearea unora noi in toate statiile de asteptare.

Circulatia pietonala – pentru aceasta este necesara executia de trotuare, pe toate arterele de circulatie, din care o prima etapa sa fie completarea acestora in lungul drumului judetean

Parcaje amenajate – se propun in zona de interes general a institutiilor publice.

Masuri in zonele cu riscuri naturale

Pe teritoriul zonei de analiza au fost inregistrate, in decursul timpului, fenomene de alunecari de terenuri si inundatii, fara insa sa produca pierderi materiale sau vieti omenesti.

Intravilanele propuse nu sunt afectate de aceste fenomene naturale.

Dezvoltarea echiparii edilitare

Pentru valorificarea rationala si durabila a resurselor de apa, obiectivele majore de gospodarire complexa a apelor constau din:

- eliminarea surselor de poluare a apelor de suprafata (eroziuni, corectare de torenti);

- protectia captarii de apa subterana pentru alimentarea populatiei; - realizarea de lucrari de indiguire in zonele afectate de inundatii sau cu risc de a fi

inundata la ape mari. Alimentarea cu apa


Canalizarea



Alimentarea cu energie electrica

Pentru alimentarea cu energie electrica, propunerile privesc reabilitarea retelelor de distributie cu vechime mare, inlocuirea retelelor de 6 kV cu retele de 20 kV, inlocuirea




99

stalpilor din lemn si a celor din beton deteriorati precum si extinderea acesteia in unele catune care nu dispun inca de energie electrica.

In paralel cu programele de modernizare a infrastructurii de distributie a energiei mai sunt necesare actiuni legate de:

- extinderea zonelor electrice in zone noi construite de intravilan etc;

- modernizarea si extinderea retelelor de iluminat stradal in toate localitatile. Alimentarea cu caldura

Ramane in continuare pe actualul sistem, respectiv incalzirea cu sobe individuale, cu functionare pe combustibil solid sau gazos.

Alimentarea cu gaze naturale

Alimentarea cu gaze naturale se afla in functiune punandu-se problema, numai pentru extinderea acesteia acolo unde aceasta impune.

Telecomunicatii

Zona analizata dispune de o retea de telefonie fixa. De asemenea, se receptioneaza, in conditii bune si o parte din retelele telefoniei mobile.

Obiective de utilitate publica. Lista obiectivelor de utilitate publica propusa:

- amenajarea unei baze sportive multifunctionale, in suprafata de 20.560 m2.

- spatii comerciale;

- strazi noi si amenajari de intersectii;

- extinderea retelelor de alimentare cu apa si racordarea acestora la cele existente;

- realizarea canalizarii si epurarii apelor uzate in satul Stejari;

- extinderea si modernizarea iluminatului public etc;

8. Tipul de proprietate a terenului

Din punct de vedere al proprietatii asupra terenurilor, acestea sunt proprietate apartinand domeniului public si private.

Circulatia terenurilor

In general, pentru profilul stradal sunt necesare transferuri ale unor terenuri proprietate privata in proprietatea Primariei Stejari. Acestea se vor realize, daca va fi necesar, in baza unor cedari a suprafetei necesare.

Eliminarea deseurilor

In acest domeniu deosebit de sensibil pentru o zona rurala se propune:




100

- dotarea cu europubele a fiecarei gospodarii;

- amenajarea a 4 platforme de colectare conforme, in zona, dotate cu containere speciale.

In 30 noiembrie 2008, Consiliul Local Jupinesti, comuna Jupanesti, jud.Gorj, 217270 a obtinut un Contract de Grant privind „Dezvoltarea unui sistem de colectare si transport deseuri in vederea colectarii selective a fractiilor reciclabile” in comunele Jupinesti, Berlesti, Turburea, Saulesti, Capreni, Stejari,Danciulesti, Stoina etc.

SURSE DE FINANŢARE : Programul Phare 2006 Coeziune Economica si Sociala

RO2006/018-147.04.01.04.01 „Schema de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor

sectorului public în sectoarele prioritare de mediu”.

Durata proiectului este de 12 luni, locatia se afla in comuna Jupanesti iar valoarea Grantului (<EUR>) este de 975,367.54.

Beneficiarul planului de dezvoltare analizat va intocmi un contract de prestari servicii cu prestatorul autorizat pentru aceasta activitate, care va ridica periodic deseurile menajere de pe platforma de colectare, acestea ajungand la microstatia de deseuri care se construieste in Comuna Jupanesti si care va functiona dupa urmatorul principiu:

Colectarea deşeurilor se va face diferenţiat, în funcţie de situaţie:

- 2 fracţiuni colectare individuală: şi anume plastic + ambalaje PET + hârtie + metal + aluminiu şi alte deşeuri (colectate de 1-2 ori pe săptămână);

- 3 fracţiuni (din care două părţi reciclabile) pentru populaţia cu containere normale: şi anume hârtie, ambalaje PET + plastic + doze şi deşeuri în general (colectate de 1-2 ori pe săptămână);

- 3 fracţiuni (din care două părţi reciclabile) pentru agenţi economici şi instituţii: general, hârtie şi plastic + metal + aluminiu (colectate de 1-3 ori pe săptămână);

- populaţia la care se ajunge greu: colectare neselectivă prin intermediul containerelor.

Se prevad următoarele, pentru sistemul de colectare:

- pubele de 120 şi 240 litri pentru colectarea individuală şi containere de 1.100 litri pentru punctele de colectare comune;

- pubele de 240 litri şi containere de 1.100 litri pentru instituţii, agenţi comerciali şi industrie.

Deşeurile vor fi transportate prin intermediul a trei tipuri de vehicule:

- autocompactoare pentru uz general (deşeuri menajere neselectate);

- autocompactoare cu 2 compartimente (pentru colectare selectivă);

- autospeciale cu benă basculabilă pentru containere.




101

Staţia de transfer de la Jupanesti va consta într-o instalaţie de sortare prevăzută cu un sistem de sortare a deşeurilor mecanic şi manual. Se prevăd următoarele elemente:

- Platformă de descărcare;

- Linie tehnologică cu mecanism de sortare;

- Linie pentru presare şi ambalare;

- Echipamente şi instalaţii pentru muncitori;

- Energie, apă, electricitate.

Fluxul zilnic estimat pentru viitoarea staţia de transfer de la Jupanesti este de aproximativ 3000 -7000 kg/zi.

Zona de agrement- respectiv Baza sportiva - va cuprinde diverse amenajari pentru practicarea sportului, agrement si divertisment, jocuri, distractii, alte servicii, cum ar fi:

- teren de sport;

- constructii anexe (vestiare, tribune, imprejmuire);

REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATOR II a. Accese carosabile

- Accesul propus se face (la fiecare teren şi obiectiv, in parte), prin intermediul drumului de servitute (prevazut direct prin actele de vânzare-cumparare), drum racordat direct la drumul naţional DN 67D. Drumul de servitute va avea o laţime de 3,50 m şi, inainte de prima pensiune, va avea loc de refugiu, iar dupa prima pensiune, piscina şi baza de agrement, locul de refugiu va fi inlocuit cu parcare auto, astfel incât, in caz de necesitate, maşinile de pompieri pot avea acces lejer la construcţiile din cadrul complexului turistic propus.

b.Accese pietonale - se vor realiza alei şi trotuare pietonale de-a lungului drumului de servitute, in jurul parcarilor, cât şi prin interiorul incintelor. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA TEHNICO – EDILITARA

a. Racordarea la reţelele tehnico – edilitare propuse: Pentru valorificarea rationala si durabila a resurselor de apa, obiectivele majore de gospodarire complexa a apelor constau din:

- eliminarea surselor de poluare a apelor de suprafata (eroziuni, corectare de torenti); - protectia captarii de apa subterana pentru alimentarea populatiei;

- realizarea de lucrari de indiguire in zonele afectate de inundatii sau cu risc de a fi inundata la ape mari.




102

b.Realizarea de reţele tehnico – edilitare: - de-a lugul drumului de servitute se va realiza reţea de apa, canalizare menajera, reţea energie electrica, telefonie fixa, televiziune prin cablu şi internet.

c.Asigurarea necesarului cu alte utilitaţi: - pentru necesarul prepararii hranei calde, la aragaze cu gaze, se vor folosi butelii GPL de dimensiuni şi standarde aprobate ISO.

REGULI CU PRIVIRE LA FORMA ŞI DIMENSIUNILE TERENULUI ŞI CONSTRUCŢIILOR b.Inalţimea construcţiilor - regimul de inalţime stabilit pentru construcţii va fi maxim 3 nivele D+P+1 sau P+2E, inalţimea nivelelor fiind stabilita conform normelor in vigoare, pentru obiective publice, in funcţie de specificul acestora. c.Aspectul exterior al construcţiilor - se admit forme şi volumetrii variabile tradiţionale sau moderne, cu excepţia construcţiilor nespecifice arhitecturii din România (construcţii cu imitaţii de pagode sau similar). d. Procentul de ocupare a terenului - procentul de ocupare a terenului exprima raportul dintre suprafaţa construita şi suprafaţa terenului considerat. Se va respecta P.O.T. maxim admis de 30,00%. e.Coeficientul de utilizare a terenului - coeficientul de utilizare a terenului exprima raportul dintre suprafeţele adunate ale tuturor nivelelor (= suprafaţa desfaşurata) şi suprafaţa terenului considerat. Se va respecta C.U.T, maxim admis de 0,9. Schimbarea acestor coeficienţi poate fi facuta prin justificarea lor in P.U.D.-uri, intocmite pentru anumite suprafeţe studiate. 11.2 Evoluţia probabila a mediului in cazul neimplementarii proiectului ce face obiectul planului urbanistic General Principalele forme de impact asociate adoptarii alternativei „zero” – respectiv neimplementarii proiectului sunt: pierderea oportunitaţilor privind valorificarea turistica a unor terenuri disponibile in intravilan si extravilan si a unei zone extrem de frumoase; pierderea unui numar important de locuri de munca pe plan local; pierderea unor investiţii importante in sprijinul infrastructurii şi serviciilor; pastrarea aspectului rural al zonei fara o sistematizare urbanistica ce nu da un aspect placut peisajului; lipsa oportuniaţilor de creştere a veniturilor la bugetele locale din venituri prin posibilitaţile de dezvoltare a zonei turistice şi a zonelor destinate serviciilor;




103

lipsa unui sistem pentru evacuara apelor uzate menajere si pluviale si a extinderii sistemului de alimentare cu apa potabila lipsa unor zone de agrement pentru turistii veniti in zona pentru petrecerea timpului liber in conditiile in care cererea este mai mare decat oferta. Pe ansamblu, implementarea planului va asigura evolutia zonei socio-economica si persepectiva punerii in practica a conceptului general denumit dezvoltare durabila. 11.3 Probleme de mediu care sunt relevante pentru PUG Rezultatele procesului de identificare a problemelor de mediu actuale pentru zona analizata sunt prezentate centralizat in tabelul urmator: Factor de mediu

Probleme relevante privind mediul din zona amplasamentului PUG

Aer Calitatea aerului din zona va fi influentata de urmatoarele aspecte: Poluarea atmosferica datorata traficului rutier. Poluarea atmosferica datorita sistemelor de incalzire in sezonul rece

Apa Caliatea necorespunzatoare a apei poate fi influentata de urmatoarele aspecte: Calitatea apei poate fi influentata de anumite defectiuni tehnice aparute la statiile de epurare biologica care se vor instala pentru epurarea apei menajere.

Zgomot Sursele principale care vor influenta ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei analizate sunt: Traficul rutier; Zgomot in perioada de constructie Activitaţi specifice aşezarilor umane din zona.

Sanatate Starea de sanatate a populatiei poate fi influentata de mai multi factori asociati conditiilor trecute si actuale de pe amplasamentul analizat, din care se pot mentiona: - Utilizarea ca apa potabila, a apei din pânza freatica (prin intermediul fântânilor) a caror calitate variaza in funcţie de departarea de sursele de poluare posibile, in special de grajduri, fose septice etc), -inexistenta retelelor de canalizare

Biodiversitate Din analiza situaţiei existente reies urmatoarele: - Amplasamentul PUG nu este situat intr-o zona de importanţa deosebita pentru mediu şi nici la limita sau in vecinatate. - Perimetrul se afla intr-o zona lipsita de interes major din punct de vedere al Biodiversitaţii.

Mediul social si economic

Prin implementarea prezentului PUG se aduc modificari pozitive privind mediul

social si economic al zonei

Gospodarirea deşeurilor

In 30 noiembrie 2008, Consiliul Local Jupinesti, comuna Jupanesti, jud.Gorj, 217270 a

obtinut un Contract de Grant privind „Dezvoltarea unui sistem de colectare si transport

deseuri in vederea colectarii selective a fractiilor reciclabile” in comunele Jupinesti,

Berlesti, Turburea, Saulesti, Capreni, Stejari,Danciulesti, Stoina etc.Deşeurile rezultate

vor fi colectate selectiv şi preluate, in vederea eliminarii sau valorificarii de catre

operatorul de deşeuri General pe baza unui contract de prestari servicii.

Peisajul

Peisajul va fi influentat in mod pozitiv prin eficientizarea terenurilor fara

folosinta actuala.




104

Solul/ Utilizarea terenurilor

Din analiza situatiei existente rezulta urmatoarele aspecte: - Folosinţa actuala a terenurilor este teren arabil. - Suprafata de amplasare a utilajelor tehnologice si a celorlate spatii active (cai de acces, depozite etc) din cadrul zonei propuse pentru constructii nu sunt de natura sa afecteze solul.

11.4 . Obiective de protecţia mediului, stabilite la nivel naţional care sunt relevante pentru plan şi modul cum s-a ţinut cont de aceste obiective şi de orice alte consideraţii de mediu in timpul pregatirii planului sunt prezentate centralizat in tabelul urmator In scopul evaluarii efectelor asupra mediului, au fost selectate mai multe obiective legate de mediu care au fost formulate ţinând cont de obiectivele şi obligaţiile naţionale şi internaţionale pe care le are România in domeniul mediului. In continuare se prezinta sub forma tabelara aceste obiectivele de mediu specifice pentru PUG propus, grupate in categorii de obiective strategice (care sunt corespondente cu obiectivele de mediu stabilite la nivel naţional, regional şi local).

Starea actuala


local


Sistemele centralizate de alimentare cu apa potabila. -Locuitorii din zona de analiza a PUG sunt racordati la sistemul centralizat de alimentare cu apa; - Suplimentar, locuitorii zonei se alimenteaza cu apa din puturi forate proprii (eficiente in perioadele secetoase cand poate exista deficit de apa potabila);

- Prin implementarea PUG analizat, locuitorii intregii comune, isi vor asigura necesarul de apa pentru nevoile igienico-sanitare etc, si pentru stingerea incendiilor prin racord la sistemul centralizat de alimentare cu apa al comunei si din puturi forate pe fiecare dintre terenurile analizate.

Dezvoltarea infrastructurii edilitare şi managementul durabil al resurselor de apa Obiective specifice: - Satisfacerea cerinţelor de apa la sursa pentru populaţia din mediul urban şi rural prin valorificarea superioara a capacitaţilor disponibile ale surselor existente pentru acoperirea deficitelor de apa potabila. - Imbunataţirea şi dezvoltarea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu apa şi canalizare din zonele rurale prin reabilitarea şi extinderea sistemelor de distribuţie a apei din zonele rurale. -Legea Apelor Nr.107/1996, modificata şi completata cu -Legea nr.310/2004, Legea nr. 112/2006, modificata si completata de OUG nr.12/2007 . -Legea nr.458/2002 privind calitatea apei potabile, modificata prin Legea nr.311/2004

- Construcţiile vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare existente in zona: apa, energie electrica, telefonie fixa, televiziune, internet, reţeaua de gaze care se va extinde şi canalizare. Racordarea locuitorilor la investitiile/construcţiile propuse se va face la reţelele propuse in baza unor proiecte de specialitate intocmite de proiectanţi autorizaţi.

Factor de mediu:APA-Absenta retelelor de canalizare menajere:

Starea actuala


local


Absenta retelelor de canalizare menajere si a statiilor de epurare a apelor uzate menajere in zona. - Datorita lipsei sistemului de canalizare exista posibilitatea poluarii apelor subterane.

Dezvoltarea infrastructurii edilitare şi managementul durabil al resurselor de apa Obiective specifice: Extinderea reţelelor de canalizare din zonele rurale; Legea Apelor Nr.107/1996, modificata şi completata cu Legea

Regulamentul local de urbanism anexat la proiectul PUG stabileşte racordarea la reţeaua de canalizare a tuturor locuitorilor zonei. - Pentru evacuarea apelor menajere se va utiliza statie de epurare biologice, cu deversar de




105

nr.310/2004, Legea nr. 112/2006, modificata si completatade OUG nr.12/2007 . HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate cumodificarile si completarile aduse de HG nr.352/2005 si HG nr.210/2007

apa epurata in paraul Amarazuia

Factor de mediu: APA-Sistem necorespunzator de colectare a apelor pluviale

Starea actuala


local


Sistem inexistent de colectare a apelor pluviale in zona

Dezvoltarea infrastructurii edilitare şi managementul durabil al resurselor de apa Obiective specifice: Extinderea reţelelor de canalizare din zonele rurale; - Legea Apelor Nr.107/96, modificata + Legea nr.310/04, + Legea nr. 112 /06, +OUG nr.12/07. - HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate cu modificarile si completarile aduse de HG nr.352/2005 si HG nr.210/2007. - Ordinul 161/2006 de aprobare a Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a apelor de suprafata.

Regulamentul local de urbanism anexat la proiectul PUG luat in studiu stabileşte ca amenajarile pe orice teren trebuie sa permita scurgerea apelor meteorice la reţeaua colectoare a acestora, conform Avizului de Gospodarire a Apelor privind „PUG “ -Apele pluviale de pe acoperisurile constructiilor vor fi colectate de o reta de canalizare cu descarcare intr-un bazin tampon de retentie; -Apele pluviale provenite de pe parcari, platforme, depozite si drumuri vor fi colectate de o reta de rigole si conducte de canalizare trecute prin gratere de retinere a resturilor grosiere si prin separatoare de hidrocarburi, cu descarcare in acelasi bazin de retentie; -Bazinul are dublu rol, de a asigura inmagazinarea apei pluviale si de decantare suplimentara. Din bazinul tampon, apele sunt evacuate prin conducte si descarcate in apele paraului Amarazuia.

Factor de mediu:AER

Starea actuala


local


Calitatea aerului din zona este influentata de urmatoarele aspecte: -Poluarea atmosferica datorata traficului rutier; -Poluarea atmosferica generata de utilizarea combustibililor fosili la incalzirea locuinţelor

Menţinerea calitaţii aerului inconjurator in zonele care se incadreaza in limitele prevazute de normele in vigoare pentru indicatorii de calitate Adoptarea masurilor necesare pentru limitarea pâna la eliminare a efectelor negative asupra mediului. - Minimizarea impactului asupra calitatii aerului. - Monitorizarea şi controlul emisiilor de poluanţi in aer. - Introducerea/utilizarea combustibililor care genereaza emisii reduse de poluanţi. - Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, inclusiv prin marirea eficienţei energetice şi

Regulamentul local de urbanism stabileşte urmtoarele reglementari: -pastrarea distantelor fata de zonele locuibile a zonelor industriale sau alte tipuri de activitaţi care genereaza noxe sau prezinta riscuri tehnologice şi care nu sunt direct legate de activitatea permisa in zona; - comerţ sau prestari servicii desfaşurate in construcţii provizorii.




106

utilizarea surselor regenerabile de energie. - Ridicarea standardului de locuire in mediul urban şi rural. - Reducerea emisiilor de poluanţi specifici traficului auto.

Factor de mediu: ZGOMOT

Starea actuala


local


Nivelul de zgomot: Sursele principale care influenteaza ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei analizate sunt: - Traficul rutier - Activitaţi specifice aşezarilor umane din zona.

-HG 321/2002 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental cu completarile si modificarile ulterioare. -STAS 10009-88: Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot (se refera lazgomotul exterior). -Ghidul privind adoptarea valorilor – limita si modul de aplicare a acestora atunci cand se elaboreaza planurile de actiune, pentru indicatorii Lzsn si Lnoapte, in cazul zgomotului produs de traficul rutier pe drumurile principale, zgomotul produs in zonele din aglomerari unde se desfasoara activitati industriale prevazute in Anexa 1 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 pentru prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006.

Regulamentul local de urbanism stabileşte urmtoarele reglementari: Utilizari permise cu condiţii: - folosirea amplificarii sonore la intensitate mare in spaţiile deschise (intre orele 10,00 şi 22,00). - comerţ sau prestari servicii desfaşurate in construcţii provizorii.

Aspect : SANATATEA UMANA

Starea actuala


local


-Starea de sanatate a populatiei nu poate fi influentata in sens negativ datorita traficului auto din zona deoarece acesta prezinta o intensitate redusa; -Sanatatea umana ar putea fi afectata datorita managementului necorespunzator al deseurilor din zona.

Imbunataţirea calitaţii mediului şi asigurarea unui nivel inalt al calitaţii vieţii in zonele urbane şi rurale - dezvoltarea aşezarilor umane in zone care nu sunt supuse riscurilor naturale şi agenţilor poluanţi; -reducerea pierderilor energetice datorate izolarii termice ineficiente; - reducerea emisiilor de poluanţi specifici traficului auto; -asigurarea unui management corespunzator al deşeurilor.

Regulamentul local de urbanism stabileşte urmatoarele Reglementari: Pentru siguranta se va respecta Avizului Sanitar pentru PUG, va fi implementat un program de conformare pentru starea de sanatate a populaţiei in relatia cu PUG ca ex: - Urmarirea indicatorilor de sanatate conform Avizului Sanitar. - Monitorizarea noxelor in aer conform programului impus de APM si DSP Gorj si a traficului rutier (daca este cazul). - Monitorizarea nivelului de zgomot la limita incintei (daca este cazul) - Evaluarea nivelului de noxe la locul de munca(daca este cazul). - Impermeabilizarea bazinului de decantare si controlul calitatii apei de profunzime din zona amplasamentului etc.




107

Factor de mediu: DESEURI



Deseuri: In comuna nu exista sistem de colectare a deseurilor in mod separativ

Dezvoltarea unui sistem de management integrat al deşeurilor şi asigurarea gestionarii in siguranţa a substanţelor chimice periculoase Obiective specifice: - Prevenirea apariţiei şi minimizarea cantitaţii de deşeuri generate; - Reducerea cantitaţii de deşeuri eliminate prin reciclare şi valorificare energetica; - Dezvoltarea sistemelor de colectare selectiva a deşeurilor, in vedereaatingerii ţintelor de reciclare pentru deşeurile de ambalaje, deşeurile de echipamente electrice şi electronice, vehicule scoase din uz, baterii şi acumulatori, deşeuri din construcţii, anvelope; - asigurarea unui management corespunzator al deşeurilor; - implementarea planurilor de gestionare a deşeurilor la nivel regional, judeţean şi local;

In 30 noiembrie 2008, Consiliul Local Jupinesti, comuna Jupanesti, jud.Gorj, 217270 a obtinut un Contract de Grant privind „Dezvoltarea unui sistem de colectare si transport deseuri in vederea colectarii selective a

fractiilor reciclabile” in comunele Jupinesti, Berlesti, Turburea, Saulesti, Capreni, Stejari,Danciulesti, Stoina etc. Beneficiarul planului de dezvoltare analizat va intocmi un contract de prestari servicii cu prestatorul autorizat pentru aceasta activitate, care va ridica periodic deseurile menajere de pe platforma de colectare, acestea ajungand la microstatia de deseuri care se construieste in Comuna Jupanesti si care va functiona dupa urmatorul principiu: Colectarea deşeurilor se va face diferenţiat, în funcţie de situaţie: - 2 fracţiuni colectare individuală: şi anume plastic + ambalaje PET + hârtie + metal + aluminiu şi alte deşeuri (colectate de 1-2 ori pe săptămână); - 3 fracţiuni (din care două părţi reciclabile) pentru populaţia cu containere normale: şi anume hârtie, ambalaje PET + plastic + doze şi deşeuri în general (colectate de 1-2 ori pe săptămână); - 3 fracţiuni (din care două părţi reciclabile) pentru agenţi economici şi instituţii: general, hârtie şi plastic + metal + aluminiu (colectate de 1-3 ori pe săptămână); - populaţia la care se ajunge greu: colectare neselectivă prin intermediul containerelor. Se prevad următoarele, pentru sistemul de colectare: - pubele de 120 şi 240 litri pentru colectarea individuală şi containere de 1.100 litri pentru punctele de colectare comune; - pubele de 240 litri şi containere de 1.100 litri pentru instituţii, agenţi comerciali şi industrie. Deşeurile vor fi transportate prin intermediul a trei tipuri de vehicule: - autocompactoare pentru uz general (deşeuri menajere neselectate); - autocompactoare cu 2 compartimente (pentru colectare




108

selectivă); - autospeciale cu benă basculabilă pentru containere. Staţia de transfer de la Jupanesti va consta într-o instalaţie de sortare prevăzută cu un sistem de sortare a deşeurilor mecanic şi manual. Se prevăd următoarele elemente: - Platformă de descărcare; - Linie tehnologică cu mecanism de sortare; - Linie pentru presare şi ambalare; - Echipamente şi instalaţii pentru muncitori; - Energie, apă, electricitate. Fluxul zilnic estimat pentru viitoarea staţia de transfer de la Jupanesti este de aproximativ 3000 -7000 kg/zi.

Factor de mediu : SOL



Starea actuala a solului pe amplasament poate fi deteriorata datorita urmatoarelor acţiuni; -sapaturi in vederea constructiilor; -potentiale poluari accidentale datorate manipularii necorespunzatoare a hidrocarburilor in timpul constructiilor. Nu au fost semnalate soluri cu potential de contaminare istoric.

Reducerea şi prevenirea poluarii şi degradarii solurilor Imbunataţirea calitaţii solurilor şi utilizarea durabila a resurselor de sol - Identificarea, investigarea şi refacerea/remedierea siturilor contaminate istoric. Remedierea zonelor afectate de poluari accidentale; Reducerea poluarii solurilor afectate de infiltraţiile apelor menajere. Reabilitarea suprafeţelor de teren degradate prin activitaţi antropice.

Implementarea planului de mangement al deşeurilor pentru intreaga zona. Reducerea poluarii solului prin gestionarea adecvata a deşeurilor de pe amplasament. Reducerea poluarii solului prin implementarea unui sistem de transport adecvat. Reducerea poluarii solului datorita infiltraţiilor cu ape pluviale potential contaminate prin construcţia reţelelor de ape pluviale.

11.5 Potenţialele efecte semnificative asupra mediului Pentru identificarea potenţialelor efecte asupra mediului asociate proiectului, care stau la baza PUG propus, s-au avut in vedere atât obiectivele de mediu strategice şi specifice planului propus cât şi problemele de mediu identificate. Pentru zona luata in studiu evaluarea s-a facut numai pentru aspectele caracteristice acestei zone, asupra carora s-a considerat ca proiectul va avea un impact probabil. Evaluarea a fost efectuata ţinând cont de criteriile recomandate de HG 1076/2004 in anexa 1 iar pentru cuantificarea nivelului prognozat al impactului (amploarea acestuia) s-au avut in vedere atât efectele directe cât şi cele secundare, cumulative asupra mediului. Totodata s-a ţinut cont de durata prognozata a impactului , pe termen scurt, mediu sau lung, permanente şi temporare pozitive şi de categoria impactului pozitiv sau negativ. Efectele cumulative sunt importante in situaţia in care mai multe activitaţi au efecte individuale nesemnificative, dar




109

impreuna pot genera un impact semnificativ, sau atunci când mai multe efecte individuale ale planului genereaza un efect combinat. Pentru a evalua nivelul impactului s-au luat in considerare cele mai defavorabile situaţii, considerand simultaneitatea desfaşurarii tuturor activitaţilor implicate in proiect, chiar daca acest lucru este puţin probabil sa se realizaze in realitate. Rezumativ, pentru aspectele de mediu identificate ca fiind relevante (sanatate, aer, nivel zgomot), in continuare se prezinta formele de impact, grupate pe aspecte de mediu: 11.5.1 Aspect de mediu - Sanatatea populatiei Una din problemele de mediu identificate este faptul ca nu exista date concrete privind cuantificarea efectelor poluarii factorilor de mediu asupra sanatatii populatiei. Concluzii generale: a) Starea de sanatate ca şi condiţie iniţiala este favorabila amplasarii viitoarelor investiţii ale PUG in zona aleasa. b) Riscul de dezvoltare a unor boli specifice nu creşte cu apropierea de amplasament ci dimpotriva este neutru. c) Riscul de dezvoltare a unor boli specifice, luând in calcul condiţiile initiale de mediu şi sanatate este neutru. d) In concluzie amplasamentele alese sunt corespunzatoare din punct de vedere al starii de sanatate ca şi condiţie iniţiala.

Avand in vedere masurile prevazute a se realiza (vor fi admise activitati care sa nu permita poluarea factorilor de mediu peste limitele admise, sunt prevazute perdele de protectie intre zonele de locuit si cele de prestari servicii, se va respecta un program de monitorizare 11.5.2 Aspect de mediu-Calitatea aerului Calitatea aerului in zona PUG poate fi influentata de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare ale zonelor locuibile existente si propuse, precum si de poluarea atmosferica datorata traficului rutier. Emisiile in aer din zona analizata, se vor cumula cu emisiile deja existente. Din analiza situatiei actuale cumulat cu situatia propusa se poate aprecia ca impactul activitatilor propuse in cadrul proiectului asupra factorului de mediu aer se va incadra in limitele admise de legislatia de mediu in vigoare. Avand in vedere rezultatele calculelor de evaluare efectuate, se poate aprecia ca activitatea desfasurata in zona, cumulat cu activitatea turistica si de agrement propusa prin PUG, in conditiile estimate, nu constituie un factor de risc major privind afectarea populatiei din vecinatate iar impactul global asupra factorului de mediu aer, va fi unul neutru. 11.5.3 Aspect de mediu –Nivel de zgomot




110

Sursele principale care influenteaza ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei analizate sunt:

- Activitatea umana existenta in zona si traficul rutier aferent . In perioada de constructie a investitiilor analizate surse de zgomot sunt costituite din echipamentele utilizate la construire, (in general, operatiunile nu se efectueaza concomitent). Avind in vedere masurile realizate si prevazute prin proiect a se realiza pentru zona PUG, se poate aprecia ca prin realizarea proiectului propus prin PUG, valorile nivelului de zgomot se vor incadra in valorile limita reglementate prin STAS 10009-88. 11.6 Masuri propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementarii planului Rezolvarea problemelor de mediu identificate ca fiind relevante şi atingerea obiectivelor propuse pot fi realizate doar prin aplicarea unor masuri concrete care sa asigure prevenirea, diminuarea şi compensarea cât mai eficienta a potenţialelor efecte adverse asupra mediului identificate ca fiind semnificative pentru proiectul care face obiectul PUG-lui propus. In continuare se prezinta masurile propuse pentru prevenirea, reducerea şi compensarea oricarui posibil efect advers asupra mediului datorita implementarii proiectului in faza PUG propus precum şi masuri menite sa accentueze efectele pozitive asupra mediului. 11.6.1 Masuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apa Pentru a preântâmpina impactul asupra apelor de suprafaţa şi subterane se impun urmatoarele masuri de diminuarea impactului asupra apelor subterane şi de suprafaţa, ce vor fi luate in calcul la urmatoarea faza de proiectare: 11.6.1.1 Referitor la retelele de canalizare menajere si pluviale: Se va impune recomandarea tuturor locuitorilor de pe amplasamentul PUG sa se conecteze la reţeaua de canalizare, pentru a elimina scurgerile de poluanţi din fose septice, bazine vidanjabile sau evacuari neautorizate in emisari. Se au in vedere urmatoarele: Evacuarea apelor uzate menajere din zona PUG se va realiza prin retele de canalizare; apele menajere epurate se vor incadra la descarcare in canalizare, in limitele admise conform prevederilor legii si actelor de reglementare in vigoare. Evacuarea apelor pluviale de pe amplasamentul PUG se va face astfel: - Evacuarea apelor pluviale de pe drumuri, parcari si suprafete asfaltate, vor fi colectate prin rigole ce se vor descarca intr-un canal. Inainte de descarcarea apelor pluviale in paraul Amarazuia, acestea vor fi trecute prin prin separatoare de nisip si hidrocarburi prevazute cu filtre de coalescente si opritoare de difuzie. Canalul va conduce apele catre emisar. o Apele pluviale de pe acoperisurile constructiilor vor fi colectate de o retea de canalizare cu descarcare intr-un bazin tampon de retentie reglementare detinute. Se vor lua toate masurilor necesare pentru prevenirea poluarilor accidentale şi limitarea consecinţelor acestora;




111

Se va monitoriza periodic calitatea apei uzate evacuata in ape de suprafata şi se va verifica modul de incadrare a indicatorilor faţa de limita admisa conform NTPA 001/2002 si NTPA 002/2002, şi de Autorizaţia de Gospodarirea Apelor; Persoanele nominalizate prin decizie, responsabile cu problemele de deversare a apelor uzate in canalizare, vor urmari in permanenţa calitatea apelor uzate deversate in parâul Amarazuia; Caminele de vizitare menajere şi pluviale aferente vor fi curaţate ritmic şi intreţinute; Impermeabilizarea bazinului de decantare şi controlul apei de profunzime de pe amplasamentul PUG. Deşeurile colectate se vor depozita temporar pâna la eliminare in mijloace de depozitare adecvate pentru fiecare tip de deşeu. Pentru obţinerea avizului de evacuare a apelor menajere epurate si a celor pluviale in parâul Amarazuia se va inainta catre Administraţia Naţionala “Apele Române” documentaţia tehnica intocmita conform legislaţiei apelor in vigoare. Inainte de descarcarea apelor pluviale in parâul Amarazuia, acestea vor fi trecute prin separatoare de nisip şi hidrocarburi prevazute cu filtre coalescente şi opritoare de difuzie. 11.6.1.2 Referitor la alimentarea cu apa potabila Regulamentul local de urbanism anexat la proiectul PUG stabileşte ca toate construcţiile de pe amplasament sa fie racordate la reţeaua publica de distribuţie a apei potabile sau sa-şi aiba asigurat necesarul de apa din sursa proprie cu avizul Inspectoratului Sanitar Gorj. 11.6.2 Masuri de diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer Conform PUG:

- Se vor pastra distantele legale fata de zonele locuibile, in conformitate cu OMS 536/1997 pentru activitatile industriale sau alte tipuri de activitaţi care genereaza noxe sau prezinta riscuri tehnologice şi care nu sunt direct legate de activitatea permisa in zona;

- comerţ sau prestari servicii desfaşurate in construcţii provizorii. 11.6.3 Masuri de diminuarea impactului asupra factorului de mediu sol Pentru a nu exista sau pentru a diminua impacturile probabile asupra solului, e necesar sa se aplice urmatoarele masuri: - Instituirea unui management durabil al gestionarii deseurilor rezultate pe amplasament - Realizarea unei retele de canalizare. 11.6.4 Masuri de diminuarea impactului asupra factorului de mediu “sanatatea umana”: Vor fi admise activitati turistice si de agrement care sa nu permita poluarea factorilor de mediu peste limitele admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat normal atat in incinta cat si in zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise.




112

Se vor organiza suprafete pentru spatii verzi si plantatii de aliniament de protectie, conform HG 525/ 1996, in cadrul fiecarei parcele si perdelele de protectie perimetral zonei PUG; Pentru a obtine un standard ridicat al vietii in aceasta zona au fost propuse spatii verzi si baza de agrement atat pentru loisir cat si de protectie, spatii pentru practicarea diferitelor sporturi. Perdelele de vegetaţie se vor realiza in baza unui studiu şi va trebui sa ia in calcul câteva aspecte esenţiale cum sunt creşterea rapida a vegetaţiei, durabilitatea perdelei de vegetaţie etc. Monitorizarea noxelor in aer conform programului impus de APM si DSP Gorj (daca este cazul) si a traficului rutier. Urmarirea indicatorilor de sanatate conform Avizului Sanitar (daca este cazul). Dotarea zonei luata in studiu cu o infrastructura corespunzatoare privind managementul deşeurilor, alimentarea centralizata cu apa potabila şi cu energie electrica, canalizare, transport, ingrijirea sanataţii, ceea ce duce la creşterea gradului de confort şi imbunataţirea sanataţii. 11.6.5 Masuri de diminuarea impactului asupra biodiversitaţii Pentru a se diminua impactul prognozat cât mai mult posibil se impun sa se ia urmatoarele masuri:

- Pastrarea unei suprafeţe de 25% din aria amplasamentului ca zona verde; - Aplicarea masurilor pentru reducerea poluarii atmosferice ceea ce va duce la

reducerea impactului asupra florei şi faunei; 11.6.7 Masuri de diminuarea impactului asupra peisajului - Proiectarea arhitectonica va fi adecvata integrarii noilor construcţii in piesaj conform recomnadarilor din regulamentul PUG. - Se va interzice amplasarea de construcţii sau instalaţii care prin natura sa funcţionala sa poata avea un impact negativ asupra mediului; - Aspectul cladirilor va exprima caracterul şi reprezentativitatea funcţiunii şi va raspunde exigenţelor actuale ale arhitecturii europene de “coerenţa” şi “eleganţa”; -Se va respecta procentul de 25% din suprafaţa PUG pentru amenajarii de spaţii verzi si plataţii de aliniamente; -Se va interzice folosirea azbocimentului; -La construcţia cladirilor se vor utiliza materiale estetice si durabile in timp. -Se vor realiza alei şi trotuare pietonale, in jurul parcarilor, cât şi prin interiorul incintelor; -Regimul de inalţime stabilit pentru construcţii va fi maxim 3 nivele D+P+1 sau P+2E, inalţimea nivelelor fiind stabilita conform normelor in vigoare, pentru obiective publice, in funcţie de specificul acestora; -Procentul de ocupare a terenului exprima raportul dintre suprafaţa construita şi suprafaţa terenului considerat. Se va respecta P.O.T. maxim admis de 30,00%; -Coeficientul de utilizare a terenului exprima raportul dintre suprafeţele adunate ale tuturor nivelelor (= suprafaţa desfaşurata) şi suprafaţa terenului considerat. Se va respecta C.U.T, maxim admis de 0,9.




113

11.6.8 Masuri de diminuarea impactului asupra factorului social – economic (populatia) In ceea ce priveşte factorul social – economic masurile vor avea drept scop:

- Practicarea unei politici de angajari cu prioritate pentru populaţia locala; - Dezvoltarea capacitaţii administraţiei locale de a planifica şi a utiliza adecvat

terenurile din zona; - Cooperare cu administraţia locala pentru elaborarea şi cofinanaţarea de proiecte;

-Dezvoltarea IMM-lor pentru imbunataţirea climatului de afaceri pe termen lung pentru atenuarea descreşterii activitaţii economice;

- Masuri de protecţie şi conştientizare, limitare viteza a auto de capacitate mare; - Dezvoltarea zonei ca aşezare atractiva cu standarde ridicate de calitate a vieţii, pe

baza principiilor de dezvoltare durabila; -Amenajari de zone verzi pe amplasament, pe 25% din suprafaţa acestuia; -Plantaţii de arbori in aliniament de-a lungul cailor de circulaţie; -Monitorizarea periodica a nivelului poluarii in zona cu receptori sensibili şi o

monitorizare imediata in urma sesizarilor membrilor comunitaţii de pe amplasament iar in cazul depaşirii limitelor de poluare admise de legislaţie activitatea analizata sa fie oprita. 11.6.9 Masuri de diminuarea impactului asupra mediului produs de “zgomot şi vibra ţii” Echiparea vehiculelor şi utilajelor mobile utilizate pe santier, cu scuturi izolatoare şi absorbante de zgomot; Limitarea vitezei de trafic in vecinatatea zonei rural – edilitare; Monitorizarea zgomotului şi iniţierea de acţiuni de corectare acolo unde este necesar. 11.7 Expunerea motivelor care a condus la selectarea variantelor, şi descrierea modului cum s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultaţi In cadrul sedintei grupului de lucru s-a analizat alternativa „0” şi alternativele la secţiunile din varianta iniţiala PUG. Având in vedere ca la elaborarea acestui PUG titularul de plan impreuna cu proiectantul au avut in vedere mai multe variante pentru cele mai multe din elementele specifice ale planului (distribuţia spaţiala a zonelor cu funcţiuni urbanistice şi utilitare diferite, rute de transport, gradul de utilizare a amenajarilor, procentul de construcţie, asigurarea cu utilitaţi şi sistemul de canalizare etc.), in final s-au selectat cele mai potrivite variante. Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic şi al protejarii mediului inconjurator s-a procedat la o analiza comparativa a alternativei “zero” şi a celei finale, pe baza utilizarii criteriilor de evaluare prezentate la capitolul 8.3. Varianta finala a Planului Urbanistic General a aparut in urma :-Analizelor tehnico-administrative facute de titularul PUG si initiatorul PUG-ului, in colaborare cetatenii Comunei Stejari.




114

Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic şi al protejarii mediului inconjurator, s-a procedat la o analiza comparativa a alternativei “zero” şi a celei finale, alternative bazate pe utilizarea criteriilor de evaluare prezentate in continuare. In continuare se prezinta tabelar o comparaţie a alternativei “zero”- varianta neimplementarii proiectului cu varianta de proiect finala analizata in acest raport.

Variante Factor de mediu/aspect

de mediu

Varianta “zero” Alternativa finala

(alternativa aleasa) Comentarii

0 1 2 3

Calitatea apei Asupra factorului de mediu ”APA” va continua impactul negativ pe termen lung datorita lipsei unui sistem centralizat de evacuare ape uzate pluviale si menajere

Se va extinde sistemul centralizat de alimentare cu apa, se va amplasa statie de epurare biologica si se va realiza sistem de canalizare pentru evacuarea apelor uzate menajere si pluviale.

Proiectul ofera beneficiipe termen lung comparativ cu varianta “zero”

Calitatea aerului

Calitatea aerului in condiţiile actuale este influenţata de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare din zonele locuibile existente precum si de traficul rutier. Conform informatiilor culese nivelul poluanţilor nu depaşesc limitele admise de legislaţia de mediu.

Prin implementarea Proiectului, faţa de cele din prezent nivelul poluanţilor va creşte dar, conform studiilor de evaluare efectuate, datorita masurilor prevazute, cresterea va fi nesemnificativa iar nivelul poluanţilor in atmosfera se va menţine sub limitele admise pentru protecţia receptorilor sensibili.

Activitaţile propuse pentru dezvoltarea zonei in domeniul tehnico-edilitar, al turismului, deseurilor şi al serviciilor vor fi asociate cu surse suplimentare de poluanţi faţa de prezent dar prin masurile prevazute, acestea vor fi nesemnificative si strict controlate prin tehnicile şi masurile de reducere a impactului prevazute Proiectul nu ofera beneficii comparativ cu varianta “zero” , impactul cumulat fiind neutru, avand in vedere masurile luate prin proiect.

Aspecte social economice

In prezent se resimte un impact negativ asupra locurilor de munca şi a investiţiilor din zona analizata conducand la accelerarea inrautaţirii condiţiilor social economice.

Proiectul propune investiţii locale semnificative, crearea de locuri de munca, determinând imbunataţirea condiţiilor social economice pe termen lung.

Implementarea proiectului va aduce avantaje social economice semnificative pe termen lung. Proiectul ofera beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”

Zgomot şi vibraţii

Sursele principale care influenteaza ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei analizate sunt: - Traficul rutier; -Activitaţi specifice aşezarilor umane din zona.

Peste intensitatea nivelului de zgomot existent se va suprapune instensitatea nivelului de zgomot pentru activitatea propusa. Datorita masurilor existente si prevazute prin proiect, impactul generat de zgomotul aferent activitaţilor

Proiectul nu ofera beneficii comparativ cu varianta “zero” , impactul cumulat fiind negativ nesemnificativ, avand in vedere masurile luate prin proiect.




115

propuse va fi menţinut sub limitele admise.

Sol/ Utilizarea terenului

In prezent zona are un aspect rural neingrijit si fara utilitate. Condiţiile se vor menţine pe termen lung iar zona va continua sa se dezvolte fara o sistematizare urbanistica. Pe terenurile agricole, din afirmatiile satenilor, nu se poate practica o agricultura de calitate. Exista riscul poluarilor accidentale a solului in zona de extractie a titeiului si gazelor naturale

Se valorifica oportunitaţile privind valorificarea rurala a unor terenuri disponibile in intravilan si extravilan; Se va schimba aspectul rural al zonei prin sistematizare urbanistica ce da un aspect placut peisajului; -Se va implementa un plan de monitorizare privind zona de extractie titei

Prin implementarea proiectului zona analizata se va dezvolta conform destinaţiei din PUG. Proiectul ofera beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”

Biodiversitatea Terenurile pe care sunt propuse investitiile sunt acoperite de vegetatie spontana si neingrijita.

Proiectul propune ca 25% din suprafaţa amplasamentului PUG sa fie destinata zonelor Verzi. Proiectul propune sistematizarea rurala care va schimba aspectul peisajului

Impactul negativ suferit in etapele de construcţie de biodiversitate va fi remediat prin replantari de spaţii verzi si plantaţii in aliniament. Proiectul ofera beneficii comparativ cu varianta “zero” , impactul fiind neutru, avand in vedere masurile luate prin proiect.

Peisajul In situaţia actuala peisajul prezinta un aspect neingrijit si dezolant. Aceste condiţii vor persista pe termen lung iar zona se va dezvoltanecorespunzator unei aşezari rurale cu predilectie turistica.

Sistematizarea rurala prevazuta in PUG va da zonei aspectul rural turistic cautat de persoanele care doresc sa scape de stresul urban si sa-si petreaca cateva zile in natura.

Implementarea proiectului va avea un impact pozitiv asupra peisajului. Proiectul ofera beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”

Sanatatea populatiei

Nu exista probleme majore de sanatate a populatiei.

Investitiile analizate nu vor determina aparitia unor efecte adverse asupra starii de sanatate a populatiei din vecinatatea acestuii obiectiv.

Va fi respecat Programul de conformare pentru starea de sanatate a populatiei impus prin Avizul sanitar , emis de DSP Gorj (daca este cazul). Proiectul nu ofera beneficii comparativ cu varianta “zero” , impactul cumulat fiind neutru, avand in vedere masurile luate prin proiect.

11.8 Descrierea masurilor avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului Monitorizarea efectelor implementarii planului se va face conform prevederilor art. 27, din H.G. 1076/2004, facindu-se referire la efectele semnificative asupra mediului, respectiv la toate tipurile de efecte, pozitive, adverse, prevazute sau neprevazute.




116

Trebuie monitorizate nu numai efectele directe, ci şi cele indirecte, sinergice şi cumulative. Având in vedere prevederile art. 18 din HG. 1076, autorul atestat al prezentului Raport de Mediu, ţinând cont de obiectivele de mediu identificate ca fiind relevante pentru PUG propus şi de rezultatele evaluarii potenţialelor efecte asupra mediului datorate implementarii acestuia, a propus indicatori de monitorizare pentru fiecare obiectiv de mediu relevant.

INTOCMIT,

Dr.ing.diplomat mediu,

Expert evaluator de mediu,

Delia Adina Savu

raport de mediu pug comuna stejari, jud gorj

Documents