raport de mediu - agentia pentru protectia mediuluiarpmag.anpm.ro/upload/71920_comuna valea...

S.C. ECOSAFE CONSULTING S.R.L. Str. Penes Curcanul 22, PLOIESTI

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Raport de mediu – PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA CALUGAREASCA 1

RAPORT DE MEDIU

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA CALUGAREASCA, JUD. PRAHOVA

GENERALITATI

Zona rurală joacă un rol important în atingerea obiectivelor Strategiei UE pentru

Dezvoltare Durabilă. În ariile rurale, dimensiunea de mediu interferează cu cea economică şi

socială într-o măsura mai mică, comparativ cu cele urbane. În oraşe sunt concentrate cele

mai multe probleme de mediu şi tot acolo este locul unde se regăsesc cei mai multi operatori

economici şi cele mai multe investiţii. Există preocupări tot mai intense privind starea

mediului în zonele populate în Europa. Provocările de mediu cu care se confruntă aceste

zone au consecinţe semnificative pentru sănătatea umană, calitatea vieţii cetăţenilor şi

performanţa economică a localităţilor

Lucrarea de faţă reprezintă Raportul de Mediu pentru Planul Urbanistic General

actualizat al comunei Valea Calugareasca, titularul planului fiind Consiliul Local al comunei

Valea Calugareasca.

Planul Urbanistic General al Comunei Valea Calugareasca a fost elaborat de S.C.

PROTELCO S.A. CÂMPINA.

Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE

a fost adoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea

procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Lista planurilor şi

programelor care intră sub incidenţa HG nr. 1076/08.07.2004 a fost aprobată prin Ordinul

ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 995/2006. Prin OM nr. 995/2006 se prevede că

planurile urbanistice generale intră sub incidenţa HG nr. 1076/08.07.2004.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Raportul de mediu (raportul SEA) este parte a documentaţiei Planului Urbanistic

General, fiind un instrument important pentru integrarea consideraţiilor de mediu în acest

plan şi are ca obiectiv identificarea, descrierea şi evaluarea efectelor potenţial semnificative

asupra mediului ale implementării planului, precum şi a alternativelor posibile ale acestuia,

sprijinind astfel dezvoltarea durabilă a localităţii. De asemenea, constituie baza pentru

monitorizarea efectelor semnificative ale implementării Planului Urbanistic General actualizat.

Totodată, raportul de mediu ajută la creşterea eficienţei luării deciziei prin aceea că

elimină, de la începutul procesului de luare a deciziei, alternativele de dezvoltare care nu ar fi

acceptate din punct de vedere al protecţiei mediului dacă ar fi implementate prin proiecte.

Metodologia SEA folosită pentru elaborarea prezentei documentaţii, include toate

cerinţele stabilite de H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării

de mediu pentru planuri şi programe, recomandările metodologice din Manualul privind

aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe, aprobat

prin Ordinul MMGA nr. 117/2006 şi din ghidul sectorial Ghid privind evaluarea de mediu

pentru planuri şi programe de amenajare a teritoriului şi urbanism, elaborat de Proiectul

Phare 2004/016-772.03.03/02.01.

La întocmirea lucrării s-a ţinut cont şi de prevederile următoarelor acte legislative din

domeniul protecţiei mediului:

Ordonanţa de Urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului modificată, completată

şi aprobată prin Legea nr. 265/2006 cu modificările şi completările ulterioare,

Legea Administraţiei Publice Locale nr. 215/2001;

Legea 462/2001 pentru aprobarea OUG nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi fauneii sălbatice;

Legea nr. 5/06.03.2000 – privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

naţional – Secţiunea a III a – zone protejate;

Legea nr.107/96 -Legea Apelor, Modificata si completata prin OUG nr. 3 din data de

5 februarie 2010.

Legea nr. 104/2011 – privind calitatea aerului inconjurator

Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor

Ordinul nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii

apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă;


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Ordinul nr. 462/1993 al M.A.P.P.M–Conditii tehnice privind protectia atmosferei

(emisii);

Ordinul nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii

mediului;

Ordinul nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor

preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista na_ionala de deseuri acceptate în

fiecare clasa de depozit de deseuri;

Ordinul nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea

deseurilor;

Ordinul 536/1997 (completat si modificat) pentru aprobarea Normelor de igiena si

recomandari privind mediul de viata al populatiei.

HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor;

HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul

acvatic a apelor uzate (Normativ NTPA – 002 privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în

reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare, NTPA 001 privind valori

– limita de încărcare cu poluaţi a apelor industriale şi urbane evacuate în receptori naturali)

completată şi modificată de Hotararea Guvernului nr. 352/2005;

Ordinul 2387/2011pentru modificarea Ordinului ministrului mediului si dezvoltarii

durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturalã protejata a siturilor de

importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 în

România

STAS 12574/1987-Aer din zonele protejate – condiţii de calitate (imisii);

STAS 10009/1988 Acustica urbană – limite admisibile ale nivelului de zgomot;

Raportului de mediu este in concordanta cu masurile cuprinse in planurile locale si

regionale aprobate:

- PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI PRAHOVA - PLANUL

REGIONAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL REGIUNII 3 SUD MUNTENIA din care face

pate si Judetul PRAHOVA (PRAM)

Date care au stat la baza elaborarii prezentului Raport de mediu sunt preluate din

Planul Urbanistic General si Regulamentul Local de Urbanism si au fost corelate cu

informatiile din teren.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


1. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE

1.1. INTRODUCERE

Planul Urbanistic General reprezintă instrumentul principal al activităţii de urbanism la

nivel local şi conţine direcţiile, priorităţile de intervenţie şi reglementările de dezvoltare a

localităţii pe întreg teritoriul său. Planul Urbanistic General are caracter de reglementare şi

răspunde programului de urbanism şi amenajarea teritoriului, de dezvoltare a localităţilor ce

compun unitatea administrativ- teritorială de bază.

Documentaţia de urbanism aprobată conform legii, reprezintă instrumentul tehnic al

Consiliului Local pentru probleme de dezvoltare urbanistică a localităţii şi devine act de

autoritate al Administratiei Publice Locale. Anual se analizeaza modul de aplicare al planului,

iar la 10-15 ani se actualizeaza.

Planul este elaborat pentru sectorul de urbanism şi transpune la nivelul unităţii teritorial

administrativa a comunei Valea Calugareasca strategiile, politicile si programele de

dezvoltare durabilă in profil spaţial. Planul urbanistic general cuprinde reglementări pe

termen scurt, la nivelul intregii unităţi administrativ-teritoriale, cu privire la:

- stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan in relatie cu teritoriul administrativ al

localitatii;

- stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;

- zonificarea functională in corelaţie cu organizarea retelei de circulatie;

- delimitarea zonelor afectate de servituti publice;

- modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;

- stabilirea zonelor protejate si de protectie a monumentelor istorice si culturale;

- volumul si structura potentialului uman, resurse de munca;

- potentialul economic al localitatii;

- organizarea circulatiilor si a transporturilor;

- reabilitarea, protectia si conservarea mediului;

- reabilitarea, protectia si conservarea patrimoniului construit;

- precizarea conditiilor de amplasare si conformare a volumelor construite, amenajate si

plantate;


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


- zonele de risc natural delimitate si declarate astfel, conform legii, precum si la masurile

specifice privind prevenirea si atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor si realizarea

constructiilor in aceste zone.

1.2. CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE P.U.G.

Amplasament

Comuna Valea Calugareasca se afla in partea de sud a judetului Prahova, la 15 km est

distanta de municipiul Ploiesti, pe drumul national 1B, cu următorii vecini :

la Nord: - comuna Plopu

la Nord – Est : - oraşul Urlaţi

la Est şi Sud – Est : - comuna Albeşti - Paleologu

la Vest: - comunele Bucov şi Berceni,

la Sud: - comuna Dumbrava

la Sud – Vest - comuna Rafov

In ceea ce priveste relatia dintre limitele administrative ale comunei cu intravilanele

localitatilor vecine, mentionam pe cele mai apropiate astfel :

- La nord: - la o distanta de cca 5 Km din comuna Plopu , satul Plopu.

- La vest: - din comuna Bucov , sat Chitorani se afla lipit de intravilanul comunei (satul

Valea Popii)

- la o distanta de cca 2 Km din comuna Berceni, satele: Berceni si Catunu

- la o distanta de cca 3 Km din comuna Rafov, sat Goga

- La est: - la o distanta de cca 1 Km din Orasul Urlati, satele: Orzoaia de Jos,

Arionestii Vechi si Valea Pietrii

- la o distanta de cca 600 m din comuna Albesti Paleologu, satul: Albesti -Muru

- La sud:- la o distanta de cca 5 Km din comuna Dumbrava, satele: Dumbrava si

Trastienii de Sus

Intravilanul comunei este compus din cele 15 sate, cu unităţile teritoriale de referinţă

aferente.

Localitatea este definită prin coordonatele geografice :

46,970 – latitudine nordică

26,150 – longitudine estică


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Din punct de vedere al căilor majore de circulaţie rutieră şi feroviară, ce străbat

judeţul, comuna Valea Călugărească este amplasată pe principala arteră rutieră ce leagă

judeţul Prahova de judeţul Buzău - DN 1B (E 577) şi de viitoarea autostradă Bucureşti –

Albiţa, precum şi pe principala arteră feroviară ce leagă Bucureştiul de Moldova: culoarul IX

paneuropean Bucureşti – Paşcani – Albiţa .

In privinta retelei feroviare nationale, comuna Valea Calugareasca este strabatuta de

linia de cale ferata Ploiesti – Buzau.

La nivelul judetului Prahova, comuna Valea Calugareasca prezinta legaturi rutiere,

majoritatea nemodernizate. Astfel, pe teritoriul comunei sunt amplasate căi rutiere de interes

local cum ar fi :

- DJ 101F ce asigură legătura cu comuna vecina Dumbrava, prin satele Arva, Darvari

şi Coşlegi

- DC 145 şi DC 66A, ce trece prin satele Valea Popii, Vârfuri, Schiau si Valea Poienii

considerat ca traseu al “drumului vinului” ce leagă podgoriile de pe aceste meleaguri.

- DC 147 ce pleca de la DN 1B (E 577) satul Valea Nicovani si ajunge in satul Schiau

unde de intersecteaza cu DC 66A.

- DC 64 strabate satul Valea Mantei

- DC 68 ce face legătura dintre satele Radila şi Dârvari ajungand pana la DN 1B (pe

teritoriul comunei Albesti Paleolohu)

- DC 87 care face legătura dintre satele Pantazi şi Dârvari şi apoi trece peste râul

Teleajen în comuna Bucov la DJ 139.

- DC 63 ce asigură legătura intre satele Valea Popii si Rachieri

- DC 155 ce asigură legătura intre satele Rachieri si Pantazi

- DC 89 strabate satul Coslegi catre comuna Berceni

- DC 67A ce face legatura intre DN 1B (E 577) si gara

- DC 154 si DC 146 sunt in satul Valea Lunga.

Zonarea economică în raport cu pretabilitatea folosinţelor fondului funciar include

comuna Valea Călugărească în zonă cu funcţiuni dominant agricole, cu zone colinare

specializate în cultura viţei de vie şi zone de câmpie specializate în culturi cerealiere şi

legumicole.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Gruparea unităţilor administrativ-teritoriale după numărul de locuitori plasează comuna

pe locul doi in judet în categoria celor mai dezvoltate si complexe unitati de tip rural, având în

componenţă cincisprezece sate astfel:

A. Satul Valea Călugărească – centru administrativ

B. Satul Valea Popii

C. Satul Vârfuri

D. Satul Valea Mantei

E. Satul Valea Poienii

F. Satul Valea Nicovani

G. Satul Schiau

H. Satul Valea Ursoii

I. Satul Valea Largă

J. Satul Arva

K. Satul Rachieri

L. Satul Pantazi

M. Satul Coşlegi

N. Satul Dârvari

O. Satul Radila

Din punct de vedere al potenţialului agroeconomic şi industrial, se prevede o

dezvoltare a activităţii agricole la nivelul culturii şi valorificării viţei de vie prin comasarea

terenurilor existente şi executarea de lucrări după metode ştiinţifice cu personal calificat.

Atragerea şi valorificarea terenurilor revendicate şi nelucrate, în circuitul terenurilor

comasate (în asociaţii sau prin vânzare – cumpărare), vor crea noi perspective de atragere a

investitorilor din această ramură.

De asemenea se prevede înfiinţarea şi diversificarea unor capacităţi de producţie din

sfera micii industrii în locul marilor unităţi abandonate sau dezafectate, precum şi dezvoltarea

activităţilor terţiare (comerţ, ocrotirea sănătăţii, învăţământ, servicii diverse),

Încadrarea în reţeaua de localităţi a judeţului Prahova, la echivalentul localităţilor

urbane de rang III, (comuna Valea Călugărească are o populaţie mai mare decât oraşele

Azuga, Slănic sau Plopeni), implică măsuri prioritare de intervenţie ai factorilor de decizie la

nivel judeţean în ceea ce priveşte îmbunătăţirea fondului locativ şi a echipării edilitare,

diversificarea şi descentralizarea activităţilor secundare şi terţiare pentru ca Valea


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Călugărească să devină un centru zonal important cu activităţi care să se reflecte nu numai

economia judeţului ci şi pe plan naţional.

Din punct de vedere al calităţii mediului înconjurător, comuna Valea Călugărească are

serioase probleme legate de sursele de poluare care au creat deja în timp un impact

major în zona platformei industriale a fostei S.C. « Romfosfochim « S.A. precum şi zone de

deal cu suprafeţe afectate de procese naturale distructive ca urmare a defrişărilor

necontrolate sau lipsei plantaţiilor de protecţie.

A. SITUATIA EXISTENTA

Potential Economic

Atât potenţialul economic cât şi structurile economice pentru valorificarea acestuia

sunt multifuncţionale - de tip mixt (industrial si agricol), componenta agricola prevalând

prin traditia renumitelor podgorii si soiuri de vinuri .

La nivelul comunei industria este bine reprezentata, aici desfăşurandu-si activitatea

un numar de 113 societati din care cca. 34% desfasoara activitati in domeniul prelucrarii si

productiei de materii si materiale din domeniul industriei materialelor de constructie,

constructoare de masini si echipamente, textilelor si pielariei.

Până în anul 1997 aici a funcţionat combinatul chimic “Romfosfochim” S.A. ce a

reprezentat o componentă industrială de bază a industriei chimice, unde se produceau

îngraşăminte chimice, T.P.P. - o materie prima necesara fabricarii detergentilor – acid

sulfuric, bioxid de sulf, acid fosforic si alti compuşi. Înfiinţată în anul 1902 (pentru producerea

acidului sulfuric necesar obţinerii sulfatului de cupru (piatră vânătă) folosit în viticultură,

combinatul s-a dezvoltat şi şi-a diversificat producţia până în 1997, când în plin proces de

retehnologizare s-a decis la nivel guvernamental închiderea acestuia şi disponibilizarea celor

cca. 3000 de angajaţi aşa încât toate construcţiile şi utilajele au fost abandonate fiind supuse

unui proces rapid de degradare scăpându-se de sub control consecinţele economice şi de

mediu care au urmat.

Potenţialul economic industrial al comunei Valea Calugareasca a inregistrat o scadere

dupa 1997 după desfiinarea combinatului chimic „Romfosfochim” S.A. dar au existat rezerve

de refacere atât calitativă, cât şi cantitativă a activităţilor diverse din unităţile existente,

inclusiv de adaptare şi transformare a lor pentru a răspunde cerinţelor economiei de piaţă.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Mai există resurse şi se încearcă (la nivel local) crearea condiţiilor necesare pentru

înfiinţarea de noi unitati, preponderent cu funcţiune de mică industrie (industrie

prelucrătoare si productiei), atât în satul Arva in care era situat combinatul chimic (si in care

exista cea mai mare densitate de unitati cu profil de mica industrie), cât şi în intravilanul

celorlalte unitati teritoriale componente, realizandu-se in acest mod absorbtia forţei de muncă

locală disponibilă.

Functiunea agricola se materializeaza in productiile de origine vegetala si animala in

microcentre (puncte) de prelucrare primara a unor produse, depozite pentru produse

agricole, reţele de desfacere a acestor produse.

Analiza situatiei existente agricole are ca punct de plecare modul de folosinta a

teritoriului comunei.

Padurile sunt situate în cea mai mare parte în extravilanul comunei, însă suprafaţa

plantată a acestora este în continuă scădere, în deosebi în zonele de deal .

Suprafeţele împădurite mai importante se găsesc în partea de sud est a comunei, la est de

satul Dârvari şi către sud spre limita de hotar cu comuna Dumbrava. Acestea sunt constituite

din esenţe de foioase.

Analiza situatiei agricole existente are ca punct de plecare modul de folosinta a

teritoriului comunei si anume:

Suprafata totala agricola a comunei Valea Calugareasca este de 4090,09 ha din

care, conform datelor statisitice oferite de Directia Judeteana de Statistica Prahova in 2006,

1950 ha adica 47,68% din suprafata este suprafata arabila, 31 ha adica 0,76% livezi si

pepiniere pomicole, 1230 ha adica 30,07% vii si pepiniere viticole, 716 ha adica 17,51 %

pasuni si fiinete 163 ha adica 3,98%.

Terenul arabil si cel aferent viilor detin cea mai mare pondere (de 47% respectiv

30,07%) din totalul suprafetei agricole, in timp ce suprafata ocupata de livezi si fanete

(0,76%, respectiv 3,98 %), detin cea mai mica pondere .

De altfel comuna Valea Calugareasca face parte impreuna cu centrele Urlaţi, Tohani

şi Pietroasele din renumita zona viticola Dealul Mare, ale căror soiuri de vinuri au fost (si

mai sunt încă) foarte apreciate pe plan naţional si internaţional.

Conform aceleiasi surse de informare, pe ansamblul perioadei 2004 – 2008 se remarca

o tendinta evolutiva de stabilitate a suprafetei arabile si de vie si o tendinta de reducere a

suprafetei acoperita de pasuni si fanete.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Principalele culturi vegetale din zona sunt porumbul si paioasele.

Elemente de demografie

La data de 1 ianuarie 2008 populatia totala a comunei Valea Calugareasca, conform

Institutului National de Satistica, este de 10551 locuitori, plasand comuna a doua ca marime

pe judet (dupa comuna Maneciu) pe Prahova.

Distribuţia pe sexe a populaţiei comunei Valea Calugareasca reflectă un relativ echilibru

între ponderea populaţiei feminine şi a celei masculine astfel:

- 5093 barbati – 48,27% din totalul polulatiei

-5458 femei – 51,73 % din totalul polulatiei

Densittatea la nivelul judetului Prahova este de 175,8 loc / km2 in timp ce la nivelul

teritoriului administrativ al comunei Valea Calugareasca este 200,539 loc./km2, (calculată la

o suprafaţă de 52,613 km2 ) – ceea ce reprezinta o zona dens populata, iar raportata la

nivelul intravilanului comunei, valoarea densitatii este de 705,28 loc./km2 (calculata la o

suprafata de 14,96km2 ) aceasta rivalizand cu densitatile din zonele urbane.

Situatia demografica trebuie corelata in permanenta cu planificarea infrastructurii

comunei si cu asigurarea serviciilor si a utilitatilor.

Raportat la anul 2004 (10327 locuitori) se constată o uşoară creştere a populaţiei cu

224 persoane.

Aceasta creştere redusă a numărului populaţiei (indeosebi din grupa tinerilor si a

persoanelor de varstă mijlocie), nu a dus însă la modificarea structurii demografice in

sensul întineririi acesteia, diminuînd numărul persoanelor tinere si implicit natalitatea ca

factor dominant in perpetuarea vieţii pe aceste meleaguri, diminuind scăderea forţei de

muncă tânără.

Evolutia populatiei este influentata de indicatorii demografici: natalitatea, mortalitatea,

sporul natural si sporul migratiei.

Natalitatea, ca fenomen demografic, este măsurată prin rata natalităţii care reprezintă

numărul de copii născuţi vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an

calendaristic). În anul 2006 – conform datelor obţinute la recensământ – în comuna Valea

Calugareasca numarul de nasteri a fost de 124, iar rata natalităţii avea valoarea de 11,75 0/00, si trebuie menţionat că a înregistrat o crestere faţă de valoarea de 9,570/00

corespunzătoare anului 2004.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Mortalitatea se măsoară tot cu ajutorul unei rate care reprezintă numărul celor decedaţi

la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic), iar importanţa acestui

fenomen demografic derivă din faptul că el este şi un indicator al calităţii vieţii, fiind direct

influenţat de factori socio-economici precum accesul la serviciile de sănătate şi nivelul de

educaţie, dar şi de factori ecologici.

Numarul persoanelor decedate în 2006 este de 136 persoane. Aceasta reprezinta o

crestere semnificativa cu 24,77 % fata de anul precedent, fapt care va trebui avut in vedere

la diminuarea surselor de poluare precum si ridicarea nivelului de trai al populatiei (locuri de

munca lipsite de noxe si stres, salarii atractive care sa asigure un nivel de trai decent).

Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul existent între cele două

fenomene: natalitate şi mortalitate. El evidenţiază creştere naturală a unei populaţii şi este

diferenţa între numărul de naşteri şi cel de decese care au avut loc într-un an raportată la

volumul populaţiei. Un spor natural pozitiv poate fi compensat de un spor migratoriu negativ,

ceea ce face ca volumul populaţiei să rămână constant deşi se înregistrează o creştere

naturală a acesteia. La nivelul comunei Valea Calugareasca s-a înregistrat pentru anul 2006

un spor natural negativ cu valoarea de -1,140/00, ceea ce reprezintă însă o evoluţie pozitivă

faţă de anul 2004 când valoarea sporului natural a fost de -1,990/00.

Evoluţia volumului populaţiei este influenţată nu doar de mişcarea naturală a

acesteia, ci şi de mişcarea migratorie.

Migraţia reprezintă totalitatea stabilirilor şi plecărilor cu domiciliu înregistrate la nivelul

unei unităţi administrativ-teritoriale. Dacă înainte de 1989 fluxurile migratorii interne erau

orientate dinspre sat spre oraş, situaţia s-a inversat după1997 - numărul celor care se

stabilesc în sat fiind mai mare decât al celor care se stabilesc la oraş.

Sporul migratiei reprezinta diferenta dintre numarul stabilirilor in localitate si cel al

plecarilor din localitate. In comuna Valea Calugareasca se înregistrează solduri migratoare

pozitive. Această schimbare se poate datora înscrierii mişcării migratorii a populaţiei de la

marile aglomerări urbane către zonele rurale caracterizate ca fiind mai liniştite dar cu un

confort urban mai redus. Migratia este determinata de o serie de factori sociali cum ar fi:

calitatea vietii, numarul locuintelor, disponibilitatea locurilor de munca, accesibilitatea fata de

orasele mari si dezvoltate, potentialul social si de agrement al comunei, etc.

Dupa un val masiv de migrari din comuna in anii '90 numarul persoanelor care

parasesc comuna a scazut, ajungand in 2006 cu 51 persoane mai mic fata de cei care se


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


stabilesc cu domiciliul in Valea Calugareasca. In ultimii ani trendul migrational este constant.

Pentru mentinerea acestei tendinte se impune o politica de dezvoltare multilaterala a

comunei prin consolidarea serviciilor locale, diversificarea vietii sociale si crearea de

oportunitati de dezvoltare pentru populatia sub 30 ani.

Suprafata locuibila totala in anul 2006 in comuna Valea Calugareasca era de 155.777

mp adica o spatialitate de 14,97 mp loc/persoana fata de 15mp loc/pers. la nivelul de tara.

Deoarece, conform indicatorilir analizati, numarul de persoane dintr-o gospodarie este

de 2,45, valori inferioare mediei pe ţară, care este de 2,82 persoane / locuinţa, se confirma

faptul ca nu exista o criza a spatiului locativ in comuna Valea Calugareasca, iar numarul

locuintelor noi construite fiind si el in crestere.

Artere de circulatie

Arterele principale de circulaţie ce tranzitează teritoriul administrativ al comunei Valea

Călugărească sunt:

- DN 1B (E 577) Ploieşti – Buzău

- DJ 101F ce asigură legătura cu comuna vecina Dumbrava, prin satele Arva, Darvari şi

Coşlegi















Majoritatea drumurilor comunale menţionate (inclusiv legaturile dintre acestea), sunt

propuse pentru modernizare starea lor fiind nepracticabilă in unele locuri.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


DISFUNCŢIONALITĂŢI:

Principalele disfuncţionalităţi ale reţelei stradale sunt generate de:

- preponderenţa străzilor nemodernizate (majoritatea arterelor au îmbrăcăminte din

balast cilindrat sau sunt pietruite);

- amenajarea incompletă sau necorespunzătoare a unor intersecţii rutiere

- profiluri transversale cu gabarite şi elemente necorespunzătoare (lipsă trotuare şi

evacuare defectuoasă a apelor pluviale);

- zone ale intravilanului existent fără asigurarea unei trame stradale;

Ocuparea terenului

Comuna Valea Călugărească, în afara localităţii de reşedinţă, mai include paisprezece

sate: Satul Valea Popii, Satul Vârfuri, Satul Valea Mantei, Satul Valea Poienii, Satul Valea

Nicovani, Satul Schiau, Satul Valea Ursoii, Satul Valea Largă, Satul Arva, Satul Rachieri,

Satul Pantazi, Satul Coşlegi, Satul Dârvari, Satul Radila

Suprafaţa totală a intravilanului existent (curţi+construcţii) se ridică la 1243,5 ha

pentru toate cele 15 localităţi componente, plus trupurile de intravilan dispersate în cadrul

teritoriului administrativ.

Pe zone funcţionale si unităţi teritorial administrative componente (sate), bilanţul

suprafeţelor se prezintă astfel :


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Diferente: Intravilan existent in urma reambularii si intravilan existent Consproiect: 1243,50 - 1214,30 = 29,20 ha Intravilan total studiat si intravilan existent rezultat in urma reambularii: 1496,50 – 1243,50 = 253,00 ha

NR.

SAT

COD

TERIRORIU / SAT (ha)

INTRAVILAN EXISTENT (ha)

CONFORM P.U.G.

ELABORAT CONSPROIECT

(ha)

INTRAVILAN EXISTENT

REZULTAT IN URMA

REAMBULARII (ha)

INTRAVILAN PROPUS

(ha)

INTRAVILAN SCOS (ha)

INTRAVILAN TOTAL

STUDIAT (ha)

1 SATUL VALEA POPII A 145.84 90.00 73.12 31.35 0.50 103.97

2 SATUL VALEA CALUGAREASCA B 530.43 105.00 110.56 24.32 1.93 132.95

3 SATUL VARFURILE C 166.19 38.00 41.31 21.13 1.05 61.39 4 SATUL VALEA MANTEI D 244.99 50.00 51.87 13.33 0.50 64.70 5 SATUL VALEA POIENII E 271.75 55.00 57.90 7.98 1.45 64.43 6 SATUL SCHIAU F 232.93 34.70 38.07 16.74 0.75 54.06

7 SATUL VALEA NICOVANI G 408.26 105.00 100.16 11.50 2.06 109.60

8 SATUL VALEA LARGA H 648.93 142.50 146.45 40.59 2.47 184.57 9 SATUL VALEA URSOII I 127.29 70.10 74.24 22.94 0.00 97.18 10 SATUL ARVA J 400.57 211.50 224.20 65.94 4.40 285.74 11 SATUL RADILA K 669.55 34.10 34.45 0.90 0.97 34.38 12 SATUL COSLEGI L 352.19 75.00 78.93 1.35 3.91 76.37 13 SATUL DARVARI M 414.64 58.00 61.31 19.12 0.10 80.33 14 SATUL PANTAZI N 419.87 99.00 101.94 23.46 26.09 99.31 15 SATUL RACHIERI O 174.42 46.40 48.99 0.57 2.04 47.52 TOTAL 5207.85 1214.30 1243.50 301.22 48.22 1496.50

S.C. ECOSAFE CONSULTING S.R.L.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Raport de mediu – PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA CALUGAREASCA

SAT VALEA POPII – cod “A”

TERENURI EXISTENTE IN INTRAVILAN

TIPURI PARCELA + ZONA FUNCTIONALA ARIE (ha) % CURTI CONSTRUCTII 21.04 28.77 ARABIL 19.83 27.12 VII 20.95 28.65 PASUNE 1.92 2.63 FANETE 0.37 0.51 LIVEZI 0.71 0.97 TEREN NEPRODUCTIV 0.67 0.92 ZONA UNITATI AGRICOLE 1.09 1.49 ZONA INSTITUTII PUBLICE 0.46 0.63 APE , MALURI SI FAGASE 2.30 3.15 CIRCULATII 3.78 5.17 TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 73.12 71.23

TERENURI CE SE INTRODUC IN INTRAVILAN ARABIL 11.35 36.20 VII 11.16 35.60 PASUNE 0.44 1.40 FANETE 4.32 13.78 LIVEZI 0.30 0.96 CURTI CONSTRUCTII 1.74 5.55 APE , MALURI SI FAGASE 0.21 0.67 CIRCULATII 1.83 5.84 TOTAL 31.35 100.00

TERENURI CE SE SCOT DIN INTRAVILAN ARABIL 0.20 40.00 VII 0.20 40.00 FANETE 0.04 8.00 TEREN NEPRODUCTIV 0.04 8.00 CIRCULATII 0.02 4.00 TOTAL 0.50 100.00 TOTAL INTRAVILAN STUDIAT 103.97

TERENURI IN EXTRAVILAN ARABIL 15.80 37.74 VII 14.88 35.54 PASUNE 1.55 3.70 FANETE 4.52 10.80 PADURE 1.09 2.60 APE , MALURI SI FAGASE 2.20 5.25 CIRCULATII 1.83 4.37 TOTAL EXTRAVILAN 41.87 100.00 TOTAL GENERAL (INTRAVILAN STUDIAT + EXTRAVILAN) 145.84

SAT VALEA CALUGAREASCA


TIPURI PARCELA + ZONA FUNCTIONALA CURTI CONSTRUCTII ARABIL VII PASUNE FANETE LIVEZI TREREN NEPRODUCTIV ZONA UNITATI AGRICOLE ZONA TEHNICO-EDILITARA ZONA INSTITUTII PUBLICE ZONA CIMITIR ZONA INDUSTRIE ZONA SPATII VERZI APE , MALURI SI FAGASE CIRCULATII TOTAL INTRAVILAN EXISTENT TERENURI CE SE INTRODUC IN INTRAVILAN ARABIL VII PASUNE FANETE CIRCULATII TOTAL

TERENURI CE SE SCOT DIN INTRAVILANARABIL VII FANETE ZONA UNITATI AGRICOLE CIRCU;ATII TOTAL TOTAL INTRAVILAN STUDIAT

TERENURI IN EXTRAVILANARABIL VII PASUNE FANETE LIVEZI PADURE APE , MALURI SI FAGASE CIRCULATII TOTAL EXTRAVILAN TOTAL GENERAL (INTRAVILAN STUDIAT + EXTRAVILAN)


------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


SAT VARFURI – cod “C”

TERENURI EXISTENTE IN INTRAVILAN ZONA FUNCTIONALA ARIE (ha) % CURTI CONSTRUCTII 5.81 14.06 ARABIL 6.45 15.61 VII 4.20 10.17 PASUNE 8.78 21.25 FANETE 4.05 9.80 LIVEZI 4.23 10.24 ZONA UNITATI AGRICOLE 0.08 0.19 ZONA TEHNICO-EDILITARA 0.07 0.17 ZONA INSTITUTII PUBLICE 5.10 12.35 CIRCULATII 2.54 6.15 TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 41.31 100.00

TERENURI CE SE INTRODUC IN INTRAVILAN ARABIL 10.70 50.64 VII 0.23 1.09 PASUNE 6.80 32.18 FANETE 1.01 4.78 LIVEZI 1.31 6.20 CURTI CONSTRUCTII 0.17 0.80 CIRCULATII 0.91 4.31 TOTAL 21.13 100.00

TERENURI CE SE SCOT DIN INTRAVILAN ARABIL 0.42 40.00 PASUNE 0.18 17.14 FANETE 0.38 36.19 LIVEZI 0.07 6.67 TOTAL 1.05 100.00 TOTAL INTRAVILAN STUDIAT 61.39

TERENURI IN EXTRAVILAN ARABIL 13.73 13.10 VII 6.99 6.67 PASUNE 36.11 34.46 FANETE 20.23 19.30 LIVEZI 4.70 4.48 PADURE 21.20 20.23 CIRCULATII 1.84 1.76 TOTAL EXTRAVILAN 104.80 100.00 TOTAL GENERAL (INTRAVILAN STUDIAT + EXTRAVILAN) 166.19

SAT VALEA MANTEI –


ZONA FUNCTIONALA CURTI CONSTRUCTII ARABIL VII PASUNE FANETE LIVEZI TEREN NEPRODUCTIV ZONA UNITATI AGRICOLE ZONA TEHNICO-EDILITARA ZONA CIMITIR APE , MALURI SI FAGASE CIRCULATII TOTAL INTRAVILAN EXISTENT

TERENURI CE SE INTRODUC IN INTRAVILANARABIL VII LIVADA FANETE CURTI CONSTRUCTII CIRCULATII TOTAL

TERENURI CE SE SCOT DIN INTRAVILANPASUNE VII ZONA UNITATI AGRICOLE TOTAL TOTAL INTRAVILAN STUDIAT

TERENURI IN EXTRAVILANARABIL VII PASUNE FANETE LIVEZI PADURE CIRCULATII TOTAL EXTRAVILAN TOTAL GENERAL (INTRAVILAN STUDIAT + EXTRAVILAN)


------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


SAT VALEA POIENII – cod “E”


ZONA FUNCTIONALA ARIE (ha) % CURTI CONSTRUCTII 14.32 24.73 ARABIL 11.55 19.95 VII 15.12 26.11 PASUNE 4.65 8.03 FANETE 2.09 3.61 ZONA UNITATI AGRICOLE 2.01 3.47 APE , MALURI SI FAGASE 3.62 6.25 CIRCULATII 4.54 7.84 TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 57.90 100.00

TERENURI CE SE INTRODUC IN INTRAVILAN ARABIL 0.53 6.64 VII 5.29 66.29 PASUNE 1.75 21.93 FANETE 0.20 2.51 CIRCULATII 0.21 2.63 TOTAL 7.98 100.00

TERENURI CE SE SCOT DIN INTRAVILAN ARABIL 0.58 40.00 PASUNE 0.69 47.59 ZONA UNITATI AGRICOLE 0.18 12.41 TOTAL 1.45 100.00 TOTAL INTRAVILAN STUDIAT 64.43

TERENURI IN EXTRAVILAN ARABIL 5.75 2.77 VII 106.96 51.59 PASUNE 64.76 31.24 FANETE 15.61 7.53 LIVEZI 1.23 0.59 PADURE 5.77 2.78 CIRCULATII 7.24 3.49 TOTAL EXTRAVILAN 207.32 100.00 TOTAL GENERAL (INTRAVILAN STUDIAT + EXTRAVILAN) 271.75

SAT SCHIAU – cod “F”


ZONA FUNCTIONALA CURTI CONSTRUCTII ARABIL VII PASUNE FANETE LIVEZI ZONA UNITATI AGRICOLE ZONA CIMITIR CIRCULATII TOTAL INTRAVILAN EXISTENT

TERENURI CE SE INTRODUC IN INTRAVILANARABIL VII PASUNE FANETE CURTI CONSTRUCTII CIRCULATII TOTAL

TERENURI CE SE SCOT DIN INTRAVILANARABIL VII PASUNE TOTAL TOTAL INTRAVILAN STUDIAT

TERENURI IN EXTRAVILANARABIL VII PASUNE FANETE LIVEZI TEREN NEPRODUCTIV PADURE CIRCULATII TOTAL EXTRAVILAN TOTAL GENERAL (INTRAVILAN STUDIAT + EXTRAVILAN)


------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


SAT VALEA NICOVANI – cod “G”

TERENURI EXISTENTE IN INTRAVILAN ZONA FUNCTIONALA ARIE (ha) % CURTI CONSTRUCTII 14.29 14.27 ARABIL 23.41 23.37 VII 41.32 41.25 PASUNE 0.77 0.77 FANETE 2.13 2.13 LIVEZI 0.23 0.23 ZONA UNITATI AGRICOLE 8.90 8.89 ZONA INSTITUTII PUBLICE 0.75 0.75 ZONA CIMITIR 0.50 0.50 ZONA CIMITIR 0.60 0.55 APE , MALURI SI FAGASE 4.17 4.16 CIRCULATII 3.69 3.68 TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 100.16 100.00

TERENURI CE SE INTRODUC IN INTRAVILAN ARABIL 4.98 43.30 VII 5.22 45.39 FANETE 0.65 5.65 CURTI CONSTRUCTII 0.44 3.83 CIRCULATII 0.21 1.83 TOTAL 11.50 100.00

TERENURI CE SE SCOT DIN INTRAVILAN ARABIL 0.81 39.32 VII 1.12 54.37 PASUNE 0.13 6.31 TOTAL 2.06 100.00 TOTAL INTRAVILAN STUDIAT 109.60

TERENURI IN EXTRAVILAN ARABIL 53.95 18.06 VII 136.11 45.57 PASUNE 64.98 21.76 FANETE 3.75 1.26 PADURE 13.59 4.55 APE , MALURI SI FAGASE 3.28 1.10 CIRCULATII 23.00 7.70 TOTAL EXTRAVILAN 298.66 100.00 TOTAL GENERAL (INTRAVILAN STUDIAT + EXTRAVILAN) 408.26

SAT VALEA LARGA TERENURI EXISTENTE IN INTRAVILAN

ZONA FUNCTIONALA CURTI CONSTRUCTII ARABIL VII PASUNE FANETE LIVEZI TEREN NEPRODUCTIV ZONA UNITATI AGRICOLE ZONA INSTITUTII PUBLICE ZONA CIMITIR APE , MALURI SI FAGASE CIRCULATII TOTAL INTRAVILAN EXISTENT

TERENURI CE SE INTRODUC IN INARABIL VII PASUNE FANETE CURTI CONSTRUCTII CIRCULATII TOTAL

TERENURI CE SE SCOT DIN INTRAVILANARABIL ZONA UNITATI AGRICOLE TOTAL TOTAL INTRAVILAN STUDIAT

TERENURI IN EXTRAVILANARABIL VII PASUNE FANETE PADURE CIRCULATII TOTAL EXTRAVILAN TOTAL GENERAL (INTRAVILAN STUDIAT + EXTRAVILAN)


------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


SAT VALEA URSOII – cod “I” TERENURI EXISTENTE IN INTRAVILAN

ZONA FUNCTIONALA ARIE (ha) % CURTI CONSTRUCTII 14.36 19.34 ARABIL 41.92 56.47 VII 13.20 17.78 PASUNE 0.17 0.23 FANETE 0.60 0.81 ZONA INSTITUTII PUBLICE 0.15 0.20 APE , MALURI SI FAGASE 0.18 0.24 CIRCULATII 3.66 4.93 TOTAL INTRAVILAN STUDIAT 74.24 100.00

TERENURI CE SE INTRODUC IN INTRAVILAN ARABIL 3.75 16.35 VII 8.71 37.97 PASUNE 9.89 43.11 CIRCULATII 0.59 2.57 TOTAL 22.94 100.00 TOTAL INTRAVILAN STUDIAT 97.18

TERENURI IN EXTRAVILAN ARABIL 0.11 0.37 VII 21.41 71.11 PASUNE 7.70 25.57 PADURE 0.54 1.79 CIRCULATII 0.35 1.16 TOTAL EXTRAVILAN 30.11 100.00 TOTAL GENERAL (INTRAVILAN STUDIAT + EXTRAVILAN) 127.29

SAT ARVA – cod “J”TERENURI EXISTENTE IN INTR

ZONA FUNCTIONALA CURTI CONSTRUCTII ARABIL VII PASUNE ZONA UNITATI AGRICOLE ZONA TEHNICO-EDILITARA ZONA INSTITUTII PUBLICE ZONA CIMITIR ZONA INDUSTRIE ZONE CALE FERATA ZONE SPATII VERZI APE , MALURI SI FAGASE CIRCULATII TOTAL INTRAVILAN

TERENURI CE SE INTRODUC IN INTRAVILANARABIL VII PASUNE CIRCULATII TOTAL

TERENURI CE SE SCOT DIN INTRAVILANARABIL TOTAL TOTAL INTRAVILAN STUDIAT

TERENURI IN EXTRAVILANARABIL PASUNE PADURE CIRCULATII (RUTIERA SI FEROVIARA) TOTAL EXTRAVILAN TOTAL GENERAL (INTRAVILAN STUDIAT + EXTRAVILAN)


------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


SAT RADILA – cod “K” TERENURI EXISTENTE IN INTRAVILAN

ZONA FUNCTIONALA ARIE (ha) % CURTI CONSTRUCTII 14.51 42.12 ARABIL 13.06 37.91 VII 3.17 9.20 ZONA INSTITUTII PUBLICE 0.37 1.07 ZONA CIMITIR 0.48 1.39 APE , MALURI SI FAGASE 0.27 0.78 CIRCULATII 2.59 7.52 TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 34.45 100.00

TERENURI CE SE INTRODUC IN INTRAVILAN ARABIL 0.90 100.00 TOTAL 0.90 100.00

TERENURI CE SE SCOT DIN INTRAVILAN ARABIL 0.97 100.00 TOTAL 0.97 100.00 TOTAL INTRAVILAN STUDIAT 33.38

TERENURI IN EXTRAVILAN ARABIL 420.92 66.27 VII 2.17 0.34 PASUNE 114.65 18.05 PADURE 86.86 13.68 APE , MALURI SI FAGASE 3.95 0.62 CIRCULATII 6.62 1.04 TOTAL EXTRAVILAN 635.17 100.00 TOTAL GENERAL (INTRAVILAN STUDIAT + EXTRAVILAN) 669.55

SAT COSLEGI – cod “L”TERENURI EXISTENTE IN INTRAVILAN

ZONA FUNCTIONALA CURTI CONSTRUCTII ARABIL VII PASUNE LIVEZI ZONA UNITATI AGRICOLE ZONA INSTITUTII PUBLICE ZONA CIMITIR ZONA INDUSTRIE CIRCULATII TOTAL INTRAVILAN EXISTENT

TERENURI CE SE INTRODUC IN INTRAVILANARABIL CURTI CONSTRUCTII TOTAL

TERENURI CE SE SCOT DIN INTRAVILANARABIL VII PASUNE TOTAL TOTAL INTRAVILAN STUDIAT

TERENURI IN EXTRAVILANARABIL VII PASUNE LIVEZI TEREN NEPRODUCTIV PADURE APE , MALURI SI FAGASE CIRCULATII TOTAL EXTRAVILAN TOTAL GENERAL (INTRAVILAN STUDIAT + EXTRAVILAN)


------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


SAT DARVARI – cod “M” TERENURI EXISTENTE IN INTRAVILAN

ZONA FUNCTIONALA ARIE (ha) % CURTI CONSTRUCTII 17.60 28.71 ARABIL 28.42 46.35 VII 1.85 3.02 PASUNE 0.18 0.29 TEREN NEPRODUCTIV 1.54 2.51 ZONA UNITATI AGRICOLE 1.15 1.88 ZONA INSTITUTII PUBLICE 1.22 1.99 ZONA CIMITIR 0.26 0.42 ZONA INDUSTRIE 1.15 1.88 ZONE SPATII VERZI 2.08 3.39 CIRCULATII 4.13 6.74 TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 61.31 100.00

TERENURI CE SE INTRODUC IN INTRAVILAN ARABIL 5.44 28.45 PASUNE 12.97 67.83 CIRCULATII 0.71 3.71 TOTAL 19.12 100.00

TERENURI CE SE SCOT DIN INTRAVILAN ARABIL 0.10 100.00 TOTAL 0.10 100.00 TOTAL INTRAVILAN STUDIAT 80.33

TERENURI IN EXTRAVILAN ARABIL 247.14 73.93 VII 0.15 0.04 PASUNE 11.79 3.53 TEREN NEPRODUCTIV 59.82 17.89 APE , MALURI SI FAGASE 11.82 3.54 CIRCULATII 3.59 1.07 TOTAL EXTRAVILAN 334.31 100.00 TOTAL GENERAL (INTRAVILAN STUDIAT + EXTRAVILAN) 414.64

SAT PANTAZI TERENURI EXISTENTE IN INTRAVILAN

ZONA FUNCTIONALA CURTI CONSTRUCTII ARABIL VII PASUNE ZONA UNITATI AGRICOLE ZONA TEHNICO- EDILITARA ZONA INSTITUTII PUBLICE ZONA CIMITIR CIRCULATII TOTAL INTRAVILAN EXISTENT

TERENURI CE SE INTRODUC IN INTRAVILANARABIL VII PASUNE CURTI CONSTRUCTII APE CIRCULATII TOTAL

TERENURI CE SE SCOT DIN INTRAVILANARABIL VII FANETE ZONA TEHNICO-EDILITARA CIRCULATII TOTAL TOTAL INTRAVILAN STUDIAT

TERENURI IN EXTRAVILANARABIL VII PASUNE TEREN NEPRODUCTIV APE , MALURI SI FAGASE CIRCULATII (RUTIERA SI FEROVIARA) TOTAL EXTRAVILAN TOTAL GENERAL (INTRAVILAN STUDIAT + EXTRAVILAN)


------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


SAT RACHIERI – cod “O” TERENURI EXISTENTE IN INTRAVILAN

ZONA FUNCTIONALA ARIE (ha) % CURTI CONSTRUCTII 16.21 33.09 ARABIL 18.92 38.62 VII 2.65 5.41 PASUNE 0.45 0.92 FANETE 0.51 1.04 ZONA UNITATI AGRICOLE 0.28 0.57 ZONA TEHNICO-EDILITARA 0.59 1.20 ZONA INSTITUTII PUBLICE 0.66 1.35 ZONA CIMITIR 0.55 1.12 APE , MALURI SI FAGASE 5.05 10.31 CIRCULATII 3.12 6.37 TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 48.99 100.00

TERENURI CE SE INTRODUC IN INTRAVILAN ARABIL 0.32 56.14 CURTI CONSTRUCTII 0.25 43.86 TOTAL 0.57 100.00

TERENURI CE SE SCOT DIN INTRAVILAN ARABIL 1.27 62.25 ZONA UNITATI AGRICOLE 0.15 7.35 ZONA TEHNICO-EDILITARA 0.20 9.80 APE , MALURI SI FAGASE 0.42 20.60 TOTAL 2.04 100.00 TOTAL INTRAVILAN STUDIAT 47.52

TERENURI IN EXTRAVILAN ARABIL 65.51 51.62 VII 19.97 15.74 PASUNE 19.76 15.57 FANETE 7.45 5.87 PADURE 2.98 2.35 TEREN NEPRODUCTIV 1.82 1.43 APE , MALURI SI FAGASE 2.54 2.00 CIRCULATII 6.87 5.41 TOTAL EXTRAVILAN 126.90 100.00 TOTAL GENERAL (INTRAVILAN STUDIAT + EXTRAVILAN) 174.42


------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


APE , MALURI SI FAGASE 0.42 0.87 CIRCULATII 2.13 4.42 TOTAL 48.22 100.00

TERENURI INTRAVILAN STUDIAT(EXISTENT + INTRODUS

ZONA FUNCTIONALA CURTI CONSTRUCTII ARABIL VII PASUNE FANETE LIVEZI TEREN NEPRODUCTIV ZONA UNITATI AGRICOLE ZONA TEHNICO-EDILITARA ZONA INSTITUTII PUBLICE ZONA CIMITIR ZONA INDUSTRIE ZONA CALE FERATA ZONE SPATII VERZI APE , MALURI SI FAGASE CIRCULATII TOTAL INTRAVILAN STUDIAT

CENTRALIZARE COMUNA VALEA CALUGAREASCA TERENURI EXISTENTE IN INTRAVILAN

ZONA FUNCTIONALA ARIE (ha) % CURTI CONSTRUCTII 247.16 19.88 ARABIL 352.10 28.32 VII 227.36 18.28 PASUNE 39.30 3.16 FANETE 19.30 1.55 LIVEZI 7.94 0.64 TEREN NEPRODUCTIV 3.60 0.29 ZONA UNITATI AGRICOLE 38.21 3.07 ZONA TEHNICO-EDILITARA 7.83 0.63 ZONA INSTITUTII PUBLICE 14.88 1.20 ZONA CIMITIR 9.62 0.77 ZONA INDUSTRIE 158.02 12.71 ZONA CALE FERATA 9.45 0.76 ZONE SPATII VERZI 4.98 0.40 APE , MALURI SI FAGASE 33.21 2.67 CIRCULATII 70.54 5.67 TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 1243.50 100.00

TERENURI CE SE INTRODUC IN INTRAVILAN ARABIL 130.99 43.49 VII 92.35 30.66 PASUNE 47.03 15.61 FANETE 11.41 3.79 LIVEZI 3.26 1.08 CURTI CONSTRUCTII 4.33 1.44 APE , MALURI SI FAGASE 0.45 0.15 CIRCULATII 11.40 3.78 TOTAL 301.22 100.00

TERENURI CE SE SCOT DIN INTRAVILAN ARABIL 30.90 64.08 VII 9.56 19.83 PASUNE 2.49 5.16 FANETE 0.84 1.74 LIVEZI 0.07 0.15 TEREN NEPRODUCTIV 0.04 0.08 ZONA UNITATI AGRICOLE 0.95 1.97 ZONA TEHNICO-EDILITARA 0.82 1.70


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Se remarcă ocuparea majoritară a suprafeţei intravilanului satelor de către terenurile agricole pe care se practica de fapt o agricultură de subzistenţă (28,32%).

Zona de locuinţe ocupă 19,88% din suprafaţa actualului intravilan şi este a treia

consumatoare a suprafeţei intravilanului existent, dupa, terenurile agricole si vii

Cea mai mare parte a locuinţelor sunt parter sau P+1, specifice zonelor rurale, de

factură relativ bună, prin utilizarea unor materiale durabile în timp.

Ca formă de proprietate asupra locuinţelor predomină proprietatea privată.

Fondul de locuinţe este în stare medie-bună de funcţiune, lipsind însă echiparea

hidro-edilitară interioară necesară realizării unor condiţii civilizate de viaţă. Prin P.U.G. -

comuna Valea Calugareasca se propune alimentarea cu apă şi canalizare a comunei în

sistem centralizat. În baza recomandărilor planului urbanistic general realizarea sistemului

centralizat de alimentare cu apă se va face etapizat, conform unui viitor studiu de

specialitate, care va lua în calcul şi posibilităţile de colaborare pe termen scurt şi lung cu

agenţii economici care dispun de sisteme proprii de alimentare cu apă.

Zona unităţilor industriale şi de depozitare, precum şi zona unităţilor agrozootehnice ocupă 196,23 ha (15,76% din suprafaţa totală a intravilanului). Suprafeţele

de teren în cazul unităţilor agrozootehnice sunt ocupate cu construcţii ce adăposteau înainte

de 1990 funcţiuni de mecanizare, depozitarea produselor agricole sau creşterea animalelor,

iar în prezent se află în conservare.

Declinul acestor activităţi, după 1990, a condus la degradarea unor construcţii şi

diminuarea importanţei lor în circuitul economic.

Prin valoarea terenurilor lor şi parţial a construcţiilor, activităţile economice pot fi

relansate, atât în domeniul productiv, cât şi al serviciilor.

Zona căilor de comunicaţie rutiere ocupă suprafeţa de 70,54 ha (5,67% din

intravilan).

Zona cu funcţiuni complexe de interes public include clădirile pentru învăţământ,

sănătate, cultură, culte, administraţie.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


ZONE CU RISCURI NATURALE

In cazul comunei Valea Calugareasca sunt prezente cateva categorii de pericole

naturale, pentru a caror prevenire s-au luat sau sunt prevazute a se lua masuri specifice.

Alunecarile de teren – s-au evidentiat in cateva zone din teritoriul administrative , in

extravilan, mai exact in nordul Comunei spre satele Varfurile si Schiau.

Zonele cu potential de alunecare au pante medii si agresive (atat in urma actiunii unor

factori naturali, dar mai ales in urma unor amenajari necorespunzatoare, defrisari etc.), dar

pot fi si malurile unor vaioage adanci, cu debit nepermanent in general, dar caracter torential,

puternic eroziv. Aceste eroziuni afecteaza doar in mica masura zonele construite.

Eroziunile de teren – pe cursul tuturor malurilor si fagaselor cu caracter torential , cu

ocazia ploilor abundente se produc eroziuni si alunecari locale ale acestora.

Zonele inundabile – din revarsarea apelor curgatoare practice nu sunt pe teritoriul

comunei, insa se fac remarcate zone destul de intinse la nordul satului Radila si Darvari in

care balteste apa in anotimpurile ploiase.

Cutremurele – constitue un real pericol pentru zona Valea Calugareasca, la fel ca

pentru toate localitatile situate in gradul 8 seismic.

Riscuri antropice datorate activitatilor industriale practice nu mai exista pe teritoriul comunei Valea Calugareasca dupa sistarea activitatii si inchiderea ROMFOSFOCHIM in 1997. Reluarea activitatii acestei industrii nu se va putea face decat pe baza unui studiu de impact si a autorizatiei de mediu. In prezent mare parte din caldirile acestui mare combinat sunt in stare de ruina iar terenul pe care se afla acestea au intrat in posesia societatii VIR COMPANY INTERNATIONAL S.R.L.

Riscurile antropice datorate altor activitati decat cele indistriale deriva din : - lipsa canalizarii menajere in toata comuna , in afara de zonele de locuinte in

blocuri

ECHIPARE EDILITARA

ALIMENTARE CU APA

1. ALIMENTARE CU APA COMUNA VALEA CALUGAREASCA In prezent alimentarea cu apa a comunei Valea Calugareasca se face partial prin

sistem centralizat, sistem reglementat cu Autorizatia de Gospodaria Apelor emisa de S.G.A. Prahova cu nr. 196 din 10.11.2011 , operator societatea comerciala “JOVILA CONSTRUCT” S.R.L. Ploiesti.

Sistemul de apa deserveste satele Valea Popii, Valea Calugareasca, Valea Mantei, Valea Poienii, Pantazi, Rachieri, Valea Nicovani, Valea Lunga, Valea Ursoii si Arva.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Sistemul de apa nu deserveste satele Darvari, Coslegi, Radila, Vârfurile şi Schiau, in acestea alimentarea apa se face din fântânile ţărăneşti existente aproape în fiecare gospodărie cat si in trama stradala.

Sistemul de alimentare cu apa existent se compune din: Sursa de apa - este subterana, astfel: - Front captare Rachieri compus din 7 foraje, din care 5 in functiune. Forajele

sunt imprejmuite cu plasa de sarma si sarma ghimpata si au montate placute avertizoare.

Nr. crt

H (m)

Ø (")

NHs (m)

NHd (m)

Qforaj (l/s)

Qcap pp

(l/s)

H (mCA)

P (kW)

N (rot/min)

Tip pompa

1

150

10

12

30

4.17

-

-

-

-

Innisipat,obturat cu flansa metalica si blocat acces la cabina

2 135 10 8 25 4.17 3.6 40 7.5 3000 Vogel 65x4

3 50 10 8 18.5 4.17 3 20 7.5 3000 Vogel 65x4

4 154 10 12 20 1.67 - - - - Innisipat,neechipat

5 50 10 8 18.5 3 3.6 20 5.5 3000 Franklin

6 50 9 6.5 9.5 8.3 5.55 20 7.5 3000 Vogel 65x4

7 60 9 6 9.6 13.8 5.55 20 7.5 3000 Vogel 65x4

- Foraj pentru sat Pantazi cu H = 65 m echipat cu electropompa Hebe 65x5, P = 10kW, Q = 25 mc/h, H = 7 mCA. Dimensiunile imprejmuirii forajului fiind de 30 x 100 m.

Volume si debite de apa autorizate: - zilnic mediu: 1200m³ → 13.88 l/s - anual: 438.00 mii mc - zilnic maxim: 1600m³ → 18.52 l/s - anual: 584.00 mii mc

Functionarea : permanent 365 zile / an, 24 ore /zi. In jurul puturilor forate se instituie zona de protectie sanitara cu regim sever si zona de

protectie cu regim de restrictie, zone determinate prin lucrarea ‘’Studiu hidrogeologic’’ expertizata de I.N.H.G.A. cu referatul nr. 70/2010, care a fost intocmita atat pentru puturile din frontul de captare Rachieri cat si pentru forajul din sat Pantazi. Conform acestuia reiese ca zona de protectie sanitara cu regim sever este circulara, cu centrul pe pozitia forajului si raza de 10 m, iar zona de protectie sanitara cu regim de restrictie coincide cu zona de protectie cu regim sever dat fiind faptul ca forajele sunt bine izolate.

Instalatii de tratare: - clorinarea apei se face direct in rezervorul din curtea statiei de pompare a apei Rachieri.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Instalatii de pompare, aductiune si inmagazinare a apei: - statia de pompare din satul Rachieri este echipata cu 3 pompe verticale Vogel cu Q = 50 mc/h, P = 37 kW, H = 120mCA si o pompa orizontala Cerna cu Q = 50 mc/h, P = 37 kW, H = 120 mCA. - conducta de refulare din PEHD Dn 250 mm de la statia de pompe Rachieri la rezervorul cu V = 500 mc din Valea Mantei, cu lungimea de 3150 m; - conducta de refulare din PEHD Dn 250 mm de la statia de pompe Rachieri la rezervorul cu V = 500 mc din Valea Poienii, cu lungimea de 4880 m; - rezervor semiingropat din beton cu volum de 100 mc amplasat in curtea statiei de pompare Rachieri; - rezervor semiangropat din beton cu volum de 500 mc amplasat in aceeasi incinta cu rezervorul ce deserveste I.C.D.V.V. Valea Calugareasca, in Valea Mantei; - rezervor suprateran din beton cu volum de 500 mc amplasat in Valea Poienii. In prezent, acesta este degradat si nu este utilizat.

Reteaua de distributie a apei potabile: - reteaua de distributie a apei confectionata din PEHD cu diametre cuprinse intre 100

– 250 mm, cu lungimea de 24.584 Km. Apa pentru stingerea incendiilor:

Volumul intangibil: 108 mc, volum stocat in rezervorul din Valea Mantei.

Volume de apa asigurate in surse pentru alimentarea cu apa in vederea potabilizarii:

- in regim nominal Vmaxim = 1600 m³/zi Vanual = 584.00 mii m³ - in regim minim Vmediu = 1200 m³/zi Vanual = 438.00 mii m³

Modul de folosire a apei Necesarul total de apa: - mediu : 1072 m³/zi

- maxim : 1428 m³/zi Cerinta totala de apa: - mediu : 1200 m³/zi

- maxim : 1600 m³/zi

2. ALIMENTARE CU APA ALTE OBIECTIVE

2.1. Alimentare cu apa “I.C.D.V.V.” VALEA CALUGAREASCA

2.1.1. Alimentarea cu apa in vederea potabilizarii Sediul impreuna cu Baza experimental pilot nr. 1 Valea Saraca, Baza experimental

pilot nr. 2 Valea Mantei, Baza experimentala de vinificatie si sediul administrativ se alimenteaza cu apa din forajul F4 (foraj amplasat in cadrul Liceului si Grupului Şcolar Agricol GHEORGHE IONESCU SISESTI).

Sursa de apa este subterana, in eploatare fiind numai forajul F4 (foraj amplasat in cadrul Liceului si Grupului Şcolar Agricol GHEORGHE IONESCU SISESTI).

Forajele situate pe malul stang al raului Teleajen, langa podul CF Ploiesti – Buzau si cele din Valea Saraca au fost casate. Forajele din Valea Saraca pot fi puse usor in functiune


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Volume si debite de apa autorizate: zilnic maxim 23,44 m³/zi 0,65 l/s - anual 6,188 mii m³/an zilnic mediu 18,03 m³/zi 0,50 l/s - anual 4,759 mii m³/an zilnic minim 15,32 m³/zi 0,42 l/s - anual 4,044 mii m³/an Functionarea este permanenta 264 zile / an, 5 zile / saptamana, 10 ore / zi.

Instalatii de captare: Nr.

foraj H (m) Diam.

Col. NHs (m)

NHd (m)

Qcap l/s

Tip pompa

Ql/s pompa

H mcA

P (kw)

4 355 9⅝¨ artezian 5.48 5.0 Sadu 5 80 37.5 Forajul F4 apartine AN Apele Romane – SGA Prahova, fiind doar in exploatare la I.C.D.V.V. Valea Calugareasca. Aceasta si rezervorul de apa de 70 mc sunt imprejmuite cu gard de sarma intr-un perimetru de cca 200 m². Forajul F4 face parte din cadrul retelei nationale de observatie a forajelor hidrogeologice, aflat in grija ICDVV care are obligatia de a urmari evolutia in timp a acestuia. Instalatii de tratare: - nu exista

Instalatii de aductiune si inmagazinare a apei: Conducta de aductiune este metalica cu Dn 200 mm si are o lungime de 3700 m. - rezervor V = 70 mc, amplasat in incinta Liceului si Grupul Scolar Agricol; - rezervor semiingropat din beton cu V = 500 mc imprejmuit cu gard de sarma intr-un perimetru comun cu rezervorul de apa al S.C. JOVILA CONSTRUCT S.R.L., in Valea Mantei

Reteaua de distributie a apei potabile : metalica cu Dn 80 mm , cu lungimea totala

de 5000 m.

2.1.2. Alimentarea cu apa tehnologica Sursa de apa este subterana, forajul F4 amplasat in cadrul Liceului si Grupului Şcolar Agricol GHEORGHE IONESCU SISESTI – comuna Valea Calugareasca si forajul F6 situat in incinta fermei nr. 1 Chitorani – comuna Bucov.

Volume si debite de apa autorizate: - zilnic maxim 88,66 m³/zi 2,48 l/s - anual 23,459 mii m³/an - zilnic mediu 68,36 m³/zi 1,89 l/s - anual 18,047 mii m³/an - zilnic minim 52,58 m³/zi 1,46 l/s - anual 13,881 mii m³/an Functionarea este permanenta 264 zile / an, 5 zile / saptamana (7 zile / saptamana in perioada de vinificatie), 10 ore / zi.

Instalatii de captare: - forajul F4

Nr. foraj

H (m) Diam. Col.

NHs (m)

NHd (m)

Qcap l/s

Tip pompa

Ql/s pompa

H mcA

P (kw)

4 355 9⅝¨ artezian 5.48 5.0 Sadu 5 80 37.5 - forajul F6 cu H = 50 m, echipat cu pompa submersibila actionata de un motor trifazat

cu puterea de 7,5 kw, cu Q = 15 mc/h.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Instalatii de tratare: statie de dedurizare pe baza de vionit CS3 la linia de imbuteliere.

Instalatii de aductiune si inmagazinare a apei:

Conducta de aductiune este metalica cu Dn 200 mm si are o lungime de 3700 m. - rezervor V = 70 mc, amplasat in incinta Liceului si Grupul Scolar Agricol; - rezervor semiingropat din beton cu V = 500 mc imprejmuit cu gard de sarma intr-un perimetru comun cu rezervorul de apa al S.C. JOVILA CONSTRUCT S.R.L., in Valea Mantei. - rezervor suprateran din beton armat cu V = 25 mc – ferma nr. 1 Chitorani, comuna Bucov.

Reteaua de distributie a apei tehnologice: metalica cu Dn 80 mm, cu lungimea

totala de 5000m Volumul intangibil - 100 mc in rezervorul de 500 mc din Valea Mantei. Volume de apa asigurate in surse pentru alimentarea cu apa potabila si tehnologica: In regim nominal V zi max = 112,3 m³/zi; V an = 29,647 mii mc. In regim minim V zi med = 86,39 m³/zi; V an = 22,806 mii mc. Modul de folosire a apei.

Necesarul total de apa - mediu : 95,42 m³/zi - maxim : 74,12 m³/zi - minim : 54,02 m³/zi

Cerinta totala de apa - mediu : 112,30 m³/zi - maxim : 86,39 m³/zi - minim : 67,90 m³/zi

2.2. Alimentare cu apa S.C. “FOSFOSTAR” S.A. VALEA CALUGAREASCA

2.2.1. Alimentarea cu apa utilizata in scop igienico-sanitar Apa potabila necesara consumului angajatilor este asigurata de beneficiar, prin

intermediul dozatoarelor de apa plata conform contract incheiat cu SC CUMPANA 1993 SRL nr. 185/21.01.2005.

Sursa de apa: subterana, foraj propriu. Volume si debite de apa:

- zilnic maxim : 1,15 m³ 0,040 l/s - anual : 0,310 mii mc - zilnic mediu : 0,98 m³ 0,034 l/s - anual : 0,264 mii mc - zilnic minim : 0,80 m³ 0,028 l/s - anual : 0,216 mii mc

Functionarea este permanenta 270 zile / an si 8 ore / zi.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Instalatii de captare: Foraj, amplasat in incinta, echipat cu o pompa submersibila tip GRUNDFOS SP8A-15,

Q = 10,8 mc/h. Forajul are prevazuta o cabina subterana betonata. Instalatii de tratare : - nu exista.

Instalatii de aductiune si inmagazinare a apei : conducta cu Ǿ 1,4 ", L = 40 m, Dn 32 mm, lungime de cca 200 m.

2.2.2. Alimentarea cu apa tehnologica (industriala). Surse : - subteran : foraj propriu.

Volume si debite de apa autorizate:

- zilnic maxim : 0,80 m³ 0,028 l/s - anual : 0,216 mii mc - zilnic mediu : 0,66 m³ 0,023 l/s - anual : 0,178 mii mc - zilnic minim : 0,55 m³ 0,019 l/s - anual : 0,149 mii mc

Functionarea este permanenta 270 zile / an si 8 ore / zi. Instalatii de captare : Foraj, amplasat in incinta, echipat cu o pompa submersibila tip

GRUNDFOS SP8A-15, Q = 10,8 mc/h. Forajul are prevazuta o cabina subterana betonata. Instalatii de tratare : - nu exista Instalatii de aductiune si inmagazinare a apei: - comuna cu cea folosita in scop igienico – sanitar. - 4 rezervoare metalice amplasate subteran intr-o cuva betonata, cu o capacitate totala de 24 mc, ce deserveste la racirea instalatiei de fosfat trisodic. Reteaua de distributie a apei tehnologice: conducta cu Ǿ 1,4 ", L = 40 m, Dn 32

mm, lungime de cca 200 m. Apa pentru stingerea incendiilor. Unitatea are in dotare un hIdrant exterior racordat la reteaua de distributie cu apa a

societatii.

Volume de apa asigurate in surse pentru alimentarea cu apa a folosintei incintei - in regim nominal V mediu = 1,95 m³/zi; V anual = 0,526 mii mc. - in regim minim V minim = 1,64 m³/zi; V anual = 0,442 mii mc.

Modul de folosire a apei

Necesarul total de apa - maxim : 1,83 m³/zi - mediu : 1,53 m³/zi - minim : 1,26 m³/zi

Cerinta totala de apa - maxim : 1,95 m³/zi - mediu : 1,64 m³/zi - minim : 1,35 m³/zi


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Norme de apa pentru determinarea necesarului si cerintei de apa - 50 l/om/zi pentru personal - 300 – 500 l/tona de produs

2.3. Alimentare cu apa SC CRAMELE HALLEWOOD S.A 2.3.1. Alimentarea cu apa in vederea potabilizarii:

Sursa apa : subteran – 1 foraj propriu amplasat in incinta unitatii Volume si debite de apa autorizate:

- zilnic maxim : 1,2 m³/zi 0,041 l/s - anual : 0,336 mii m³/an - zilnic mediu : 1,0 m³/zi 0,035 l/s - anual : 0,280 mii m³/an

Functionarea este : permanenta 280 zile/an – 8 ore/zi, respective 12 ore/zi in perioada de vinificatie (cca 60 zile/an).

Instalatii de captare:

- foraj H = 80 m, ф 12 ½", NHs = 38 m, NHd = 46 m, Qcap = 7,5 mc/h (2,08 l/s), echipat cu electropompa LOWARA 8 GS 22: Q = 1,6 – 2,2 l/s, P = 2,2 kw, H = 70 m (ф cond.ref. 2"). Instalatii de tratare: nu se trateaza apa. Instalatii de aductiune si inmagazinare a apei : - conducta de aductiune metalica, teava zincata cu ф 2" si lungime L = 25 m de la foraj la statia de repompare; - rezervor metallic tampon cu V = 10 m3 si hidrofor cu V = 1 m3 avand un compressor cu Q = 4 mc/h (1.1 l/s). Atat rezervorul cat si statia de hidrofor sunt amplasate intr-o cladire din beton. Distributia apei esteasigurata cu ajutorul a 2 (1+1) electropompe tip EBARA 2 CDX 200/30 (Q = 12 mc/h, P = 2,2 Kw) si SADU 50×4 (Q = 60 mc/h, P = 22 Kw). Reteaua de distributie: - conducta de distributie din teava zincata cu ф 2", lungimea conductei este l = 202 m.

2.3.2. Alimentarea cu apa tehnologica.

Surse: subteran – 1 foraj propriu amplasat in incinta unitatii Volume si debite de apa autorizate:

- zilnic maxim : 22.0 m³/zi 0,50 l/s ( in perioada de vinificatie) - zilnic minim : 4,0 m³/zi 0,13 l/s

V an = 2,2 mii m3 . Functionarea este permanenta 280 zile/an – 8 ore/zi, respective 12 ore/zi in perioada

de vinificatie (cca 60 zile/an).

Instalatii de captare : - foraj H = 80 m, ф 12 ½", NHs = 38 m, NHd = 46 m, Qcap = 7,5 mc/h (2,08 l/s), echipat cu electropompa LOWARA 8 GS 22: Q = 1,6 – 2,2 l/s, P = 2,2 kw, H = 70 m (ф cond.ref. 2").


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Instalatii de aductiune si inmagazinare a apei : - conducta de aductiune metalica, teava zincata cu ф 2" si lungime L = 25 m de la foraj la statia de repompare; - rezervor metallic tampon cu V = 10 m3 si hidrofor cu V = 1 m3 avand un compressor cu Q = 4 mc/h (1.1 l/s). Atat rezervorul cat si statia de hidrofor sunt amplasate intr-o cladire din beton. Distributia apei esteasigurata cu ajutorul a 2 (1+1) electropompe tip EBARA 2 CDX 200/30 (Q = 12 mc/h, P = 2,2 Kw) si SADU 50×4 (Q = 60 mc/h, P = 22 Kw). Reteaua de distributie: - conducta de distributie din teava zincata cu ф 2", lungimea conductei este l = 202 m.

Apa pentru stingerea incendiilor Volum intangibil : Vn = 23,2 m3/zi Debitul suplimentar acceptat pentru refacerea rezervei de incendiu : Qn = 0,04 l/s. Volume de apa asigurate in surse pentru alimentarea cu apa potabila si tehnologica

a folosintei : Regim nominal: Vzi max = 23.2 m³/zi; Van = 2.5 mii mc.

Modul de folosire a apei : Necesarul total de apa - maxim 20.7 m³/zi

- mediu 4.5 m³/zi

Cerinta totala de apa - maxim 23.2 m³/zi - mediu 5.0 m³/zi

CANALIZARE 1. CANALIZARE COMUNA VALEA CALUGAREASCA In prezent exista retea de canalizare care deserveste doar partial satele Valea

Calugareasca si Arva, in restul comunei evacuarea apelor uzate menajere se face descentralizat, in fose septice, latrine uscate si puturi absorbante.

Operatorul retelei de canalizare existente este societatea comerciala “JOVILA CONSTRUCT” S.R.L. Ploiesti. Reteaua de canalizare are o lungime de 9.3 Km, din care:

- 6.5 Km retea din tuburi de PVC SN 4M cu diametre cuprinse intre 250 – 400 mm executata prin programul SAPARD, investitie finalizata in anul 2005. Traseul acestui colector este urmatorul: DN 1B, strazile Cimitirului, Abatorului, Valea Poienii si DJ 101F;

- 2.8 Km retea de canalizare veche, executata din tuburi de beton. Evacuarea apelor uzate epurate se face in cursul de apa Teleajen , prin gura de

evacuare a canalului ce apartinea combinatului ROMFOSFOCHIM.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Statia de epurare este amplasata in satul Arva si are capacitatea de 34 l/s (debit

corespunzator unui numar de 7948 locuitori echivalenti) si este compusa din doua trepte:

Treapta mecanica – formata din: - gratar cu curatare manuala, cu bare din otel; - statie de pompare ape uzate echipata cu (2+1) electropompe submersibile cu Q =

110mc/h, H=8 m col.H2O; - deznisipator cu doua compartimente prevazute cu vane stavilar si instalatie de

evacuare nisip; - separator de grasimi prevazut cu ecran scufundat si instalatia de insuflare a aerului

constituita din (1+1) electrosuflante, cu urmatoarele caracteristici: Q = 1.79 mc/min, P = 3 kW;

- debitmetru pentru canale deschise, cu Qmin = 10 l/s si Qmax = 100 l/s.

Treapta biologica: - bazin de aerare cu aerare pneumatica (cuva din beton cu Vutil = 508 mc) echipat cu

(1+1) electrosuflante, cu urmatoarele caracteristici:Q = 26.7 – 31.9 mc/min, P = 45 kW; - decantor secundar (cuva din beton, circulara, Dint = 18 m, hapa = 2.0 m, cu con

central), echipat cu pod raclor radial cu lame; - bazin stabilizare namol (doua cuve din beton cu Vtotal = 348 mc),in fiecare bazin fiind

montata cate o instalatie pneumatica de aerare cu bule fine. Aerarea este produsa de (2+1) electrosuflante cu caracteristicile: Q = 2.5 – 2.79 mc/min, P = 4 Kw;

- statie de pompe namol (cuva din beton circulara cu Dint.= 3m) echipata cu (1+1) electropompe submersibile pentru evacuarea namolului catre platformele de namol, avand urmatoarele caracteristici: Q = 10 mc/h, H = 20 m col.H2O, P = 3 kW;

- bazin de contact cu clorul (cuva ingropata din beron cu Dint = 3m, prevazuta cu pereti sicana);

- statie de clorinare prevazuta cu aparat de clorinare pentru dozarea clorului gazos si butelii de clor.

Linia namolului obiecte componente, depozitarea namolului rezultat din proces: din bazinele de stabilizare a namolului, dupa un timp de fermentare de minim 6 zile, acesta este preluat cu ajutorul pompelor din statia de pompare a namolului si evacuat catre platformele de uscare a namolului cu straturi drenante (20 X 10 X 35 M = 600 mp). Acestea au prevazute drenuri (tuburi perforate Dn 150), prin care apa colectata de pe platforme este evacuata pe fluxul de epurare prin intermediul unor tuburi de canalizare Dn 150.

Alte elemente caracteristice in legatura cu folosinta de apa: - exista doua supratraversari ale cursului de apa necadastrat Valea Mantei cu conducte de canalizare

Dn 400 mm in tub de protectie metalic Dn 500 mm, astfel: - una aval de puntea metalica de pe strada Abatorului; - una aval de podetul din zona coloniei Romfosfochim.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


2. CANALIZARE ALTE OBIECTIVE

2.1. Canalizare “I.C.D.V.V.” VALEA CALUGAREASCA Evacuarea apelor uzate menajere si tehnologice preepurate din cadrul institutului se

face in reteaua de canalizarea a localitatii, prin intermediul unei retele proprii de canalizare, confectionata din PHED cu Dn 200 mm si lungimea 1400 m.

Instalatii de preepurare: - fosa betonata cantina, birouri, atelier mechanic - statie de clorinare cu vas cloros - bazin de contact circular Dn = 1,5 m ; H = 1,4 m. Evacuarea apelor uzate:

Categoria apei Receptori autorizati Volum total evacuate (mc)

zilnic maxim

zilnic mediu

Anual (mii mc)

Menajere si tehnologice de la sediul institutului

Reteaua de canalizare a comunei Valea Calugareasca

89,84 69,11 54,32

Ape pluviale 344 l/s 2.2. Canalizare S.C. “FOSFOSTAR” S.A. VALEA CALUGAREASCA Evacuarea apelor uzate se face in bazin betonat vidanjabil.

Categoria apei

Receptori autorizati

Volum total evacuate (mc) Obs. Zilnic

maxim Zilnic mediu

Zilnic minim

Anual (mii mc)

Menajere si tehnologice care necesita epurare

Bazin betonat vidanjabil

1,56

1,31

1,08

0,291

Lungimea totala a conductelor si canalelor de canalizare este de cca. 170 m, Dn 200 – 300 mm.

Instalatii de preepurare : - Un bazin betonat cu V=7,5 mc vidanjabila periodic conform registrului destinat

acestui scop. - Vidanjarea este asigurata de catre SC Jovila Construct SRL in baza contractului

de prestari servicii nr. 628/01.04.2009. Vidanjarea apelor uzate colectate se face numai dupa neutralizarea acestora.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


2.3. Canalizare SC CRAMELE HALLEWOOD S.A Evacuarea apelor uzate epurate se face in raul Teleajen.

Categoria apei

Receptori autorizati

Volum total evacuat Zilnic maxim (mc)

Zilnic mediu (mc)

Anual (mii mc)

Menajere si tehnologice care necesita epurare

Raul Teleajen (prin viroaga Vineaga Seaca si pr. Soava Nicovani)

18.56 4.0 2.0

Lungimea totala simpla a canalelor si conductelor de canalizare: L = 0.360 Km Instalatii de preepurare :

Apele uzate menajere si cele tehnologice rezultate de pe intreaga incinta a unitatii sunt preluate de reteaua de canalizare dupa o prealabila epurare in doua trepte astfel :

Treapta I mecanica :

- camin cu gratar si site din beton bicompartimentat cu V = 61,0 m3 (5,5 x 3,7 x 3,0 m) ; - decantor circular cu V = 20 m3

Treapta II biologica : - camin de neutralizare si oxidare bicompartimentat din beton armat cu V = 28 m3

(3,0 x 2,7 x 3,5 m) ; - statie suflanta Q=160 mc aer/h nefunctionala - platforma namol betonata 2 x 2,5 m

Reteaua de canalizare este confectionata din tuburi de beton cu Dn 250 mm.

ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA

Comuna Valea Calugareasca cu satele aparţinătoare este alimentată cu energie

electrică din sistemul energetic naţional, avand amplasata o statie de transformare in satul

Arva.

Global pe localitate nu se cere putere electrică suplimentară având in vedere că in

ultimii ani o serie de consumatori existenti au redus puterea cerută fie prin reducerea

producţiei fie prin folosirea de tehnologii noi.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


ALIMENTAREA CU GAZE

In prezent, satele comunei Valea Călugărească nu beneficiază decât într-un procent

redus de reţea de alimentare cu gaze naturale desi pe teritoriul comunei exista o conducta

de inalta presiune Ø20” Valea Calugareasca – Teleajan (Pn=20 bar) – proprietatea Transgaz

(cu zona de protectie 10 m din ax). Aceasta se opreste intre-o statie de reglare presiune din

satul Arva. Din aceasta statie pleaca o retea de medie tensiune pe drumul DN1B (E 577)

care deserveste o parte din potentialii utilizatori ai satului Valea Calugareasca si partial

satele alaturate. Din aceasta retea se alimenteaza si statia de reglare masura gaze existenta

– Distrigaz Sud amplasata in satul Valea Calugareasca.

La momentul actual s-a demarat un proiect “INFIINTARE DISTRIBUTIE GAZE

NATURALE MEDIE PRESIUNE IN SATELE VALEA LARGA, VALEA NICOVANI SI VALEA

POIENII SI REDUSA PRESIUNE IN SATELE VALEA POPII SI RACHIERI”.

Conductele de distributie nou proiectate de medie, respectiv de redusa presiune se

vor monta in domeniul public, in afara partii carosabile pentru evitarea afectarii imbracamintii

astfaltice.

Avand in vedere cele prezentate anterior, scopul prezentului proiect este realizarea

urmatoarelor obiective:

- atragerea de investitori, respectiv crearea de noi locuri de munca, prin asigurarea

gazelor naturale in scopuri tehnologice

- sporirea gradului de confort

- reducerea cheltuielilor pentru incalzire si preparearea hranei

- stoparea taierilor abuzive a copacilor, salvarea fondului forestier si imbunatatirea

aerului ca factor de mediu

-posibilitatea extinderii retelei de distributie in celelalte sate apartinatoare comunei

ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICA

In lipsa unui sistem de alimentare cu gaze naturale pentru intreaga comuna,

alimentarea cu energie termica nu poate fi luata in discutie. Pentru locuintele care nu sunt

racordate la reteaua de gaze naturale sistemul de incalzire este realizat prin surse proprii

utilizand combustibili solizi. Acest sistem de incalzire este ineficient din punct de vedere

economic si genereaza o poluare majora a aerului din zona prin emisiile imporatante de gaze

de ardere rezultate.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


RETELE DE TELECOMUNICATII

In satul Pantazi exista o centrala telefonica. Reţeaua telefonică este atat aeriană pe stâlpi , cat si ingropata formata din cabluri fibra optica si cabluri telefonice.

GOSPODARIRE COMUNALA

In comuna Valea Calugareasca deseurile sunt transportate de catre operatorul de

salubritate, in localitati unde exista rampe ecologica de deseuri menajere. In momentul

intocmirii prezentei documentatii, deseurile sunt colectate de catre S.C. Salub S.A. Ploiesti si

transportate la Rampa Ecologica de la Boldesti-Scaieni.

In comuna Valea Calugareasca sunt 10 cimitire distribuite dupa cum urmeaza:

- doua in satul Valea Calugareasca

- cate unul in satele Valea Mantei, Schiau, Nicovani, Radila, Coslegi, Darvari,

Pantazi, Rachieri.

- Se intentioneaza construirea unui cimitir nou in satul Darvari

ALTE CONDUCTE

Teritoriul administrativ al comunei Valea Calugareasca mai este strabatut de urmatoarele conducte de transport :

- 2 CONDUCTE TRANSPORT PETROL ∅10" – proprietatea S.C. PETROTRANS S.A. (cu zona de protectie 100 m din ax)

- CONDUCTA TRANSPORT TITEI ∅6 5/8" – proprietatea S.C. CONPET S.A. Ploiesti (cu zona de protectie 10 m din ax)

- CONDUCTA FIBRA OPTICA ∅4" – proprietatea S.C. CONPET S.A. Ploiesti (cu zona de protectie 10 m din ax)

- CONDUCTA MAGISTRALA GAZE ∅10" – proprietatea OMV PETROM S.A. (cu zona de protectie 20 m din ax)

STAREA MEDIULUI

Calitatea aerului Pe teritoriul comunei in prezent nu mai exista surse importante de poluare a aerului.

Principala sursa de poluare se datoreaza noxele produse de circulatia rutiera de pe artera de

circulatie DN 1B (E 577) care traverseaza comuna Valea Calugareasca de la vest la est si

este in centrul acesteia. Se consemneaza depasiri ale concentratiilor admisibile.

Acestea, dupa normele europene ECO 1540 sunt:


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


CO (gt. KM) = 15-17 ; HC+NO (G.Km) = 5,8 – 8,7

Concentratiile substantelor poluante provenite din traficul auto sunt influientate direct

de factorii climatici, adica poluarea este diminuata in perioadele de vant frecvent si mai ales

in perioadele de precipitatii, pe cand in perioadele de calm atmosferic, de ceata si anotimp

cald poluarea atinge cote inalte. Devierea circulatiei grele prin realizarea unei bretele

ocolitoare ar fi solutia ideala pentru comuna. O alta sursa de poluare a aerului o constutuie

cenusa piritica depozitata in halda apartinand fortului combinat chimic ROMFOSFOCHIM din

localitate, antrenata de vant precum si batalul de fosfogips de la aceeasi societate.

Calitatea apei Reteaua hidrografica a comunei Valea Calugareasca face parte din bazinul hidrografic

Prahova si este alcatuita din râul Teleajen care reprezinta limita de sud-vest a comunei si

pârâul Vatnau situat în imediata vecinatate a satului Radila.

Apele existente pe teritoriul comunei sunt partial poluate de :

- factorii umanii si unele unitati industriale din amonte de Valea Calugareasca, pe raul

Teleajen

- dejectii animale provenite de la gospodariile locuitorilor

Poluarea datorita factorilor umani se explica prin deversarea apelor uzate menajere

neepurate direct in vaile unor ape cu curs permanent sau torential, precum si depozitarea pe

maluri de ape a deseurilor menajere. Lipsa de interes pentru mediu curat si neglijenta unora

dintre locuitori conduc la poluarea si degradarea locala a calitatii apelor de suprafata.

Insuficienta retelelor de canalizare menajera si existenta a numeroase constructii , cele

mai multe fiind locuinte, care au latrine uscate reprezinta surse de poluare a stratului freatic,

care implicit debuseaza in unele cursuri de apa si in final ajung in raul.

Calitatea solului Solurile degradate din comuna Valea Calugareasca au rezultat din actiunea unor

factori in principal umani si numai intr-o mica masura naturale.

Principalele categorii de impacturi umane asupra mediului si in special asupra soului

sunt : - locuirea

- activitati industriale, in principal ROMFOSFOCHIM

- defrisarile si desfiintarea de livezi

- exploatarea intesiva a unor resurse naturale, respectiv cultivarea vitei de vie


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


O forma de poluare a solului datorita factorilor umani o constitue depozitarea

deseurilor menajere la intamplare, constituind focare de poluare atat pentru mediu, cat si

pentru populatie. Pe teritoriul comunei se intalnesc zone cu alunecari active de teren,

precum si ogase, ravene si vai versante. Acestea din urma sunt dovezi ale eroziunii de

adancime, prezenta in zona de deal, pe versanti puternic inclinati.

Cea mai importanta sursa de poluare a solului a constituit-o functionarea

ROMFOSFOCHIM. Efectele poluarii se vad si au ramas in timp, chiar daca combinatul s-a

inchis. Poluarea solului din sursa ROMFOSFOCHIM se datoreaz urmatorilor factori :

- depozitele de fosfogips (halde de bataluri de 17,6ha)

- depozitul de cenusa piritica (sulfura de fier)- 3,84 ha - degradarea solului si a vegetatiei pe zeci de hectare, mai ales in zona de sud a

combinatului atat din noxele emise in aer, cat si din imprastierea data de vant a particulelor

de fosfogips si cenusa.

De-a lungul timpului s-au intocmit studii de poluare, fara a se lua nici o masura de

stopare. Acum sunt necesare studii si investitii pentru refacerea mediului afectat.

DISFUNCTIONALITĂŢI LA NIVELUL LOCALITĂŢII

Din analiza situatiei existente rezulta in unele dintre domeniile planului urbanistic

general o serie de disfunctionalitati in dezvoltarea economico-sociala, care necesita masuri

pentru atenuarea si eliminarea punctelor nevralgice.

Multe aspecte ale disfunctionalitatiilor deriva din transformarile ce au loc in sectorul

economic al comunei in concordanta cu situatia generala a tarii, ca urmare a reasezarii

productiei economice pe principiile economiei de piata.

Disfunctionalitatiile de ordin social si economic remarcate la data elaborarii P.U.G. sunt:

Reducerea drastica a locurilor de munca in diferite sectoare de activitate a generat un

numar mare de somerii;

Reducerea veniturilor populatiei a avut si are un impact negative asupra volumului

desfacerilor de marfuri si a utilizarii unor dotari publice;

Resursele financiare reduse in cadrul administratiei locale si a altor organisme

bugetare au acentuat degradarea si insuficienta echiparii tehnico-edilitare, a dotarilor publice

locale, a spatiilor necesare unor activitati tertiare (bancare, financiare, de asigurare);


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Agravarea problemelor de calitatea mediului datorita insufuentei resurselor financiare

si a lipsei preocuparilor pentru retehnologizarea capacitatilor de productie care folosesc

tehnologii poluante, sau care nu utilizeaza la capacitate instalatiile de filtrare-epurare

existente;

Degradarea unor factori demografici, respectiv sporul natural anual negativ, la fel si

sporul migratoriu;

Insuficienta spatiilor de locuit mai ales pentru familiile tinere.

In domeniul infrastructurii tehnice a teritoriului Reteaua de cai de comunicatie si transport

a) Starea de viabilitate partial necorespunzatoare a unor drumuri si sectoare de drum,

prezenta a numeroase puncte critice pe treseul drumului national DN 1B (E 577) la

intersectia cu drumurile adiacente, reducerea capacitatii portante din lipsa lucrarilor de

intretinere si a depasirii duratei de exploatare pe unele sectoare de drum.

Masuri : - ramforsarea sistemelor rutiere cu capacitate de trafic deposit (DN 1B , DJ 101F)

- modernizarea unor sectoare de drum national, judetean si comunal, precum si a

unor drumuri de importanta locala;

- sistematizarea principalelor intersectii rutiere si refacerea unor podete la trecerea

peste cursuri de apa (vai, viroage);

b) Drumuri si sectoare de drum cu functii deosebite in realizarea legaturilor intre

localitatii, care necesita reconsiderarea rolului si importantei lor in structura retelei rutiere

Masuri : - reclasarea unor drumuri cu trafic important, actual sau preconizat, intr-o categorie

superioara de importanta;

- redenumirea drumurilor astfel incat sa se asigure o continuitate si un sens in

prezentarea lor.

c) Numarul insuficient de locuri de parcare, mai ales in zona centrala, avand in vedere

circulatia de tranzit

Masuri : - studierea posibilitatiilor de amplificare si reorganizare a parcajelor existente;

- creearea unor noi locuri de parcare.

d) Circulatia deosebit de intense pe DN 1B (E 577) pentru toate categoriile de

mijloace auto, ceea ce genereaza pericol de accidente, poluarea fonica si poluarea aerului.

Masuri : - elaborarea unui studiu de circulatie care sa analizeze posibilitatiile de realizare a

unei artere ocolitoare, cel putin pentru transportul greu.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


In domeniul zonificarii teritoriului si functiunilor economice a) Industria Diminuarea capacitatilor de productie si agravarea in continuare a fenomenului de

diponibilizare a fortei de munca prin inchiderea ROMFOSFOCHIM in 1997.

Masuri :

- sprijin financiar pentru sustinerea unor programme de modernizare, retehnologizare

sau reprofilare a capacitatilor de importanta judeteana, zonala sau nationala;

- sustinerea financiara a unor programe de dezvoltare a industriei mici si mijlocii, in

cooperare cu industria mare.

b) Agricultura Disfunctionalitati in organizarea teritoriului si a productiei agricole: faramitarea

terenurilor agricole in exploatatii agricole de mici dimensiuni

Masuri

- sprijin financiar acordat agentilor economici printr-o politica avantajoasa de credite

- dezvoltarea sectorului de servicii publice in agricultura cu activitatii cu profil tehnic,

commercial, de asigurare, consultanta, mecanizare chimizare, pregatirea fortei de munca;

- stimularea formelor de asociativitate a producatorilor particulari pentru folosirea in

comun a pamantului, desfacerea productiei.

In domeniul productiei si conservarii mediului natural si construit

a) Starea si calitatea mediului natural

Eroziuni de maluri pe vaile tuturor cursurilor de apa fara lucrari de regularizare,

inclusiv pe cursul raului Teleajen

Degradarea unor importante suprafete de teren agricol ca urmare a poluarii generate

de functionarea ROMFOSFOCHIM in anii trecuti (poluare cu SO2) si a folosii indelungate a

unor sortimente de ingrasaminte chimice (azotat + sulfat de amoniu)

Afectarea definitiva unor suprafete de teren prin depozitarea in timp a sterilului (halde

si bataluri de fosfogips) si a cenusii (sulfura de fier) rezultate de la ROMFOSFOCHIM

Prezenta fenomelui de alunecare a terenului pe versanti inclinati.

Masuri :

- reconstructia ecologica a zonelor care prezinta fenomene de degradare

- regularizarea si ecologizarea cursurilor de apa permanente a vailor si viroagelor


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


- masuri specifice de stabilizare a terenurilor cu alunecari active sau cu pericol de

alunecare

Insuficienta si starea necorespunzatoare a retelor de canalizare menajera la

nivelul comunei - Statia de epurare existenta nu deserveste decat zona centrala (blocurile

de locuinte)

Masuri :

- reconditionarea retelelor de canalizare menajera existente si extinderea etapizata pe

tot teritoriul comunei

- realizarea unei noi statii de epurare cu toate treptele de epurare conform normelor in

vigoare in partea de sud a comunei , in satul Coslegi , care sa deserveasca satele vecine.

Poluarea fonica si impurificarea aerului datorata circulatiei carosabile intense pe DN 1B

(E 577)

Baltirea apelor pluviale in unele zone de campie ale comunei ca urmare a distrugerii

canalelor de desecare irigare existente pana in 1989

Excesul de umiditate pe versanti din izvoarele de coasta

Masuri :

- refacerea lucrarilor de imbunatatiri funciare (canale desecare irigare care preiau si

apele ce vin de pe versanti delurosi)

- efectuarea lucrarilor de drenare-deviere-colectare a izvoarelor de coasta

In domeniul locuintelor si al dotarilor de interes public a) Locuirea

Grad insuficient cu asiguare cu locuinte a populatiei mai ales a celei tinere Calitatea partial necorespunzatoare a locuintelor in blocuri realizate intre ani

1970 – 1989 , in ceea ce priveste suprafata locuibila pe apartament si nivelul de finisare Suprafete reduse de teren in proprietatea Primariei care se pot concesiona

in vederea realizarii de locuinte pe loturi. Locuintele in blocuri din colonia ROMFOSFOCHIM sunt in stare avansata

de degradare , lipsite de utilitati , partial parasite Masuri :

- sustinerea financiara a unor programe de constructii de locuinte sociale mai ales pentru tineret

- reabilitarea si modernizarea fondului de locuit existent - expertizarea si consolidarea blocurilor de locuinte avariate la cutremure - continuarea lucrarilor de executie a unor blocuri din zona centrala , stopate dupa

1989


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


b) Dotari de interes public

Grad redus de modernitate si deficit de capacitate la principalele categorii de dotari publice : invatamant , sport , sanatate , administratie , finante – banci

Masuri : - elaboararea unor studi pentru modernizarea si dezvoltarea bazei materiale a

invatamantului , sanatati , culturi , comertului , etc - completarea imediata a retelei de dotari cu unele obiective de stricta necesitate ,

prin gasirea surselor de finantare aferente (buget local , fonduri europene , sponsorizari , etc)

In domeniul gospodariri complexe a apelor si al echipari tehnico-edilitare a teritoriului a) Gospodarirea apelor

Degradarea calitatii apelor de suprafata datorita deversarii apelor uzate neepuarte (total sau partial) provenite de la populatie sau diversi agenti economici

Poluarea apelor de suprafata prin depozitarea necontrolata a gunoiului menajer pe cursuri de apa , vai si viroage

Masuri : - modernizarea statiilor de epurare existente la unele obiective economice

Inexistenta lucrarilor de regularizare a cursurilor principale de apa (raul

Teleajen are o portiune de dig pe malul stang de cateva sute de metri) a vailor Mantei , Nicovani , Ursoii , Valea Larga si a virogelor

Masuri : - regularizarea , indiguirea , consolidarea malurilor la toate cursurile de apa pe toate

vaile si viroagele b) Echiparea tehnico-edilitara

Starea tehnica necorespunzatoare a retelelor existente de distributie a apei p otabile

Deficit in asigurarea cu apa potabila a comunei Lipsa contorizari consumului de apa potabila Inexistenta alimentari cu apa in sistem centralizat in satele Darvari , Coslegi ,

Radila , Varfurile si Schiau Masuri :

- modernizarea si extinderea etapizata a retelelor de distributie a apei potabile , inclusiv modernizarea instalatiilor din locuinte

- contorizarea consumurilor de apa potabila - amplificarea surselor de apa potabila si a instalatiilor aferente - realizarea unei gospodarii de apa in satul Darvari care sa deserveasaca satele din

sudul comunei.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Centralele termice existente sunt in marea majoritatea lor sunt uzate din punct de vedere al conceptiei tehnice si din punct de vedere material, rezultand arderea incompleta a combustibilului si poluarea aerului

Amenajarea de catre locuitorii din blocurile de locuinte a unor surse locale de caldura in apartamente , ceea ce a dus la deteriorarea fatadelor (cosuri de fum improvizate) , la pericolul unor intoxicatii cu gaze arse si la poluarea atmosferei

Masuri :

- Modernizarea centralelor termice existente si paralel cu acesta studierea posibilitatiilor de realizare a unor centrale termice de capacitate redusa , eventual pentru fiecare bloc in parte.

Retelele de gaze naturale se gasesc numai in zona de blocuri de locuinte din zona centrala

Iluminatul stradal in afara de DN 1B (E 577) este insuficient si uzat tehnic si moral

Masuri : - extinderea retelelor de gaze naturale cel putin in satele situate pe soseua

nationala DN 1B (E 577), in prima etapa (proiect deja demarat), si in toate satele comunei in etapa viitoare

- amplificarea iluminatului stradal in toata comuna

B. SITUATIA PROPUSA – VARIANTA PLAN

Obiectul lucrarii “Plan Urbanistic General comuna Valea Calugareasca” a constat in

aprofundarea si realizarea complexa a problemelor rezultate din analiza evolutiei localitatii si

a situatiei existente, cu evidentierea disfunctionalitatilor, optiunilor si reglementarilor ce se

impun pentru dezvoltarea acestora.

Probleme principale rezultate din analiza situatiei existente, disfunctionalitati atat in

teritoriu cat si in cadrul celor trei localitati componente;

Zonificarea functionala a terenurilor din localitati si stabilirea regimului juridic al

acestora printr-un set de reglementari si servitutii adiacente;

Volumul si structura potentialului uman, resurse de munca;

Potentialul economic al celor trei localitati componente;

Organizarea circulatiei si conservarea mediului;

Conditii si posibilitati de realizare a obiectivelor de utilizare publica.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Sursele documentare utilizate pentru elaborarea prezentului Plan de Urbanism General

constatu in:

Plan Urbanistic General – Valea Calugareasca 1997;

Date furnizate de Consiliul Local Comuna Valea Calugareasca;

Studiul geotehnic comuna Valea Calugareasca elaborat de SC Hidrogeo Tehnic

Proiect SRL ;

Reambularea topografica scara 1 :5000 elaborata de SC Protelco SA - 2008.

Evidente statistice de la Institutul National de Statistica;

Directia de urbanism a Prefecturii Prahova;

Consultari – informari tehnice;

Pe baza analizelor efectuate se contureaza urmatoarele propuneri de organizare

urbanistica:

Redimensionarea zonelor functionale in conformitate cu cerintele actuale si implicit

extinderea perimetrului intravilan.

Realizarea unei compozitii compacte a localitatii, amplasarea judicioasa a zonelor

functionale.

Cresterea nivelului de locuire, a dotarilor social-culturale si a echiparii tehnico--

edilitare.

Optimizarea relatiilor in teritoriu Comuna Valea Calugareasca este pozitionata in partea de sud a judetului Prahova, la

15 km distanta de municipiul Ploiesti, fiind traversata de drumul national DN1B (drum

european E 577), beneficiind astfel de o accesibilitate mare, fapt ce va atrage aparitia in

zona a activitatilor de productie si servicii precum si dezvoltarea locuirii, ceea ce justifica

tendinta de extindere a intravilanului localitatii.

Dezvoltarea intravilanului prin extindere va atrage dupa sine atat dezvoltarea retelei

locale de circulatii si transporturi cat si a retelelor de echipare edilitara, prima dintre ele fiind

obligatorie pentru a asigura accesibilitatea la trupurile intravilanului.

Relansarea puterii economice a comunei Valea Calugareasca se poate realiza prin:

- Reactivarea unitatilor economice existente din industrie si din agricultura (unitati de

prestari servicii pentru agricultura si viticultura, colectarea si depozitarea produselor agricole,

fabricarea vinului, cresterea animalelor, dezvoltarea ramurei turistice).

- Realizarea unor noi locuri de munca, prin mici intreprinzatori.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


- Dezvoltarea serviciilor in sectoarele public si privat.

- Valorificarea pe piata libera a produselor excedentare ale gospodariilor comunei.

Prioritatile in cadrul dezvoltarii urbanistice a comunei decurg din necesitatile imediate.

Realizarea acestor deziderate se va putea face numai in functie de fondurile de care va

dispune comuna - fonduri proprii sau alocate de la bugetul statului.

Ordinea acestor prioritati se va stabili de catre Consiliul Local, pe baza consultarii

populatiei.

Dezvoltarea activitatilor Proiectarea evolutiei activitatilor economice in perspectiva se fundamenteaza pe unele

elemente macrozonale rezultate din propunerile de amenajare a teritoriului judetean Prahova

si pe resursele naturale si economice potentiale ale teritoriului comunal.

INDUSTRIA SI SERVICIILE In vederea diminuarii fenomenului de somaj existent in randurile populatiei judetului si a

comunei Valea Calugareasca in cazul de fata, se propune stimularea agentilor economici

care creeaza locurile de munca, iar dintre acestia sprijinirea, in mod deosebit, a acelora ce

au ca obiect principal de activitate serviciile, orientand excedentul de forta de munca spre

sectorul tertiar. Pentru realizarea saltului calitativ in ceea ce priveste valorificarea productiei

agricole in afara consumului propriu al gospodariei se propune cresterea numerica si

dispersia spatiala a centrelor de colectare a acestora. ldentificarea tuturor acestor centre

trebuie facuta printr-un studiu amanuntit al pietei (cerere si oferta). Localizarea acestora este

indicat a fi facuta in functie de conditiile de transport existente, avandu-se in vedere ca

majoritatea productiei vegetale si animale este perisabila.

Dezvoltarea serviciilor comerciale, atat catre agentii economici cat si catre populatie ar

trebui sa fie o prioritate in demersurile de stimulare a organismelor competente centrale (prin

legislatie) si locale (prin facilitati specifice), atat datorita lipsei acestora in volumul si calitatea

necesara, cat si datorita resurselor deosebite pe care Ie ofera in atragerea fortei de munca

diferit calificate sau diverse ca varsta.

AGRICULTURA Fondul funciar agricol - cerinte ameliorative Sunt recunoscute condiţiile de cultivarea viţei de vie prelucrarea industrială a recoltelor

de struguri şi realizarea unor soiuri de vinuri recunoscute atât pe piaţa internă cât şi la

export.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


După retrocedările ternurilor viticole la vechii proprietari, activitatea şi rezultatele

obţinute în această ramură au scăzut ca urmare a lipsei mijloacelor materiale şi tehnice ce

se impun pentru obţinerea unor producţii care să acopere cheltuielile efectuate.

De asemenea o parte din suprafetele retrocedate fostilor proprietari au fost vândute

căpătând destinaţii noi prin schimbarea categoriei de folosinţă „vie nobilă” în arabil sau curti

construcţii în funcţie de interesul noului proprietar. Acest lucru a dus la dislocarea unor

suprafeţe viticole şi realizarea unor enclave construite în fostele podgorii.

Prin intravilanul propus s-a căutat :

a. În zona de deal a comunei :

aducerea la zi a noilor destinaţii date terenurilor retrocedate

scoaterea din intravilanul localităţii a unor terenuri care şi-au pierdut categoria de

folosinţă (terenuri curţi construcţii care nu mai aveau construcţii pe ele, sau construcţii ce au

aparţinut I.C.D.V.V. Valea Călugărească şi au fost dezafectate)

introducerea în intravilan a unor suprafeţe agricole situate pe văile determinate de

colectările apelor pluviale acolo unde condiţiile geologice şi de echipare edilitară au permis

unificarea acelor enclave cu construcţii de locuinţe sau construcţii cu destinaţia de anexe

agricole, ale „Rovit” S.A. sau I.C.D.V.V.

b. În zona de câmpie a comunei :

- introducerea acelor suprafeţe care să capete destinaţii economice (crearea unui parc

industrial în zona „Romfosfochim” S.A. pentru completarea activităţilor existente) ;

- inchiderea unor zone de locuit cu dotările tehnico - edilitare aferente existente .

După cum rezultă şi din cartograma privind gruparea terenurilor după pretabilitatea la

arabil, cea mai mare parte a terenurilor agricole din comuna Valea Călugărească sunt

terenuri bune (61% clasa II-a şi a III-a de fertilitate ).

Marea problemă a sectorului agricol din zona de câmpie îl reprezintă :

canalele de irigaţie colmatate şi neîntreţinute, prin urmare trebuie luate măsuri de

remediere a acestei probleme.

realizarea hărţilor cu ariile de influenţă nocivă rezultate în urma desfiinţării S.C.

„Romfosfochim” S.A. pentru masurile de regenerarea solului ce trebuiesc luate .

Productia agricola Transformarile aparute in agricultura ca urmare a aplicarii legii fondului funciar au

condus la aparitia unor forme de exploatare a terenurilor agricole. In comuna Valea


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Calugareasca, ca de altfel si in judetul Prahova, sunt intalnite toate formele de exploatare a

pamantului. Una din consecintele cele mai dramatice ale aplicarii Legii fondului funciar o

constituie microparcelarea exagerata a terenurilor agricole si cu predilectie a terenurilor

arabile.

Dezvoltarea unei agriculturi durabile presupune punerea in valoare a suprafetelor

agricole cu favorabilitate ridicata. In scopul cresterii productiei in conditiile reducerii

cheltuielilor materiale s-au stabilit zonele cele mai favorabile pentru culturile agricole si

speciile de animale la nivelul judetului Prahova in cadrul PATJ Prahova.

Pe baza favorabilitatii naturale si potentate a fondului agricol pentru anumite folosinte si

culturi, a fost apreciata evolutia principalelor sectoare ale productiei agricole:

se va continua dezvoltarea sectorului viticol prin comasări şi lucrări de calitate;

productia vegetala va constitui si in perspectiva o subramura cu potential ridicat de

dezvoltare;

zootehnia - subramura de baza a productiei agricole se apreciaza ca in urmatorii 10

ani se va reface cantitativ si calitativ, oferta naturala a suprafetei agricole asigurand conditii

de dezvoltare a efectivelor de animale.

Pentru realizarea programelor de dezvoItare a productiei vegetale si animale, un rol

important revine urmatorilor factori:

ecologizarea fertilizarea terenurilor agricole cu ingrasaminte naturale in locul celor

chimice;

rotirea culturilor pentru a se da solului răgazul necesar refacerii stratului de cernoziom

imbunatatirea gradului de dotare a agriculturii cu mijloace mecanice - innoirea si

extinderea parcului de masini si tractoare.

Dezvoltarea activitatilor de mecanizare a lucrarilor agricole constituie un factor de

stabilitate a productiei agricole. Importante sunt, pentru o prima etapa o serie de interventii

pentru realizarea cu mijloace mecanice a lucrarilor agricole (in conditiile in care predomina

exploatatiile particulare mici si cu resurse financiare reduse) si anume:

asocierea producatorilor particulari in vederea producerii si utilizarii in comun a

mijloacelor mecanice, pe masura ce puterea economica si financiara a exploatatiilor

individuale se consolideaza si creste.

asocirea producătorilor în vederea creerii unui parc mecanizat ori infiinţarea acestuia

de către intreprinzători privaţi care să efetueze lucrările agricole la timp şi de calitate .


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Realizarea unor structuri care sa contribuie la relansarea productiei agricole constituie o

optiune importanta in strategia de dezvoltare a agricuIturii. In acest sens s-au avut in vedere

urmatoarele:

- atragerea si stimularea producatorilor agricoli pentru a se organiza in sisteme de

cooperare si asociere in scopul aplicarii unor tehnologii moderne;

- diversele forme asociative trebuie sa cuprinda treptat si cea mal mare parte a

producatorilor agricoli;

- constituirea la nivel judetean a unor uniuni si federatii ale asociatiilor si societatilor

agricole care sa apere interesele producatorilor agricoli;

- organizarea de centre (servicii) agricole putemice care sa aiba in sarcina rezolvarea

operativa a tuturor problemelor agricole;

- intensificarea activitatilor de industrializare casnica a produselor primare, precum si

dezvoltarea micii industrii de prelucrare in mediul rural;

- dezvoltarea spatiilor de depozitare locala.

Un rol important in procesul de orientare al productiei vegetale si animale si de

valorificare a produselor agricole va reveni in continuare capacitatilor din industria

alimentara.

Populatia din principalele aglomeratii urbane si din apropiere, poate fi aprovizionata cu

produse agroalimentare in stare proaspata obtinute in exploatatiile agricole din comuna.

La nivelul comunei pot fi realizate capacitati care pot prelucra si valorifica produsele

agricole din sectorul vegetal si din cel animal.

TURISMUL Condiţiile naturale specifice comunei Valea Călugărească, conţin forme relief

diversificate cu zone de deal împădurite sau cultivate cu viţă de vie ori zone de câmpie cu

păduri de foioase, culturi anuale şi perene la care se adaugă resursele antropice (situl

arheologic şi clădiri cu arhitectură valoroasă de interes naţional şi local), constituie atracţii

deosebite cu rol esenţial în dezvoltarea turismului.

În concordanţă cu tipurile de resurse, valoarea şi varietatea acestora, în judeţul

Prahova au fost conturate 7 arii de atractivitate turistică prioritară, cu potenţial amenajabil

pentru turism-recreere dintre care se evidenţiază şi valea Teleajenului şi a Cricovului, printre

altele şi pentru renumitul drum al vinului din timpul romanilor.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


La nivelul comunei Valea Calugareasca ar putea fi practicate forme de turism in functie

de principala motivatie, precum:

- turismul de odihna si recreere practicat in cea mai mare masura, mai ales la sfarsit

de saptamana (deplasari ale locuitorilor orasului la pensiunea din zona);

- turismul cultural practicat de grupuri care pot include în programul lor traseul

« Drumul vinului » care pleacă din DN 1B pe traseul Dc 145 satele Valea Popii, Vârfuri,

Schiau cu revenire prin DC 66A – Valea Mantei , respectiv DC 147 – Valea Nicovani în

DN 1B (E 577)

- turismul sportiv ca forma de recreere activa (pescuit, vanatoare, acolo unde este

permis de lege etc.) desfasurat in zonele impadurite şi lunca râului Teleajen, prezente pe

teritoriul comunei.

In ceea ce priveste reteaua de localitati, prin realizarea unor amenajari in domeniul

turismului, comuna Valea Calugareasca poate dezvolta functiunea turistica.

Traditii :

- Festivalul vinului" este un eveniment anual devenit deja tradiţie în rândul celor care

produc licoarea lui Bachus.

- targ cu expozitie de produse agroalimentare traditionale si obiecte de arta;

- colinde in sezonul iarna.

Evolutia populatiei Analiza prin prisma evoluţiei numerice este orientativă şi neconcludentă deoarece

sporurile înregistrate

Evoluţia în perspectivă a numărului de locuitori va fi determinată de 3 categorii

principale de elemente:

- elemente demografice, luând în calcul posibilităţile de creştere naturală a populaţiei în

funcţie de evoluţia contingentului fertil şi de evoluţia probabilă a indicilor de natalitate, de

numărul populaţiei vârstnice şi a mortalităţii etc.;

- probabilităţile de ocupare a resurselor de muncă în raport cu locurile de muncă

existente şi posibil de creat, veniturile potenţiale pe care le pot oferi aceste locuri de muncă;

- gradul de atractivitate al comunei, consecinţă directă a numărului şi calităţii dotărilor

publice, condiţiilor de locuit, a gradului de echipare edilitară.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Sub aspectul structurii demografice ar trebui create premize pentru atragerea populaţiei

tinere prin crearea de noi locuri de muncă, dezvoltând activităţile din domeniile serviciilor,

învăţământului, transporturilor, construcţiilor şi a sectorului privat industrial.

Organizarea circulatiei Drumurile judetene si comunale isi pastreaza categoria functionala din care fac parte,

fiind considerate continue in traversarea localitatilor servind totodata si ca strazi.

Clasificarea tehnica a drumurilor se face independent de incadrarea in categoriile

functionale si administrative, in functie de traficul actual si de perspectiva, rezultate din datele

ultimului recensamant de circulatie.

Pentru posibilitatea dezvoltarii capacitatii de circulatie, in intravilanul localitatilor rurale

retragerea minima obligatorie faţă de axul drumului existent sau propus a fi clasificate în

categoria Drumuri Nationale este de 22m, Drumurile Judeţene este de 20m, Drumurile

Comunale este de 18m pentru.

Strazile sunt drumuri publice din interiorul localitatilor, indiferent de denumire (strada,

sosea, alee, ulita, etc.). In raport cu intensitatea traficului si cu functiile pe care Ie

indeplinesc, strazile din localitatile rurale se clasifica astfel:

- Strazi principale cu un profil transversal de 11,00m

- Strazi secundare cu un profil transversal de 9,00m

Amenajarea corespunzatoare a profilelor transversale se poate face prin corectari sau

retrageri de garduri, fara demolari de cladiri, iar lucrarile de intretinere si reparatii ale strazilor

se vor programa si executa conform normativului de specialitate.

Amenajarea intersectiilor existente se face tinandu-se seama de fluxurile de circulatie,

de relatiile dintre curentii de trafic, de conditiile de vizibilitate si de siguranta a circulatiei,

amenajarea cailor de acces la drumurile publice facandu-se cu acordul prealabil al

administratorului drumului public si al politiei rutiere.

In functie de intensitatea traficului, drumurile publice vor fi prevazute cu statii amenajate

in afara fluxului circulatiei, pentru oprirea mijloacelor de transport in comun.

Semnalizarea unitara si amenajarea acestora se asigura de catre consiliile locale in

intravilan si de catre consiliile judetene in extravilan, indiferent de categoria drumului.

Amplasarea statiilor de transport in comun se face la propunerea administratiei publice

locale, cu avizul administratorului drumului si al politiei rutiere.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Parcarea autovehiculelor este admisa, de regula, in zonele special amenajate, in afara

benzilor de circulatie si a trotuarelor.

Autoritatile administratiei publice locale si politia rutiera au obligatia de a reglementa

parcarea si stationarea pe strazi.

Nu este admisa oprirea si parcarea pe benzile de circulatie ale drumurilor nationale si

judetene.

Parcarea /gararea la domiciliu facandu-se in mod curent in curtile locuintelor, se impune

cu prioritate amenajarea de parcaje la dotarile existente si impunerea asigurarii locurilor de

parcare la constructiile noi, conform Regulamentului General de Urbanism.

Zona edificabila Planul de Urbanism General si Regulamentul Local de Urbanism a fost elaborat de SC

PROTELCO S.A. Cele doua documente se aproba impreuna si odata aprobate, constituie

actul de autoritate al administratiei locale, asigurand atat protectia proprietarilor individuali

din zona, cat si a colectivitatii publice locale. Regulamentul cuprinde prescriptii (permisiuni si

restrictii) si recomandari generale la nivelul zonei studiate si la nivelul subzonelor si UTR -

urilor stabilite in cadrul PUG.

Conform elaboratorilor, criteriile principale de impartire a teritoriului studiat in zone,

subzone si Unitatii Teritoriale de Referinta sunt : functiunea predominanta, omogenitatea,

tesutul urban.

Ca urmare a necesitatilor de dezvoltare, precum si pe baza concluzilor studiilor

efectuate, zonele functionale au suferit modificari in structura si marimea lor.

Astfel, limita intravilanului localitatilor s-a modificat incluzand toate suprafetele de teren

ocupate de constructii si amenajari, precum si suprafete necesare dezvoltarii in urmatoarea

perioada de 10 ani.

Teritoriul intravilan propus in cadrul P.U.G. are in vedere realizarea celor mai bune

conditii de dezvoltare a comunei cu pastrarea si integrarea cadrului natural existent care sa

satisfaca cerintele conceptului dezvoltarii durabile.

In baza consultarilor avute la Consiliul Local al Valea Calugareasca, toate cele 15

localitati componente au fost cuprinse in intravilanul studiat.

In principiu s-a utilizat ca baza intravilanul stabilit in anul 2001 de CONSPROIECT S.A

Ploiesti, in documentatia nr. 4/14351 din decembrie 2001.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Noul intravilan cuprinde teritoriiile aferente incintelor cu constructii de locuinte, dotari,

functiuni complementare si alte destinatii.

In determinarea actualului intravilan s-a urmarit de regula cuprinderea vetrelor de sat

existente, inclusiv a dezvoltarilor tentaculare de-a lungul vailor, in limitele ocupate de

constructii si terenurile aferente.

Deasemenea au fost scose din intravilan acele suprafete ocupate de dotari industrie,

unitati agricole, constructii aferente lucrarilor tehnico-edilitare care sunt in stare de degradare

foarte mare (ruine sau lipsesc).

Zonele functionale au fost structurate si delimitate potrivit functiunilor necesare

dezvoltarii locale si sunt ilustrate in bilantul teritorial.

Bilantul teritorial al zonelor cuprinse in intravilanul propus are la baza bilantul teritorial al

intravilanului existent, completat cu mutatiile de suprafete in functie de planul parcelar.

Suprafata teritoriului intravilan propusa in P.U.G. cuprinde zone functionale definite de

potentialul existent determinat pe baza studiilor de fundamentare, stabilindu-se prin

Regulamentul de Urbanism, delimitarea functiunilor dominante, permisiuni si conditii de

conformare si amplasare a constructiilor, indicatori maximi admisibili P.O.T. si C.U.T.

conditionari si restrictii.

In conformitate cu Codul Silvic, Legea46/2008, art.7, alin.4, padurile nu au fost incluse in intravilanul localitatii. Acestea sunt administrate de catre Regia Nationala a

Padurii – ROMSILVA, ca terenuri din fondul forestier national– proprietate publica a statului si, pe baza de contract, proprietate privata a persoanelor fizice si juridice sau

proprietatepublica de interes local. Suprafata totala a intravilanului propus este de 1496,5 si cuprinde 15 sate

Prin noul intravilan s-a realizat:

• Zona de locuit a fost stabilita ca sa corespunda cerintelor de dezvoltare ale fiecarui

sat, in functie si de necesitatea si oportunitatea populatiei.

• S-au delimitat zonele de protectie ale acestora fata de cimitire si alte zone functionale

activitati economice-industriale-agricole.

• S-a stabilit structura si configuratia cailor de comunicatie, definindu-se categoria si

profilul strazilor cu amenajarile acestora, retragerile si planeitatile de aliniament care sa

asigure fluenta si siguranta circulatiei, iar prin retrageri, conditii de protectie a locuintelor si in

acelasi timp sa asigure legatura intre zonele functionale si cu localitatile vecine.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Pe baza criteriilor mentionate comuna Valea Calugareasca a fost impartit astfel:

ZONE SITUATE IN INTRAVILAN cuprind : C - ZONA CENTRALĂ - CONŢINÂND FUNCŢIUNI SI ECHIPAMENTE CU CARACTER DE

CENTRALITATE SI REPREZENTATIVITATE, POLARIZATOARE ALE INTERSULUI

PUBLIC LA NIVEL LOCAL.

C - subzona centrală

M - ZONA MIXTĂ - CONŢINÂND INSTITUŢII, SERVICII ŞI ECHIPAMENTE PUBLICE,

SERVICII DE INTERES GENERAL (SERVICII MANAGERIALE, TEHNICE,

PROFESIONALE, SOCIALE, COLECTIVE ŞI PERSONALE, COMERŢ, HOTELURI,

RESTAURANTE, RECREERE), ACTIVITĂŢI PRODUCTIVE MICI NEPOLUANTE ŞI

LOCUINŢE.

M1 - subzona funcţiuni mixte – institutii si servicii publice ;

M2 - subzona funcţiuni mixte – servicii comerciale, manageriale, profesionale, sociale,

comert, hoteluri, restaurante, recreere, cu caracter dispersat in spatii plantate ;

M2zp - subzona funcţiuni mixte – servicii comerciale, manageriale, profesionale, sociale,

comert, hoteluri, restaurante, recreere, cu caracter dispersat in spatii plantate, in zona

de protectie ;

M3 - subzona funcţiuni mixte – productie , depozitare de mica dimensiune cu profil

agroindustrial nepoluant , cu caracter compact.

L - ZONA DE LOCUIT

L1 - subzona locuinţelor cu P+1+M niveluri situate în zonele cu terenuri construibile fara

restrictii;

L2 - subzona locuinţelor colective cu P+4 niveluri situate în zonele cu terenuri construibile

fara restrictii;

L3 - subzona locuinţelor cu P+1+M niveluri situate în zonele cu terenuri construibile cu

restrictie pana la intocmire PUZ/PUD;

ID - ZONA DE ACTIVITATI PRODUCTIVE INDUSTRIALE

ID - subzona activitati productive industriale


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


A - ZONA DE ACTIVITATI PRODUCTIVE AGRICOLE

A - subzona activitati productive agricole

G - ZONA DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ.

G1 - subzona construcţiilor şi amenajărilor izolate pentru gospodărie comunală;

G2 - subzona cimitirelor.

V - ZONA SPAŢIILOR VERZI.

V1 - subzona spaţii verzi în intravilan - parcuri, grădini de faţadă şi scuaruri publice, fâşii

plantate publice si amenajări sportive;

V2 - subzona plantatii de protectie aliniament intravilan;

T - ZONA TRANSPORTURILOR

TF - subzona cailor de comunicatie feroviara si constructiile aferente ;

TR - subzona cailor de comunicatie rutiera (drum national , drum judetean , drum comunal ,

drum local) si constructiile aferente;

ZONE SITUATE IN EXTRAVILAN cuprind :

EXV2 - subzona plantatii de protectie aliniament extravilan

EXV3 - subzona spatii verzi extravilan propuse la ecologizare prin replantare si refertilizare


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Bilant teritorial , indici urbanistici

BILANT INTRAVILAN SAT VALEA POPII – cod “A”

ZONE FUNCTIONALE ARIE(ha) % SUBZONA LOCUIRE (L1, L2, L3) 91.24 87.76 SUBZONA CENTRALA (C) 0.00 0.00 SUBZONA FUNCTIUNI MIXTE : M1 - INSTITUTII SI SERVICII PUBLICE 0.46 0.44 M2,M2zp - SERVICII COMERCIALE, PROFESIONALE, SOCIALE, ETC 0.00 0.00 M3 - PRODUCTIE , DEPOZITARE CU PROFIL AGROINDUSTRIAL 0.00 0.00 SUBZONA ACTIVITATI PRODUCTIVE INDUSTRIALE (ID) 0.00 0.00 SUBZONA ACTIVITATI PRODUCTIVE AGRICOLE (A) 0.00 0.00 SUBZONA GOSPODARIEI COMUNALE SI SUBZONA CIMITIRE (G1, G2) 0.00 0.00 SUBZONA SPATIILOR VERZI SI PLANTATIILOR DE PROTECTIE (V1, V2) 0.71 0.68 SUBZONA CAILOR DE COMUNICATIE TR - SUBZONA CAILOR DE COMUNICATIE RUTIERA 9.05 8.70 TF - SUBZONA CAILOR DE COMUNICATIE FEROVIARA 0.00 0.00 ALTE TERENURI (APE , MALURI SI FAGASE , ETC) 2.51 2.41

TOTAL INTRAVILAN 103.97 100.00

UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA SAT VALEA POPII

UTR A01 POT = 35% CUT = 1,10 Suprafata = 61,45 ha UTR A02 POT = 35% CUT = 1,10 Suprafata = 32,97 ha UTR A03 POT = 35% CUT = 1,10 Suprafata = 9,55 ha

TOTAL Suprafata = 103,97 ha


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


BILANT INTRAVILAN SAT VALEA CALUGAREASCA – cod “B”



UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA

SAT VALEA CALUGAREASCA UTR B04 POT = 50% CUT = 1,80 Suprafata = 0,03 ha UTR B05 POT = 35% CUT = 1,10 Suprafata = 0,09 ha UTR B06 POT = 35% CUT = 1,10 Suprafata = 102,84 ha UTR B07 POT = 35% CUT = 1,10 Suprafata = 27,03 ha UTR B08 POT = 35% CUT = 0,70 Suprafata = 1,41 ha UTR B09 POT = 35% CUT = 0,70 Suprafata = 0,13 ha UTR B10 POT = 35% CUT = 0,70 Suprafata = 1,42 ha



----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


BILANT INTRAVILAN SAT VARFURILE – cod “C”



UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA SAT VARFURILE

UTR C11 POT = 35% CUT = 0,70 Suprafata = 0,56 ha UTR C12 POT = 35% CUT = 0,70 Suprafata = 2,01 ha UTR C13 POT = 35% CUT = 0,70 Suprafata = 7,50 ha UTR C14 POT = 35% CUT = 0,70 Suprafata = 2,77 ha UTR C15 POT = 35% CUT = 1,10 Suprafata = 19,67 ha UTR C16 POT = 35% CUT = 1,10 Suprafata = 16,92 ha UTR C17 POT = 35% CUT = 1,10 Suprafata = 9,83 ha UTR C18 POT = 35% CUT = 1,10 Suprafata = 2,13 ha



----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


BILANT INTRAVILAN SAT VALEA MANTEI - cod “D”



UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA SAT VALEA MANTEI

UTR D19 POT = 35% CUT = 1,10 Suprafata = 15,42 ha UTR D20 POT = 35% CUT = 1,10 Suprafata = 16,48 ha UTR D21 POT = 35% CUT = 1,10 Suprafata = 32,66 ha UTR D22 POT = 50% CUT = 1,80 Suprafata = 0,14 ha



----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


BILANT INTRAVILAN SAT VALEA POIENII – cod “E”



UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA SAT VALEA POIENII

UTR E23 POT = 35% CUT = 1,10 Suprafata = 27,39 ha UTR E24 POT = 35% CUT = 1,10 Suprafata = 24,42 ha UTR E25 POT = 35% CUT = 1,10 Suprafata = 1,05 ha UTR E26 POT = 60% CUT = 3,00 Suprafata = 0,22 ha UTR E27 POT = 35% CUT = 0,70 Suprafata = 7,15 ha UTR E28 POT = 35% CUT = 0,70 Suprafata = 4,20 ha



----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


BILANT INTRAVILAN SAT SCHIAU – cod “F”



UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA SAT SCHIAU

UTR F29 POT = 35% CUT = 1,10 Suprafata = 29,97 ha UTR F30 POT = 35% CUT = 1,10 Suprafata = 16,50 ha UTR F31 POT = 35% CUT = 0,70 Suprafata = 6,57 ha UTR F32 POT = 35% CUT = 0,70 Suprafata = 1,02 ha



----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


BILANT INTRAVILAN SAT VALEA NICOVANI – cod “G”



UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA SAT VALEA NICOVANI

UTR G33 POT = 35% CUT = 0,70 Suprafata = 0,38 ha UTR G34 POT = 35% CUT = 0,70 Suprafata = 3,25 ha UTR G35 POT = 35% CUT = 0,70 Suprafata = 0,38 ha UTR G36 POT = 35% CUT = 0,70 Suprafata = 1,18 ha UTR G37 POT = 35% CUT = 0,70 Suprafata = 1,24 ha UTR G38 POT = 35% CUT = 1,10 Suprafata = 12,89 ha UTR G39 POT = 35% CUT = 1,10 Suprafata = 55,25 ha UTR G40 POT = 35% CUT = 1,10 Suprafata = 35,03 ha



----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


BILANT INTRAVILAN SAT VALEA LARGA – cod “H”



UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA SAT VALEA LARGA

UTR H41 POT = 35% CUT = 1,10 Suprafata = 34,25 ha UTR H42 POT = 35% CUT = 1,10 Suprafata = 77,02 ha UTR H43 POT = 35% CUT = 1,10 Suprafata = 48,89 ha UTR H44 POT = 35% CUT = 0,70 Suprafata = 0,26 ha UTR H45 POT = 35% CUT = 0,70 Suprafata = 0,31 ha UTR H46 POT = 35% CUT = 0,70 Suprafata = 0,36 ha UTR H47 POT = 60% CUT = 3,00 Suprafata = 0,70 ha UTR H48 POT = 35% CUT = 0,70 Suprafata = 0,76 ha UTR H49 POT = 60% CUT = 3,00 Suprafata = 0,46 ha UTR H50 POT = 35% CUT = 0,70 Suprafata = 0,95 ha UTR H51 POT = 35% CUT = 0,70 Suprafata = 2,40 ha UTR H52 POT = 60% CUT = 3,00 Suprafata = 0,14 ha UTR H53 POT = 35% CUT = 0,70 Suprafata = 16,03 ha UTR H54 POT = 35% CUT = 0,70 Suprafata = 2,04 ha



----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


BILANT INTRAVILAN SAT VALEA URSOII – cod “I”



UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA SAT VALEA URSOII

UTR I55 POT = 35% CUT = 1,10 Suprafata = 51,38 ha UTR I56 POT = 35% CUT = 1,10 Suprafata = 45,80 ha



----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


BILANT INTRAVILAN SAT ARVA – cod “J”



UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA SAT ARVA

UTR J57 POT = 35% CUT = 1,10 Suprafata = 55,28 ha UTR J58 POT = 60% CUT = 3,00 Suprafata = 178,08 ha UTR J59 POT = 50% CUT = 1,80 Suprafata = 33,67 ha UTR J60 POT = 50% CUT = 1,80 Suprafata = 18,21 ha UTR J61 POT = 50% CUT = 1,80 Suprafata = 0,50 ha



----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


BILANT INTRAVILAN SAT RADILA – cod “K”



UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA SAT RADILA

UTR K62 POT = 35% CUT = 1,10 Suprafata = 34,38 ha TOTAL Suprafata = 34,38

ha


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


BILANT INTRAVILAN SAT COSLEGI – cod “L”



UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA SAT COSLEGI

UTR L63 POT = 35% CUT = 1,10 Suprafata = 76,37 ha TOTAL Suprafata = 76,37

ha


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


BILANT INTRAVILAN SAT DARVARI – cod “M”



UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA SAT DARVARI

UTR M64 POT = 35% CUT = 1,10 Suprafata = 76,23 ha UTR M65 POT = - CUT = - Suprafata = 1,95 ha UTR M66 POT = 50% CUT = 1,80 Suprafata = 2,15 ha



----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


BILANT INTRAVILAN SAT PANTAZI – cod “N”



UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA SAT PANTAZI

UTR N67 POT = 50% CUT = 1,80 Suprafata = 21,66 ha UTR N68 POT = 35% CUT = 1,10 Suprafata = 77,65 ha



----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


BILANT INTRAVILAN SAT RACHIERI – cod “O”



UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA SAT PANTAZI

UTR O69 POT = 35% CUT = 1,10 Suprafata = 47,52 ha TOTAL Suprafata = 47,52

ha

Posibilitati de utilizare a terenului in intravilan

POT – procent maxim de ocupare a terenului – reprezinta raportul dintre proiectia la sol a

constructiei ridicata deasupra cotei terenului natural si suprafata parcelei ce are folosinta de

curti – constructii.

CUT – coeficient de utilizare a terenului – reprezinta raportul dintre suprafata construita

desfasurata si suprafata terenului cu folosinta curti constructii.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


In functie de Unitatile teritoriale de referinta UTR, valorile acestori indicatori sunt:

Zona centrala “C” POT maxim (%) = 35 % CUT maxim = 1,10 Zona locuinte “L” POT maxim (%) = 35 % CUT maxim = 0,70 ; 1,10 Zona mixta “M” POT maxim (%) = 35 % ; 50 % ; 60 % CUT maxim = 0,70 ; 1,10 ; 1,80 ; 3,00

Zona de activitati productive agricole “A” POT maxim (%) = 60 % CUT maxim = 3,00

Zona de activitati industriale “ID” POT maxim (%) = 60 % CUT maxim = 3,00

Zona gospodarie comunala “G” POT maxim (%) = 50 % CUT maxim = 1,80

Zona transporturi “T” POT maxim (%) = 50 % CUT maxim = 1,80

V – Zona spatiilor verzi

In zonele existente nu se prevede un procent , respectiv coeficient maxim de ocupare al

terenului. Pentru zonele propuse coeficientul maxim de ocupare al terenului se stabileste prin

studiu de fezabiliate dar nu mai mare de PUT 10% , CUT =0,2


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


G - Zona de gospodarie comunala

La zonele existente nu se prevede un procent maxim de ocupare al terenului. Pentru

zonele propuse procentul maxim de ocupare al terenului se stabileste prin studiu de

fezabiliate dar nu mai mare de:

G1 - POT maxim = 50%

În acest caz aria construită include proiecţia construcţiilor, platformelor, aleilor carosabile şi

pietonale, suprafeţele ocupate de mobilierul urban.

G2 - suprafaţa totală pe un loc de veci va fi de 7.5 - 10 mp., din care 15 % circulaţii

carosabile şi pietonale, 5 % plantaţii şi 1 % construcţii (altele decat locul de veci).

La ce zonele existente nu se prevede un coeficient maxim de ocupare al terenului.

Pentru zonele propuse coeficientul maxim de ocupare al terenului se stabileste prin studiu de

fezabiliate dar nu mai mare de :

G1 - CUT maxim = 1,80 mp G2 - CUT maxim = 0,15 mp

T – zona transporturilor

La zonele existente nu se prevede un procent maxim de ocupare al terenului. Pentru

zonele propuse procentul maxim de ocupare al terenului se stabileste prin studiu de

fezabiliate dar nu mai mare de:

T - POT maxim = 50%

La ce zonele existente nu se prevede un coeficient maxim de ocupare al terenului.

Pentru zonele propuse coeficientul maxim de ocupare al terenului se stabileste prin studiu de

fezabiliate dar nu mai mare de :

T - CUT maxim = 1,80 mp

Posibilitati de utilizare a terenului in extravilan

Vegetaţia de aliniament - este prevăzută de-a lungul cailor de acces din extravilan şi

anume de-a lungul Drumului Judetean DJ 101F între satul Arva şi satul Darvari. Rândul de

arbori poate fi amplasat chiar la limita drumului comunal cu avizul Politiei Rutiere şi în urma

unui plan de amenajament avizat de ICAS.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Perdele forestiere de protectie amplasate pe langa drumurile judetene si nationale

care constituie limite de tarla, au fost evitate, deoarece instructiunile AND privind plantatiile

rutiere prevad o distanta minima de amplasare fata de drum de 30m.

S-au interzis amenajari care sa atraga locuitori in spatiile de protectie fata de

infrastructura tehnica reprezentata de circulatiile majore si de retelele de transport a energiei

electrice, petrolului si gazelor.

Zone de protectie in lungul cursurilor de apa si a digurilor masurate astfel :

- la cursurile de apa incepand de la limita albiei minore ;

- la lacurile naturale, de la nivelul mediu;

- la lucrari hidrotehnice de la limita zonei de constructie ;

Latimea cursului de apa (m) 10-50 51-500 peste 500

Latimea zonei de protectie (m) 15 30 50

Inaltimea medie a digului (m) 0,5-2,5 2,6-5 peste 5

Latimea zonei de protectie (m) spre cursul de apa 5 10 15

spre interiorul incintei 3 4 4

Dezvoltarea echiparii edilitare ALIMENTARE CU APA

Avand in vedere situatia actuala a alimentarii cu apa la nivelul comunei si dezvoltarea

localitatii conform PUG se propune imbunatatirea alimentarii cu apa prin reabilitarea retelei

existente si extinderea alimentarii cu apa potabila in sistem centralizat in toate satele

componente ale comunei.

Lucrarile de reabilitare sunt necesare pentru a elimina reteaua existenta executata din

conducte metalice, cu grad avensat de coroziune. Prin PUG se propune reabilitarea

tronsoanelor de retea executate din OL prin inlocuirea cu tevi de PEHD si extinderea retelei

de alimentare cu apa pe toate strazile comunei si pe cele propuse prin PUG , urmand sa fie

acoperite si zonele nou atrase in intravilanul localitatii.

Lungimea totala de retea de apa propusa este de aprox. 50 Km

Retelele de distributie vor asigura apa necesara utilizatorilor in cantitatea , calitatea si

presiunea ceruta , conform normativelor in vigoare. Pentru sectorizarea retelei , se vor

prevedea camine de vane. Pentru combaterea eventualelor incendii , pe reteaua de apa se

vor prevedea hidranti exteriori.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Pentru satele de la sud de calea ferata (sat Pantazi , sat Darvari , sat Coslegi si sat

Radila) se propune realizarea unei gospodarii de apa in satul Darvari, care sa contina

urmatoarele obiective:

a) rezervor de apa din beton armat (constructie semiingropata);

b) pavilionul de exploatare (statie de tratare si statie de pompare);

Sursa de apa o va constitui un put forat propus pe amplasamentul gospodariei de apa

mentionat mai sus in baza unui studiu hidro-geologic.

Debitul necesar pentru asigurarea nevoilor publice şi gospodăreşti este pentru:

- Com. Valea Călugărească : Q zi max = 19,08 l/sec

Q orar max = 38,16 l/sec

Calculul acestui necesar s-a făcut în ipoteza asigurării alimentării cu apă prin instalaţii

interioare de apă rece şi canalizare pentru locuitorii existenţi în comună, cu prepararea locală

a apei calde pentru populaţia de perspectivă.

Necesarul de apă pentru combaterea incendiilor se înmagazinează în rezervoare ce

pot asigura debitul de stingere al incendiului de 2,5 l/s timp de 3 ore.

Zone de protectie Pentru sursele de apa, precum si pentru captarile aferente se instituie zonele de

protectie sanitara si perimetrul de protectie hidrogeologica , conform HG 930/2005, acestea

fiind dimensionate prin elaborarea de studii hidrologice expertizate de INHGA Bucuresti ,

studii ce trebuiesc intocmite de catre detinatorii si/sau operatorii cu orice titlu ai captarilor.

Prin aceste studii se dimensioneaza urmatoarele zone :

- zona de protectie sanitara cu regim sever : cuprinde terenul din jurul surselor de apa

, unde este interzisa orice amplasare de folosinta sau activitate care ar putea conduce la

contaminarea sau impurificarea surselor de apa ;

- zona de protectie sanitara cu regim de restrictie : cuprinde teritoriul din jurul zonei de

protectie sanitara cu regim sever , astfel delimitat incat , prin aplicarea de masuri de

protectie, in functie de conditiile locale , sa se elimine pericolul de alterare a calitatii apei ;

- perimetrul de protectie hidrogeologica : cuprinde arealul dintre domeniile de

alimentare si de descarcare la suprafata si/sau in subteran a apelor subterane prin

emergente naturale (izvoare) , drenuri si foraje si are rolul de a asigura protectia fata de


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


substante poluante greu degradabile sau nedegradabile si regenerarea debitului prelevat

prin lucrarile de captare.

Pentru statiile de pompare, instalatiile de tratare, rezervoare de inmagazinare,

aductiuni si retele de distributie apa se instituie zonele de protectie sanitara cu regim sever,

conform HG 930/2005, dimensionarea acestora facandu-se cu respectarea urmatoarelor

limite minime :

- statii de pompare : 10 m de la zidurile exterioare ale cladirilor ;

- instalatii de tratare : 20 m de la zidurile exterioare ale cladirilor

- rezervoare ingropate : 20 m de la zidurile exterioare ale cladirilor

- aductiuni : 10 m de la generatoarele exterioare ale acestora

- alte conducte din retelele de distributie : 3 m.

Alimentarea cu apă potabilă a consumatorilor din comună se va asigura printr-un

sistem centralizat de alimentare cu apă. Distribuţia apei potabile se va realiza printr-o reţea

care va acoperi toată trama stradală. Aceasta va fi echipată cu vane de aerisire şi de golire,

precum şi cu hidranţi pentru incendiu exterior.

Reţelele de distribuţie vor asigura apa necesară utilizatorilor în cantitatea, calitatea

şi la presiunea cerută, conform normativelor în vigoare. Pentru sectorizarea reţelei, se vor

prevedea cămine de vane. Pentru combaterea eventualelor incendii, pe reţeaua de apă se

vor prevedea hidranţi exteriori.

Conductele reţelei de alimentare cu apă de pe drumurile laterale se vor executa în

carosabil, iar cele de pe DN 1B în afara carosabilului, funcţie de avizele deţinătorilor de

reţele aflate pe amplasamente.

Amplasarea reţelelor de apă se va face urmărind trama stradală (atât drumurile

existente cât şi cele propuse prin PUG). Sursa de apă, gospodăria de apă, staţia de

pompare şi reţelele de distribuţie se vor executa în conformitate cu studiile şi proiectele de

specialitate ce se vor întocmi ulterior.

Debitul necesar pentru asigurarea nevoilor publice şi gospodăreşti este pentru:

- Com. Valea Călugărească : Q zi max = 23,76 l/sec

Q orar max = 41,58 l/sec


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Calculul acestui necesar s-a făcut în ipoteza asigurării alimentării cu apă prin instalaţii

interioare de apă rece şi canalizare pentru locuitorii existenţi în comună, prin instalaţii

interioare de apă şi canalizare, cu prepararea locală a apei calde pentru populaţia de

perspectivă.

Necesarul de apă pentru combaterea incendiilor se înmagazinează în rezervoare ce

pot asigura debitul de stingere al incendiului de 2,5 l/s timp de 3 ore.

BREVIAR DE CALCUL POPULAŢIA:

Com. Valea Calugareasca: populaţia existentă – 10 500 locuitori;

TOTAL COMUNĂ: 10 500 locuitori. DEBITE SPECIFICE - conform SR 1343 - 1/2006

- Debitul specific necesar pentru nevoi publice şi gospodăreşti:

q s = 100 l/om zi

- Coeficienţi de corecţie:

k zi = 1,3 (variaţia zilnică);

ko = 2 (variaţia orară); ks = 1,05 (nevoi în sistem); kp = 1,15 (pierderi în sistem).

- Debite de apă potabilă necesare:

Q zi max = 1/1000 x N x qS x k zi

Q o max = 1/24 x Q zi max x k o Com. Valea Calugareasca :

Q zi max = 1/1000 x (10500 x 100 x 1,3) = 1365m3/zi = 15,80 l/sec Q o max = 1/24 x 1365 x 2 =113,75m3/h = 31,60 l/sec

- Debitele cerinţei de apă (debitele sursei de apă):

Q s zi max = kp x k s x Q zi max Q s orar max = kp x k s x Q orar max

Com. Valea Calugareasca : Q s zi max = 1,15 x 1,05 x 15,80 = 19,08 l/sec Q s orar max = 1,15 x 1,05 x 31,60 = 38,16 l/sec Se consideră valoarea maximă 38,16 l/sec.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


- Observaţii finale Realizarea lucrărilor de alimentare cu apă propuse în prezentul PUG se va face în

conformitate cu proiecte de specialitate, începând cu fazele de fezabilitate şi în baza studiilor

hidrogeologice definitive care să confirme capacitatea (debitul) şi calitatea apei la sursă, să

stabilească poziţia frontului de captare, a gospodăriei de apă, traseul reţelelor de apă în

localităţile componente ale comunei. CANALIZARE

In scopul îmbunătăţirii echipării edilitare a zonei, precum şi pentru asigurarea

diminuării poluării mediului, prin PUG se propune un sistem centralizat de canalizare (reţele

de canalizare, staţii de pompare, staţii de epurare), pe toate strazile existente si cele propuse

in PUG , urmand sa fie acoperite si zonele nou atrase in intravilanul localitatii.

În funcţie de configuraţia zonei, se propune realizarea unei reţele de canalizare cu

regim gravitaţional şi parţial prin pompare, cu asigurarea depoluării apelor uzate înainte de

descărcarea în emisar prin intermediul unor staţii de epurare.

Satele de la nord de calea ferata (sat Valea Popii , sat Valea Calugareasca , sat

Varfuri , sat Valea Mantei , sat Valea Poienii , Sat Schiau , Sat Valea Nicovani , Sat Valea

Larga , Sat Valea Ursoii , sat Rachieri si sat Arva) vor fi deservite de statia de epurare

existenta in satul Arva. Evacuarea apelor uzate din aceasta staţie de epurare se face într-un

canal amplasat în vecinătatea acesteia, canal ce conduce apele uzate în Râul Teleajen.

Pentru satele de la sud (sat Radila , sat Coslegi , Sat Darvari si Sat Pantazi) se

propune realizarea unei statii de epurare in satul Coslegi, pe un teren ce apartine domeniului

public. Aceasta statie de epurare va fi mecano – biologica compacta , deversarea apelor

epurate facandu-se in raul Teleajen prin intermediul unei conducte de refulare De = 200 mm

si L = 100 m.

Staţia de epurare amplasată in satul Arva respecta distanţă de 300 m (zonă de

protecţie sanitară) de ultima construcţie, conform Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997.

Pentru statia de epurare propusa in satul Coslegi s-a tinut cont la zonificare, sa se respecte

distanta de protecţie sanitară , astfel , zona invecinata ii va fi data caracteristica de zona

mixta. Deasemenea s-a luat in calcul ca zona de protectie sanitara poate fi redusa in functie

de tipul statiei de epurare achizitionata , conform normelor in vigoare si va fi conditionata de

avizele de la DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA SI MINISTERUL MEDIULUI.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Toate tronsoanele de canalizare de pe drumurile laterale se vor executa în

carosabil, iar cele de pe DN1B (E 577) în afara carosabilului, funcţie de avizele deţinătorilor

de reţele aflate pe amplasamente.

Se prevede canalizare în sistem divizor, apele pluviale urmând să fie colectate prin

canalele practicate pe marginea drumului (care pot fi lăsate deschise sau se pot închide cu

plăci de beton). Ỉn măsura în care, în urma întocmirii proiectului de specialitate, se constată

că este necesar, se vor prevedea construcţii de atenuare a debitelor meteorice prin

rezervoare de înmagazinare şi staţii de pompare. Apele meteorice vor fi dirijate către Râul

Teleajen.

ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA La o dezvoltare normala a comunei Valea Calugareasca asigurarea necesarului de

energie electrica se poate face in principal prin amplificarea si modernizarea instalatiilor si

retelelor existente , lucrari ce constau in :

- Trecerea tuturor retelelor si posturilor trafo la tensiunea de 20 KV. Prin inlocuirea

atat a retelelor (cablurilor) de 6 KV cu altele de 20 KV , cat si a echipamentului posturilor

trafo (acolo unde este cazul)

- Construirea de posturi de transformare noi (numai la tensiunea de 20 KV)

- Completarea , terminarea si modernizarea retelelor de distributie de 0,4 KV

- Completarea si terminarea modernizarii instalatiei de iluminat stradal.

Conform "Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta

aferente capacitatilor energetice (Ordinul ANRE nr. 4/09.03.2007 modificat si completat cu

Ordinul ANRE nr. 49/29.11.2007) latimea zonei de protectie si de siguranta a liniilor electrice

aeriene este de :

- 75 m pentru LEA 400 KV



Pentru posturile de transformare aeriene zona de protectie este delimitata de conturul

fundatiei stalpilor si de proiectia pe sol a platformei suspendate. Zona de siguranta este zona

extinsa in spatiu, delimitata la distanta de 20m la limita zonei de protectie.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Pentru a se putea construi fata de postul de transformare este necesar sa se respecte

distanta minima de 20m.

Pentru LEA M.T. - zona de protectie si zona de siguranta coincid cu culoarul de trecere

a liniei si sunt simetrice fata de axul liniei - 24m.

Distanta minima de siguranta a LEA 20kV fata de constructii este 3m intre conductorul

extrem la deviatie maxima, al LEA 20kV si cea mai apropiata parte a constructiei fara sa

constituie traversare. LEA 20kV se construiesc la marginea drumurilor, in culoare amplasate

in zonele de protectie ale drumurilor publice, la limita zonei de siguranta a acestora.

Pentru LEA JT - zona de protectie si de siguranta se delimiteaza la 0,1 m in exteriorul

conductoarelor extreme ale liniei. Distanta pe orizontala intre un stalp ai LEA JT si orice

parte a cladirii, fara sa constituie traversare, este de 1m. Se interzice amplasarea instalatiilor

ce genereaza in jurul lor zona exploziva, la o distanta mai mica de 1,5 ori H deasupra solului

a celui mai inalt stalp fata de limita zonei explozive.

In cazul instalarii in pamant a cablurilor de medie/joasa tensiune, zona de protectie

coincide cu zona de siguranta, este simetrica fata de axul traseului si are latimea de 0,8m.

La realizarea de obiective noi, se va obtine in mod obligatoriu avizul de amplasare de la

Filiala de Distributie a Energiei Electrice.

ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE

Ỉn prezent, satele comunei Valea Călugărească nu beneficiază decât într-un procent

redus de reţea alimentare cu gaze naturale desi pe teritoriul comunei exista o conducta de

inalta presiune 20” Valea Calugareasca – Teleajan (Pn = 20 bar) – proprietatea Transgaz.

Aceasta se opreste intre-o statie de reglare presiune din satul Arva. Din aceasta statie

pleaca o retea de medie tensiune pe drumul DN1B (E 577) care deserveşte o parte din

potenţialii utilizatori ai satului Valea Călugărească si partial satele alaturate. In prezent exista

si o statie de reglare masura gaze – Distrigaz Sud amplasata in satul Valea Calugareasca.

La momentul actual s-a demarat un proiect “INFIINTARE DISTRIBUTIE GAZE

NATURALE MEDIE PRESIUNE IN SATELE VALEA LARGA , VALEA NICOVANI SI VALEA

POIENII SI REDUSA PRESIUNE IN SATELE VALEA POPII SI RACHIERI”.

Conductele de distributie nou proiectate de medie , respectiv de redusa presiune se

vor monta in domeniul public , in afara partii carosabile pentru evitarea afectarii imbracamintii

astfaltice si conform proiectului au o lungime de 21,558 Km


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Avand in vedere cele prezentate anterior , scopul prezentului proiect este realizarea

urmatoarelor obiective :

- atragerea de investitori , respectiv crearea de noi locuri de munca , prin asigurarea

gazelor naturale in scopuri tehnologice

- sporirea gradului de confort

- reducerea cheltuielilor pentru incalzire si preparearea hranei

- stoparea taierilor abuzive a copacilor , salvarea fondului forestier si imbunatatirea

aerului ca factor de mediu

- posibilitatea extinderii retelei de distributie si in celelalte sate apartinatoare comunei

Valea Calugareasca

Pentru satele Pantazi , Darvari , Radila , Coslegi , Varfurile si Schiau s-a propus

extinderea retelei de gaze intr-o a doua etapa.

La proiectarea si executia retelei de distributie gaze naturale se vor respecta atat

prevederile normativului J6/98, cat si SR 8951-97 privind distantele minim admise fata de

cladiri si de alte retele aeriene sau subterane.

Sistemul de alimentare cu gaze naturale se va executa in conformitate cu proiectele de

specialitate ce se vor intocmi ulterior.

ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICA

Prin racordarea la sistemul national de gaze si realizarea unei retele de distributie a

gazelor in satele comunei Valea Calugareasca se vor inlocui combustibilii utilizati in prezent,

in foarte mare masura, ceea ce va conduce la sporirea confortului, reducerea cheltuielilor

privind asigurarea combustibilului necesar, protectia fondului forestier prin diminuarea

taierilor pentru lemne de foc si diminuarea poluarii aerului.

De asemenea, incalzirea centrala cu echipamente moderne cu randament ridicat va

asigura pe langa confort si o exploatare mai usoara, micsorarea numarului de focuri,

prepararea apei calde menajere centralizat, consumul combustibilului reglat in functie de

temperatura exterioara, dar si cea interioara si micsorarea pericolului de incendii.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Se recomanda ca obiectivele de interes public, cu aglomerari de persoane (gradinite,

scoli etc.) sa fie echipate cu centrale termice proprii. Aceste centrale vor fi echipate cu

cazane cu randament peste 90%, dotate cu arzatoare automatizate, cu grad redus de

poluare.

Cosul de fum al centralelor termice trebuie sa fie dimensionat conform sarcinii termice a

arzatoarelor si realizat conform prevederilor legale din punct de vedere al prevenirii

incendiilor.

GOSPODARIRE COMUNALA Gospodarirea deseurilor se face de catre o firma specializata S.C. SALUB S.R.L. cu

care autoritatile administratiei publice locale au incheiat un contract de prestari servici. Toate

desurile sunt duse de aceasta firma la groapa de gunoi de la Boldesti.

Comuna are zece cimitire si se propune construirea unuia nou in satul Dirvari.

OBIECTIVE CULTURALE

Pe teritoriul administrativ al comunei Valea Calugareasca sunt mentionate monumente

de arhitectura sau monumente si ansambluri de arte plastice, care sunt cuprinse in Lista cu

Monumente lstorice a Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Prahova

Nr crt

Codul LMI 2004

Denumirea Localitate Adresa Datare Mentiuni

244 PH-I-s-B-16226

Asezare – site

arheologic

sat Valea Calugareasca, comuna Valea Calugareasca

In livada Colegiului Agricol Gheorghe Ionescu Sisesti

Hallstatt -

RELATIA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE Planul de Urbanism General face parte din planurile de amenajare ale teritoriului

Romaniei. Dintre documentele semnificative care stau la baza acestor planuri mentionam:

- “Carta Verde” privind politica de dezvoltare regională în Romania, elaborată de

Guvernul Romaniei si Comisia Europeana

- Planul de Amenajare a Teritoriului National (C.P.A.T.N.– sectiunile I-IV

- Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean (C.P.A.TJ.) Prahova


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Dintre actele normative avute in vedere la elaborarea prezentului Plan de Urbanism

General mentionam:

Legea nr. 71/1996 - sectiunea I - cai de comunicatie;

Legea nr. 171/1997 - sectiunea II - Apa;

Legea nr. 5/2000 - sectiunea III - Zone protejate;

Legea nr. 351/2001 - sectiunea IV - Reteaua de localitati;

Legea nr. 575/2001 - sectiunea V - Zone de rise natural;

Legea nr. 4311997 - privind regimul juridic al drumurilor;

Legea nr. 5411998 - privind circulatia juridica a terenurilor.

OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin

Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

De asemenea ca baza documentara se folosesc documentatiile de urbanism si

amenajarea teritoriului intocmite anterior:

Plan Urbanistic General - comuna Valea Calugareasca, elaborat de SC Consproiect

SA - Ploiesti, respectiv proiectul nr. 4/14073 aprobat de catre Consiliul Local in 1997;

Alternative avute in vedere Alternativa zero sau mentinerea actualei situatii

Varianta prezentata

Varianta zero – Pastrarea actualei situatii Aceasta varianta nu este de natura sa satisfaca pe nimeni indiferent pe ce pozitie s-ar

situa. In cazul acestei variante procesul de scadere a populatiei va continua, iar lipsa unor

utilitati va determina o inrautatire a factorilor de mediu. Mentinerea situatiei existente ar

insemna mentinerea tuturor disfunctionalitatilor mentionate cu influente nocive de natura

sociala, economica, al sanatatii populatiei si asupra mediului.

Presiunea sociala deja manifestata in zona va permite, in lipsa unor reglementari

coerente, dezvoltarea corpurilor de locuire din zonele izolate de restul localitatii cu impact

asupra posibilitatii de dezvoltare industriala a localitatii. Fara trasarea liniilor directoare de

dezvoltare a retelei edilitare se va ajunge in situatia unor dispute legate de amplasarea

retelelor respective conducand la intarzieri in asigurarea unor facilitati normale si obligatorii

pentru orice localitate.

Actualizarea Planului de Urbanism General are tocmai aceasta menire de stabilire a

liniilor generale de dezvoltare a comunei avuta in vedere, printr-o politica coerenta care sa fie


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


aplicabila tuturor celorlalte planuri si programe ce vor fi implementate in localitatile

respective. Acest Plan de Urbanism General defineste doar directii urmand ca fiecare

investitie viitoare sa fie in concordanta cu aceasta linie directoare urmand a fi implementat,

functie de posibilitati, dupa o analiza temeinica a impactului asupra mediului.

Varianta prezentata Terenul supus PUG apartine administrativ de Comunei Valea Calugareasca varianta

fiind prezentata mai sus.

Potrivit Programului de Acţiune pentru Mediul Înconjurător privind aprobarea

Planului de acţiune al Programului de guvernare, comunei Valea Calugareasca îi revin

obligaţii privind: protecţia şi conservarea naturii şi a diversităţii biologice, dezvoltarea şi

administrarea reţelei de arii protejate, apărarea împotriva calamnitaţilor naturale şi

accidentelor, aplicarea fermă a legislaţiei de mediu la sistemul de norme, standarde şi

reglementari al Uniunii Europene, dezvoltarea managementului durabil al resurselor de apă,

gestiunea deşeurilor urbane şi industriale, consolidarea capacităţilor instituţionale şi formarea

competenţelor necesare, constituirea fondului de mediu, facilitarea şi stimularea dialogului

dintre autorităţi şi societatea civilă asupra strategiei, politicilor, programelor şi deciziilor

privind mediul şi dezvoltarea socio-economica a comunei, conservarea şi dezvoltarea

capitalului uman în domeniul mediului precum şi îmbunătăţirea sistemului educaţional

formativ şi informativ în vederea unei educaţii civice şi ecologice a populaţiei.

Ţinând cont de cele prezentate mai sus, obiectivele generale şi imediate sunt:

1. Aplicarea fermă a legislaţiei de mediu şi adoptarea sistemului de norme, standarde

şi reglementări compatibile cu exigenţele Uniunii Europene;

2. Îmbunătăţirea calităţii aerului;

3. Sprijinirea dezvoltării managementului durabil al resurselor de apă;

4. Îmbunătăţirea calităţii solului şi gestiunea deşeurilor

5. Protecţia şi conservarea naturii şi a diversităţii biologice;

6. Apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor de mediu;

7. Extinderea spaţiilor verzi;

8. Promovarea turismului ecologic;

9. Facilitarea şi stimularea dialogului dintre autorităţi şi societatea civilă asupra

strategiei, politicilor, programelor şi deciziilor privind mediul şi dezvoltarea socio-economică a

comunei;


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


10. Îmbunătăţirea sistemului educaţional formativ şi informativ în vederea formării unei

educaţii civice şi ecologice a populaţiei;

Luând în considerare liniile strategice şi obiectivele generale privind reabilitarea şi

protejarea mediului în contextul unei dezvoltări durabile, pentru fiecare problemă de mediu

prioritară selectată în cadrul procesului de elaborare a PLAM au fost stabilite: obiectivul

general necesar a fi atins prin soluţionarea problemei de mediu respective, obiectivele

specifice corespunzătoare, ţintele necesar a fi avute în vedere şi indicatorii care permit

cuantificarea rezultatelor implementării acţiunilor pentru soluţionarea problemei de mediu.

Acest grup de elemente, inclus în matricile-plan, a condus la identificarea acţiunilor necesare

pentru soluţionarea fiecărei probleme de mediu prioritare.

PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR care reprezintă un

document programatic pentru autorităţile judeţene şi cele locale, necesar organizării pentru

atingerea obiectivelor Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor. In acelasi timp,

Planul judeţean de Gestionare a Deşeurilor Prahova reprezentând cadrul de planificare pentru:

- Conformarea cu politica de deşeuri şi atingerea ţintelor propuse: planul judeţean de

gestionare a deşeurilor contribuie la implementarea politicilor şi la atingerea ţintelor stabilite

în domeniul gestionării deşeurilor pe plan naţional şi regional;

- Stabilirea necesarului de infrastructură şi echipamente caracteristice pentru gestionarea

deşeurilor: planul judeţean de gestionare a deşeurilor prezintă fluxurile şi cantităţile de

deşeuri care trebuie colectate, reciclate, tratate şi/sau eliminate în vederea estimării

necesarului de investiţie;

- Controlul tipurilor de tehnologii aplicabile: prezentarea fluxurilor de deşeuri asigură

identificarea domeniilor în care sunt necesare măsuri tehnologice speciale pentru eliminarea

sau minimizarea cantităţilor anumitor tipuri de deşeuri;

- Prezentarea cerinţelor economice şi de investiţie: planul judeţean de gestionare a

deşeurilor constituie un punct de plecare pentru stabilirea cerinţelor financiare pentru

înfiinţarea şi operarea schemelor de colectare, reciclare, tratare şi eliminare a deşeurilor. Pe

aceasta bază, pot fi determinate necesităţile pentru investiţiile în instalaţii de reciclare, tratare

şi eliminare a deşeurilor.

Planul este necesar pentru respectarea la nivel local a principiilor de bază ale

gestionării deşeurilor si anume:


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


- Principiul protecţiei resurselor primare - stabileşte necesitatea de a minimiza şi

eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile;

- Principiul măsurilor preliminare, corelat cu principiul utilizării BATNEEC (“Cele mai

bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive”);

- Principiul prevenirii stabileşte ierarhizarea activităţilor de gestionare a deşeurilor, în

ordinea descrescătoare a importanţei;

- Principiul poluatorul plăteşte, reprezintă obligaţia celui care utilizează resursele libere

ale mediului să plătească pentru aceasta, corelat cu principiul responsabilităţii producătorului

şi cel al responsabilităţii utilizatorului;

- Principiul substituţiei stabileşte necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu

materii prime nepericuloase;

- Principiul proximităţii, corelat cu principiul autonomiei stabileşte că deşeurile trebuie să

fie tratate şi eliminate pe cât posibil pe teritoriul naţional;

- Principiul subsidiarităţii stabileşte acordarea competenţelor;

- Principiul integrării stabileşte că activităţile de gestionare a deşeurilor fac parte

integrantă din activităţile social-economice care le generează.

Planul judeţean de gestionare a deşeurilor este în deplină conformitate cu principiile şi

obiectivele Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi cu Planul Regional de Gestionare

a Deşeurilor, precum şi cu legislaţia română şi europeană aplicabilă în domeniu.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


CORELAREA OBIECTIVELOR PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI VALEA CALUGAREASCA CU PLANUL REGIONAL SI JUDETEAN DE GESTIUNEA DESEURILOR

PLAN PROPUS

PUG COMUNA

VALEA

CALUGAREASCA

DOMENIUL OBIECTIVE PRINCIPALE OBIECTIVE SECUNDARE INDICATORI DE

PERFORMANTA

-Reducerea

generarii deseurilor

-Cresterea gradului

de colectare a

deseurilor

- Cresterea gradului

de valorificare a

deseurilor

1.Dezvoltarea

politicii

regionale

- Elaborarea de reglementari

specific regionale/locale in

concordant cu politica de

gestionare a deseurilor si cu

legislatia pentru inplementarea

unui sistem integrat dpdv

economic si ecologic.

Constientizarea populatiei de faptul ca

gestionarea calificata a deseurilor este

de cea mai mare importanta pentru

sanatatea populatiei

- Cresterea eficientei structurilor

institutionale la toate nivelurile printr-o

definire clara a responsabilitatilor

Cres terea

gradului de

valorificare a

deseurilor cu 95%

2.Finantarea

sectorului de

gestionare al

deseurilor

- Cresterea importantei aplicarii

efective a legislatiei privind

gestionarea deseurilor

-Stabilirea si utilizarea sistemelor

si mecanismelor economic

financiare si a celor de gestionare

a mediului pe baza principiilor

“poluatorul plateste” si a

principiului subsidiaritatii.

Incurajarea utilizarii tuturor

mecanismelor economic financiare in

vederea colectarii selective a bateriilor si

acumulatorilor, a deseurilor periculoase,

menajere, a ambalajelor, a

echipamentelor electrice si electronice, a

vehiculelor scoase din uz.-

Obtinerea

finantarii

sectorului de

gestionare al

deseurilor


------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


3.Constientizare

a factorilor

implicate

- Campanii publice referitoare la

imbunatatirea calitatii sanatatii

Imbunatatirea informarii publicului

asupra riscurilor cauzate de depozitarea

necontrolata a deseurilor si de poluarea

apelor subterane si a solului

4.Prevenirea

generarii

deseurilor

Maximizare prevenirii in ceea ce

priveste generarea deseurilor

Promovarea ,incurajarea si

implementarea principiului prevenirii la

producator.

Incurajarea consumatorilor sa

implementeze principiul prevenirii

generarii deseurilor


------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


CORELAREA OBIECTIVELOR PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI VALEA CALUGAREASCADE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDETULUI PRAHOVA

DOMENIU/ASPEC

TE DE MEDIU

OBIECTIVE PRINCIPALE OBIECTIVE SECUNDARE/OBIECTIVE RELEVANTE PENTRU COMUNA

SURANI

Turismul de odihna

si recreere

Turism rural Se propune ca pentru localitatile evaluate ca avand disponibilitate

agroturism sa se asigure modernizarea drumurilor de acces,

telecomunicatii,

Se propune initierea unor activitati de prelucrare si comercializare a

produselor agrozootehnice locale si de vinificatie

interesului local

Infrastructura Reabilitarea retelei locale de

transport rutier

Modernizare cai de comunicatie si transport

Echiparea tehnica a

teritoriului

Alimentarea cu gaz metan Extinderea retelei de alimentare cu gaz metan din localitati invecinate

Recomandari cadru

pentru componenta

de mediu aer

- Imbunatatirea calitatii aerului prin

lucrari de reparatii ale drumurilor

aflate in stare necorespunzatoare

- Plantarea de fasii verzi de protec-

tie de-a lungul drumurilor fara a

periclita vizibilitatea in trafic

- Devierea circulatiei grele sau chiar

realizarea unei bretele ocolitoare pt.

Pentru perioada urmatoare sunt prevazute lucrari de modernizare drumuri in

vederea reducerii valorilor limita de emisie pentru pulberi in suspensie PM10

,in conformitate cu listele anexa la HG 1268/2008.


------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


circulatia de tranzit - ideal pt. comuna

- ecologizarea depozitelor de

fosfogips (halde, bataluri) si de

cenusa (sulfura de fier) generatoare

de pulberi in suspensie antrenate

de vant

Recomandari cadru

pentru componenta

de mediu apa

-Realizarea sistemului de

alimentare cu apa care sa acopere

toata trama stradala a comunei.

-Realizarea reţelelor de canalizare

menajere şi a staţiei de epurare a

apelor uzate menajere cu treapta

bilogica de epurare

-Sistem corespunzător de colectare

a apelor pluviale

Realizarea unui sistem de canalizare pentru ape menajere uzate.

Apele pluviale vor fi colectate prin canalele practicate pe marginea drumului

(care pot fi lăsate deschise sau se pot închide cu plăci de beton).

în care, în urma întocmirii proiectului de specialitate, se constată că este

necesar, se vor prevedea construcţii de atenuar

rezervoare de înmagazinare şi staţii de pompare.

Canalele de colectare ape pluviale vor conduce apele în canale de colectare

ape meteorice

Indicatorii de calitate pentru apele menajere epurate se vor incadra in

limitele admise conform prevederilor legii (HG 188/2002 pentru aprobarea

unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate

cu modificarile si completarile aduse de HG nr.352/2005)

vor incadra la descarcare in apele de supr

001/2002 si actelor de reglementare detinute.

Recomandari cadru

pentru componenta

Starea actuală a solului pe

amplasament poate fi influenţată

Reducerea şi prevenirea poluării şi degradării solurilor

Îmbunătăţirea calităţii solurilor şi utilizarea durabilă a resurselor de sol


------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


de mediu sol si

gestiunea

deseurilor

de :

-functionarii ROMFOSFOCHIM si

anume:

- depozitele de fosfogips (halde ,

bataluri)

- depozitul de cenusa (sulfura de fier)

- degradarea solului si a vegetatiei

pe zeci de hectare , mai ales in

zona de sud a combinatului atat din

noxele emise in aer , cat si din

imprastierea data de vant a

particulelor de fosfogips si cenusa

-Folosirea îngrăşemintelor în zona

cu terenuri agricole.

- Depuneri de pulberi datorită

circulaţiei rutiere şi a activităţilor

industriale din zonă.

- Infiltraţii la nivelul solului cu ape

pluviale potential contaminate

provenite de pe drumurile existente

Nu au fost semnalate soluri cu

potential de contaminare istoric.

- Reducerea poluării solurilor afectate de infiltraţiile apelor menajere.

- Reabilitarea suprafeţelor de teren degradate prin activităţi antropice.

- Remedierea zonelor afectate de poluări accidentale.

- Reducerea poluării solului prin gestionarea adecvată a deşeurilor de pe

amplasament.

- Reducerea poluării solului datorită infiltraţiilor cu ape menajere si pluviale

prin construcţia un sistem centralizat de canalizare

- Investitii pentru decontaminarea siturilor poluate de pe amplasame

ROMFOSFOCHIM.


------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Recomandari cadru

pentru zone natural

protejate

Mentinerea si dezvoltarea

activitatilor socio-economice

traditionale cu impact redus asupra

componentelor naturale

Zona este vulnerabila la:

1.defrişările, tăierile la ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea

arborilor pe suprafeţe mari

2. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii

3. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci

4. turismul necontrolat

5. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren

6. împăduriri cu specii neindigene 7. înmulţirea necontrolată a speciilor

invazive

8. industrializare şi creşterea zonelor urbane

9. electrocutare si coliziune in linii electrice

10. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a

terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari,

folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi

maşini

11. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)

Recomandari cadru

pentru ecologizarea

agriculturii si

dezvoltarea

durabila a zonelor

rurale

Amenajarea zonelor de agrement

pe baza de PUZ Valorificarea

terenurilor agricole existente din

cadrul comunei

Incurajarea proiectelor care conduc la o dezvoltare rurala durabila.

Protectia, conservarea si refacerea biodiversitatii specifice agrosistemelor

prin incurajarea proiectelor care vizeaza aplicarea tehnologiilor favorabile

unei agriculture durabile.

Colaborarea cu institutii de profil pentru inventarierea terenurilor degradate

apartinand fondului funciar in vederea reabilitarii acestora.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


CORELAREA OBIECTIVELOR PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI VALEA CALUGAREASCA CU PLANU CU PROGRAMUL INTEGRAT DE GESTIONARE A CALITATII AERULUI IN AGLOMERAREA PLOIESTI PENTRU PERIOADA 2010-2015

In conformitate cu OM 35/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare si punere

in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului, Agentia pentru

Protectia Mediului Prahova a elaborat conform prevederilor art.15 din HG nr.543/2004

Programul Integrat de Gestionare a calitatii aerului in aglomerarea Ploiesti pentru perioada

2010-2015, ce include si comuna Valea Calugaareasca.

Programul Integrat de Gestionare a calitatii aerului a fost adoptat in temeiul prevederilor

art.,91 alin3 lit.d si ale art.97 din Legea nr.215/2001 privind administratia publica locala si a

fost emisa Hotarare a Consiliului Judetean Prahova.

Referitor la nivelul concentratiilor de poluanti in comuna Valea Calugareasca ca urmare

a modelarii dispersiei poluantilor pentru anii 2007 -2008 s-au evidentiat valori crescute a

concentratiilor de PM10. Pentru incadrarea in valorile limita admise s-au propus masuri

privitoare la reabilitarea si modernizarea infrastructurii dupa cum urmeaza:

- Amenajare parcari publice prin asfaltare – zona blocurilor termen 2012

- Reabilitare prin asfaltare drumuri comunale – sat Coslegi, sat Darvari cu finalizare in

2010

- Asfaltare strada Cimitirului termen de finalizare 2011

- Asfaltare strada Abatorului – termen 2013

- Modernizare trotuare pietonale si afaltare strazi Eforiei si Gradinitei – termen 2012

- Alimentare cu gaze pentru satele Pantazi, Darvari, Radila, Coslegi – termen 2015

- Infiintare retea de distributie gaze naturale – Com. Valea Calugareasca – termen 2013

Masuri luate de catre agentii economici de pe raza judetului Prahova pentru reducerea

emisiilor de dioxid de sulf, pulberi in suspensie si oxizi de azot:

Controlul conformării cu prevederile documentelor urbanistice şi de mediu aprobate


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Măsuri/Acţiuni Termen de realizare

Rezultat aşteptat

Controlul respectării prevederilor

autorizaţiilor de construire, a

acordurilor de mediu, a altor avize de

specialitate în vederea finalizării

obiectivelor de investitii

permanent

Scăderea concentraţiei de

pulberi în suspensie.

Controlul modului în care se

organizează santierele de constructii

(în special a utilajelor care folosesc

căile de acces) în vederea respectarii

prevederilor legislatiei de mediu şi a

condiţiilor stipulate în actele de

reglementare.

permanent


pulberi în suspensie

ca urmare a măsurilor stipulate

în actele de reglementare.

Încheierea unor contracte cu

operatori de salubritate, de către

organizările de şantier care nu pot

amenaja puncte de spălare a

autovehiculelor, la ieşirea din şantier

permanent



Refacerea spaţiilor verzi afectate de

diferite lucrări de construcţii şi reparaţii

permanent



Respectarea limitei maxime de timp

pentru executarea unei lucrări

edilitare, în special a lucrărilor de

reparaţii ale drumurilor publice

permanent



Redistribuirea polilor de atracţie

urbană prin respectarea HG

1454/2004 privind amplasarea

hipermarket-urilor către periferia

oraşului

permanent




----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


2. ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI ALE EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS

2.1. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI – FAZA „0

PLAN/PROGRAM”

In cadrul comunei Valea Calugareasca, ca principale surse de poluare a mediului

natural putem enumera: depozitarea gunoiului din gospodarii in locuri neamenajate, folosirea

latrinelor si a puturilor absorbante in lipsa unui sistem centralizat de canalizare si antrenarea

pulberilor de pe suprafetele ocupate de depozitele de deseuri piritice si fosfogips provenite

de la fostul combinat ROMFOSFOCHIM.

a. Calitatea aerului Pe teritoriul comunei in prezent nu mai exista surse importante de poluare a aerului.

Principala sursa de poluare se datorează noxele produse de circulaţia rutieră de pe artera de

circulaţie DN 1B care traversează comuna Valea Calugareasca de la vest la est si este in

centrul acesteia. Se consemnează depăşiri ale concentraţiilor admisibile.

Acestea, dupa normele europene ECO 1540 sunt:

CO (gt. KM) = 15-17

HC+NO (G.Km) = 5,8 – 8,7

Concentratiile substantelor poluante provenite din traficul auto sunt influientate direct de

factorii climatici , adica poluarea este diminuata in perioadele de vant frecvent si mai ales in

perioadele de precipitatii , pe cand in perioadele de calm atmospheric , de ceata si anotimp

cald poluarea atinge cote inalte. Devierea circulatiei grele sau chiar realizarea unei bretele

ocolitoare pentru circulatia de tranzit ar fi solutia ideala pentru comuna.

b. Calitatea apei Reţeaua hidrografică a comunei Valea Calugareasca face parte din bazinul hidrografic

Prahova şi este alcătuită din râul Teleajen care reprezintă limita de sud-vest a comunei şi

pârâul Vatnau situat în imediata vecinătate a satului Radila.

Apele existente pe teritoriul comunei sunt partial poluate de factorii umanii si unele

unitati industriale din amonte de Valea Calugareasca, pe raul Teleajen si dejectii animale.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Poluarea datorita factorilor umani se explica prin deversarea apelor uzate menajere

neepurate direct in vaile unor ape cu curs permanent sau torential, precum si depozitarea pe

maluri de ape a deseurilor menajere. Lipsa de interes pentru mediu curat si neglijenta unora

dintre locuitori conduc la poluarea si degradarea locala a calitatii apelor de suprafata .

Insuficienta retelelor de canalizare menajera si existenta a numeroase constructii, cele

mai multe fiind locuinte, care au latrine uscate reprezinta surse de poluare a stratului freatic,

care implicit debuseaza in unele cursuri de apa si in final ajung in raul Teleajen.

c. Calitatea solului Solurile degradate din comuna Valea Calugareasca au rezultat din actiunea unor factori

in principal umani si numai intr-o mica masura naturale.

Principalele categorii de impacturi umane asupra mediului si in special asupra soului

sunt :

- locuirea

- activitati industriale, in principal ROFOSFOCHIM

- defrisarile si desfiintarea de livezi

- exploatarea intesiva a unor resurse naturale, respectiv cultivarea vitei de vie

O foma de poluare a solului datorita factorilor umani o constitue depozitarea deseurilor

menajere la intamplare, constituind focare de poluare atat pentru mediu, cat si pentru

populatie

Pe teritoriul comunei se intalnesc zone cu alunecari active de teren, precum si orase,

ravene si vai versante. Acestea din urma sunt dovezi ale eroziunii de adancime, prezenta in

zona de deal, pe versanti puternic inclinati.

Cea mai importanta sursa de poluare a solului a constituit-o functionarea

ROMFOSFOCHIM. Efectele poluarii se vad si au ramas in timp, chiar daca combinatul s-a

inchis. Poluarea solului din sursa ROMFOSFOCHIM se datoreaz urmatorilor factori:

- depozitele de fosfogips (halde, bataluri)

- depozitul de cenusa (sulfura de fier)

- degradarea solului si a vegetatiei pe zeci de hectare, mai ales in zona de sud a

combinatului atat din noxele emise in aer, cat si din imprastierea data de vant a particulelor

de fosfogips si cenusa

De-a lungul timpului s-au intocmit studii de poluare, fara a se lua nici o masura de

stopare. Acum sunt necesare studii si investitii pentru refacerea mediului afectat.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


d. Vegetatia In zonele de câmpie ale comunei, vegetaţia este cea specifică suprafeţelor destinate

producţiei agricole in gospodăriile populaţiei si pe loturile agricole aflate in proprietate privată,

culturi de legume, cereale si fructe.

Zonele împădurite intreţinute si exploatate de Ocolul Silvic în cea mai mare parte, sunt

proprietăţi dominate în special de foioase.

Padurile apartinand atat persoanelor fizice, juridice sau ale statului, nu sunt incluse in

intravilanul localitatilor, conform Codului Silvic.

Pe teritoriul studiat nu s-au constatat efecte asupra ecosistemelor naturale.

Vegetaţia si fauna in stare bună de vegetaţie si vitalitate normală.

Din activitatea rurală nu există factori antropici care sa ameninţe ecosistemele naturale,

iar profilul economic al localitătii nu ameninţă echilibrul natural prin consumul de resurse,

tehnologii.

Din punct de vedere al Legii nr. 24/2007 , republicata 2009 si OUG nr. 114/2007 care

completeaza OUG 195/2005 – incadrarea procentuala de spatiu verde in prevederile legale,

ca suprafata si evolutie in timp – se observa ca prin suprafata de 28,47 ha spatii verzi in

intravilan este respectata, pentru Comuna Valea Calugareasca, obligatia de asigurare a 26

mp/locuitor spatiu verde (10550 locuitori x 26 mp = 27,43 ha)

2.2. ASPECTELE RELEVANTE ALE EVOLUŢIEI PROBABILE A MEDIULUI ŞI A

SITUAŢIEI ECONOMICE ŞI SOCIALE ÎN CAZUL NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI

PROPUS

Dupa cum am mai mentionat rolul Planului de Urbanism General este trasarea liniilor

generale de dezvoltare edilitara. Fiind Planul si Regulamentul care traseaza „directii de

urmat” care, dupa aprobare devin obligatorii pentru toti investitorii, iar Consiliul Local este

autoritatea care trebuie sa urmareasca respectarea lor, nu se pot face decat aprecieri

generale asupra evolutiei factorilor de mediu.

Prezentul Raport de Mediu nu se substituie studiilor necesare pentru realizarea

investitiilor probabile in viitor.

Pentru realizarea investitiilor viitoare sunt necesare si obligatorii Studii de Evaluare a

Impactului asupra mediului dedicate fiecarui proiect in parte.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV

3.1 DESCRIEREA CONDITIILOR NATURALE

Relief

Din punct de vedere geografic comuna Valea Calugareasca este situata la limita dintre

Campia Romana si dealurile pericarpatice prahovene, intr-o zona cu altitudini cuprinse intre

100 – 375 m (altitudinea vârfului denumit « Dealul Arionoaiei »).

Zona comunei este întretaiata de văi orientate pe directia nord-sud. Altitudinea medie

este de 150 m.

Microrelieful local este reprezentat in zona de sud a comunei prin suprafete plane, cu

uşoara inclinare de la NV catre SE, ce apartin campiei piemontane si in zona de nord prin

versantii dealurilor subcarpatice prahovene.

Geologie

Teritoriul administrativ al comunei Valea Călugărească beneficiază atât de zone de

câmpie situate la sud, cât şi de deal cu pante moi, în partea de nord. Terenurile situate în

intravilan sunt în general plane şi aproape orizontale, cu pante uşoare orientate pe direcţia

NV – SE, la câmpie şi de la Nord la Sud în zona colinară, caracterizate prin stabilitate la

condiţiile geologice şi geomorfologice .

Există şi zone cu potential de alunecare cu pante medii si agresive (atat in urma actiunii

unor factori naturali, dar mai ales in urma unor amenajari necorespunzatoare, defrisari etc.),

dar si malurile unor vaioage adanci, cu debit nepermanent in general, dar caracter torential,


Subteranul zone estei caracterizat de prezenţa formatiunilor Pliocen superior –

Pleistocen inferior, reprezentate prin pietrisuri, argile si nisipuri. Deasupra acestor depozite

sunt sedimentate lentile argiloase-prafoase deluviale, de panta, cu grosimi considerabile, de

ordinul metrilor.

Nu sunt prezente insa unitati stratigrafice de interes pentru exploatari de minerale utile

sau saruri solubile în subteran, care sa poata da nastere unor goluri subterane cu potential

de prabusire.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Miscarile seismice

Conform normativului P100-1/2006, perimetrul comunei Valea Calugareasca este

caracterizat prin urmatoarele valori :

- perioada de colt a spectrului de raspuns : Tc = 1,6 sec.

- valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru cutremure avand IMR=100 ani: ag = 0,32g

Încărcări date de zăpadă pe sol, pentru o perioadă de revenire IMR=50 ani

2 kN/mp

Date geotehnice

Cercetarea s-a efectuat prin observatii directe asupra terenului (deschideri naturale) si

prin analiza informatiei geotehnice cunoscuta in zona din cercetari anterioare (foraje

geotehnice de mica adancime, executate pentru obiective din zona).

Concluzia este ca perimetrul construit prezinta in general zone relativ plane si aproape

orizontale sau cu pante line si medii, stabile si terenuri cu pante medii si agresive (cu

precadere in satele Varfuri si Schiau).

Terenurile din extravilan sunt deasemenea in mare parte orizontale – partea sudica a

comunei, sau cu pante line sau medii – zona centrala si din ce in ce mai agresive – zona

nordica a comunei, dar in general sunt stabile.

Potential de alunecare au pantele medii si agresive (atat in urma actiunii unor factori

naturali, dar mai ales in urma unor amenajari necorespunzatoare, defrisari etc.), dar si

malurile unor vaioage adanci, cu debit nepermanent in general, dar caracter torential,


In subteranul adanc al zonei sunt prezente formatiuni Pliocen superior – Pleistocen

inferior (lv – qp11), reprezentate prin pietrisuri, argile si nisipuri.

Peste depozitele fundamentului descris anterior, sunt sedimentate depozite argiloase-

prafoase deluviale, de panta, cu grosimi considerabile, de ordinul metrilor.

In subteranul comunei nu sunt prezente insa unitati stratigrafice de interes pentru

exploatari de minerale utile sau saruri solubile, care sa poata da nastere unor goluri

subterane cu potential de prabusire.

Categoria geotehnica in care poate fi incadrat amplasamentul examinat reprezinta riscul

geotehnic al acestuia, ce poate fi exprimat functie de o serie de factori legati atat de teren,

cat si de vecinatati.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Pentru terenurile din intravilan, categoria geotehnica poate fi apreciata dupa cum

urmeaza (conform NP 074/2007):

- conditii de teren: pamanturile din amplasament sunt considerate terenuri bune: 2 pct.

- apa subterana: pot fi necesare epuismente: 2 pct. - clasificarea constructiilor dupa importanta: redusa: 2 pct. - vecinatatile: risc scazut al unor degradari ale constructiilor sau retelelor invecinate: 1 pct. - zona seismica: 2 pct.

Total: 9 pct. Riscul geotehnic este scazut, deci amplasamentul poate fi incadrat in categoria

geotehnica 1.

In general se vor construi locuinte si de aceea au fost considerate viitoare cladiri de

importanta redusa.

Aceasta incadrare in categoria geotehnica este orientativa si caracterizeaza in general

teritoriul intravilan al comunei, in principal in satele din zona centrala si sudica.

Pe zonele cu pante sau cu argile contractile in subteran, riscul geotehnic va fi moderat.

Deasemenea risc moderat va fi considerat si la amplasarea unor constructii industriale,

de importanta normala (in functie si de vecinatatile acestora si de cotele de prezenta ale

apelor subterane).

Categoria geotehnica reala va fi stabilita pentru fiecare constructie in parte ce se

intentioneaza a fi proiectata, in functie de conditiile specifice ale amplasamentului.

Hidrologie

Singurul curs de apă în zonă este râul Teleajen – ce formează hotar natural la vestul cu

comunele Berceni şi Râfov – cu o albie minoră relativ întinsă şi meandrată, care colectează

apele secundare provenite din canalele colectoare de irigaţii şi de pe versanţii dealurilor

situaţi la partea de nord a comunei.

Hidrogeologie

Reteaua hidrografica a zonei este tributară râului Teleajen.

Apele subterane sunt cantonate in asa numitele “strate de Candesti” - formatiuni

acvifere de medie adancime, sub presiune, reprezentate prin nisipuri si pietrisuri de varsta

Pleistocen.

Freaticul apare in zona la adancimi ce variaza intre 10 - 18 m.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Directia generala de curgere a apelor subterane este de la NV catre SE, urmarind

practic directia generala de curgere a apelor de suprafata.

Exista si zone cu exces de umiditate (unde apele stagneaza la suprafata terenului timp

indelungat, creind zone mlastinoase, uneori cu vegetatie specifica, in general pe zonele mai

coborate sau adiacente unor cursuri de apa).

Clima

Teritoriul comunei Valea Calugareasca este situat intr-o zona cu climat temperat-

continental, de campie, caracterizat prin urmatoarele valori (dupa Monografia geografica a

Romaniei):

Regimul temperaturilor :

- temperatura medie anuala: +10,50 C

- temperatura medie in luna ianuarie -2,00 C

- temperatura medie in luna iulie: +22,00 C

Adâncimea maxima de inghet: 0,85 m

Cantitatea de precipitatii medii multianuale, masurate intr-o perioada de 10 ani, este

de 603 mm

Vânturile dominante se canalizeaza de-a lungul vailor

Incarcari date de vant:

- presiunea de referinta a vantului, mediata pe 10 min., avand IMR=50 an : 0,5 kPa

Incarcari date de zapada :

- incarcarea din zapada pe sol, pentru o perioada de revenire IMR=50 ani: 2 kN/mp

Flora, Fauna Localitatea are o vegetatie variata incadrandu-se in zona fagului si a stejarului,

predominand deci etajul padurilor de foioase cu urmatoarele specii: ulmul, frasinul, carpenul,

fagul, paltinul, teiul, artarul, ciresul, parul si marul paduret etc. La marginea padurii cresc

arbusti ca: maces, mur, porumbar, catina.

Pe terenurile despadurite sunt pajisti cu ierburi si arbusti. In mediul de viata al padurilor

traiesc de la cele mai mici vietati pana la mamifere cum ar fi: cerbul, capriorul, mistretul,

lupul, vulpea, viezureie, veverita si mai rar ursul. O parte din ele produc pagube la putinele

culturi de camp existente in comuna (porumb, cartof, vita de vie).

Teritoriul comunei este afectat in SV, in satul Coslegi, de noul sit Natura 2000-

ROSCI0290-Coridorul Ialomitei". Flora si fauna specifica acestui sit este descrisa in cap.6.1


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


3.2. CALITATEA COMPONENTELOR DE MEDIU DIN ZONA POSIBIL A FI

AFECTATA SEMNIFICATIV Starea de referinta a componetelor de mediu din zona de interes la momentul intocmirii

acestui studiu s-a descris in capitolele anterioare.

Deasemeni, subliniem inca o data ca fiecare investitie noua va fi insotita de studii de

specialitate corespunzatoare pentru evaluarea impactului posibil a fi generat de

implementarea respectivului proiect.

4. ZONE SPECIALE DE PROTECTIE (ARII DE PROTECTIE SPECIALA/ARII SPECIALE DE CONSERVARE)

Conform Ord 2387/2011, teritoriul comunei este afectat in SV, in satul Coslegi, de

noul sit Natura 2000 ''SCI 0290 - Coridorul Ialomitei". Suprafata sitului pe teritoriul comunei

Valea Calugareasca este de 39,63 ha, din care 0,24 ha in intravilanul existent conform PUG

actual.

In intravilanul propus prin PUG-ul aflat in lucru, a mai ramas o suprafata de 0,06 ha

din sit, pe fund de parcele, functinea propusa fiind "locuire''

5. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI SI MODUL IN CARE S-A TINUT

CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE CONSIDERATII DE MEDIU IN

TIMPUL PREGATIRII PLANULUI Obiectivele de protectie a mediului, stabilite in AGENDA 21, au in vedere recomandari

cadru pentru urmatoarele domenii:

Imbunatatirea calitatii aerului (reducerea emisiilor de poluanţi în aer,

retehnologizarea instalaţiilor mari de ardere, achiziţionarea de echipamente de monitorizare);

Managementului durabil al resurselor de apa (dezvoltarea infrastructurii-reţele

canalizare şi de furnizare a apei potabile, staţii de epurare şi tratare a apelor-pentru

satisfacerea cerinţelor de apa la sursa ale populaţiei urbane şi rurale, imbunatatirea calităţii

resurselor de apa, utilizarea durabilăa resurselor de apa, prevenirea şi protecţia impotriva

inundatiilor);

Protectia si conservarea naturii, a biodiversitatii, a padurilor si a solurilor

(dezvoltarea reţelei de arii protejate şi includerea acestora în reţeaua europeana Natura

2000, utilizarea durabila a habitatelor naturale, reconstrucţia ecologica a sistemelor


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


deteriorate);

Gestionarea corespunzatoare a deseurilor menajere urbane, industriale, toxice si

periculoase (dezvoltarea unui sistem de management integrat al deşeurilor municipale, a

unui sistem de colectare selectiva şi promovarea reciclarii deşeurilor, dezvoltarea de facilităţi

conforme de tratare a deşeurilor);

Apararea impotriva calamitatilor naturale si accidentelor de mediu;

Imbunatatirea sanatatii populatiei in raport direct cu imbunatatirea calitatii factorilor

de mediu;

Relatia - amenajarea si echiparea teritoriului judetean – mediu natural, impactul

activitatilor antropice;

Imbunatatirea sistemului institutional.

Implementarea planului nu conduce la eliminarea tuturor aspectelor de mediu nedorite

si nu este lipsit de efecte negative asupra mediului, insa diferenta majora este ca presiunile

actuale sunt necontrolabile, in timp ce printr-un plan de urbanism ele intra intr-un proces

coerent, perfect controlabil. De fapt „urbanismul” este cheia solutiei de mediu in comunitatile

umane.

6. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Pentru prognozarea impactului potential generat de activitatile specifice posibilelor noi

investitii vor fi analizate in fiecare caz sursele generatoare de emisii, caracteristicile acestor

surse si vor fi estimate potentialele efecte adverse induse asupra componentelor de mediu.

Pentru fiecare investitie vor fi solicitate studii specifice de catre autoritatile competente

care vor fi elaborate de persone fizice sau juridice autorizate.

6.1. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA BIODIVERSITATII

Conform Ord 2387/2011, teritoriul comunei este afectat in SV, in satul Coslegi, de nou

sit Natura 2000 ''SCI 0290 - Coridorul Ialomitei". Suprafata sitului pe teritoriul comunei

Valea Calugareasca este de 39,63 ha, din care 0,24 ha in intravilanul existent conform PUG

actual.

In intravilanul propus prin PUG-ul aflat in lucru, a mai ramas o suprafata de 0,06 ha

din sit, pe fund de parcele, functinea propusa fiind "locuire''.

Caracteristice acestui sit conform aceluiasi act normativ sunt :


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Tipuri de habitate:

- Cursuri de apã din zona de câmpie pânã în etajul montan, cu vegetatie din Ranunculion

fluitantis si Callitricho-Batrachion;

- Râuri cu maluri nãmoloase cu vegetatie din Chenopodion rubri p.p. si Bidention p.p;

- Tufãrisuri de foioase ponto-sarmatice;

- Comunitati de lizierã cu ierburi înalte higrofile de la câmpie pânã în etajele montan si alpin;

- Pãduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus

angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris

- Vegetatie de silvostepã eurosiberianã cu Quercus spp.;

- Pãduri dacice de stejar si carpen;

- Zãvoaie cu Salix alba si Populus alba

Specii de mamifere:

- Castor fiber (Castor, breb (specie reintrodusã));

- Lutra lutra (Vidrã, Lutrã);

- Spermophilus citellus (Popândãu, Suitã)

Specii de amfibieni si reptile:

- Bombina bombina (Buhai de baltã cu burta rosie);

- Emys orbicularis (Broascã testoasã de apã);

- Triturus cristatus (Triton cu creastã)

6.2. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA POPULATIEI SI

SANATATII UMANE Pentru dezvoltarea urbanistica si cresterea calitatii vietii si a sanatatii populatiei din

comuna, se prevad masuri de rezolvare a cerintelor principale, astfel:

- Amplificarea si diversificarea locurilor de munca.

- Asigurarea unor suprafete de teren pentru construirea de locuinte.

-Regularizarea si amenajarea malurilor cursurilor de apa care curg pe teritoriului

comunei si combaterea eroziunii solului pe versanti, prin lucrari de consolidare.

- Imbunatatirea echiparii tehnieo-edilitare a teritoriului (alimentarea eu apa potabila si

canalizarea apelor uzate in sistem centralizat, alimentarea cu energie eleetrica, telefonie si

gaze).

- Modernizarea strazilor si intersectiilor.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


- Imbunatatirea si dezvoltarea gradului de dotare a comunei.

- Imbunatitirea structurii de agrement si sport.

- Construirea unei statii de epurare a apelor uzate si realizarea retelei de canalizare a

apelor uzate

6.3. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA FAUNEI, FLOREI

SOLULUI, APEI, AERULUI, FACTORILOR CLIMATICI SI PEISAJULUI

Flora si fauna zonei studiate nu prezinta particularitati si nu va fi influentata negativ de

implementarea planului analizat. Solurile afectate de eroziuni si/sau inundatii au fost

reglementate ca fiind terenuri improprii construirii - zonele inundabile sau cu eroziuni active

(insa situate in mare parte in extravilan). In aceste zone se propun sa se efectueze lucrari de

consolidare a malului.

Terenurile afectate de exces de umiditate sunt reglementate ca fiind terenuri

construibile, insa cu restrictii (amenajari specifice) - zone restranse, atat in intravilan, cat si in

extravilan, unde se manifesta exces de umiditate si, doar la debite exceptionale, inundatii.

In aceste zone constructiile pot suferi degradari, datorita conditiilor geologice si

hidrogeologice, in cazul in care nu vor fi recomandate masuri constructive specifice (drenuri,

rigole etc.)

Se propun lucrari de regularizare si amenajare a malurilor suprafetei de apa de pe

paraul Vatnau, pentru protejarea apelor de suprafata

Caile de limitare si/sau eliminare a poluarii si degradarii aerului:

- inventarierea tuturor surselor de poluare existente si viitoare, acestea incluzand:

localizarea, parametrii fizici ai emisiilor, debitele masice ale poluantilor, modul de utilizare al

instalatiilor (inclusiv a celor de captare si de epurare a gazelor daca este cazul);

- reducerea etapizata si progresiva a emisarilor In corelatie cu progresul stiintific si

tehnic In domeniu si in functie de disponibilitatile financiare pe baza studiilor cost-eficienta;

- propuneri referitoare la incalzirea locuintelor prin inlocuirea combustibililor traditionali

(Iemn, carbune, produse petroliere) cu gaze naturale;

- propuneri de realizare a unor plantatii de protectie in jurul unitatilor de productie si pe

traseul cailor de circulatie.

- propuneri de realizare a perdelelor forestiere de protectie agricole, a cursurilor de apa

si a drumului judetean.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


- sunt necesare studii si investitii pentru refacerea mediului afectat de activitatea fostei

societati ROMFOSFOCHIM.

Suprafata spatiilor verzi, agrement si perdele de protectie va cunoaste o crestere

insemnata datorita amenajarii unor zone de agrement (individuale si colective) de-a lungul

cursurilor de apa, a perdelelor de protectie pentru drumuri

6.4. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA VALORILOR

MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC Pe teritoriul administrativ al comunei Valea Calugareasca sunt mentionate doua

monumente de arhitectura, care sunt cuprinse in Lista cu Monumente lstorice a Directiei

pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Prahova, 2004. si anume:

Nr crt

Codul LMI 2004

Denumirea Localitate Adresa Datare Mentiuni

244 PH-I-s-B-16226

Asezare – site

arheologic

sat Valea Calugareasca, comuna Valea Calugareasca

In livada Colegiului Agricol Gheorghe Ionescu Sisesti

Hallstatt -

In cadrul reglementarilor stabilite pentru teritoriul administrativ al comunei au fost

stabilite:

- zone protejate cu valoare istorica

- zone de protectie pe baza normelor sanitare

Pentru autorizarea interventiilor in zone protejate cu valoare istorica s-a reglementat

eliberarea Autorizatia de construire/desfiintare doar in baza si In conformitate cu avizul

Directiei Judetene Prahova pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Prahova si

cu celelalte avize, potrivit dispozitiilor legale in vigoare.

Autorizarea lucrarilor de construire In interiorul zonelor protejate pe baza normelor

sanitare se face numai pe baza si in conformitate cu avizul Directiei de Sanatate Publica.

7. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV

ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA Avand in vedere localizarea amplasamentului, se considera ca nu este cazul unei

abordari transfrontiera a acestei problematici de mediu.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


8. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI

Implementarea planului nu este lipsit de efecte nedorite asupra mediului, atat in

perioada de punere in opera a lucrarilor cat si dupa, in timpul utilizarii obiectivelor propuse

prin acesta, insa diferenta majora este ca presiunile actuale sunt necontrolabile, in timp ce

printr-un plan de urbanism ele intra intr-un proces coerent, perfect controlabil.

Prin Regulamentul de Urbanism sunt prevazute functiunile admise si restrictiile impuse

pentru fiecare caz, respectarea acestora fiind de natura sa diminueze presiunea supra

mediului.

Fiecare investitie viitoare se va conforma legislatiei in vigoare, studiile de specialitate

urmand a fi solicitate de autoritatile competente.

9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ŞI O DESCRIERE A MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTĂŢI (CUM SUNT DEFICIENŢELE TEHNICE

SAU LIPSA DE KNOW-HOW) ÎNTÂMPINATE ÎN PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR CERUTE

Dupa cum am mentionat si mai sus, varianta zero-mentinerea actualei situatii este de

natura sa determine o inrautatire a starii factorilor de mediu, in lipsa unor reglementari

coerente care sa stabileasca o zonificare a teritoriului.

Varianta aleasa are in vedere situatia actuala si este de natura sa determine

Reglementarile necesare pentru o dezvoltare viitoare. Trebuie subliniat ca planul se refera la

un teritoriu bine definit, apartiand administrativ Cosiliului Local al comunei Valea

Calugareasca, astfel ca proiectul nu poate fi „stramutat”. Prin Planul de Urbanism si

Regulament s-au prevazut destinatiile fiecarei zone, au fost protejate site-urile de importanta

istorica/arheologica si au fost eliminate din teritoriul construibil zonele care sunt afectate de

riscuri naturale.

Principala dificultate intampinata a fost lipsa unor informatii recente, s-a lucrat numai pe

aprecieri si prognoze valabile la un moment dat si nu avem date concrete referitoare la

starea factorilor de mediu din zona avuta in vedere.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


10. MASURILE AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI.

Dezvoltarea economico-sociala este un proces firesc din care deriva cresterea calitatii

vietii si a mediului inconjurator cand in proiect sunt prevazute toate masurile de integrare in

mediul ambiant. Este un proiect la o scara mai mare, cu efecte putine daca nu inaccesibile

observarii (chiar si interpretarii) directe.

Conform art. 27 din HG 1076/2004 reglementata de Ord. MMGA 995 din 21 septembrie

2006, monitorizarea implementarii planului sau programului, in baza programului propus de

titular, are in vedere identificarea inca de la inceput a efectelor semnificative ale acesteia

asupra mediului, precum si efectele adverse neprevazute, in scopul de a putea intreprinde

Astfel este recomandabil ca programul de monitorizare a surselor de emisie si a

componentelor de mediu posibil afectate sa cuprinda trei etape:

Etapa I – Pre implementare plan – pentru stabilirea starii de referinta a mediului;

Etapa II – Punerea in opera a lucrarilor – pentru corectarea (remedierea) poluarilor

accidentale si pentru eliminarea surselor;

Etapa III – Post implementare plan – pentru compararea starii mediului dupa terminarea

lucrarilor cu starea de referinta initiala, pentru tinerea sub observatie si control a noilor surse

de poluare aparute, in vederea interventiei rapide daca situatia impune.

11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Planul este elaborat pentru sectorul de urbanism şi transpune la nivelul unităţii teritorial

administrativă a comunei Valea Calugareasca strategiile, politicile si programele de

dezvoltare durabilă in profil spaţial. Planul urbanistic general cuprinde- reglementări pe

termen scurt, la nivelul intregii unităţi administrativ-teritoriale, cu privire la:

- stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan in relatie cu teritoriul administrativ al

localitatii;

- stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;

- zonificarea functională in corelaţie cu organizarea retelei de circulatie;

- delimitarea zonelor afectate de servituti publice;

- modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;

- stabilirea zonelor protejate si de protectie a monumentelor istorice si a siturilor

arheologice reperate;


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


- precizarea conditiilor de amplasare si conformare a volumelor construite, amenajate

si plantate;

- zonele de risc natural delimitate si declarate astfel, conform legii, precum si la

masurile specifice privind prevenirea si atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor si realizarea

constructiilor in aceste zone.

Comuna Valea Călugărească este situată în partea de sud a judeţului Prahova la

circa 16 km distanţă de municipiul Ploieşti, fiind traversată de drumul naţional DN 1B, Ploieşti

– Mizil – Buzău şi drumul judeţean 101F, cu următorii vecini :

- la Nord: - comuna Popu

- la Nord – Est : - oraşul Urlaţi

- la Est şi Sud – Est : - comuna Albeşti - Paleologu

- la Vest: - comunele Bucov şi Berceni,

- la Sud: - comuna Dumbrava

Intravilanul comunei este compus din cele 15 sate enumerate, cu unităţile teritoriale

de referinţă aferente .

A. Satul Valea Călugărească – centru administrativ

B. Satul Valea Popii

C. Satul Vârfuri

D. Satul Valea Mantei

E. Satul Valea Poienii

F. Satul Valea Nicovani

G. Satul Schiau

H. Satul Valea Ursoii

I. Satul Valea Largă

J. Satul Arva

K. Satul Rachieri

L. Satul Pantazi

M. Satul Coşlegi

N. Satul Dârvari

O. Satul Radila

Din punct de vedere al căilor majore de circulaţie rutieră şi feroviară, ce străbat

judeţul, comuna Valea Călugărească este amplasată pe principala arteră rutieră ce leagă


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


judeţul Prahova de judeţul Buzău (DN 1B) şi de viitoarea autostradă Bucureşti – Albiţa,

precum şi pe principala arteră feroviară ce leagă Bucureştiul de Moldova: culoarul IX

paneuropean Bucureşti – Paşcani – Albiţa .

In privinta retelei feroviare nationale, comuna Valea Calugareasca este strabatuta de

linia de cale ferata Ploiesti – Buzau.





Coşlegi
















propuse pentru modernizare starea lor fiind nepracticabilă in unele locuri.

Zonarea economică în raport cu pretabilitatea folosinţelor fondului funciar include

comuna Valea Călugărească în zonă cu funcţiuni dominant agricole, cu zone colinare

specializate în cultura viţei de vie şi zone de câmpie specializate în culturi cerealiere şi

legumicole.

Gruparea unităţilor administrativ-teritoriale după numărul de locuitori plasează

comuna pe locul doi in judet în categoria celor mai dezvoltate si complexe unitati de tip rural.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Încadrarea în reţeaua de localităţi a judeţului Prahova, la echivalentul localităţilor

urbane de rang III, (comuna Valea Călugărească are o populaţie mai mare decât oraşele

Azuga, Slănic sau Plopeni), implică măsuri prioritare de intervenţie ai factorilor de decizie la

nivel judeţean în ceea ce priveşte îmbunătăţirea fondului locativ şi a echipării edilitare,

diversificarea şi descentralizarea activităţilor secundare şi terţiare pentru ca Valea

Călugărească să devină un centru zonal important cu activităţi care să se reflecte nu numai

economia judeţului ci şi pe plan naţional.

Din punct de vedere al potenţialului agroeconomic şi industrial, se prevede o

dezvoltare a activităţii agricole la nivelul culturii şi valorificării viţei de vie prin comasarea

terenurilor existente şi executarea de lucrări după metode ştiinţifice cu personal calificat.

Atragerea şi valorificarea terenurilor revendicate şi nelucrate, în circuitul terenurilor

comasate (în asociaţii sau prin vânzare – cumpărare), vor crea noi perspective de atragere a

investitorilor din această ramură.

De asemenea se prevede înfiinţarea şi diversificarea unor capacităţi de producţie din

sfera micii industrii în locul marilor unităţi abandonate sau dezafectate, precum şi dezvoltarea

activităţilor terţiare (comerţ, ocrotirea sănătăţii, învăţământ, servicii diverse),

La nivelul comunei industria este bine reprezentata, aici desfăşurandu-si

activitatea un numar de 113 societati din care cca. 34% desfasoara activitati in domeniul

prelucrarii si productiei de materii si materiale din domeniul industriei materialelor de

constructie , constructoare de masini si echipamente, textilelor si pielariei.

Padurile sunt situate în cea mai mare parte în extravilanul comunei, însă suprafaţa

plantată a acestora este în continuă scădere, în deosebi în zonele de deal .

Suprafeţele împădurite mai importante se găsesc în partea de sud est a comunei, la

est de satul Dârvari şi către sud spre limita de hotar cu comuna Dumbrava. Acestea sunt

constituite din esenţe de foioase.

Analiza situatiei agricole existente are ca punct de plecare modul de folosinta a

teritoriului comunei si anume:

Suprafata totala a comunei Valea Calugareasca este de 5207,85 ha din care 1243,5 ha intravilan. Suprafata agricola, este de 4090,09 ha din care 1950 ha este teren arabil, iar

879 ha este acoperit de pasuni si fiinete. Suprafata terenurilor destinate viilor si pepinierelor

viticole ocupa o suprafata de 1230 ha.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Terenul arabil si cel aferent viilor detin cea mai mare pondere (de 47,68% respectiv

30,07%) din totalul suprafetei agricole, in timp ce suprafata ocupata de livezi si fanete (0,76

%, respectiv 3,98 %), detin cea mai mica pondere .

Conform datelor Institutului de statistica, analiza acestor date releva pe ansamblul

perioadei 2004 - 2006 o tendinta evolutiva de stabilitate a suprafetei arabile si de vie si o

tendinta de reducere a suprafetei acoperita de pasuni si fanete.

Activitatea agricola a inregistrat o scadere dramatica in perioada 1990-2003.

Principalele culturi vegetale din zona sunt porumbul si paioasele iar vita de vie este

preponderenta

La data de 1 ianuarie 2008 populatia totala a comunei Valea Calugareasca, conform

Institutului National de Satistica, este de 10551 locuitori, comuna fiind a doua ca marime pe

judet (dupa comuna Maneciu) din care:

- 5093 barbati – 48,27% din totalul polulatiei

-5458 femei – 51,73% din totalul polulatiei

Densittatea la nivelul judetului Prahova este de 175,8 loc / km2 in timp ce la nivelul

teritoriului administrativ al comunei Valea Calugareasca este 200,539 loc./km2, (calculată la

o suprafaţă de 52,078 km2 ) – ceea ce reprezinta o zona dens populata, iar raportata la

nivelul intravilanului comunei, valoarea densitatii este de 705,28 loc./km2 (calculata la o

suprafata de 14,48km2 ) aceasta rivalizand cu densitatile din zonele urbane.

Raportat la anul 2004 (10327 locuitori) se constată o uşoară creştere a populaţiei cu

224 persoane.

În comuna Valea Călugărească se înregistrează solduri migratoare pozitive. Această

schimbare se poate datora înscrierii mişcării migratorii a populaţiei de la marile aglomerări

urbane către zonele rurale caracterizate ca fiind mai liniştite dar cu un confort urban mai

redus.

Situatia demografica trebuie corelata in permanenta cu planificarea infrastructurii

comunei si cu asigurarea serviciilor si a utilitatilor.

Numărul total de locuinţe în comuna Valea calugareasca era de 3734 (în anul 2008).

Suprafaţa locuibilă totală era la nivelul anului 2006 de 155.777 mp.

Pentru grupa de indicatori privind spaţialitatea locuinţelor, în comuna Valea

Călugărească, se înregistrează valori superioare comparabile cu cele ale mediei pe ţară.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Coreland cresterea suprafetei locuibile cu evolutia numarului populatiei si cu fenomenul

migratiei se constata cresterea suprafetei locuibile de care dispune o persoana. Acest

fenomen confirma faptul ca nu exista o criza a spatiului locativ in comuna Valea

Calugareasca, iar numarul locuintelor noi construite fiind si el in crestere.





Coşlegi
















propuse pentru modernizare starea lor fiind nepracticabilă in unele locuri

Lucrarile de reabilitare a drumurilor trebuie sa fie in concordanta cu extinderea

retelelor de utilitati: canalizare, apa potabila, gaze naturale.

Comuna Valea Calugareasca are acces la calea ferata, statia CF fiind in comuna

Valea Calugareasca pe linia Ploiesti-Buzau.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


DISFUNCTIONALITATI

Principalele disfunctionalitati ale retelei stradale sunt generate de:

- Starea de viabilitate partial necorespunzatoare a unor drumuri si sectoare de drum,

prezenta a numeroase puncte critice pe treseul drumului national DN 1B la intersectia cu

drumurile adiacente, reducerea capacitatii portante din lipsa lucrarilor de intretinere si a

depasirii duratei de exploatare pe unele sectoare de drum;

- preponderenţa străzilor nemodernizate (majoritatea arterelor au îmbrăcăminte din

balast cilindrat sau sunt pietruite);

- amenajarea incompletă sau necorespunzătoare a unor intersecţii rutiere

- profiluri transversale cu gabarite şi elemente necorespunzătoare (lipsă trotuare şi

evacuare defectuoasă a apelor pluviale);

- zone ale intravilanului existent fără asigurarea unei trame stradale;

- drumuri si sectoare de drum cu functii deosebite in realizarea legaturilor intre localitatii,

care necesita reconsioderarea rolului si importantei lor in structura retelei rutiere;

- numarul insuficient de locuri de parcare, mai ales in zona centrala, avand in vedere

circulatia de tranzit;

- circulatia deosebit de intense pe DN 1B pentru toate categoriile de mijloace auto ,

ceea ce genereaza pericol de accidente , poluarea fonica si poluarea aerului;

Zona cailor de comunicatie ocupă suprafeţa de 90,20 ha (6,23% din intravilan)

Prin P.U.G. se propune alimentarea cu apa si canalizare a comunei în sistem mixt,

apele pluviale urmând să fie colectate prin canalele practicate pe marginea drumului (care

pot fi lăsate deschise sau se pot închide cu plăci de beton). Ỉn măsura în care, în urma

întocmirii proiectului de specialitate, se constată că este necesar, se vor prevedea construcţii

de atenuare a debitelor meteorice prin rezervoare de înmagazinare şi staţii de pompare.

Apele meteorice vor fi dirijate către Râul Teleajen

Zona cailor de comunicatie ocupă suprafeţa de 90,20 ha (6,23% din intravilan)..

Zona cu functiuni complexe de interes public include cladirile pentru invatamant,

sanatate, cultura, culte, administratie.

In urma studiului geotehnic pe teritoriul comunei Valea Calugareasca au fost depistate si

delimitate cateva categorii de pericole naturale, pentru a caror prevenire sunt prevazute a se

lua masuri specifice.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Alunecarile de teren – s-au evidentiat in cateva zone din teritoriul administrative, in

extravilan, mai exact in nordul Comunei spre satele Varfurile si Schiau.

Eroziunile de teren – pe cursul tuturor malurilor si fagaselor cu caracter torential, cu

ocazia ploilor abundente se produc eroziuni si alunecari locale ale acestora.

Zonele inundabile – din revarsarea apelor curgatoare practice nu sunt pe teritoriul

comunei, insa se fac remarcate zone destul de intinse la nordul satului Radila si Darvari in

care balteste apa in anotimpurile ploioase.

Cutremurele – constitue un real pericol pentru zona Valea Calugareasca, la fel ca

pentru toate localitatile situate in gradul 8 seismic.

Ỉn prezent, satele comunei Valea Călugărească sunt racordate în mare parte la

conducta de alimentare cu apă, cu excepţia satelor: Darvari, Coslegi, Radila, Vârfurile şi

Schiau. Acestea se alimenteaza cu apa din fântânile ţărăneşti existente aproape în fiecare

gospodărie cat si in trama stradala. Sistemul de alimentare din fântâni prezintă dezavantajele

majore ale exploatării stratului de apă freatic, şi anume :

- debite reduse;

- potabilitate incertă;

- lipsa măsurilor de protecţie sanitară;

- riscul infestării cu agenţi patogeni de la latrine şi depozite de gunoi;

- riscul poluării cu diverse substanţe chimice, urmare a utilizării îngrăşămintelor

chimice folosite pentru combaterea dăunătorilor în agricultură şi silvicultură.

Avand in vedere situatia existenta, se mentioneaza ca este strict necesara

respectarea legislatiei privind protectia apelor, prin asigurarea unei distante de protectie de

10m in jurul captarilor acviferelor si prin realizarea sistemului de canalizare al apelor uzate

(conform: Legea apelor nr. 10711996, art. 16 si 19; HG 930/11.08.2005 si Normele speciale

din 11 august 2005 privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si

hidrogeologica).

Nu se poate vorbi de o retea de canalizare pluviala coerenta in conditiile in care din

trama stradala a comunei doar o parte este asfaltata. Cea mai mare parte a apelor pluviale

se infiltreaza direct in substrat.

Comuna Valea Calugareasca cu satele aparţinătoare este alimentată cu energie

electrică din sistemul energetic naţional, avand amplasata o statie de transformare in satul

Arva.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Global pe localitate nu se cere putere electrică suplimentară având in vedere că in

ultimii ani o serie de consumatori existenti au redus puterea cerută fie prin reducerea

producţiei fie prin folosirea de tehnologii noi.

Ỉn prezent, satele comunei Valea Călugărească nu beneficiază decât într-un procent

redus de reţea alimentare cu gaze naturale. Ỉncălzirea şi prepararea hranei se asigură cu

combustibil solid. Există o reţea de distribuţie gaze naturale amplasată pe drumul DN1B

(E 577) care deserveşte o parte din potenţialii utilizatori ai satului Valea Călugărească si

partial satele alaturate. In prezent exista si o statie de reglare masura gaze amplasata in

satul Valea Calugareasca.

In lipsa unui sistem de alimentare cu gaze naturale a intreaga comuna, alimentare cu

energie termica nu poate fi luata in discutie. Pentru locuintele existente sistemul de incalzire

este realizat prin surse proprii utilizand combustibili solizi. Acest sistem de incalzire este

ineficient din punct de vedere economic si genereaza o poluare majora a aerului din zona

prin emisiile imporatante de gaze de ardere rezultate.

Comuna Valea Calugareasca este racordata la sistemul de telefonie, existand o

centrala telefonica digitala in satul Darvari

Retelele telefonice existente sunt pozitionate pe stalpi de lemn proprii sau pe stalpii de

energie electrica proprietate RENEL. Locuitorii dispun si de servicii de telefonie mobila.

Teritoriul administrativ al comunei Valea Calugareasca mai este strabatut de urmatoarele conducte de transport :

- 2 CONDUCTE TRANSPORT PETROL ∅10" – proprietatea S.C. PETROTRANS S.A. (cu zona de protectie 100 m din ax)

- CONDUCTA TRANSPORT TITEI ∅6 5/8" – proprietatea S.C. CONPET S.A. Ploiesti (cu zona de protectie 10 m din ax)

- CONDUCTA FIBRA OPTICA ∅4" – proprietatea S.C. CONPET S.A. Ploiesti (cu zona de protectie 10 m din ax)

- CONDUCTA MAGISTRALA GAZE ∅10" – proprietatea OMV PETROM S.A. (cu zona de protectie 20 m din ax)

In comuna Valea Calugareasca sunt 10 cimitire si se intentioneaza construirea unui

cimitir nou in satul Dirvari.

Transformarile aparute in agricultura ca urmare a aplicarii legii fondului funciar au

condus la aparitia unor forme de exploatare a terenurilor agricole. In comuna Valea

Calugareasca, ca de altfel si in judetul Prahova, sunt intalnite toate formele de exploatare a


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


pamantului. Una din consecintele cele mai dramatice ale aplicarii Legii fondului funciar o

constituie microparcelarea exagerata a terenurilor agricole si cu predilectie a terenurilor

arabile.

Dezvoltarea unei agriculturi durabile presupune punerea In valoare a suprafetelor

agricole cu favorabilitate ridicata. In scopul cresterii productiei in conditiile reducerii

cheltuielilor materiale s-au stabilit zonele cele mai favorabile pentru culturile agricole si

speciile de animale la nivelul judetului Prahova in cadrul PATJ Prahova.

Pe baza favorabilitatii naturale si potentate a fondului agricol pentru anumite folosinte si

culturi, a fost apreciata evolutia principalelor sectoare ale productiei agricole:

- productia vegetala va constitui si in perspectiva o subramura cu potential ridicat de

dezvoltare;

- zootehnia - subramura de baza a productiei agricole se apreciaza ca in urmatorii 10

ani se va reface cantitativ si calitativ, oferta naturala a suprafetei agricole asigurand conditii

de dezvoltare a efectivelor de animale.

Pentru realizarea programelor de dezvoItare a productiei vegetale si animale, un rol

important revine urmatorilor factori:

- fertilizarea terenurilor agricole cu ingrasaminte chimice;

- imbunatatirea gradului de dotare a agriculturii cu mijloace mecanice - innoirea si

extinderea parcului de masini si tractoare.

Dezvoltarea activitatilor de mecanizare a lucrarilor agricole constituie un factor de

stabilitate a productiei agricole. Importante sunt, pentru o prima etapa o serie de interventii

pentru realizarea cu mijloace mecanice a lucrarilor agricole (in conditiile in care predomina

exploatatiile particulare mici si cu resurse financiare reduse) si anume asocierea

producatorilor particulari in vederea producerii si utilizarii in comun a mijloacelor mecanice,

pe masura ce puterea economica si financiara a exploatatiilor individuale se consolideaza si

creste.

Realizarea unor structuri care sa contribuie la relansarea productiei agricole constituie o

optiune importanta in strategia de dezvoltare a agricuIturii. In acest sens s-au avut in vedere

urmatoarele:

- atragerea si stimularea producatorilor agricoli pentru a se organiza in sisteme de

cooperare si asociere in scopul aplicarii unor tehnologii modeme;


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


- diversele forme asociative trebuie sa cuprinda treptat si cea mal mare parte a

producatorilor agricoli;

- constituirea la nivel judetean a unor uniuni si federatii ale asociatiilor si societatilor

agricole care sa apere interesele producatorilor agricoli;

- organizarea de centre (servicii) agricole putemice care sa aiba in sarcina rezolvarea

operativa a tuturor problemelor agricole;

- intensificarea activitatilor de industrializare casnica a produselor primare, precum si

dezvoltarea micii industrii de prelucrare in mediul rural; dezvoltarea spatiilor de depozitare

locala.

Un rol important in procesul de orientare al productiei vegetale si animale si de

valorificare a produselor agricole va reveni in continuare capacitatilor din industria

alimentara.

Populatia din principalele aglomeratii urbane si din apropiere, poate fi aprovizionata cu

produse agroalimentare in stare proaspata obtinute in exploatatiile agricole din comuna.

La nivelul comunei pot fi realizate capacitati care pot prelucra si valorifica produsele

agricole din sectorul vegetal si din cel animal.

La nivelul comunei Valea Calugareasca ar putea fi practicate forme de turism in functie

de principala motivatie, precum:

- turismul de odihna si recreere practicat in cea mai mare masura, mai ales la sfarsit

de saptamana (deplasari ale locuitorilor orasului la pensiunea din zona);

- turismul sportiv ca forma de recreere activa (pescuit, vanatoare, acolo unde este

permis de lege etc.) desfasurat in zonele impadurite si lacustre prezente pe teritoriul

comunei.

In ceea ce priveste reteaua de localitati, prin realizarea unor amenajari in domeniul

turismului, comuna Valea Calugareasca poate dezvolta functiunea turistica.

Evolutia in perspectiva a numarului de locuitori va fi determinata de 3 categorii

principale de elemente:

- elemente demografice, luand in calcul posibilitatile de crestere naturala a populatiei in

functie de evolutia contingentului fertil si de evolutia probabila a indicilor de natalitate, de

numarul populatiei varstnice si a mortalitatii etc.;

- probabilitatile de ocupare a resurselor de munca in raport cu locurile de munca

existente si posibil de creat, veniturile potentiale pe care Ie pot oferi aceste locuri de munca;


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


- gradul de atractivitate al comunei, consecinta directa a numarului si calitatii dotarilor

publice, conditiilor de locuit, a gradului de echipare edilitara.

Sub aspectul structurii demografice ar trebui create premize pentru atragerea populatiei

tinere prin crearea de noi locuri de munca, dezvoltand activitatile din domeniile serviciilor,

invatamantului, transporturilor, constructiilor si a sectorului privat industrial.

Drumurile judetene si comunale isi pastreaza categoria functionala din care fac parte,

fiind considerate continue in traversarea localitatilor servind totodata si ca strazi.

Clasificarea tehnica a drumurilor se face independent de incadrarea in categoriile

functionale si administrative, in functie de traficul actual si de perspectiva, rezultate din datele

ultimului recensamant de circulatie.

In intravilanul localitatilor rurale distantele intre garduri vor fi de minimum 24m pentru

drumurile judetene si minimum 20m pentru drumurile comunale, pentru posibilitatea

dezvoltarii capacitatii de circulatie.

Strazile sunt drumuri publice din interiorul localitatilor, indiferent de denumire (strada,

sosea, alee, ulita, etc.). In raport cu intensitatea traficului si cu functiile pe care Ie

indeplinesc, strazile din localitatile rurale se clasifica astfel:

- Strazi principale cu un profil transversal de 11,00m

- Strazi secundare cu un profil transversal de 9,00m

Amenajarea corespunzatoare a profilelor transversale se poate face prin corectari sau

retrageri de garduri, fara demolari de cladiri, iar lucrarile de intretinere si reparatii ale strazilor

se vor programa si executa conform normativului de specialitate.

Amenajarea intersectiilor existente se face tinandu-se seama de fluxurile de circulatie,

de relatiile dintre curentii de trafic, de conditiile de vizibilitate si de siguranta a circulatiei,

amenajarea cailor de acces la drumurile publice facandu-se cu acordul prealabil al

administratorului drumului public si al politiei rutiere.

In functie de intensitatea traficului, drumurile publice vor fi prevazute cu statii

amenajate in afara fluxului circulatiei, pentru oprirea mijloacelor de transport in comun.

Semnalizarea unitara si amenajarea acestora se asigura de catre consiliile locale in

intravilan si de catre consiliile judetene in extravilan, indiferent de categoria drumului.

Amplasarea statiilor de transport in comun se face la propunerea administratiei

publice locale, cu avizul administratorului drumului si al politiei rutiere.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Parcarea autovehiculelor este admisa, de regula, in zonele special amenajate, In

afara benzilor de circulatie si a trotuarelor. Autoritatile administratiei publice locale si politia

rutiera au obligatia de a reglementa parcarea si stationarea pe strazi.

Nu este admisa oprirea si parcarea pe benzile de circulatie ale drumurilor judetene.

Parcarea /gararea la domiciliu facandu-se In mod curent in curtile locuintelor, se

impune cu prioritate amenajarea de parcaje la dotarile existente si impunerea asigurarii

locurilor de parcare la constructiile noi, conform Regulamentului General de Urbanism.

Ca urmare a necesitatilor de dezvoltare, precum si pe baza concluzilor studiilor

efectuate, zonele functionale au suferit modificari in structura si marimea lor.

Astfel, limita intravilanului localitatilor s-a modificat incluzand toate suprafetele de teren

ocupate de constructii si amenajari, precum si suprafete necesare dezvoltarii in urmatoarea

perioada de 10 ani.

Propunerile privind noul intravilan si relatia cu intravilanul existent sunt justificate de

urmatoarele necesitati:

- corectarea limitei intravilanului existent georeferentiata care in prezent este trasata

aleator fara a tine cont de limite de proprietate. Corectarea intravilanului a urmarit extinderea

intravilanului acolo unde o parcela era deja in intravilan in proportie de peste 50% fapt ce a

dus la cresterea suprafetei de intravilan. Aceasta masura va ajuta la identificarea fizica mai

facila a limitei intravilanului In teren.

Teritoriul intravilan propus in cadrul P.U.G. are In vedere realizarea celor mai bune

conditii de dezvoltare a comunei cu pastrarea si integrarea cadrului natural existent care sa

satisfaca cerintele conceptului dezvoltarii durabile.

Zonele functionale au fost structurate si delimitate potrivit functiunilor necesare

dezvoltarii locale si sunt ilustrate in bilantul teritorial.

Bilantul teritorial al zonelor cuprinse in intravilanul propus are la baza bilantul teritorial al

intravilanului existent, completat cu mutatiile de suprafete in functie de planul parcelar.

Suprafata teritoriului intravilan propusa in P.U.G. cuprinde 5 zone functionale definite de

potentialul existent determinat pe baza studiilor de fundamentare, stabilindu-se prin

Regulamentul de Urbanism, delimitarea functiunilor dominante, permisiuni si conditii de

conformare si amplasare a constructiilor, indicatori maximi admisibili P.O.T. si C.U.T.

conditionari si restrictii.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Suprafata intravilanului propus este de 1496,50 ha. Prin noul intravilan s-a realizat:

• Zona de locuit a fost stabilita ca sa corespunda cerintelor de dezvoltare ale fiecarui

sat, in functie si de necesitatea si oportunitatea populatiei.

• S-au delimitat zonele de protectie ale acestora fata de cimitire si alte zone functionale

activitati economice-industriale-agricole.

• S-a stabilit structura si configuratia cailor de comunicatie, definindu-se categoria si

profilul strazilor cu amenajarile acestora, retragerile si planeitatile de aliniament care sa

asigure fluenta si siguranta circulatiei, iar prin retrageri, conditii de protectie a locuintelor si in

acelasi timp sa asigure legatura intre zonele functionale si cu localitatile vecine.

Pe baza criteriilor mentionate comuna Valea Calugareasca a fost impartit astfel:

C - ZONA CENTRALĂ - CONŢINÂND FUNCŢIUNI SI ECHIPAMENTE CU CARACTER DE

CENTRALITATE SI REPREZENTATIVITATE, POLARIZATOARE ALE INTERSULUI

PUBLIC LA NIVEL LOCAL.

C - subzona centrală

M - ZONA MIXTĂ - CONŢINÂND INSTITUŢII, SERVICII ŞI ECHIPAMENTE PUBLICE,

SERVICII DE INTERES GENERAL (SERVICII MANAGERIALE, TEHNICE,

PROFESIONALE, SOCIALE, COLECTIVE ŞI PERSONALE, COMERŢ, HOTELURI,

RESTAURANTE, RECREERE), ACTIVITĂŢI PRODUCTIVE MICI NEPOLUANTE ŞI

LOCUINŢE.

M1 - subzona funcţiuni mixte – institutii si servicii publice ;

M2 - subzona funcţiuni mixte – servicii comerciale, manageriale, profesionale, sociale,

comert, hoteluri, restaurante, recreere, cu caracter dispersat in spatii plantate ;

M2zp - subzona funcţiuni mixte – servicii comerciale, manageriale, profesionale, sociale,

comert, hoteluri, restaurante, recreere, cu caracter dispersat in spatii plantate, in zona

de protectie ;

M3 - subzona funcţiuni mixte – productie , depozitare de mica dimensiune cu profil

agroindustrial nepoluant , cu caracter compact.

L - ZONA DE LOCUIT

L1 - subzona locuinţelor cu P+1+M niveluri situate în zonele cu terenuri construibile fara

restrictii;


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


L2 - subzona locuinţelor colective cu P+4 niveluri situate în zonele cu terenuri construibile

fara restrictii;

L3 - subzona locuinţelor cu P+1+M niveluri situate în zonele cu terenuri construibile cu

restrictie pana la intocmire PUZ/PUD;

ID - ZONA DE ACTIVITATI PRODUCTIVE INDUSTRIALE

ID - subzona activitati productive industriale

A - ZONA DE ACTIVITATI PRODUCTIVE AGRICOLE

A - subzona activitati productive agricole

G - ZONA DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ.

G1 - subzona construcţiilor şi amenajărilor izolate pentru gospodărie comunală;

G2 - subzona cimitirelor.

V - ZONA SPAŢIILOR VERZI.

V1 - subzona spaţii verzi în intravilan - parcuri, grădini de faţadă şi scuaruri publice, fâşii

plantate publice si amenajări sportive;

V2 - subzona plantatii de protectie aliniament intravilan;

T - ZONA TRANSPORTURILOR

TF - subzona cailor de comunicatie feroviara si constructiile aferente ;

TR - subzona cailor de comunicatie rutiera (drum national , drum judetean , drum comunal ,

drum local) si constructiile aferente;

ZONE CUPRINSE IN EXTRAVILAN EXV2 - subzona plantatii de protectie aliniament extravilan

EXV3 - subzona spatii verzi extravilan propuse la ecologizare prin replantare si refertilizare


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Alimentarea cu apa potabila a consumatorilor din comuna se va asigura printr-un sistem

centralizat de alimentare cu apa. Distributia apei potabile se va realiza printr-o retea care va

acoperi toata trama stradala, atat pe drumurile existente ale comunei, cat si pe cele propuse.

Reteaua de alimentare cu apa va fi echipata cu vane de aerisire si de golire, precum si cu

hidranti pentru incendiu. Retelele de distributie vor asigura apa necesara utilizatorilor in

cantitatea, calitatea si la presiunea ceruta, conform normativelor in vigoare. Pentru

sectorizarea retelei, se vor prevedea camine de vane. Pentru combaterea eventualelor

incendii, pe reteaua de apa se vor prevedea hidranti exteriori.

Statia de epurare va fi amplasata la o distanta de 300 m (zona de protectie sanitara) de

ultima constructie, conform Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 53611997.

In functie de sistemul si utilajul tehnologic folosit, zona de restrictie de construire (zona

de protectie sanitara) pentru statia de epurare propusa poate fi modificata, in conformitate cu

agrementarile tehnice si instructiunile de omologare, conditionata de avizele de la Directia de

Sanatate Publica si Ministerul Mediului.

Stabilirea tehnologiei de epurare va avea in vedere epurarea apei in conditii de eficienta

ridicata, astfel incat sa se respecte limitele de calitate a efluentului, conform prevederilor

normelor NTPA 001/2005.

Realizarea lucrarilor de alimentare cu apa propuse in prezentul PUG se va face in

conformitate cu proiecte de specialitate, incepand cu fazele de fezabilitate si in baza studiilor

hidrogeologice definitive care sa confirme capacitatea (debitul) si calitatea apei la sursa, sa

stabileasca pozitia frontului de captare, a gospodariei de apa, traseul retelelor de apa in

localitatile componente ale comunei.

In scopul imbunatatirii echiparii edilitare a zonei, precum si pentru asigurarea diminuarii

poluarii mediului, se propune un sistem centralizat de canalizare (retele de canalizare, statii

de pompare, statie de epurare), care sa permita racordarea gospodariilor comunei si a

obiectivelor existente si propuse in zona.

In functie de configuratia zonei, se propune realizarea unei retele de canalizare cu

regim gravitational si partial prin pompare, cu asigurarea depoluarii apelor uzate inainte de

descarcarea in canalele ce deverseaza in emisar prin intermediul unei statii de epurare

compacta, de capacitate corespunzatoare.

Se prevede canalizare in sistem mixt, apele pluviale urmand sa fie colectate prin

canalele practicate pe marginea drumului (care pot fi lasate deschise sau se pot inchide cu


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


placi de beton). In masura in care, in urma intocmirii proiectului de specialitate, se constata

ca este necesar, se vor prevedea constructii de atenuare a debitelor meteorice prin

rezervoare de inmagazinare si statii de pompare. Canalele de colectare ape pluviale vor

conduce apele in canalul de colectare ape meteorice existent, executat partial descoperit,

partial acoperit (la subtraversari).

Alimentarea cu gaze a consumatorilor casnici, industriali si a obiectivelor social

culturale se va face prin conducte de distributie de redusa presiune (2-0,25 bar). Pentru

reducerea gazelor de la medie la redusa presiune, se vor monta statii de reglare-masurare

de sector (SRM-S), ce vor fi amplasate pe terenuri apartinand Consiliilor Locale, respectand

distantele normate fata de cladiri si retele subterane sau supraterane.

Pentru ridicarea gradului de confort al locuintelor si dotarilor din comuna Valea

Calugareasca se au in vedere pentru etapa urmatoare:

Alimentarea cu gaze a consumatorilor casnici, industriali si a obiectivelor social-

culturale, lucru ce se va realiza prin intermediul conductelor de distributie de redusa presiune

(2-0,25 bar).

Pentru reducerea gazelor de la medie la redusa presiune, realizarea unei statii de

reglare-masurare de sector (SRMG), ce va fi amplasata pe teren apartinand Consiliului

Local, respectand distantele normate fata de cladiri si retele subterane sau supraterane.

Reteaua de distributie gaze naturale va deservi toti potentialii consumatori ai comunei,

va urmari trama stradala (atat drumurile existente cat si cele propuse prin PUG), va avea o

configuratie telescopica, se va pozitiona ingropat si va fi prevazuta cu robineti de sectorizare.

La proiectarea si executia retelei de distributie gaze naturale se vor respecta atat

prevederile normativului J6/98, cat si SR 8951-97 privind distantele minim admise fata de

cladiri si de alte retele aeriene sau subterane.

Sistemul de alimentare cu gaze naturale se va executa in conformitate cu proiectele

de specialitate ce se vor intocmi ulterior.

Prin racordarea la sistemul national de gaze si realizarea unei retele de distributie a

gazelor in satele comunei Valea Calugareasca se vor inlocui combustibilii utilizati in prezent,

in foarte mare masura, ceea ce va conduce la sporirea confortului, reducerea cheltuielilor

privind asigurarea combustibilului necesar, protectia fondului forestier prin diminuarea

taierilor pentru lemne de foc si diminuarea poluarii aerului.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Se recomanda ca obiectivele de interes public, cu aglomerari de persoane (gradinite,

scoli etc.) sa fie echipate cu centrale termice proprii. Aceste centrale vor fi echipate cu

cazane cu randament peste 90 %, dotate cu arzatoare automatizate, cu grad redus de

poluare. Cosul de fum al centralelor termice trebuie sa fie dimensionat conform sarcinii

termice a arzatoarelor si realizat conform prevederilor legale din punct de vedere al prevenirii

incendiilor.

Obiectivele de protectie a mediului, stabilite in AGENDA 21, au in vedere recomandari

cadru pentru urmatoarele domenii:

Imbunatatirea calitatii aerului (reducerea emisiilor de poluanţi în aer,

retehnologizarea instalaţiilor mari de ardere, achiziţionarea de echipamente de monitorizare);

Managementului durabil al resurselor de apa (dezvoltarea infrastructurii-reţele

canalizare şi de furnizare a apei potabile, staţii de epurare şi tratare a apelor-pentru

satisfacerea cerinţelor de apa la sursa ale populaţiei urbane şi rurale, imbunatatirea calităţii

resurselor de apa, utilizarea durabilăa resurselor de apa, prevenirea şi protecţia impotriva

inundatiilor);

Protectia si conservarea naturii, a biodiversitatii, a padurilor si a solurilor

(dezvoltarea reţelei de arii protejate şi includerea acestora în reţeaua europeana Natura

2000, utilizarea durabila a habitatelor naturale, reconstrucţia ecologica a sistemelor

deteriorate);

Gestionarea corespunzatoare a deseurilor menajere urbane, industriale, toxice si

periculoase (dezvoltarea unui sistem de management integrat al deşeurilor municipale, a

unui sistem de colectare selectiva şi promovarea reciclarii deşeurilor, dezvoltarea de facilităţi

conforme de tratare a deşeurilor);

Apararea impotriva calamitatilor naturale si accidentelor de mediu;

Imbunatatirea sanatatii populatiei in raport direct cu imbunatatirea calitatii factorilor

de mediu;

Relatia amenajarea si echiparea teritoriului judetean – mediu natural, impactul

activitatilor antropice;

Imbunatatirea sistemului institutional.

Implementarea planului nu conduce la eliminarea tuturor aspectelor de mediu nedorite

si nu este lipsit de efecte negative asupra mediului, insa diferenta majora este ca presiunile

actuale sunt necontrolabile, in timp ce printr-un plan de urbanism ele intra intr-un proces


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


coerent, perfect controlabil. De fapt „urbanismul” este cheia solutiei de mediu in comunitatile

umane.

Pentru prognozarea impactului potential generat de activitatile specifice posibilelor noi

investitii vor fi analizate in fiecare caz sursele generatoare de emisii, caracteristicile acestor

surse si vor fi estimate potentialele efecte adverse induse asupra componentelor de mediu.

Pentru fiecare investitie vor fi solicitate studii specifice de catre autoritatile competente

care vor fi elaborate de persone fizice sau juridice autorizate.

Pentru dezvoltarea urbanistica si cresterea calitatii vietii si a sanatatii populatiei din

comuna, se prevad masuri de rezolvare a cerintelor principale, astfel:

- Amplificarea si diversificarea locurilor de munca.

- Asigurarea unor suprafete de teren pentru construirea de locuinte.

- Regularizarea si amenajarea malurilor paraului Cosmina si combaterea eroziunii

solului pe versanti, prin lucrari de consolidare.

- Imbunatatirea echiparii tehnieo-edilitare a teritoriului (alimentarea eu apa potabila si

canalizarea apelor uzate in sistem centralizat, alimentarea cu energie eleetrica, telefonie si

gaze).

- Modernizarea strazilor si intersectiilor.

- Imbunatatirea si dezvoltarea gradului de dotare a comunei.

- Imbunatitirea structurii de agrement si sport.

- Construirea unei statii de epurare a apelor uzate si realizarea retelei de canalizare a

apelor uzate

Flora si fauna zonei studiate nu prezinta particularitati si nu va fi infuientata negativ de

implementarea planului analizat.

Solurile afectate de eroziuni si/sau inundatii au fost reglementate ca fiind terenuri

improprii construirii - zonele inundabile sau cu eroziuni active (insa situate in mare parte in

extravilan). In aceste zone se propun sa se efectueze lucrari de consolidare a malului.

Terenurile afectate de exces de umiditate sunt reglementate ca fiind terenuri

construibile, insa cu restrictii (amenajari specifice) - zone restranse, atat in intravilan, cat si in

extravilan, unde se manifesta exces de umiditate si, doar la debite exceptionale, inundatii.

In aceste zone constructiile pot suferi degradari, datorita conditiilor geologice si

hidrogeologice, in cazul in care nu vor fi recomandate masuri constructive specifice (drenuri,

rigole etc.)


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Se propun lucrari de regularizare si amenajare a malurilor suprafetei de apa de pe

cursurile de apa, pentru protejarea apelor de suprafata

Caile de limitare si/sau eliminare a poluarii si degradarii aerului:

- inventarierea tuturor surselor de poluare existente si viitoare, acestea incluzand:

localizarea, parametrii fizici ai emisiilor, debitele masice ale poluantilor, modul de utilizare al

instalatiilor (inclusiv a celor de captare si de epurare a gazelor daca este cazul);

- reducerea etapizata si progresiva a emisarilor in corelatie cu progresul stiintific si

tehnic in domeniu si in functie de disponibilitatile financiare pe baza studiilor cost-eficienta;

- propuneri referitoare la incalzirea locuintelor prin inlocuirea combustibililor traditionali

(Iemn, carbune, produse petroliere) cu gaze naturale;

- propuneri de realizare a unor plantatii de protectie in jurul unitatilor de productie si pe

traseul cailor de circulatie.

- propuneri de realizare a perdelelor forestiere de protectie agricole, a cursurilor de apa

si a drumului judetean

Suprafata spatiiior verzi si perdele de protectie va cunoaste o crestere insemnata

datorita amenajarii unor zone de agrement (individuale si colective) de-a lungul cursurilor de

apa, a perdelelor de protectie pentru drumuri. Pentru autorizarea interventiilor in zone

protejate cu valoare istorica s-a reglementat eliberarea Autorizatia de construire/desfiintare

doar in baza si in conformitate cu avizul Directiei Judetene Prahova pentru Cultura, Culte si

Patrimoniul Cultural National Prahova si cu celelalte avize, potrivit dispozitiilor legale in

vigoare.Autorizarea lucrarilor de construire in interiorul zonelor protejate pe baza normelor

sanitare se face numai pe baza si in conformitate cu avizul Directiei de Sanatate Publica.

Avand in vedere localizarea amplasamentului, se considera ca nu este cazul unei

abordari transfrontiera a acestei problematici de mediu. Dezvoltarea economico-sociala este

un proces firesc din care deriva cresterea calitatii vietii si a mediului inconjurator cand in

proiect sunt prevazute toate masurile de integrare in mediul ambiant. Este un proiect la o

scara mai mare, cu efecte putine daca nu inaccesibile observarii (chiar si interpretarii)

directe.

Conform art. 27 din HG 1076/2004 reglementata de Ord. MMGA 995 din 21 septembrie

2006, monitorizarea implementarii planului sau programului, in baza programului propus de

titular, are in vedere identificarea inca de la inceput a efectelor semnificative ale acesteia

asupra mediului, precum si efectele adverse neprevazute, in scopul de a putea intreprinde.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Astfel este recomandabil ca programul de monitorizare a surselor de emisie si a

componentelor de mediu posibil afectate sa cuprinda trei etape:

Etapa I – Pre implementare plan – pentru stabilirea starii de referinta a mediului;

Etapa II – Punerea in opera a lucrarilor – pentru corectarea (remedierea) poluarilor

accidentale si pentru eliminarea surselor;

Etapa III – Post implementare plan – pentru compararea starii mediului dupa terminarea

lucrarilor cu starea de referinta initiala, pentru tinerea sub observatie si control a noilor surse

de poluare aparute, in vederea interventiei rapide daca situatia impune.

Intocmit,

Ing. Iuliana Murasan

raport de mediu - agentia pentru protectia mediuluiarpmag.anpm.ro/upload/71920_comuna valea...

Documents