raport de curs chitila

Conflicts, mass media and rights: a raising awareness campaign on Roma Culture and identity.

1

RAPORT

CURS DE INITIERE

Elemente de educatie civica in aria interculturalitatii

În cadrul proiectului Conflicts, mass media and rights: a raising awareness campaign on Roma

Culture and identity s-a initiat si derulat Activitatea 3.1: Laboratoare didactice pentru scoli.

Scolile partenere in proiect au fost: Scoala nr.1, Chitila, Ilfov

Au fost instruite 6 clase, de la nivelul 0-I-II-III-IV-V, cu un procent de XX przenta la clasa.

Numarul total de copii care au parcurs laboratoarele este de………

Perioada desfasurarii cursurilor a fost luna Mai-Iunie 2013, dupa cum urmeaza:

Ziua cl. 0 cl. I cl. II cl. III cl. IV cl. V

30 mai 2013 10:00 – 11:00 13:00 – 14:00 11:00 – 12:00 12:00 - 13:00 17:00 – 18:00

05 iunie 2013 ________ ________ ________ ________ 17:00 – 18:00

06 iunie 2013 10:00 – 11:00 13:00 – 14:00 11:00 – 12:00 12:00 - 13:00 17:00 – 18:00

13 iunie 2013 10:00 – 11:00 13:00 – 14:00 11:00 – 12:00 12:00 - 13:00 17:00 – 18:00

18 iunie 2013 10:00 – 11:00 13:00 – 14:00 11:00 – 12:00 12:00 - 13:00 ________

Durata fiecarui workshop a fost de 1 ora de curs si pentru fiecare clasa s-au alocat patru intalniri.

Activitatiile s-au desfasurta atat in interiorul scolii, in clasele de studiu, precum si in afara scolii

(parcul sau terenul de sport al scolii).


2

Scopul laboratoarelor: Initierea copiilor in insusirea si intarirea valorilor de respect, diversitate

culturala si nondiscriminare.

Obiectivul laboratoarelor: Transmiterea notiunilor elementare de comportament

nondiscriminatoriu in raport cu sine, cu grupul apartinator si cu comunitatea.

În cadrul cursului s-a urmărit formarea şi dezvoltarea notiunilor de baza privind respectul fata de sine

si fata de cei din jur; modul de comunicare corecta si gestionare a problemelor aparute in grup. S-a

urmărit deasemenea lucrul pe situaţii concrete întâlnite în viata de zi cu zi, la scoala sau acasa, astfel

că strategiile de lucru si joc cu copii au fost racordate în planul real.

Istruirea s-a axat pe două direcţii de intervenţie a specialiştilor:

1) Jocuri si exercitii de creatie vizand dezvoltarea proprie si constientizarea actiunilor personale

cu impact in grup.

2) Jocuri si exercitii de invatare experentiala avand ca tinta descoperirea notiunilor de

discriminare si toleranta, marginalizare social – culturala.

Conţinutul tematic

- Autocunoastere si stima de sine

- Pozitionare in grup si comunitate

- Respect fata de ceilalti

- Comunicare eficienta

- Discriminare sociala

- Marginalizare sociala


3


4

Activităţi şi metode

În cadrul cursului s-au folosit metode interactive de lucru, cu scopul de a sprijini procesul de învatare

şi schimbare pentru participanti. În alegerea metodelor de predare s-a ţinut cont de faptul ca învatarea

este îmbogatita prin studiul individual si prin interactiunea în cadrul grupurilor mici si în grupul mare.

De asemenea s-a avut in vedere diferenta de varsta, nivel de informatii si dezvoltare, a participantilor

de la clase 0-I-II-III-IV-V.

Pentru clasa 0-I exercitiile s-au bazat pe metode si tehnici specifice varstei: desen, lucru individual,

lucru pe grupe mici si explorarea imaginatiei, jocuri de rol.

Pentru copii de nivel II- III- IV- V metodele de lucru au fost mai elaborate si au presupus tehnici de

comunicare libera, problematizare, prezentare si reprezentare a realitatii.

Astfel, pentru atingerea obiectivului propus au fost folosite urmatoarele metode de predare:

activitati manuale

lucru prin desen

jocul de rol

exercitii de comunicare eficienta (expunerea, prezentari în faţa grupului, dezbatere liberă pe

temă data, ascultare active si redare)

lucru individual şi lucrul pe grupe


5

Activitatile s-au desfasurat in clasa si in aer liber (curtea scolii) si au pus accent pe caracteristicile

personale ale fiecarui copil in parte urmand cele doua directii propuse. Jocurile prezentate au avut ca

tinta cunoasterea si constientizarea personala a fiecarui copil, precum si raportarea lui in fata

celorlalti.

Au fost parcurse jocuri non formale, care i-au ajutat pe copii sa reflecteze si asupra notiunilor de

toleranta si comuniune cu alte persoane fara a face diferente sociale.


6


7


8

Un accent mai mare s-a pus pe exprimarea prin desen, mai ales pentru grupele de copii mici cu varsta

cuprinsa intre 5-7 ani. La aceasta varsta metoda desenului este preferata de copii, atat pentru a

comunica mesaje tip idei, notiuni, stari emotionale si sentimente, cat si pentru a se face mai usor si

placut intelesi. Copii au lucrat atat individual cat si pe echipe, invatand sa imparta spatiul de lucru.

Desenele copiilor au fost prezentate grupului si s-a oferit posibilitatea fiecarui participant sa aduca

completari si/sau explicatii pe marginea imaginilor create.


9


10

Pentru o buna desfasurare a cursului s-a tinut seama si de alternarea exercitiilor de

relaxare/dinamizare a grupului cu cele de lucru si invatare propriuzisa. S-a creat astfel o atmosfera de

buna dipozitie si placere pentru copii, care a ajutat si la cresterea curiozitatii fata de tematica propusa.


11


12

La sfarsitul fiecarei activitati zilnice s-a urmarit furnizarea din partea copiilor a unui feedback a

experientelor pe care le-au trait in timpul jocurilor si activitatilor, pentru ca animatorii sa poata sa isi

creeze o perspectiva asupra a ceea ce copiii au invatat in cadrul fiecarei sesiuni.


13

Rezultate

Ca rezultat general al training-ului este de menţionat faptul că participanţii au primit informaţiile

aşteptate.

Copii au invatat inainte de toate ca sunt personae unice si ca este important sa se respecte pentru

calitatile pe care le au. Respectul se dobandeste si prin modul in care te relationezi cu ceilalti, dar si

prin felul in care comunici si actionezi. Copii au inteles in aceasta etapa ca exista diferite modalitati

de comunicare si exista si bariere/bruiaje care pot sa deterioreze felul in care relationam. Legat de

comunicare si modul de relationare al fiecaruia dintre copii se face distinctie intre ceea ce avem

comun intr-un grup/comunitate/societate si ceea ce este diferit intre acestea. Astfel s-a creat legatura

cu societatea si culturile. Copii au descoperit ca exista o multitudine de culturi care adauga o bogatie

de modalitati de relationare si raportare intre oameni.

In urmatoarele etape de studiu, copii au putut exprima cunostintele pe care le au fata de

interculturalitatea din tara noastra, discursul pornind de la notiunile de minoritate si majoritate

culturala. Prin exercitiile propuse, participantii au identificat obiceiuri, traditii si caracteristici ale

comunitatilor


14

Cum pooate un minoritar sa se integreze intr-un grup de o alta cultura? Care sunt nevoile iminente ale

unui minoritar in procesul integrarii lui? Ce fel de probleme pot sa apara in acest process? Ce putem

face noi pentru a ajuta un minoritar sa se integreze in grupul nostru?

Acestea sunt o parte din intrebarile la care copii, alaturi de formatori au gasit raspunsuri pe parcursul

celor 4 intalniri.

Prin exerciti de problematizare si prin experimentarea proprie a situatiilor de marginalizare si

excludere, copii au constientizat o serie de dificultati existente in procesul integrarii intr-un grup

majoritar. Ca raspuns la acest process de constientizare, participanii au inteles nevoia de adaptare, de

invatare si nu in ultimul rand de crestere a tolerantei, a empatiei si a dialogului cu cei aflati in situatii

discriminatorii.

Pentru a putea pune in practica informatiile si notiunile dezbatute impreuna, copii au fost

indrumati sa identifice in grupul lor sau in intr-un grup apropiat situatii concrete de

discriminare/marginalizare si au fost invitati sa se raporteze la ele aici si acum. Cu mentiunea ca

posibilitatea exersarii permanente a respectului fata de sine si fata de ceilalti, sunt valori personale si

culturale care ne sunt la indemana in fiecare zi si in orice loc.

Abordarea non formala a discursului din aceste sesiuni practica mai putin cunoscuta de copii, a starnit

curiozitatea participantilor si implicarea lor in procesul cunoasterii.

Laboratoarele au dat posibilitatea participantilor de a face reflectii interioare, de a se exprima liber si

direct, de autocunoastere, de a da frau liber imaginatiei si creatiei, de a se percepe legat de grupul din

care face parte.

Fiecare copil a avut posibilitatea de a cere clarificari, de a aduce completari si de a da feedback

colegilor si formatorilor.

Pornind de la exemple particulare (experiente proprii), trecand la generalizare (grupuri de care

apartinem – clasa, familia, cluburi, echipe, oras, tara etc.), iar apoi revenind la grupul mic al clasei,

copii au luat cunostinta de ce inseamna sa ne respectam, sa ne recunoastem grupul de care apartinem

si cum pot sa isi aduca aportul la activitatile de grup. S-a accentuat si repetat de catre educatori faptul

ca fiecare copil este deosebit si unic, si prin aceasta completeaza grupul din care face parte si astfel

contribuie la buna intelegere. Paticipantii au inteles ca depinde de fiecare membru al grupului buna

functionare a acestuia, precum si stabilitatea si dezvoltarea lui.

Prin aplicaţiile şi tematica abordată, participanţii au avut posibilitatea de a identifica punctele comune,

dar şi diferenţele contextuale pe care este bine să le aibe în vedere în construirea relaţiei din clasa si

cu exteriorul in general.

La final copiii au avut o viziune mai clara asupra propriei persoane cat si asupra celorlalti, permitand

la o cunoastere si o apropierea mai buna a acestora in grup


15


16


17

Participarea si dinamica grupului de cursanţi

Pe întreaga durată a cursului participanţii au manifestat interes pentru temele abordate, fiind foarte

activi şi interesaţi de tematica si metodele noi de lucru propuse de formatori.

În ansamblu, dinamica de grup a creat o atmosfera pozitiva, stimulatoare, favorabilă procesului de

învăţare;

Recomandări

- Se recomandă ca procesul de învăţare să continue într-o formă de aplicare practică a celor

parcurse în cadrul instruirii.

- De asemenea se recomanda dezvoltarea si introducerea in curricula scolara a unor instrumente de

lucru aplicabile constant in procesul de educatie, pentru fiecare interval de varsta.

- Este recomandata si formarea educatorilor si pregatirea lor pentru o modalitate de educatie non

formala ce ar aduce un plus valoare la metoda de educatie folosita in prezent.

- Implicarea directa a educatorilor in formarea copiilor si continuarea procesului de

invatare/aplicare prin introducerea treptata a unor noi notiuni sau intarirea elementelor deja

discutate in cadrul laboratoarelor este necesara si viabila.

- Se recomanda existent unei legaturi intre formaori si educatori care sa puna la dispozitie

informatii si resurse educationale pentru pastrarea notiunilor invatate de copii in cadrul

laboratorului.

raport de curs chitila

Documents