În sectorul 1 se construiesc centre comerciale ºi ...chitila – bucureºtii noi în vederea...

Investiþiile imobiliare dinSectorul 1 se menþin ºi în 2013, ca ºi înanii 2009-2012, la o cotã diminuatã faþãde nivelul anilor 2006-2008, cândsectorul construcþiilor a atins apogeulca suprafaþã construitã desfãºuratã ºinumãr de autorizaþii de construireemise raportat la perioada de dupã1989, ne-a declarat Andrei Marinescu,arhitectul ºef al Sectorului 1.

Cartierul Bucureºtii Noiatrage investiþii în centrecomerciale

O direcþie importantã în revitalizareac o n s t r u c þ i i l o r d i n S e c t o r u l 1 oreprezintã reautorizarea, modificareasau reconversia funcþiunii investiþiilorî n c e p u t e î n p e r i o a d a b o o m - u l u iimobiliar ºi care au fost sistate laînceputul crizei economice.

Anul acesta ar trebui sã se finalizezeprima etapã a lucrãrilor în cadrulproiectului „Colosseum”. Pânã înprezent au fost date în folosinþã unhipermarket ºi un magazin de bricolaj.Urmeazã a se finaliza cel de-al treileavolum, iar în perspectivã demararealucrãrilor pentru centrul comercialpropriu-zis, cu o suprafaþã totalã deaproximativ 400.000 mp (incluzând siparcãrile supraterane).

Tot în zona de retail, sunt demarateprocedurile de reconversie funcþionalãale vechilor întreprinderi din zonaChitila – Bucureºtii Noi în vedereaconstruirii de noi centre comerciale demari dimensiuni. Este vorba despreedificarea pe fosta platformã Laromet aunui complex comercial cu regim deînãlþime parter + un etaj (n.r. ProiectulAFI Palace Bucureºtii Noi) ºi a uneiclãdiri de birouri dispuse pe parter + 16etaje, ansamblu cu o suprafaþã totalã deaproximativ 120.000 mp. De asemenea,în incinta fostei întreprinderi TextilaDacia urmeazã sã fie construit un com-plex comercial cu regim de înãlþimesubsol + parter + douã etaje (n.r.Proiectul Victoria City Center), respectivo clãdire de birouri dispusã pe douãsubsoluri + demisol + parter + 14 etaje,în suprafaþã totalã de circa 180.000 mp.

În decursul anului 2012 au fostfinalizate investiþii importante pentrupiaþa birourilor, de exemplu cea maiînaltã construcþie din þarã, turnul debirouri „Sky Tower” din zona Floreasca,

cu 5 subsoluri + parter + 36 de etaje +etaj tehnic. Clãdirea are 136 m înãlþimeºi o suprafaþã construitã desfãºuratã deaproximativ 40.000 mp. Anul acestaurmeazã sã se finalizeze atât centrulcomercial adiacent (n.r. PromenadaMall), însumând peste 45.000 mp, cât ºio clãdire de birouri cu regim de înãlþimeparter + 5-6 etaje (n.r. FCC Office).

Totodatã, în 2012 a fost finalizat ºisediul Unicredit din zona Pieþei Mon-treal, construcþie cu funcþiunea de birouriºi un regim de înãlþime douã subsoluri +parter + 15 etaje, menþioneazã arhitectulºef al Sectorului 1.

De asemenea, în ult imii ani s-ar e m a r c a t º i t e n d i n þ a d e r e f u n c-þionalizare a unor clãdiri existente saude construire a unora complet noi, înr e g i m p r i v a t , p e n t r u a s i g u r a r e aserviciilor medicale, adaugã domnulMarinescu.

Se construiesc miciansambluri rezidenþiale înnordul Sectorului

T e n d i n þ a a c t u a l ã î n d o m e n i u ldezvoltãrii imobiliare rezidenþiale oreprezintã micile ansamblurile delocuinþe sau imobilele tip condominiumcu un regim mediu de înãlþime parter +5 sau 6 etaje. În pr incipiu, piaþai n v e s t i þ i i l o r e s t e a x a t ã p e z o n al o c u i n þ e l o r c e s e î n c a d r e a z ã î nprogramul guvernamental “PrimaCasã”, proiectele fiind adaptate astfelîncât noile unitãþi destinate vânzãrii sãse înscrie în posibilitãþile de finanþareale programului.

Ca localizare, investiþiile în imobilelede tip condominium au fost autorizateîn anul 2012 preponderent în zonaª o s e l e i C h i t i l a , a r e a l u l d i n j u r u lPasajului Pipera sau zona ºoselei Siseºti,precizeazã Andrei Marinescu.

Apar case noi în cartierelemãrginaºe

În concordanþã cu situaþia economicãgeneralã, proprietarii construcþiilor ºiterenurilor din Sectorul 1 s-au adaptatprezentând investiþii de o amploare maimicã, ce urmãresc în pr incipalîmbunãtãþirea caracteristicilor structuraleºi estetice ale mediului construit.

Existã un procent considerabil deinvestiþii noi, majoritatea clãdiri delocuit sau cu funcþiuni conexe, având

regim de înãlþime mic ºi mediu: parter+ un etaj, parter + douã etaje, clãdirinoi ce refac ºi îmbunãtãþesc fondulconstruit din cartierele consideratepânã acum „mãrginaºe”. „În contextuldezvoltãrii urbane a oraºului, refacereazonelor de rezidenþã ºi dotarea acestorapentru toate necesitãþile locuitorilorreprezintã un element major al politiciide dezvoltare a oraºului în contextul ac-tual. Acest tip de intervenþii sunt într-unnumãr relativ constant, nespectaculos,d a r î n t i m p a u u n a p o r t a s u p r aschimbãrii imaginii desfãºurãrilorstradale ºi a calitãþii structurale aclãdirilor, fãcând parte dintr-o politicã apaºilor mãrunþi pe care sectorul 1 oaplicã de mai mulþi ani”, subliniazãdomnul Marinescu.

Cu toate acestea, majoritateaautorizaþiilor eliberate în sectorul 1 sereferã la lucrãri de construcþii privindrecompartimentarea apartamentelor sau aspaþiilor comerciale, lucrãri de consolidare,modernizare, termoizolare ºi mansardaresau supraetajare a clãdirilor existente.

A fost autorizatãreabilitarea termicã a 200 deblocuri

În paralel, a continuat activitateaprioritarã de reabilitare a clãdirilor delocuit multietajate, de întocmire a

documentaþiilor necesare, de avizare ºia p r o b a r e a a c e s t o r a î n v e d e r e aa s i g u r ã r i i c a d r u l u i l e g a l p e n t r ur e f a c e r e a f a þ a d e l o r º i c r e º t e r i iconfortului termic, optimizând astfellocuirea în toate cartierele sectorului.A s t f e l , î n 2 0 1 2 a u f o s t e m i s eaproximativ 200 de autorizaþii deconstruire pentru lucrãri de reabilitaret e r m i c ã a c l ã d i r i l o r d e l o c u i tmultietajate, menþioneazã arhitectulºef al Sectorului 1.

PUZ-ul pentru Zona de Nordva fi repus în discuþie

Având suprafaþa cea mai mare ºi odinamicã de dezvoltare rapidã, Sectorul1 trebuie sã facã faþã unei multitudinid e c e r i n þ e º i i n t e r e s e . Î n o p i n i aarhitectului ºef al Sectorului 1, cea maidificilã sarcinã este aceea de îmbinare atendinþelor divergente, respectivinteresele individuale ºi necesitatear e s p e c t ã r i i c e r i n þ e l o r e s t e t i c e ,urbanistice ºi de siguranþã impuse princadrul legislativ ce reglementeazãavizarea ºi realizarea construcþiilor.

Tendinþele de extindere a spaþiuluiconstruit în Sectorul 1 sunt directdependente de dezvoltarea oraºului înîntregul sãu, de suportul financiar pentrurealizarea investiþiilor imobiliare ºi deinfrastructurã, dar ºi de cadrul legislativ ºi

18 Bursa Construcþiilor nr. 1 / 2013

În Sectorul 1 se construiesc centre comerciale ºi rezidenþiale mici

Bucureºti

Andrei Marinescu, arhitect ºef al Sectorului 1.

existenþa unui regulament de urbanismaplicabil. Sectorul 1 prezintã zone în caredocumentaþiile de urbanism elaborate ºiaprobate ºi-au pierdut valabilitatea.Aprobarea altor regulamente precum ºiprelungirea valabilitãþii celor existente nueste în competenþa Sectorului 1, ci aConsiliului General al MunicipiuluiBucureºti, care ar putea astfel impulsionadezvoltarea urbanisticã. „ActualizareaPlanului Urbanist ic General a lMunicipiului Bucuresti rãmâne cea maifireascã abordare a tendinþelor dedezvoltare urbanisticã ºi teritorialã,asigurând cadrul legal necesar activitãþiipe care o desfãºurãm”, considerãarhitectul Marinescu.

Principala documentaþie de urbanisminiþiatã de Primãria Sectorului 1 estePUZ Zona de Nord: ªos. Odãi, ªos.Bucureºti – Ploieºti – Str. Jandarmeriei -ª o s . G h . I o n e s c u S i s e º t i – ª o s .Bucureºti-Târgoviºte. Acesta a fostaprobat în anul 2004 ºi a produs efectejuridice, dar este în prezent anulatp r i n t r - o s e n t i n þ ã i r e v o c a b i l ã aTribunalului Bucureºti.

În 2009, Primãria Sectorului 1(încalitate de iniþiator), în colaborare cusocietatea Lora Construct (în calitate de

elaborator) au reluat procedurile înv e d e r e a r e a v i z ã r i i º i a p r o b ã r i id ocu mentaþ i e i d e u r bani s m s u s -amintite. Documentaþia reglementeazão suprafaþã de 734 hectare, cu unpotenþial ridicat pentru dezvoltareaeconomicã ºi socialã a Sectorului 1, fiindnecesarã realizarea ºi punerea înaplicare „a unei strategii coerente caresã faciliteze exploatarea oportunitãþilorde dezvoltare a zonei vizate, cu impactpozitiv asupra întregii comunitãþi”,a r g u m e n t e a z ã a r h i t e c t u l º e f a lSectorului 1.

Astfel, în etapa de proiectare, s-aua v u t î n v e d e r e p r e v e d e r i l e d edezvoltare funcþionalã ºi de evoluþie înperspectivã a teritoriului. Totodatã, s-aþinut cont de reglementãrile prevãzuteî n d o c u m e n t a þ i i l e d e u r b a n i s mî n t o c m i t e p e n t r u a c e s t t e r i t o r i uîncepând cu anul 2004 ºi care ºi-auprodus efectele juridice. De asemenea,pentru teritoriul reglementat prin PUZZona de Nord s-au avut în vederestudiile de trafic întocmite de cãtreCentrul de Proiectare Urbanã din CadrulPrimãriei Municipiului Bucureºti.

Documentaþia amintitã a luat formaunui proiect de hotârâre ºi a fost supusãvotului Consiliului General în lunaianuarie 2012. Proiectul nu a fost însãadoptat. Prin adrese repetate, PrimãriaSectorului 1 a sol ic i tat Pr imãr ieiMunicipiului Bucureºti reintroducereaproiectului pe ordinea de zi într-ourmãtoare ºedinþã a Consiliului General,însã solicitarea nu a fost soluþionatãpânã în luna februarie, invocându-sem o d i f i c ã r i l e g i s l a t i v e , r e l a t e a z ãarhitectul ºef al Sectorului 1.

19

Cele mai importante autorizaþii de construire emise în sectorul 1 în 2012

Beneficiar Strada Obiectiv

Eusma Rom Development SRL Str. Dridu Complex Multifunctional 3S+P+M; 3S+P+M+18E; 3S+P+M+24E.

S1 Al. Municipiului Bucuresti Str. Odai 3 imobile S+P+4E+M/S+P5E+M

Tamaga Traian, Marcu Bogdan Intr. Catedrei, nr, 29 Loc. Colective 12 ap. 2S+P+4E+5R

Gifan Strong Str. Felix, nr. 26 Hotel S+P+5E

Dicu Edward Calea Floreasca, nr. 71 Imobil cu functiunea mixta S+P+4E+5Retras+Et.Tehnic

Multiprest Habitat Str. Trifesti, nr. 12 Locuinta 2S+P+4E+5Retras

Saaed Yelmaz Str. Chitilei Locuinte S+P+4E+5.6 Retras

Kaziz Ahmad Str. Trifesti, nr. 16 S+P+4E+5R Locuinte (22 ap)

Mihai Adina Stefania Str. Bucurestii Noi, nr. 167 Locuinta S+P+4E+et. 5 retras

Palaz Mihai Lucian Str. Maguricea. nr. 24 Locuinta 2S+P+4E (9 ap)

În Sectorul 2 sunt semne de bunaugur pentru anul 2013. Investitorii aurevenit ºi vor sã dezvolte clãdiri debirouri ºi locuinþe, depãºind faza deproiect. Pe de altã parte, continuãaproape pe toatã suprafaþa sectoruluiproiectele mici: reparaþii, consolidãri ºie x t i n d e r i , n e - a d e c l a r a t B o g d a nPârvanu, arhitectul ºef al Sectorului 2.

Zona de nord a sectorului a atras cele maimulte investiþii noi, în special în perimetrul

delimitat de arterele Barbu Vãcãrescu,ªoseaua Pipera, Petricani ºi Fabrica deGlucozã. Aici, investitorii au achiziþionatterenuri, au fãcut unele completãri ladocumentaþii mai vechi ºi urmeazã ca înprima parte a acestui an sã depunã cererilepentru eliberarea certificatelor de urbanismºi a autorizaþiilor de construire.

A s t f e l , î n s t r . G a r a H e r ã s t r ã ud e m a r e a z ã u n p r o i e c t v i z â n dconstruirea unui ansamblu de birouri cu

o suprafaþã de peste 20.000 mp.Dupã ce anul trecut a fost finalizatã, în

zona Barbu Vãcãrescu, Sky Tower - ceamai înaltã clãdire din Bucureºti , înperspectivã, arealul din nord promite sãdevinã un pol de atracþie pentruc o n s t r u c þ i i î n a l t e . D e z v o l t a r e ainvestiþiilor private va antrena ºi ocreºtere a încasãrilor la bugetul local,fapt ce va permite derularea mai multorinvestiþii publice, în beneficiul tuturor,

apreciazã domnul Pârvanu.D e z v o l t a r e a z o n e i d e n o r d a

sectorului va fi impulsionatã ºi derealizarea conexiunii cu autostrada spreBraºov (A3). Fluxul de pe autostradã seva descãrca, pe de o parte, printr-unsens giratoriu, spre strada Gherghiþei ºimai departe cãtre cartierele Colentina ºiPantelimon ºi sudul oraºului. Pe de altãparte, de la intersecþia autostrãzii custrada Gherghiþei, va fi realizatã o

Investitorii privaþi se reîntorc


penetraþie spre strãzile Petricani ºiFabrica de Glucozã. La contactul cuacestea va fi amenajat încã un sensgiratoriu, astfel încât autovehiculele sãpoatã ajunge în cartierul Floreasca dinSectorul 1 ºi mai departe spre centru.Lucrãrile urmeazã sã fie realizate însãde Primãria Capitalei.

În ansamblu, în anul 2012 nu au fostm u l t e l u c r ã r i d e a n v e r g u r ã , c ipreponderent consolidãri, reparaþii ºiextinderi de locuinþe. Deºi numãrul deautorizaþii a rãmas relativ constant,2012 a fost totuºi un an “puþin mai bun”c o m p a r a t i v c u 2 0 1 1 , a p r e c i a z ãarhitectul ºef al Sectorului 2.

Primãria studiazãextinderea reabilitãriitermice ºi la case

Ca ºi în anii precedenþi, ºi în 2013principalul program de investiþii alPrimãriei Sectorul 2 vizeazã reabilitareatermicã a blocurilor de locuinþe. Lasfârºitul lunii ianuarie, aproape 400 deblocuri din sector erau finalizate sau încurs de reabilitare. Urmeazã ca lucrãrilesã fie extinse la încã un pachet mare, de590 de blocuri.

Ca urmare a modificãrii ordonanþei deguvern privind reabilitarea termicã, cepermite extinderea programului ºi lanivelul locuinþelor individuale sau cupuþine nivele, primãria de sector varealiza o inventariere a acestor imobile ºio plani f icare a etapelor pentrureabilitarea lor. Mai mult decât atât, ediliide sector au adus ºi unele amendamentela ordonanþa de guvern, de exemplu,pentru a include ºi clãdirile din zoneleprotejate. Pentru aceste imobile se vareal iza însã un program separat ,coordonat de Primãria MunicipiuluiBucureºti, de care þin zonele protejate,explicã domnul Pârvanu.

3.500 de locuinþe pentrutineri

E d i l i i S e c t o r u l u i 2 d o r e s c s ãconstruiascã ºi locuinþe pentru tineri în

regim de vânzare. Proiectul estedeocamdatã în fazã incipentã, fiindpurtate discuþii cu Agenþia Naþionalãp e n t r u L o c u i n þ e ( A N L ) . D o u ãa n s a m b l u r i r e z i d e n þ i a l e m a r i ,totalizând în jur de 3.500 de locuinþe, arurma sã fie construite în zona strãziiD i m i t r i e P o m p e i u º i î n o r a º u lPantelimon, unde primãria de sectordeþine un teren. Alternativ, acesteproiecte ar putea fi demarate prinparteneriat public-privat, menþioneazãdomnul Pârvanu.

Parcaje suprateranerealizate cu investitoriprivaþi

În parteneriat cu investitori privaþi,Primãria Sectorului 2 îºi propune sãrealizeze parcaje supraterane în câtevalocaþii. Anul acesta vor fi definitivatedocumentaþi i le º i vor f i obþinute

autorizaþiile de construire. Parcajele vorfi compuse din module supraetajate ºivor avea o capacitate totalã între 42 ºi140 de locuri.

De altfel, în parteneriat cu investitoriprivaþi, primãria de sector a extins în2012 piaþa Cernãuþi ºi a construit onouã piaþã pe strada Dimitrie Pompeiu.Concret, investitorul construieºte ºiopereazã piaþa pe terenul primãriei,plãtind o redevenþã la bugetul local,precizeazã domnul Pârvanu.

Fonduri europene pentruregenerare urbanã

Primãria Sectorului 2 a pus accentul ºipe util izarea fondurilor europenepentru realizarea unor proiecte der e g e n e r a r e u r b a n ã î n c a r t i e r e l eSteaua Roºie, Plumbuita, Creangã ºiBaicului. Lucrãrile sunt în derulare ºiv i z e a z ã r e a b i l i t a r e a s t r ã z i l o r ,

ex t i nd er ea r eþe l e l or d e u t i l i tã þ i ,amenajarea de parcuri ºi spaþii verzi ºiinstalarea de sisteme de monitorizarevideo, precizeazã arhitectul ºef alSectorului 2.

Tot cu fonduri europene, anul acestavor continua lucrãrile de extindere ºimodernizare a liceelor Iulia Haºdeu, C.A. Rosetti ºi A. D. Xenopol.

Autoritãþile locale vor extinde ºiprogramul de echipare a clãdirilorp u b l i c e c u i n s t a l a þ i i p e n t r uproducerea de energie din surse alter-native. Pânã acum au fost montatepanouri solare pe clãdirea Primãriei,pe o grãdiniþã ºi mai multe centresociale.

Întregul teritoriu al Sectorului 2 treceprintr-o etapã de dezvoltare. Cartierelem a r g i n a l e , p r e c u m C r e a n g ã º iAndronache prezintã deja un fondconstruit de calitate. Chiar dacã au

Bogdan Pârvanu, arhitect ºef al Sectorului 2.

Bucureºti

21

rãmas anumite zone nemodernizate,te nd i nþa e s te d e î mb u nã tã þ i r e astandardului de viaþã al locuitorilor.Specificul cartierelor este acela delocuinþe cu înãlþime ºi volume mai mici.

Zona medianã include ansamblurilede blocuri construite preponderentde-a lungul arterelor principale decirculaþie. Acestea vor redeveni com-p e t i t i v e o d a t ã c u f i n a l i z a r e aintervenþiilor de reabilitare termicã. Dezona centralã se ocupã preponderentPrimãria Capitalei, deoarece în jur de80% din construcþiile de aici suntcuprinse în zone protejate.

Chiar dacã nu poate sã intervinã di-r ect , pr i mãr i a d e s ector a tr i mi snumeroase notificãri cãtre munici-palitate ºi organele de poliþie asuprastãrii de degradare continuã a unormonumente importante precum HalaO b o r , M o a r a l u i A s s a n º i H a n u lSolacolu, subliniazã arhitectul ºef alSectorului 2.

Dezvoltarea sectorului urmãreºteîndeaproape Planul Urbanistic Zonal als e c t o r u l u i . A v â n d î n v e d e r e c ãvalabilitatea actualului Plan UrbanisticGeneral a fost prelungitã pânã în 2015pentru a permite elaborarea nouluiPUG, a fost extinsã ºi valabilitateaPUZ-ului de sector. Acesta va fi ulterioractualizat conform noilor reglementãridin PUG, mai precizeazã arhitectulBogdan Pârvanu.



Pipera Business Park S.R.L. ºos. Pipera nr. 43 ansamblu 2 clãdiri 2S+P+6E+Et - birouri

Local S.R.L. str. Ricinului nr. 116imobil S+P+2E+3Er(M) - locuinþe colective ºiref.împrejmuire

Kovács Gyula str. Delea Veche nr. 47 locuinþe colective 2S+P+7E+8Er

Sunset Lake Investiþii S.R.L. str. Barbu Vãcãrescu nr. 241-273 imobile 3S+P+2E+6E+9-12E+Et -

A.P.P. Construcþii Civile S.R.L. al. Dinogeþia nr. 32 A imobil S+P+3Er - locuinþe colective ºi împrejmuire

Real Habitation S.R.L. bd. Dimitrie Pompeiu nr. 5-7 imobil 2S+P+5E+8E - sp.com. 3 corpuri faza 1 a

Real Habitation S.R.L. bd. Dimitrie Pompeiu nr. 5-7 imobil 2S+P+Mz1+Mz2+11E - HOTEL faza 1 b

Mega Construct Metal S.R.L. ºos. Colentina nr. 297 imobil S+P+3E-E4r - sp.comercial, amenajare depozit

Elj Vatra S.R.L. bd. Pierre de Coubertin nr. 3-5, lot 1centru tip MALL - 2S+P+3E, parcare 2S+P+6E ºiorg.ºantier

Bãneasa Investments S.A. Prin SpcBeta Property Development Com-pany S.R.L.

str. Gara Herãstrãu nr. 4 ansamblu 3x(3S+11E+Et) - birouri, magazine, service

Anul 2013 pare cã se va situa la unnivel comparabil cu anul trecut înprivinþa construcþiilor, dupã ce în 2012situaþia s-a îmbunãtãþit faþã de 2011.P r a c t i c , a n u l 2 0 1 3 v a c o n t i n u at e n d i n þ e l e m a n i f e s t a t e î n 2 0 1 2 :construcþia de locuinþe unifamiliale curegim de înãlþime mic ºi clãdiri cucaracter industrial ºi de depozitare,ne-a declarat arhitectul ºef al Sectorului3, domnul ªtefan Dumitraºcu.

A c t i v i t a t e a d e c o n s t r u i r e s econcentreazã în zona de est a Sectorului3, de o parte ºi de cealaltã a Bd. TheodorPallady, principala zonã de expansiunedin sector, prevãzutã ca zonã edificabilãîn Planul Urbanistic General.

Primãria de sector a continuat anult r e c u t p r o g r a m u l m u l t i a n u a l d einvestiþii în viabilizare (extindereareþelelor de apã ºi canalizare ºi asfaltarea drumurilor) început în urmã cu treiani. Acest program vizeazã teritoriul deaproximativ 800 de hectare cuprins

între str. Gheþu Anghel, Drumul ÎntreTarlale, Bd. Theodor Pallady ºi stradaOzana. Terenul în cauzã este în prezentviabilizat în proporþie de aproximativ25%.

Programul va continua în urmãtoriiani, pe mãsura ce se construiesc noicase pe parcelele private. În fiecare anzeci de case sunt ridicate în aceastãzonã.

În ansamblu, în 2012 s-a simþit oactivitate mai intensã în construcþii. Maiales în ceea ce priveºte construcþia denoi locuinþe individuale, au fost multmai puþine cazuri de prelungire aautorizaþiei de construire. Practic, cine acerut autorizaþie la începutul anului, a ºiconstruit casa pânã la sfârºitul anului.Pentru cã încã sunt probleme cucreditarea bancarã, cei care construiescacum locuinþe apeleazã la economii saufinanþeazã lucrarea prin vânzarea altorproprietãþi, explicã ªtefan Dumitraºcu.

În paralel, de-a lungul Bd. Theodor

Pallady continuã extinderea proiectelorcu caracter industrial ºi de depozitare înzona cuprinsã între Drumul ÎntreTarlale, Strada Oxigenului ºi limitasectorului cu judeþul Ilfov, respectivcomuna Cernica.

Aici, încet - încet, se dezvoltã un polcomercial de distribuþie ºi depozitarepentru toatã marfa care vine pe auto-strada Bucureºti - Constanþa (A2),apreciazã arhitectul ºef al Sectorului 3.

C e r e r e a p e n t r u a n s a m b l u r irezidenþiale, clãdiri comerciale ºiindustriale rãmâne în continuare la unnivel redus faþã de anii 2009-2010.Printre cele mai importante construcþiiautorizate în 2012 se numãrã o clãdirede birouri de 17 etaje pe Bd. CorneliuCoposu (n.r. dezvoltatã de Pa & Co),reabi l i tarea, extinderea ºi recon-figurarea magazinului Titan, câtevaproiecte de retail ºi hoteluri mai mici,precum ºi reamenajarea unei clãdiripentru a gãzdui o clinicã medicalã.

Primãria vrea sã cumpereterenuri pentru locuinþe

La nivelul Sectorului 3 existã peste8.000 de cereri de locuinþe pentrutineri, locuinþe sociale ºi destinatep er s oa nel or ev a cu a te d i n ca s el enaþionalizate. Pânã acum, primãria desector a reuºit sã ofere în chirie 600 deapartamente pentru astfel de cazuri.Aceasta în contextul în care în ultimiiani au fost construite din bugetul localtrei blocuri pe Aleea Cioplea, totalizând209 apartamente.

Primãria Sectorului 3 mai are înadministrare un teren de aproximativ 1,2hectare la intersecþia dintre ªoseaua MihaiBravu ºi Splaiul Independenþei, undeintenþioneazã sã construiascã alte treiblocuri de locuinþe pentru tineri. În acestscop, în bugetul pe 2012 era rezervatãsuma de 88 milioane lei, care însã nu a fostcheltuitã pânã la finele anului. Cel maiprobabil, suma va fi reportatã pentru 2013.

Primãria va reabilita ºi construi locuinþe ºi parcaje

Construcþia de locuinþe înSectorul 2

În privinþa programelor de construcþie a locuinþelor, primarulSectorului 2, Neculai Onþanu, ne-a declarat cã are în plan anul acestafinalizarea demersurilor cu Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºiAdministraþiei Publice în scopul demarãrii lucrãrilor pentruconstruirea a peste 3.500 de apartamente în blocuri ANL. 2.100 deapartamente ar urma sã fie ridicate în oraºul Pantelimon, alte 1.400de unitãþi pe strada Dimitrie Pompeiu nr. 4, respectiv 48 deapartamente pe strada Aurului.

În acest scop, pe lângã atragerea de fonduri de la ANL, edilul ºef alSectorului 2 are în vedere ºi finanþarea din bugetul local, precum ºiîncheierea de parteneriate public-private.


Mai mult decât atât, tot anul trecut,consiliul local a înfiinþat o comisie care sãidentifice terenuri pretabile pentru a fiachiziþionate de Primãrie de pe piaþaliberã, în vederea dezvoltãrii de locuinþesociale ºi pentru tineri. Edilii locali auluat în considerare posibilitatea realizãriide locuinþe în parteneriat cu investitoriprivaþi, însã schemele financiare propusede aceºtia sunt aproape imposibil dederulat la nivelul administraþiilor locale.Condiþiile de creditare constituie unobstacol, cu atât mai mult cu câtprimãria de sector doar administreazãterenuri, fãrã a le deþine. Prin urmarediscuþia trebuie purtatã în paralel ºi cuP r i m ã r i a C a p i t a l e i , p r o p r i e t a r u lterenurilor. Procedura este de duratã, iarinvestitorul ajunge între timp sã îºipiardã interesul, precizeazã domnulDumitraºcu.

O a l t ã i n i þ i a t i v ã l o c a l ã v i z e a z ãînfiinþarea unei asociaþii de dezvoltareintercomunitarã care sã reuneascãSectorul 3 ºi localitãþi le l imitrofeacestuia din judeþul Ilfov: Popeºti-Leordeni, Cernica, Pantelimon ºi Glina.În acest sens, primãria de sector aobþinut împuternicire anul trecut de laConsiliul General al Capitalei. Prinaceastã asociere s-ar putea realizaproiecte în parteneriat public - privat.Primãriile limitrofe ar putea pune lad i s p o z i þ i e t e r e n u r i , i a r P r i m ã r i aSectorului 3 ar investi în viabilizareaacestora, astfel încât sã fie atractive ºipentru investitorul privat, explicãarhitectul Dumitraºcu.

Reabilitarea termicã vacontinua în 2013

Un program de investiþii important alSectorului 3 vizeazã reabilitarea termicãa blocurilor de locuinþe. La sfârºitul lunii

ianuarie erau reabilitate în jur de 160 deblocuri, iar lucrãrile la alte aproximativ200 erau contractate. Având în vederecã bugetul local reprezintã deocamdatãsingura sursã de finanþare, reabilitareatermicã reprezintã o sarcinã dificilã, înSectorul 3 existând peste 2.200 deblocuri. Prin urmare, chiar dacã bugetullocal ar fi investit în totalitate înreabilitarea termicã, tot ar dura mulþiani pentru a interveni asupra tuturorb l o c u r i l o r , s u b l i n i a z ã d o m n u lDumitraºcu.

Fondurile europene ar reprezenta oalternativã de finanþare, însã asociaþiilede proprietari nu sunt încântate defaptul cã trebuie sã aducã o cofinanþare,atât timp cât pânã acum reabilitarea afost gratuitã.

În privinþa calitãþii, lucrãrile de reabilitarenu au fost ocolite de oarecare neajunsurilegate, de exemplu, de refacerea teraselorsau planeitatea faþadelor. Acestea au fostînsã rapid remediate.

Î n c e e a c e p r i v e º t e c r o m a t i c aabordatã la reabilitare, Primãria a optatpentru menþinerea gamei coloristiceiniþiale a blocurilor, acolo unde a fostposibil. De altfel, la multe blocurirealizate din prefabricate finisajul ºicoloristica lipsesc.

La blocurile reabilitate se aplicãpatru-cinci nuanþe, combinat, ºi camtrei modele de geometrie. Se obþineastfel ºi o personalizare a spaþiului pu-blic, menþioneazã domnul Dumitraºcu.

În 2013 se vor construi maimulte parcaje

O direcþie de investiþii în Sectorul 3vizeazã crearea de locuri de parcare. Lasfârºitul anului trecut, consiliul local aaprobat realizarea unui parcaj subterancu 810 locuri care sã deserveascã Parcul

Titan. Deºi este unul dintre principalelepuncte de atracþie din Sector, dispunede puþine locuri de parcare. Pentruaceastã investiþie a fost emis certificatulde urbanism ºi în februarie era în cursde elaborare proiectul de detaliu pentrueliberarea autorizaþiei de construire.Investiþia ar urma sã fie realizatã cufinanþare din bugetul local. Costurilevor fi recuperate în timp din tariful orarplãtit de vizitatori. Lucrãrile ar trebui sãdemareze spre sfârºitul primãverii sauînceputul verii.

În paralel, Primãria ºi-a bugetat pentruacest an ºi construirea a trei parcãri dereºedinþã semiîngropate. Cea mai mare

d i n t r e a c e s t e a v a d i s p u n e d eaproximativ 400 de locuri de parcare.Alte douã parcãri, de data aceastasupraetajate ºi de dimensiuni maireduse, vor fi realizate în zone în careacum existã parcãri extinse la nivelulsolului. În acest caz, edilii nu urmãresccreºterea numãrului de locuri de parcare,ci eliberarea unor terenuri ocupate deparcãrile dispuse pe orizontalã. Pe acesteterenuri ulterior vor fi amenajate spaþiiverzi, locuri de joacã ºi eventual vor ficonstruite creºe. Acest lucru este cu atâtmai important cu cât primãria de sectorn u d e þ i n e t e r e n u r i , c i d o a r l eadministreazã în numele proprietarului,Primãria Capitalei.

Concursuri pentruamenajarea spaþiului public

Primãria Sectorului 3 intenþioneazã sãderuleze în acest an concursuri dearhitecturã pentru tinerii arhitecþi, înp a r t e n e r i a t c u U n i v e r s i t a t e a d eArhitecturã ºi Urbanism „Ion Mincu”.Concursurile de proiecte vor avea catemã regenerarea ºi personalizareaspaþiului public din Sectorul 3. Studenþiila arhitecturã ºi urbanism vor primi otemã în baza cãreia vor propune soluþii.Cele mai bune proiecte vor fi premiateºi transpuse în realitate.

Primãria de sector va continua sãinvesteascã în personalizarea spaþiuluipublic, deoarece, deºi reprezintãinvestiþ i i mai mici comparativ cureabilitarea termicã, toþi locuitoriibeneficiazã de ele.

„ªt i i cã eºt i în Sectorul 3 dupã

ªtefan Dumitraºcu, arhitect ºef al Sectorului 3.



Jurita Voislava Zborului, nr. 11 Constr. Imobil 2S+P+6+7E retr

Gerol Tranzaction Traian Popovici , nr. 79-91 Spital 2S+P+4E+5E retras

Radu Petre Mihai Bravu , nr. 255 imobil S+P+3E+M

Caulea Alexandru- Elena Breaza , nr. 83-83A Imobil mixt , S+P+4E

Manole Ionel Eprubetei, nr. 5 cladire S+P+3E

ZDI Real Estate SRL Drumul Gura Solcii, nr. 62- 66 loc colective P+6E

Dor Properties SRL Drumul Gura Solcii, nr. 50-52 loc colective P+6E

Hamdou Steluta Aristide Pascal, nr. 49-51 locuinta S+P+4E

Amico Ambient SRL Prisaca Dornei, nr. 12 Imobil S+P+3E+4E retras

Paper Shop Center SRL Th. Pallady, nr. 222 hala P+1E

Vlad Marius Mihai Delea Noua, nr. 24 loc colective S+P+3E

Ideal Invest Construct SRL Dr. Gura Siriului, nr. 62-66 imobil P+4E

Iortoman Mioara Tarancutei, nr. 19 locuinta P+2E+3E retras

Iacov Radu Vlad Judetul, nr.50xAristide Pascal, nr. 33-35 locuinta P+4E

RICO SRL Dr. Lunca Cetatii, nr. 475 Hala parter

Mihaila Ion Foisorului, nr. 10 loc colective D+P+4E

Bucureºti

23

mobilierul urban, amenajarea spaþiilorverzi, modul de tratare a intersecþiilor,aspectul parcãrilor de reºedinþã”,argumenteazã ªtefan Dumitraºcu.

În prezent, Primãria Sectorului 3 areîn curs de realizare Planul UrbanisticZonal aferent extremitãþii sudice as e c t o r u l u i , d e - a l u n g u l r â u l u iDâmboviþa. De asemenea, în proiectulde buget din acest an mai este prinsãfinanþarea pentru încã douã PUZ-uriaferente unor zone încã neacoperiteprin documentaþiile anterioare.

Centrul istoric este înpericol de prãbuºire

Deºi Centrul Istoric al Bucureºtiului acunoscut în ultimii ani un avânt economicdupã reabilitarea domeniului public(strãzi, apã, canal), nimeni nu se gâdeºtesã investeascã un leu în reabilitareaefectivã a clãdirilor vechi, nici mãcarpentru asigurarea elementelor decorativede pe faþade. Aceasta în contextul în careproprietarii obþin venituri din chirii,subliniazã ªtefan Dumitraºcu.

Perimetrul Centrului Istoric, deºi se aflãp e t e r i t o r i u l S e c t o r u l u i 3 , e s t eadministrat aproape în totalitate dePrimãria Municipiului Bucureºti, inclusivî n c e e a c e p r i v e º t e a v i z e l e º iautorizaþiile. În speþã, competenþeleprimãriilor de sector pe zonele istorice

protejate sunt mult limitate.L e g i s l a þ i a c e f a c e r e f e r i r e l a

menþinerea în bunã stare de func-þionare a interiorului ºi exterioruluiclãdirilor ar trebui sã fie mult maidrasticã. „La o maºinã îþi faci anualinspecþia tehnicã periodicã, în cazcontrar eºti amendat. Pentru clãdiri nuexistã ITP”, atrage atenþia arhitectulDumitraºcu. În eventualitatea unuicutremur mai puternic, puþine clãdiridin Centrul Istoric ar rezista.

Primãria Capitalei este obligatã saemitã avize de funcþionare pentrulocalurile din centru atât timp câtproprietarii prezintã dosare complete,c h i a r d a c ã i m o b i l e l e î n c a r efuncþioneazã localurile se aflã într-ostare deplorabilã. Aceasta deoarecelegislaþia nu instituie obligativitateaprezentãrii unui document privindsiguranþa structuralã ºi nestructuralã aconstrucþiei. Chiar dacã la nivelulPol iþ iei Locale existã un servicius p e c i a l i z a t p e n t r u d i s c i p l i n a î nconstrucþii, atribuþiile acestuia suntlimitate. Personalul serviciului verificãdacã lucrãrile au fost executate înc o n f o r m i t a t e c u a u t o r i z a þ i a d econstruire, constatã ºi sancþioneazãconstruirea fãrã autorizaþie, însã nu sepoate pronunþa asupra stãrii tehnice aclãdir i i . Aceastã sarcinã î i revine

Inspectoratului de Stat în Construcþii.Sunt foarte puþine cazurile în care

autoritãþile nu cunosc proprietariiclãdirilor aparent abandonate dinzonele istorice. Dacã proprietarul nu îºiîntreþine construcþia, primãria poate celmult sã î l amendeze atunci cândclãdirea devine un pericol public.

Oraºul trebuie sã creascã peverticalã

Î n o p i n i a a r h i t e c t u l u i ª t e f a nDumitraºcu, Bucureºtiul trebui sãtreacã de la o extindere pe orizontalã, lao creºtere pe verticalã. În general,oraºele au tendinþa sã creascã, însã,când sunt confruntate cu agresiuniexterne: de naturã fiscalã, socialã,militarã, cataclisme, asemeni unororganisme vii, se retrag pe orizontalã ºiîncep sã se dezvolte pe verticalã.

„Oraº înseamnã locuire pe verticalã,utilizare în comun ºi intensivã a metruluipãtrat de pãmânt, servicii pentru toatãlumea. La noi, în Bucureºti, în ciudaagresiunii financiare, a crizei economice,a lipsei investiþiilor, aglomeraþiei, ariscului seismic, lumea continuã sã vinã,iar oraºul se extinde prin cãsuþe mici”,sesizeazã domnul Dumitraºcu.

Extinderea pe orizontalã genereazãniºte structuri parazitare în raport cuBucureºtiul, expuse la riscuri ºi fãrã

acces la utilitãþi ºi servicii. În continuarese construiesc case aproape autonome,în zone izolate. În mod surprinzãtor,criza nu a schimbat aceastã tendinþã,tot aºa cum nu a dus la ieftinireasubstanþialã a apartamentelor dinblocurile vechi ºi uzate, subliniazãªtefan Dumitraºcu.

În prezent, tehnologia permiterealizarea unor construcþii foarte înalteîn zone seismice, cum este cazulBucureºtiului. Dezvoltarea imobiliarãpe verticalã se preteazã pe tot teritoriuloraºului, mai puþin zonele protejate."Este chiar dezirabil sã fie construiteclãdiri înalte deoarece ele aduc bani,dezvoltare ºi înseamnã «oraº»”, afirmãdomnul Dumitraºcu.

Dezvoltarea oraºului implicã ºi oîmbunãtãþire a infrastructurii de trans-port. În opinia arhitectului ºef alSectorului 3, oraºul nu are de câºtigatprin construirea de pasaje suprateranecostisitoare. Alte metropole precum To-kyo sau Boston, care au dezvoltatintensiv astfel de structuri, au decis înultimii ani sã le demoleze. În locul lor aufost amenajate parcuri ºi spaþii publice,iar infrastructura de transport a fostintrodusã în subteran. Suplimentar,edili i au prioritizat transportul încomun, de exemplu prin crearea debenzi dedicate.

Investiþiile în locuinþe încep sã se dezgheþe

Existã semnale pozitive pentru activitateainvestiþionalã din Sectorul 4 al Capitalei. Dezvoltatoriiîncep sã îºi manifeste interesul pentru demarareaunor noi proiecte. Cu toate acestea este clar cã anul2013 nu va reprezenta un boom imobiliar, apreciazãdomnul Daniel Cãrãmidã, arhitect ºef al Sectorului 4.

La sfârºitul anului 2012 au fost autorizate mai multeclãdiri de mari dimensiuni. În zona strãzii Pridvorului

s-a dat autorizaþie pentru un bloc de locuinþeparter+10 etaje. Proiectul a fost demarat acum trei anicând investitorii lituanieni au început turnareafundaþiilor pentru patru blocuri, dupã care, odatã cuvenirea crizei, investiþia a stagnat. Acum, dezvoltatoriiau demarat licitaþia pentru lucrãrile de construcþie.

Totodatã, în zona de lângã mall-ul Sun Plaza au fostautorizate douã clãdiri de birouri parter + 14 etaje ºi

parter + 18 etaje.Potenþial ridicat de dezvoltare prezintã ºi zona strada

Turnu Mãgurele ºi Poºtalionului unde au fost autorizatelocuinþe colective de tip parter + 1etaj + mansardã,parter + 2 etaje + mansardã cuprinzând garsoniere ºiapartamente mici. Acest tip de proiect a avut succes lavânzare, ne-a precizat domnul Cãrãmidã, la preþuri depânã în 30.000 euro o garsonierã.


Trei proiecte de retail se vormaterializa în acest an

Cel mai mare supermarket Mega Image se afla, înfebruarie, în construcþie la Piaþa Sudului. Clãdireadezvoltatã de retailerul belgian va gãzdui la partermagazinul, celelalte douã etaje având destinaþia debirouri. De asemenea, în 2013 se vor materializa ºi alteproiecte de retail. Un magazin Profi se aflã în curs deexecuþie în zona Timpuri Noi, iar lucrãrile la unmagazin Kaufland urmeazã sã demareze la intersecþiaºoselei Olteniþei cu strada Iriceanu.

Tot pe partea de retail operatorii centrului comercialSun Plaza ºi-au manifestat intenþia sã realizeze oextensie a centrului comercial, însã aceastã investiþiese aflã la stadiul de plan, fãrã sã existe deocamdatã oautorizaþie emisã pentru aceste lucrãri.

Legislaþia ºi reglementãrile urbanisticeînvechite frâneazã investiþiile

Atragerea cât mai multor investitori reprezintã soluþiapentru dezvoltarea sectorului având în vedere fondurilelimitate ale administraþiei, considerã domnul Cãrãmidã.Primãria ar putea chiar colabora cu investitori pentrudezvoltarea proiectelor sale prin parteneriate pub-lic-private. Aceºtia sunt însã destul de scumpi la vedere.

În mod surprinzãtor, potrivit domnului Cãrãmidã, nuinstabilitatea politicã þine departe investitorii dinsegmentul imobiliar, ci lipsa unor reglementãri urbanisticeactualizate, în concordanþã cu nevoile de dezvoltare aleCapitalei. Stabilitatea policã nu este suficentã, trebuie sãexiste ºi mãsuri de atragere a investitorilor.

“Deocamdatã nu simt o legãturã foarte directã cauzã- efect între stabilitatea politicã ºi investitorii grãmadã,pentru cã din pãcate nici politicul ºi nici noi din parteaurbanismului nu am luat mãsuri de cointeresare ºiatragere a investitorilor. Existã douã variante: orisuntem o economie închisã, ne descurcãm pe plan lo-cal, ori suntem o economie deschisã ºi trebuie sã avemo ofertã pentru ceilalþi. Investitorul trebuie sã fiepersoana de atras, partenerul cu care trebuie sã facioferte favorabile ºi þie ºi lui. Scopul lui este sã-ºidezvolte afacerea, iar al tãu sã-þi rezolvi problemeleurbei”, explicã domnul Cãrãmidã.

Planificarea urbanisticã a Bucureºtiului se facepotrivit Planului Urbanistic General (PUG) care are ovechime de peste zece ani. Deºi în prezent se lucreazãla un nou PUG întocmirea acestuia este o chestiune delungã duratã, de câþiva ani. Între timp, primãriile desector trebuie sã emitã autorizaþii de construirepotrivit unor reglementãri restrictive, perimate ºi chiar

contrare intereselor locuitorilor oraºului. PUG-ulBucureºtiului a fost prelungit la finele lui 2012 pentruîncã trei ani.

Avântul investiþional este frânat ºi de reglementãrimai recente privind Planurile Urbanistice Zonale(PUZ-uri). Potrivit acestora, PUZ-urile pot fi întocmitedoar pentru investiþii de dimensiuni mari, excluzândastfel din ecuaþie investitorii mai mici. În plus, PUZ-urilesunt întocmite exclusiv pentru terenul pentru care s-asolicitat planul, nu pentru întreaga zonã.

“Existã o politicã pe care o consider greºitã înCapitalã, de a reglementa doar terenul celui caresolicitã PUZ. Înainte când te duceai cu un PUZ, sestudia ºi era reglementatã întreaga zonã. Acum sestudiazã toatã zonã ºi apoi se decupeazã porþiunea,reglementându-se doar terenul pe care îl vizeazãinvestitorul care a solicitat PUZ-ul. Cu alte cuvintedacã vine un alt investitor în zonã trebuie sã facã altPUZ. Dacã s-ar reglementa zonele în totalitate, nu doarpe porþiuni, ar exista ºi investitori mai mici care arputea sã construiascã”, explicã domnul Cãrãmidã.

În plus, din cauza modului haotic în care s-a construitîn ultimii ani, noile proiecte de investiþii sunt tratate cu

rezervã. “În ultima vreme legislaþia pe urbanismmerge pe suspiciunea de vinovãþie, considerând cãorice investitor vrea de la noi ceva ce nu este corect.Mergem de obicei cu jumãtãþi de mãsurã pentru cã nuavem hotãrâri pe mai mulþi ani. Nu îndrãznim înmentalitatea noastrã sã supãrãm comunitatea. Nu dãnimeni mai mult decât le e interesul”, considerãdomnul Cãrãmidã.

O soluþie pentru impulsionarea cât de cât ainvestiþiilor ar fi fost realizarea unui PUZ de sector.Realizarea acestui document a fost consideratã inutilãavând în vedere cã urma sã se întocmeascã noul PUG,dar lucrurile s-au tergiversat.

Domnul Cãrãmidã precizeazã:“Eu gândesc Bucureºtiul în întregime ºi nu mi se pare

normal ca fiecare din sectoare sã studieze pe contpropriu. Mi-aº dori mai multã coordonare din parteaprimãriei generale. În momentul de faþã suntem foarteseparaþi, noi arhitecþii de sector ºi primãria generalã.Poate cã acum, cã este aceeaºi culoare politicã, vaexista mai multã cooperare. Împãrþirea de acum - ºaseprimari, ºase arhitecþi - cred cã este puþin depãºitã.Este o împãrþire moºtenitã, nu are un criteriu.”

Daniel Cãrãmidã, arhitect ºef al Sectorului 4.

Bucureºti

25

În condiþiile în care realizarea unui nou PUG va duraani de zile, arhitectul ºef al sectorului 4 are în vedereîntocmirea unui PUZ de sector.

”Evantaiul” de terenuri de la margineasectorului prezintã cel mai marepotenþial pentru investiþii

Sursa mare de teren construibil a sectorului se aflã însud spre Mãgurele, Popeºti ºi Jilava. Zona este însãdestructuratã ºi nu ai cum sã intri ca investitor fãrãPUZ. În aceste zone existã terenuri intravilane de maridimensiuni, însã nu sunt drumuri ºi utilitãþi. Pentrurealizarea unui ansamblu rezidenþial un investitor artrebui sã construiascã din fonduri proprii suprafeþem a r i d e d r u m u r i i n t e r i o a r e . D i n p ã c a t e ,municipalitatea nu are capacitatea sã realizeze acesteinvestiþii pentru investitori.

De asemenea, o zonã cu mult potenþial este zonaA p ã r ã t o r i i P a t r i e i , u n d e p r i mã r i a t r e b u i e s ãconstruiascã un canal de aducþie.

Nu este de neglijat de cãtre dezvoltatori nici zonalacului Vãcãreºti, însã problema fãrâmiþãrii terenuriloraproape a oprit investiþiile în zonã. Toatã fâºia dinCalea Vãcãreºti pânã în malul lacului (dintrecomplexul Asmita Gardens ºi Centrul Comercial SunPl aza) es te ter en pr opr i etate pr i v atã . Ex i s tãrevendicãri chiar ºi pe malul lacului. În rest, mai este ofâºie proprietate privatã ºi de-a lungul Splaiului Unirii.Aici sunt mulþi proprietari cu terenuri de dimensiunimici de 100-150 metri pãtraþi. S-au aprobat câtevaPUZ-uri individuale pe niºte parcele mai mari. Auexistat planuri de transformare a zonei în rezervaþienaturalã sau de realizare a unui proiect de interes pub-lic pentru a se putea face exproprierile.

Domnul Cãrãmidã propune: “Soluþia ar fi sã se facãun PUZ comun ºi o relocare a terenurilor. Astfel, ceicare au terenuri mari pot construi blocuri, iar cei cuterenuri mici pot construi case/vile. Este o zonã cares-ar putea dezvolta coerent.”

Potrivit reglementãrilor în vigoare în zonã se potconstrui clãdiri cu un regim de înãlþime de pânã la 20de etaje.

Aproape toate pieþele din sector aufost modernizate

Pânã la apariþia unor noi investitori primãria deruleazãpropriile proiecte de investiþii cu finanþare de la buget,din fonduri europene sau împrumuturi.

În anul care tocmai s-a încheiat s-au realizat multeextinderi de grãdiniþe, cam la fiecare gradiniþã s-afãcut câte un corp nou.

De asemenea, primãria se apropie de finalizareap r o g r a m u l u i d e m o d e r n i z a r e a p i e þ e l o ragro-alimentare din sector. Anul trecut a fostinauguratã piaþa Apãrãtorii Patriei, iar lângã piaþaProgresul s-a inaugurat un nou corp de clãdire.

Noua piaþã Apãrãtorii Patriei a fost ridicatã din temeliipe locul fostei pieþe. Clãdirea are o suprafaþã deaproximativ 2.600 mp, în incintã fiind amplasate 190 detarabe pentru fructe ºi legume ºi amenajate 31 de spaþiicomerciale.

În schimb, proaspãt inauguratul corp al PieþeiProgresul are o suprafaþã de 17.710 mp, fiind cea maimare piaþã în administrarea unui consiliu local de peraza Capitalei. Complexul prezintã pe acoperiº o parcarede 250 de locuri. La parter pot fi amplasate 380 detarabe pentru legume ºi fructe iar la etaj suntamenajate peste 100 de magazine pentru produsenealimentare. Odatã finalizate lucrãrile toþi comercianþiicare aveau contracte în vechea piaþã Progresul au fostrelocaþi în condiþii optime în noua piaþã.

S-au mai realizat lucrãri ºi la piaþa Reºiþa, piaþã aflatã

în concesiune, piaþa particularã Berceni, iar în piaþaSudului s-a mai construit un corp de clãdire. Acumprovocarea va fi administrarea acestor pieþe potrivitstandardelor europene.O nouã faþã pentru Pãrculeþul Copiilor

Una dintre cele mai mediatizate investiþii realizate dePrimãria Sectorului 4 a fost reabilitarea PãrculeþuluiCopiilor din cadrul parcului Tineretului. S-au realizatamenajãri peisagistice inedite ºi locuri de joacãspectaculoase. De asemenea, a fost amenajatã ofântânã artezianã, sub forma unei corole, cu perdelede apã colorate.

“Am primit în administrare orãºelul vechi ºi amîncercat sã-l aducem în timpurile noastre. Nu am pututºi nu ne-am propus sã facem un Prater. Era o investiþiemare ºi ar fi durat prea mult. S-a mers pe modernizareºi parametrii reali. Acolo erau instalaþii de jocuri fãrãatestate de funcþionare ºi clãdiri în paraginã”,subliniazã arhitectul ºesf al Sectorului 4.

Tot în parcul Tineretului municipalitatea autorizaseconstrucþia unui aqua park de cãtre compania BlueCiel. Proiectul a fost contestat în instanþã de asociaþia“Salvaþi Bucureºtiul” care ºi a câºtigat procesul.Potrivit asociaþiei acest proiect ar fi distrus zona verdedin parc. Urmeazã recursul.

Cea mai mare parte a bugetului Primãriei Sectorului4 pe 2012 s-a dus pe utilitãþi ºi reabilitarea termicã ablocurilor. În acest an urmeazã sã fie reabilitate în sec-tor aproximativ 200 de blocuri.


Beneficiar Adresa Obiectiv

Mega image Olteniþei nr. 208 hipermarket

Sava Virgiania Frigului nr. 23-25 imobil S+P+3E+5E

Sp. Comercial Tineretului Vacaresti nr. 176-178 Edificare sp. Comercial P+1E

Soava Catalin Democratiei nr. 32 Imob. S+P+4E+5 retras

INTERNATIONAL Vacaresti nr. 345-347 Imobil 3S+P+14E

Cavar L&I impex Turnu Magurele nr. 2-10 reautorizare imobil S+P+4E

Pirpiriu Ionel Postalionului nr. 97-101 trei imobile S+P+4E

Reabilitarea termicã, miza pe acest an a Sectorului 5Cele mai importante investiþiidin Sectorul 5 al Capitalei vor viza înacest an reabilitarea termicã cât ºidomenii le educaþiei , cercetãr i i º imedicinei. Activitatea investitorilorprivaþi va f i destul de l imitatã ºiconcentratã pe clãdiri rezidenþiale demici dimensiuni.

Numãrul de autorizaþii emise dePrimãria Sectorului 5 este în scãdere,anul trecut fiind înregistrat cel mai micnumãr de autorizaþii emise în ultimiiani. Dacã în anul 2011 au fost emise înjur de 840 de autorizaþii, anul trecutnumãrul acestora s-a ridicat la doar 540.

În parte situaþia este explicabilãdeoarece în 2012 nu au fost emise

autorizaþii pentru reabilitarea blocurilorde locuinþe, s-a lucrat pe cele emise îna n u l p r e c e d e n t . P r o i e c t e l e d er e a b i l i t a r e a u c o n s t i t u i t g r o s u lautorizaþiilor în 2011 aceste numãrândcca. 180, doar pentru finele anului, ne-aprecizat doamna Cristina Baºturescu,arhitect ºef al sectorului 5.

Institutul Cantacuzino de lafaliment la renovare

Dupã ce a fost la un pas de închidere,Institutul Cantacuzino din Capitalã areuºit sã se redreseze. Linia de producþiea institutului va intra în lucrãri derenovare. Autorizaþia a fost acordatã dePrimãria Sectorului 5 la finele anului

2012. Totodatã institutul a anunþat cã varelua producþia de vaccinuri.

De asemenea în acest an se vor realizalucrãri de reabilitare la Spitalul “Prof.Dr. T. Burghele” din Capitalã. Una dintresecþiile spitalului va fi modernizatã,ne-a precizat doamna Baºturescu.

Totodatã se vor realiza amenajãri,consolidãri ale sediului Universitãþii deª t i i n þ e A g r o n o m i c e º i M e d i c i n ãVeterinarã din Bucureºti.

Se construiesc blocuri micila periferia sectorului

În ceea ce priveºte investiþiile din sferarezidenþialã în ultimii ani s-a remarcat odezvoltare a construcþii lor noi de

locuinþe pe ªoseaua Bucureºti- Mãgureleºi la capãtul Pucheniului, spre Sãlaj. Înzonã existã ºi terenuri cu suprafeþe maricare se preteazã pentru investiþii în spaþiide retail de mari dimensiuni.

Imobilele construite în aceste zonesunt însã departe de mega-proiectelerezindenþiale din perioada de boomimobiliar, dezvoltatorii limitându-se lao înãlþime de douã etaje cu mansardãdublã. Construcþiile curprind apar-tamente ºi garsoniere mici.

Speranþa sectorului în ceea ce priveºtesoluþionarea problemei locuinþelor stãteaîn cartierul de 10.000 de locuinþe ce urmasã fie construit în prelungirea Ghencea.Construcþia nu a fost însã demaratã.


Potrivit ultimelor informaþii primite dedoamna Baºturescu lucrul la PlanulUrbanistic Zonal nu a fost încã finalizat.

Un alt proiect rezidenþial de anvergurã,cel implementat de armatã pe ºoseauaAntiaerianã, a stagnat. “Le-au expiratcert i f icatul de urbanism ºi toateautorizaþiile pe care le-am emis. Auautorizaþie doar pentru ce se vede gataexecutat.”, a precizat doamna Baºturescu.

Proiectul cuprindea vile P+2, blocuri cupatru etaje cât ºi blocuri cu 10 etaje. Dintrecele ºase blocuri cu 10 etaje cuprinse înproiect doar douã sunt finalizate, ne-a spusdoamna Baºturescu. De asemeneainvestiþia cuprindea spaþii comerciale ºigrãdiniþã care nu au fost construite.

Un nou val de investiþii înreabilitarea termicã alocuinþelorChiar dacã investiþiile noi în locuinþe

sunt puþine lucrãrile de reabilitaretermicã continuã. Un nou val deproiecte de reabi l i tare termicã alocuinþelor vor fi autorizate în acest an.Ultimele autorizaþii pentru acesteproiecte au fost emise la finalul lui2011, lucrãrile desfãºurându-se pe totparcursul anului trecut.

“Anul acesta am emis doar niºte cer-tificate, la faza de autorizaþii nu a ajunsnimic, probabil acum urmeazã laînceputul anului.”, a precizat doamnaBaºturescu la începutul lunii februarie.

Î n S e c t o r u l 5 a u m a i r ã m a s d ereabilitat circa 300-400 de blocuri,restul fiind în diferite faze de execuþie.

Se întrevãd puþine investiþiipe partea comercialã

Nici investitorii pe segmentul rezidenþialnu s-au înghesuit la autorizare anultrecut. Cel mai mare proiect al anului a

fost cel al retailer-ului Cora. Cora aprimit autorizaþie la începutul lui 2012pentru construcþia unui hiper-market peªoseaua Alexandriei. Investiþia Cora dinºoseaua Alexandriei a fost inauguratã lasfârºitul anului trecut.

Legea privind întocmireaPUZ-urilor trebuie modificatã

Activitatea de autorizare din Sectorul 5se confruntã, ca ºi în celalte sectoare, cuproblema reglementãrilor urbanisticenecorespunzãtoare cu situaþia realã.

Doamna Baºturescu explicã:“Sunt zone mari, prevãzute ca zone

verzi sau zone de pãdure ºi în realitatenu este nicio pãdure. Între ºoseauaAlexandriei ºi Pucheni este o mare zonã

cu titlul de proprietate privatã ºi înPlanul Urbanistic General este trecutãca pãdure ºi nu este nicio pãdure. ªi înºoseaua Bucureºti-Mãgurele în parteadreaptã sunt trecute parcuri ºi grãdini ºiîn realitate sunt proprietãþi, sunt caseexecutate fãrã autorizaþie.”

Aceste proiecte nu mai pot fi autorizatedoarece potrivit noilor reglementãri nu semai pot face Planuri Urbanistice Zonaledecât pentru investiþii mari.

“Trebuie schimbatã legea care abia afost modificatã anul trecut. Dacã opersoanã, sau mai multe care se adunãîntr-o zonã îºi manifestã disponibilitateade a face PUZ de ce nu au voie?”, seîntreabã doamna Baºturescu.

Potrivit doamnei Baºturescu au existatmai multe persoane care au dorit sãrealizeze PUZ-uri ºi au fost refuzate.

Investiþiile în zonele istoricedepind de Ministerul Culturii

Dezvoltarea urbanisticã a Bucureºtiuluieste iminentã dar este necesarã ºimenþinerea fondului arhitectural cuvaloare istoricã. Doamna Baºturescus - a e x p r i m a t p e n t r u p ã s t r a r e amonumentelor istorice în masura încare acest lucru este viabil. În cazul încare clãdirea este prea deterioaratã sepoate pãstra doar faþada sau elementede faþadã.

Aprobarea investiþiilor care afecteazãclãdirile monument istoric se face laMinisterul Culturii ºi PatrimoniuluiNaþional, precizeazã doamna Baºturescu.

Cristina Baºturescu, arhitect ºef al Sectorului 5.

Bucureºti



ALBROESTATE SRL Sos Alexandriei, nr 152 Centru comercial Cora D+P si mezanin

TOP RESIDENCE Str Pucheni, nr 139-149 (9696 mp) Construire 2 imobile locuinte S+P+5E+M

Primaria sectorului 5 Str Nabucului 18 Sala sport P+1E

Genifer -F Service Str Petre Ispirescu, nr 90Construire imobil S+P+3E+Pod vizitare, spatiu comercialsi locuinta

Balteanu Silviu IntreprindereIndividuala

Intrarea Giurgiului, nr 17 Construire imobil locuinte S+P+2 E+M

GNB IMOB Group Calea Ferentari, nr 3A-74-76A Imobil Locuinte S+P+7E+M

CONSTRUCT APRODEX Str Ion Garbea, nr 26Doua edificabile 2S+P+9E+10 E-tip lama si 2S+P+15E-tipturn (6298 mp)

TOP RESIDENCE Str Pucheni, nr 139-149 lot 2 2 Imobile S+P+5E+M

HOME STORE INVESTMENT Str Pucheni, nr 115BConstructie doua imobile S+P+5E+M-locuinta cu adapostAla la subsol

SIX TOP RESIDENCE Str Pucheni, nr 139-149 lot 2 Imobile locuinte S+P+E+M (corp5-6)

27

Proiectele de investiþii din Sectorul 6stagneazã în aºteptarea intrãrii în vigoare a nouluiPlan Urbanistic Zonal (PUZ) de sector. Peste 50% dinsuprafaþa de teren liberã a sectorului nu esteconstruibilã datoritã lipsei reglementãrilor urbanisticecare sã o permitã. Cu toate acestea investitorii încãsunt interesaþi sã achiziþioneze terenuri în sector însperanþa cã situaþia va fi deblocatã în curând.

Noul PUZ, aflat în lucru de aproape patru ani, va fi omanã cereascã pentru dezvoltatori. Prin aceastãd o c u m e n t a þ i e t o a t e t e r e n u r i l e c u p o t e n þ i a linvestiþional din sector vor deveni construibile,potrivit domnului Marcel Bera, arhitect ºef alsectorului 6.

“Noi am avea un mare avantaj faþã de celelaltesectoare dupã aprobarea PUZ-ului. Suntem foarteinteresaþi sã terminãm odatã aceastã documentaþie.Bine, PUZ-ul este gata demult dar mai sunt de parcurscâteva etape pânã la aprobarea finalã.”, precizeazãdomnul Bera.

Vechile reglementãri nu permitscoaterea industriei în afara oraºului

Principala problemã cu care se confruntã dezvoltatoriieste cã terenurile lor sunt, conform Planului UrbanisticGeneral al Bucureºtiului (PUG) - în baza cãruia la oraactualã se emit autorizaþii de construire în sector -zone industriale sau spaþii verzi, fãrã ca acestea sã aibãdestinaþia de parc. Existã ºi zone de locuit, dar în carenu se poate construi – zona L1C din PUG.

Domnul Bera explicã situaþia terenurilor libere dinsector:

“Este clar cã nimeni nu mai vine sã facã industrie, iarindustria care a existat în mare parte a dispãrut.Pentru a putea construi ceva pe un teren acesta nu arecum sã ramânã zonã industrialã. În viitorul PUZ au fostpropuse noi zone de locuinþe sau zone cu funcþiunimixte, zone în care sã se poatã face investiþii.”

Spre exemplu între b-dul Timiºoara ºi prelungireaGhencea existã o zonã foarte mare de locuinþe mici, curegim de înãlþime P+2, în care în baza PUG-ului nu se

poate construi nimic.“PUG-ul prevede cã investitorul care deþine un teren

în aceastã zonã pentru a construi ceva trebuie sãcomande ºi sã i se aprobe un PUZ. Pe de altã parteLegea nr. 350 precizeazã cã investitorul nu mai poatesã întocmeascã PUZ-uri decât pentru anumiteobiective: centre comerciale, hipermarket-uri, zonerezidenþiale dezvoltate pe suprafeþe mari. Astfel estelimitatã posibilitatea unui proprietar de teren sau aunui investitor.”, considerã domnul Bera.

Datoritã reglementãrilor noului PUZ de sectorinvestitorii nu vor mai avea nevoie de alt PUZd e o a r e c e p r i n a c e a s t ã d o c u m e n t a þ i e z o n e l eindustriale dezafectate vor fi transformate în zone delocuinþe sau zone cu funcþiuni mixte. Printreterenurile unde se vor opera modificãri de destinaþiese numãrã: zona industrialã de lângã b-dul IuliuManiu, zona b-dul Timiºoara-Prelugirea Ghencea.

Noul PUZ este aºteptat cu mare interesde investitori

Modificarea reglementãrilor urbanistice este iminentãºi investitorii sunt pregãtiþi sã demareze proiectele câtmai repede posibil.

“Sunt investiþii care aºteaptã de ceva timp. Amnenumãrate exemple de persoane fizice, de firme, ºipe partea de rezidenþial, comercial ºi spaþii pentruservicii sau spaþii de birouri. Sunt foarte mulþi careaºteaptã sã facã ceva ºi aºteaptã ca acest PUZ sã fieaprobat.”, considerã domnul Bera.

De pildã, în Giuleºti un investitor aºteaptã PUZ-ulpentru a putea demara construcþia unui parc deagrement. Complexul va fi unul de mari dimensiuni ºiar urma sã cuprindã pe lângã numeroase facilitãþi, opistã de automobile ºi o pistã de carting ºi posibil unhipodrom. Terenul pe care se va dezvolta parculaparþine investitorului.

“Discuþia privind acest proiect se poartã de vreo doiani ºi oamenii aºteaptã. Sper sã nu se rãzgândeascãavând în vedere cât timp a trecut.”, precizeazã domnulBera.

Pentru aceastã investiþie dezvoltatorii aveauposibilitatea sã îºi comande propriul PUZ, însã auconsiderat cã acest demers ar fi durat mult ºi cã estemai bine sã aºtepte aprobarea PUZ-ului de sector.

Proiectul de construcþie a unui spital însector va putea demara odatã cuaprobarea PUZ-ului

Pânã ºi proiectele primãriei stau la coadã în aºteptareaPUZ-ului. De mai mulþi ani Primãria Sectorului 6doreºte sã construiascã în parteneriat public-privat unspital. Consiliul General al Municipiului Bucureºti aalocat cu ani în urmã un teren pentru realizareaacestui proiect pe b-dul Gen. Vasile Milea. Cu toateacestea spitalul nu se poate face pânã nu se aprobãPUZ-ul, zona respectivã fiind reglementatã ca spaþiuverde. Conform legii destinaþia de zonã verde nupoate fi modificatã decât pentru investiþii publice.

Totodatã pe terenul din faþa parcului de distracþiiTerraPark existau planuri pentru construcþia unui parcînsã proiectul nu a avansat deoarece PUZ-ul nu a fostaprobat.

“În momentul în care se aprobã PUZ-ul potrivitdocumentaþiei acolo va apãrea un parc public. Acumterenul este utilizat de firme de salubritate, ar trebuimutaþi de acolo de Primãria Municipiului Bucureºti.”,potrivit domnului Bera.

PUZ-ul de sector ar putea fi aprobat înaceastã primãvarã

Lucrul la PUZ-ul de sector a început în urmã cua p r o a p e p a t r u a n i p e n t r u a î n l o c u i P U Z - u lCoordonator de sector ce avea sã expire în 2010. Dinanul 2005 pânã în 2010 autorizaþiile de construire aufost acordate în baza acestui PUZ Coordonator de sec-tor. Dupã expirarea documentaþiei Serviciul Urbanism,Amenajare Teritoriul ºi Autorizaþii în Construcþii atrebuit sã se întoarcã la reglementãrile învechite dinPlanul Urbanistic General al Bucureºtiului.

La momentul de faþã proiectul de realizare a nouluiPUZ al Sectorului 6 se aflã pe ultima sutã de metri.Pânã la aprobare PUZ-ul de sector trebuia sã obþinã înianuar ie avizele de la Ministerul Mediului º iSchimbãrilor Climatice ºi de la Ministerul DezvoltãriiRegionale ºi Administraþiei Publice.

Noul PUZ de sector va aduce valuri de noiinvestiþii în sectorul 6 al Capitalei

Marcel Bera, arhitect ºef al Sectorului 5.



Cotroceni Park Bd Vasile Milea 4 birouri 2S+P+M+9E+Et

Aljisa Impex Bd Iuliu Maniu 6C birouri S+P+9E+10Et

Sema Business Splaiul Independentei nr.319H birouri 2S+P+5E+Et/2S+P+14E+Et

Susu Costin Valea Oltului 21 locuinte+comert S+P+5E

Panga Emanuel Bd Iuliu Maniu 156A locuinta S+P+4E

Calotescu Valentin Centurii 3A supraetajare P+4E+M

Dimri Constructio&Development prel Ghencea 350-356,bl.C4 locuinte S+P+11E

Constantinescu Mihaela Calea Plevnei 222 sp com+birouri S+P+3E+M

Glina SA Splaiul Independentei nr.202K-202L locuinte S+P+11E

Auchan Romania SA Brasov 25 comert+birouri P+M+2E+3.4.5Er


Dupã obþinerea acestor avize PUZ-ul trebuie avizatde asemenea de arhitectul ºef al MunicipiuluiBucureºti. Ulterior va fi publicat pe site-ul PrimãrieiMunicipiului Bucuresti timp de 30 de zile, dupã care vafi supus votului Consiliului General al MunicipiuluiBucureºti.

În condiþiile în care tot acest proces va decurge nor-mal PUZ-ul ar trebui sã fie aprobat la primãvarã.

“Dacã totul merge perfect ºi în ultima vreme nu amers nimic perfect, am pierdut câte o lunã-douã dinniciun motiv dupã mine, ar trebui ca în martie-apriliesã ajungã spre aprobare în consiliul general.”,apreciazã domnul Bera.

În condiþiile în care PUZ-ul de sector este aprobat înprimãvarã, activitatea în construcþii din sector artrebui sã se animeze începând cu vara care urmeazã.

Domnul Bera explicã:“Odatã ce s-a aprobat PUZ-ul abia atunci se poate

obþine certificatul de urbanism, dupã care avizelepentru proiect ºi apoi autorizaþia de construire. Dacãs-ar aproba PUZ-ul în primãvarã, oamenii ar puteademara investitiile în perioada de primavarã-varã.Nu-i bine sã faci proiectarea vara ºi constructia iarna,este recomandabil sã faci proiectarea iarna ºi sãconstruieºti când e timpul favorabil.”

Dezvoltatorii încep sã construiascã maimult de patru nivele

Activitatea de autorizare la nivelul Sectorului 6 s-aîncadrat, din punctul de vedere al numãruluiautorizaþiilor emise, la nivelul ultimilor doi ani. În ceeace priveºte profilul cererilor au primat modificãrileinterioare din apartamente, extinderile de locuinþe saumansardãrile.

S imona D id oacã, ºef ser v ic iu Au tor izaþ i i înConstrucþii din cadrul Primãriei Sectorului 6, adeclarat:

“Se merge pe aceeaºi idee a dezvoltãrii locuinþeiexistente, adicã a schimbãrii condiþiilor din interiorpentru cã posibilitatea de a construi se vede micã la felca în 2011. Ca numãr de autorizaþii în 2011 am avut951 autorizaþii emise, iar în 2012 972, deci cam la fel.”

În cea ce priveºte construcþiile noi, acestea au rar maimult de patru nivele. Regimul de înãlþime solicitat laautorizare este în medie de P+2E+M.

Dezvoltatorii construiesc blocuri de înãlþime micã,P+4, în special în zona Militari, strada Dâmboviþei.Aceste proiecte au un adevãrat succes la vânzare.

Faþã de 2011 anul trecut s-a evidenþiat ºi curajuldezvoltatorilor de a construi ºi clãdiri mai înalte depatru etaje, ne-a precizat doamna Didoacã.

Pe Splaiul Independenþei investitorul SC Glina SA ademarat construcþia unui bloc de 11 etaje, autorizat înnoiembrie. Investiþia reprezintã reluarea unui proiectmai vechi sistat în timpul crizei. Ansamblul cuprindedeja douã blocuri finalizate înainte de criza imobiliarã.Potrivit proiectului iniþial clãdirile erau mai înghesuite,pentru a obþine cât mai mult profit pe teren, însãdezvoltatorul a decis sã construiascã mai aerisit.

“Acum au început sã mai largeascã distanþele dintreblocuri pentru cã oamenii acum se uitã dacã au un locde joacã, dacã au un loc de parcare sau douã locuri deparcare pentru cã mulþi au douã maºini.“, precizeazãdoamna Didoacã.

Dupã încheirea lucrãrilor la prima clãdire va demaraimediat construcþia celui de-al doilea bloc înprelungirea primului.

Un bloc de 11 etaje va fi construit ºi în PrelungireaGhencea de cãtre compania israelianã SC Dimri Con-struction&Development SRL. Autorizaþia de construirea fost emisã în luna august 2012.

Totodatã a fost autorizatã construcþia unui bloc cuºase etaje pe strada Dâmboviþei deºi constructoruldoreºte sã ajungã la un regim de înãlþime de P+9etaje.Proiectul cuprinde doar aceastã construcþie, nu estevorba de un ansamblu.

La finalul acestui an a fost acordatã autorizaþia deconstruire ºi pentru blocul de locuinþe de ºase etaje aldezvoltatorului Grandia. Construcþia va fi dezvoltatãpe b-dul Timiºoara.

În implementare se aflã ºi proiectul de construcþie aansamblului rezidenþial Avangarde din PrelungireaGhencea. Proiectul cuprinde patru blocuri cu un regimde înãlþ ime de P+3. Dezvoltatorul AvangadeRezidential a obþinut autorizaþiile de construire pentrucele patru blocuri în luna iunie 2012.

Magazinele Shop&Go împânzescBucureºtiul

Pe segmentul comercial, potrivit doamnei Didoacã, seremarcã o înmulþire a magazinelor mici în detrimentulcentrelor comerciale ºi a hipermarket-urilor.

“Am observat o înmulþire a chioºcurilor pe domeniulpublic ºi în pieþe ceea ce înseamnã cã mergem spresãrãcie, în sensul cã aceste magazine aduc câstigurimai rapide, centrele mari deja nu mai merg foartebine.”, explicã doamna Didoacã.

Sectorul îºi va mãri totuºi reþeaua de hipermarket-uriîn acest an odatã cu construcþia unui nou magazinAuchan pe amplasamentul fostei fabrici Tricodava.Noua construcþie va avea regimul de înãlþime P+M+2

etaje+3-4-5 retrase ºi va cuprinde de asemenea spaþiide birouri.

Retailer-ul Auchan a finalizat anul trecut unhipermarket în cartierul Giuleºti.

Proiecte noi de birouri în Bucureºti înacest an

Pe partea de birouri AFI Europe îºi va continuaproiectul de construire a cinci clãdiri de birouri lângãcentrul comercial AFI. Prima clãdire a fost dejafinalizatã.

De asemenea anul trecut a fost el iberatã oautorizaþie de construcþie pentru realizarea a douãcl ãd i r i d e bi r ou r i cu r egi mu l d e î nãl þ i me d e2 S + P + 5 E + E t e h n i c º i 2 S + P + 1 4 E + E t e h n i c .Dezvoltatorul proiectului este compania Sema Busi-ness, amplasamentul ales fiind Splaiul Independenþei.

Bãncile îºi restrâng filialele de cartier

Bãncile care au filiale în cartierele bucureºtene auînceput sã-ºi restrângã spaþiile sau sã renunþe completla spaþiile pe care îl aveau.

“Oamenii nu mai au cu ce sã garanteze ca sã poatãîmprumuta deci bãncile nu-ºi mai au utilitatea în zonarespectivã.”, explicã doamna Didoacã.

Primãria îºi amânã proiectele

Primãria Sectorului 6 intenþioneazã sã reabiliteze înurmãtorii doi-trei ani Centrul Cultural Favorit, proiectcare ar fi trebuit sã înceapã din primãvara trecutã.

În urma lucrãrilor de modificare ºi supraetajare imobilulde 1.570 mp va ajunge la aproximativ 3.600 mp.

Centrul va gãzdui o salã pentru spectacole cu o ca-pacitate de aproximativ 700 de locuri, de 600 mp utili,douã sãli modulare pentru conferinþe, a câte 160 mpfiecare, o bibliotecã - salã de lecturã. La subsol va fiamenajat ºi un adãpost de protecþie civilã.

De asemenea lucrãrile de reabilitare a ParculuiMoghioroº sunt în întârziere. Municipalitatea a decissistarea proiectului pâna la finalizarea lucrãrilor ce sedesfãºoarã în zonã la Magistrala 5 de metrou.

Reabilitarea termicã continuã

În cea ce priveºte reabilitarea termicã anul trecut aufost emise autorizaþii pentru reabilitarea a 126 deblocuri . Activitatea se desfãºoarã la un nivelasemãnãtor cu 2011 când au fost eliberate 132 deautorizaþii pentru reabilitarea termicã.

Bucureºti

În sectorul 1 se construiesc centre comerciale ºi ...chitila – bucureºtii noi în vederea...

Documents