Modelul IV. Anexa – Raport de constatare tehnico-științifică

Ministerul de Interne

Inspectoratul de poliție al Capitalei

Serviciul Criminalistic

Raport de constatare tehnico-științifică

Nr. 153.596 din 17. 12. 1993

Specialist: Col. P.Ghe, din Serviciul Criminalistic al Poliției Capitalei.

Constatarea tehnico-științifică a fost dispusă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Municipiului

București prin rezoluția motivată nr. 2628/P/1993.

OBIECTUL CONSTATĂRII: îl constituie interpretarea urmelor de culoare brun-roșcat

(sânge), descoperite pe pereții, pardoseala și ușile apartamentului nr. 9 din bl. E9, et. 1, situat

în București pe B-dul Brașov nr. 15, sector 6, cu ocazia cercetării locului faptei în cazul

omorului a cărui victimă a fost M.I.

ÎNTREBĂRI FORMULATE:

1. Să se precizeze modul de producere a acestor urme.

2. Să se precizeze poziția victimei și a agresorului în momentul producerii acestor urme.

Pentru executarea lucrării, în ziua de 9 decembrie 1993, m-am deplasat la fața locului, în

prezența procurorului N.M și lt. Col. D.D, unde am examinat, fotografiat și măsurat

urmele de culoare brun-roșcat (sânge) de pe pereții, ușile și dușumeaua apartamentului.

Constatările sunt expuse în prezentul raport.

CONSTATĂRI

Urmele ce fac obiectul examinării se prezintă sub formă de stropi, picături, mânjituri,

îmbibări și se găsesc răspândite cu intensitate mai mare în holul de la intrarea în apartament,

în bucătărie și pe covorul din sufragerie.

I. Urmele din bucătăria apartamentului

În bucătărie există trei grupuri de urme: unul este constituit din cele rămase pe peretele

din stânga intrării ( și a fost marcat cu litera A pe foto 1), al doilea (marcat lu litera B) se

găsește pe podeaua de ciment, iar al treilea (marcat cu C) pe ușa de acces în bucătărie.

Pe peretele din stânga intrării (în zona indicată cu A pe foto 1), se observă trei grupuri

principale de urme sub formă de mânjituri. Ele sunt plasate descendent față de linia ce

delimitează partea inferioară a peretului (acoperită cu vopsea crem), de partea superioară

acestuia (acoperită cu humă sau var). Linia de demarcație este trasată la înălțimea de 1,5 m

față de podea.

Urma A2 (foto 3) este constituită dintr-o mânjitură de dimensiuni mari, orientată oblic

de jos în sus suprapusă peste numeroși stropi de dimensiuni mici, având forme de elipse și

cercuri. În dreapta acestei mânjituri, se observă o dâră oblică, ascendentă, orientată într-un

unghi de aprogimativ 90 față de mânjitură. Această dâră ( notată cu d în foto 3) se întinde

până în apropierea liniei de demarcație de la cota 1,5 m.

Prin prelungirea și unirea diametrelor mari ale urmelor alungite, am determinat proiecția

punctului din care au țâșnit stropii de sânge (Pc). El putea fi situat la înălțimea de

aproximativ 1,2 m , față de podeaua încăperii. Dâra de stropi marcată cu ,,d,, putea proveni de

la mișcarea bruscă a sursei de stropi; ca sursă a stropilor de sânge se poate considera

instrumentul de lovire.

Urma A3 (redată în foto 3) are formă de mânjitură verticală, concavă, cu lățimea

maximă de 14 cm. Concavitatea este orientată ușor spre stânga. În interiorul concavității se

observă două urme create prin stropire, care au fost apoi mânjite. Partea superioară a urmei

concave este situată la 105 cm, iar cea inferioară la 90 cm față de podea.

Forma concavă a umei poate fi explicată prin contactul peretului cu cotul unei mâini

îmbrăcată cu un obiect de imbrăcăminte având mânecile suflecate. Mânecile fiind murdare s-

au imprimat pe perete, iar antebrațul nu.

Urma A1 (prezentată în foto 4) are forma unei urme digito-palmare, dinamice, creată

prin stratificare cu o substanță brun-roșcată (sânge). Aspectul dinamic este dat de alunecare

mâinii de la dreapta spre stânga.

În jumătatea superioară a urmei se observă amprentele statice (fără evidențierea

desenului papilar), lăsate de falangetele degetelor arătător, mijlociu, inelar și mic, precum și

urma dinamică a degetului mare care pleacă din partea de jos a urmei și se continuă până în

stânga, în sensul de mișcare a mâinii care a creat urma.

Urmele de pe podeaua bucătăriei (marcate cu B în foto 1) sunt compuse dintr-un grup

de picături de formă circulară, cu margini netede sau ușor zimțate, toate grupate pe o suprafață

dreptunghiulară, cu lungimea de 80 cm și latura de 30 cm, aflată lângă peretele din stânga

intrării sub urmele A1-3 descrise anterior.

Forma rotundă a urmelor și diametrul acestora cuprins între 1 și 20 mm demonstrează că

s-au format prin cădere de la înălțimi variabile, cuprinse între 1 m și 1,8 m.

Urmele de pe ușa bucătăriei ( marcate cu C în foto 1) cuprind:

- Urmele dinamice de prindere (sau sprijinire) ce se întind pe muchie și suprafața interioară

( cea dinspre interiorul bucătăriei) deasupra sistemului de închidere ( marcate cu litera ,,e,,

în foto 8 și 9);

- Urmele dinamice de sprijinire aflate în apropierea geamului ușii pe partea exterioară

( notate cu ,,f,, în foto 8);

- Urmele dinamice de ștergere orizontale, rămase în intervalul dintre mânerul broaștei și

geamul ușii (notate cu ,,g,, în foto 8);

- Stropii de formă rotundă și alungită, imprimați în trei zone sub partea inferioară a

geamului (marcată cu litera ,,h,, în foto 8) la nivelul urmelor orizontale de ștergere

deasupra mânerului clanței și în partea inferioară a ușii;

- Urme dinamice de sprijinire, rămase pe clanța ușii (marcate cu litera ,,i,, în foto 8 și 9).

Analiza și interpretarea în corelație a urmelor din interiorul bucătăriei demonstrează

existența a două momente principale ale luptei dintre agresor și victimă.

Primul moment s-a consumat lângă peretele din stânga intrării, la distanța de 30-50

cm, acolo unde au rămas urmele marcate cu A și B. Victima aflată în picioare, fiind lovită în

cap, după ce si-a dus instinctiv mâna la rană și s-a murdărit de sânge, s-a aplecat ușor, apoi s-a

rezemat cu cotul și palma dreaptă de perete și a plecat spre ieșirea din bucătărie.

Al doilea moment s-a consumat lângă ușa bucătăriei. Ajungând la ușă, victima a prins-

o cu mâna dreaptă de muchie, puțin deasupra sistemului de închidere, s-a sprijinit apoi de

mânerul clanței și a trecut peste prag ștergând cu mâna și cu mâneca ușa.

Pe tot parcursul drumului străbătut, stropii de sânge țâșneau din plaga/plăgile de la capul

victimei.

II. Urmele din holul de la intrare în apartament

Privind din ușa bucătăriei, se observă pe partea dreaptă a holului în intrarea în

apartament ușa camerei transformată în depozit, o porțiune din peretele sufrageriei și ușa

sufrageriei.

Pe ușa camerei depozit, pe tocul acesteia și pe peretele sufrageriei, la înălțimea de 46

cm față de podea, se constată mai mulți stropi de sânge și mânjituri răspândite pe o arie

aproximativ dreptunghiulară cu lungimea de 75 și înălțimea de 64 cm ( arie marcată cu litera

D în fotografia nr. 10 și redată integral în foto 11).

Pe podeaua holului, în dreptul urmelor marcate cu D se constată prezența unui grup

compact de picături în formă circulară, cu diametrul de 10 mm ( marcate cu litera E în foto 12

și 13).

Grupajele de urme de pe ușă, perete și podea (marcate cu majusculele D și E) dovedesc

că în acest loc victima a staționat o perioadă scurtă de timp și s-a sprijint de tocul ușii și de

perete.

Pe partea opusă ușii camerei depozit, la o distanță de cca 90 cm, pe peretele nișei

frigiderului, pe care este montată o oglindă la înălțimea de 71 cm față de sol, iar deasupra ei,

cuierul. Pe colțul din stânga jos, se constată prezența unei mânjituri dense de sânge ( marcată

cu majuscula F1 în foto 14).

Sub oglindă, pe perete, 32 cm față de podea, se constată deasemenea o mânjitură mare

de sânge. Pe podea și pe perete, se constată scurgeri și bălți de sânge ( marcate cu F2 și F3 în

foto 14).

Prezența urmelor marcate cu F1-3 poate fi explicată prin căderea victimei cu capul spre

cuier, după staționarea temporară din punctul E sau prin schimbarea poziției în luptă cu

agresorul.

În partea opusă cuierului, respectiv în spatele ușii de acces în apartament, pe peretele

holului, se găsesc mai multe urme de adâncime create prin dislocarea tencuielii (notate cu G

în foto 15). În același colț al holului, în machetă, este îmbibată o cantitate mare de sânge ce

formează baltă cu diametrul de aproximativ 30 cm ( marcată cu H în foto 15).

Pereții ce delimitează colțul menționat prezintă numeroase urme sub formă de stropi;

urme asemănătoare se constată pe pardoseala de ciment și pe partea inferioară a ușii de acces

în apartament. Gruparea urmelor din stânga ușii de acces în apartament justifică ipoteza că în

acest loc victima a primit mai multe lovituri în cap, fiind deja căzută la podea.

În timpul aplicării loviturilor, corpul contondent folosit de autor a lovit de mai multe ori

peretele la înălțime mică față de podea.

Corpul victimei a rămas o perioadă de timp întins pe mochetă până s-a scurs cantitatea

de sânge ce a format balta de sânge notată cu H.

Mocheta din hol s-a deplasat din poziția inițială, atunci când agresorul a vrut să mute

corpul victimei prin târâre. Probabil că aceasta l-a determinat să ridice victima și s-a

transporte pe sus cu opriri repetate pentru odihnă în punctele L și M din sufragerie (marcate în

foto 16) unde au rămas îmbibări de sânge.

Analizând în corelație toate urmele de sânge aflate în bucătăria, holul și sufrageria

apartamentului, putem formula următoarele:

CONCLUZII

1. Urmele de sânge aflate în apartamentul nr. 9 al bl E9 situat în București, B-dul Brașov nr.

15, unde a fost săvârșit omorul asupra lu M.I, au fost create prin stropire, picurare,

mânjire și îmbibare în locurile precizate detaliat în cuprinsul prezentului raport.

2. Victima si agresorul au avut pe parcursul luptei, aproximativ pozițiile precizate mai jos:

- La începutul atacului, victima s-a aflat în picioare, în bucătărie, lângă peretele din

stânga intrării. După ce a fost lovit în cap cu un corp dur, care i-a produs o plagă

deschisă din care a țâșnit sângele, a dus instinctiv mâna la rană, prilej cu care s-a

murdărit de sânge pe întreaga palmă și, probabil, mâneca îmbrăcămintei. S-a rezemat

apoi cu cotul și palma pe peretele bucătăriei, după care a pornit spre ieșire. Ajungând la

ușa bucătăriei, care se găsea în poziție deschisă, s-a sprijinit cu mâna de muchia

acesteia, de mânerul broaștei și de suprafața exterioară, înaintând spre holul de la

intrarea în apartament. Pe tot acest parcurs, agresorul a continuat, probabil, să lovească

victima.

- În dreptul ușii de acces în camera depozit, victima s-a oprit un moment, rezemându-se

de tocul stâng al acesteia. În acest loc, loviturile agresorului s-au intensificat provocând

căderea victimei spre cuierul aflat în dreapta ușii de la intrare în apartament.

- Tinzând să ajungă la această ușă, victima s-a deplasat (în genuchi) sau a fost trasă de

agresor, cu capul în colțul din stânga ușii de la intrare în apartament, loc în care

agresorul i-a aplicat mai multe lovituri cu un obiect alungit care în traiectoria sa a atins

și peretele, producând dislocarea tencuielii.

- După aceste lovituri, victima a rămas un timp întinsă pe mochetă, cu capul în locul unde

a fost găsită balta de sânge.

- Agresorul a ridicat apoi victima și, cu trei opriri succesive, a transportat-o prin

sufragerie în holul de lângă baie.

Specialist Criminalist, Col. P.Ghe.

Fotografii atașate la raport:

*** Preluat din ,,Interpretarea criminalistică a urmelor la locul faptei, de Pășescu Ghe., Editura Național,

București 2000,p. 457 - 467