1

Raport de autoevaluare a Școlii Doctorale din U.N.M.B.

pentru anul univ.2014/2015

Studiile universitare de doctorat, ciclul III în sistemul Bologna, se organizează

și se desfășoară în universitatea noastră în baza Legii educaţiei naţionale

nr.1/05.01.2011 cu modificările și completările ulterioare, H.G.nr.681/29.06.2011

privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat, O.U.G.nr.49/26.06.2014

privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru

modificarea unor acte normative și Regulamentului de organizare şi desfăşurare a

programelor de studii universitare de doctorat şi al Şcolii Doctorale din Universitatea

Naţională de Muzică din Bucureşti.

În cadrul Universității Naționale de Muzică din București funcționează o

Școala Doctorală, în domeniul Muzică.

Conform H.G.nr.681/2011 Școala Doctorală este condusă de un Director și

Consiliul Școlii Doctorale.

Din Școala Doctorală fac parte conducători de doctorat care au obţinut dreptul

de conducere de doctorat înaintea intrării în vigoare a Legii nr.1/2011. Pot fi membri ai

Școlii Doctorale persoanele care dobândesc acest drept potrivit prevederilor art.166 din

Legea nr.1/2011 și care au promovat colocviul pentru obținerea calității de membru al

Școlii Doctorale din U.N.M.B.

I. Admiterea la doctorat

La 1 octombrie 2014 au fost înmatriculați, la studii doctorale, un număr de 25

studenți-doctoranzi, astfel:

- în regim cu frecvență, cu bursă: 7 st.-drd.;

- fără bursă: 10 st.-drd.;

- cu taxă: 8 st.-drd.

Doctoranzii au fost înmatriculați în urma concursului de admitere, care s-a

desfășurat în două sesiuni, pentru direcțiile de studiu și cercetare din cadrul Școlii

Doctorale, astfel:

a) pentru doctoratul de tip ştiinţific:

1. Muzicologie

2. Istoria muzicii

3. Estetică muzicală

4. Etnomuzicologie

5. Stilistică muzicală

6. Teoria superioară a muzicii

7. Bizantinologie

b) pentru doctoratul de tip profesional:

1. Interpretare muzicală (instrumente, canto, dirijat)

2. Compoziţie muzicală

2

Probele concursului de admitere pentru cele două tipuri de doctorat au fost

următoarele:

A) Doctorat ştiinţific

1. test de competenţă lingvistică (pentru o limbă de circulaţie internaţională);

2. probă de analiză la prima vedere a unei partituri (probă scrisă):

- pentru secţia Muzicologie: Aspecte morfologice, stilistice, estetice;

- pentru secţia Folclor: Analiza unor melodii populare (sintactic şi modal);

- pentru secţia Bizantinologie: Analiza unor melodii bizantine (sintactic şi

morfologic);

- pentru secţia Metodică: Analiza unei piese corale (sintactic şi modal);

3. istoria muzicii şi a stilurilor (probă scrisă);

4. prezentarea proiectului tezei de doctorat (probă orală).

B) Doctorat profesional

1. Pentru direcţia de cercetare „Interpretare muzicală”:

I. Instrumente; Canto

1. test de competenţă lingvistică (pentru o limbă de circulaţie internaţională);

2. un microrecital reprezentativ, cu o durată cuprinsă între 30 şi 40 de minute, în

funcţie de specific (live);

3. probleme de istoria muzicii şi stilistică interpretativă, aplicate la repertoriul

prezentat în microrecital (probă scrisă);

4. prezentarea temei propuse pentru teza de doctorat (probă orală).

II. Dirijat

1. test de competenţă lingvistică (pentru o limbă de circulaţie internaţională);

2.a. Dirijarea unei lucrări muzicale de 5 – 10 minute la prima vedere (cu

pianist).

Candidaţilor li s-a prezentat o partitură pe care au avut posibilitatea de a o studia

timp de 4 ore. Apoi această partitură a fost dirijată de către candidat în faţa comisiei

(probă orală).

2.b. Dirijarea unei lucrări muzicale (10 – 15 minute) din repertoriul simfonic

clasico-romantic, la alegerea candidatului - cu pianist (probă orală);

3. Analiza morfologică stilistică şi dirijorală a celor două lucrări prezentate la

proba anterioară (probă scrisă);

4. prezentarea proiectului tezei de doctorat (probă orală).

2. Pentru direcţia de cercetare „Compoziţie muzicală”:

1. test de competenţă lingvistică (pentru o limbă de circulaţie internaţională);

2. prezentarea unui portofoliu de cel puţin 3 compoziţii proprii (de minimum 10

min. fiecare) şi realizarea unei lucrări scrise cuprinzând probleme de analiză, stilistică

contemporană şi tehnici componistice, cu aplicabilitate la una dintre lucrările proprii

aflate în portofoliul prezentat, la alegerea comisiei (probă scrisă);

3. o compoziţie scrisă, realizată pe o temă dată, într-un interval de maximum 8

ore (probă scrisă);

4. prezentarea proiectului tezei de doctorat (probă orală).

3

II. Programul de doctorat

Programul de doctorat se desfășoară numai în cadrul Școlii Doctorale și cuprinde:

a) Programul de pregătire bazat pe studii universitare avansate

b) Programul de cercetare ştiinţifică

a) Programul de pregătire bazat pe studii universitare avansate se realizează pe baza

unor planuri de învăţământ elaborate de Şcoala Doctorală şi aprobate de Senatul

Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti. Planul de învăţământ cuprinde

discipline prevăzute cu un număr total de 30 de puncte credit de tip ECTS şi este un

instrument pentru îmbogăţirea cunoştinţelor studentului-doctorand şi care îi serveşte

acestuia pentru derularea în bune condiţii a programului de cercetare ştiinţifică şi

pentru dobândirea de competenţe avansate specifice ciclului de studii universitare de

doctorat.

Cursurile de predare / disciplinele care se desfășoară în cadrul Școlii Doctorale,

conform Planului de învățământ, sunt:

- Semnificaţie şi context în cercetarea şi creaţia muzicală

- Culturi şi mentalităţi muzicale

- Modele cognitive în cercetarea muzicală avansată

- Opţional: Atelier de scriitură şi analize tonale şi moderne

În cadrul Programului de pregătire bazat pe studii universitare avansate au fost

susținute conferințe / prelegeri de către conducătorii de doctorat din cadrul Școlii

Doctorale din UNMB și alte personalități muzicale, astfel.

Nr.

crt. Titlul conferinţei

Nume şi Prenume

conferenţiar Disciplina

1. Un model de analiză formală a

filmului „Repetiţia de

orchestră” de Federico Fellini

Dan Dediu Modele cognitive

în cercetarea

muzicală avansată

2. "Jommelli e Perez: due casi

emblematici del repertorio

sacro del XVIII secolo

italiano".

traducere: Jommelli şi Perez:

două cazuri emblematice din

repertoriul sacru italian al

secolului XVIII

Giulio Prandi Culturi şi

mentalităţi

muzicale

3. Ascensiunea simplităţii spre

complexitate

Şerban Dimitrie

Soreanu

Modele cognitive

în cercetarea

muzicală avansată

4

Nr.

crt.

Titlul conferinţei Nume şi Prenume

conferenţiar

Disciplina

4. Un model de analiză

enunţiativă a filmului „Atlasul

norilor”

Dan Dediu Modele cognitive

în cercetarea

muzicală avansată

5. Căderea complicaţiilor în

simplism

Şerban Dimitrie

Soreanu

Modele cognitive

în cercetarea

muzicală avansată

6. Calea de la şcoala instituţională

la adevărul doctrinar

Şerban Dimitrie

Soreanu

Modele cognitive

în cercetarea

muzicală avansată

7. Drumul definirii Liedului de la

Trubaduri și Meistersingeri la

marii Clasici

Grigore

Constantinescu

Semnificaţie şi

context în

cercetarea şi

creaţia muzicală

8. Construcţia naţiunii române şi

muzicile orale noi care o

reflectă: Muzica naţională,

muzica lăutărească (Debutul

secolului XX)

Speranţa Rădulescu Semnificaţie şi

context în

cercetarea şi

creaţia muzicală

9. Devenirea unei muzici

tradiţionale sub presiunea

contextului social: Muzica din

Oaş

Speranţa Rădulescu Semnificaţie şi

context în

cercetarea şi

creaţia muzicală

10.

Modele de a înţelege muzica Dan Dediu-Sandu

Modele cognitive

în cercetarea

muzicală avansată

11. Muzica - obiect transdisciplinar

(I) Nicolae Brânduş

Modele cognitive

în cercetarea

muzicală avansată

12.

Geneza formei de sonată

clasică, aflată în zona muzicii

instrumentale pure

(precedată de o scurtă

incursiune istorică) (I)

Dan Buciu

Semnificaţie şi

context în

cercetarea şi

creaţia muzicală

13.

Aspecte contemporane în

semantica analizei muzicale Dinu Ciocan

Semnificaţie şi

context în

cercetarea şi

creaţia muzicală

14. Viaţa formelor în organismul

culturii - predilecţii, evoluţii,

disoluţii -

Alexandru Leahu

Culturi şi

mentalităţi

muzicale

5

Nr.

crt. Titlul conferinţei

Nume şi Prenume

conferenţiar

Disciplina

15. Despre un vocabular armonic

modulo 12 integral generator la

2-12 voci

Dinu Ciocan

Semnificaţie şi

context în

cercetarea şi

creaţia muzicală

16. Geneza formei de sonată

clasică, aflată în zona muzicii

instrumentale pure

(precedată de o scurtă

incursiune istorică) (II)

Dan Buciu

Semnificaţie şi

context în

cercetarea şi

creaţia muzicală

17. Geneza formei de sonată

clasică, aflată în zona muzicii

instrumentale pure

(precedată de o scurtă

incursiune istorică) (II)

Dan Buciu

Semnificaţie şi

context în

cercetarea şi

creaţia muzicală

18. Muzica - obiect transdisciplinar

(II) Nicolae Brânduş

Modele cognitive

în cercetarea

muzicală avansată

19.

Jakob Böhme, balanţa cosmică

şi triada tonală Magda Buciu

Semnificaţie şi

context în

cercetarea şi

creaţia muzicală

Tot în cadrul Programului de pregătire bazat pe studii universitare avansate

studenții-doctoranzi au completat și depus lunar, la serviciul Doctorate, o „Condică cu

activități” cu evidențierea unor activități precum: întâlniri cu conducătorul de doctorat,

asistenţa la cursuri şi seminarii, participări la conferinţe şi cursuri organizate în cadrul

Şcolii Doctorale, documentare / cercetare efectuată în vederea elaborării proiectului,

precum și alte prezenţe conforme cu programul de pregătire și tema de cercetare

aleasă.

După caz, detalierea activităţilor cuprinde: informare (bibliografie, titluri

standard în domeniu, ediţii critice, audiţii, partituri); proiectare (analiza contextului

ştiinţific, analiza partiturii, materialul preformat, ipoteze de lucru, variante de

interpretare, planul lucrării); procesare (experimente, chestionare, repetiţii, schiţe de

generare a materialului); prelucrare (înregistrarea şi prelucrarea datelor, finisare

înregistrări speciale, adaptare, orchestraţie, scriitura instrumentală); evaluare (sinteză a

datelor, „şnururi” – trecerea piesei cap-coadă -, elaborarea compoziţiei, scoaterea

ştimelor); prezentare (concert / spectacol, interpretarea compoziţiei).

6

b) Programul de cercetare ştiinţifică

Structura, conţinutul, desfăşurarea şi organizarea programului de cercetare

ştiinţifică a studentului-doctorand a revenit conducătorului de doctorat și studentului-

doctorand cu referire la: activităţi ştiinţifice / artistice preliminare elaborării tezei de

doctorat (rapoarte / referate de cercetare ştiinţifică, concerte / recitaluri / compoziţii /

articole publicate / comunicare de simpozion) precum și elaborarea tezei de doctorat.

În cazul doctoratului ștințific Programul de cercetare științifică cuprinde

minimum 3 (trei) rapoarte (referate) de cercetare muzicologică la care se adaugă cel

puțin o participare la un simpozion național, cel puțin un articol (studiu, eseu) publicat

(sau acceptat spre publicare) într-o revistă muzicologică recunoscută CNCS sau

indexată într-o bază de date internațională.

În cazul doctoratului profesional se poate opta pentru prezentarea de manifestări

artistice live, cu public (recitaluri / concerte / spectacole de operă / performanţe

dirijorale) şi / sau înregistrarea acestora pe suport audio şi video (pe DVD), însoţite

fiecare de un argument teoretic scris / lucrări susţinute în concert sau înregistrate audio

/ video, însoţite de un argument teoretic scris și / sau referate de cercetare.

În perioada 1 octombrie 2014 – 30 septembrie 2015 s-au susținut 22 teze de

doctorat. Toate tezele (22) au fost confirmate de CNATDCU.

Titlurile tezelor prezentate în această perioadă au fost: 1. Vibrafonul şi creaţia muzicală dedicată lui de la începutul secolului XX până în

prezent

2. Lumea simfoniilor lui Gustav Mahler

3. Aspecte ale dimenisunii mitologice şi ritualice precum şi o privire asupra genezei şi

a cuplului primordial. Implicaţiile acestora în unele creaţii muzicale ale lui Octavian

Nemescu, Francis Poulenc şi Carmen Petra Basacopol

4. Genuri pentru pian solo în creaţia lui Robert Schumann şi Johannes Brahms

5. Aspecte ale neoclasicismului în creaţia compozitorului Ottorino Respighi

6. Boethius – O sinteză a culturii antice greco-romane. Rolul său în evoluţia gândirii

muzicale europene

7. Continuitate şi evoluţie în creaţia camerală pentru violoncel şi pian la Beethoven şi

Brahms

8. Elemente de stilistică şi retorică reflectate în interpretarea muzicală a cantatelor cu

oboi de Johann Sebastian Bach

9. Tipologia folclorului românesc al copiilor din Banatul sârbesc. Numărătorile

10. Bateria, ansamblul de instrumente de percuţie, evoluţie şi contribuţie în construcţia

sonoră a muzicii de jazz

11. Analize de stilistică interpretativă din creaţia pianistică a lui Maurice Ravel.

Adaptări ale principiilor schenkeriene

12. Paradigme diastematice în muzica bizantină

13. Elemente modale în concepţia armonică a lui Edvard Grieg, reflectate în Piesele

lirice pentru pian

14. Elemente de muzicoterapie aplicată

15. Mit, seducţie, mister: ipostaze ale feminităţii în opera lui Georg Friedrich Händel

7

16. Simfonismul cinematografic - Aspecte stilistice, culturale şi fenomenologice -

17. Emisia sonoră de la grupul vocal la corul de cameră, „The King’s Singers” şi Corul

Naţional de Cameră „Madrigal”

18. Managementul artistic românesc reflectat în cele mai importante festivaluri de

profil

19. Trioul cu pian în creaţia camerală beethoveniană – Relaţii sonore între

instrumentele componente (Analize stilistice şi interpretative)

20. Originalitatea creaţiilor corale româneşti pentru copii

21. Folclorul dobrogean în ipostaze originale structural-stilistice. Valoarea

repertoriului interpretei Elena Roizen în contextul etnomuzical zonal

22. Fuziunea genurilor pop, rock, jazz şi simfonic – Aspecte teoretice şi practice -

În elaborarea tezelor s-a avut în vedere Ghidul de redactare a tezei de doctorat

şi a oricăror texte cuprinse în cadrul programului de doctorat, aprobat de Senatul

U.N.M.B.

Tezele de doctorat axate pe cercetare muzicologică elaborate in extenso au

însumat minimum 200 (douăsute) de pagini (fără exemple, citate, anexe şi bibliografie)

cu un conţinut original, specific domeniului cercetat şi modalităţii de validare

ştiinţifică sau de recunoaştere valorică a acestora.

Tezele de doctorat axate pe creație au cuprins analiza ştiinţifică a rezultatelor

activităţii de creaţie sau interpretare muzicală din timpul desfăşurării doctoratului,

prezentate într-un excurs muzicologic de minimum 100 (o sută) de pagini de text (fără

exemple, citate, anexe şi bibliografie), precum şi un spectacol, recital şi / sau concert

integral live şi / sau înregistrat video şi audio (DVD), respectiv o compoziţie amplă

prezentată în concert sau înregistrată audio / video.

Tehnoredactarea tezelor s-a făcut cu respectarea „Regulilor privind redactarea

textelor” aprobate de Senatul U.N.M.B.

Criteriile de evaluare a tezelor de doctorat sunt omogene şi compatibile la

nivelul fiecărei forme de doctorat.

În aprecierea tezelor de doctorat membrii comisiilor de susținere a tezelor de

doctorat au avut în vedere atât criterii de apreciere a tezei de doctorat (conţinutul de

idei originale şi unitatea conceptuală a tezei; capacitatea de sinteză şi de analiză a

problematicilor abordate; calitatea şi diversitatea actului muzicologic / interpretativ /

componistic specific; calitatea surselor bio-bibliografice / exemplelor muzicale citate;

diseminarea publică a problematicilor legate de teză: articolele în publicații indexate în

baze de date internaționale; participarea la evenimentele artistice/științifice naţionale şi

internaționale; respectarea regulilor de redactare, ortografie) cât și criterii de apreciere

privind susținerea tezei de doctorat (modul de prezentare, discursul structurat, corect,

liber şi relevant; logica şi claritatea expunerii, limbajul şi metodele de comunicare

utilizate; cunoaşterea aprofundată a domeniului, profesionalismul dovedit în

construirea argumentaţiei şi a exemplificărilor, răspunsurile la întrebări).

8

În Universitatea Națională de Muzică din București funcționează Editura

„Glissando” a U.N.M.B.

Tipografia UNMB asigură tipărirea materialelor publicate de Editura UNMB;

astfel în anul univ.2014-2015 au fost publicate următoarele conferințe susținute în

cadrul Școlii Doctorale:

Nr.crt. Titlu Autor

1. Avangarda muzicală românească I Nicolae Brânduş

2. Avangarda muzicală românească II Nicolae Brânduş

3. Avangarda muzicală românească III Nicolae Brânduş

4. Modele de a înţelege muzica Dan Dediu-Sandu

5. Opera culturală Nicolae Brânduş

6. Postulate ale artei interpretative Şerban Dimitrie Soreanu

7. Muzica şi literatura:două studii de caz Valentina Sandu-Dediu

8. Ştiinţa numerelor în gândirea şi practica

muzicală Alexandru Leahu

9. Modele ale formei de sonată propuse de

Barocul târziu și Clasicismul timpuriu în

muzica pentru pian

Dan Buciu

10. Istoria muzicii spectrale Octavian Nemescu

11. Muzica-obiect transdisciplinar Nicolae Brânduş

12. Domenico Scarlatti între Baroc, Clasicism şi

Modern Dan Buciu

Aprobat în ședința Senatului U.N.M.B. din data de 29.06.2016