raport de autoevaluare
DESCRIPTION
RAPORT DE AUTOEVALUAREa activităţii didactice în anii de studii 2011-2013 pentruconferirea gradului didactic doiTRANSCRIPT
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
DIRECȚIA GENERALĂ EDUCAȚIE, TINERET ȘI SPORT
MUNICIPIUL CHIȘINĂU
LICEUL TEORETIC “HYPERION”
RAPORT DE AUTOEVALUARE
a activităţii didactice în anii de studii 2011-2013 pentru
conferirea gradului didactic doi
Autor: Moglan Natalia,
profesoară Limba și literatura română
Chişinău – 2013
Raportul de autoevaluare a fost discutat şi aprobat la şedinţa Consiliului profesoral din
______________________, proces-verbal nr. _________________
Directorul instituţiei
CUPRINS:
1. DATE GENERALE p. 2
2. ARGUMENTE ÎN FAVOAREA SOLICITANTULUI GRADULUI DIDACTIC p. 2-8
2.1. Preocupările pentru dezvoltarea profesională p. 2-7
2.2. Implicarea în activitatea instituției de învățămînt
p. 7
2.3. Contribuția personală la prestigiul și imaginea instituției
p. 8
3. ÎMBUNĂTĂȚIREA CONTINUĂ A PERFORMANȚELOR PROFESIONALE p. 9-10
4. DIRECŢIA DE PERSPECTIVĂ p. 10
5. REZULTATELE ELEVILOR p. 11-12
6. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE p. 13
7. ANEXE p. 14-35
1
1. DATE GENERALE
Subsemnata, Natalia Moglan, în anul 2001, am absolvit Facultatea de Litere, specialitatea
limba şi literatura română – limba şi literatura franceză, Universitatea de Stat din Moldova. Fiind
studentă în anul V (2001), am fost angajată în calitate de profesor de limbă franceză la Școala
Modernă Profesională “Etern Ignis” (director Buimestru Liliana), instituție în care am activat
pînă în 2003.
Totodată, fiind preocupată de dezvoltarea profesională, după absolvirea universității am
urmat studiile de masterat (2001-2002) la aceeași facultate, profilul filologie, specializarea limba
română (tema de cercetare Studiu privind recțiunea verbală puternică în limbile franceză și
română, coordonator științific A.Ciobanu, dr.hab., prof. univ.), obţinînd titlul de magistru în
filologie. În perioada studiilor, mi-am început activitatea în calitate de lector asistent la Catedra
Limba Română, Lingvistică Generală şi Romanică, actualmente Catedra Limba română. Am
elaborat / predat cursurile Limba şi literatura română (pregătire pentru BAC), Bilingvismul şi
manifestările lui (curs opţional), Probleme dificile de analiză gramaticală (curs special), Tehnici
de comunicare şi corespondență în limba română.
Totodată în perioada 2003-2007 am activat, prin cumul, la Catedra Instruire Economică și
Comunicare de Afaceri, unde am predat cursurile Cultura vorbirii, Corespondenţa economică.
Sînt autoare a mai multor articole publicate în Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din
Moldova. Seria „Ştiinţe filologice” (2003-2008), în Revista de Știință și Cultură Literară Limba
Română: „Inconsecvenţe la utilizarea recţiunii verbale în mass-media din Republica Moldova”,
„Recţiunea verbală şi categoria tranzitivităţii / intranzitivităţii”, „Aspecte ale regimului verbal:
determinanţi obligatorii şi facultativi” etc., dar și a unor comunicări științifice:
- „Recţiunea verbală şi unele modificări semantico-structurale” / Colocviul Internaţional de
Ştiinţe ale Limbajului „Strategii discursive”, Chişinău – Suceava – Cernăuţi, ediţia a VIII-a,
2005;
- „Modificare de regim – mutaţii de sens” / Conferinţa Ştiinţifică Interuniversitară „Omagiu
profesorului universitar Mihail Purice la 70 de ani”, Chişinău (19 octombrie 2006)
- „Unele aspecte ale recţiunii verbale puternice şi slabe. Controverse şi interpretări” /
Conferinţa Ştiinţifică Internaţională „Învăţământul superior şi cercetarea – piloni ai societăţii
bazate pe cunoaştere”. – Chişinău, 2006 etc.
2
Din 07 noiembrie 2012 sînt angajată în funcţie de profesor de limba şi literatura română la
Liceul Teoretic “Hyperion”, unde activez în prezent. Vechimea în muncă în învățămînt este de
12 de ani.
2. ARGUMENTE ÎN FAVOAREA SOLICITANTULUI GRADULUI DIDACTIC
2.1. Preocupările pentru dezvoltarea profesională
Odata cu implementarea curriculumului modernizat la toate treptele de şcolaritate au fost
reformulate tema de activitate şi problemele de cercetare ale instituţiei în care activez, accentul
transferîndu-se calitativ de pe învăţare ca proces pe formarea şi dezvoltarea competenţelor:
Utilizarea eficientă a strategiilor educaţionale în procesul de predare / învăţare / evaluare –
factor important în formarea şi dezvoltarea competenţelor intelectuale şi aplicative la diferite
trepte de şcolaritate. De aceea alegerea temei individuale de cercetare Formarea şi dezvoltarea
competenţelor de comunicare scrisă în cadrul orelor de limba şi literatura română la treapta
gimnazială nu a fost una întîmplătoare, ci: primo, urmăreşte îndeaproape direcţiile de activitate a
Liceului, secundo, pornind de la ideea că scopul studierii disciplinei Limba şi literatura română
în perioada şcolarităţii obligatorii este acela de a forma progresiv un tînăr cu o cultură
comunicaţională şi literară de bază, capabil să înţeleagă lumea din jurul său, să comunice şi să
interacţioneze cu semenii exprimîndu-şi gînduri, stări, sentimente, opinii etc., abordează
concepte actuale precum dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă, dezvoltarea abilității de
receptare a mesajului scris (citirea/lectura), utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în
producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. În afară de
dimensiunea de conținut al textului scris, competența de comunicare scrisă se centrează și pe
dimensiunea lingvistică, și pe cea aspectuală / grafică. Actualitatea temei de cercetare este
motivată și de faptul că majoritatea disciplinelor școlare evaluează, direct sau indirect,
competența de a comunica în scris, dată fiind modalitatea actuală de testare, inclusiv în cadrul
examenelor de absolvire atît a treptei gimnaziale, cît și liceale.
De fapt, demersul educaţional, în cazul nostru, s-a dovedit a fi o adevărată provocare în
încercarea de a găsi răspuns la următoarele probleme:
Unii elevi de-ai mei percep scrisul ca pe o pedeapsă. Cum pot să îi învăţ să scrie cu plăcere şi
să producă texte de bună calitate?
Scrierea în şcoală nu înseamnă doar să scrii ce-ţi place. Cum îi fac pe elevii mei să scrie
despre subiecte mai puţin incitante, dar impuse de curriculum?
De ce e nevoie pentru a dezvolta competența de scriere la elevi? (De ce condiţii au nevoie?)
3
Cuvintele-cheie ale cercetării noastre sînt următoarele: competență, comunicare,
competențe de comunicare scrisă, atelier de scriere, metodologie.
Implementarea în practica educaţională. Pregătirea pentru scriere (mai ales creatoare), un
proces didactic complex, presupune executarea unei game bogate de exerciţii premergătoare (ce
trebuie exersate cu regularitate la orice lecție), care ar dezvolta gîndirea şi imaginaţia, ar stimula
spiritul de observaţie, ar impulsiona şi aprofunda simţul cuvîntului. În clasele în care predau, la
această etapă, pentru a-i face pe elevi să-şi dea frîu imaginaţiei, iar scrierea să nu fie apreciată
muncă de corvoadă, utilizez strategii care încurajează elevii să abordeze scrisul ca pe un
proces mai degrabă, decît a urmări doar realizarea unui produs final de bună calitate. Din
practică, am observat că elevii manifestă atitudine pozitivă faţă de jocul didactic, un mijloc
important de educaţie şi instruire care asigură participarea activă şi eficientă a elevilor la lecţie,
durabilitatea noţiunilor însuşite şi un grad mare de socializare, determinîndu-i să lucreze cu interes,
să creeze în scris cu plăcere (vezi Anexa 1).
Una dintre activitățile esențiale, practicate frecvent la ore, ce contribuie la formarea
competențelor de comunicare scrisă este compunerea, deoarece, pe de o parte, ea reprezintă o
sinteză a tot ceea ce învață elevii la toate disciplinele de învățămînt, în conţinuturile programelor
şcolare la exerciţiile de formare a capacităţii de comunicare, iar, pe de altă parte, ea constituie cel
mai bun prilej de valorificare a experiențelor de viață, de manifestare a imaginației și fanteziei
lor creatoare. Cheia succesului în producerea de către elevi a unor compuneri originale se
ascunde în măiestria noastră didactică, care trebuie îndreptată spre exersarea permanentă pînă la
cultivarea plăcerii de a supune cuvintele sub condei.
Competenţa de scriere, cu referire la compunere, include următoarele standarde de conţinut:
lucrări scrise (transcrieri, dictări, dictări comentate, autodictări etc.); texte funcţionale (bileţelul,
invitaţia, anunţul); texte ficţionale (portretul, descrierea după un suport vizual [tablou]);
compunere pe baza unor cuvinte şi a unor expresii date, compuneri cu un început dat sau cu un
sfîrșit dat, compuneri prin analogie etc. (vezi Anexa 2). În lucrarea sa Teoria şi metodica
compunerii, cercetătoarea Eliza Botezatu discerne următoarele tipuri de compuneri narative: a)
despre o întîmplare din viaţa personală, b) după un plan propus de profesor, c) cu un început / un
final propus, d) cu subiect alegoric, e) după un proverb, f) cu subiect de legendă, g) cu subiect
fantastic, h) după un tablou / ilustraţie, i) cu subiect întemeiat pe o operă literară studiată, j) sub
formă de epistolă. [apud Constantin Șchiopu]
Un cadru propice și eficient de formare și dezvoltare a competenței de comunicare scrisă este
atelierul de scriere. Cercetătoarea Olga Cosovan recomandă ca atelierul de scriere să nu fie
perceput drept tehnică singulară, ci parte integrantă a demersului educațional la limba de
instruire, adică să fie proiectat ca o lecție conform modelului ERR, rezervîndu-i-se lunar în
4
proiectarea calendaristică timp suficient, regulat, 1-2 ore, pentru a atinge obiectivele curriculare
și a obține rezultate palbabile. În cadrul acestor ateliere, profesorul își ghidează discipolii să-și
formuleze și să-și ordoneze ideile, să-și construiască discursul scris, propunîndu-i modele
recomandate și făcîndu-i să înțeleagă necesitatea respectării consecutivității unor operații.
Din practicile exersate în procesul de predare-învăţare am constatat că abordarea de tip
„atelier“ pe lîngă faptul că favorizează la elevi formarea şi dezvoltarea competenţelor de
comunicare scrisă, contribuie și la dobîndirea de abilităţi şi strategii pentru a deveni persoane
care învaţă independent sau care sînt capabile să lucreze, prin cooperare, în grup (vezi Anexele
3, 4, 5, 6).
Ce alte tehnologii am putea utiliza în cadrul atelierelor de scriere în scopul formării și
dezvoltării competențelor comunicative scrise la elevii treptei gimnaziale? Din mostrele de
ateliere prezentate se poate constata că strategia desfășurării fiecărui atelier de scriere, cu
respectarea cadrului evocare – realizare a sensului – reflecție, presupune dirijarea, combinarea,
consecutivitatea unor operații intelectuale, conjugarea strategiilor de lucru individual cu cele de
lucru în pereche, în grup sau în plen. De altfel, strategiile didactice, prin care se ajunge la
îmbunătățirea comunicării scrise, sînt multiple și generoase (vezi Anexa 7 ).
În încercarea de a găsi răspuns la întrebarea De ce e nevoie pentru a dezvolta competența
de scriere la elevi?, am identificat cîteva soluţii, care ar putea fi eficiente dacă am oferi:
1. Ocazii regulate de a scrie. Practicarea atelierelor de scriere va da rezultat dacă va funcționa ca
un sistem și nu va rămîne doar ca activitate sporadică.
2. Subiecte interesante. Scrisul reprezintă o excelentă modalitate de a investiga noi idei şi
subiecte.
3. Oportunităţi de a trata mai multe teme, în mai multe genuri. La şcoală, elevii sînt puși în
situația de a scrie despre ştiinţele sociale, despre matematică, ştiinţă, literatură; pot scrie ficţiune,
eseuri descriptive, argumentative, poezii etc. Utilizarea strategiilor care încurajează elevii să-şi
exprime ideile în diferite tipuri de text este motivată.
4. Modele. Provocarea constă pentru cadrele didactice în a oferi acel exemplu.
5. Obiceiul de a revizui. Prima variantă este ca o bucată informă de lut, urmează să fie lucrată şi
prelucrată, până la o formă acceptabilă.
6. Sprijin colegial. Aplicînd strategii de lucru în perechi sau în grup, îi lăsăm pe elevi să
descopere părțile bune ale textelor scrise, să intervină cu precizări argumentate unde e cazul, ba
chiar să redacteze greșelile de ortografie, de punctuație etc.
Cum evaluez produsul? De altfel dacă elaborarea unor compoziții reprezintă o sarcină
dificilă pentru elevi, nu mai puțin complicată este formarea competențelor acestora de a evalua
critic lucrările proprii și ale colegilor. Este cert că atelierul de scriere trebuie să se încheie cu un
5
produs ce urmează a fi evaluat individual (cu notă, conform unui barem sau a unei grile de
evaluare), aplicînd criterii specifice, care vizează: înțelegerea subiectului despre care se
comunică; structurarea informațiilor și ideilor în legătură cu tema tratată, abilitatea de a scrie
corect și a aranja un text în pagină.
Printre riscurile de eșec al atelierului de scriere am putea să menționăm:
- lipsa experienței cu acest tip de activități (personal, a fost o provocare și o experiență
frumoasă să exersăm în clasă diferite tipuri de ateliere);
- posedarea insuficientă de către elevi (la nivelul adecvat al claselor a V-IX-a) a competenței
de comunicare orală, complementară celei scrise;
- blancofobia (termen preluat din cercetările filologului Olga Cosovan), adică elevii parcă
înțeleg sarcina, dar nu reușesc să scrie sau se tem să scrie;
- frica de a prezenta în plen cele scrise, adică elevii scriu ceva, dar nu se grăbesc să citească:
fie că se rușinează, fie că apreciază cele scrise de ei ca fiind incorecte;
- demotivarea (motivația insuficientă) de a scrie – există clase în care elevii au, în masă,
competența de comunicare orală, de aceea, știind că oricînd pot vorbi la un subiect, nu se
grăbesc să scrie (situație caracteristică în clasa a IX-a C);
- improvizarea orală a unui mesaj – nu e recomandabil să acceptăm ca un text să fie
improvizat oral, deoarece acesta este aproape întotdeauna diferit calitativ de textul scris.
CONCLUZII:
1. Formarea şi dezvoltarea competenţei de comunicare scrisă (dobîndirea deprinderilor de a
compune şi a scrie) nu e posibilă decît punînd elevii sistematic în situaţia de a exersa, de a-şi
formula gîndurile în mod explicit în propoziţii, în texte coerente. Ei trebuie antrenaţi să asiste
la demonstraţii practice, pentru că producerea textului scris nu este numai responsabilitatea
elevilor.
2. Programele de învăţămînt prevăd ca activitatea profesorilor în cadrul atelierelor să înceapă cu
operaţiunile de antrenare a elevilor în exerciţii pregătitoare, continuînd cu introducerea lor în
tehnica elaborării de compoziţii propriu-zise, apoi cu corectarea şi discutarea acestora şi
terminînd cu evaluarea lor.
3. Priceperile şi deprinderile care se formează în cadrul atelierelor de scriere nu vin numai în
ajutorul însuşirii temeinice a limbii şi literaturii române, ci constituie un sprijin valoros şi în
aplicarea cunoştinţelor dobîndite la alte discipline, precum istoria, geografia, biologia.
4. Motivînd corect elevii, se pot crea multiple oportunităţi întru dezvoltarea imaginaţiei care, nu
în ultimul rînd, contribuie la elaborarea textelor de orice natură în general şi a eseurilor
şcolare în special. Elaborarea scrisă avantajează mai mult elevii, creîndu-le un climat mai
6
puţin tensionat şi oferindu-le posibilitatea de a relua ideile, în scopul clarificării lor şi a
expresiei.
5. Atelierele de orice tip, credem noi, reprezintă cadrul propice pentru cultivarea, consolidarea
şi perfecţionarea deprinderilor de exprimare corectă, orală şi scrisă, ale viitorilor membri ai
societăţii, pentru însuşirea unor instrumente indispensabile muncii intelectuale.
6. Deoarece actualmente învăţămîntul este centrat pe elev, iar în cadrul disciplinelor socio-
umaniste se pune accentul pe dezvoltarea competenţelor, profesorul trebuie să recurgă la
metode ce ar crea un cadru adecvat de cercetare şi de expunere a rezultatelor muncii
formabililor.
2.2. Implicarea în activitatea instituției de învățămînt
În februarie 2012, în calitate de tînăr specialist, am prezentat o oră demonstrativă la limba
română în clasa a V-a A: Lecţie-concurs (în baza operei literare a lui I.L.Caragiale). „Elev de
nota 10”
În anul de studii 2012-2013, în cadrul comisiei de atestare, am prezentat o lecție în clasa a V-
a C cu subiectul Atelier de lectură: "Colț Alb" de Jack London.
Pe parcursul acestui an, conform planului aceleiași comisii, am prezentat două ore
demonstrative în clasa a IX-a C: la data de 17.10.2012, Interpretarea textului „Toiagul
păstoriei” de Ion Druţă. Motive şi simboluri, iar pe data de 28.01.2013 – Lacul de Mihai
Eminescu. Interpretarea textului.
În decembrie 2012 am organizat, în colaborare cu membrii catedrei, olimpiada la limba și
literatura română la treapta gimnazială între clasele a IX-a, dar și cea intraliceală în clasele a X-a
– a XII-a.
În data de 15 ianuarie 2012, cu ocazia manifestărilor dedicate poetului M. Eminescu, am
prezentat elevilor din liceu două proiecte POWER POINT cu genericul Eminescu – elev și
Citate, maxime, aforisme din opera lui Mihai Eminescu.
În 2012-2013, în cadrul Săptămînii Limbii române, m-am implicat activ, alături de membrii
catedrei, în activitățile preconizate: Concursul gazetelor de perete "Dar mai întîi a fost
Cuvîntul..." (locul I, eleva clasei a V-a C – Frunze Corina), Galeria personajelor (mențiune
elevul clasei a V-a C – Bostan Nicolae), Concursul muzical (cîntece pe versurile lui Mihai
Eminescu și Grigore Vieru) (locul I, elevul clasei a IX-a C – Solonari Nicolae), Recital de
poezie. În perioada decadei am organizat concursul literar-muzical Per aspera, ad astra, cu
scopul de a promova valorile naţionale, de a cultiva dragostea pentru limba română şi tezaurul
literar-cultural.
7
Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, am organizat cu elevii clasei a V-a C o șezătoare cu genericul
La gura sobei..., un "evantai" al obiceiurilor și tradițiilor populare: Plugușorul, Capra, Ursul,
Colinda, Steaua, Sorcova.
2.3. Contribuția personală la prestigiul și imaginea instituției
Nr.d/o
Activităţi realizate la nivel de raion / republicăForma de activitate Subiectul Data Locul desfăşurării
1. Pregătirea şi publicarea materialelor didactice suport, ghiduri metodologice
Cartea şi suportul didactic “Punte către înţelegere. Educaţie pentru incluziune, toleranţă, acceptare”
februarie 2012
Mun. Chişinău Keystone Human Services international Moldova Association
2. Ghid pentru jurnalişti:“Comunicarea cu şi despre persoanele cu dizabilităţi intelectuale”
februarie 2012
Mun. Chişinău Keystone Human Services international Moldova Association
3. Elaborarea şi editarea manualelor: coautor
Donea V.; Chetruş, P.; Sineac, N. [et al.]. Dicţionar eco-bio-chimic: român-englez-francez- rus. - Ch.: CEP USM, - 413 p. (coautor)
2010. Mun. Chişinău: CEP USM
4 Pregătirea şi publicarea articolelor ştiinţifice, didactice în reviste de specialitate şi culegeri de articole
„Incertitudinile prepoziţiei pe în limba română”Revista de ştiinţă şi cultură Limba Română, Chişinău, nr. 5-6, anul XXII, 2012
nr. 5-6, anul XXII, 2012
Revista de ştiinţă şi cultură Limba Română, Chişinău
5. Pregătirea şi desfăşurarea activităţilor extraşcolare/ extracurriculare. Participarea la concursuri
Concursul municipal de recital„Valeriu Cupcea”
februarie 2012
Mun. Chişinău Locul II - etapa de sector
6. Concursului literar „La izvoarele înţelepciunii” (etapa de sector), ediţia a XXII-a, consacrată scriitorului pentru copii Spiridon Vangheli.
mai 2012 Mun. Chişinău Menţiune
7. Concursul internaţional noiembrie Mun. Chişinău
8
„Lecturiada-Publică Junior”, ediţia a V-a
2012 L.T. "Gh.Asachi" Menţiune
8. Concursul municipal„Din istoria neamului" cu genericul „Spiridon Vangheli - universul copilăriei" dedicat anului Spiridon Vangheli
12.02.2013 Mun. Chişinău L.T."Liviu Deleanu"Locul I - etapa de sector
3. ÎMBUNĂTĂȚIREA CONTINUĂ A PERFORMANȚELOR PROFESIONALE
Pentru a face față cerințelor profesionale și sociale actuale, dar și pentru a mă forma ca
specialist bine pregătit, mă preocupă continuu perfecționarea în specialitate prin studiul
individual, prin participarea la diverse cursuri și cercuri metodice organizate atît de administrația
liceului, cît și de DGETS.
În perioada 16-18 ianuarie 2008 am participat la cursul Utilizare AeL (organizat de SIVECO
S.A. România), fiind certificată ca formator pentru modulul Aplicarea sistemelor de învățămînt
la distanță și on-line. Acest curs a fost proiectat pentru a oferi soluţiile de eLearning AeL, de a
forma competența de utilizare a platformei AeL pentru predare, învăţare şi evaluare a
conţinutului educaţional multimedia, dar şi de aplicare și gestionare a altor instrumente
complementare destinate îmbunătăţirii procesului educaţional (explorarea portalurilor
educaţionale și studierea în laboratoare virtuale). De asemenea, în anul școlar precedent, între
10-12 mai 2012, am frecventat cursurile de formare la specialitatea informatică, modulul Sisteme
de prezentări electronice, organizate de Centrul Tehnologii Informaționale și Comunicaționale
în Educație, perfecționîndu-mi tehnica realizării proiectelor POWER POINT și metodologia de
implementare a TIC-ului în procesul de predare-învăţare-evaluare, conform cerințelor stipulate în
curriculum.
Între 18-30 iunie 2012 m-am înscris ca auditor la cursurile de formare continuă la
specialitatea limba și literatura română la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, al carui scop
fundamental urmarește dezvoltarea competenţelor profesionale în didactica disciplinei Limba şi
Literatura română din perspectiva formării competenţelor şcolare funcţionale şi promovarea
valorilor educaţionale în formarea personalităţii elevului. Cursurile au valorificat următoarele
module: 1. Psihopedagogia învăţămîntului formativ; 2. Axiologia și praxeologia disciplinei de
specialitate; 3. Utilizarea TIC și implementarea softurilor educaționale
În afară de cursurile menţionate anterior, pe parcursul anilor 2011-2013 am participat la
diverse seminare inedite organizate în liceele “Spiru Haret”, “Gaudeamus”, “Iulia Hasdeu”,
precum şi la ciclul de reuniuni metodice din martie-aprilie 2012, organizate de Centrul Metodic
Municipal al Direcţiei Generale Educație, Tineret și Sport (specialist principal dna Violeta Popa)
în colaborare cu Institutul de Științe ale Educației. Aceste cursuri, seminare şi reuniuni metodice
9
au reprezentat un mijloc eficient de elucidare a problemelor şi a domeniilor neclare, precum:
procesul de evaluare în învăţămîntul gimnazial din perspectiva evaluării formative, rolul
manualului școlar în formarea personalității, implementarea curriculumului școlar modernizat
etc. S-a pus accentul pe relaţia profesor - elev, pe rolul pedagogului în societatea modernă, pe
modalităţile de constituire a unei comunicări sincere, deschise între profesor şi elev. O concepţie
interesantă expusă în cadrul seminarelor este cea cu privire la principiile predării cu succes şi la
rolul pedagogului în viaţa elevului şi a societăţii în general: “Oare poate un orb să conducă alt
orb? Ucenicul nu poate fi mai presus decît învăţătorul lui, dar orice ucenic desăvîrşit poate fi ca
învăţătorul lui.”
4. DIRECȚII DE PERSPECTIVĂ
Un profesor erudit este un autodidact de performanță, care nu se limitează la cunoştinţele
deja achizițonate, de aceea pentru viitor ne propunem:
1. Să adaptăm anual portofoliul profesorului la normele şi principiile fundamentate de
curriculumul modernizat, la recomandările Scrisorilor metodice anuale la disciplina Limba şi
literatura română prin: reevaluarea proiectarii de lungă durată, proiectarea pe unitați de învățare,
prin elaborarea proiectelor didactice zilnice, prin proiecte inedite ale activităților
extracurriculare, prin întocmirea testelor, a fișelor de lucru etc.;
2. Să asigurăm caracterul aplicativ al proiectării curriculare, incluzînd în proiectare strategiile
vizate de programă. Pornind de la premisa ca metodologia predării joacă un rol deosebit de
important într-un sistem educațional în care a ști și a face sînt adevărate etaloane ale formării
individului, vom insista în continuare pe dezvoltarea aptitudinilor implementînd noile metode şi
strategii didactice;
3. Să evaluăm continuu şi să notăm conform reglementărilor legale şi ale standardelor naţionale
în vigoare (proiectarea instrumentelor de evaluare continuă în vederea stabilirii nivelului de
pregătire a copiilor; aplicarea consecventă şi coerentă a probelor de evaluare; valorificarea
rezultatelor evaluării în procesul instructiv-educativ);
4. Să realizăm activităţi extracurriculare ce ar contribui direct la atingerea obiectivelor
curriculare sau ale celor propuse de beneficiarii de educaţie (elaborarea documentelor proiective
pentru activităţi extracurriculare);
5. Să studiem perseverent înscriindu-mă la programele de formare obligatorii stabilite la nivel
naţional sau local, participînd la seminare și trainiguri de orice nivel, la activităţile metodice şi
ştiinţifice stabilite la nivel de catedră, de instituție, de DGETS etc.;
6. Să aplicăm în activitatea didactică rezultatele participării la activităţile metodice ştiinţifice şi
de dezvoltare profesională (organizarea şi desfăşurarea de lecţii publice; organizarea şi
10
prezentarea de materiale în cadrul cercurilor / comisiilor metodice; scrierea de lucrări ştiinţifice
şi articole de specialitate);
7. Să ne dezvoltăm disponibilitatea afectivă, prin participări la traininguri și seminare
psihologice;
8. Sa dezvoltăm un proiect educaţional cu tema Prieteni prin corespondență ce ar asigura o
atitudine a elevilor cît mai pozitiva faţă de scriere.
5. REZULTATELE ELEVILOR
Rezultatele elevilor depind de motivele învăţării. Ceea ce învaţă în funcţie de motive primare
(trebuinţe, dorinţe, plăcere, suferinţă) este, de regulă, o învăţare involuntară. Celelalte motive ale
învăţării şcolare ar fi: interesul faţă de materiile studiate, satisfacţia pe care aceasta o produce şi
aspiraţiile în legătură cu profesia sau situaţia socială la care poate ajunge prin intermediul şcolii.
Evident, aceste motivaţii nu le au toţi elevii, de aceea sarcina de a le crea îi revine profesorului.
Această sarcină, ca şi cea de învăţare, nu este uşoară. Prin urmare, profesorul are nevoie de o
abilitate uimitoare pentru a obţine efectul scontat. Profesorul stimulează elevul prin formularea
integrată a obiectivelor, prin diversificarea sarcinilor, prin aprecierea obiectivă, prin crearea
mediului afectiv şi stimularea adecvată.
Performanţele elevilor sînt evaluate frecvent şi variat. Evaluarea nivelului de pregătire a
elevilor este realizată atît prin metode tradiționale de evaluare (probe orale, probe scrise, probe
practice), cît și prin metode alternative de evaluare (observarea sistematică a comportamentului
elevului-prin fișa de observații curentă, portofolii, autoevaluarea). De asemenea, am utilizat cele
trei tipuri de evaluare: inițială - la început de semestru, pentru a vedea ce știu elevii la început de
an școlar, evaluarea formativă - pentru a descoperi unde întîmpină dificultăți în învățare elevii și
pentru a-i ajuta să le depășească; evaluarea sumativă - la final de unitate de învățare și semestru
– pentru a observa cît anume s-a însușit din materie. Dupa aplicarea unei evaluari formative, am
dat elevilor cu rezultate slabe fișe de ameliorare, iar celor care au obținut rezultate foarte bune le-
am propus fișe de dezvoltare, astfel încît aprecierea rezultatelor să conducă la ameliorarea sau la
dezvoltarea performanțelor școlare.
Clasele în care motivaţia interioară este mai evidentă sînt cele absolvente. Elevii din clasele a
IX-a şi-au stabilit nişte scopuri concrete în privinţa instruirii viitoare, de aceea fiecare dintre ei e
cointeresat în obţinerea unei note înalte la examenul de capacitate, mai ales cei care
intenţionează să studieze în clasele cu profil umanist.
Supunînd analizei rezultatele examenelor de absolvire la limba şi literatura română a clasei a
IX-a B în anul de studii 2011-2012, am tras concluzia că:
11
rezultatele examenului la limba şi literatura română constată că majoritatea elevilor a obţinut
nota "7", fapt ce a micşorat procentul calităţii în clasa a IX-a B (64% la finele anului, dar
36% la examenul de absolvire).
niciun un elev din cei 2 care au avut nota anuală "10" la examene nu au confirmat nota.
din 7 elevi care au avut nota 9 pe parcursul anului doar 2 au luat 9 la examen.
7 elevi au luat nota 8.
Diagrama 1. Rezultatele clasei a IX-a B la finele anului de studii 2011-2012
12
Diagrama 2. Rezultatele clasei a IX-a B obținute la examenul de absolvire la limba și literatura română în anul de studii 2011-2012
7. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
1. Bocoş, Muşata; Jucan, Dana. Teoria şi metodologia instruirii. Teoria şi metodologia
evaluării: repere şi instrumente didactice pentru formarea profesorilor. Ed. a 3-a. Piteşti:
Paralela 45, 2008. 213 p. ISBN 978-973-47-0489-7
2. Cartaleanu, Tatiana; Ghicov Adrian. Predarea interactivă centrată pe elev: Ghid metodologic
pentru formarea cadrelor didactice din învăţămîntul preuniversitar. Ch.: Ştiinţa, 2007. 60 p.
ISBN 978-9975-67-272-6
3. Cartaleanu, Tatiana. ş.a. Formare de competenţe prin strategii didactice interactice. Ch.: Pro
Didactica, 2008. 202 p. ISBN 978-9975-9763-4-3
4. Cerghit, Ioan. Metode de învăţămînt. Ed. a 4-a. Iaşi: Polirom, 2006. 315 p. ISBN: 973-46-
0175-X
5. Cosovan, Olga. Gîndire. Gîndire critică. Stil intelectual personal. // Didactica Pro..., nr. 2-3
(54-55), 2009. p. 102-103
6. Crăciun, Corneliu. Metodica predării limbii şi literaturii române în gimnaziu şi liceu. Deva:
Emia, 2004. 300 p. ISBN 973-8164-15-X
13
7. Curriculum şcolar pentru disciplina Limba şi literatura română. Clasele a V-a – a IX-a. Ch.,
2010. 64 p
8. Ghicov, Adrian. ş.a. Limba şi literatura română. Ghid de implementare a curriculumului
modernizat pentru treapta gimnazială. Ch., 2011. 101 p.
9. Hadîrcă, Maria. Competenţele: miza instruirii şi evaluării autentice. // Didactica Pro..., nr. 4-
5 (50-51), 2008. p. 35-38
10. Rusu, Maria-Mina. Competenţa de comunicare scrisă – perspective de abordare. // Limba
Română, nr.11-12, 2009, http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=797
11. Saftenco, Inga. Compunerea – mijloc important de dezvoltare a comunicării orale şi scrise. //
Didactica Pro..., nr. 6 (64), 2010. p. 36-38
12. Şchiopu, Constantin. Unele consideraţii privind redactarea / scrierea compunerilor narativă şi
descriptivă Nr. 5-6, anul XIX, 2009 http: // limbaromana.md/index.php?go=autori&m=48
13. Şchiopu, Constantin. Interpretarea textului literar: tehnici de creativitate Nr. 11-12, anul XXI,
2011 http: // limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1306
14. Temple, Charles; Steele, Jeannie L.; Meredith Kurtis S. Aplicarea tehnicilor de dezvoltare a
gîndirii critice. Ghidul III. (Adaptare: Cartaleanu, Tatiana; Cosovan, Olga) // Supliment al
revistei "Didactica 0Pro...", nr.1 (7), 2003. 69 p.
15. Temple, Charles; Steele, Jeannie L.; Meredith Kurtis S. Aplicarea tehnicilor de dezvoltare a
gîndirii critice. Ghidul IV. (Adaptare: Cartaleanu, Tatiana; Cosovan, Olga) // Supliment al
revistei "Didactica Pro...", nr.2 (8), 2003. 94 p.
ANEXA 1
Descrierea implementării în practica educaţională
Jocurile lexicale vizează dezinhibarea şi stimularea capacităţii de asociere, tehnici ce pot fi
utilizate cu brio la etapa de Evocare în cadrul atelierelor de scriere.
Acrostihul – o scurtă compunere în versuri, astfel construită încît literele iniţiale ale
versurilor, citite vertical, să dea un cuvînt, sintagma, deviza sau numele.
Stelele tremură de frica înaltului,
E aşa de departe pămîntul!
Aerul e greu de atîta iubire,
Razele lunii ţintesc sufletele singuratice,
Am atins geana nopţii cu gîndu-mi neobosit.
(Sara pe deal de Mihai Eminescu, cl. a VIII-a)
Ideea migratoare. În desfăşurare pot fi evidenţiate următoarele etape:
14
1. transcriem cinci-şase cuvinte în mod arbitrar sau propuse de profesor în legătură cu tema
studiată (vis, grîu, ură, soare, cărare);
2. căutăm un predicat pentru ultimul cuvînt (Cărările vieţii urcă spre stele);
3. deducem ideea (trecere, moarte);
4. facem alte propoziţii, căutînd predicate pentru fiecare dintre subiectele propuse,
recurgînd la diferite imagini plastice (Visurile zboară pe aripi din puf de păpădie, Grîul
soarbe focul din înalturi, Ura a amuţit de frumuseţea cerului, Soarele îşi ţine cu greu
pleoapele deschise);
5. aranjăm propoziţiile într-o ordine logică;
6. ne implicăm propria subiectivitate.
De ex.: Trecere
Visurile zboară pe aripi din puf de păpădie,
Grîul soarbe focul din înalturi,
Ura a amuţit de frumuseţea cerului,
Soarele îşi ţine cu greu pleoapele deschise,
Cărările vieţii urcă spre stele,
Eu sunt o lacrimă
pierdută de ploaia de ieri.
(Moartea căprioarei de Nicolae Labiş, cl. a IX-a)
Jocuri ale figurilor retorice clasice. Epitetul, comparaţia, metafora, personificarea,
hiperbola, oximoronul pot fi descoperite în mod deghizat, sub formă de joc, conceput, de regulă,
ca o competiţie.
Comparaţia. Jocul are ca fază incipientă jocul epitetelor. În cea de-a doua etapă, elevii
găsesc comparaţii cît mai surprinzătoare. În final toate îmbinările se includ într-un text.
De ex.: Viaţa fără dragoste ar fi
ca cerul fără stele,
ca rîul fără izvoare,
ca pădurea fără freamăt,
ca pasărea fără aripi. (Lacul de Mihai Eminescu, cl. a IX-a)
Metafora. Triada epitet-comparaţie-metaforă constituie etapa finală a acestui joc. Deci,
pornind de la un substantiv, am găsit epitetul potrivit care ne-a sugerat comparaţia frapantă;
ajunşi aici, reunim cuvîntul de plecare cu ultimul într-o expresie metaforică surprinzătoare.
(copilărie -…naivă -…ca un fulg)
De ex.: Fulgul e
15
mîngîierea dulce a mamei,
sunetul zglobiu al unui clopoţel,
rîsul vesel al unui copil,
lacrima nevinovată a Domnului. (Păstor de fulgi de Leonida Lari, cl. a VII-a)
De ex.: Copilăria e
o pasăre visătoare în zbor,
căderea naivă a unui fulg,
o mărgea fragilă de porţelan,
seninul unui cer de vară. (Hronicul şi cîntecul vîrstelor de Lucian Blaga, cl. a IX-a)
Ce ştii tu despre? Urmează o listă de 6-10 cuvinte. Copiii răspund cu toată naturaleţea, apoi
caută să găsească pentru ele substitute metaforice, ca în textul următor:
Ştiu că soarele e lava unui vulcan,
Ştiu că brazii sunt zidurile vînturilor,
Ştiu că fîntînile sînt pline cu lacrimi,
Ştiu că viaţa mea e puful unei păpădii.
(Moartea căprioarei de Nicolae Labiş, cl. a IX-a)
NOTĂ! Exersînd îndeajuns, putem propune elevilor să alcătuiască, de exemplu, o compunere /
un eseu în care să folosească epitetele, comparațiile, personificările, repetițiile, enumerațiile etc.
Jocuri de imaginaţie. Astfel de jocuri contribuie la dezvoltarea flexibilităţii, fluidităţii,
originalităţii şi sensibilităţii la probleme, stimularea curiozităţii, interesului, dar şi a fanteziei atît
de utilă în cadrul lecțiilor de scriere creatoare.
Metamorfoza. Jocul se bazează pe răspunsurile la întrebarea: Ce s-ar întîmpla dacă…
Întrebarea trebuie astfel formulată încît să stimuleze gîndirea divergentă.
De ex.: Ce s-ar întîmpla dacă într-o zi ascensorul s-ar îndrepta vertiginous spre centrul
pămîntului? Ce s-ar întîmpla dacă într-o zi te-ai trezi transformat într-o floare?
Una dintre metodele ce declanşează creativitatea și formează abilitatea elevilor de a-şi
ordona gîndurile în scris este freewriting-ul. Elevul scrie în baza unui vers, a unui enunţ orice
asociaţie ce-i vine în gînd, fără a se opri din scris şi fără a discuta despre subiectul propus.
Textele elaborate vor servi ca sursă pentru alte lucrări scrise.
Scrierea ghidată. Elevii vor alcătui o poezie, răspunzînd la întrebările propuse: Plouă… Cu
ce? Cum? Unde? Ce s-ar întîmpla dacă ar ploua încontinuu un an?
16
Plouă…
Plouă aprig şi torenţial
Cu picături de gheaţă şi metal
Pe-această lume rea şi rece
Ce indiferentă trece.
De-ar mai ploua un an atît de insistent,
Doamne, aş crede că eşti inexistent!
(Adverbul, cl. a VII-a)
ANEXA 2
Compuneri cu început dat. Acestea prezintă un grad mai mare de independenţă, venind în
sprijinul elevilor doar cu începutul compunerii, pentru a-i orienta în ordonarea ideilor, în legătură
cu o temă aleasă. Începutul dat va trebui să fie conceput astfel încît să stimuleze imaginaţia
copiilor şi să le sugereze mai multe posibilităţi de continuare.
Ca ajutor se poate formula un şir de întrebări ale căror răspunsuri reprezintă continuarea
acţiunii. Dacă nivelul de pregătire al clasei este mai ridicat, se alcătuieşte un plan de idei care să
sintetizeze cuprinsul şi încheierea compunerii şi se formulează oral variante de continuare a
compoziţiei. Compunerea poate fi elaborată cu întreaga clasă, pe grupe sau individual, după
propriul plan.
O compunere cu titlul "Sfîrșit de toamnă" care începe cu următorul alineat: "Sîntem la
sfîrșitul toamnei. Curînd va sosi anotimpul iarna. Zăpada va acoperi cîmpurile, dealurile, munții
aruncînd peste ei o mantie albă. Oare ce vor face prietenii noștri, animalele, plantele, acum cînd
hrana lipsește și totul pare pustiu?..."
17
Astfel, în clasa a V-a, după ce au fost studiate textele "Povestea furnicii" de Ion Druță și "O
furnică" de Tudor Arghezi, le-am propus elevilor să redacteze o compunere cu început dat
conform algoritmului:
1. Alcătuieşte o compunere şi cu titlu Furnica şi soarele.
Introducere: E o dimineaţă senină şi caldă de vară. Soarele înfăşurat într-o mantie de lumină,
călătoreşte deasupra tuturor vestind începerea unei noi zile plăcute de vară. Furnica s-a trezit cu
chef de plimbare. Încotro s-o apuce?
Cuprins:
Încotro a apucat-o? - a urcat pe o floare înaltă de bujor;
Ce a simţit? (parfum, culoare, răcoare,
legănare)
- legănată de petalele roz şi mătăsoase, a alunecat ca
pe un tobogan; s-a odihnit în miezul parfumat şi
dulce al florii;
Ce a văzut cînd a urcat mai sus? - o ramură de salcîm printre flori, albine, păsărele;
Ce a auzit ? - zumzetul neobosit al albinelor;
Ce a văzut cînd a urcat și mai sus ? - o streaşină de casă, un cuib de rîndunică, doi
puişori lacomi, satul întinzîndu-se pe vîlcea;
Ce a simţit ? - soarele a orbit-o cu lumina, i s-a părut foarte
aproape etc.;
Încheiere: a ajuns aproape de soare; s-a întors etc.
Compuneri cu sfîrşit dat. Acest gen de compuneri contribuie la dezvoltarea exprimării
elevilor, a gîndirii şi imaginaţiei creatoare, punîndu-i pe elevi în situaţia de a căuta acţiuni
diferite care să conducă la acelaşi sfîrşit.
Partea finală trebuie aleasă cu grijă pentru a sugera acţiuni cunoscute de elevi din experienţa
proprie, din textele literare etc. Poate fi chiar o zicătoare sau un proverb. În funcţie de nivelul
clasei, acest enunţ poate fi de întindere mai mare sau mai mică.
Clasa a V-a "Amintiri din copilărie. La cireșe" :
... "Nepotul a plecat capul, a coborît de pe gardul pe care era cocoțat și s-a îndreptat spre
bătrîn.
- Nu vrei să te ajut și eu?
Bunelul a zîmbit în colțul gurii:
- Cum să nu, nepoate! Haide!"
Compuneri cu cuvinte de sprijin. Elevii primesc un număr de cuvinte ca sprijin pentru
elaborarea compunerii, aşezate în ordinea în care trebuie să apară, cuvinte care sugerează o
18
acţiune sau o întîmplare cunoscută. Ele ar trebui să fie stabilite în aşa fel încît să poată fi folosite
în toate părţile compunerii. În caz contrar, profesorul îi va atenţiona pe elevi.
Le-am propus să scrie o compunere cu titlul "Toamna, în pădure", în care să folosească
seriile de sinonime: copac, arbore; arbust, tufă; creangă, ram, ramură; cărare, potecă, drum,
cale; vînăt, cenușiu, tulbure, plumburiu; a cădea, a se desface și perechile de antonime: cald-
rece; luminat-întunecat; repede-încet; înfrunzit-desfrunzit.
Compuneri cu propoziţii de sprijin. Acestea îi orientează pe elevi în ordonarea ideilor
pentru prezentarea acţiunii, le stimulează imaginaţia creatoare şi contribuie la îmbunătăţirea
exprimării. Este necesar să fie prezentate în ordinea în care sînt folosite în compunere.
Compuneri prin analogie. La această categorie de activităţi se foloseşte ca material de
sprijin o compunere model, care să dezvolte aceeaşi temă sau una asemănătoare cu cea pusă în
discuţie cu clasa.
Întrebare: Domnule Mihai Eminescu, ce este omul?
Răspuns: "Fiecare om e o întrebare pusă din nou spiritului Universului."
Întrebare: Care este cel mai mare păcat al oamenilor?
Răspuns: "Cel mai mare păcat al oamenilor e frica, spaima de a privi în față și a recunoaște
adevărul. Cine vrea să afle adevărul să se îndrepte în trecut."
Întrebare: Ce este lumea?
Răspuns: "Lumea-i visul sufletului nostru".
Întrebare: Ce este femeia?
Răspuns: "Azi, adeseori femeia, ca și lumea, e o școală".
Întrebare: Cum definiți valoarea?
Răspuns: "Ideea valorii este relativă, căci fiecare o măsoară după interesul său".
Întrebare: Ce este conștiința?
Răspuns: "Conștiința este tocmai punctul de gravitație al individului".
Întrebare: Ce transmiteți fiecărui om?
Răspuns: "Citește! Citind mereu, creierul tău va deveni un laborator de idei și imagini, din
care vei întocmi înțelesul și filosofia vieții".
(Interviu cu Dumnezeu de Octavian Paler, cl.a IX-a)
Compuneri gramaticale
Compunerile gramaticale reprezintă o formă superioară a exerciţiilor gramaticale şi se
concretizează printr-un grad mai mare de participare activă, conştientă şi creatoare a elevilor. Se
19
deosebesc de celelalte compuneri prin faptul că sînt mai scurte şi urmăresc, pe lîngă dezvoltarea
exprimării elevilor, aplicarea unor reguli gramaticale şi ortografice.
În clasa a V-a la finele unității de învățare "Fonetica (Fonologia)", elevii au scris o
compunere despre o întîmplare hazlie, folosind verbe la timpul trecut care să conțină triftongi și
diftongi (cu recomandarea să sublinieze diftongii cu o linie și triftongii cu două linii).
Am propus în clasa a VII-a să scrie o compunerea gramaticală conform sarcinii: ,,Descrieţi,
pe scurt, o călătorie a Substantivului la școală. Faceți referințe la categoriile gramaticale
studiate.”
O categorie aparte de compuneri o constituie cele cu valoare instrumentală, produse în
cadrul atelierelor de scriere. Prin acestea elevii sînt familiarizaţi cu unele instrumente de muncă
intelectuală, precum şi cu tehnica elaborării unor compuneri. Astfel, elevii învaţă cum se
alcătuieşte o compunere, care sînt etapele parcurse, care sînt părţile unei compuneri, cum se
foloseşte dicţionarul, cum se aşază în pagină etc.
Eseul. Astăzi se scriu eseuri la toate materiile. Cert este că nouă, profesorilor de limba
română, ne revine obligaţiunea de a-i învăţa pe discipolii noştri să redacteze un eseu şi, aceştia
posedînd un bagaj de cunoştinţe, să le poată sistematiza.
ANEXA 3
Model: Atelier de scriere nr.1 CLASA A V-A
Competența de a produce un text de interes personal: Scrisoarea
Motivaţia: Elevii au posibilitatea să-şi completeze cunoştinţele despre scrierea în interes
personal, să constate caracteristicile acestui tip de text. Lecția contribuie la consolidarea
deprinderilor de analiză, de corelare a gîndirii cu cunoştinţele gramaticale dobîndite, punînd
elevii în situaţia de a redacta un alt tip de text: scrisoarea.
Condiții prealabile: Pentru realizarea acestui atelier, elevii au nevoie de următoarele deprinderi:
de scriere coerentă, cursivă, lizibilă în limba română; de înțelegere independentă a ideilor
exprimate în scris de colegi; de prezentare grafică a textului scris; abilități de comunicare orală
cu clasa.
Timp necesar: 1 oră academică.
Produsul evaluabil: O scrisoare, respectînd rigorile de redactare.
Pe parcursul activității am aplicat următoarele tehnici:
Evocare: Activitate individuală – Acrostih pe verticală.
20
Realizare a sensului: Activitate de grup – "Scrisoare-instrucțiune", Metoda cubului.
Reflecție: Activitate de grup – Turul galeriei.
Algoritmul aplicării tehnicilor:
EVOCARE: Activitate individuală – Acrostih pe verticală. Timpul necesar: 10 minute.
Elevilor li s-a propus să scrie cîte un substantiv, un verb și un adjectiv în dreptul fiecărei litere,
cu referire la textul de interes personal – scrisoarea:
S – a scrie, semn, solemn;
C – a cuvînta, cuprins, creativ;
R – a redacta, regulă, riguros;
I – a imagina, introducere, ingenios;
S – a semna, scris, scurt;
O – a organiza, ortografie, original;
A – a anunța, aranjare, amabil;
R – a rectifica, revizuire, respectuos;
E – a evalua, exprimare, educativ.
REALIZARE A SENSULUI: Activitate de grup – "Scrisoare-instrucțiune", Metoda
cubului. Timpul necesar: 20 minute.
1. Elevii sînt anunțați că au primit o "Scrisoare-instrucțiune" de la Măria Sa, Scrisoarea. Un
elev trece în fața clasei și citește cu glas tare textul scrisorii, după care se afișează posterul la
tablă.
21
22
Durlești, 11.05.2012
Dragi elevi,
Mă numesc Srisoarea şi știu că vă place să vă faceţi prieteni. Am ales să vă scriu despre mine pentru că sînt destul de pretenţioasă cînd este vorba să îmi fac noi prieteni.
Vă voi explica, aşadar, ce îmi doresc de la nişte prieteni ca voi! Aveţi grijă de forma mea, de felul în care mă aşezaţi în pagină. Pot avea multe forme – feţe. Voi să fiţi siguri că nu sînt un prieten făţarnic!
Nu uitaţi că nu-mi place să-mi lipsească una dintre cele trei părţi: introducerea, cuprinsul şi încheierea! Nu mă simt în largul meu fără una dintre ele.
Atunci cînd vă preocupaţi de redactarea mea, să vă asiguraţi că vă organizaţi ideile în paragrafe! Fiecare idee este prezentată şi dezvoltată într-un singur paragraf. Nu uitaţi că şi eu ţin la imaginea mea publică!
Nu pierdeţi din vedere semnele de punctuaţie şi de ortografie! Mă dor cuvintele fără semne diacritice şi cele scrise fără cratimă.
Asiguraţi-vă că ceilalţi vă înţeleg scrisul! Nu trebuie să fie neapărat foarte frumos, dar este obligatoriu să se înţeleagă.
Fiţi buni şi nu-mi prescurtaţi cuvintele! Aş considera-o o lipsă de respect. Dar acum să trecem la conţinut (idei, sentimente): nu vă grăbiţi să mă
scrieţi dintr-o suflare! Mai întîi gîndiţi-vă ce vreţi să le comunicaţi celorlalţi. Nu porniţi la drum fără un plan! V-aţi gîndit vreodată că lucrurile ies mai bine dacă aveţi un plan, o strategie?
Fiţi originali, fiţi creativi şi feriţi-vă de şabloane! Nu neglijaţi destinatarul! Într-un fel vă adresaţi celor apropiaţi, părinţi, bunici, prieteni, şi cu totul altfel unor persoane faţă de care trebuie să manifestaţi un grad mai ridicat de respect – profesori, oficialităţi etc., aşadar, formulele prin care vă adresaţi acestora vor fi diferite de la un caz la altul.
Învăţaţi arta de a stăpîni cuvintele, de a alege cea mai potrivită exprimare! Este nevoie de timp şi de perseverenţă pentru a deveni prieteni de nădejde, dar sînt sigură că vă veţi descurca. Vă urez mult succes!
Cu drag, prietena voastră, Scrisoarea
2. Elevii au fost împărțiți în șase grupuri (șase fețe ale cubului). Fiecărui grup li s-a propus să
rezolve cîte un poster, pe care sînt înscrise condițiile de realizat.
23
2. G R U P E A Z Ă
4. COMPLETEAZĂ
3. POTRIVEȘTE
5. E X P L I
C Ă
1. I D E N T I F I C Ă
6. C O R E C T E A Z Ă
Grupa 1 IDENTIFICĂ
Citeşte cu atenţie scrisoarea expediată de scriitorul Costache Negruzzi fiului său, aflat la Berlin:
Trifeşti, 29 septembrie 1863
Iubite Jak,
M-am bucurat primind ultima ta scrisoare din străinătate, prin care ne încredinţezi că
tratamentul ce ai întreprins îţi face bine. Deie Domnul să vii bine sănătos!
Aici vei găsi toate precum le ştii. La ţară tot pe Paraschiva şi pe Carolina. În tîrg tot
salonaşul cu mobile vechi şi cu Rafael pe pereţi. A! vei găsi o deosebire. Ne vei găsi pe noi mai
bătrîni şi mai slabi şi pe fraţii tăi mai mari, dacă nu mai cuminţi.
Îţi scriu la Berlin, unde cred că te va găsi scrisoarea mea.
Aşteptîndu-te dar cu nerăbdare, rog cerul să te păzesc sub puternicul său scut.
Al tău iubitor părinte,
C. Negruzzi
a) Expeditorul scrisorii este:
¨ C. Negruzzi ¨ Jak ¨ Paraschiva şi Carolina
b) Scrisoarea a fost scrisă din localitatea …………………………… la data de ………………
c) Formula: de adresare este …………………………………………………………………….
de încheiere este ………………………………………………………………………
d) Destinatarul scrisorii este ………………………………………………………………………
Grupa 2 GRUPEAZĂ
Indicaţi prin săgeţi formulele de adresare şi de încheiere potrivite pentru fiecare destinatar:
Formule de adresare Destinatar Formule de încheiere
Domnule redactor, părinţii Cu salutări prieteneşti,
Scumpii mei părinţi, bunicii Cu respect, un tînăr corespondent,
Iubiţii mei bunici, redactorul Vă îmbrăţişează cu dor nepotul dumneavoastră,
Dragul meu, un prieten Cu stimă şi preţuire, elevul dumneavoastră,
Stimată doamnă, învăţătoarea Cu dragoste, fiul vostru iubitor,
24
Grupa 3 POTRIVEȘTE
Transformă unele formule de adresare din următorul text, astfel încît partenerul de comunicare
să fie doamna profesoară de desen.
11 mai 2012, Chișinău
Dragă Mihai,
Îţi scriu pentru a te ruga să-mi spui la ce oră şi unde va avea loc expoziţia de pictură.
Sînt nerăbdător să particip, mai ales că este un eveniment important pentru şcoala
noastră, deoarece vom avea ocazia să ne etalăm talentul.
Aştept răspunsul tău cu multă nerăbdare.
Cu drag,
prietenul tău,
Alexandru
Grupa 4 COMPLETEAZĂ
Scrisoarea este o formă de comunicare scrisă între două persoane aflate la distanţă.
Enumeră elementele unei scrisori:
a) ________________________________________________________
b) ________________________________________________________
c) ________________________________________________________
d) ________________________________________________________
e) ________________________________________________________
Atenţie!
Scrisoarea să fie scrisă de mînă cu cerneală sau pix de culoare albastră sau neagră!
25
Grupa 5 EXPLICĂ
Explicați situația de comunicare dată:
Ce este corespondenţa? __________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Aţi trimis vreodată o scrisoare? Cui? Cu ce ocazie? ____________________________________
_____________________________________________________________________________
Ştiţi ce este un expeditor? Dar un destinatar? _________________________________________
_____________________________________________________________________________
Grupa 6 CORECTEAZĂ
Corectaţi greşelile din următoarea scrisoare:
Durlești 11 mai 2012
Dragă Alexandru
Mam bucurat foarte mult cînd a-m primit scrisoarea ta, care mia amintit de toţi colegii
din fosta mea clasă. Plecarea întrun alt oraş şi la o altă şcoală mau făcut să nu mă simt în
largul meu.
Oraşul este însă foarte frumos şi sînt convins că mă voi adapta în curînd.
Sper că ne vom revedea în vacanţa de vară, pînă atunci însă, aştept să îmi dai veşti
despre foştii colegi şi despe tine.
Cu prietenie
Mihai
26
REFLECȚIE: Activitate de grup – Turul galeriei.
Timpul necesar: 15 minute
1. După ce elevii au completat în grup posterele, acestea au fost afișate la tablă și comentate.
2. După expirarea timpului rezervat "vizitei" (5 minute), echipele și-au preluat produsele și le-au
refăcut, unde a fost cazul (3 minute).
TEMĂ PENTRU ACASĂ:
Redactați o scrisoare prin care comunicați unui prieten planul vostru de a înființa un club de
activitate.
27
ANEXA 4
Model: Atelier de scriere nr. 2 CLASA A V-A
Competența de a produce un text de ficțiune: Textul narativ.
Condiții prealabile. Pentru realizarea acestui atelier, elevii au nevoie de următoarele deprinderi:
de scriere coerentă, cursivă, lizibilă în limba de instruire; de gîndire logică și coerentă; de
aplicare a cunoștințelor elementare de teorie literară; de înțelegere independentă a ideilor
exprimate în scris de colegi; abilități de comunicare orală cu clasa.
Timpul necesar: 1 oră academică.
Produsul evaluabil: "Scheletul" / proiectul unui text narativ de ficțiune.
Pe parcursul activității am aplicat următoarele tehnici:
Evocare: Activitate de grup – Lanțuri asociative.
Realizare a sensului: Activitate individuală – Piramida narativă.
Reflecție: Activitate în plen – Din fotoliul autorului, Explozia stelară.
Algoritmul aplicării tehnicilor:
EVOCARE: Activitate de grup – Lanțuri asociative. Timp necesar: pentru înregistrarea
asocierilor proprii - 1 minut; pentru construirea lanțurilor 10-12 minute.
1. Elevii au fost împărțiți în 4 grupuri a cîte 5 elevi. Fiecărui elev i s-a cerut să scrie 5
substantive, care le apar în memorie în legătură cu noțiunea de Școală.
2. Elevii, preț de 1 minut, fără a sta pe gînduri, au înregistrat următoarele cuvinte:
Răspunsuri oferite:
1. Școală 2. Școală 3. Școală 4. Școală
1. carte
2. labirint
3. bibliotecă
4. școlar
5. primul sunet
1. examen
2. cunoștințe
3. recreație
4. lecție
5. alfabet
1. competiție
2. profesor
3. clopoțel / sonerie
4. test
5. notă
1. coleg de clasă
2. bacalaureat
3. evaluare
4. ultimul sunet
5. abecedar
3. Pe postere, fiecare echipă au prezentat lanțurile construite din asocierile individuale și au
comentat asocierea.
4. Ulterior le-am propus să alcătuiască titluri potrivite pentru un text de ficțiune.
Răspunsuri oferite: Școala vieții, Școala – labirint al cunoștințelor, Prima zi de școală.
REALIZARE A SENSULUI: Activitate individuală – Piramida narativă.
28
1. Le-am propus elevilor să deseneze în caiete o piramidă, evidențiind pe una dintre fețele
piramidei 8 rînduri, pe care au scris informația de sus în jos.
2. Le-am citit o "Scrisoare-instrucțiune", în care a fost prezentat algoritmul de completare a
piramidei:
1. În vîrful piramidei au scris titlul, rezultat din îmbinările propuse la momentul Evocării.
2. În prima căsuță de sus, au notat un cuvînt – numele personajului principal.
3. Mai jos au adăugat 2 cuvinte-caracteristici de bază ale personajului (vîrstă, aspect, calități,
trăsături de caracter).
4. Apoi au formulat, în limita a 3 cuvinte, circumstanțele de spațiu (locul unde se va desfășura
acțiunea: țara, localitatea, localuri; totodată i-am atenționat că dacă intenționează pe parcursul
narațiunii să schimbe locul de desfășurare a evenimentelor să facă această precizare la această
etapă).
5. În rîndul patru, au descris, în 4 cuvinte semnificative, problemele pe care le vor aborda în
această narațiune.
6. În caseta următoare, au expus în 5 cuvinte semnificative primul episod al narațiunii, care
coincide, de fapt, cu SI (situația inițială / expozițiunea).
7. În continuare au indicat, în șase cuvinte semnificative, acțiunile din episodul al 2-lea al
narațiunii – desfășurarea acțiunii (cum procedează personajul, ce i se întîmplă etc.).
8. Elevii au prezentat, în limita a 7 cuvinte semnificative, episodul al treilea, echivalent cu
punctul culminant al acțiunii. Le-am atras atenția că aici se scrie ceea ce vor întreprinde pentru
"dezlegarea" problemei.
9. În final, pe rîndul de jos, elevii mei au descris, în limita de 8 cuvinte semnificative,
soluționarea problemei, egală cu deznodămîntul narațiunii.
N.B.! Fiecare dintre cuvintele semnificative își merită, cel puțin, o frază de text coerent adiacent.
REFLECȚIE: Activitate în plen – Din fotoliul autorului, Explozia stelară.
1. La această etapă elevul, așezat în fața clasei, își prezintă schița de proiect.
2. I-am îndemnat pe colegii de clasă să-i adreseze întrebări de detalizare. În acest sens, am
aplicat tehnica Explozia stelară.
TEMĂ PENTRU ACASĂ: Le-am propus să redacteze integral textul schiței.
29
ANEXA 5
Model: Atelier de scriere nr. 3 CLASA A VII-A
Competența de a produce un text de ficțiune: Textul descriptiv.
Condiții prealabile. Pentru realizarea acestui atelier, elevii au nevoie de următoarele deprinderi:
de scriere coerentă, cursivă, lizibilă în limba română; de gîndire logică și coerentă; de înțelegere
independentă a ideilor exprimate în scris de către colegi; abilități de comunicare orală cu clasa.
Evident, în cazul compunerii descriere elevii trebuie să cunoască şi următoarele caracteristici ale
descrierii literare la diferite niveluri ale limbii: lexic specific (termeni din acelaşi cîmp semantic);
mărci morfologice și sintactice; figuri de stil predilecte (epitete, comparaţii, hiperbole etc.).
Timpul necesar: 2 ore academice.
Produsul evaluabil: O compunere-descriere literară.
Pe parcursul activității am aplicat următoarele tehnici:
Evocare: Activitate individuală – Tehnica 3C, Freewritingul
Realizare a sensului: Activitate individuală– Jocuri ale figurilor retorice clasice.
Activitate de grup - "Potriveşte imaginile cu descrierea".
Reflecție: Activitate în plen – Cinquain-ul.
Algoritmul aplicării tehnicilor:
EVOCARE: Activitate individuală – Freewritingul, Tehnica 3C.
La tablă, am expus o imagine relevantă pentru subiectul pus în discuție: Sărbătoare la Tihuța de
Anca Bulgaru. Timp de 3 minute, elevii, fără a se opri din scris, au înregistrat orice asociații și
gînduri ce le-au venit în minte, fără a urmări logica expunerii și corectidudinea de limbă și fără a
discuta cu cineva. Totodată pentru a-și ordona activitatea intelectuală le-am propus să răspundă
la următoarele întrebări: Ce au văzut? Ce au auzit? Ce au simțit?:
Ex. Am văzut o mare de alb, care ne acoperă și ne purifică. Am auzit melodia valsului în care se
rotesc fulgii de catifea. Am simțit atingerea lor ușoară, umedă, moale.
De asemenea, am precizat că textele cele mai reușite rezultate din Freewriting le vor servi ca
suport pentru elaborarea lucrării pe care o vor scrie.
Activitate de grup – Jocuri ale figurilor retorice clasice.
1 grupă: Jocul epitetelor:
De ex.: Iarna / Ce poate fi mai frumoasă şi mai "cumplită" decît regina-iarnă?! Iarnă...
2 grupă: Comparația:
De ex.: Cum ar fi iarna fără fulgi...
ca noaptea de vară fără un roi de fluturi albi,
ca primăvara fără puful de păpădie,
ca toamna fără dansul frunzelor prin vînt...
30
3 grupă: Metafora:
De ex.: Fulgul e
mîngîierea dulce a mamei,
sunetul zglobiu al unui clopoţel,
rîsul vesel al unui copil,
lacrima nevinovată a Domnului. (Păstor de fulgi de Leonida Lari, cl. a VII-a)
Una dintre cele mai la îndemînă, utilă, dar şi antrenantă este tehnica Potriveşte imaginile cu
descrierea. Procedura de aplicare este următoarea:
1. Elevilor (împărțiți în grupuri) li se pun în faţă cîteva imagini / tablouri de iarnă (3-4) şi tot
atîtea descrieri (destul de sumare) ale acestora.
2. Elevii potrivesc imaginea cu descrierea, aducînd argumentele de rigoare.
3. Scrieţi trei idei principale pentru un text descriptiv.
4. Alegeţi una cîte una propoziţiile şi dezvoltaţi-le în cîte-un paragraf descriptiv, în care veți
folosi diverse figuri de stil (nu trebuie ignorate cele create la etapa evocării).
5. Realizaţi o descriere prin analogie / contrast folosind următoarele cuvinte: zilele babei, flori de
gheață, ghirlande de cristaluri, mărgăritare, aripi, tărîm fermecat, zăpadă cristalină.
REFLECȚIE: Activitate individuală – Cinquain-ul.
La finele atelierului de scriere, le-am propus elevilor să scrie un cinquain, inspirat din tema pusă
în discuție, avînd ca titlu unul dintre cuvintele: Iarnă / Fulg.
TEMĂ PENTRU ACASĂ: Elevii au redactat textul în variantă definitivată.
Exemplu:
Titlul: "Vis de iarnă"
Zăpada s-a așternut ca o mantie albă și strălucitoare peste sat. Au sosit “zilele babei și
nopțile vegherii”. Perlele mari și albe dansează în văzduh un dans fantastic. Cerul este uneori
înnorat, alteori alb ca zăpada. Copacii, înveșmîntați cu zahăr tremură de frig în livezile pustii.
Flori de gheață s-au așternut la fereastra mea. Marele policandru al cerului își aprinde una cîte
una steluțele ca într-o imensă sală de dans… Casele împodobite cu zăpadă cristalină dorm
liniștite sub acoperișurile încărcate cu omăt și aranjate cu ghirlandele de cristaluri. Printre
ramurile goale crivățul cîntă la xilofonul țurțurilor de cristal.
Închid ochii și în fața mea apare un lung cîmp de mărgăritare. Glasul vîntului de iarnă parcă
îmi șoptește povestea lui. O zînă ce purta o rochie cusută cu ace de gheață și împodobită cu
steluțe argintii, frumoasă ca și imaculatul murmur al zăpezii, infinită ca și fulgii de catifea,
31
surprinzătoare ca și toanele iernii, m-a luat în zbor pe aripile ei străvezii. Zîna îmi prezentă întreg
ținutul pe care a pus stăpînire, dupa care a pocnit din degete și un roi de fluturi albi m-au
înconjurat. Fulgii începuseră să zboare și, spre surprinderea mea, aveam și eu aripi, pluteam și
dansam cu ei. Din norii de oțel cad mii de steluțe argintii ce dansează prin văzduh ca un roi de
fluturi fermecați. Zîna m-a luat de mînă și m-a dus pe un tărîm fermecat, unde se afla un castel
de cristal. Înăuntru totul era de gheață, în mijlocul palatului se afla un tron scluptat minuțios. În
fațta castelului se afla un lac înghețat, oglinda pe care am patinat mangîiată de adierea vîntului.
Era nemaipomenit. Copacii oftau cu lacrimi brodate din flori de gheață. Steluțele albe de cristal
mi se topeau în palmă. Zăpadă cristalină pe cîmpii strălucitoare pare-un lan de diamante ce
scîrțîie sub picioare. Gerul îmi pictă în obraji bujori. Fiindu-mi frig, Zîna mi-a dăruit o haină albă
țesută cu fir de aur.
Spre seară, Zîna mă duse acasă. Pe drum, am privit atent pentru a reține toate detaliile.
Un fulgușor de catifea mă luase din caleașcă și mă puse în patul meu cald și pufos. Am adormit
într-o clipită.
Dimineața m-am trezit cu Zîna lîngă mine, spunîndu-mi:
- Visele frumoase nu mor niciodată, draga mea!
32
ANEXA 6
Model: Atelier de scriere nr. 4 CLASA A IX-A
Competența de a produce un text reflexiv: Eseul reflexiv cu tema "Dragostea... mișcă sori și
stele".
Condiții prealabile: Pentru realizarea acestui atelier, elevii au nevoie de următoarele deprinderi:
de cunoaștere a subiectului și a relațiilor adiacente (pentru acest atelier în prealabil elevii au
studiat poeziile "Lacul", "Dorința", "Și dacă..." de Mihai Eminescu, dar și din creația lui Nichita
Stănescu "Pînă tîrziu, așteptînd o fată...", "Leoaică tînără, iubirea". De asemenea, am avut și un
atelier de lectură în baza tragediei "Romeo și Julieta" de W.Shakespeare); de înțelegere
independentă a ideilor exprimate în scris de colegi; de gîndire logică și coerentă; de redactare
lingvistică a textului; abilități de comunicare orală cu clasa.
Timpul necesar: 2 ore academice.
Produsul evaluabil: Un text reflexiv coerent, în raport cu afirmația dată din titlu.
Pe parcursul activității am aplicat următoarele tehnici:
Evocare: Activitate în plen / de grup – Metoda cadranelor.
Realizare a sensului: Activitate individuală – Graficul T, 6 De ce? în raport cu atitudinea proprie
Reflecție: Activitate individuală – Cinquain-ul.
Algoritmul aplicării tehnicilor:
EVOCARE: Activitate de grup – Metoda cadranelor:
Cadranul 1
Notați 5 cuvinte, care s-ar asocia, în viziunea
dvs., cu dragostea.
Cadranul 3
Continuați, într-o formulă lirică, poetică fraza:
"Te aștept ca / precum..."
Cadranul 2
Scrieți o formulă a dragostei? (Se admit
formule matematice, chimice, diverse
simboluri / semne.)
Cadranul 4
Definiți dragostea, ca sentiment suprem.
REALIZAREA SENSULUI: Activitate individuală – Graficul T, 6 De ce? în raport cu
atitudinea proprie.
Graficul T
Credeți că e justificată jertfa în numele dragostei
PRO CONTRA
1.
2.
3.
1.
2.
3.
33
6 De ce?
Timp necesar: 10-15 minute pentru scrierea primară.
1. De ce dragostea mișcă... sori și stele?
R.: ...
Textul primar este redactat de către elev în unul coerent, ascuzîndu-se scheletul și detalizînd
unde crede că e necesar. Precizez că pentru producerea textului coerent a fost nevoie de 7
minute.
REFLECȚIE: Activitate de grup – Revizuirea circulară.
Pentru definitivarea textului scris, am recurs la Revizuirea circulară. Consider că această
tehnică se poate de utilizat cu succes în clasa a IX-a, deoarece la această etapă elevii posedă
abilități apreciabile de a formula sugestii constructive.
EXTINDERE / TEMĂ PENTRU ACASĂ:
Elevii vor redacta textul în variantă definitivată.
34
ANEXA 7
În continuare precizăm strategiile / tehnicile pe care le-am implimentat cu succes la clasă în
cadrul atelierelor de scriere:
Evocare: Asocieri forţate (S), Eseul de 5 minute (S), Reacţia cititorului (S), Explozia stelară
(S), Diagrama Venn (S+D), Predicţiunile în perechi (S+D), Agenda cu notiţe paralele (ca temă
de casă) (L+S).
Realizare a sensului: Cubul (S), 6 De ce? (S), Scrisoarea literară (S), Maratonul de scriere
(S), Agenda cu notiţe paralele (S), Lasă-mi mie ultimul cuvînt! (S), Pălării gînditoare (D+S),
Presupunerea prin termeni (L + D+S).
Reflecţie: Manuscrisul pierdut (S), Floarea de nufăr (S), Graficul T (D+S), Pixuri în pahar
(D), Revizuirea circulară (L), Lasă-mi mie ultimul cuvînt! (L)
Notă: Majoritatea tehnicilor sînt descrise în studiile cercetătorilor Charles Temple, Jeannie L.
Steele, Kurtis S. Meredith.
Rol – Audienţă – Format – Temă (acronimul RAFT) reprezintă o abordare structurată a
scrierii, care îi ajută pe elevi să se detaşeze de ei înşişi şi să se concentreze asupra audienţei, să-şi
folosească imaginaţia, să exploreze o varietate de formate posibile şi să scrie cu convingere pe o
anumită temă. Cu succes poate fi aplicată în clasa a IX-a cînd elevii sînt puși în situația de a
redacta un proiect, o cerere, un comunicat etc.
Rolul autorului: autorul poate fi unul celebru, un om de ştiinţă, un politician, un jurnalist
sau chiar un obiect.
Audienţa: publicul poate fi un avocat, un om cu experienţă, un juriu la un concurs, o actriţă
renumită, un cântăreţ preferat sau oricine căruia autorul doreşte să i se adreseze.
Format: lucrarea poate fi un editorial, o ştire, un articol de ziar, un discurs, o notă scrisă, o
scrisoare, o reclamă, un set de instrucţiuni sau orice format pare potrivit.
Temă: formularea temei trebuie să fie însoţită de un verb care să exprime clar scopul
autorului; de exemplu, să îndemne pe toată lumea să oprească construcţia unei clădiri într-un
parc de agrement, să convingă un post de radio să acorde în fiecare săptămână o oră pentru un
spectacol dedicat adolescenţilor din oraş etc.
Fişa de planificare a RAFT
Rol Audienţă Format Temă
Plantă Nor de ploaie Pledoarie Secetă
Adolescent Director post de radio Cerere Programul dedicat adolescenţilor
Primar Membrii comunităţii Comunicat Parcare nouă
35
Notă: Am putea organiza o sesiune de brainstorming pentru a identifica subiecte posibile
legate de tema pe care o studiaţi, pentru stabilirea rolului / rolurilor posibile, pentru stabilirea
publicului.
Aplicînd metodele de învățare activă în cadrul atelierelor de scriere, am sesizat că elevii:
asimilează la un nivel mai profund, rețin ideile mai mult timp;
sînt mai motivați să învețe și apreciază ca interesante lecțiile;
pot corela lejer ceea ce au învățat cu viața reală.
Folosind concomitent metodele de învățare prin cooperare, am observat că elevii:
învață să aibă inițiativă în procesul de învățare;
dezvoltă relații de calitate cu ceilalți;
deprind abilități de cooperare, utile în societate.
36