raport de activitate pentru anul 2015portal.just.ro/116/documents/bilant 2015 tribunalul...raport de...

Raport de activitate pentru anul 2015 – Tribunalul Călăraşi

Pagina 1 din 48

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CĂLĂRAŞI

RAPORT DE ACTIVITATE

PENTRU ANUL 2015

CAPITOLUL I – STAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2015

I.1 – Activitatea instanţei în anul 2015

1.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii/complete specializate/materii

1. Volumul total de activitate

Volumul total al cauzelor aflate pe rolul Tribunalului Călăraşi în anul 2015 a fost de 5262, înregistrându-se o uşoară creştere faţă de anul precedent, când totalul cauzelor a fost de 4975, şi o scădere faţă de anul 2013, când totalul cauzelor a fost de 5694.

Din totalul cauzelor deduse judecăţii în anul 2015, un număr de 4098 au fost dosare nou intrate, iar diferenţa de 1164 reprezintă stocul anterior. Faţă de anul 2014, când totalul cauzelor nou intrate a fost de 3877, se remarcă o creştere cu 221 dosare.

Numărul total al cauzelor soluţionate a fost, în anul 2015, de 4139, în timp ce în anul 2014 a fost de 3811, înregistrându-se o creştere cu 328 dosare.


Pagina 2 din 48

Prezentarea generală a datelor

Anul Stoc

anterior

Intrate în cursul anului

Total Soluţionate

Stoc la sfârşit de an

Suspendate

2013 1223 4471 5694 4596 1098 229

2014 1098 3877 4975 3811 1164 189

2015 1164 4098 5262 4139 1123 205

Reprezentarea grafică

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

Stoc anterior Intrate încursul anului

Total Soluţionate Stoc la sfârşitde an

Suspendate

2013

2014

2015


Pagina 3 din 48

Volumul de activitate pe materii în anul 2015 Penal

Prezentarea datelor

Stadiul procesual

Stoc anterior


Total Soluţionate Stoc la sfârşit de an

Suspendate

Fond 52 610 662 609 53 0

Contestaţii 6 311 317 308 9 0

Apel 0 0 0 0 0 0

Recurs 0 1 1 1 0 0

TOTAL 58 922 980 918 62 0


0% 20% 40% 60% 80% 100%

Fond

Contestaţii

Apel

Recurs

Stoc anterior


Soluţionate


Suspendate


Pagina 4 din 48

Analiza datelor

Volumul de activitate la nivelul Secţiei penale a Tribunalului Călăraşi a cunoscut o creştere semnificativă în anul 2015, când au fost înregistrate 922 cauze penale, la care se adaugă stocul de 58 cauze (în total 980 dosare), faţă de 730 dosare în 2014 şi 823 dosare în 2013.

Această tendinţă a fost determinată de numărul mai mare de sesizări cu rechizitoriu, cum şi de transformarea de substanţă pe care procedura penală a cunoscut-o prin separarea funcţiilor judiciare exercitate de judecător în procesul penal şi apariţia celor de judecător de drepturi şi libertăţi şi de judecător de cameră preliminară, încheierile pronunţate de judecătorii în aceste etape procesuale fiind atacate cu contestaţii în mai mare măsură decât în anul precedent.

Pentru o corectă evidenţiere a volumului de activitate al secţiei penale la nivelul anului 2015, trebuie arătat că din dosarele aflate pe rol, în anul 2015 au revenit spre soluţionare secţiei penale, potrivit celor stabilite prin hotărârea de colegiu de conducere, un număr de 655 noi având ca obiect recursuri şi apeluri în materie contravenţională.

Civil Prezentarea datelor

Stadiul procesual

Stoc anterior


Total Soluţionate Stoc la sfârşit de an

Suspendate

Fond 738 1657 2395 1732 663 136

Apel 325 1408 1733 1368 365 48

Recurs 43 111 154 121 33 21

TOTAL 1106 3176 4282 3221 1061 205


Pagina 5 din 48


Analiza datelor

Analiza indicatorului „Volum de activitate la nivelul Secţiei civile a

Tribunalului Călăraşi” relevă o creştere uşoară a numărului de cauze civile înregistrate în anul 2015, în comparaţie cu anul 2014 şi o scădere faţă de anul 2013.

Potrivit situaţiei statistice, înregistrată la sfârşitul anului 2015, rezultă că la secţia civilă a figurat pe rol un număr de 4282 cauze (stoc + nou intrate) aflate pe rolul Tribunalului Călăraşi, faţă de 4245 dosare în anul 2014 şi 4871 dosare în anul 2013.

Din numărul cauzelor civile aflate pe rolul secţiei, 3176 cauze au fost nou înregistrate şi 1106 cauze provin din stocul de la sfârşitul anului 2014.

Pentru o corectă evidenţiere a volumului de activitate al secţiei civile la nivelul anului 2015, trebuie arătat că din cele 4282 dosare aflate pe rol, în anul 2015 au revenit spre soluţionare secţiei penale, potrivit celor stabilite prin hotărârea de colegiu de conducere, un număr de 655 dosare având ca obiect recursuri şi apeluri în plângeri contravenţionale.

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Fond

Apel

Recurs

TOTAL

Stoc anterior


Soluţionate


Suspendate


Pagina 6 din 48

Datele statistice, supuse unei analize pe stadii de judecată, dovedesc în continuare că deşi numărul cauzelor a crescut uşor, se menţine ponderea foarte ridicată a cauzelor de fond civile, care au fost în număr de 2395, faţă de apel 1733 şi 111 recursuri.

Scăderea s-a produs la dosarele judecate de Tribunalul Călăraşi în primă instanţă, de la 3438 dosare în anul 2013, la 2685 în anul 2014 şi la 2395 dosare în anul 2015, în condiţiile în care numărul cauzelor judecate în căile de atac (apel + recurs) au crescut în anul 2015, de la 1433 în anul 2013, la 1560 în anul 2014 şi la 1887 în anul 2015.

Scăderea numărului cauzelor de fond la Tribunalul Călăraşi s-a datorat menţinerii trendului descrescător din anul 2013, care a continuat în anul 2014 şi în anul 2015, cu privire la cauzele din materia asigurărilor sociale, contencios administrativ şi fiscal şi litigii cu profesionişti.

Astfel, în materia asigurărilor sociale s-a ajuns de la 331 dosare în anul 2013, la 176 dosare în anul 2014 şi la 118 dosare în anul 2015, iar în materia litigiilor cu profesionişti de la 386 dosare în anul 2014, la 347 dosare în anul 2015. Aceeaşi situaţie se reţine şi în materia insolvenţei, unde numărul de dosare a ajuns de la 251 în anul 2014, la 188 în anul 2015.

Şi în materia contenciosului administrativ şi fiscal numărul de dosare a scăzut de la 1321 în anul 2013, la 1031 în anul 2014 şi la 1022 în anul 2015. În celelalte materii, în dosarele de fond s-a înregistrat o uşoară creştere, cu menţiunea că în anul 2015 nu s-au înregistrat cauze având ca obiect proprietate intelectuală.

De asemenea, a scăzut numărul cauzelor înregistrate în civil, în fond, în materia restituirii proprietăţilor – Legea nr. 10/2001 sau reparării prejudiciilor cauzate persoanelor care au suferit condamnări politice ori s-au luat măsuri administrative politice în perioada 6.03.1945 – 22.12.2009, apărând litigii noi privind acordarea de despăgubiri din erori judiciare, revendicări cu valoare de peste 2 miliarde de lei, anularea actelor false la cererea parchetelor.

Multitudinea naturii cauzelor intrate pe rolul secţiei civile în cursul anului 2015 este semnificativ oglindită de graficul, „Volumul de activitate pe complete specializate”.

Se remarcă menţinerea în continuare a unui întreg evantai de cauze civile deduse judecăţii.

Această diversitate a cauzelor a determinat perpetuarea şi accentuarea specializării pe materii a judecătorilor, condiţii fără de care nu se poate realiza un act de justiţie de calitate.


Pagina 7 din 48

Ca şi în anii precedenţi, s-a reuşit a se respecta specializarea judecătorilor în litigii de fond, precum şi aprobarea unei planificări de permanenţă care să respecte pe cât posibil specializarea pe fond a judecătorilor secţiei civile.

La nivelul secţiei civile, potrivit hotărârilor de colegiu, funcţionează în continuare complete specializate pe următoarele materii:

- civil - litigii cu profesioniştii - contencios administrativ şi fiscal - minori şi familie - litigii de muncă şi asigurări sociale - insolvenţă/faliment - proprietate intelectuală.

De asemenea, majoritatea judecătorilor de la secţia civilă soluţionează şi dosare de insolvenţă judiciară şi îndeplinesc şi alte atribuţii conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a instanţei (judecător delegat la executări civile, judecător delegat cu supravegherea activităţii arhivei, judecător responsabil cu activitatea FCD, judecător responsabil cu învăţământul profesional al personalului auxiliar, judecător delegat cu practica de casare, judecător delegat cu atribuţii privind unificarea practicii judiciare, judecător desemnat pentru supravegherea activităţii ulterioare soluţionării cererilor privind acordarea personalităţii juridice formulate în baza Legii nr. 62/2011 şi OG nr. 26/2000.

1.2. Încărcătura pe judecător

Prezentarea datelor

Anul Încărcătura

medie/judecător

Operativitate medie/judecător*

2013 477 401

2014 399 292

2015 516 417

* operativitate medie/judecător – raportare dosare soluţionate la nr. jud.


Pagina 8 din 48

Încărcătura medie/judecător şi operativitatea medie/judecător la secţiile Tribunalului Călăraşi

Prezentarea datelor

Anul Secţia Încărcătura

medie/judecător Operativitate

medie/judecător

2013

Civilă

562 461

Penală

256 246

2014

Civilă

465 348

Penală

160 148

2015

Civilă

527 402

Penală

245 230

Pe secţii, în anul 2015:

Secţia Stadiu procesual Operativitate

medie/judecător

Civilă

Fond

144

Apel

228

Recurs

30

Penală

Fond

152

Contestaţii

77

Apel

0

Recurs

1


Pagina 9 din 48

Analiza datelor

Încărcătura medie pe judecător în cadrul Secţiei penale a Tribunalului Călăraşi a cunoscut o creştere semnificativă, fiind de 245 dosare în 2015 faţă de 160 de dosare în 2014, însă încărcătura reală trebuie calculată şi în funcţie de faptul că judecătorii Secţiei penale au constituit în 2015, două complete de apel şi două complete de recurs civil (contencios administrativ şi fiscal), care au avut de soluţionat 655 dosare noi plus stocul, în această materie înregistrându-se o încărcătură suplimentară de 262 dosare pentru fiecare judecător al secţie penale, pronunţând-se în total 666 hotărâri de hotărâri.

În cadrul Secţiei civile, acest indicator cu efect direct asupra calităţii actului

de justiţie este determinat de numărul efectiv al judecătorilor secţiei, numărul cauzelor aflate pe rol şi complexitatea acestora.

Analizând încărcătura medie/judecător în materie civilă în anul 2015, se poate observa o creştere faţă de anul 2014, fiind de 527 de dosare faţă de 465 în anul 2014.

De asemenea, trebuie avută în vedere şi complexitatea cauzelor din primă instanţă date în competenţă tribunalelor.

Cât priveşte gradul de complexitate, se constată că acesta nu a fost depăşit faţă de cel stabilit prin Programul pentru stabilirea volumului optim de muncă în instanţe, de 5060 de puncte, aprobat prin hotărârea nr. 945/2010 actualizată cu hotărârea nr. 976/2012 ale C.S.M.

Pe de altă parte, sporirea gradului de dificultate a cauzelor civile, creşterea competenţei materiale a tribunalului prin Noul Cod de procedură civilă şi prin legi speciale, instabilitatea crescută a legislaţiei, aplicarea Noului Cod civil, sporeşte timpul alocat pentru soluţionarea unor astfel de dosare, aşa încât o astfel de încărcătură pe judecător este benefică, sperând a se menţine şi pe viitor.

1.3 Managementul resurselor umane

Organigrama instituţiei

Tribunalul Călăraşi are prevăzute 18 posturi de judecător, integral ocupate, ceea ce facilitează buna funcţionare a instituţiei şi o organizare eficientă.

Instanţele de fond funcţionează cu schemă completă, în ceea ce priveşte numărul de judecători.


Pagina 10 din 48

Astfel, la Judecătoria Călăraşi funcţionează 12 judecători iar la Judecătoria Olteniţa 8 judecători, organigrama fiind integral acoperită.

La Judecătoria Lehliu-Gară sunt de asemenea ocupate toate cele 5 posturi de judecător, pe parcursul anului 2015 existând stabilitate în ceea ce priveşte numărul judecătorilor, spre deosebire de anii anteriori, când s-au înregistrat fluctuaţii generate de plecările judecătorilor la instanţele din Bucureşti. Această stabilitate a creat premisele eficientizării actului de judecată în sine.

Personalul auxiliar şi conex al Tribunalului Călăraşi totalizează 32 de angajaţi – 22 grefieri, 5 arhivari, 4 şoferi, 1 aprod, la care se adaugă 2 asistenţi judiciari, 7 funcţionari publici, 3 angajaţi cu statut de personal contractual. Compartimentul IT funcționează cu 4 specialiști informaticieni iar departamentul economico-financiar şi administrativ îşi desfășoară activitatea cu 6 consilieri economici. În fine, numărul total de angajați la dispoziţia instanțelor de pe raza județului Călărași se ridică la 155, dintre care vacante 4 – 1 grefier la Tribunalul Călăraşi, 2 grefieri la Judecătoria Călăraşi şi un aprod la Tribunalul Călăraşi (postul ocupat de Eremia Eftimia pentru care s-a solicitat transformarea în post de grefier cu studii medii).

Activitatea Tribunalului Călăraşi se derulează în cadrul a două secţii – civilă şi penală. În secţii au fost înfiinţate complete specializate în diverse materii, iar urmare a Hotărârii nr. 523/2012 a Consiliului Superior al Magistraturii, magistraţii au optat pentru a doua specializare. La instanţele de fond nu funcţionează secţii întrucât volumul de activitate şi schema de personal nu ar fi justificat o astfel de organizare, însă au fost stabilite complete specializate, în respectarea prevederilor legale ori pentru tipuri de cauze cu incidenţă frecventă.

În structura organizatorică a Tribunalului Călăraşi regăsim compartimente auxiliare (grefă, registratură, arhivă, serviciu documentare, executări penale), birouri (informare şi relaţii publice, IT, birou local de expertize tehnico-judiciare), precum şi departamentul economico-financiar şi administrativ – cu compartiment financiar contabil şi compartiment administrativ – sub conducerea managerului economic.

Judecătoriile Călăraşi, Lehliu-Gară şi Olteniţa, aflate în raza de competenţă a Tribunalului Călăraşi au în structura organizatorică compartimente (grefă, registratură, arhivă, bibliotecă) şi birou de informare relaţii publice.

Activitatea de judecată pe secţia civilă are loc în zilele de marţi, miercuri şi joi, funcţionând în prezent un număr de 14 completuri fond, 9 completuri apel (dintre care 2 completuri au în componenţă judecători din cadrul secţiei penale), 6 completuri recurs (dintre care 2 completuri au în componenţă judecători din cadrul secţiei penale) şi 11 completuri faliment.


Pagina 11 din 48

Activitatea de judecată pe secţia penală are loc, de regulă, în fiecare zi, funcţionând un număr de 5 completuri de fond, camera preliminară şi contestaţii, 5 completuri de judecător de drepturi şi libertăţi, 2 completuri pe executarea pedepselor, cu menţiunea că, de la 1 septembrie 2015 activitatea s-a desfăşurat cu 4 dintre cei cinci judecători ai secţiei, unul fiind până în prezent în concediu medical după o intervenţie chirurgicală.

Repartizarea cauzelor se face prin intermediul aplicaţiei Ecris, ceea ce asigură distribuirea aleatorie şi, cu unele excepţii, echilibrarea şedinţelor în complexitate şi volum.

1.4. Analiza activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă

Secţia Penală 1.Rata de soluţionare 101,84%

În anul 2015 s-au înregistrat 922 dosare în materie penală, în stoc aflându-se 58 de dosare, dintre acestea fiind soluţionate până la 31 decembrie 2015 un număr de 918 dosare, stocul fiind de 62.

Această situaţie, generând aprecierea pentru acest criteriu, ca eficient a fost determinată de următoarele elemente:

- numărul mai mare de cauze înregistrate pe parcursul anului, constatându-se că lunar nu au fost diferenţe semnificative, cu excepţia lunii decembrie, când s-au înregistrat 88 de dosare, ultimele în data de 30 decembrie 2015;

- numărul mai mare de cauze în care tribunalul a fost sesizat cu rechizitoriu;

- creşterea gradului de complexitate a cauzelor, inclusiv din perspectiva numărului de participanţi şi a volumului de acte cuprinse în dosar;

- situaţia specială creată prin absenţa prelungită, pe motive de boală, a unuia dintre cei cinci judecători ai secţiei.

- prelungirea duratei proceselor ca urmare derulării procedurii la cameră preliminară, procedură care a depăşit chiar perioada de 60 de zile, dat fiind contestaţiile formulate de părţi.


Pagina 12 din 48

2. Vechime dosare în stoc

În materie penală, dintre cele 66 dosare în stoc, niciunul nu are vechime mai mare de un an şi 6 luni.

3. Pondere dosare închise într-un an

Dintre cele 939 dosare soluţionate în materie penală, 924 au fost soluţionate în maxim un an.

4. Durata medie de soluţionare

În materie penală, durata medie de soluţionare a cauzelor a fost de 1,64 luni în anul 2015.

5. Hotărâri redactate peste termenul legal

În materie penală, dintre cele 252 sentinţe pronunţate, 9 au fost redactate peste termenul legal, nefiind incluse în analiză încheierile pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi şi de cel de cameră preliminară şi nici cele 666 decizii pronunţate în apel civil.

Secţia Civilă

1. Rata de soluţionare 104,94%

În anul 2015 s-au înregistrat 3176 dosare în materie non - penală, dintre acestea fiind soluţionate până la 31.12.2015 un număr de 3333 dosare.

Această situaţie, generând aprecierea pentru acest criteriu, ca eficient, a fost determinată de următoarele elemente:

- introducerea etapei de regularizare a acţiunilor şi comunicarea cererilor între părţi, etapă introdusă de Noul Cod de procedură civilă;

- înregistrarea unui număr mai mare de dosare la sfârşitul anului, supuse procedurii de regularizare şi prealabile de comunicare a cererilor între părţi;

- complexitatea şi durata mare de soluţionare a cauzelor în materia falimentului;


Pagina 13 din 48

2. Vechime dosare în stoc

În materie civilă, din cele 1012 dosare în stoc, 71 au o vechime mai mare de 1 an şi 6 luni.

3. Pondere dosare închise într-un an

Dintre cele 3333 dosare soluţionate în materiile non - penale, 3149 au fost soluţionate într-un an.

4. Durata medie de soluţionare

În materiile non – penale, durata medie de soluţionare a fost de 5,02 luni în anul 2015.

5. Hotărâri redactate peste termenul legal

În materiile non-penale dintre cele 3068 hotărâri pronunţate, 182 au fost redactate peste termenul legal.

1.5. Probleme generale de management al instanţei

Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti defineşte competenţa judecătorilor cu atribuţii de conducere prin „realizarea unui management eficient al resurselor umane pentru asigurarea unei dimensionări echilibrate a volumului de activitate raportat la fiecare angajat”.

Managementul judiciar reprezintă conducerea curentă, efectivă a activităţii administrativ-judiciare, în scopul folosirii eficiente a resurselor umane şi materiale al asigurării unei dimensionări echilibrate a volumului de activitate raportat la fiecare lucrător.

Planificarea şedinţelor de judecată se realizează în 3 din cele 5 zile ale săptămânii. De aici a rezultat (în mod exceptional) şi o oarecare aglomerare a şedinţelor, cazuri în care completele – în special cele civile – au început şedinţele de judecată dincolo de ora prestabilită şi comunicată părţilor sau avocaţilor.

Nu au existat dezechilibre în privinţa compunerii completelor de judecată, a competenţei funcţionale a acestora sau a compunerii secţiilor însă, prin hotărâre a


Pagina 14 din 48

colegiului de conducere, a fost operată o corecţie în privinta competenţei de soluţionare a apelurilor în materia plângerilor contravenţionale.

Urmare a unei analize a volumului de dosare soluţionate de fiecare dintre secţiile instanţei, a complexităţii cauzelor repartizate fiecăruia dintre judecatori, s-a apreciat oportună revenirea asupra măsurii direcţionarii căilor de atac menţionate către secţia penală, începand cu 15.01.2016. Soluţia adoptata e justificată atât din perspectiva analizei cantitative a datelor statistice, a dispozitiilor O.G. nr.2/2001 dar şi a absenţei îndelungate a unuia dintre judecatorii secţiei penale ( concediu medical prelungit ).

Relativ la funcţiile de conducere, preşedintele îndeplineşte atribuţiile manageriale principale şi este ajutat în îndeplinirea sarcinilor specifice de un vicepreşedinte, fiecare dintre ei exercitând atribuţiile delimitate prin Legea nr.304/2004 şi H.C.S.M. nr.387/2005.

Secţiile civilă şi penală sunt conduse de preşedinţi de secţie numiți în funcție prin Hotărârea nr. 85/2015 respectiv Hotărârea nr.285/2013 ale Consiliului Superior al Magistraturii. Personalul auxiliar din secţii este supravegheat şi coordonat de grefierii şefi de secţie, situaţia funcţională fiind similară cu cea a preşedinţilor de secţii – numiri în funcție prin decizie a președintelui Curții de Apel București. Coordonarea grefei este asigurată de primul grefier al tribunalului iar cea a compartimentelor auxiliare de judecători numiţi de preşedinte prin ordin de serviciu în timp ce managerul economic supervizează funcţionarea departamentului economico-financiar şi administrativ.

În anumite probleme organizatorice, competenţă decizională au şi organele de decizie colectivă şi anume Adunarea generală a judecătorilor, Colegiul de conducere, în cazul adoptării unor hotărâri pentru buna organizare şi funcţionare a instanţei, colegiu ce include în afara preşedintelui instanţei încă 6 membri reprezentând în mod proporţional cele două secţii.

I.2. - Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei

Anul 2015 a contabilizat investiţii consistente în infrastructura ce deserveşte Tribunalul Călăraşi şi instanţele arondate acestuia.

Cu siguranţă, un sediu modern şi dotat la standardele actuale ameliorează substanţial, nu doar percepţia publică asupra instituţiei rezidente, ci şi calitatea activităţii personalului. Tribunalul şi Judecătoria Călăraşi funcţionează începând cu luna ianuarie 2007 într-o clădire spaţioasă iar logistica încorporată oferă premizele unui climat de muncă extrem de favorabil. Palatul de Justiţie Călăraşi este amplasat într-o zonă centrală şi totalizează o suprafaţă construită de 7919 mp din care 5578


Pagina 15 din 48

mp asigură funcţionarea Tribunalului Călăraşi, restul de 2341 mp fiind alocaţi Judecătoriei Călăraşi. Tribunalul dispune de 51 de birouri pentru personal şi de 5 săli de şedinţă dintre care 4 au sistem de înregistrare audio perfect funcţional şi camere de deliberare. Cele 2 săli pentru şedinţe penale au legătură securizată cu camerele de arest iar transportul arestaţilor se realizează prin curtea interioară închisă.

În cursul anului 2015 a fost modernizat sistemul de afişaj pentru sălile de şedinţă, sistem implementat prin resurse interne încă din anul 2014. În holul central este amplasat un monitor video de mari dimensiuni, pe care rulează informaţii esenţiale despre funcţionarea instanţei de judecată - programul arhivei, accesul în sălile de şedinţă, elemente esenţiale pentru diverse cereri, evenimente ce se derulează în cadrul instanţei în anumite ocazii, etc. Ca rezultat al negocierilor cu TELEKOM, furnizorul soluţiei integrate de comunicaţii fixe şi mobile, urmează a fi instalate terminale portabile în toate cele 6 săli de şedinţa ale Palatului de Justiţie Călăraşi, cu acces la intranet, ECRIS, LEX-EXPERT,internet, etc.

Tot în cursul anului 2015 s-a reuşit extinderea şi modernizarea parcului auto prin achiziţia a 3 autoturisme noi Seat Toledo în valoare de 36.500 EU.

Logistica IT a fost dezvoltată prin încheierea unui contract cu SC „Ecocart” SRL pentru anul 2015 (contract ce se va prelungi urmare a procedurii de achiziţie publică şi pentru anul 2016). Tribunalul Călăraşi a primit spre folosinţă un număr de 30 de imprimante Lexmark T640, 13 multifuncţionale LexMark T644e şi 5 copiatoare HP 9040. Urmare a negocierilor cu societatea furnizoare, instanţa a primit în proprietate, gratuit, 3 imprimante Lexmark E360 şi o imprimantă Lexmark T 650, nouă. La finele anului 2015 au fost recepţionate, în cadrul unui program naţional derulat de Ministerul Justiţiei, un număr de 13 staţii de lucru cu arhitectura modernă. Toate aceste echipamente au fost distribuite în mod echilibrat, în raport de necesităţi, către secţiile tribunalului şi toate instanţele arondate acestuia.

În sinteza, reţeaua informatică a tribunalului oferă terminale relativ noi pentru magistraţi şi grefieri, reţea intranet – ECRIS, conexiune internet, comunicaţii securizate, imprimante individuale sau de reţea, sisteme de supraveghere video cu monitorizare şi D.V.R.

În holul central sunt instalate info-chioşcuri pentru accesarea informaţilor publice de pe portalul instituţiei, iar în sălile de şedinţă echipamente D.V.R. cu cameră de comandă separată. În plus, una din încăperile sediului pune în valoare echipamentul de ascultare a martorilor sub acoperire – audio-video-call. La intrarea publică în sediu funcţionează şi porţi de securitate cu detectoare de metale iar accesul este supravegheat de efectivele de jandarmi care formează dispozitivul de pază a obiectivului. Calea de acces a personalului în clădire este separată de cea a


Pagina 16 din 48

justiţiabililor iar uşile ce delimitează zonele publice de cele afectate exclusiv instituţiei sunt operabile doar pe baza cartelelor magnetice individuale.

Biblioteca Tribunalului Călăraşi oferă acces la diverse lucrări de specialitate iar consultarea Monitorului Oficial al României este facilitată prin intermediul server-ului Ministerului Justiţiei, fiecare judecător având ulterior posibilitatea de a accesa publicaţia în format PDF. Pentru studiul sistematizat al legislaţiei, jurisprudenţei şi doctrinei este accesibilă aplicaţia „Lex Expert” instalată în reţea şi distribuită către toate terminalele.

Sediul Judecătoriei Olteniţa a fost inaugurat în anul 1999, clădirea totalizând 3088 mp construcţie, un număr de 34 de birouri, 2 săli de şedinţă cu echipament D.V.R. Au fost necesare însă anumite investiţii într-un proiect de reparaţii şi întreţinere având în vedere că de la data punerii în folosinţă clădirea nu a beneficiat de nici o reparaţie capitală.

În intervalul 20.03-24.06.2014 s-au realizat lucrări de reparaţii curente la instalaţia centralizată de climatizare - punerea în funcţiune a unui chiller şi recondiţionarea a 7 ventilo-convectoare, lucrări cu o valoare de 62. 144 lei.

S-a investit şi în lucrări de reparaţii curente la arhitectură - instalaţii în sediul Judecătoriei Olteniţa, mai exact în instalaţii sanitare, centrală termică, arhivă curentă, arhivă veche, acoperiş, săli de şedinţă, scară de acces principală, instalaţia de climatizare interioară, plasă de protecţie la ferestrele arhivelor, uşi de acces. Valoarea totală a investiţiilor însumează pentru Judecătoria Olteniţa, la nivelului anului 2014, 205 088 lei.

Judecătoria Lehliu-Gară utilizează încă un sediu vechi, impropriu şi insuficient dimensionat (comun cu cel al Consiliului Local şi Primăriei Lehliu Gară), însă în anul 2011 a fost finalizată procedura de achiziţie publică pentru reabilitarea şi reamenajarea unui nou sediu, inclusiv echipamentele de confort şi utilitate aferente iar lucrările sunt în curs de derulare.

Valoarea totală a contractului de lucrări pentru noul sediu al Judecătoriei Lehliu-Gară se ridică la 3.578.826 lei( fără TVA ) iar în anul 2015 lucrările la acest obiectiv au fost continuate într-un ritm susţinut. La acest moment, lucrările de construcţii şi instalaţii sunt finalizate, au fost instalate sistemele de înregistrare audio-video , de supraveghere şi comunicaţii, inclusiv infrastructura STS, sediul fiind deja conectat la utilităţi-energie, apă, canalizare şi alimentare cu gaze. Este prevăzută a fi alocată şi suma de 484.000 lei pentru dotări ce urmează a fi achiziţionate în primul trimestru al anului 2016 în vederea punerii în funcţiune a noului sediul ( mobilier, echipament IT etc.) Deşi s-a dorit inaugurarea construcţiei în anul 2015, motive de ordin tehnic au amânat acest eveniment pentru anul în curs, existând convingerea că finele primului semestru al acestui an va oferi magistraţilor şi personalului Judecătoriei Lehliu Gară sediul pe care şi-l doresc şi îl merită cu prisosinţă.


Pagina 17 din 48

Sintetizând, dotarea materială şi infrastructura operaţională sunt quasi-complete, puţine şi secundare fiind detaliile care pot primi pe viitor corecţii.

I.3. – Calitatea actului de justiţie

I.3.1.Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de desfiinţare.

1.Ponderea atacării hotărârilor secţiilor Tribunalului Călăraşi

Prezentarea centralizată

Anul Nr. hotărâri pronunţate

Nr. hotărâri atacate

Ponderea atacării

%

2013 4596 1364 29,68

2014 3811 925 24,27

2015 4139 882 21,31


0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

5000

2013 2014 2015

4596

3811 4139

1364 925

882

Nr. hotărâri pronunţate



Pagina 18 din 48

Prezentarea detaliată a datelor

Anul Secţia Nr. hotărâri pronunţate


Ponderea atacării

%

2013 Civilă 3815 1210 31,72

penală 781 154 19,72

2014 Civilă 3139 747 23,80

penală 672 178 26,49

2015 Civilă 3221 675 20,91

penală 918 207 22,55

0

5

10

15

20

25

30

2013 2014 2015

29,68

24,27 21,31

Ponderea atacării %

2013

2014

2015


Pagina 19 din 48

Reprezentarea grafică a datelor – Secţia Civilă

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

2013 2014 2015

3815

3139 3221

1210

747 675



0

5

10

15

20

25

30

35

2013 2014 2015

31,72

23,8 20,91


2013

2014

2015


Pagina 20 din 48

Reprezentarea grafică a datelor – Secţia Penală

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

2013 2014 2015

781

672

918

154 178 207



0

5

10

15

20

25

30

2013 2014 2015

19,72

26,49

22,55


2013

2014

2015


Pagina 21 din 48

2. Indicii de casare a hotărârilor secţiilor Tribunalului Călăraşi

Prezentarea centralizată

Anul Nr. hotărâri pronunţate

Hotărâri desfiinţate (modificate/casate)

Indice

%

2013 4596 297 6,46

2014 3811 328 8,60

2015 4139 244 5,90

Prezentarea detaliată a datelor

Anul Secţia Nr. hotărâri pronunţate

Hotărâri desfiinţate (modificate/casate)

Indice

%

2013 Civilă 3815 260 6,82

penală 781 37 4,74

2014 Civilă 3139 270 8,60

penală 672 58 8,63

2015 Civilă 3221 200 6,21

penală 918 44 4,79


Pagina 22 din 48

Reprezentarea grafică a datelor – Secţia Civilă

Ponderea hotărârilor desfiinţate din totalul hotărârilor – Secţia Civilă

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

2013 2014 2015

3815

3139 3221

260 270 200

Nr. hotărâripronunţate

Hotărâri desfiinţate(modificate/casate)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

2013 2014 2015

6,82

8,6

6,21

Indice %

2013

2014

2015


Pagina 23 din 48

Reprezentarea grafică a datelor – Secţia Penală

Ponderea hotărârilor desfiinţate din totalul hotărârilor – Secţia Penală

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

2013 2014 2015

781

672

918

37 58 44


Hotărâri desfiinţate(modificate/casate)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

2013 2014 2015

4,74

8,63

4,79

Indice %

2013

2014

2015


Pagina 24 din 48

În materie penală, în anul 2015 au fost atacate 207 hotărâri din cele 918 pronunţate, ponderea atacării fiind de 22,55%. Cu 44 hotărâri desfiinţate, indicele de desfiinţare a fost 4,79% în 2015, faţă de 8,63% în 2014 şi 4,74% în 2013.

Potrivit situaţiei statistice, înregistrată la sfârşitul anului 2015, indicele de casare a hotărârilor secţiei civile a scăzut de la 8,60% în 2014 la 6,21% în anul 2015, în condiţiile în care au fost atacate mai puţine hotărâri judecătoreşti în anul 2015 faţă de anul 2014, procentul de atacare a hotărârilor civile fiind de 20,91% în anul 2015, faţă de 23,80% în anul 2014.

În anul 2015, cel mai mare procent de atacare la nivelul secţiei civile a fost în materia litigiilor de muncă şi asigurări sociale şi contencios administrativ, ca urmare a numărului mare de dosare în aceste materii, mai puţin în materie civilă şi familiei.

Un factor care determină ponderea mare a atacabilităţii hotărârilor din aceste materii este că aceste acţiuni în majoritate sunt scutite de plata unei taxe judiciare de timbru sau taxele judiciare sunt foarte mici, astfel încât părţile care pierd procesele doresc să-şi valorifice toate posibilităţile procedurale legale pentru a obţine o soluţie favorabilă.

Cele mai multe hotărâri ale tribunalului au fost desfiinţate în dosarele având acelaşi obiect şi în care opinia juridică a C.A.B. a fost diferită de cea a tribunalului, iar în momentul în care s-a cunoscut practica instanţei de control judiciar, cauze de acelaşi fel mai erau foarte puţine sau deloc la nivelul primei instanţe.

Pentru o justă apreciere asupra calităţii activităţii judecătorilor secţiei civile, trebuie făcută o distincţie între motive imputabile şi motive neimputabile de casare/modificare a hotărârilor supuse controlului judiciar.

Analizând motivele de casare/modificare a hotărârilor pronunţate de Tribunalul Călăraşi în materie civilă, a rezultat că aceste motive au fost în principal următoarele: încălcarea formelor de procedură prevăzută sub sancţiunea nulităţii; pronunţarea asupra a ceea ce nu s-a cerut şi, implicit nepronunţarea asupra capetelor de cerere care au făcut obiectul acţiunii, considerente contradictorii sau care nu au legătura cu cauza; soluţionarea greşită a excepţiilor; calificarea greşită a litigiului, cu influenţarea componenţei legale a completului de judecată şi a normelor juridice aplicabile; netemeinicia hotărârii ca urmare a administrării în calea de atac a unor probe noi, fără culpa judecătorilor; apariţia, după pronunţarea hotărârii, a unor hotărâri pronunţate de ÎCCJ în RIL sau modificări legislative apărute până la soluţionarea căii de atac, care determinau o soluţie contrară; netemeinicia hotărârii determinate fie de neadministrarea de către instanţă a tuturor probelor care se impuneau în cauză, fie de aprecierea greşită a probelor administrate; interpretarea greşită a legii, în cele mai multe cazuri existând ori practică judiciară neunitară la nivel naţional, ori la nivelul Curţii de Apel Bucureşti, iar în doctrină, interpretările fiind diferite; aplicarea greşită a dispoziţiilor dreptului de apărare şi a principiului disponibilităţii.


Pagina 25 din 48

Toate aceste motive de casare/modificare a hotărârilor pronunțate de tribunal au fost reținute în referatele întocmite lunar şi pe materii de judecătorii responsabili cu practica de casare, dezbătute în întâlnirile lunare de învăţământ profesional. Din aceste referate a mai rezultat că la nivelul tribunalului a existat în general o practică unitară în litigiile de acelaşi gen.

Practică neunitară a fost sesizată în cauzele de contencios administrativ având ca obiect drepturi salariale, respectiv problema de drept privind includerea în salariul de bază, stabilit conform O.G. 38/2003 a sporului de 15% pentru deţinerea titlului ştiinţific de doctor în ipoteza începerii studiilor doctorale anterior intrării în vigoare a Legii nr. 330/2009 şi a obţinerii titlului de doctor în timp ce aceasta din urmă era în vigoare.

De asemenea a fost sesizată practică neunitară în cauzele civile având ca obiect pretenţii, respectiv problema de drept vizând calitatea procesuală pasivă a soţului nesemnatar al contractului de prestării servicii – utilităţi pentru imobilul ce constituie locuinţa familiei, în cazul invocării debitelor acumulate ca făcând parte din categoria cheltuielilor pentru îndeplinirea nevoilor obişnuite ale căsătoriei (art. 29 şi 32 Codul familiei, art. 325 şi 351 lit. c Cod civil).

În ambele situaţii a fost sesizată CAB cu privire la existenţa practicii neunitare în cauzele arătate.

I.3.2.Durata de soluţionare a cauzelor(inclusiv pe materii)

Materia

Dosare

soluționate

(total)

Durata medie de soluţionare a cauzelor

0-6 luni 6-12 luni 1-2 ani Peste 2 ani

Nr. ds.

soluționat

e

Pro-

cent

(%)

Nr. ds.

soluționate

Pro-

cent

(%)

Nr. ds.

soluționate

Pro-

cent

(%)

Nr. ds.

soluționate

Pro-

cent

(%)

1 2 3

4

(col. 3

X

100/c

ol.2)

5

6

(col.

5 X

100/

col.2

)

7

8

(col. 7

X

100/c

ol.2)

9

10

(col. 9

X

100/c

ol.2)

penal 918 896 97,60 21 2,29 1 0,11 0 0


Pagina 26 din 48

civil 731 661 90,42 43 5,88 17 2,33 10 1,37

proprieta

te

intelectua

lă

0 0 0 0 0 0 0 0 0

litigii cu

profesion

iştii

361 349 96,67 8 2,22 3 0,83 1 0,28

faliment 218 116 53,21 28 12,8

4

35 16,06 39 17,89

litigii de

muncă

430 387 90 30 6,98 7 1,63 6 1,39

asigurări

sociale

130 123 94,61 4 3,08 3 2,31 0 0

contencio

s

administr

ativ şi

fiscal

1027 977 95,13 22 2,14 7 0,68 21 2,05

Minori şi

familie

324 316 97,53 5 1,54 2 0,62 1 0,31

TOTAL

cauze

soluționat

e

4139 3825 92,42 161 3,89 75 1,81 78 1,88

Durata de soluţionare a cauzelor în materie penală În materie penală, durata de soluţionare a cauzelor a înregistrat următoarele

valori: 97,60% din cauze au fost soluţionate în intervaluri cuprinse între 0 şi 6 luni; 2,29% în interval cuprins între 6 şi 12 luni, un singur dosar fiind soluţionat într-un interval cuprins între 1şi 2 ani, fără a depăşi 1 an şi 6 luni.

Durata de soluţionare a cauzelor în materie civilă Analiza datelor statistice relevă că în materia civilă, peste 90% din dosare au

fost soluţionate într-un termen de cel mult 6 luni, iar dosarele cu durată de


Pagina 27 din 48

soluţionare mai mare sunt în materia falimentului şi în dosarele de fond ale instanţei.

În toate materiile şi pe toate stadiile procedurale s-au verificat periodic în anul 2015 dosarele mai vechi de 1 an, iar cauzele care determină creşterea perioadei de soluţionare a acestora este dată de complexitatea mare, specifică cauzelor aflate în competenţa tribunalului, ceea ce necesită administrarea unui probatoriu vast şi în special proba cu expertiză. De remarcat este şi situaţia cauzelor de insolvenţă întrucât procedura prevăzută de lege se desfăşoară pe o perioadă mai mare de timp, iar în unele dosare calitatea de debitoare au societăţile comerciale cu un patrimoniu consistent şi litigii pe rol legate de bunurile acestora.

De asemenea, din cauza crizei economice, bunurile societăţilor aflate în insolvenţă nu se pot vinde, chiar dacă uneori preţurile de vânzare ajung la valori aproape derizorii, iar licitaţiile sunt săptămânale.

În ceea ce priveşte dosarele la care durata de soluţionare depăşeşte 6 luni, în aproape toate cazurile durata de soluţionare a fost mai mare întrucât a cuprins şi o perioadă în care dosarele au fost suspendate conform art.411 Cod de procedură civilă, art.36 din Legea nr.85/2006.

Ca urmare a intrării în vigoare a Noului Cod de Procedură Civilă s-a constatat că introducerea fazei preliminare de regularizare a cererii de chemare în judecată şi de comunicare a cererilor între părţi a crescut durata de soluţionare a dosarelor de complexitate redusă (dizolvări, radieri, litigii de muncă, plasamente minori, recalculări pensii) care, în cele mai multe cazuri, se soluţionau la primul termen de judecată.

I.3.3.Mecanisme de unificare a practicii judiciare

O deficienţă notabilă cu care se confruntă sistemul judiciar român şi, implicit, Tribunalul Călăraşi ca subsistem al acestuia, cu incidenţă directă asupra calităţii de justiţie şi a credibilităţii justiţiei, o reprezintă aplicarea în mod neunitar a legislaţiei în vigoare. Efectul se materializează în principal în soluţii diferite în speţe similare soluționate de completele specializate în aceeaşi materie, însă e sesizabil şi prin raportare la soluţiile instanţelor de control judiciar.

Cauzele se regăsesc, în principal, în fluctuaţia legislativă, necorelarea normelor juridice şi uneori în lipsa de promptitudine a instanţei supreme în clarificarea problemelor de drept controversate, prin intermediul deciziilor pronunţate în recursurile în interesul legii.


Pagina 28 din 48

Asigurarea finalităţii procesului de reformă depinde în mod esenţial de realizarea unui cadru legislativ, coerent, în sensul sincronizării tuturor actelor normative adoptate sau modificate precum şi a eliminării neconcordanţelor şi paralelismelor în elaborarea acestora.

La nivelul Tribunalului Călăraşi se impune în continuare a fi supuse dezbaterii în cadrul întâlnirilor lunare – pe secţii - a problemelor de drept care au generat practică neunitară. Demersul trebuie să urmărească şi armonizarea practicii instanţei cu cea a instanţelor superioare.

Uniformizarea practicii implică, în esenţă, identificarea hotărârilor judecătoreşti care au generat practică neunitară, discuţia în colectiv a acestor cazuri pentru reliefarea punctelor de vedere şi a argumentelor fiecărui magistrat în favoarea uneia sau altei soluţii, identificarea şi expunerea punctelor de vedere exprimate în doctrină asupra problematicii respective, identificarea prezentării practicii altor instanţe în materia respectivă, sesizarea Colegiului de Conducere al Curţii de Apel pentru demersuri în vederea exercitării recursului în interesul legii.

Rezolvarea cât mai rapidă a aspectelor de practică neunitară rămâne o problemă la a cărei rezolvare trebuie să contribuie colectivul de judecători ai instanţei, cât şi instanţele de control judiciar, inclusiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin soluţiile pronunţate şi participarea reprezentanţilor acestei instanţe la întâlnirile trimestriale organizate de Curtea de Apel Bucureşti.

Pe lângă recursul în interesul legii şi întâlniri între practicieni, soluţiile viabile se leagă de respectarea specializării activităţii completelor de judecată, de accesul judecătorului la jurisprudenţă (publicaţii, culegeri de practică judiciară şi publicarea hotărârilor judecătoreşti), de formarea profesională şi de crearea unui mecanism special pentru unificarea practicii unitare.

În această direcţie, la nivelul Tribunalului Călăraşi se aplică şi se au în vedere şi următoarele măsuri: în cadrul secţiilor se organizează şedinţe lunare pentru unificarea practicii; discuţii în cadrul şedinţelor de învăţământ profesional asupra situaţiilor în care practica s-a conturat iniţial a fi neunitară, prin raportarea şi la practica instanţei superioare în materie; analiza practicii de casare; analizarea problemelor de drept cu referire la practica judiciară a altor instanţe; analizarea unor decizii relevante; facilitarea unor canale de comunicare între completele de judecată care soluţionează cauze vizând acelaşi obiect; discuţii cu privire la cazurile de practică neunitară atât în cadru formal (întâlniri lunare pentru discutarea situaţiilor de practică judiciară neunitară) cât şi informal; diseminarea informaţiilor acumulate cu ocazia dezbaterilor din cadrul comisiilor de unificare a practicii şi a


Pagina 29 din 48

seminariilor organizate de INM; comunicarea imediată şi discutarea deciziilor pronunţate de ÎCCJ în recursurile în interesul legii şi a deciziilor Curţii Constituţionale; monitorizarea practicii la nivel de secţie şi dezbaterea argumentelor ce au stat la baza unor soluţii diferite; publicarea soluţiilor instanţei pe portalul instanţelor; diseminarea de îndată, prin sistemul informatic, a problemelor şi a soluţiilor de practică relevante, comunicate trimestrial de curţile de apel, atât la nivelul tribunalului cât şi la nivelul instanţelor din teritoriu; dezbaterea actelor normative nou apărute; asigurarea accesului rapid la informaţia necesară prin comunicarea prin sistemul informatic a deciziilor ÎCCJ, Curţii Constituţionale, CEDO şi a actelor normative noi; asigurarea în limita posibilităţilor a dotării instanţelor cu lucrări doctrinare şi publicaţii periodice de specialitate.

Alte măsuri preconizate: organizarea mai multor seminarii la nivel centralizat de către I.N.M., dar şi la nivel descentralizat la nivelul instanţelor; acces real la seminarii şi conferinţe pe probleme de practică neunitară; dezvoltarea portalului de jurisprudenţă „Jurindex”; reformarea şi restructurarea cadrului legislativ în sensul asigurării coerenţei şi simplificării acestuia; dotarea corespunzătoare a instanţelor cu lucrări doctrinare, publicaţii periodice de specialitate şi culegeri de jurisprudenţă.

I.3.4. Soluţiile pronunţate în anul 2015 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, motivele care au determinat adoptarea acestora şi impactul acestora asupra sistemului judiciar

Dintre soluţiile pronunţate în anul 2015 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi Curtea de Justiție a Uniunii Europene, având un posibil impact asupra sistemului judiciar, prefigurând schimbarea practicii în materie civilă, au fost identificate:

Hotărârea CEDO în cauza Rozalia Avram vs. România—încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice în condiţiile în care în două proceduri interne deşi nu exista identitate de părţi, acestea aveau ca obiect acelaşi imobil şi priveau aceeaşi problemă juridică.

În această cauză chiar dacă reexaminarea legalităţii preluării imobilului era justificată de noile modificări legislative intervenite ulterior pronunţării soluţiei


Pagina 30 din 48

anterioare, Curtea a statuat că respectarea acestora nu se poate face în detrimentul principiului securităţii raporturilor juridice.

Hotărârea CEDO din 19 mai 2015 în cauza Căpitan şi alţii împotriva României – încălcarea art. 6 alin. 1 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie, întrucât instanţele interne au pronunţat decizii potrivit cărora reclamanţii aveau dreptul la anumite sume şi/sau dreptul de a beneficia de anumite acţiuni întreprinse în favoarea lor de autorităţile statului. Cu toate acestea, reclamanţii nu au putut obţine în timp util punerea în executare a deciziilor pronunţate.

Hotărârile în speţă dispuneau ca autorităţile competente să execute diferite obligaţii în natură sau să plătească reclamanţilor anumite sume de bani.

S-a reţinut că dreptul la o instanţă, protejat de art. 6, ar fi iluzoriu dacă sistemul juridic intern al unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă şi obligatorie – care dă naştere unui drept consacrat la o plată sau la anumite acţiuni de întreprins în favoarea reclamantului, care ar trebui considerate ca un „bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 – să rămână inoperantă în detrimentul unei părţi.

Hotărârea CEDO din 19 mai 2015 în cauza Parohia Greco-Catolică Lupeni şi alţii împotriva României

S-a constatat că o durată a procedurii de circa zece ani şi trei săptămâni pentru trei grade de jurisdicţie a condus la încălcarea art. 6 alin.1 din Convenţie, întrucât reclamanţii nu au beneficiat de judecarea cauzei lor într-un termen rezonabil.

S-a reţinut că pentru aprecierea caracterului rezonabil al duratei unei proceduri, se ţine seama de circumstanţele cauzei, în special de complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului şi cel al autorităţilor competente, precum şi miza litigiului pentru persoanele în cauză.

În speţă nu li se poate reproşa reclamanţilor nicio întârziere în cadrul procedurii. Judecata a fost suspendată de câteva ori pentru a le permite părţilor să încerce procedura amiabilă prevăzută de lege. În primii ani, instanţele naţionale sesizate nu s-au considerat competente pentru soluţionarea fondului cauzei. O hotărâre a fost anulată pentru viciu de formă. Prin urmare, Curtea a concluzionat că prelungirea procesului este în esenţă imputabilă autorităţilor naţionale.


Pagina 31 din 48

Hotărârea din 1 octombrie 2015 în cauza Smaranda Bara și alții împotriva Președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) – (C-201/14).

Prin această hotărâre, Curtea a statuat faptul că articolele 10, 11 și 13 din Directiva 95/46/CE trebuie interpretate în sensul că se opun unor măsuri naționale precum cele în discuție în litigiul principal, care permit unei autorități a administrației publice a unui stat membru să transmită date personale unei alte autorități a administrației publice și prelucrarea lor ulterioară, fără ca persoanele vizate să fi fost informate despre această transmitere sau despre această prelucrare.

Instanța a constatat faptul că informațiile transmise, precum și modalitățile de efectuare a transmiterii acestora au fost stabilite nu prin intermediul unei măsuri legislative, ci prin intermediul Protocolului din 2007 încheiat între ANAF și CNAS, care nu ar fi făcut obiectul unei publicări oficiale.

Hotărârea CJUE din 14 aprilie 2015: C 76/14, în cauza Mihai Manea

S-a reţinut că articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că nu se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe autovehicule care se aplica autovehiculelor rulate importate cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru şi autovehiculelor deja înmatriculate în statul membru respectiv cu ocazia primei transcrieri în acelaşi stat a dreptului de proprietate asupra acestora din urmă, că se opune ca statul membru respectiv să scutească de această taxa autovehiculele deja înmatriculate pentru care a fost plătită o taxă în vigoare anterior declarată incompatibilă cu dreptul Uniunii.

Guvernul României a cerut ca efectele acestei hotărâri să fie limitate în timp, însă Curtea de Justiţie a UE a considerat că astfel de demersuri nu ar perturba financiar economia românească şi a respins solicitarea guvernului, astfel ca efectele sunt nelimitate în timp.

Hotărârea CJUE C-183/14 din 09.07.2015. Natura juridica a accesoriilor fiscale, necesitatea respectării principiului proporţionalităţii in cazul sancţiunilor pentru încălcarea obligaţiilor in materie de TVA

S-a solicitat pronunţarea unei decizii preliminare referitoare la posibilitatea administraţiei fiscale de a califica livrările de bunuri imobile ca operaţiuni impozabile în scopuri de TVA atunci când sunt realizate de persoane fizice, în lipsa unor dispoziţii clare în dreptul naţional privind calitatea de persoană impozabilă a persoanei fizice şi includerea acestor operaţiuni în sfera celor taxabile, dacă principiile securităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime se opun unei astfel de


Pagina 32 din 48

calificări, în măsura în care autorităţile fiscale din Romania nu considerau până în anul 2010 aceste tranzacţii ca intrând în sfera celor supuse TVA şi refuzul exercitării dreptului de deducere a TVA datorat sau achitat în amonte pentru bunurile/ serviciile utilizate în scopul operaţiunilor taxabile pentru motivul neînregistrării ca plătitor de TVA al contribuabilului la momentul livrării bunului sau prestării diverselor servicii.

Aspectul luat în discuţie de Curte pentru a lămuri în ce măsură principiile securităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime se opun, în astfel de împrejurări, posibilităţii ca o administraţie fiscală naţională să decidă calificarea tranzacţiilor ca fiind taxabile şi să impună plata majorărilor de întârziere, a fost dacă normele din dreptul naţional permit persoanelor vizate să cunoască sarcina fiscală în mod clar şi precis. S-a concluzionat prin hotărârea citată că "dispoziţii precum cele prezentate în decizia de trimitere au un astfel de caracter". În ce priveşte principiul încrederii legitime, Curtea a reţinut că "este necesar să se verifice dacă actele unei autorităţi administrative au dat naştere în percepţia unui operator economic prudent şi avizat unei încrederi rezonabile, iar în caz afirmativ, trebuie să fie stabilit caracterul legitim al acestei încrederi".

Instanţa Uniunii a reţinut că: "Astfel cum a fost descrisă în decizia de trimitere, practica administrativă a autorităţilor fiscale naţionale nu pare însă de natură să demonstreze că aceste condiţii ar fi îndeplinite în cauza principală".

Noutatea pe care o aduce această decizie pentru interpretarea normelor naţionale în materie fiscală este aceea ca "majorările" de întârziere, ca sancţiune fiscală, trebuie raportate la "gravitatea încălcării".

Curtea reţine că instanţa de trimitere are sarcina de a verifica inclusiv caracterul de sancţiuni fiscale al majorărilor aplicate.

Cu privire la posibilitatea exercitării dreptului de deducere a TVA-ului aferent livrărilor de bunuri/ prestărilor de servicii realizate în scopul operaţiunilor taxabile, Curtea păstrează cele statuate în jurisprudenţa sa anterioară referitor la necesitatea respectării principiului neutralităţii TVA, care impune abţinerea de la orice fel de restrângere a exercitării acestui drept câtă vreme cerinţele de fond sunt îndeplinite. Or, neînregistrarea întreprinzătorului în scopuri de TVA reprezintă o condiţie de formă, în scopul controlului, care nu poate pune în discuţie dreptul de deducere a TVA, daca sunt îndeplinite cerinţele de fond.

În cauzele vizând TVA aferent tranzacţiilor imobiliare realizate de persoanele fizice până la modificarea Codului Fiscal prin OUG 109/2009, principiile de drept comunitar şi Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28.11.2006 privind sistemul comun al TVA se opun unei reglementări naţionale prin care îi este refuzat


Pagina 33 din 48

persoanei impozabile dreptul de deducere a taxei pe valoare adăugată datorată sau achitată în amonte pentru simplul motiv că nu era înregistrat în scopuri de TVA şi nu a fost depus decontul taxei datorate.

Hotărârea CJUE din data de 16.07.2015, în cauza C-172/14, ING Pensii

Trimiterea preliminară a vizat interpretarea articolului 101 alin. (1) lit. c) TFUE privind interzicerea acordurilor între întreprinderi (în particular, prin împărţirea pieţelor sau a surselor de aprovizionare) ce au ca obiect sau efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței în cadrul pieței interne.

Litigiul principal, în cadrul căruia a fost formulată întrebarea preliminară, a avut ca obiect cererea de anulare a unei decizii prin care Consiliul Concurenţei a amendat 14 societăţi care administrau fonduri de pensii private, printre care ING Pensii, pentru participarea la mai multe acorduri (înţelegeri) încheiate în perioada de aderare inițială la fondurile de pensii private, prin care au agreat modalitatea de repartizare a persoanelor care au semnat două acte de aderare la fonduri de pensii private diferite (denumite “dubluri”).

Curtea a verificat în ce măsură acordul litigios intră sub incidenţa art. 101 alin. (1) TFUE, raportându-se la toate condiţiile aplicării acestuia. Curtea a apreciat că acordurile în discuţie restrâng concurenţa, întrucât o repartizare a clienţilor indică prin natura sa o restrângere gravă, semnificativă a concurenţei. Curtea a avut în vedere cuprinsul înţelegerii litigioase, obiectivul urmărit prin fondurile de pensii private în cauză, contextul economic şi juridic în care s-au înscris acordurile în discuţie, în acest din urmă caz ţinând cont de natura serviciilor afectate, precum şi de condiţiile reale de funcţionare a pieţei relevante şi structura acesteia din urmă.

În ceea ce priveşte condiţia vizată expres de întrebarea preliminară, Curtea a precizat că afectarea schimburilor comerciale între statele membre se realizează în momentul în care un acord între întreprinderi ar exercita o influenţă semnificativă, directă sau indirectă, actuală sau potenţială asupra comerţului intracomunitar. În acest sens, Curtea a amintit că, potrivit jurisprudenţei sale constante, un acord de repartizare a clientelei determină, prin însăşi natura sa, „consolidarea împărţirii pieţelor la nivel naţional, împiedicând astfel întrepătrunderea economică dorită de TFUE”. Or, în speţă, acordul încheiat între societăţile de administrare a fondurilor de pensii a făcut mai dificilă pătrunderea pe piaţa românească a societăţilor stabilite în afara teritoriului românesc care doreau să ofere în egală măsură servicii pe piaţa relevantă.

În concluzie, Curtea a clarificat că articolul 101 alineatul (1) TFUE trebuie interpretat în sensul că “acorduri de împărțire a clienților precum cele încheiate între fonduri de pensii private în cauza principală constituie o înțelegere care are un


Pagina 34 din 48

obiect anticoncurențial, fără ca numărul de clienți vizați de aceste acorduri să poată fi relevant în scopul aprecierii condiției referitoare la restrângerea concurenței în cadrul pieței interne”.

Hotărârea CJUE din data de 06.10.2015 în cauza C-354/14, Capoda

Potrivit CJUE, articolul 1 din Directiva 2007/46 instituie un cadru armonizat, care cuprinde dispozițiile administrative și cerințele tehnice generale pentru omologarea tuturor vehiculelor noi care fac parte din domeniul său de aplicare, precum și a sistemelor, a componentelor și a unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective, cu scopul de a facilita înmatricularea, vânzarea și punerea în exploatare a acestora în interiorul Uniunii. De asemenea, această directivă conţine dispoziții privind vânzarea și punerea în exploatare a pieselor și a echipamentelor destinate vehiculelor omologate în conformitate cu această directivă.

Articolul 31 alineatul (1) din Directiva 2007/46 prevede că statele membre permit vânzarea, oferirea spre vânzare sau punerea în exploatare a pieselor sau a echipamentelor care pot prezenta un risc important pentru buna funcționare a sistemelor care sunt esențiale pentru siguranța vehiculului sau pentru performanțele sale în materie de protecție a mediului numai dacă aceste piese sau echipamente au fost autorizate de către o autoritate de omologare, în conformitate cu alineatele (5)-(10) ale acestui articol.

Întrucât Comisia nu a adoptat nicio listă cu piesele sau echipamentele care fac obiectul autorizării în conformitate cu alineatul (1) al acestui articol, care trebuie să fie incluse în lista din anexa XIII la această directivă, aşa cum prevăd alineatele (2) și (11) ale articolului 31 din Directiva 2007/46, este necesară raportarea la alineatul (12) al acestui articol 31, care prevede că, atât timp cât nu a fost luată o decizie a Comisiei privind includerea unei piese sau a unui echipament în lista care figurează în anexa XIII la această directivă, statele membre pot menține dispoziții de drept intern referitoare la piesele sau echipamentele care pot reprezenta un risc considerabil pentru buna funcționare a sistemelor esențiale pentru siguranța vehiculului sau a performanțelor sale în materie de protecție a mediului.

Examinând dacă legislaţia României referitor la vânzarea și la punerea în exploatare a acestor piese, la care face trimitere articolul 31 alineatul (12) din această directivă, este conformă cu dreptul Uniunii și în special cu articolul 34 TFUE, Curtea a reamintit că, chiar şi în absența unor măsuri de armonizare de drept al Uniunii, produsele fabricate în mod legal și comercializate într un stat membru trebuie să poată fi comercializate într un alt stat membru fără a fi supuse unor controale suplimentare. Pentru a fi justificată, o reglementare națională care impune astfel de controale trebuie să intre sub incidența uneia dintre excepțiile prevăzute la


Pagina 35 din 48

articolul 36 TFUE sau a uneia dintre cerințele imperative recunoscute de jurisprudența Curții și, în ambele cazuri, să fie de natură să asigure realizarea obiectivului urmărit și să nu depășească ceea ce este necesar pentru atingerea acestuia

CJUE a precizat că o reglementare, care impune aplicarea unei proceduri de omologare sau de certificare produselor în discuție în litigiul principal, poate constitui o măsură cu efect echivalent în sensul articolului 34 TFUE, dacă această reglementare nu prevede și excepții de la respectivele proceduri de natură să asigure că produsele fabricate în mod legal și comercializate în celelalte state membre sunt exceptate de la acestea.

Curtea a precizat că revine autorităților naționale competente sarcina de a demonstra că acest obstacol poate fi justificat, ținând seama de produsele care pot fi vizate, de obiectivele protecției siguranței rutiere și protecției mediului, care constituie, potrivit jurisprudenței, motive imperative de interes general ce pot justifica o măsură cu efect echivalent cu o restricție cantitativă, și că el este nu numai necesar, ci și proporțional cu asemenea obiective.

În ceea ce privește problema dacă dreptul Uniunii se opune ca anumite documente, cum ar fi cele furnizate de Capoda, să nu fie considerate suficiente pentru a demonstra că piese precum cele în discuție în litigiul principal sunt deja omologate sau certificate sau că este vorba despre piese de origine sau de schimb de calitate echivalentă, în sensul dreptului național, exceptate, în acest temei, de la procedura de omologare sau de certificare de către RAR, Curtea a precizat că revine statelor membre, în absența unei reglementări de drept al Uniunii, sarcina de a determina mijloacele de probă care pot fi utilizate în această privință, sub rezerva principiilor echivalenței și efectivității.

Sub această rezervă, CJUE a stabilit că dreptul Uniunii nu se opune, în consecință, ca numai certificatele emise de producător, iar nu cele emise de distribuitor, să permită în principiu atestarea faptului că este vorba despre piese deja omologate sau certificate sau despre piese de origine sau de schimb de calitate echivalentă, în sensul dreptului național. Potrivit interpretării date de CJUE, articolul 3 punctul 26 din Directiva 2007/46, care definește noțiunea „piese sau echipament de origine” în sensul acestei directive, prevede că se consideră, dacă nu se dovedește contrariul, că piesele sunt de origine în cazul în care producătorul lor o certifică.

În concluzie, CJUE a statuat că „Articolul 34 TFUE și articolul 31 alineatele (1) și (12) din Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice


Pagina 36 din 48

separate destinate vehiculelor respective (Directivă cadru) trebuie interpretate în sensul că nu se opun unei reglementări naționale precum cea în discuție în litigiul principal, care condiționează comercializarea într-un stat membru de piese de schimb noi pentru vehicule rutiere – în speță, pompe de apă și filtre de combustibil – de aplicarea unei proceduri de omologare sau de certificare în acest stat membru, în măsura în care această reglementare prevede, pe de altă parte, excepții de natură să asigure că piesele produse în mod legal și comercializate în celelalte state membre sunt exceptate de la acestea sau, în lipsa lor, în măsura în care piesele în cauză sunt de natură să creeze un risc important pentru buna funcționare a sistemelor care sunt esențiale pentru siguranța vehiculului sau pentru performanțele sale în materie de protecție a mediului și în care această procedură de omologare sau de certificare este strict necesară și proporțională în raport cu obiectivul protecției siguranței rutiere sau al protecției mediului. Condițiile în care trebuie să se facă dovada faptului că astfel de piese au fost deja omologate sau certificate sau reprezintă piese de origine sau de calitate echivalentă intră, în absența unei reglementări de dreptul Uniunii, în sfera dreptului statelor membre, sub rezerva principiilor echivalenței și efectivității.”

Hotărârea CJUE din data de 06 octombrie 2015, în cauza C-69/14, Târşia

Potrivit CJUE, fiecărui stat membru îi revine, în temeiul principiului autonomiei procedurale, atribuția de a desemna instanțele competente și de a stabili modalitățile procedurale aplicabile acțiunilor în justiție destinate să asigure protecția drepturilor conferite contribuabililor de dreptul Uniunii, cu condiţia de a fi respectate principiile echivalenţei şi efectivităţii.

Principiul echivalenţei implică un tratament egal al acțiunilor întemeiate pe o încălcare a dreptului național și a celor, similare, întemeiate pe o încălcare a dreptului Uniunii, iar nu echivalența normelor procedurale naționale aplicabile unor litigii de natură diferită cum sunt, în cauza principală, litigiul civil, pe de o parte, și litigiul administrativ, pe de altă parte. În plus, principiul echivalenței nu este pertinent într-o situație care, așa cum se întâmplă în litigiul principal, privește două tipuri de acțiuni întemeiate, și una, și cealaltă, pe o încălcare a dreptului Uniunii.

Hotărârea CJUE din data de 3.09.2015 în cauza C-110/14, Costea

S-a reţinut că normele uniforme privind clauzele abuzive ar trebui să se aplice tuturor contractelor încheiate între „consumatori” şi „vânzători sau furnizori”, noţiuni definite de Directiva 93/13. Conform definiţiei din directivă, „consumator înseamnă orice persoană fizică ce, în cadrul contractelor reglementate de directiva menţionată, acţionează în scopuri care se află în afara activităţii sale profesionale.” Sistemul de protecţie prevăzut de directivă se bazează pe faptul că „un consumator


Pagina 37 din 48

se găseşte într-o situaţie de inferioritate faţă de un vânzător sau furnizor în ceea ce priveşte atât puterea de negociere, cât şi nivelul de informare, situaţie care îl conduce să adere la condiţiile redactate în prealabil de vânzător sau furnizor, fără a putea exercita o influenţă asupra conţinutului acestora”. În consecinţă, o clauză abuzivă nu creează obligaţii pentru consumator.

CJUE a mai arătat că noţiunea de „consumator” are un caracter obiectiv şi este independentă de cunoştinţele concrete pe care persoana în cauză le poate avea sau de informaţiile de care această persoană dispune în mod real. Totodată, situația de inferioritate a consumatorului față de vânzător sau furnizor pe care urmărește să o remedieze sistemul de protecție pus în aplicare prin Directiva 93/13 privește atât nivelul de informare al consumatorului, cât și puterea sa de negociere în prezența unor condiții redactate în prealabil de vânzător sau furnizor și asupra conținutului cărora acest consumator nu poate exercita o influență. Astfel, nu poate fi exclusă posibilitatea de a califica un avocat drept „consumator” atunci când acesta acţionează în afara activităţii sale profesionale.

În ceea ce priveşte ipoteca ce garantează contractul de credit încheiat, CJUE a arătat că aceasta este accesorie contractului principal de credit, fiind fără relevanţă pentru determinarea calităţii de consumator ori de vânzător sau furnizor a persoanei care a încheiat contractul principal.

În concluzie, Curtea a statuat că „articolul 2 litera (b) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretat în sensul că o persoană fizică ce exercită profesia de avocat şi încheie un contract de credit cu o bancă, fără ca scopul creditului să fie precizat în acest contract, poate fi considerată „consumator”, în sensul acestei dispoziţii, atunci când contractul menţionat nu este legat de activitatea profesională a acestui avocat. Împrejurarea că creanţa născută din acelaşi contract este garantată printr-o garanţie ipotecară contractată de această persoană în calitate de reprezentant al cabinetului său de avocat şi având ca obiect bunuri destinate exercitării activităţii profesionale a persoanei respective, precum un imobil care aparţine acestui cabinet, nu este relevantă în această privinţă.”


Pagina 38 din 48

I.3.5. Pregătirea profesională a judecătorilor şi a personalului auxiliar

Formarea profesională continuă a judecătorilor s-a realizat atât în mod

centralizat, prin intermediul Institutului National al Magistraturii, cât şi prin programele de formare/perfecţionare profesională desfăşurate la nivelul instanţei.

Esenţială în sporirea eficienţei şi responsabilizării sistemului judiciar este pregătirea continuă a corpului de judecători, atât prin activităţile de formare profesională la nivelul instanţelor, cât şi prin formele de pregătire profesională organizate de Institutul Naţional al Magistraturii. Apreciem ca fiind o cerinţă permanentă îmbunătăţirea activităţii de formare profesională continuă, prin elaborarea şi derularea în cadrul tribunalului a unui program de pregătire rezultând din propunerile magistraţilor şi din nevoile concrete de perfecţionare ale acestora, cu accent pe pregătirea judecătorilor ce formează completele specializate.

Remarcăm utilitatea certă a programelor de formare continuă la nivel naţional însă frecvenţa şi numărul de locuri alocate participanţilor dintr-o zonă geografică, în domenii de strictă actualitate, respectiv drept comercial, fiscal, drept penal, par a fi insuficiente.

Judecătorii secţiei penale a Tribunalului Călăraşi au participat în anul 2015 la cursuri sau forme de pregătire şi perfecţionare profesională organizate la nivelul INM, judecătorii secţiei penale participând la seminarii pe tema noului cod penal organizate de INM sau de Curtea de Apel Bucureşti.

Problema realizării unei practici unitare – pilon de importanţă maximă în înfăptuirea reformei în sistemul judiciar, reprezintă o direcţie prioritară în atenţia tuturor organismelor ce compun sistemul judiciar.

În acest sens, formarea profesională continuă a judecătorilor constituie una dintre cele mai importante garanţii ale independenţei iar organizarea învăţământului profesional al judecătorilor la nivelul fiecărei secții reprezintă o formă de pregătire profesională continuă a acestora.

Judecătorii au participat în mod activ, inclusiv prin prezentarea de referate tematice, la colocviile de învăţământ profesional organizate periodic şi constant în cadrul Tribunalului Călăraşi, precum şi la întâlnirile lunare, respectiv trimestriale în care au fost dezbătute probleme de drept care au generat o practică neunitară.

Studiul profesional la nivelul instanţei se materializează prin prezentarea de către fiecare judecător a unor lucrări şi referate pe marginea unor instituții juridice selectate conform planificării de la începutul fiecărui an, prin participarea la şedinţe în care sunt dezbătute probleme de drept.

Având în vedere necesitatea continuării pregătirii şi formării profesionale, ţinând seama şi de principiul specializării judecătorilor, se impune ca şi pe viitor


Pagina 39 din 48

aceste activităţi să fie efectuate, cel puţin în egală măsură, urmărindu-se totodată ca fiecare magistrat să-şi aloce timpul necesar studierii legislaţiei şi jurisprudenţei, să participe în mod activ la şedinţele de învăţământ profesional, să-şi exprime liber şi argumentat părerile, indiferent dacă opinia sa concordă sau nu cu aceea a majorităţii colectivului.

În vederea sprijinirii judecătorului cu atribuții în organizarea întâlnirilor lunare de formare profesională continuă în cadrul programului de formare continuă descentralizată, la nivelul secţiei civile a Tribunalului Călăraşi s-au luat măsuri privind organizarea de consultări şi dezbateri, astfel încât întreg colectivul de judecători al instanţei să participe la stabilirea în fiecare an a tematicii specifice fiecărei instanţe în raport de problemele de drept ivite în soluţionarea dosarelor acesteia şi în cazurile de aplicare neunitară a legii, fiecare dintre aceştia propunând o temă.

Pe fiecare temă au avut loc dezbateri, cu participarea reprezentanţilor judecătoriilor arondate Tribunalului Călăraşi atunci când tematica a fost de interes general comun.

Lunar, la nivelul secţiei civile a Tribunalului Călăraşi a fost organizat învăţământul profesional al judecătorilor, condus de preşedintele secţiei iar în cadrul acestor întâlniri, prin rotaţie, fiecare judecător a prezentat o temă stabilită la începutul anului şi care a constituit baza de studiu şi dezbatere pentru ceilalţi judecători.

De asemenea, cei trei judecători delegaţi cu practica de casare în materiile–civil, comercial, contencios administrativ-fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, şi-au prezentat referatele întocmite.

În cadrul acestor întâlniri, preşedintele secţiei civile a pus în discuţie problemele noi de drept, apărute în vederea clarificării acestora, cât şi problemele de practică neunitară constatate în soluționarea cauzelor.

De asemenea, în cadrul activităţii de formare profesională continuă centralizată a judecătorilor secţiei civile, s-au luat măsuri de participare a tuturor judecătorilor, conform specializării lor, la programele de pregătire organizate de INM, Curtea de Apel Bucureşti, în cursul anului 2015 aceştia participând la 9 seminarii organizate de aceste instituţii.

O atenţie deosebită trebuie acordată şi pregătirii personalului auxiliar, care asigură un sprijin important activităţii magistraţilor, în perspectiva îmbunătăţirii calităţii actului de justiţie, dar şi a preluării sarcinilor administrative de la judecător.

În cadrul activităţii de formare continuă a personalului auxiliar a fost accentuată utilitatea deosebită a învăţământului profesional, temele dezbătute urmând a fi stabilite la propunerea grefierilor şi a judecătorului delegat prin ordinul de serviciu.


Pagina 40 din 48

În acelaşi timp ar trebui stimulată participarea grefierilor la seminariile şi cursurile de pregătire organizate de Şcoala Naţională de Grefieri în centrele de formare din Bârlad, Sovata sau Cheia.

În cursul anului 2015 la seminariile organizate de SNG au participat patru grefieri ai secţiei penale şi şapte grefieri ai secţiei civile, tematica acestor seminarii axându-se în special pe noile atribuţii şi responsabilităţi ale grefierului, în reglementarea noilor coduri civile şi penale.

Având în vedere complexitatea atribuţiilor, precum şi responsabilitatea personalului auxiliar de specialitate, potrivit legii, formarea profesională continuă organizată de SNG este completată şi de formarea profesională organizată trimestrial la nivelul instanţelor judecătoreşti şi periodic de Curtea de Apel Bucureşti.

Activitatea de formare continuă a personalului auxiliar s-a desfăşurat trimestrial, pe secţii, temele dezbătute în cadrul seminariilor organizate fiind stabilite la propunerea acestui personal şi a judecătorului delegat prin ordinul de serviciu, acestea vizând în mod special aspecte de ordin administrativ şi judiciar privind punerea în aplicare a prevederilor noilor coduri penale şi civile.

CAPITOLUL II – PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE CU IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII SISTEMULUI JUDICIAR ÎN ANUL 2015

În anul 2015 nu au existat modificări legislative cu impact asupra activităţii sistemului judiciar în materie penală sau civilă.

CAPITOLUL III - INDEPENDENŢA ŞI RĂSPUNDEREA JUDECĂTORILOR

III.1-Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi personalului auxiliar.

În anul 2015 nu au fost înregistrate situaţii în care sa fie declanşată cercetarea disciplinară sau de altă natură a judecătorilor din cadrul Tribunalului Călăraşi ori instanţelor arondate. Au existat mai multe sesizari ale justiţiabililor adresate Inspecţiei Judiciare însă toate acestea au primit soluţii de clasare din partea inspectorilor care au efectuat verificările prealabile, considerându-se că nu există indicii de săvârşire a unei abateri disciplinare.


Pagina 41 din 48

Nu au fost înregistrate abateri disciplinare nici în rândurile personalului auxiliar din cadrul Tribunalului Călăraşi şi cu atât mai puţin se poate discuta despre răspundere disciplinară sau sancţiuni de acest gen. Membrii personalului auxiliar al instanţei şi cel conex au dovedit responsabilitate în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, astfel că nu s-a pus problema aplicării de sancţiuni, nefiind semnalate incidente majore sau situaţii care să reflecte neglijenţă ori superficialitate în modul de abordare a sarcinilor de serviciu.

III.2.Răspunderea penală a judecătorilor şi personalului auxiliar

Nu au existat în anul 2015 situaţii în care pentru judecători sau angajaţii care

compun personalul auxiliar să fie antrenată o formă de răspundere penală.

CAPITOLUL IV - ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI EUROPEAN ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ

Unul din obiectivele esentiale ale Uniunii Europene îl constituie crearea unui spatiu al libertatii, securitatii şi justitiei.

În legatură cu acest aspect trebuie avut în vedere Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeana şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat de statele membre UE la 13.12.2007 şi intrat în vigoare la 1.12.2009, tratat care doreste să consolideze realizarea unui spatiu european comun, în care persoanele să circule liber şi să beneficieze de protecţie judiciară eficace, ceea ce presupune o cooperare la nivel european.

Tratatul de la Lisabona împarte temele referitoare la spaţiul de libertate, securitate şi justitie în 4 domenii :

- politicile referitoare la controlul de frontiere, la azil şi imigraţie; - cooperarea judiciară în materie civilă; - cooperararea judiciara în materie penală; - cooperarea politieneasca.

În privinta coperarii judiciare în materie civilă, Tratatul de la Lisabona autorizează instituţiile europene să adopte noi măsuri în ceea ce priveste: punerea în aplicare a principiului recunoasterii reciproce: fiecare sistem juridic trebuie să recunoască drept valabile şi aplicabile deciziile adoptate de sistemele judiciare ale


Pagina 42 din 48

celorlalte state membre; accesul efectiv la justitie; dezvoltarea metodelor alternative de solutionare a litigiilor; formarea magistratilor şi a personalului din justiţie.

În privinta coperarii judiciare în materie penală, Tratatul de la Lisabona autorizează instituţiile europene să stabileasca reguli minime în ceea ce priveste definirea şi sancţionarea infracţiunilor penale cele mai grave. UE poate să intervină, de asemenea, în definirea unor reguli comune în ceea ce priveste derularea procedurilor penale, de exemplu în ceea ce priveste admisibilitatea probelor sau drepturilor persoanelor.

Tratatul de la Lisabona intenţioneaza să întărească rolul Europol şi Eurojust

pentru a putea răspunde într-un mod mai operativ actelor de criminalitate organizată, reţelelor de spălare de bani.

Europol (Oficiul european de poliţie) este un corp alcătuit din ofiţeri de poliţie din statele membre şi se ocupă de criminalitatea organizată transnaţională (schimb de informaţii între serviciile statelor membre privind infracţiuni precum terorismul,traficul cu fiinţe umane etc.). Nu are atribuţii operaţionale.

Eurojust este un corp alcătuit din procurori, magistraţi sau ofiţeri de poliţie, detaşaţi de statele membre în vederea întăririi cooperării judiciare în domeniul penal şi a coordonării anchetelor şi a urmăririlor penale între autorităţile competente din statele membre.

În prezent, Eurojust nu deţine decât competenţa de a înainta propuneri: acesta poate solicita autorităţilor naţionale declanşarea unor anchete sau urmariri penale. De acum inainte, Tratatul de la Lisabona oferă instituţiilor europene posibilitatea de a extinde misiunile şi atribuţiile Eurojust prin procedura legislativă ordinară.

Mai mult, Tratatul de la Lisabona are în vedere posibila creare a unui veritabil Parchet European pornind de la Eurojust. Un astfel de parchet ar deţine competenţe importante, intrucât ar putea ancheta, urmari penal şi trimite în judecată autorii unor infractiuni. Parchetul European ar fi în măsură să exercite el însuşi acţiunea publică în faţa instanţelor judecătoreşti competente ale statelor membre. Şi totusi, Tratatul de la Lisabona nu instituie încă Parchetul European. Acesta autorizează numai Consiliul să adopte, în unanimitate, un regulament în acest sens.

Pentru consolidarea spaţiului de libertate, securitate şi justitie al Uniunii Europene, instanţele au un rol deosebit de important, intrucât ele trebuie să asigure aplicarea politicilor europene în materie de justiţie, fără însă a aduce atingere independenţei sistemului judiciar.

Armonizarea legislatiei interne cu cea a Uniunii Europene şi aplicarea unitară a ei de către toate instanţele, va avea un impact pozitiv asupra cetăţenilor, care vor putea să accepte şi să respecte într-o mai mare măsură sistemul judiciar al U.E. dacă vor intelege cum şi de ce acesta funcţionează la nivel naţional.


Pagina 43 din 48

În acest sens hotararile judecatoresti vor circula rapid şi liber pe întreg teritoriul U.E., fără controalele şi măsurile de protecţie tradiţionale, iar cetăţenii europeni se vor bucura de servicii juridice de înaltă calitate, oriunde s-ar afla pe teritoriul U.E. Este necesar, în acest sens ca programele legislative ale U.E. să fie adoptate în stransă legatură cu realităţile juridice existente, pentru a putea fi aplicate în mod corespunzator de instanţele naţionale şi implementate fără nici un fel de probleme.

Aria de libertate, securitate şi justiţie presupune ca cetăţenii U.E. să se bucure printre altele de acces liber la justitie, în mod egal, motiv pentru care instanţele naţionale trebuie să acorde un interes sporit aplicării corecte şi cu celeritate a normelor ce guvernează cooperarea judiciară în materie civilă şi penală. Nu în ultimul rând, instanţele trebuie să asigure în timp util recunoaşterea deciziilor din alte state U.E., pentru a întări astfel certitudinea cetăţenilor că există şi funcţionează un spaţiu european al justiţiei.

Legea nr. 189/2003 privind cooperarea internaţională în materie civilă şi comercială reglementează o serie de proceduri de cooperare între autorităţile judiciare române străine în vederea soluţionării litigiilor de această natură, proceduri care trebuie efectiv realizate şi de instanţele judecătoreşti.

În anul 2015 la nivelul secţiei civile a Tribunalului Călăraşi nu s-au înregistrat cererii având ca obiect încuviinţarea executării silite a hotărârilor pronunţate într-un stat membru, în care să fi fost aplicate regulamentele europene emise în acest scop.

În anul 2015 a fost înregistrată o singură cerere în care s-a făcut aplicarea Regulamentului CE nr. 1393/2007 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială.

De asemenea, la nivelul anului 2015, în hotărârile pronunţate s-au reţinut hotărâri CEDO relevante pentru argumentarea raţionamentelor care au stat la baza hotărârilor judecătoreşti pronunţate.

În materie penală, cooperarea judiciară internaţionlă în ţara noastră este reglementată prin Legea nr. 302/2004.

În anul 2015 la Tribunalul Călăraşi – secţia penală au fost emise 5 mandate de arestare europene din care 3 au fost executate şi tot atâtea dări în urmărire internaţională.


Pagina 44 din 48

CAPITOLUL V - RAPORTURILE INSTANŢEI CU CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ

În cursul anului 2015 instanţele din raza de activitate a Tribunalului Călăraşi au derulat raporturi cu Consiliul Superior al Magistraturii, cu Ministerul Justiţiei, cu parchetele, cu barourile de avocaţi, cu experţii judiciari, cu asociaţiile profesionale, societatea civilă, instituţiile şi organismele internaţionale, precum şi cu mass-media.

Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii

Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii s-au derulat în condiţii corespunzătoare, în limitele competenţelor legale, relaţiile fiind caracterizate prin respect, dialog, bună-credinţă.

Cooperarea cu Consiliul Superior al Magistraturii a vizat în special măsurile luate de Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la activitatea instanţelor, cariera judecătorilor, examenele de admitere şi promovări în funcţii de execuţie şi de conducere, delegarea, detaşarea şi transferul judecătorilor, verificarea sesizărilor primite de la justiţiabili, activitatea de inspecţie judiciară.

Raporturile cu Ministerul Justiţiei

Justiţia, ca unul din cei mai importanţi piloni pentru funcţionarea statului, are nevoie de parametri moderni de organizare şi funcţionare, în concordanţă cu sistemele de justiţie performante ale ţărilor din Uniunea Europeană. Pentru aceasta preocuparea trebuie să se focalizeze spre protecţia, promovarea şi garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, a accesului facil şi eficace al cetăţeanului la justiţie, respectiv spre asigurarea şi garantarea independenţei justiţiei şi a magistraţilor.

Raporturile cu Ministerul Justiţiei s-au limitat la solicitări de fonduri - aprobate in marea lor majoritate pentru obiectivele de investiţii - prin intermediul ordonatorului secundar de credite, la aplicarea programului informatic Ecris 4.

Raporturile dintre instanţă şi parchetul corespunzător în grad

La nivelul tribunalului si a instanţelor arondate, raporturile cu parchetul s-au desfăşurat în limitele stabilite de dispoziţiile legale şi regulamentare, fiecare


Pagina 45 din 48

instituţie urmărind să îşi îndeplinească propriul rol în procesul de înfăptuire a justiţiei.

Problemele privind cauzele penale ce impun soluţionare urgentă au fost rezolvate operativ, iar activitatea procurorilor de şedinţă desemnaţi să participe în cauzele civile s-a desfăşurat în condiţii bune.

Dialogul profesional cu reprezentanţii parchetelor pentru unificarea soluţiilor propuse în cadrul proceselor penale a existat şi se impune a fi menţinut şi chiar intensificat.

Raporturile cu barourile de avocaţi, precum şi cu experţii judiciari

Colaborarea cu diferiţii parteneri (avocaţi, consilieri juridici, experţi) are ca scop găsirea de soluţii în probleme majore ca: celeritatea procedurilor judiciare, respectarea dreptului la apărare în procesele penale, asigurarea asistenţei judiciare gratuite, administrarea probelor, respectarea drepturilor fundamentale ale omului.

Realizarea unui asemenea deziderat nu poate avea loc fără un efort colectiv şi de bună-credinţă a tuturor partenerilor.

Raporturile cu Baroul de avocaţi Călăraşi si cu alte barouri din ţară cu care instanţele din raza teritorială a Tribunalului Călăraşi au venit în contact prin avocaţii angajaţi în diverse cauze, au fost în general bune, ele desfăşurându-se în limitele deontologiei profesiei.

Raporturile cu experţii au fost stabilite în limitele normelor procedurale şi ale deontologiei profesiei de judecător, în condiţiile în care cel mai important factor obiectiv care generează întârzieri în soluţionarea unei cauze îl constituie numărul insuficient de experţi topografi.

La nivelul instanţelor din raza teritorială a Tribunalului Călăraşi, principala cauză care influenţează semnificativ operativitatea şi care generează o încălcare continuă a noţiunii de „termen rezonabil” o reprezintă imposibilitatea administrării probei cu expertiza tehnică topografică.

Există astfel riscul ca eforturile legislative făcute pentru accelerarea judecăţii să fie practic anihilate. Deşi au fost aplicate cu rigurozitate dispoziţiile procedurale privitoare la sancţionarea experţilor, finalitatea acestei măsuri nu a fost cea scontată.

Principalul instrument de restabilire a normalităţii nu trebuie să fie cel sancţionator, ci înţelegerea de către experţi a importanţei activităţii de expertiză în cadrul unui proces şi asumarea responsabilă a misiunii lor profesionale.

Ca atare, relaţia instanţelor cu experţii judiciari, a fost una deficitară, pe anumite segmente de activitate. Lipsa implicării eficiente a Ministerului Justiţiei


Pagina 46 din 48

duce la agravarea situaţiei, la cronicizarea ei, alterând o dimensiune fundamentală a ideii de justiţie şi anume judecarea cu celeritate a cauzelor.

Raporturile cu mass-media

În ce priveşte relaţia cu mass-media, la nivelul Tribunalului Călăraşi nu au existat deficienţe de natură să influenţeze negativ dialogul cu societatea civilă, urmărindu-se permanent o deschidere spre comunicare şi informare, asigurând astfel transparenţă şi promptitudine, în ideea ameliorării constante a relaţiei instanţă – mass-media. Relaţia tribunalului cu mass-media s-a materializat în:

- acordarea accesului la informaţiile de interes public ori de câte ori acest lucru a fost solicitat, în condiţiile şi competenţa prevăzută de Legea nr. 544/2001, precum şi de Ghidul de bune practici pentru cooperarea între instanţe şi mass-media.

- s-au formulat puncte de vedere de către purtătorul de cuvânt ori de câte ori preşedintele instanţei sau judecătorul delegat au apreciat ca oportună o forma de reacţie sau în situaţia solicitării unui punct de vedere oficial cu privire la chestiuni punctuale din activitatea tribunalului;

În cursul anului 2015, în mass-media locală au apărut câteva articole referitoare la justiţia din judeţul Călăraşi, în care nu au fost aduse acuze justificate, prezentându-se doar un punct de vedere subiectiv al părţilor nemulţumite, fără a se arăta interes pentru cunoaşterea legii şi pentru prezentarea unor motive legale în baza cărora s-a ajuns la concluziile prezentate în articole, jurnaliştii prezentând în mod relativ obiectiv unele litigii aflate pe rolul instanţelor din judeţul Călăraşi.

În perioada următoare se urmăreşte continuarea îmbunătăţirii relaţiei cu mass-media prin susţinerea în mod periodic a unor conferinţe de presă cu participarea membrilor Biroului de informare şi relaţii publice şi a conducerii instanţei, fapt care să conducă la un grad ridicat de transparenţă a instituţiei şi care să asigure, constant, o informare corectă asupra activităţilor şi măsurilor instanţei, în condiţiile şi în cadrul legal oferit de legile aplicabile.

Raporturile cu justiţiabilii

Raportul instanţă – justiţiabili s-a axat pe transparenţă instituţională şi informare promptă asupra aspectelor sesizate asigurându-se în mod consecvent accesul la informaţiile de interes public.


Pagina 47 din 48

Biroul de informare şi relaţii publice asigură legăturile instanţei cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparenţei activităţii judiciare, în condiţiile legii.

În cadrul activităţii biroului s-au înregistrat un număr de 42 de solicitări de informaţii de interes public, în baza Legii nr. 544/2001, cereri ce au fost rezolvate favorabil, s-au indicat justiţiabililor modalităţile de sesizare în mod legal a instanţelor, s-au oferit informaţii despre compartimentele instanţei şi atribuţiile acestora, s-au indicat justiţiabililor diferite date generale privind actele procedurale şi alte aspecte legate de procedura în faţa instanţei, s-a răspuns la petiţiile justiţiabililor.

Petiţiile adresate Tribunalului Călăraşi au fost soluţionate cu respectarea termenului legal şi în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, acordându-se o mare atenţie calificării obiectului în vederea luării măsurilor necesare unei juste soluţionări. În soluţionarea acestor petiţii s-a urmărit o informare concretă şi promptă a justiţiabililor cu privire la aspectele sesizate, în majoritatea cazurilor punându-se accentul pe faptul că în afara cadrului procesual legal prevăzut de actele normative în vigoare care permite luarea măsurilor conforme cu legea, precum şi pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti, orice altă măsură, lipsită de suport legal, nu poate influenţa soluţiile date în dosare, atât timp cât potrivit art. 2 din Legea nr. 304/2004 judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii, iar orice ingerinţă în realizarea actului de justiţie, din partea vreunei persoane, instituţii, organizaţii sau autorităţi este strict interzisă. De asemenea, în aceste cazuri, s-a arătat că potrivit art. 10 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, judecătorii şi procurorii nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, şi nu pot îndeplini orice altă activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat.

CAPITOLUL VI - CONCLUZII

Evaluarea globală a activităţii Tribunalului Călăraşi pentru anul 2015 scoate la iveală detalii pozitive privind instanţa de referinţă.

Pentru secţia civilă a Tribunalului Călăraşi concluzia privind activitatea anului 2015 ar fi creşterea uşoară a volumului de activitate, cum şi creşterea complexităţii dosarelor, remarcându-se totodată rezultatele bune şi în ceea ce priveşte calitatea hotărârilor întrucât indicele de casare a scăzut faţă de anul anterior, iar ponderea atacabilităţii hotărârilor secţiei a scăzut.

De asemenea, în anul 2015 numărul dosarelor neredactate în termen a fost unul foarte scăzut, determinând, în raport de acest indicator de performanţă,


Pagina 48 din 48

încadrarea instanţei în gradul „foarte eficient” aşa cum rezultă şi din Raportul anual privind eficienţa instanţei întocmit la nivelul anului 2015.

La nivelul secţiei penale se reţine faptul că operativitatea soluţionării cauzelor de către judecătorii secţiei a înregistrat o uşoară creştere faţă de anul precedent, motivat de introducerea procedurii de cameră preliminară prin Legea 135/2010, dar şi de complexitatea cauzelor cu soluţionarea cărora a fost investit tribunalul.

Numărul de dosare nou intrate, constant mai mare faţă de anul precedent, dar şi numărul de dosare noi înregistrate în luna decembrie a anului 2015 constituie alţi factori importanţi care au influenţat valoarea amintită anterior.

În ansamblu, activitatea Tribunalului Călăraşi pentru anul 2015 poate fi apreciată drept pozitivă cu rezultate notabile atât din perspectiva calităţii actului de justiţie, cât şi din perspectiva celerităţii soluţionării cauzelor urmărindu-se şi pentru anul 2016 menţinerea aceluiaşi grad de performanţă. Avem convingerea că întreg personalul instituţiei conştientizează responsabilităţile specifice atingerii acestui obiectiv, răspunderea pentru înlăturarea unor eventuale vulnerabilităţi revenind în mod primar conducerii Tribunalului Călăraşi însă în egală măsură şi fiecăruia dintre judecătorii şi grefierii acestei instanţe

Preşedinte, Vicepreşedinte,

Judecător George Cătălin Şerban Judecător Nicoleta Dumitru

raport de activitate pentru anul 2015portal.just.ro/116/documents/bilant 2015 tribunalul...raport de...

Documents