raport de activitate- domeniul „sanatate in relatie cu ... · norma si 6 de specialitate medicina...

1

RAPORT DE ACTIVITATE “SANATATE IN RELATIE CU MEDIUL” – INSP 2010

RAPORT DE ACTIVITATE- DOMENIUL

„SANATATE IN RELATIE CU MEDIUL”

2010

Prin Ordinul MS nr 261 din 12 aprilie 2010, publicat in M Of nr 228/2010, s-a aprobat

organigrama si Regulamentul de organizare si functionare al Institutului National de Sanatate

Publica. Conform acestuia activitatea de Sanatate in Relatie cu Mediul este desfasurata de

compartimentele specifice care fac parte integranta din structura institutului si anume : Centrul

National pentru Monitorizarea Riscului din Mediul Comunitar si cinci Sectii de Sanatate in

Relatie cu Mediul din cadrul Centrelor Regionale de Sanatate Publica Bucuresti, Timisoara, Iasi,

Cluj si Tg Mures.

1. Responsabilitati principale: .1. Stabilirea metodologiilor, implementarea,coordonarea si realizarea

activitatilor programului national PN II – Programul National de Monitorizare

a Factorilor Determinanti din Mediul de Viata si Munca

.2. Participari la grupuri interministeriale si parteneriate la solicitarea MS

.3. Colaborare in programele internationale si raportari la CE in domeniile

specifice

.4. Elaborare de proiecte de acte normative

2. Resurse umane: Componenta tuturor structurilor de specialitate a fost stabilita din personalul fostelor sectii de

sanatate si mediu ale institutelor de Sanatate Publica Bucuresti, Iasi, Cluj, Timisoara si Centrului

de Sanatate Publica Tg Mures si prin inglobarea si de personal din cadrul fostelor Sectii de

Medicina Muncii ale acelorasi Institute .Astfel activitatea acestor structuri a fost sustinuta de

cadre superioare si medii din diferite specialitati : medici igienisti; medici medicina muncii;

ingineri; chimisti; biologi; biochimisti; fizicieni; asistenti medicali; laboranti;etc.

Personalul Centrului National de Monitorizare a Riscului din Mediul Comunitar (CNMRMC) a

avut in anul 2010 un numar de 25 persoane din care 14 medici (din care 3 sunt incadrati cu ½

norma si 6 de specialitate medicina muncii) .Personalul in coordonare metodologica a fost:

personalul sectiilor de Sectiilor de Sanatae in Relatie cu Mediul (SRM) din CRSP uri

3. Rezultate:

3.1 In cadrul Programului National II , pentru anul 2010, au fost cuprinse :

2


- metodologii pentru monitorizarea si protejarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor

associate factorilor de risc din mediul de viata

- metodologii pentru obiectivul privind supravegherea sanatatii in relatie cu radiatiile

ionizante

- metodologii privind protejarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor alimentar factorilor de

risc alimentar

- metodologii privind protejarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor asociate factorilor de

risc ocupationali

Din acestea un numar de 12 metodologii au ca si responsabil si au fost propuse si

coordonate de catre membrii ai CNMRMC iar restul au fost coordonate de specialisti ai

sectiilor SRM din cadrul CRSP urilor

In martie 2010 s-a desfasurat prima sedinta in noua organizare, cu reprezentatii tuturor

responsabililor de sinteze din centrele de sanatate publica, la care s-au discutat detalii

referitoare la obiectivele urmarite prin aceste sinteze , modalitatile cele mai bune de

aplicare a metodologiilor, posibilitatile practice de efectuare a sintezelor, eventualele

obstacole care ar putea sa apara si cele mai bune mijloace prin care acestea pot fi evitate

sau inlaturate.

S-au realizat grupuri de lucru pentru fiecare sinteza , cu reprezentanti din toate centrele

regionale , pentru o mai buna comunicare si coordonare : RESPONSABIL SINTEZA -

CRSP-URI -DSP-URI TERITORIALE

La sfarsitul anului 2010 s-au facut propuneri de proiecte si sinteze nationale pentru anul

2011

Toate metodologiile din PN II se pot realiza numai prin sprijinul si colaborarea

personalului de specialitate corespunzator din DSP teritoriale si a Mun. Bucuresti.

3.2 STADIUL REALIZARII ACTIVITATILOR DIN CADRUL SINTEZELOR

NATIONALE ANGAJATE

Toate sintezele angajate in cadrul PN II au fost derulate,i prelucrate datele finale si au

fost incheiate si predate conform calendarului Directiei de specialitate din cadrul

Ministerului Sanatatii.

1. Supravegherea calitatii apei potabile- coordonata de dr Anca Tudor -CNMRMC

Întocmirea raportului naţional Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în anul 2008

şi anul 2009 si refacerea raportului national pt Calitatea apei potabile pentru anul 2007 in

vederea raportarii la Comisia Europeana, conform obligatiilor MS.

Datele cuprinse în raportul corespunzator anului 2007 reprezintă sinteza rezultatelor

monitorizării pentru parametrii microbiologici, chimici şi indicatori analizaţi în apa provenită de

la producătorii/distribuitorii de apă potabilă care deservesc mai mult de 5000 de locuitori sau

pentru care apa distribuită are un debit mai mare de 1000 mc/zi medie anuală.

Primul raport al calităţii apei în România a fost efectuat conform prevederilor Directivei

98/83/CE. Datele au fost colectate în prin machetele elaborate de către specialiştii INSP-

CNMRMC, având la bază Ghidul de raportare al Comisiei Europene (apărut în luna mai 2007).

Intervalul de Raportare pentru Statele Membre a fost 2005-2007, României revenindu-i obligaţia

de a raporta datele cu privire la calitatea apei potabile pentru anul 2007. Datele au fost transmise

de către specialiştii DSP teritoriale în baza mechetelor de raportare. Astfel s-a constituit pentru

3


prima dată la nivelul INSP - CNMRMC baza de date referitoare la calitatea apei potabile

distribuite prin sistem centralizat în localităţile cu peste 5000 locuitori sau pentru care apa

distribuită are un debit de peste 1000 mc/ zi media anuală.

În urma prelucrării datelor la nivel naţional s-au putut constat următoarele:

Nr. Zone de aprovizionare cu apă în sistem centralizat, cu o populaţie de peste 5000 de

locuitori: 335

Distribuţia zonelor de apovizionare pe judeţe: Alba – 11, Arad – 8, Argeş – 11, Bacău –

8, Bihor – 8, Bistriţa Năsăud – 5, Botoşani – 4, Brăila – 4, Bucureşti – 1, Braşov – 20,

Buzău – 6, Călăraşi – 6, Caraş – Severin – 6, Cluj – 13, Constanţa – 29, Covasna – 5,

Dâmboviţa – 5, Dolj – 9, Galaţi – 7, Giurgiu – 3, Gorj – 7, Hunedoara – 12, Harghita – 8,

Ialomiţa – 6, Iaşi – 7, Ilfov – 4, Maramureş – 7, Mehedinţi – 2, Mureş – 18, Neamţ – 5,

Olt – 7, Prahova – 25, Sălaj – 7, Satu Mare – 4, Sibiu – 6, Suceava – 10, Teleorman – 6,

Timiş – 6, Tulcea – 7, Vâlcea – 3, Vaslui – 3, Vrancea – 6.

Populaţia aprovizionată în zonele raportate a fost de: 10210275 locuitori.

Sursa de apă este reprezenată de: apă de suprafaţa : 68,38% şi apă de profunzime:

31,62%.

S-a raportat şi rezultatul monitorizărilor efectuate în zone de aprovizionare cu o populaţie

de sub 5000 de locuitori. Distribuţia acestor zone a fost următoarea: Alba – 2, Botoşani –

1, Constanţa – 2, Galaţi – 1, Mureş – 7, Sălaj – 2, Tulcea – 2, Vrancea – 1. Nr. total: 20

de zone.

Aplicarea metodologiei in vederea intocmirii raportului pentru 2008 si 2009 s-a facut in

conformitate cu cerinţele actuale privind raportarea şi informarea către Comisia Europeană a

informaţiilor privind calitatea apei potabile, respectiv prevederile din art 13 al Directivei

98/83/EC şi art. 11 al Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificată şi completată

cu Legea nr. 311/2004, s-au aplicat următoarele principii pentru stabilirea formatelor în care

informaţia a fost raportată:

(i) Raportarea se referă la apa potabilă - apa destinată consumului uman fie în starea ei

naturală, fie după tratare, folosită pentru băut, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri

casnice, indiferent de originea ei şi indiferent dacă este furnizată prin reţea de distribuţie,

din rezervor sau este distribuită în sticle sau alte containere şi toate tipurile de apă folosită

ca sursă în industria alimentară pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau

comercializarea produselor ori substanţelor destinate consumului uman, cu excepţia

cazului în care autorităţile competente aprobă folosirea apei şi este demonstrat că apa

utilizată nu afectează calitatea şi salubritatea produsului alimentar în forma lui finită;

(ii) Raportarea trebuie să fie cât mai simplă posibil;

(iii) Raportarea trebuie să fie în format electronic;

(iv) Datele trebuie prezentate într-un format uşor de înţeles;

(v) Cantitatea de date pe care orice Stat Membru, inclusiv România, trebuie să le trimită

Comisiei Europene trebuie să fie la nivelul minim necesar pentru a demonstra

conformarea la cerinţele Directivei de apă potabilă (sistemele de aprovizionare cu apă

potabilă, colective sau individuale care furnizează în medie o cantitate de apă potabilă

mai mare de 1.000 m3/zi sau care deservesc mai mult de 5.000 de persoane);

(vi) Fiecare Stat Membru, deci şi România, este responsabil de întocmirea raportului naţional

asupra calităţii apei potabile care face parte din raportarea către Comisie. Autoritatea

desemnată la nivel naţional va agrega rapoartele regionale, într-un singur raport naţional.

4


În cazul României, autoritatea desemnată este Ministerul Sănătaţii prin Institutul National

de Sănătate Publică;

(vii) Fiecare Stat Membru, deci şi România, este responsabil pentru acurateţea datelor

raportate;

Informaţiile care au permis elaborarea raportului naţional privind calitatea apei potabile au fost

transmise de către specialiştii Direcţiilor de Sănătate Publică într-un format ce a corespuns

ghidului de raportare a calităţii apei potabile.

În vederea colectării şi raportării către INSP a datelor în vederea întocmirii raportului naţional,

fiecare DSP a nominalizat o persoană responsabilă cu raportarea calităţii apei potabile.

Responsabilul nominalizat de DSP-ul judeţean şi al municipiului Bucureşti, a comunicat datele

sale de contact (nume, telefon, adresă de e-mail), către persoana responsabilă cu întocmirea

raportului naţional, desemnată de INSP. S-a întocmit o listă a tuturor Zonelor de Aprovizionare

cu Apă (ZAP) din judeţ, pentru toate sistemele publice, din toate localităţile din zona de

jurisdicţie a DSP-ului judeţean. Fiecare ZAP are coordonate geografice (coduri NUTS).

Datele au fost centralizate la nivelul CNMRMC si verificate si validate de catre specialisti din

SRM ai CRSP urilor.

2. Evaluarea Calitatii apei de imbaiere – coordonata de dr Anca tudor -CNMRMC

CADRUL LEGISLATIV dupa care a fost derulata metodologia a fost :

Conform prevederilor HG 261/2010 privind aprobarea programelor naţionale de

sănătate pentru anul 2010, cât şi a Normelor tehnice de realizare a programelor

naţionale de sănătate în anul 2010, în cadrul II. PROGRAMULUI NAŢIONAL

DE MONITORIZARE A FACTORILOR DETERMINANTI DIN MEDIUL DE

VIATA ŞI MUNCĂ, INSP prin Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor din

Mediul Comunitar coordonează raportul naţional referitor la Calitatea apei de

îmbăiere.

Directiva nr. 76/160/CEE privind calitatea apei de îmbăiere a fost preluată în

legislaţia românească prin HGR 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate

pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, apărută în Monitorul

Oficial nr. 350/27 mai 2002. Responsabiltatea preluării acestei directive a revenit

Ministerului Sănătăţii. Scopul acestei directive îl reprezintă asigurarea calităţii

apei de îmbăiere în scopul protecţiei mediului şi sănătăţii populaţiei.

Zonele de îmbăiere aflate în administrare publică sau privată sunt supuse

autorizării conform legislaţiei în vigoare. Baza legala - Ordinul 566 din

15.04.2010 - Ordinul pentru aprobarea instructiunilor privind organizarea si

desfasurarea licitatiei publice pentru atribuirea contractelor de inchiriere, a

Contractului - cadru de inchiriere a plajei Marii Negre si a Listei sectoarelor de

plaja libere propuse spre inchiriere pentru sezonul estival 2010. Licitatia a inceput

in data de 13.05.2010, fiind desfasurata in mai multe etape, in perioada mai - iunie

2010. Au fost publicate anunturi in ziare locale: Cuget liber, Ziua de Constanta,

ziare nationale: Evenimentul zilei si pe site-ul Administratiei Bazinale de Apa

Dobrogea - Litoral. Anunturile au fost publicate cu 20 de zile inainte de prima

etapa de licitatie. Pentru celelalte etape au fost publicate cu 10 zile inainte.

Pe site-ul Ministerului Sănătăţii a fost postată Lista zonelor de îmbăiere pentru

anul2010.

5


Pentru sezonul estival 2010 raportarea calităţii apei de îmbăiere s-a efectuat în baza

HGR 459 din 16 mai 2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din

zonele naturale amenajate pentru îmbăiere.

- Raportul intocmit a facut referire la datele colectate conform Ghidului de raportare a

Comisiei Europene, România având obligaţia, odată cu aderarea la Uniunea Europeană,

de a raporta în format specific informaţiile legate de calitatea apei de îmbăiere, până în

data de 31 decembrie 2010.

- Colectarea datelor s-a efectuat în strânsă colaborare şi conlucrare cu specialiştii din

cadrul DSP Constanţa şi Tulcea dat fiind că Raportul Naţional are drept obiect apele din

zona costieră a României. Formatul de raportare este conform cerinţelor Comisiei

Europene.

- Pe site-ul Ministerului Sănătăţii a fost postată Lista zonelor de îmbăiere pentru sezonul

2010.

REZULTATELE obtinute au fost :

- Numărul zonelor de îmbăiere raportate la CE este de 49, raportate după cum urmează: 48

de zone costiere cu apă de îmbăiere Marea Neagră, situate în judeţul Constanţa şi 1 zonă

de îmbăiere costieră cu apă de îmbăiere Marea Neagră, situată în judeţul Tulcea.

- Sezonul de îmbăiere s-a derulat în perioada 1.06.2010 – 15.09.2010.

- Parametrii evaluaţi au fost următorii: parametrii microbiologici: coliformi totali/100ml;

coliformi totali/100ml; streptococi fecali/100ml; salmonella; parametrii fizico – chimici:

ph; substanţe tensio-active; oxigen dizolvat; CBO5; grad de saturaţie în oxigen;

temperatura.

- Cerinţele de calitate pentru apa de mare monitorizată în 48 de puncte de monitorizare în

judeţul Constanţa şi 2 puncte de monitorizare în judeţul Tulcea, sunt considerate

corespunzătoare dat fiind că se întrunesc criteriile stipulate în art. 6 din HGR 459/2002.

3. Methemoglobinemia acuta infantila ,generata de apa de fantana.-coordonata de

dr Oana Iacob , CRSP Iasi

Propunerea acestei metodologii a rezultat din situaţia României, cu particularităţile de structură

demografică in ceea ce priveşte nivelul natalităţii cu variaţii în diferite zone, cu particularităţi

socioeconomice (ruralizare, pauperizare, condiţii igienico-sanitare – inclusiv ale aprovizionării

cu apă – precare în mediul rural) se caracterizează prin existenţa unor teritorii rurale cu

importante frecvenţe şi contaminări ale apei potabile cu nitriţi-nitraţi. În perioada 1984-1995,

evaluări centralizate la nivel naţional realizate de specialişti din ISP Bucureşti au ierarhizat

teritoriile României din punct de vedere al frecvenţei poluărilor cu nitraţi ale apei, de la zone fără

risc (Maramureş, Sibiu, Timiş, Harghita) până la teritorii cu peste 75% din fântâni cu

concentraţii mari de nitraţi în apă (Dolj, Mehedinţi, Botoşani).

Aceste expuneri s-au concretizat prin incidenţe diferite ale methemoglobinemiei acute la sugar,

cu tendinţe in timp, variabile de la un teritoriu la altul.

Constatările cele mai relevante privind monitorizarea cazurilor pot fi sintetizate astfel:

- Dacă în perioada 1984-1995, se înregistrau, la nivel naţional, 2346 cazuri de

methemoglobinemie la copii sub 1 an şi 80 de decese, precum şi sute de cazuri anual în

judeţul Iaşi, în ultima decadă se constată o scădere atât a numărului de cazuri cât şi a

incidenţei în teritoriul Moldovei, mai lentă sau mai abruptă, ca urmare a acţiunilor de

reabilitare a unor surse de apă în rural, prin diferite programe europene, dar si datorită

măsurilor intensive de comunicare a riscului şi conştientizare a populaţiei, prin

6


conlucrarea medicilor de familie şi a celor din DSP judeţene pentru educarea populaţiei

din zonele cu risc. Şi in perioade mai recente (1997-2005) numărul cazurilor la nivel

naţional a fost mare (cu o medie anuala de peste 360 cazuri).

- In anul 2010, în ţară s-au înregistrat 73 cazuri în 18 judeţe; din acestea, 68 % provin din 5

judeţe ale Moldovei dar sunt indicii însă, că cifra este înca mult subestimată, nu atât din

cauza dificultăţii diagnosticului, cât mai ales din cauza fluxului informaţional

discontinuu de la nivelul DSP.

- Prin numărul mic de copii 0-1 an în unele teritorii, un număr mic de cazuri poate

determina un indicator al incidenţei ridicat; cu toate limitele de informare ale acestui

indicator, prezentate în lucrare, incidenţa rămâne criteriul cel mai adecvat pentru

comparaţii inter-teritoriale şi în dinamică.

- Distribuţia cazurilor pe sexe arata o situaţie particulară, deoarece predomină cazurile la

sexul feminin; în ceea ce priveşte distribuţia cazurilor după vârsta şi alimentaţia copilului,

forma clinică, asocierea cu alte afecţiuni, nu sunt aspecte particulare faţă de cele

cunoscute din literatură.

- Expertiza surselor de apă incriminate în producerea bolii arată deficienţe de construcţie şi

întreţinere igienică ale fântânii; în majoritatea cazurilor, cantităţile de nitraţi din apa

analizată au depăşit 100 mg/l, iar în aproape 10 % din cazuri au fost valori peste 500

mg/l; situaţia cea mai precară se întâlneşte în teritoriul Moldovei.

4. Evaluarea impactului asupra sanatatii a poluantilor atmosferici iritanti si

cancerigeni – coordinator dr Andra Neamtu CNMRMC

Metodologia de aplicare a constat din completarea unui chestionare de catre compartiméntele de

specialitate ale DSP urilor teritoriale si centralizarea si prelucrarea la nivelul CNMRMC, cu date

referitoare la situatia poluarii aerului si cu situatia unor indicatori de sanatate care pot fi

influentati de calitatea aerului atmosferic. S-au pus bazele crearii unei baze de date care ,in timp ,

sa ne poata da informatii despre anumite tendinte ale posibilului impact al poluarii atmosferice

asupra anumitopr indicatori de sanatate .Au fost identificati si analizati acesti indicatori astfel :

mortalitate infantila prin boli respiratorii; Mortalitate totala prin boli respiratorii; morbiditate

generala si specifica pe grupe de varsta prin boli respiratorii; etc.

Pentru identificarea unor masuri tehnice, administrative si educative, in vederea scaderii poluarii

atmosferice si in vederea adaptarii la schimbarile climatice, in special pentru grupele de varsta

critice (copii si persoane >65 ani) si pentru grupele populationale vulnerabile (boli cronice

respiratorii; cardiovasculare etc) este necesara crearea unei baze de date omogene, cu indicatori

de sanatate bine analizati, calculati si completati. Aceasta baze de date nu este inca creata, exista

disfunctionalitati, nu este omogena, nu exista indicatori pentru toate cazurile in orasele capitala

de judet ( probabil ca nu se centralizeaza decat pentru “total judet”) si in nici un caz nu exista pe

grupe de varsta ( idealul) Astfel s-a demonstrat faptul ca devine obligatorie stabilirea impreuna

cu DSP judetene – compartimentele de supraveghere si de statistica – a indicatorilor din

metodologie pentru a crea o baza de date viabila si posibila. Crearea unei astfel de baze de date,

ne-ar putea ajuta in urmarirea tendintei de evolutie a acestor indicatori si apoi cresterea nivelului

de constientizare a autoritatilor si populatiei si modificarea comportamentului operatorilor

economici si a populatiei.

7


5. Evaluarea riscului asupra mediului si sanatatii in expunerea la soluri poluate

chimic si microbiologic – coordonata de dr Anca Moldoveanu si dr Andra Neamtu

Aceasta propunere a stat la baza faptului ca nu s-a mai efectuat de o lunga perioada de timp o

analiza a gradului de contaminare chimica si microbiologica a solului si a relatiei acestuia cu

indicatori de sanatate, mai ales in zonele cu risc ( spatii destinate activitatii copiilor : unitati

scolare si prescolare, parcuri, zone de agrement; parcuri rezidentiale; zone in care s-a schimbat

destinatia din activitate poluanta- industriala, zootehnica- in zona locuibila,etc.) Pentru aceasta

propunere in anul 2010 s-au consultat specialistii din DSP teritoriale si s-a elaborat metodologia

de aplicare cu anul 2011.

6. Înregistrarea efectelor adverse asupra populaţiei datorate utilizării produselor

cosmetice; monitorizarea ingredientelor, a contaminanţilor chimici şi

microbiologici din produsele cosmetice; inspecţia şi controlul informaţiilor

despre produsele cosmetice – coordonator biol Irina Tanase ,CNMRMC

Ministerul Sănătăţii (MS) prin Direcţia de Sănătate Publică şi Control în Sănătate Publică

(DSPCS) împreună cu Institutul de Naţional de Sănătate Publică (INSP) a iniţiat un program de

inspecţie şi control pentru a evalua expunerea populaţiei la substanţele conţinute în produsele

cosmetice şi riscul asociat acestei expuneri.Obiectivele acestei sinteze au urmarit: evaluarea

siguranţei consumatorului ca urmare a expunerii la substanţe şi categorii de produse cosmetice

care prezintă risc pentru sănătate; identificarea substanţelor din produse cosmetice, pentru care

există îngrijorare; cooperarea administrativă cu Comisia Europeana şi autorităţile competente din

celelalte State Membre pentru asigurarea unei platforme comune de supraveghere şi alertă

rapidă(RAPEX). În vederea îndeplinirii obiectivelor, a fost stabilit un Program naţional de

supraveghere a produselor cosmetice pentru anul 2010 în cadrul căruia s-au derulat 3 campanii

tematice de supraveghere ale:

- produselor de uz profesional pentru ondularea/îndreptarea părului– ianuarie 2010

- produselor de igienă (serveţele umede) destinate copiilor 0-3 ani – martie 2010

- produselor pentru machiaj şi produse destinate aplicării pe buze – decembrie 2010

prin inspecţia etichetării, controlul informaţiilor din dosarul de produs, prelevare de probe cu

monitorizarea substanţelor cu risc pentru sănătate şi a contaminanţilor chimici/microbiologici, şi

anume:

- Determinarea substanţelor reglementate prin Ordinul nr. 1448/2005 cu modificările şi

completările ulterioare din produsele de uz profesional pentru ondularea/îndreptarea

părului: acidul mercaptoacetic (acid tioglicolic) şi amoniacul liber, dupã metodele de

prelevare si analizã prevãzute in Ordinul nr. 1504/2007 privind metodele de analiză

pentru verificarea compoziţiei produselor cosmetice

- Determinarea metalelor grele din produsele de machiaj :plumb, cadmio - prin metoda

mineralizării umede sulfonitrică urmată de determinare spectrofotometrică de absorbţie

atomică în flacară

- Determinarea numărului de bacterii aerobe mezofile (dupã SR EN ISO 21149:2009),

Pseudomonas aeruginosa (dupã SR EN ISO EN 22717: 2009), Staphylococcus aureus

(dupã SR EN ISO 22718:2009) şi Candida albicans (dupã AEPCF) din şerveţele umede

folosite la igiena copiilor 0-3 ani

De asemenea, având la bazã recomandările Comisiei Europene şi practica din alte state membre,

Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare a Stãrii de Sãnãtate (CNEPSS) în colaborare cu

8


CNMRMC a desfăşurat 2 campanii de informare a consumatorilor cu privire la - utilizarea

corectã a produselor de protecţie solarã şi riscul generat de utilizarea tatuajelor pe bazã de henna.

Inspecţia s-a derulat la punctul de distribuţie: magazine, supermarket-uri, farmacii, drogherii,

magazine, etc. şi la cabinetele de înfrumuseţare pentru produsele de uz profesional.

În cadrul programului de monitorizare a amoniacului liber şi a acidului mercaptoacetic (acidului

tioglicolic) din produsele profesionale de ondulare/îndreptare a părului, au fost prelevate

randomizat 37 probe (dublu esantionate).Rezultatele au evidenţiat următoarele :

- valoarea pH-ului la un produs a fost de 10,58 (înafara domeniului de admisibilitate).

- Concentraţia de acid tioglicolic a depăşit la 2 produse valoarea c.m.a.

- valoarea medie a concentraţiei de amoniac liber determinat în eşantioanele analizate a

fost de 0,38%) (3800 ppm) (DS+/- 0,02 ; p>0,05), ceea ce arată o valoare mult scazută

faţă de limită

- valoarea medie a concentraţiei de acid mercaptoacetic (acid tioglicolic) a fost de 5,88%

(58800 ppm) (DS+/- 0,08 ; p>0,05), ceea ce arată o valoare foarte scazută faţă de limită

În cadrul programului de monitorizare a contaminanţilor chimici, au fost prelevate 41 probe cu

ocazia inspecţiei, (dublu eşantionate) pentru determinările analitice de plumb şi cadmiu din

trusele de machiaj.

Rezultatele determinările cantitative şi calitative de plumb şi cadmiu din trusele de machiaj au

evidenţiat următoarele:

- valoarea medie a nivelului de plumb determinat în eşantioanele analizate a fost de 0,18

ppm (DSr+/- 0,02), aceasta fiind de cca 100 ori mai scazută faţă cea considerată ca

inevitabilă din punct de vedere tehnic în condiţiile respectării bunei practici de fabricaţie

(20 ppm)

- valoarea medie a nivelului de cadmiu din eşantioanele analizate a fost de 0,004 ppm

(DSr+/- 0,001), aceasta fiind de cca 1250 ori mai scazută decât cea considerată ca

inevitabilă din punct de vedere tehnic în condiţiile respectării bunei practici de fabricaţie

(5 ppm);

Pentru cele 46 probe (dublu esantionate) de produse de igienă destinate copiilor 0-3 ani,

prelevate randomizat, din 39 de judeţe şi municipiul Bucureşti, rezultatele au evidenţiat că

organismele patogene Staphylococcus aureus, Pseudomonas species, şi Candida albicans au fost

absente, iar numărul total de bacterii aerobe mezofile a fost <10 -2

Calculul expunerii zilnice la substanţele monitorizate nu furnizează motive de îngrijorare pentru

sănătatea consumatorului, Marginea de Siguranţă (MoS) calculată pe baza concentraţiilor

determinate în probele analizate fiind >10.000 (acid mercaptoacetic, amoniac liber şi metale

grele)

Raportarea reacţiilor adverse: nu au fost raportate reacţii adverse generate de produsele

cosmetice

7. Monitorizarea intoxicatiilor neprofesionale cu pesticide – coordonator dr

Mihaela Purcarea, CRSPB

Obiectivul principal al acestei metodologii il reprezinta o monitorizare a cazurilor de intoxicatii

cu pesticide in vederea scădereii cazurilor de intoxicatii accidentale si voluntare dar si reducerea

numărului cazurilor grave si a celor letale.

In urma aplicarii metodologgiei s-a constatat ca intoxicaţiile acute neprofesionale cu pesticide

reprezintă în continuare o problemă de sănătate nesoluţionată în mod satisfăcător. În vederea

creşterii acurateţei în înregistrarea şi raportarea cazurilor de intoxicaţii acute neprofesionale cu

9


pesticide, din luna decembrie a anului 2003 au fost introduse fişe noi model OMS de declarare a

intoxicaţiilor în care este necesară completarea cât mai corectă (exactă) a tuturor rubricilor şi în

special a celor ce se referă la identitatea produsului (nume, concentraţie), domeniul de utilizare

(insecticide, erbicide, fungicide), clasa chimică precum şi dacă produsul este omologat sau nu la

noi în ţară.

Este necesară o supraveghere atentă a copiilor în familie (în anul 2010 au fost raportate 30 cazuri

de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide la copii), precum şi o mai bună informare şi

educare a adulţilor ce folosesc produse pesticide în agricultură şi profilaxia sanitar-umană.

Numărul de cazuri de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide în anul 2010 a fost mai mare

(260 cazuri) raportate de 40 de judete comparativ cu 2009 (148 cazuri) raportate de 34 judeţe si

cu 2008 (233 cazuri) raportate de 30 judeţe .Ponderea deceselor a fost net în favoarea cazurilor

prin intoxicaţii voluntare, 14 cazuri, ce reprezintă 93,71 % din numărul total de cazuri mortale

înregistrate.Rata mortalităţii prin intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide în 2010 a fost în

continuare crescută(5,76 %) faţă de unele ţări europene unde se înregistrează valori de 0,1-0,5 %

dar mai mică decât anul trecut ( 12,83 % ).

8. Monitorizarea si inspectia sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din

activitatea medicala – coordonator ing Oana Curea ,CNMRMC

Metodologia se refera la crearea bazei de date realizeazata printr-un sistem de raportare

trimestrială a datelor colectate de unităţile sanitare cu paturi, sub coordonarea directiilor de

sănătate publică locale, pe baza metodologiei de colectare a datelor. Principalele obiective ale

sintezei şi, implicit, ale bazei naţionale de date sunt: evaluarea periodică a sistemului de

gestionare a deşeurilor, derulat în unităţile sanitare cu paturi, determinarea calitativă şi cantitativă

a deşeurilor produse în unităţile sanitare cu paturi, identificarea riscurilor ce pot fi generate de

această categorie de deşeuri, minimizarea cantităţii de deşeuri medicale generate de unităţile

sanitare, precum şi propunerea unor măsuri ce vizează îmbunătăţirea sistemului de gestionare a

deşeurilor produse în unităţile sanitare. Culegerea si raportarea datelor pentru baza nationala de

date a deseurilor rezultate din activitatea medicala s-a realizat pe baza Metodologiei de culegere

a datelor, reprezentata de Anexa 2 a Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 219/2002 cu modificarile

si completarile ulterioare (reglementare in curs de revizuire), si a Metodologiei privind inspectia

modului de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea medicala. Metodologia de culegere a

datelor se aplica lunar, iar metodologia de inspectie, trimestrial, la nivelul unitatilor sanitare cu

paturi. Aceasta activitate este coordonata la nivel local de Directia de Sanatate Publica, iar

raportarea datelor culese pe baza ambelor metodologii se face trimestrial catre Institutul National

de Sanatate Publica Bucuresti. In anul 2010, Institutul National de Sanatate Publica a colaborat

cu Centrele Regionale de Sanatate Publica Timisoara si Cluj in vederea culegerii si procesarii

electronice a datelor din regiunea respectiva. Pentru anul 2009 au fost raportate date Institutului

de Sanatate Publica de catre 41 de autoritati de sanatate publica judetene si a municipiului

Bucuresti, pentru trimestrele I, II, III si IV. Datele transmise reprezinta tipuri si cantitati de

deseuri rezultate din activitatea medicala, precum si modul de gestionare a acestei categorii de

deseuri, la nivelul unitatilor sanitare cu paturi. Pentru trimestrul I al anului 2010 au raportat date

395 de unitati sanitare, pentru trimestrul II au raportat 387 de unitati sanitare, pentru trimestrul

III au raportat 394 de unitati sanitare, iar pentru trimestrul IV au raportat 386 de unitati sanitare,

dintr-un total de 476 de unitati sanitare cu paturi existente la nivel national. Din municipiul

Bucuresti au raportat date in medie te 31 de spitale, dintr-un total de 56 de unitati. Datele

10


respective au fost raportate pe baza metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de

date, aprobata prin Ordinul MS nr. 219/2002, cu modificarile si completarile ulterioare (ordinul

si metodologia se afla in procedura de revizuire). Precizam faptul ca au fost raportate date si de

catre spitale private si unitati de asistenta medico-sociala.În anul 2010, la nivelul tuturor

unităţilor sanitare reprezentative din România, cantitatea generata de deşeuri rezultate din

activitatea medicală a fost de 36.653 tone/an deşeuri, din care 26.150 tone/an deşeuri

nepericuloase, asimilabile celor menajere, 9038 tone/an deşeuri infecţioase periculoase, iar 1465

tone/an deşeuri înţepătoare/tăietoare periculoase. In concluzie, cantitatea de deseuri periculoase

rezultate din activitatea medicala generata, pentru anul 2010 este de 10503 tone/an, iar cantitatea

de deşeuri periculoase medicale estimată la nivel naţional pentru anul 2010 este 10669 tone/an.

Comparativ cu anul 2009, se constată o scădere cu 10,05% a acestei cantităţi de deşeuri

periculoase provenita din activitatea unităţile sanitare cu paturi.

9. Supravegherea starii de sanatate a populatiei in raport cu calitatea habitatului

uman si sistemul de gestionare a deseurilor menajere – coordonator dr Doina

Lupulescu, CNMRMC

In vederea aplicarii metodologiei investigarea conditiilor de habitat si a starii de sanatate a

locatarilor din mediul urban s-a facut in sezonul rece, pe perioada folosirii sistemelor de

incalzire .Alegerea esantionului din mediul urban s-a realizat pentru majoritatea localitatilor pe

criterii statistice de reprezentativitate. S-au aplicat: chestionare privind conditiile de locuit si

starea de sanatate a locatarilor ; fisa privind gestionarea deseurilor menajere .

Chestionarele s-au aplicat cu ajutorul DSP teritoriale , iar prelucrarea acestora datelor s-a facut in

programul Epi info , la CNMRMC.

Concluziile studiului efectuat pe un esantion de 1002 locatari

se poate spune ca fiind vorba de persoane cu varsta medie de 47 ani pentru barbati si 44

ani pentru femei, persoane active din punct de vedere profesional, supraponderalitatea

reprezinta un factor de risc pentru bolile cronice cardio vasculare si pentru boli de

nutritie.

Din numarul total de persoane intervievate peste 65% sunt supraponderale.

Persoanele cu asigurari de sanatate prin sistem public au o pondere de doua ori mai mica

fata de sistemul privat al asigurarilor de sanatate.

procentul femeilor consumatoare de alcool este mai mare cu 10% comparativ cu

barbatii.

numarul de ore petrecute in zilele libere,in afara spatiului de locuit, pentru 75% dintre

locatari este: pentru femei aproximativ 8 ore, iar pentru barbati este de aproximativ 10

ore.

In concluzie se poate spune ca femeile au o expunere mai mare la compusii nocivi din

aerul interior din locuinta, comparativ cu barbatii.

aproximativ 8% din persoane sunt ingrijorate de starea lor de sanatate, pe care o percep

ca stare generala alterata.

numarul de femei cu deficiente fizice sau handicap este mai mare fata de barbatii cu

aceleasi probleme de sanatate, aproximativ de doua ori.

Dificultati la urcatul sau coboratul scarilor sunt prezente la aproape un sfert din locatari.

femeile care acuza o stare de nervozitate “tot timpul” sint in numar de doua ori mai mare

ca barbatii.

11


Distributia pe sexe situeaza cu o frecventa de peste doua ori mai mare , procentul

femeilor comparativ cu barbatii, in ceea ce priveste staree psihica depresiva.

Prezenta depresiei tot timpul la peste 50% din locatari apare in localitatile:Oradea,

Bucuresti, Cluj, Slobozia, Iasi .

Aproximativ 10% dintre femei fac asocierea intre conditiile din mediul de locuit si starea

de sanatate psihica, iar dintre barbati aproximativ 5% afirma acelasi lucru.

Aproape un sfert din numarul locatarilor acuza ca fiind prezente tulburarile de somn in

ultimile doua saptamani. Procentul femeilor cu aceste probleme, de mare importanta

asupra starii de sanatate si a activitatilor zilnice, este de doua ori mai mare comparativ cu

barbatii.

Un sfert din total esantion asociaza tulburarile de somn cu zgomotul, femeile percep

zgomotul ca sursa disconfortanta in procent de doua ori mai mult ca barbatii.

In acest studiu se poate spune ca bolile cronice au o frcventa de trei ori mai mare la sexul

feminin comparativ cu barbatii, cu o exceptie,Ulcerul gastric si duodenal este singura

afectiune cronica intalnita la sexul masculin cu o frecventa absoluta mai mare.

in localitatea Ploiesti este cel mai mare numar de locatari nemultumiti si foarte

nemultumiti de locuinta lor si au o pondere de peste 40% din numarul total de persoane

cu aceleasi aprecieri asupra locuintei.

Din raspunsunsurile privind disconfortul termic in locuinta observam ca aproximativ un

sfert din total locuinte nu asigura conditii de confort termic atat in sezonul cald, cat si pe

perioada iernii.

In sezonul de tranzitie, primavara sau toamna, procentul locuintelor cu temperaturi

necorespunzatoare este mai mic cu 3%

se poate spune ca aproximativ 2/3 din locatari sunt multumiti si foarte multumiti de

conditiile de microclimat din locuinta pe perioada iernii.

In aproape jumatate din numarul de locuinte incalzirea se face cu centrala proprie de

apartament, fata de situatia existenta in urma cu 10 ani, cand intr-un studiu similar

efectuat la nivel national, ponderea acestui sistem de incalzire era doar de 11%. Pe locul

doi ca frecventa se plaseaza termoficarea prezenta in 1/4 din locuinte

In ultimele 12 luni actiuni de dezinsectie sau deratizare in locuinta s-au fectuat in 1/3 din

numarul total de locuinte investigate

10. Evaluarea populatiei expuse la zgomotul urban, supraveghereastarii de sanatate

a populatiei cu expunere la zgomot – coordonator dr Mihaela Fulga, CNMRMC

Scopul metodologiei i consta in evaluarea starii de confort si a reactiei subiective a

locatarilor, in vederea fundamentarii masurilor pentru reducerea nivelurilor expunerii si

prevenirea aparitiei efectelor in populatia expusa. Studiul s-a efectuat in 9 orase: Bucuresti,

Brasov, Cluj, Craiova, Constanta, Galati, Iasi, Ploiesti, Timisoara, cu o populatie mai mare de >

250.000 locuitori, drumuri principale cu un trafic mai mare de 6.000.000 de treceri de

vehicule/an, cai ferate principale cu un trafic mai mare de 60.000 de treceri de trenuri/an si

pentru aeroporturile mari. Studiul s-a desfasurat pe un esantion de locuinte tip apartament bloc si

case individuale si pe locatari cu diferite grupe de varsta si anume: 0-14 ani, 15-59 ani si ≥ 60

ani.In fiecare localitate s-au completat un numar de 25 chestionare, pentru locuinte cu orientare

spre strada cu trafic intens si 25 chestionare pentru zona rezidentiala neexpusa zgomotului

12


stradal (martor), cu exceptia Municipiului Bucuresti care a competat 200 de chestionare (100

chestionare pentru trafic intens si 100 chestionare pentru trafic redus – zona rezidentiala).

Au fost aplicate chestionarele de catre DSP teritoriale si prelucrate la CNMRMC.Concluziile

aplicarii metodologiei au evidentiat urmatoarele : calitatea factorilor de mediu si in special

zgomotul urban influenteaza starea de sanatate a populatiei, de aceea monitorizarea nivelelor de

zgomot exterior cladirilor si evaluarea impactului asupra sanatatii reprezinta o componenta

esentiala a activitatilor profilactice.; Izolarea fonica asigurata de materialele de constructie are o

importanta mare in realizarea starii de confort necesara organismului, atat pentru desfasurarea

unor activitati zilnice cat si pe perioada odihnei si a somnului.; Izolarea fonica difera in functie

de materialele de constructie, dar si de diatanta dintre cladire si reteaua stradala si de intensitatea

traficului din zona.; Cea mai defavorabila situatie se consemneaza in Brasov (73%); urmeaza in

ordine descrescatoare : Cluj –Napoca (70%), Bucuresti – 67% si Galati (34%). In zona

rezidentiala cu trafic redus, procentul cladirilor cu izolare fonica necorespunzatoare este de 2%

in Ploiesti , 1% in Iasi si Timisoara. ;Gradul de deranj produs de sursele de trafic rutier in timpul

zilei este reclamat cu cea mai mare frecventa in: Iasi, Brasov si Cluj – Napoca, orase in care se

impune luarea de masuri de organizare a traficului rutier si in special cel greu.;Cel mai jos grad

de nemultumire determinat de trafic se intalneste in orasele Craiova si Constanta.;in perioada

noptii gradul de deranj este redus nesemnificativ, comparativ cu ziua. In traficul intens se

mentine ierarhia Iasi, Cluj, Brasov pentru gradul crescut de poluare sonora, valorile cele mai

mici se consemneaza la Craiova si Constanta. In zona rezidentiala pe timp de noapte se

inregistreaza un grad de disconfort crescut in orasele: Galati, Cluj – Napoca, Brasov; iar gradul

cel mai redus in orasele Craiova si Constanta. De semnalat poluarea fonica crescanda generata de

cursele teribilistice organizate noaptea, neoficial, de catre detinatorii de scutere, motociclete,

motorete, etc.; Deranjul produs de traficul aerian respectiv cel feroviar este mai putin frecvent

comparativ cu traficul rutier si este specific localitatilor dotate cu aeroporturi sau/si port naval.;

Activitatile comerciale desfasurate la parterul blocurilor de locuinte sau stradal, deranjeza prin

zgomotul produs pe perioada aprovizionarii si desfacerii de produse. Gradul de deranj este

influentat de dezvoltarea economica diferentiata a localitatilor din esantion.; Disconfortul creat

de zgomotul urban se manifesta in reducerea sau stoparea unor activitati precum:invatare,

lectura, relaxarea , frecventa cea mai mare fiind consemnata in Bucuresti, Galati, Brasov, Cluj.;

Indiferent de intensitatea traficului, profilul morbiditatii cronice inregistrate la varsta adulta este

reprezentat de bolile cardio-vasculare, tulburarile de auz si nevroze; de subliniat ca la copii

afectiunile sunt reprezentate de tulburarile de auz. Localitatile cu frecventa cea mai crescuta a

afectiunilor intretinute si/sau agravate de zgomot se situeaza conform valorilor nivelului de

zgomot, corelat pozitiv cu valoarea nivelului de zgomot echivalent continuu de pe harta de

zgomot .; Analiza simptomelor inregistrate in raport cu varsta persoanelor intervievate releva

pentru copii frecvente crescute ale tulburarilor de somn, dificultati de invatare si atentie. Pentru

adulti se manifesta un profil diferit, concretizat in oboseala, irascibilitate, cefalee si tulburari de

somn.

11. Alcatuirea unui registru national al statiunilor balneare in functiune,

monitorizarea compozitiei apelor minerale si a namolurilor pentru cure

balneare de pe teritoriul tarii – coordonator dr Ioan Domahidi , CRSP Tg Mures

Avand in vedere faptul ca staţiunile balneare sunt categorii funcţionale speciale în cadrul

organizării urbane şi rurale din România si sunt considerate 35 de oraşe şi 103 aşezări rurale a fi

staţiuni balneare cu funcţii de deservire, s-a identificat necesitatea realizarii unei legislatii

13


specifice domeniului. Aceasta a fost propusa MS si transmisa spre consultare si efectuarea

demersurilor specifice.

12. Supravegherea radioactivitatii apei potabile si alimentului – coordonatori fiz

Alina Dumitrescu; dr Alexandra Cucu; chim Ian Vasilica, CRSPB

Necesitatea acestei metodologii deriva din faptul ca activitatea de monitorizare a radioactivitatii

apei potabile si alimentelor, factori de mediu al caror continut radioactiv contribuie la expunerea

la radiatii a populatiei, asigura mentinerea dozei efective prin ingestie in limitele prevazute de

norme si face parte din responsabilitatile sistemului de sanatate publica. Actiunea de

supraveghere a radioactivitatii apei potabile si alimentului : permite evaluarea expunerii

populatiei prin ingestie si permanenta supraveghere radiologica a unei importante cai de

expunere; permite indeplinirea responsabilitatilor atribuite prin legislatia nationala si incepand

din 2007 si obligatiilor si recomandarilor CE (EURATOM) privind supravegherea radiologica a

alimentului si apei potabile ca factori de mediu si a raportarii datelor catre CE.

Pentru supravegherea radioactivitatii apei au fost recoltate in medie 4 probe de apa/ZAP, una in

fiecare trimestru.

Nivelurile valorilor rezultate din determinarile alfa si beta global, considerate ca parametri de

screening, pentru care exista valori limite in legislatia nationala, s-au situat in general sub

valorile considerate a fi limite in evaluarea calitatii apei potabile, si in aceleasi ordine de marime

ca anul trecut. Nu au fost evidentiate depasiri ale parametrilor indicatori de calitate de baza: doza

medie anuala de 0.1 msv si concentratia de H-3 de 100 Bq/m3.

In anul 2010 au fost prelevate si analizate un numar de 47 de probe de la 18 tipuri diferite de apa

imbuteliata (minerala sau de izvor).

Laptele, produsul cu ponderea cea mai mare in dieta copilului 1 -2 ani, categorie ce constituie de

fapt si grupul la risc in cazul unei contaminari a alimentului, este alimentul indicat in mod

special de Recomandarea 2000/473/Euratom , in a fi monitorizat si raportat. Datele analizate

pentru acest produs sunt prezentate in Graficele nr.3-6.

Un alt indicator de expunere prin ingestie, recomandat a fi urmarit este dieta mixta, indicandu-se

analizarea amestecului de alimente in ponderea stabilita a fi contributia zilnica la dieta, a fiecarei

categorii de aliment. Avand in vedere complexitatea analizarii unei diete mixte zilnice, in cadrul

metodologiei a fost indicata inlocuirea acesteia cu meniul complet provenit de la cantine sau

restaurante (3 mese).Nivelele maxime sunt obtinute in judete fara centrale nucleare, indicand

astfel ca acesti radionuclizi provin din accidentul de la Cernobal si nu din centralelele nucleare.

Toate probele au fost analizate la Laboratoarele de Igiena Radiatiilor teritoriale si interpretarea

rezultatelor s-a efectuat la CRSPB.

13. Supravegherea starii de sanatate a populatiei din jurul obiectivelor nucleare majore – coordonatori dr Cristina May si dr Alexandra Cucu, CRSPB

În activitatea reţelei de igiena radiaţiilor a fost adoptată o metodologie de supraveghere a stării

de sănătate a populaţiilor care locuiesc în vecinătatea unor obiective nucleare. Conform

metodologiei, în Laboratorul Sănătatea şi Radiaţiile Ionizante din CRSPB sunt analizate anual o

serie de date demografice şi de morbiditate referitoare la aceste populaţii – date culese şi

raportate de către laboratoarele teritoriale de igiena radiaţiilor.

În paralel se desfăşoară şi o activitate de supraveghere a contaminării radioactive a mediului,

prin analiza apei potabile şi a unor alimente recoltate din aceste zone.

14


Prin monitorizarea stării de sănătate a populaţiei din jurul unor obiective nucleare se

realizează nu numai un tablou momentan al indicatorilor de morbiditate şi mortalitate, dar se

poate urmări şi în dinamică evoluţia acestor indicatori. Acest lucru este important mai ales în

cazurile în care posibilele modificări ale stării de sănătate pot apărea după perioade lungi de timp

(10 – 20 de ani). Monitorizarea radioactivităţii factorilor de mediu asigură depistarea în cel mai

scurt timp a oricăror depăşiri ale valorilor normale. Supravegherea interesează toţi locuitorii cu

domiciliul stabil în localităţile din vecinătatea obiectivelor nucleare din ţara noastră, precum şi

locuitorii rezidenţi în zona de influenţă a centralei nucleare din ţara vecină, Bulgaria. Aceste

zone sunt:

Zona Bechet, aflata în aria de influenţă a centralei nuclearo-electrice de la Kozlodui

Zona Cernavodă - în jurul centralei nuclearo-electrice

Zona Feldioara – în vecinătatea Uzinei R.

Zona Mioveni - în aria de influenţă a FCN Piteşti

Au fost urmărite o serie de variabile: structura populaţiei pe grupe de vârsta şi sexe; mortalitatea

generală şi specifică (tumori maligne solide şi leucemii); incidenţa tumorilor şi a leucemiilor.

Datele au fost colectate de către laboratoarele teritoriale de igiena radiaţiilor de la medicii de

familie din zonele respective, de la Cabinetele teritoriale de oncologie, de la Registrul unic

teritorial de cancer (acolo unde acesta funcţionează), precum şi de la laboratoarele judeţene de

statistică sanitară şi direcţiile judeţene de statistică.Analiza datelor a fost efectuata la CRSPB si a

avut la bază calcularea de rate brute şi rate standardizate pentru parametrii urmăriţi,

standardizarea calculându-se pe baza datelor raportate în Anuarul Statistic 2009. Indicatorii stării

de sănătate a populaţiilor din zonele supravegheate au fost derivaţi din datele culese pe

centralizatoare, cazurile de cancer fiind raportate de către medicii de familie din teritoriu.

Conform metodologiei modificate din anul 2008, pentru fiecare caz nou de tumori solide sau

leucemie/limfom, se completează o fişă individuală, cu date culese de la Cabinetul Judeţean de

Oncologie şi de la Registrul teritorial de cancer (acolo unde acesta funcţionează). S-au evidentiat

urmatoarele :

Mortalitatea generală

Are valori constant mai mici decât valorile pentru întreaga ţară în zonele Cernavoda şi

Mioveni.

În zona Bechet, pe tot parcursul celor 12 ani de supraveghere, mortalitatea generală a avut

valori cu puţin mai mici sau egale cu valorile pentru întreaga ţară.

În zona Feldioara s-au înregistrat fluctuaţii foarte mari în timp, de la valori situate la

aproximativ jumătate din valorile pe ţară, până la valori ce au depăşit, în anul 2005, media

naţională.

Mortalitatea specifică prin tumori solide

În zona Cernavoda, valori de aproximativ jumătate din valorile pentru întreaga ţară, cu

tendinţă staţionară pe tot parcursul intervalului 1999-2010.

În zona Feldioara, variaţii foarte mari de-a lungul intervalului, cu valori similare cu cele

pe ţară în perioada 1999-2001, cu maxime ce depăşesc cu mult valoarea pe ţară între anii

2002 şi 2005, pentru ca începând cu anul 2006 să manifeste o tendinţă descendentă,

contrară tendinţei naţionale.

În zona Bechet, valorile s-au situat sub valorile pe ţară pe parcursul întregului interval.

În zona Mioveni, valorile au fost mai mici decât cele pentru întreaga ţară, cu excepţia

anului 2004, când s-a înregistrat valoarea maximă, egală cu media pe ţară.

15


Mortalitatea specifică prin leucemii/limfoame nu poate fi comparată cu datele similare

pentru întreaga ţară, acestea neexistând ca entitate de sine stătătoare în anuarele statistice.

Zona Cernavoda înregistrează o creştere foarte importantă a mortalităţii prin

leucemii/limfoame în anii 2009 şi 2010, acestea fiind totodată şi cele mai mari valori

comparativ cu celelalte obiective supravegheate.

Zona Feldioara se caracterizează prin valori extreme ale mortalităţii prin leucemii, variind

între 0 şi 25/100.000. De-a lungul celor 12 ani de supraveghere a înregistrat cele mai mari

valori ale acestui indicator, cu excepţia anului 2010, când cea mai mare valoare s-a

înregistrat la Cernavoda.

În zona Bechet, fără a avea valori spectaculoase, mortalitatea prin leucemii/limfoame a

crescut permanent pe tot parcursul intervalului 1999-2010.

În zona Mioveni, valoarile mortalităţii prin leucemii/limfoame au fost cele mai mici dintre

toate cele patru obiective supravegheate. Valoarea maximă s-a înregistrat în anul 2009.

Incidenţa tumorilor solide

În zona Cernavoda s-a situat permanent la valori mai mici de jumătate din valorile pe ţară,

având, pe parcursul intervalului de supraveghere 1999-2010 o tendinţă paralelă cu

tendinţa naţională.

Zona Feldioara a înregistrat în perioada 1999-2006 valori ale incidenţei tumorilor cu mult

mai mari decât cele pe întreaga ţară, fiind totodată de departe cele mai mari valori

înregistrate în cele patru zone supravegheate. Începând din anul 2008, se înregistrează o

tendinţă descendentă, pentru ca în anul 2010 valoarea incidenţei tumorilor să fie similară

cu cele înregistrate în toate celelalte zone şi mai mică decât valoarea pe ţară.

Zona Bechet înregistrează valori ceva mai mari decât celelalte zone (cu excepţia zonei

Feldioara), dar situate sub media naţională. Se înregistrează un maxim în anul 2006, când

valoarea incidenţei tumorilor a egalat media pe ţară şi o tendinţă uşor ascendentă, aproape

perfect paralelă cu evoluţia înregistrată la nivel naţional pentru acest indicator.

Zona Mioveni înregistrează valori sub cele naţionale pe parcursul întregului interval 1999-

2010.

Incidenţa leucemiei / limfoamelor

În zona Cernavoda valoarea maximă s-a înregistrat în anul 2009, pentru ca în 2010 să

revină la o valoare apropiată de cea din 2008. Cu toate acestea, valoarea maximă

înregistrată a fost mai mică decât valoarea din zona Bechet.

Zona Feldioara, după valorile foarte mari ale incidenţei leucemiilor/limfoamelor raportate

în anii 2001 şi 2002, începând cu anul 2007 raportează constant valori 0 ale acestui

indicator.

Zona Bechet înregistrează o creştere constantă a valorilor acestui indicator pe tot

parcursul celor 12 ani de supraveghere. Dacă până în 2006 cele mai mari valori se

înregistrau în zona Feldioara, începând cu anul 2007 cele mai mari valori ale incidenţei

leucemiilor/limfoamelor se înregistrează în zona Bechet.

14. Expunerea profesionala la radiatii ionizante – coordonator dr Alexandra Cucu; ing

Anca Sorescu, CRSPB

Metodologia de supraveghere – a fost elaborata de catre INSP, CRSP Bucuresti si distribuita

coordonatorilor locali, iar aceasta include informatii privind:

1.- Controlul medical la angajare si periodic, efectuat de catre medicii de medicina muncii,

abilitati de catre o Comisie a Ministerul Sanatatii .

16


2.- Raportarea datelor catre Laboratorul de igiena radiatiilor ionizante teritorial, din cadrul

Directiilor Judetene de Sanatate Publica ( DSP ).

3.- Raportarea, anual, de catre DSP-uri, Institutului National de Sanatate Publica- CRSP din

Bucuresti, in format standardizat, a urmatoarele date :

- numar obiective nucleare, separat, in sectorul sanitar si respectiv industrial;

- numar total expusi profesional in supraveghere , separat, masculin si feminin;

- suprairadieri raportate de catre serviciile de dozimetrie fotografica;

- incidente nucleare care au avut loc;

- numar persoane anchetate;

- numar persoane indrumate la control medical special;

- numar total persoane care au efectuat controlul medical periodic;

- numar persoane care au prezentat modificari ale starii de sanatate;

- numar decese, cu precizarea cauzei de deces.

Rezultatele au evidentiat:

Cresterea numărului obiectivelor nucleare de la 2100 in 2009 la 2755 la finele lui 2010;

Cresterea numărului unităţilor nucleare din domeniul medical: de la 1795 la 2422 in 2010

Cresterea numărului unităţilor nucleare din domeniul industrial de la 301, in 2009 la 333 in

2010.

O crestere a numarului total al expuşilor profesional raportaţi de la 12555→2009 la

14965→2010;

Se reamarca o crestere si a personalului din sectorul medical: de la 7059 in 2009 la 9345 in

anul 2010;

Cresterea numarului expusilor din sectorul industrial de la 5496 persoane in 2009 la 5620 in

2010;

au fost raportate 6 cazuri de suprairadiere ale personalului expus la radiatii ionizante de catre

serviciile de dozimetrie fotografica;

numarul persoanelor supravegheate medical a crescut in 2010 la 9621;

au fost raportate modificări ale stării de sănătate ale expusilor dintre care mentionam

afectiunile tiroidiene, dar si tumorile neoplazice solide, in special la personalul din sectorul

industrial, afectiuni potential asociate expunerii.

In cursul anului 2010 au fost raportate un numar de 6 cazuri de suprairadiere ale

personalului expus la radiatii ionizante (Bucuresti, Prahova, Galati), 2 cazuri in sectorul medical

si 4 cazuri in sectorul industrial.

In 2009 a fost raportat un incident radiologic in cadrul unui laborator de terapie cu energii

inalte din Galati, in anul 2008 a fost raportat si confirmat un incident de supairadiere la

Constanta, in sectorul industrial, la SC RAC Navodari, iar in 2007 au fost raportate 2 incidente

(la Ploiesti si Galati).

Analiza completitudinii si relevantei datelor a evidentiat:

necesitatea completarii informatiilor generale privind dimensiunile fenomenului, in acest

sens metodologia de colectare a datelor a fost reactualizata si reorientata astfel incat sa

evite raportarile duplicative si sa furnizeze informatii specifice privind caracteristicile si

efectele expunerii profesionale.

necesitatea cresterii numarului de medici abilitati astfel incat sa se asigure acoperirea

intregii populatii de expusi numarul de medici specialisti si primari de medicina muncii

abilitati pentru supravegherea starii de sanatate a personalului expus profesional la

radiatii ionizante (conform directivei 96/29/EURATOM ) era de 82 persoane la inceputul

17


anului 2010. In cursul anului 2010 au fost organizate un noi cursuri pentru a creste

numarul potentialilor eligibili pentru abilitarea in cursului anului.

crearea unui cadru legislativ adecvat inspectiei sanitare din domeniul igienei radiatiilor

privind sanctionarea contraventiilor de la normele de radioprotectie si igienico-sanitare.

15. Evaluarea factorilor de risc din materiale care vin in contact cu alimentele

coordonator chim Gabriela Cilinca , CNMRMC

Scopul lucrarii a fost de a monitoriza contaminantii din alimente (contaminanti ce pot

proveni de la materiale ce vin in contact cu produsele alimentare). Metodologia a cuprins :

Evaluarea migrarii globale de componenti pentru obiectele din material plastic care vin în

contact cu alimentele. – 10 probe/judet. Depasirea valorii migrarii globale de componenti se

datoreaza transferului de substante nedorite din materialul plastic in aliment si reprezinta un

factor de risc pentru sanatatea omului ; Monitorizarea obiectelor din ceramica. Determinarile de

plumb şi cadmiu în urma extracţiilor acide din obiectele de ceramică fabricată în ţară şi din

import. – 1 proba/judet –Avand in vedere ca plumbul si cadmiul sunt metale grele cu potenţial

toxic, depasirea limitelor de cedare reprezinta un risc pentru sanatatea omului.; Catagrafierea si

controlul unităţilor producatoare/procesatoare/importatoare de obiecte si materiale destinate

contactului direct cu produsele alimentare

S-au identificat urmatoarele :

1. Materialele ce vin în contact direct cu băuturile ne-alcoolice sau alcoolice de concentraţie

alcoolică mai mică de 5% vol şi cu laptele fermentat cum sunt iaurtul, zară şi produsele similare,

sunt stabile, valorile migrarilor globale de componenţi în simulanţii alimentari: apa şi soluţie acid

acetic, respectă limitele impuse de legislaţia în vigoare. Testarea migrarii globale de componenti

a fost efectuata la nivelul Directiilor de Sanatate Publica judetene.

2. Din totalul de 129 probe de materiale ce vin in contact cu băuturi ne-alcoolice sau

alcoolice de concentraţie alcoolică mai mică de 5% vol. 82,94% au venit in contact cu

polietilentereftalat, 6,2% cu polietilena, 3,87 cu sticlele cu capac de PE, 2,32% cu polipropilena,

1,55% cu policarbonatul, 1,55% cu policlorura de vinil si 1,55% cu material a carui compozitie

nu este cunoscuta.

3. Din totalul de 202 probe de materiale ce vin in contact cu laptele fermentat cum sunt

iaurtul, zară şi produsele similare, 25,74% (52) din acestea vin în contact cu polipropilena –

material deosebit de stabil, 20.79% (42) cu polistirenul, 17,82% (36) cu polietilena de diferite

sorturi, 13,36% (27) cu polietilentereftalatul, 5,94% (12) cu polietilena multistrat, 2,97% (6) cu

poliamida/polietilena, 2,97% (6) cu policlorura de vinil, 0,49% (1) cu cartonul + PE si 9,90%

(20) din material necunoscut (xxx).

4. Conţinutul de plumb (mg/l) cedat de obiectele din ceramică ce vin în contact cu alimentele.

Plumbul cedat din obiectele de ceramică provenite din China (non UE) si UE are valori medii

cuprinse intre 0,00 si 0,01167 mg/l, dar cu mult sub limita admisă de legislaţie – 4,0 mg/l. În

ceea ce priveşte plumbul cedat de obiectele din ceramică traditionala provenita din Romania,

acesta este de 0, 26824 mg/l, cea mai mare valoare, dar care nu depaseste limita impusa prin

legislatie.

5. Cadmiul cedat din obiectele de ceramică provenite din China (non UE) si UE are are valoarea

cea mai mare pentru obiectele importate din China, si anume de 0,000018, dar cu mult sub limita

18


admisă de legislaţie – 0,3 mg/l. În general, valoarea cadmiului cedat de obiectele din ceramică,

este nesemnificativa, chiar sub limita de detectie.

6. In cursul anului 2010 catagrafierea unitatilor s-a realizat cu sprijinul inspectorilor din

Directiile de Sanatate Publica judetene.

Rezultatele catagrafierii unităţilor producatoare/procesatoare/importatoare de obiecte si

materiale destinate contactului direct cu produsele alimentare in cursul anului 2010, in 39 judete,

sunt:

- nr. producator masa plastica – 169

De mentionat ca majoritatea dintre acestia sunt procesatori.

- nr. importator masa plastica – 31

- nr. producator hartie/carton – 10

- nr. producator obiecte din ceramica – 9

- nr. importator obiecte din ceramica – 1

- nr. importator sticla/AL/diverse – 3

- nr. producator din obiecte emailate – 2

Verificarea cedarii de metale cu potential toxic din obiecte din ceramica s-a efectuat in cadrul

Laboratorului de Chimia Mediului si Alimentului din cadrul Centrului Regional de Sanatate

Publica Bucuresti.

Laboratorul a fost in curs de extindere a acreditarii pe metoda SR EN 1388-1:2002 - Materiale şi

articole în contact cu produsele alimentare. Suprafeţe acoperite cu silicaţi. Partea 1:

Determinarea emisiei de plumb şi de cadmiu de către articolele de ceramică

16. Monitorizarea nivelului de iod in sarea iodata pentru consumul uman –

coordonator chim Ana Telniceanu, CRSPB

Controlul sarii iodate s-a efectuat dupa o metodologie stabilita de Institutul de Sanatate Publica

Bucuresti difuzata la toate Directiile de Sanatate Publica judetene si a Municipiului

Bucuresti..Controlul sarii iodate recoltata, analizata si raportata s-a efectuat conform urmatorilor

parametri din metodologie:

1. Locul recoltarii (salina, depozite, unitati comerciale, unitati de ambalare, unitati de industrie

de panificatie, unitati de alimentatie publica si colectiva).

2. Locul fabricatiei (salina/tara –pentru cea din import)

3. Data iodarii (fabricatiei).

4. Conditii de depozitare.

5. Tipul ambalajului.

6. Eticheta

7. Continutul de iodat de potasiu (determinat prin metoda directa).

8. Continutul de iod total (determinat prin metoda oxidativa).

Metodologia a prevazut ca probele de sare iodata se vor recolta trimestrial din depozite, unitati

comerciale, unitati de ambalare, unitati de industrie de panificatie, unitati de alimentatie publica

si colectiva, cate 5 probe din fiecare tip de unitate. Determinarea iodului total (prin metoda

oxidativa) indiferent sub ce forma s-ar afla ca iodat de potasiu, sau ca iodura de potasiu

reprezinta aportul real de iod suplimentar in hrana si este valoarea care se ia in considerare la

aprecierea continutului de iod din sare (organismul utilizand iodul independent de forma chimica

in care se afla).Recomandarile pentru nivelul de iod in sare au fost facute tinand seama ca de la

19


producator la consumator, pierderile de iod din sarea iodata au fost intre 25 % si 50 % iar

media ingestiei de sare este intre 5 si 10 g de persoana/ zi.

In anul 2010 au raportat rezultatele privind controlul sarii iodate 41 de judete si Municipiul

Bucuresti, conform tabelului nr. 1: (Alba, Arad, Arges, Bacau, Bihor, Bistrita, Botosani, Brasov,

Braila, Municipiul Bucuresti, Buzau, Calarasi, Caras-Severin, Cluj, Constanta, Covasna,

Dambovita, Dolj, Galati, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomita, Iasi, Ilfov, Maramures,

Mehedinti, Mures, Neamt Olt, Prahova, Salaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timis,

Tulcea, Vaslui, Valcea si Vrancea). In anul 2010 au raportat rezultatele controlului sarii iodate

toate judetele din tara si Municipiul Bucuresti, cuprinzand un numar 3086 de rezultate.Sarea

iodata analizata si raportata in anul 2010 a provenit din 24,7 probe sare import Ucraina, Belarus

si Grecia, Turcia, Austria, Italia, 22,5 % de la Salina Slanic Prahova, 21,7 % Salina Cacica ,

20,8 % de la de la Salina Ocna Dej, 8,7 %.de la Salina Tg. Ocna si 1 % de la Salina Ocna Mures.

Recoltarea probelor s-a facut in procent de 93,4 % din depozite, unitati comerciale, unitati de

ambalare, unitati de industrie de panificatie, unitati de alimentatie publica si colectiva si 6,6 %

direct din saline.

Directiile de Sanatate Publica din Judetele Prahova, Alba, Bacau, Suceava si Cluj a controlat

modul de iodare a sarii din salinele de pe teritoriul lor.Sa constatat ca procentul de probe de sare

iodata corespunzatoare conform HGR nr. 1904/2006 este de 95,6 % pentru probele provenite

direct din saline si de 69,8 % pentru probele de sare iodata recoltate din depozite, unitati

comerciale, unitati de ambalare, unitati de industrie de panificatie, unitati de alimentatie publica

si colectiva. Toate dátele au fost prelucrate la CRSPB

17. Rolul alimentului in izbucnirile de toxiinfectii alimentare din Romania –

coordonator dr Rodica Ferezan, CRSPB

Sinteza sa efectuat pe o perioada de un an( 2010) pe baza datelor inregistrate in fisa de raportare

in focarele de toxiinfectii alimentare (TIA) din teritoriu de catre colectivele din Directiile de

Sanatate Publica Judetene si a Municipiului Bucuresti . Datele privind focarele TIA izbucnite in

anul 2010 pe teritoriul Romaniei au fost inregistrate prin ancheta epidemiologica la nivelul

Directiilor de Sanatate Publica Judetene si a Municipiului Bucuresti si au fost raportate

Institutului National de Sanatate Publica , Centrul Regional de Sanatate Publica Bucuresti prin

intermediul fiselor de raportare a focarului TIA. In prelucrarea si interpretarea datelor privind

toxiinfectiile alimentare se utilizeaza o metodologie de lucru elaborata de colectivul de Igiena

Alimentatiei si Nutritiei pe baza metodologiei Organizatiei Mondiale a Sanatatii - biroul pentru

Europa . La raportarea datelor din focarele de toxiinfectie alimentara se utilizeaza fise de

raportare care au un sistem de codificare (coduri de aliment, de loc al consumatiei , de agent

cauzal, etc.), fapt care permite realizarea unor raportari mai coerente a izbucnirilor de toxiinfectii

alimentare din Romania, compararea evolutiei focarelor de TIA din anul in curs cu izbucnirile

TIA din anii precedenti, precum si interpretarea mai unitara a datelor in cadrul raportarii catre

OMS .Datele prelucrate sub forma unui raport final se comunica la solicitare Organizatiei

Mondiale a Sanatatii, care monitorizeaza TIA pe plan mondial si care are destinat un capitol

pentru evolutia focarelor de TIA in Romania .

In anul 2010 au fost inregistrate pe teritoriul Romaniei si raportate la Institutul National de

Sanatate Publica, Centrul Regional de Sanatate Publica Bucuresti (CRSPB) 71 de focare de

toxiinfectii alimentare (TIA), in care au fost implicati 2147 consumatori de alimente suspecte a fi

contaminate cu agentii patogeni ai TIA.

20


Din numarul consumatorilor cu risc , a fost comunicat un numar de 576 bolnavi (26,83% din

totalul consumatorilor ) , iar dintre acestia 410 internati in spitalele de specialitate (71,18% din

totalul bolnavilor) .

In anul 2010 s-au inregistrat 2 decese in focarele TIA

18. Protejarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor prin reducerea consumului de

sare din produse alimentare – coordonator dr Corina Zugravu CNMRMC

Aceasta metodologie a avut drept tinte in anul 2010 sa evalueze continutul de sare din cateva

categorii de produse foarte consumate in tara noastra si sa aprecieze in medie care este consumul

de sare al unui roman In scopul aprecierii consumului mediu de sare pe individ si pe zi s-a aplicat

metoda autocompletarii unui jurnal alimentar saptamanal. Asa dupa cum s-a prevazut in

metodologie, au fost receptionate din teritoriu un numar mediu de 40 de jurnale pe judet,

distribuite dupa 2 criterii de stratificare, mediu de provenienta (rural/urban) si sex

(masculin/feminin). Numarul de jurnale si distributia pe judete sunt figurate in anexa 4. In

analiza de fata au fost prelucrate jurnalele din 15 judete si din municipiul Bucuresti , urmand ca

in anul 2011 sa fie efectuata si o analiza a jurnalelor restante. In ciuda faptului ca este primul an

in care se solicita completarea de jurnale alimentare, sarcina a fost dusa la capat in majoritatea

cazurilor cu succes si s-au receptionat jurnale corect completate si care au putut fi utilizate fara

probleme. Numarul total de indivizi ale caror jurnale au intrat in prelucrare in aceasta etapa a fost de

664. Din acest numar, 87 jurnale au fost eliminate inainte de analiza datelor din doua motive:

indivizii consumau o dieta hiposodata la sfatul medicului pentru afectiuni care o necesitau

(hipertensiune arteriala, boli renale, ciroza hepatica, etc) sau jurnalele au fost incomplete sau

indescifrabile. Deci numarul final de jurnale analizate a fost 577.Prelucrarea acestora s-a efectuat

la CNMRMC si au rezultat urmatoarele :

1. Concentratiile de sare din mezelurile, branzeturile si gustarile sarate analizate au

fost in cea mai mare parte in limite normale, singurele abateri majore

constatandu-se la unele probe de branza telemea. Mediile concentratiei de sare au

fost similare cu cele obtinute in determinarile din anii anteriori.

2. Consumul mediu de sare pe cap de locuitor in judetele analizate este de 11.25 g,

cu valori mai mari pentru barbati si mai mici pentru femei.

3. Consumul, raportat la obiectivul OMS de 5g/zi, este mare (dublu), desi calculul

nostru nu a luat in seama eventuala cantitate de sare pe care indivizii o adauga in

timpul consumului alimentar si nici probabilitatea ca jurnalele alimentare sa nu

oglindeasca cu fidelitate alimentatia reala a indivizilor. Se poate presupune ca

omisiunile din jurnale ca si sarea adaugata la masa pot ridica aportul zilnic catre

valoarea de 11,5-12 g/zi.

4. Cea mai mare parte din sarea consumata in Romania provine din mancaruri

preparate in casa (supe/ciorbe/mancare gatita) - 56%, urmate de carne pregatita

in casa (13%) si paine (11%). Spre deosebire de alte tari, in Romania baza

alimentatiei zilnice este reprezentata de produse gatite la domiciliu, si nu de

semipreparate sau de mancare consumata in unitati de alimentatie publica.

5. Produsele cu cel mai ridicat nivel de sare sunt branzeturile, gustarile sarate si

mezelurile, dar toate sunt consumate in cantitati modice, mici sau foarte mici, asa

incat contributia neta este scazuta.

21


6. Tinand seama de obiectivul de scadere a consumului de sare, acest program

evidentiaza ca obiectiv de baza necesitatea educatiei populatiei in sensul scaderii

adaosului de sare la pregatirea alimentelor la domiciliu.

7. Reformularea apare ca fiind necesara indeosebi la anumite preparate din branza,

ca si la gustari sarate. Desi per total cantitatile consumate nu sunt mari,

concentratiile de sare sunt ridicate si diminuarea lor ar avea un effect benefic

asupra aportului total de sare. O subliniere aparte se refera la branza telemea, cel

mai popular preparat lactat, care s-a remarcat prin concentratiile mari de sare. In

cazul branzei, simpla respectare a standardului de produs ar conduce la o

diminuare a aportului de sare, fara a mai fi envoie de eforutir pentru reformulare.

19. Evaluarea ingestiei de aditivi alimentari – coordonata de dr Orban Antonia , CRSP

Tg Mures

Având în vedere misiunea Comisiei Europene desfăşurat în România în perioada 01-09.02.2009,

respectiv Auditul Specific DG(SANCO)/2010/8573 în vederea evaluării sistemelor de control

oficial pentru aditivii alimentari şi materialele în contact cu alimentele, cât şi raportul auditului,

în care se recomandă continuarea implementării sistemului de monitorizare a consumului da

aditivi alimentari conform prevederilor art. 27 Regulamentul CE nr. 1333/2008, în contextul

legislativ mai sus amintit sinteza naţională din anul 2010 are următoarele obiective:

I. Analiza criteriilor de puritate (metale grele: Pb, Cd) a celor mai frecvent utilizaţi aditivi din

categoriile de produse evaluate în anul 2009, respectiv produse de carne, lactate şi băuturi

răcoritoare;

II. Evaluarea ingestiei de aditivi alimentari pe plan naţional, cu ajutorul unui jurnal alimentar

Activităţile s-au derulat:

1. La nivel de DSPJ si Mun. Bucuresti

- Organizarea şi pregătirea personalului pentru recoltări de probe şi completarea jurnalelor

alimentare şi a chestionarului însoţitor

- Recoltare de probe din aditivii alimentari de la unităţile importatoare şi/sau producătoare de

mixuri

- Completarea jurnalelor alimentare şi a chestionarului însoţitor

- Transmiterea acestora către institut, în vederea evaluării ingestiei de aditivi alimentari

2. La nivelul INSP

- Întocmirea metodologiei şi transmiterea la DSPJ şi Mun. Bucureşti

- Analiza probelor de aditivi alimentari recoltate de la unităţile importatoare şi/sau producătoare

de mixuri - Prelucrarea datelor primite de la DSP judeţene şi Mun. Bucureşti şi întocmirea sintezei anuale

Metodologia sintezei naţionale a fost trimisă către toate cele 42 DSP-uri (41 DSP- uri judeţene şi

DSP Bucureşti) din ţară, dar nu s-a recepţionat confirmare de primire din partea nici unui judeţ.

Din cele 42 de DSP-uri care au primit metodologia, 28 DSP-uri au trimis raportare. Din

rapoartele primite din cele 28 DSP-uri, din 19 judeţe s-a raportat că nu au identificat pe teritoriul

judeţului unităţi importatoare sau producătoare care comercializează aditivi alimentari din

categoria celor menţionate în metodologie. Au recoltat şi au trimis pentru analiză probe de

aditivi 9 DSP judeţene de la 14 unităţi comerciale.

Cele 19 judeţe care au raportat că nu au identificat pe teritoriul judeţului unităţi importatoare

sau producătoare care comercializează aditivi alimentari din categoria celor menţionate în

metodologie sunt următoarele: Botoşani, Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Dâmboviţa,

22


Dolj, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Neamţ, Olt, Prahova, Satu-Mare, Sălaj, Suceava, Timiş,

Vâlcea, Vaslui.

În final au fost prelucrate datele din celelalte 9 judeţe, care au raportat 14 unităţi comerciale, şi

au recoltat 63 probe de aditivi alimentari din categoria celor menţionate în metodologie.Astfel :

1. Aditivii luaţi în studiu au fost cei 22 cel mai frecvent utilizaţi aditivi identificaţi în

sinteza naţională din anul 2009, din categoriile de produse studiate, respectiv produse din

carne, produse lactate şi băuturi răcoritoare.

2. Nu s-au recoltat probe de acid fosforic din categoria corectorilor de aciditate şi acesulfam

K din categoria îndulcitorilor.

3. Din punctul de vedere al datelor de contact al celor 14 unităţi importatoare/ producătoare:

raportarea este corectă şi completă privind identificarea persoanei de contact, prezenţa

adresei şi numărului de telefon.

4. Raportarea datelor privind firma producătoare a aditivilor este inexactă în 17,46% (11

aditivi) a cazurilor.

5. Datele referitoare la ţara de origine a aditivilor lipsesc în 11,11% (7 aditivi).

6. Origine total nespecificată (lipsa informaţiilor privind ţara de origine şi firma

producătoare a aditivilor) apare în 17,46% (11 aditivi) a cazurilor.

7. Aditivii alimentari sunt importaţi din următoarele tări: din China în 49,20%, din

Germania în 11,11%, din Cehia în 6,34%, iar din Austria, Japonia, Franţa Israel, Italia

Thailanda, Polonia, Olanda în 22,28%.

8. S-au efectuat 126 analize din 63 probe de aditivi alimentari.

9. Nu s-a depistat depăşirea concentraţiei maxime admise de Pb şi Cd la nici una din

probele de aditiv alimentari recoltaţi.

20. Evaluarea starii de nutritie si alimentatie a populatiei – coordonator Dr Mariana

Vlad, CRSP Cluj

Au participat la aceasta sinteza INSP prin CRSPC si 13 DSP-uri judetene si anume: Arges, Cluj,

Bihor, Bistrita-Nasaud, Buzau, Dambovita, Galati, Ilfov, Mures, Prahova, Sibiu, Tulcea si

Vrancea la care se adauga investigatiile realizate de Centrul Regional de Sanatate Publica Cluj.

Marimea totala a esantionului investigat de pe teritoriul Romaniei a fost de 836 de subiecti.

Numarul persoanelor investigate a fost conform metodologiei intre 50 si 100 de persoane pe

judet , la care se adauga cei 120 de subiecti investigati de catre Centrul Regional de Sanatate

Publica Cluj .

Anchetele alimentare s-au aplicat la un esantion populational la nivel national de 836 de subiecti,

din care 503 au fost femei (60 %) si 333 barbati (40 %). Persoanele incluse in studiu au fost

structurate pe categorii de varsta ( 20-45 de ani , 45-62 de ani si peste 62 de ani la barbati si 20-

45 de ani, 45-60 de ani si peste 60 de ani la femei ) si de efort (usor, mediu si mare).

Consumul de principii alimentare pe categorii de varsta si sex si pe tipurile de efort, s-a prelucrat

si s-a reprezentat grafic in tabele si graficele de mai jos . De notat ca se considera aport

insuficient sau excedentar daca valorile depasesc cu +/- 10 % normele recomandate.

Pentru a nu influenta rezultatele s-au exclus din studiu si deci din calcul subiectii cu un consum

caloric mai mare de 6000 kcal/zi , respectiv mai mic de 700 kcal/zi.

Au rezultat urmatoarele : Aportul crescut de lipide saturate la lotul studiat este dublat ca

nocivitate de aportul mult scăzut de lipide de origine vegetală, de acizi graşi nesaturaţi, cei care

ar fi putut contrabalansa pericolul ingestei crescute de acizi graşi saturaţi. În plus şi aportul de

23


colesterol, la toate grupele de varsta este mult crescut. În medie aportul de colesterol a fost de

229 % faţă de maximum tolerabil la bărbaţi şi de 195 % faţă de limită la femei.

Principalele tare ale alimentaţiei subiecţilor din lotul studiat sunt aportul mare de grăsimi totale şi

proteine totale, raportul mult supraunitar dintre grăsimile animale şi cele vegetale, respectiv

dintre proteinele animale şi cele vegetale şi aportul insuficient de carbohidraţi şi de calciu si

seleniu.

Studiind frecvenţele de consum putem uşor deduce preferinţele subiectilor pentru anumite

produse, pe care le consumă mai des şi anume: carnea şi preparatele de carne, ouăle şi produsele

din lapte, pâinea şi zahărul, iar la polul opus pe cele pe care le consumă rar deci care nu sunt

preferate şi anume: peştele, leguminoasele, fructele oleaginoase şi sucurile naturale.

Peste 62% dintre subiecţii esantionului investigat, respectiv 64,9 % dintre barbati si 59.4 %

dintre femei, au fost supraponderali si obezi, ceea ce sugerează o alimentaţie excesivă şi aşa cum

am văzut nu neapărat hipercalorcalorică ci predominant pe seama produselor animaliere, bogate

în grăsimi şi probabil o lipsă acută de activităţi fizice.

Deci, semnalul de alarmă ce a apărut la studierea aportului alimentar, a frecvenţelor alimentare,

a obiceiurilor alimentare în general s-a răsfrânt puternic şi asupra parametrilor care

caracterizează starea de sănătate a populaţiei, atât antropometrici cât şi biochimici.

Masurarea tensiunii arteriale a pus in evidenta un numar crescut de hipertensivi (peste 25 % din

esantionul populational)Consumul crescut zilnic de grasimi animale si proteine animale in ratia

alimentara s-a rasfrant asupra valorilor parametrilor biochimici ale subiectilor investigati,

parametrii metabolismului lipidic fiind in proportii de 24,5-32 % peste limitele

normale.Cuantificarea acestor rezultate ne arata de ce este importanta si necesara cunoasterea

modelului de alimentatie a diferitelor grupe de populatie in legatura cu aparitia, intretinerea sau

exacerbarea unor boli de nutritie sau cardiovasculare. Aceasta permite atat evidentierea unor

deprinderi corecte sau ale unor greseli in modul de hranire cat si punctele cheie in schimbarea

greselilor alimentare si astfel in prevenirea bolilor.

21. Monitorizarea calitatii alimentelor cu destinatie nutritionala speciala, inclusiv a

reziduurilor de pesticide – coordonator dr Mariana Vlad, CRSP Cluj

Obiectivul sintezei a constat in : monitorizarea oficială, eficientă a alimentelor cu destinaţie

nutriţională specială care să definească conformitatea/neconformitatea produselor cu prevederile

art.1 alin(2) şi informaţiile prevazute la art.5 alin.(3) lit. a) din Ord. MSF 387/2002 cu

modificările şi completările ulterioare în vederea protejării consumatorilor de eventualele riscuri

pentru sănătate.; Monitorizarea la nivel naţional a reziduurilor de pesticide, a nivelului de nitraţi

şi nitriţi, metale grele (Pb si Cd), microorganisme patogene, în vederea cunoaşterii gradului de

contaminare chimică şi biologică a alimentelor cu destinaţie nutriţională specială. Pentru anul

2010 s-a prevăzut catagrafierea ADNS, urmărindu-se cerinţele privind ambalarea şi etichetarea

stabilite prin reglementările legislative în vigoare, pentru următoarele tipuri de produse:

Produsele alimentare pentru formulele pentru sugari şi pentru copiii până la vârsta de 1 an;

Alimentele pe bază de cereale prelucrate şi alimente pentru sugari şi copii de vârstă mică;

Alimentele dietetice pentru scopuri medicale speciale; Alimente utilizate în dietele cu valoare

energetică redusă pentru scaderea greutăţii; Alimentele cu destinaţie nutriţională specială care nu

aparţin nici unei grupe dintre cele prezentate în normele privind alimentele cu destinaţie

nutriţională specială, Ord. MSF 387(2002).

24


De asemenea s-a prevăzut catagrafierea unităţilor de producţie, importatoare, depozitare şi

distribuţie din fiecare judeţ în vederea cunoaşterii operatorilor de alimente din acest domeniu.

Supravegherea din 2010 care a urmărit verificarea cerinţelor legate de etichetare şi condiţiile de

comercializare a ADNS a fost însoţită de deteminarea unor contaminanţi chimici şi

microbiologici prin metode standard puse la dispoziţie specialiştilor din DSP-urile judeţene.

Din cele 228 probe de alimente cu destinaţie nutriţională specială prelevate de DSP jud. s-au

analizat şi raportat concentraţiile de nitraţi şi nitriţi pentru un număr de 25 formule de început şi

de continuare, 123 alimente pe bază de cereale prelucrate pentru sugari şi copii de vârstă mică,

un număr de 74 alimente pentru sugari şi copii de vârstă mică şi 6 alimente pentru scopuri

dietetice şi medicale. Rezultatele primite de la nivelul a 30 DSP judeţene arată că atât valorile

medii cât şi valorile individuale ale nitraţilor în produsele analizate sunt sub nivelul de nitraţi

maxim admis de reglementarilor în vigoare, cu excepţia a trei probe.

Un total de 225 probe ( acestea s-au analizat numai la laboratoarele INSP) de alimente cu

destinaţie nutriţională specială s-au analizat şi s-au raportat concentraţiile de plumb şi cadmiu

pentru un număr de 23 formule de început şi de continuare (10%), 121 alimente pe bază de

cereale prelucrate pentru sugari şi copii de vârstă mică (54%), un număr de 75 alimente pentru

sugari şi copii de vârstă mică (33%) şi 6 alimente pentru scopuri dietetice şi medicale (3%).

S-au efectuat deasemenea si probe din punct de vedere microbiologic si teste de sanitatie.

Probele de sanitaţie prelevate în general din unităţi de distribuţie au arătat în majoritatea

cazurilor rezultate negative, confirmând respectarea prevederilor legislative privind normele

microbiologice. Dintr-un total de 270 probe de ADNS numai 26 (9,6%) au fost

necorespunzătoare (3 probe privind igiena suprafeţelor, 0 probe privind igiena utilajelor, 7

probe privind igiena aerului, 7 probe privind igiena ambalajelor şi 1 probă privind igiena

mâinilor). Pentru anul 2010, pe baza controalelor efectuate, scorul riscului arată că în majoritatea

obiectivelor condiţiile igenico-sanitare au fost corespunzatoare (nu s-a obţinut nici un scor

critic). Controalele efectuate reflectă un nivel de igienă crescut în unităţile de distribuţie şi de

depozitare monitorizate, nefiind necesare intervenţii de sistare a activităţii.

Incadrul aceleiasi sinteze in cursul anului 2010 in cadrul sintezei nationale privind monitorizarea

conţinutului dereziduuri de pesticide în alimente cu destinaţie nutriţională specială au fost

analizate 183 probe de alimente pe bază de cereale prelucrate destinate sugarilor şi copiilorde

vârstă mică “baby food” . Au fost recoltate şi analizate o gamă variată de produsedin toate zonele

României. In cursul anului 2010 au fost analizate un numar de 75 pesticide (substante active)din

care 20 pesticide organoclorurate (183 probe) si 46 pesticide organofosforice(183 probe) precum

si alte 9 pesticide organofosforice(92 probe) In probele de alimente pe bază de cereale prelucrate

destinate sugarilor şi copiilorde vârstă mică („baby food”), analizate în 2010 nu s-au detectat

reziduuri depesticide organoclorurate şi pesticide organofosforice care să

depăşeascăconcentraţiile maxime admise(0,01 mg/kg), conform legislaţiei în vigoare. Rezultatele

obtinute in 2010 vor fi raportate la EFSA (European Food SafetyAuthority) pana la 31 august

2011.Toate probele de pesticide au fost efectuate in laboratoarele INSP.

22. Evaluarea alimentelor noi sau a ingredientelor noi – coordonator dr Mariana Vlad

CRSP Cluj

In anul 2010 nu au fost inregistrate si raportate alimente noi in Romania

25


23. Monitorizarea alimentelor tratate cu radiatii – coordonator dr Cristina Campeanu,

CRSP Iasi

În anul 2010 metodologia de lucru a constat în efectuarea de controale oficiale într-un număr

semnificativ de unităţi importatoare/distribuitoare şi unităţi de desfacere a condimentelor,

plantelor aromatice uscate, ingredientelor vegetale uscate, suplimentelor alimentare sub formă de

pulbere. Specialistii INSP au elaborat metodologia de aplicare,au urmarit desfasurarea acesteia,

au centralizat si interpretat datele obtinute.

Obiectivele sintezei au urmarit :

- identificarea alimentelor şi/sau ingredientelor alimentare tratate cu radiaţii ionizante,

care sunt importate/distribuite sau comercializate pe teritoriul României;

- detectarea iradierii la unele produse alimentare de pe piaţa românească, provenite din

import (state ne-membre UE).

Aceste acţiuni au urmărit:

verificarea etichetării produselor alimentare controlate precum şi a documentaţiei

însoţitoare;

evaluarea condiţiilor igienico-sanitare în unităţi;

detecţia iradierii la unele probe din categoriile alimentare menţionate anterior,

provenite din import (state ne-membre UE).

La nivelul Direcţiilor de Sănătate Publică judeţene şi a municipiului Bucureşti s-au realizat:

1. Catagrafierea tuturor unităţilor Importatoare/distribuitoare:

2. Selectarea unităţilor ce urmează a fi supuse controlului:

3. Inventarierea unităţilor unde, prin inspectarea etichetei şi a documentelor însoţitoare, au fost

identificate alimente/ingrediente alimentare ce au fost supuse tratamentului prin iradiere;

4. Inventarierea tuturor produselor/ingredientelor alimentare care au fost supuse tratamentului cu

radiaţii ionizante precum şi provenienţa lor (firma producătoare, ţara de provenienţă);

5. Verificarea documentaţiei la unităţile selectate pentru control:

6. Verificarea etichetării

Astfel,in anul 2010 în urma controalelor oficiale privind etichetarea, specialiştii DSP Arad au

identificat într-o de unitate de desfacere a produselor farmaceutice prezenţa unor produse

(ceaiuri antiadipoase) pe a căror etichetă şi în a căror documente însoţitoare a fost menţionat

tratamentul cu radiaţii ionizante. Iradierea acestor produse a fost efectuată la Centrul de Iradieri

Tehnologice IRASM, Măgurele. Produsele în cauză au respectat prevederile legale în ce

priveşte etichetarea. Restul controalelor privind etichetarea nu au evidenţiat prezenţa unei

menţiuni privind tratamentul cu radiaţii ionizante pe etichetele produselor.

Întrucât pentru prima dată în anul 2010 au fost identificate pe piaţa de desfacere din România

produse pe a căror etichetă şi documente însoţitoare a fost menţionat tratamentul de iradiere, se

impune continuarea verificării etichetelor produselor alimentare. Etichetarea acestora privind

tratamentul de iradiere, în concordanţă cu prevederile legale în vigoare este necesară pentru o

corectă informare a consumatorilor asupra calităţii şi siguranţei alimentului.

În urma analizelor de detecţie a iradierii efectuate la cele 50 probe de ceaiuri antiadipoase, s-a

constatat că 33 probe nu au fost iradiate, 11 probe au fost iradiate şi neconforme, 1 probă a fost

iradiată şi conformă şi 5 probe au fost neconcludente. Toate probele neconforme precum şi cele

neconcludente provin din China, ţară care nu are nicio unitate de iradiere autorizată de Comisia

Europeană, conform Deciziei CE 840/2002, amendată prin Decizia CE 691/2004 şi Decizia CE

802/2007; se încalcă astfel Directiva CE 2/1999, art. 9 (2), care stipulează că un produs alimentar

tratat cu radiaţii ionizante nu poate fi importat din ţările terţe decât dacă a fost tratat într-o unitate

26


de iradiere autorizată de către Comunitatea Europeană. Această Directivă este transpusă în

legislaţia naţională prin Ordinul 855/2001 al MSF.

24. Monitorizarea calitatii suplimentelor alimentare – coordonata de dr Gabriela

Garban, CRSP Timisoara

Monitorizarea calităţii suplimentelor alimentare şi a specificului ingredientelor nutriţionale din

acestea comercializate în România în vederea asigurării unor produse sigure pentru consumatori.

In urma aplicarii metodologiei si centralizarii datelor s-au evidentiat urmatoarele : numărul

unităţilor de producţie autohtonă de suplimente alimentare este în creştere;

catalogarea suplimentelor alimentare s-a efectuat în 39 judeţe. Pe baza ingredientelor

componente, au fost identificate 1895 tipuri de suplimente alimentare, majoritatea de tip

complex, adică cu conţinut de vitamine, minerale şi alte substanţe; au fost catalogate 1035 tipuri

de suplimente alimentare, provenite din producţie autohtonă, ceea ce înseamnă că în România

sunt fabricate din ce în ce mai multe suplimente alimentare; catalogarea supliementelor

alimentare ne-a permis sesizarea pe piaţa românească a unor suplimente alimentare ce conţin

minerale nepermise în compoziţie;

rezultatele testelor de sanitaţie - efectuate în 18 judeţe au relevat doar 16 probe

necorespunzătoare din cele 512 prelevate ; raportări privind aditivii din suplimentele alimentare

au fost primite de la 30 judeţe. Din totalul de 1311 suplimente verificate, 907 au în compoziţie

aditivi alimentari. Completarea acestor date reprezintă o dificultate pentru specialiştii din DSP-

uri, deoarece majoritatea suplimentelor alimentare aflate pe piaţă au probleme de etichetare.

Prezenţa aditivilor şi aromelor sunt doar enumerate, cerinţe din HG 106/2002, fără a fi necesară

menţionarea cantităţii acestora; pentru arome, au fost verificate compoziţional 809 tipuri de

suplimente alimentare şi au fost găsite un număr de 247 tipuri de suplimente alimentare cu

diverse arome; rezultatele analizelor microbiologice de la DSP-uri au relevat doar două

suplimente alimentare cu valori depăşite ale limitelor admisibile; rezultatele analizelor

microbiologice de suplimente alimentare în Laboratorul de microbiologie de la Centrul Regional

de Sănătate Publică din Timişoara au relevat valori normale;referitor la cantitatea de Pb şi Cd în

produsele analizate se menţionează că doar două suplimente alimentare au relevat depăşiri ale

limitelor admise; rezultele analizelor pentru determinarea concentraţiei de Pb şi Cd efectuate în

cadrul Centrului Regional de Sănătate Publică din Timişoara nu au evidenţiat depăşiri;valori

depăşite de nitraţi/nitriţi au fost raportate pentru şase tipuri de suplimente alimentare din judeţele

Constanţa (3), Harghita (1), Mureş (1), Satu Mare (1) şi Tulcea.

25. Monitorizarea apelor minerale naturale imbuteliate – coordinator Dr.

JESZENSZKY Klara - CRSP Tg.-Mureş Scopul sintezei a urmarit : monitorizarea neconformităţilor sesizate în anul 2009 la

supravegherea calităţii apelor minerale naturale;Continuarea catagrafierii surselor, producătorilor

şi sortimentelor de AMN;Monitorizarea calităţii apelor minerale naturale la sursă;Completarea

„Bazei de date naţionale – sursele de AMN” - privind calitatea surselor de AMN exploatate pe

baza datelor şi rezultatelor obţinute.

În anul 2010 au fost monitorizate 44 de surse (95,65 %) din cele 46 exploatate, cu sprijinul a 17

DSP-uri judeţene pe teritoriul cărora există surse şi producători de apă minerală; Au fost

recoltate probe din 44 de surse, din care s-a prevăzut analizarea a 24 de parametrii, conform

metodologiei de lucru (1056 analize); Analizele au fost efectuate în 97,82 % din numărul

27


analizelor prevăzute în metodologie; 1,26 % din analizele efectuate prezintă depăşiri ale

concentraţiei maxime admise. Toate DSP-urile judeţene au înştiinţat producătorii privind

analizele neconforme constatate cu ocazia monitorizării calităţii AMN din 2010;Producătorii de

AMN, în funcţie de tipul şi natura parametrului neconform, au luat măsuri imediate sau tardive

de remediere a neconformităţilor;

26. Monitorizarea dezvoltarii fizice a copiilor si adolescentilor pentru depistarea

tulburarilor de crestere si al tulburarilor de nutritie a supraponderabilitatii si

obezitatii – coordonator dr Aurelia Cordeanu, CNEPSS

Obiectivul a fost evaluarea nivelului de dezvoltare fizică a copiilor şi adolescenţilor (0-18 ani)

din României.Repetarea la intervale regulate a examinărilor pe secţiuni de populatie permite

cunoaşterea modificărilor nivelului dezvoltării fizice a contigentului de copii si adolescenti din

ţara noastră,în relaţie cu factorii mezologici,în vederea stabilirii şi aplicării măsurilor specifice de

promovare a stării de sănătate a copiilor şi tinerilor.Obiectivele măsurabile şi evaluabile sunt

reprezentate de:Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică a populaţiei (0-18 ani) prin stabilirea

valorii nivelului mediu şi a celor 5 zone de variabilitate, a patru parametri somatici (înălţime,

greutate, perimetru toracic, circumferinţa craniană) în raport cu vârsta, sexul, mediul urban,

mediul rural;dinamica dezvoltării fizice în contextul existenţei fenomenului de acceleraţie sau

deceleraţie;variabilitatea parametrilor de dezvoltare somatică în relaţie cu unele aspecte sociale şi

regionale la copii şi tineri.

Concluziile aplicarii metodologiei au aratat urmatoarele :

De la naştere până la 18 ani creşterea şi dezvoltarea copilului se caracterizeaza prin schimbări

rapide , uneori importante.In mediul rural, valorile medii ale indicatorilor sunt mai mici decât în

mediile urbane, la toate vârstele la fete ,iar la baieti mai evident dupa varsta de 4 ani .

La sexul masculin creşterea medie a greutatii este mai redusă în mediul rural , cu excepţia

vârstei prepuberale când are loc si în rural o accelerare a ratei de creştere.Rata de creştere a

inaltimii baietilor este mai redusă în rural.Pentru sexul feminin – sunt rezultate contradictorii pe

vârste si medii , cu o accelerare a creşterii atât în greutate şi în înălţime în mediul rural după 15

ani.Rata medie de creştere calculată unitar (anual) pentru toată etapa arată următoarele aspecte:

pentru mediile urban I şi II cele 2 încrucişări se produc la 11 şi 14 ani; pentru mediul Urban III şi

rural acestea sunt la vârste mai mari , dovada unei pubertăţi mai precoce în medii mai urbanizate

Pe fondul unui nivel moderat al frecvenţei dezvoltării armonice (69,4%),în rural există nivelul

cel mai favorabil. Pe sexe , frecvenţa dezvoltării armonice este mai mare la băieţi faţă de fete : M

= 70,6%,F = 68,3%. Dezvoltarea dizarmonică cu plus de greutate are niveluri mai mari decât

cea cu minus de greutate.

27. Monitorizarea starii de sanatate a copiilor si tinerilor prin examene de bilant si

dspensarizare – coordonator dr Rodica Nicolescu CRSPB

Obiectivele lucrarii au urmarit intocmirea unei baze de date privind cu bolile cronice la copiii

cuprinsi în colectivitati (crese, gradinite, scoli generale, licee, scoli profesionale);observarea

modului cum se realizeaza dispensarizarea în cabinetele medicale scolare cu sesizarea

eventualelor deficiente;optimizarea dispensarizarii si asistentei medicale în bolile

cronice;calcularea unor indici de prevalenta pentru principalele categorii de boli cronice

dispensarizate în vederea descrierii situatiei morbiditatii prin boli cronice în randul copiilor si

28


tinerilor din Romania.

Crearea unei baze de date in vederea stabilirii tendintei anumitor indicatori se poate face numai

prin urmarirea evolutiei prospective a acestora.

28. Evaluarea capacitatii de adaptare a elevilor la activitatea scolara pentru

depistarea sindromului de suprasolicitare – coordonator dr Aurelia Cordeanu

CNEPSS

Evaluarea factorilor de risc biopedagogici în activitatea şcolară a elevilor din ciclul gimnazial si

liceeal s-a realizat prin chestionare adresate elevilor, din douăsprezece judeţe şi din municipiul

Bucureşti. Chestionarele cuprind întrebări specifice, cu scopul de a analiza adaptarea scolara si

pentru depistarea factorilor de risc in scopul prevenirii suprasolicitarii elevilor in procesul

instructiv educativ. Rezultatele chestionarelor au fost grupate şi interpretate. Chestionarul pentru

elevi a permis autoevaluarea stării de oboseală, alimentaţia, gradul de dificultate şi volumul

temelor, timpul liber .Analiza detailată pe clase şi comparativ între cele două sexe a aratat ca

31,7% din elevi au declarat că se simt obosiţi, denotând (având în vedere că ne aflăm nu departe

de începutul unui nou an şcolar) o adaptare dificilă la solicitările procesului instructiv-educativ

primar. De remarcat, deşi neconfirmat statistico-matematic prin testul de 2 (chi pătrat) (

p>0,05), proporţia mai mare de eleve obosite (40,9%) decât de băieţi (26,3%)Oboseala scolara

este un fenomen prezent la majoritatea elevilor chestionati.Privitor la perioada cand se simt

obositi, apropae jumătate au răspuns seara, un sfert dimineaţa şi în propoţie mai mică (13 – 15%)

la început sau sfârşit de săptămână, cu menţiunea că fetele în proporţie de apropae 1/3 la sfârşit

de săptămână iar băieţii peste 1/3 s-au declarat obosiţi dimineaţa.25,0% din elevi au declarat că

se simt mai obosiţi dimineaţa, în special băieţii ( 36,8% comparativ cu numai 4,6% la fete,

diferenţa foarte puternic semnificativă d.p.d.v. statistico-matematic-p<0,001) ceea ce subliniează

efectul diminuat al odihnei nocturne (deşi circa 50% din elevi de ambele sexe au dormit 8-9 ore

iar 20-30% chiar mai mult).Cei mai mulţi elevi au resimţit oboseala (aproximativ 50% atât la fete

cât şi la băieţi) seara.De remarcat şi diferenţa (p<0,002) între foarte puţinii băieţi obosiţi la sfârşit

de săptămână (5,3%) faţă de cele 31,8% declarâdu-se obosite la sfârşit de săptămână.Cauza cea

mai frecventă considerată a le genera oboseala a constituit-o lipsa odihnei suficiente (venită însă

în contradicţie cu numărul mare de elevi dormind cel puţin 8 ore ( toţi băieţii şi peste 95% la

fete) urmata ide(peste 50%) volumul mare al temelor pentru acasă şi orele de curs prea

numeroase, resimţite îndeosebi de fete (63,6%) şi mai puţin (34,2%) de băieţi.Pe următoarea

poziţie s-a aflat dificultatea obiectelor de studiu (36,4% la eleve şi 23,7% la elevi).Dintre

obiectele de studiu având un volum mare de pregătit prin temele pentru acasă pe prim loc s-a

situat la băieţi matematica (62,5%; la fete insă doar 52,2%) iar la fete limbile străine (58,7%) ca

urmare şi numărului mare de fete învăţând la profilul uman. Au mai fost inciminate şi limba

română (48,6% la băieţi şi 41,3% la fete). Dificultatea crescută a temelor pentru acasă s-a

resimtit cel mai mult la băieţi pentru matematică (57,1%) şi fizică (48,6%) iar la fete pentru

limbile străine (50,0%) şi matematică 43,5%. Alţi factori care contribuie la aparitia oboselii

şcolare au fost : volumul mare de timp destinat pregătirii temelor acasă : peste 40% din fete şi

circa 25% din băieţi învăţau zilnic 3-4 ore şi peste ( îndeosebi volumul mare la matematică –

peste 50% din fete şi apropae 40% din băieţi, urmată de limbile străine: 31,8% la eleve şi 44,7%

la fete şi peste 35% la băieţi; şi dificultatea temelor de pregătit era importantă (peste 85% din

elevi pentru matematică şi circa 2/3 pentru română). Alarmantă este şi afirmaţia a peste 85% din

elevi care sunt nevoiţi să înveţe şi sâmbăta ori duminica, factori important generatori de oboseală

şcolară. De subliniat că nici o fată şi doar mai puţin de 1/3 din elevi s-au plâns de faptul ca

profesorii nu respectă pauzele (recreaţiile) dintre ore.Peste 25% din fete şi peste 15% din băieţi

29


nu mâncau dimineaţa, circa 10% la prânz şi sub 10% seara; gustarea era luată de 85-90% din

elevi. Relativ la petrecerea timpului acasă sunt de remarcat :timpul liber era consumat pentru

activităţi sportive neorganizate (peste 85% din băieţi şi aproape 55% din fete), vizionări la

televiziune (50% elevele şi aproape 35% băieţii) şi jocul pe calculator (peste 1/3 din fete şi peste

½ din băieţi); activităţi sportive poate genera oboseală., sportul în mod organizat, l-au practicat

62,8% din elevi (procentaj crescut declarat de elevi probabil prin confuzia între activitatea

sportivă organizată la un club sportive şi activitatea sportivă neorganizată) şi doar 19,6% din

fete.Petrecerea în proporţii reduse a timpului pentru activităţi sportive, organizate sau nu, de fel

poate explica, în parte, proporţia mai mare de oboseală la acestea decât la băieţi, cu toate că şi

excesul de activităţi sportive poate genera oboseală.;timpul petrecut în aer liber a fost declarat

din ½ din elevi ca fiind mai mare de 3-4 ore/zi la ambele sexe, restul 3-4 sau 1-2 ore (acestea din

urmă la circa ¼ din elevi). Petrecerea în proporţii reduse a timpului pentru activităţi sportive,

organizate sau nu, poate explica, în parte, proporţia mai mare de oboseală la fete decât la băieţi,

cu toate că şi excesul de activităţi sportive poate genera oboseală.Punctul de vedere al elevilor

din clasa a V-a referitor la perioda de evaluare pe parcursul anului şcolar înclina la fete (circa

60%) pentru întreg parcursul unui semestru iar la băieţi (50%) pentru sfârşitul semestrului.

29. Monitorizarea profilului de risc psiho-social in comunitatile scolare din Romania

– coordonator – CRSP Cluj; studiu pilot

În anul şcolar 2009-2010 a fost derulat studiul pilot de evaluare a potenţialului psiho-social

şcolar. În studiul pilot a fost investigat Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu” din Bistriţa.

Chestionarul s-a aplicat iniţial la cadrele didactice. La un interval de 3 săptămâni s-a aplicat la

două clase de elevi din aceeaşi unitate de învăţământ şcolară. Datele primare au fost introduse în

bază de date format Excel, pe file individuale pentru profesori şi elevi.Procedura de studiu a fost

concepută pentru a sigura confidenţialitatea datelor şi participarea voluntară. S-au utilizat

chestionare cu auto-administrare, care nu conţin informaţii despre identitatea respondentului. Pe

prima pagină a chestionarului sunt precizate instrucţiunile de completare. Au fost incluşi în

studiu un număr de 75 din cele 98 cadre didactice, eşantion reprezentativ, pentru un interval de

confidenţă 95% (asigură o siguranţă de 95% că răspunsurile sunt reprezentative pentru

personalul şcolar) şi un număr de 125 elevi.

Aspectele investigate în cadrul fiecărei arii a chestionarului au fost formulate ca afirmaţii., iar

întrebarea pentru fiecare afirmaţie este „Cât de mult se potriveşte şcolii dvs.?”. Scala de răspuns

a fost cuprinsă între 1 şi 4 (deloc, puţin, destul de mult, foarte mult). Numărul de itemi ai ariei

înmulţit cu 4 va oferi rezultatul maxim, ideal al ariei. Climatul şcolar a fost identificat ca una

dintre cele mai importante trăsături ale unei şcoli. Şcoala trebuie să reprezinte un mediu

prietenos, sigur, atent, fericit de muncă şi joacă. Când atmosfera din şcoală este neprietenoasă,

îngrijirea nu este atentă, lipseşte încurajarea şi recompensarea, sănătatea mentală, atât a elevilor

cât şi a profesorilor poate fi afectată în mod advers. Impactul unei atmosfere neprietenoase este

în mod particular dăunător dacă persistă o perioadă mai lungă de timp. Rolul profesorului

include grija pentru bunăstarea psihică a elevilor.

În şcolile cu scoruri ridicate în această arie calitativă, profesorii şi elevii deopotrivă, se simt

preţuiţi şi încrezători, părinţii sunt implicaţi şi oferă susţinere. Atmosfera prietenoasă acoperă o

gamă largă de activităţi. În această arie este inclusă atitudinea primitoare faţă de elevii nou veniţi

în şcoală, în special faţă de cei care încep un nou an şcolar, astfel încât să se simtă încrezători.

30


30. Identificarea, cuantificarea si monitorizarea riscului specific pentru sanatate

generat de comportamentele cu risc – coordonator dr Maria Mirestean, CRSP Cluj

Obiectivul general a constat in evaluarea dimensiunii riscului comportamental în unităţile de

învăţământ şi iniţierea activităţilor de corectare ţintite. Investigaţiile s-au efectuat pe un lot de

4691 elevi din ciclul liceal, din judeţele României (fără municipiul Bucureşti şi judeţul Braşov).

Distribuţia subiecţilor pe sexe a fost următoarea: 59,55 % fete (2795) şi 40, 45 % băieţi (1896).

Concluziile au aratat urmatoarele :În România mai mult de 8 din 100 liceeni au avut ideaţii

suicidale.;Ideaţia suicidală s-a înregistrat în mod preponderent la fete, iar raportul fete /băieţi a

fost de 2 /1.;Frecvenţa ideaţiei suicidale scade spre clasele liceale terminale la fete.;Pe plan

naţional 5 elevi din 100 şi-au făcut un plan de sinucidere; iar 4,90 % au avut o tentativă de

suicid. ;La nivel naţional, dintre liceeni care au avut tentative de suicid 2,15 % au necesitat

îngrijiri medicale.;Tentativele de suicid care au necesitat îngrijiri medicale au fost înregistrate

mai frecvent la fetele din clasele a IX-a şi a X-a şi la băieţii din clasele a IX-a şi a XI-

a.;Tentativa de suicid incumbă factori şi situaţii predispozante în dezamorsarea cărora se impune

o conlucrare familie - instituţii educative, religioase.;Este necesară diagnosticarea precoce şi

tratarea corecta a tulburărilor psihice cu debut la vârste tinere.;Se impune reconsiderarea

manierei de prezentare în media , a cazurilor de suicid.;Se impune perfecţionarea identificării

subiecţilor cu risc crescut.

31. Monitorizarea incidentei bolilor profesionale si a absenteismului medical prin

boala profesionala – coordonator dr Adriana Todea, CNMRMC

Sinteză editată anual şi reactualizată permanent cu datele primite de la direcţiile de sănătate

publică şi a Municipiului Bucureşti (şi anume Fişele BP2 din 42 de judeţe), dar şi cu cele mai noi

date existente pe plan european în domeniul statisticii bolilor profesionale.Astfel in 2010 s-au

declarat la nivelul ţării 310 cazuri noi de îmbolnăvire profesională provocate de suprasolicitarea

diferitelor aparate şi sisteme ,frecventa cea mai mare reprezentand-o afectiuni ale aparatului

locomotor Repercusiunile asupra stării de sănătate a individului sunt multiple: absenteism,

scăderea productivităţii şi a calităţii muncii etc., problema suprasolicitării musculo-osteo-

articulare fiind răspândită în domeniul profesional şi fiind o mare cauzatoare de absenteism,

chiar dacă numărul cazurilor declarate este în prezent încă redus.

32. Supravegherea expunerii la azbest si monitorizarea masurilor pentru protejarea

sanatatii fata de acest risc – coordonator dr Dana Mates, CRSPB

In anul 2010, sinteza a avut urmatoarele obiective: inspectia modului de supraveghere a

sanatatii lucratorilor expusi la azbest, a modului de evaluare a riscurilor, a modului de notificare

in activitatile care implica materiale cu continut de azbest (produse/deseuri); initierea registrului

national al expusilor la azbest pe baza colectarii datelor din registrele de expunere ale lucratorilor

si a datelor din dosarele de medicina muncii ;imbunatatirea diagnosticului bolilor maligne

(cancer pulmonar si mezoteliom) cauzate de azbest (cercetarea etiologiei profesionale a cazurilor

de mezoteliom incidente in anul 2009

Fata de anul 2007 cand 127 de agenti economici erau in evidenta pentru azbest, in prezent

numarul lor s-a redus la 28 prin eliminarea produselor cu continut de azbest interzise prin lege

sau incetarea activitatii.

31


3.3 EVALUAREA ACTIVITATII EXPERTILOR NOMINALIZATI PRIN ORDIN

MS

A. Produse cosmetice

La inceputul anului 2010, au fost transmise la Comisia Europeana: Programul

National Sectorial de de supraveghere a pietei cosmeticelor si biocidelor (Sectoral

NMSP) si Raportul National de Informare asupra campaniilor specifice ce urmeaza a fi

derulate. In acest context, CNMRMC a asigurat suportul tehnic in derularea de catre

CNEPSS a doua campanii nationale de informare a publicului, si anume:

Campania naţionala privind utilizarea corectă a produselor pentru protecţie solarǎ

Campanie europeană naţională privind tatuajele negre cu Henna (Lawsonia)

Incepand cu anul 2009, rezultatele cuprinse in rapoartele nationale anuale care

sunt transmise catre Comisia Europeana cu privire la supravegherea cosmeticelor in

statele membre sunt publicate pe site-ul CE la adresa

http://ec.europa.eu/consumers/sectors/cosmetics/cooperation-trade/eu-

level/index_en.htm)

Conform responsabilitatilor MS din HG nr. 63/2002 privind aprobarea

Principiilor de buna practica de laborator, precum si inspectia si verificarea respectarii

acestora in cazul testarilor efectuate, CNMRMC a asigurat suportul de specialitate

pentru completarea Chestionarului transmis de Comisia Europeana pentru implementarea

Directivei 2004/9/ (GLP)

transmiterea la termen catre Comisia Europeana a punctelor de vedere cu caracter

tehnic si intocmirea a 3 mandate de reprezentare pentru Comitetului de Poziţie si 3

mandate pentru Grupul de Lucru din cadrul DG SANCO – B2/GC - Cosmetics and

Medical Devices

B. Calitatea apei

pentru supravegherea calităţii apei potabile –Raport către CE – refacere, validare

si transmitere către CE a Raportului Naţional 2007 – postare site CE.

Pentru evaluarea calităţii apei de îmbăiere :

- Raport către CE aferent sezonului 2009, terminat şi postat pe site-ul CE.

- Raport către CE aferent sezonului 2010, terminat şi postat pe site-ul CE.

- Listarea zonelor de îmbăiere pentru sezonul 2010 pe site-ul MS.

- Transmitere către CE a calendarului de monitorizare a apei de îmbăiere pentru sezonul

2010 şi a zonelor de îmbăiere.

Participare la misiunea de audit a CE-DGSANCO - ape îmbuteliate -

iunie 2010

C. Sanatate Ocupationala

completarea chestionarului privind exerciţiul de evaluare intermediară a Strategiei

comunitare 2007-2013 privind sănătatea şi securitatea în muncă pe care Comisia

europeană îl realizează la jumătatea perioadei de referinţă privind progresele

înregistrate în punerea în aplicare a iniţiativelor prevăzute de aceasta. Completarea

chestionarului Comisiei europene nr. 157/12.01.2010 a fost primit de la

reprezentanţa permanentă a României pe lângă Uniunea europeană şi asigură cadrul

http://ec.europa.eu/consumers/sectors/cosmetics/cooperation-trade/eu-level/index_en.htm

http://ec.europa.eu/consumers/sectors/cosmetics/cooperation-trade/eu-level/index_en.htm

32


legislativ şi organizatoric privind îmbunătăţirea sistemului de supraveghere a stării

de sănătate a lucrătorilor, respectiv creşterea eficienţei preventive a monitorizării

sănătăţii şi ridicarea nivelului de sănătate în cadrul întreprinderilor

Completarea Raportului la Carta Socială Europeană Revizuită pentru capitolele

munca temporară, munca la domiciliu şi bolile profesionale în România;

S-au elaborat puncte de vedere ca răspuns adresa DICP şi Relaţii internaţionale

privind Timpul de muncă (Directiva CE 93) completarea privind munca de noapte

(fişa din HG 355-2007);

D. Igiena alimentului

Participare la Working Group Meetings on Food Contact Materials

S-a raspuns solicitarilor DG SANCO, prin care se cere Statelor Membre sa comunice

catre Commission Services observatii la diverse materiale referitoare la materiale in contact

cu alimentele.

S-a raportat la Comisia Europeana – DG Sanco numarul de probe de materiale ce

vin in contact cu alimentele lucrate, conforme si neconforme

s-au creat bazele de realizare a metodologiei de aplicare si acreditare pentru

materiale in contact cu alimentul

S-au transmis la Comisia Europeana dosarele depuse de catre

producatori/importatori de produse din tutun, dosare ce contin date cu privire la

ingredientele utilizate la fabricare.

participare la intalnirile grupurilor de lucru care au avut loc la Bruxelles, si

elaborarea punctelor de vedere legate de modificarile Regulamentului CE nr

258/2007 privind alimentele si ingredientele alimentare noi, regulament care a fost

propus de catre Comisia Europeana spre modificare inca din anul 2008.

armonizarea cu legislatia europeana in domeniul aditivilor alimentari a mentiunilor

nutritionale si de sanatate asociate alimentelor (expert MS chimist Ana Telniceanu).

Participarea la grupuri de lucru: 29 oct. 2010, 29-30 nov. 2010, 21 dec. 2010,

Bruxelles

Elaborare Mandat pentru Reuniunea Comitetului Permanent pentru Lantul

Alimentar si Sanatatea Animala, 7 iulie 2010, Bruxelles la punctele privind aditivii

alimentari.

Participare la elaborarea ordinelor M.S./MADR/ANSVA care transpun Directivele

UE 2009/163/, 2008/128 privind indulcitorii utilizati in produsele alimentare in

ceeea ce priveste produsul „Neotam”

3.4 PROIECTE DE ACTE NORMATIVE ELABORATE/PARTICIPARE LA GRUPURI

DE LUCRU

Numarul total de acte normatice/modificari/completari la care au participat

specialistii CNMRMC a fost de 32 .Dintre acestea mentionam :

A .PRODUSE COSMETICE SI BIOCIDE

a fost inaintata catre MS o propunere pentru organizarea sistemului national de

cosmetovigilenta, pentru supravegherea efectelor indezirabile grave datorate

produselor cosmetice.

33


puncte de vedere tehnice de aplicare a Directivei cosmeticelor in Romania in cadrul

Platformei Europeane a Autoritatilor de Supraveghere a Pietei Cosmeticelor

(PEMSAC),

propuneri pentru urmatoarele acte normative publicate sau aflate in curs de

adoptare:

- Ordonanta Guvernului 2/2010 pentru modificarea Legii nr. 178/2000 privind produsele

cosmetice (M.Of. 59/2010)

- Lege nr. 260/2010 pentru abrogarea art. 8 din Legea nr. 178/2000 privind produsele

cosmetice (M.Of.nr. 848/2010)

- HG nr. 933/2010 pentru modificarea si completarea HG nr. 956/2005 privind plasarea pe

piata a produselor biocide (M.Of.642/2010)

- Ordin nr. 13/2010 al ministrului sănătăţii pentru modificarea anexei III la Ordinul

ministrului sănătăţii nr. 1.448/2005 privind categoriile de produse cosmetice şi listele

cuprinzând substanţele ce pot fi utilizate în compoziţia produselor cosmetice (M.Of.

33/2010)

- Ordin nr.381/2010 al ministrului sănătăţii pentru modificarea şi completarea Ordinului

ministrului sănătăţii nr. 1.448/2005 privind categoriile de produse cosmetice şi listele

cuprinzând substanţele ce pot fi utilizate în compoziţia produselor cosmetice (M.Of.

300/2010)

- Ordin nr.1102/2010 al ministrului sănătăţii pentru modificarea si completarea Ordinului

ministrului sanatatii nr. 1.448/2005 privind categoriile de produse cosmetice si listele

cuprinzand substantele ce pot fi utilizate in compozitia produselor cosmetice (M.Of.

576/2010)

- Ordin nr. 10/368/11/2010 privind aprobarea procedurii de avizare a produselor biocide

care sunt plasate pe piata pe teritoriul Romaniei (M.Of. 196/2010)

- Proiect de Ordin privind aprobarea sistemului de supraveghere si inspectie a produselor

biocide si stabilirea limitelor de competenta in exercitarea atributiilor si responsabilitatilor

ce revin autoritatilor desemnate,

- Proiect de Ordin pentru aprobarea procedurilor de autorizare si inregistrare in Romania a

produselor biocide a caror substante active au fost incluse in Anexa I sau IA a Ordinului nr.

1321/280/90/2007 al ministrului sănătăţii publice, al ministrului mediului şi gospodăririi

apelor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa

Alimentelor pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului

nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide

- Proiect de Ordin privind tarifele pentru plasarea pe piaţă a produselor biocide şi pentru

solicitarea privind înscrierea substanţelor active în anexa nr. I, IA sau IB de la Directiva

98/8/CE, corespunzatoare Anexei nr. I, IA sau IB de la Ordinul ministrului sănătăţii

publice, al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al preşedintelui Autorităţii

Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 1.321/280/90/2006 pentru

aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 956/2005 privind

plasarea pe piaţă a produselor biocide, cu modificările şi completările ulterioare

B. IGIENA MEDIULUI SI APA POTABILA

-Participare la elaborarea proiectului de act normativ pentru completarea si modificarea

Ordinului MS nr. 219/2002 pentru aprobarea normelor tehnice privind gestionarea deseurilor

34


rezultate din activitatea medicala si a metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de

date a deseurilor rezultate din activitatea medicala (proiectul de reglementare se afla in faza de

aprobare);

-Participare la elaborarea proiectului de act normativ pentru completarea si modificarea

Ordinului comun MS si MMGA nr. 940/698/2005 privind aprobarea criteriilor de evaluare a

echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termica a deseurilor rezultate din activitatea

medicala;

-Redactare de observatii si completari pentru proiectul de modificare a HG nr. 128/2002

privind incinerarea deseurilor;

-Redactare de observatii la textul Directivei 2008/98 CE a Parlamentului European si a

Consiliului Europei, privind deseurile si de abrogare a altor directive;

-Participare la revizuirea Legii privind regimul deseurilor (document postat pe site-ul

Ministerului Mediului si Padurilor), prin redactarea de observatii si completari.

- Participare la elaborarea proiectului Ordonanţei de Urgenţă 11/ 29 ianuarie 2010 pentru

modificarea Legii apei potabile 458/2002

- Participare la elaborarea proiectului Metodologia de acordare a derogărilor pentru

parametrii chimici, în conformitate cu prevederile art. 9 din Legea 458/2002 - ORDIN MS

Nr. 299/638 din 8 aprilie 2010

- Elaborare proiect HG pentru completarea şi modificarea HG 546/2008 privind gestionarea

calităţii apei de îmbăiere – proiect aflat în dezbatere publică pe site-ul MS

- Participare grup de lucru proiect Metodologia de evaluare şi monitorizare a zonelor de

îmbăiere – proiect aflat în dezbatere publică pe site-ul MS

- Particiapre la elaborarea legislaţiei de reglemenatre sanitară a materialelor şi produselor

care vin în contact cu apa potabilă.

- Puncte de vedere la elaborarea Legii solului – la cererea MS si 34nitiate de Ministerul

Mediului

- Puncte de vedere la elaborarea Legii aerului – la cererea MS si 34nitiate de Ministerul

Mediului

- Participare la grupul de lucru privind modificarea legislatiei referitoare la clasificarea,

etichetarea produselor periculoase

- participare la grup de lucru interministerial: “Elaborare cod de conduita la zgomot in

sectorul muzica – divertisment

C. SANATATE OCUPATIONALA

propunere de HG privind cerinţele minime de securitate şi sănătatea în muncă

referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de radiaţiile optice

artificiale adoptarea Directivei 2006/25/CE (UE);

propunerea de Ordin de Ministru privind aprobarea procedurii privind investigarea

şi diagnosticarea bolilor profesionale, precum şi a listei prestaţiilor medicale

aferente în temeiul prevederilor art. 135, (15) din Legea nr. 258/2008 pentru

modificarea şi completarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente

de muncă şi boli profesionale cu referire la procedura privind investigarea şi

diagnosticarea bolilor profesionale, precum şi lista prestaţiilor medicale aferente;

35


propunere de modificare a Legii 319/2006 ca răspuns la adresa Ministerului Muncii

Familiei şi Protecţiei Sociale cu referire la modificarea Legii securităţii şi sănătăţii

în muncă nr. 319/2006;

propunere de modificare şi completare cu referire la proiectul de Hotărâre de

Guvern pentru modificarea şi completarea HG nr. 355/2007 privind supravegherea

sănătăţii lucrătorilor;

D. IGIENA ALIMENTATIEI

Ordin MS pentru aprobarea normelor metodologice privind plasarea pe piaţă a

alimentelor la care s-au adăugat vitamine, minerale şi alte substanţe ;

- Proiect de ordonanta privindconditiile generale pentru reglementarea

producţiei, comercializării şi controlului suplimentelor alimentare;

-Hotărâre de guvern privind stabilirea fructelor distribuite, a perioadei şi frecvenţei

distribuţiei şi de actualizare a limitei valorii zilnice/elev şi privind stabilirea

măsurilor adiacente distribuţiei de fructe, a bugetului aferent acestora, precum

şi a modalităţii de implementare efectivă şi de gestionare la nivelul administraţiei

publice, în cadrul programului de încurajare a consumului de fructe în şcoli în anul

şcolar 2010-2011;

-Elaborarea proiectului de Ghid pentru controlul obiectelor din ceramică care vin în

contact cu produsele alimentare

-Elaborarea proiectului de ordin de modificare ORDIN -ul Nr. 763/455 din 15 iunie

2004 pentru aprobarea Listei substanţelor permise a fi utilizate în fabricarea

produselor din tutun, cu completarile si modificarile ulterioare

Analiza si consolidarea listei de mentiuni de sanatate asociate alimentelor, expert-

specialist.

3.5 PARTICIPARI LA COMISII DE EXPERTI ; ORGANIZARE DE INSTRUIRI

In Calitate de experti, membrii din componenta CNMRMC si a SRM din CRSP uri au

participat la:

1. Misiunea AIEA de evaluare in domeniul urgentelor radiologice, Bucuresti, 22-26 martie

Marti 23 martie 2010, la CIOLPANI Centrul National pentru Coordonarea Interventiei

(CNCI).

2. întâlnirile Comisiei de experţi de medicina muncii înfiinţată legal potrivit Ordinului MS nr.

1256/2008 pentru aprobarea componenţei şi atribuţiilor Comisiei de experţi de medicina

muncii acreditaţi de Ministerul Sănătăţii şi de Ministerul Muncii

3. Elaborarea Protocolului intre MS si ROMALIMENTA privind reformularea alimentelor

prin reducerea continutului de sare ,

4. Elaborarea Proiectului de Plan National de Actiune privind Alimentatia si Nutritia

5. Intalnirile Comisiei Min. Agriculturii privind implementarea programului “ Fructe in scoli”;

6. Intalnirile Comisiei MS/ANSVSA privind regulamentul CE privind mentiunile nutritionale

si de sanatate

36


7. participare la Conferinta UNIPHE (Use of Sub-National Indicators to Improve Public Health

in Europe) „Imbunatatirea sanatatii publice”, organizata sub egida Comisiei Europene, cu un

numar de 5 postere din domeniul mediului si sanatatii ocupationale

3.6 PARTICIPARI LA GRUPURI DE LUCRU INTERMINISTERIALE

-participare la grupuri de lucru interministeriale pentru obiectivele : TRANSGAZ,

HIDROELECTRICA, TRANSELECTRICA, ETC.

-Participarea la Reuniunea POS Mediu 2007 – 2013,

- participare la evaluarea strategica de mediu a Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor

- participare la grupul de lucru interinstitutional „Schimbări climatice” – sub patronajul

Primariei Municipiului Bucuresti

- participare la sesiunea de comunicări - Schimbări climatice – organizata de PMB

- participare la sesiunea de comunicări – Schimbări climatice, Romania spre drumul spre

Copenhaga,

3.7 INSTRUIRI ORGANIZATE

CNMRMC asigurat instruirea expertilor din CRSP desemnati in evaluarea dosarelor

de biocide pentru cele 4 grupe principale (dezinfectanti, conservanti, pesticide non-

agricole si alte produse biocide) in cadrul a 3 sesiuni (14 iulie, 5 si 11 august 2010)

Instruire in data de 8 iulie 2010 organizat pentru inspectorii din cadrul DSP-urilor

judetene cu referire la controlul materialelor ce vin in contact cu alimentele 96

participanti

Instruirea si formarea personalului directiilor de sanatate publica pentru aplicarea

unitara a metodologiilor nationale in domeniul apei potabile: „Analiza

microbiologicǎ a apei potabile” workshop organizat in trei serii - au participat

35medici microbiologi si biologi de la Directiile de Sanatate Publica din 30 de

judete. ( instruire organizata de Laboratorul National de Referinta pentru

Supravegherea Calitatii Apei – CRSPB)

3.8 ALTE ACTIVITATI DESFASURATE

INTOCMIREA SI GESTIONAREA bazei nationale de date privind deseurile

rezultate din activitatea medicala.

coordonare activitate DSP în cadrul monitorizării calităţii apei potabile ca urmare

a :

1.1.Scufundării în Dunăre a unei barje încărcate cu îngrăşăminte pe bază de

amoniu şi fosfaţi în luna decembrie 2010

1.2.Accidentului ecologic Ungaria – parcurs Dunăre - octombrie 2010

Crearea si gestionarea registrului laboratoarelor de toxicologie abilitate din

Romania

Raspunsuri profesionale ale specialistilor CNMRMC pentru : un numar de trei

interpelari parlamentare ; un numar de opt petitii, sesizari ,reclamatii ; un numar de

doua solicitari profesionale ale organelor legislative

37


4. ACTIVITATI DESFASURATE LA CEREREA TERTILOR DE

CATRE SPECIALISTII CNMRMC SI SECTIILOR SRM DIN

CADRUL CRSP URILOR PENTRU :

Suplimente alimentare predozate de origine animal şi vegetală şi/sau a amestecurilor acestora

cu vitamine, minerale şi alţi nutrienţi

(Cf. Ordinul comun MAPDR /MS/ANSVSA/ Nr. 1.228/2005 / 244/63/2006 pentru aprobarea

Normelor tehnice privind comercializarea suplimentelor alimentare predozate de origine 37rofes

şi vegetală şi/sau a amestecurilor acestora cu vitamine, minerale şi alţi nutrienţi (M. Of. Partea I

nr. 253/21.03.2006));

Alimentele la care s-au adăugat vitamine, minerale şi alte substanţe

(Cf. Ordin MS Nr. 369/61/291 din 22 aprilie 2010 pentru aprobarea Normelor metodologice

privind introducerea pe piaţă a alimentelor la care s-au adăugat vitamine, minerale şi alte

substanţe (M. Of. NR. 531 din 29 iulie 2010)

Ape potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale 37rofess sau decât apele de izvor,

comercializate sub denumirea de apă de masă

(Cf. Ordin MSP nr. 341 din 20/02/2007 pentru aprobarea normelor de igienă şi a procedurii de

notificare a apelor potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale 37rofess sau decât apele de

izvor, comercializate sub denumirea de apă de masă- Procedură de notificare a apelor potabile

îmbuteliate, altele decât apele minerale 37rofess sau decât apele de izvor (din 20/02/2007)

(M.Of. Partea I nr. 149/01.03.2007))

Ape minerale 37rofess îmbuteliate, din care se separă compuşii de fier, mangan, sulf, arsen şi

constituenţii indezirabili

(Cf. Ordinul MSP nr. 871 din 17/07/2006 privind aprobarea Procedurii de notificare a apelor

minerale 37rofess îmbuteliate, din care se separă compuşii de fier, mangan, sulf, arsen şi

constituenţii indezirabili Procedură de notificare a apelor minerale

37rofess îmbuteliate, din care se separă compuşii de fier, mangan, sulf, arsen şi constituenţii

indezirabili (din 17/07/2006) (M.Of. Partea I nr. 632/21.07.2006))

Înregistarea laboratoarelor care efectuează monitorizarea calităţii apei potabile

(Cf. Ordin MS Nr. 764/2005 pentru aprobarea procedurii de înregistrare la Ministerul Sănătăţii a

laboratoarelor care efectuează monitorizarea calităţii apei potabile în cadrul controlului 37rofessi

al apei potabile (modificat si completat cu Ordin MS Nr. 1276/2005).)

Derogări pentru parametrii chimici din apa potabilă

(Cf. Ordin MS Nr. 299/638 din 8 aprilie 2010 privind aprobarea Metodologiei de acordare a

derogărilor pentru parametrii chimici, în conformitate cu prevederile art. 9 din Legea nr.

458/2002 privind calitatea apei potabile (M. Of. Partea I nr. 290 din 04/05/2010)

Produsele, materialele, substantele chimice/amestecurile si echipamentele utilizate in contact

cu apa potabila

(Cf. Ordinul MS Nr. 520 din 17 mai 2011 privind aprobarea Procedurii de reglementare sanitara

pentru punerea pe piata a produselor, materialelor, substantelor chimice/amestecurilor si

echipamentelor utilizate in contact cu apa potabila (M. Of. Nr. L 359 din 23 mai 2011 (M. Of.

359/2011)

Materialele şi obiectele care vin în contact cu alimentele destinate exportului în state care nu

sunt membre ale Uniunii Europene

38


(Cf. Ordin nr. 1126 din 13/09/2006 privind aprobarea Procedurilor de emitere a certificatelor de

sănătate pentru materialele şi obiectele care vin în contact cu alimentele destinate exportului în

state care nu sunt membre ale Uniunii Europene, a modelelor declaraţiei de conformitate şi

certificatului de sănătate pentru materialele şi obiectele care vin în contact cu alimentele

destinate exportului în state care nu sunt membre ale Uniunii Europene (M.Of. Partea I nr.

789/19.09.2006

Autovehiculele utilizate pentru transportul deseurilor periculoase rezultate din activitatea

medicala

(Cf. Ordin nr. 613 din 15/05/2009 (Ordin 613/2009) privind aprobarea Metodologiei de evaluare

a autovehiculelor utilizate pentru transportul deseurilor periculoase rezultate din activitatea

medicala (M.Of. nr.343/22.05.2009)

Avizarea furnizorilor de instruire în domeniul noţinulor fundamentale de igienă

(Cf. Ordinul comun MS/MECT nr. 1225/5031din 24/12/2003 privind aprobarea Metodologiei

pentru organizarea şi certificarea instruirii profesionale a personalului privind însuşirea

noţiunilor fundamentale de igienă (M. Of., Partea I Nr. 49 din 20/01/2004 )

Produse biocide

(Cf. HG 956/ 2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide – Art. 6 alin.(1) lit. A)

coroborat cu alin.(2) şi alin.(3) din Ord. 10/ 368/ 11/ 2010 al Ministrului Sănătăţii, al Ministrului

mediului şi gospodăririi apelor şi al Preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi

pentru Siguranţa Alimentelor privind aprobarea procedurilor de avizare a produselor biocide care

sunt plasate pe piaţă pe teritoriul României. – Art. 4 Ord.

MS, Ministerul Mediului, ANSV nr. 10/368/11/2010 (M.Of. Nr. 852 bis/21.09.2005)

Omologarea produselor de protecţia plantelor

(Cf. HG 1559/2004 modificată şi completată cu HG 628/2006, HG 894/2005, HG 1606/2009

Regulamentul CE 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe

piaţǎ a produselor de protecţia plantelor)

Impactul asupra sanatatii populatiei a obiectivelor economice de investitii si obiectivelor

economice si social-culturale

(Cf. ORD. MS nr 536/1995 )

Abilitare laboratoare 38rofession

(Cf. Ordin MS Nr. 1093 din 6 septembrie 2004 privind abilitarea laboratoarelor de 38rofession

pentru efectuarea determinarilor de noxe profesionale (revizuit şi completat cu Ord. 1045/2010)

Evaluarea factorilor de risc profesional:

Factori chimici şi indicatori biotoxicologici

Factori fizici: -Zgomot; -Câmpuri electromagnetice –Vibraţii

Factori fizico-chimici:- Pulberi;- Azbest

(Cf. HG.1218/2006; HG 493/2006; HG 1136/2006; HG 1875/2005; HG 1093/2006; HG

1875/2005)

Evaluarea factorilor de risc ambiental:

Zgomot

Câmp electromagnetic

(Cf. Ord. MS 536/1997; Ord. MS 1193/2006)

Evaluarea stării de sănătate a angajaţilor în relaţie cu mediul de muncă

(Cf. HG 355/2006)

Produse Cosmetice

39


(Cf. Lege produse cosmetice 178/2011 (republicata)HG 956/2005 OAP 1321/2007 ;

Ord.MSF/MAAP nr. 438/295/2002; Ord.MSP nr. 1069/2007 si Ord. MSF/MAAP nr.

387/251/200; Ord. MS 10/2010; Ord. MS 940/2005; OUG nr. 43/2007

5.EDUCATIE CONTINUA, INSTRUIREA SI FORMAREA

PROFESIONALA IN DOMENIUL SANATATII IN RELATIE CU

MEDIUL

Participare la Conferinta Nationala a Ordinul Biologilor Chimistilor si Biochimistilor din

domeniul sanitar (chim Simona Dragoiu)

Participare curs PHARE organizata de MS prin proiect „TF2007/19343.03.01-Asistenta

tehnica spre interoperabilitate a furnizorilor de servicii medicina muncii pe baze standard de

date” – 2 medici (dr. Herlea Eugenia, Dr. Mates Dana)

Participare la workshop-ul cu tema :”Rezistenta antimicrobiana in perspectiva sigurantei

alimentare”, desfasurat la Belgrad in per. 27-28 Mai 2010 (biol Balan Gabriela).

Participare la Cursul cu tema : “Bioburden school” organizat de firma Teknoleb in data de 10

iunie 2010 in Bucuresti (biol. Balan Gabriela).

Participare la cursul de formare continua “Tehnici de biologie 39oil39cate in diagnosticul

patogenilor 39oil39cate in bolile infectioase” organizat de INCDMI-Cantacuzino si

Novaintermed in Bucuresti, iulie 2010 (dr Coca Cardos, boil Gabriela Balan).

Participare la grupul de lucru interinstitutional pe tema OMG-urilor (39oil. Gabriela Balan)

Participare la cursul organizat de FIATEST – „ Pregatirea laboratorului acreditat/in proces de

acreditare conform standardului ISO 17025:2005, 27-28 septembrie 2010 (chim Daniela

Rusea).

Participare la workshop on information and public participation in water and health related

issues – 15 – 16 iunie 2010, Bucuresti (39oil. Neagu Liliana)

Participare la workshop ,,The Water Quality” – 9-11.09. 2010, Bucuresti (chim. Prioteasa

Larisa ing Lemne Nicoleta, 39oil Vasiliu Gabriela, 39oil Neagu Liliana)

Participare la workshop TAIEX on the implementation of the Regulation (EC) No 1272/2008

on classification, labelling and packaging of substances and mixtures 28.05.2010, Bucuresti

Conferinta Nationala a Standardizarii – 14.10.2010, Bucuresti

Seminar privind biocidele TP1 si TP2

Participare la Simpozionul cu titlul „Obezitatea in centrul patologiei metabolice” organizat

de Asociatia Medicala Romana, Bucuresti, 1 iulie 2010 (dr. Cardos Coca, dr. Rodica

Ferezan)

Participare la Simpozionul anual FPAS din 12-13 noiembrie 2010 „Certitudini si controverse

in nutritia actuala” (dr. Cardos Coca, dr. Rodica Ferezan, chim Ana Telniceanu)

Participare la Seminarul cu tema Reglementare – Standardizare – Supraveghere organizat de

ASRO , Bucuresti 26 nov. 2010 ( dr. Coca Cardos)

“40emes Journees des Actinides & 2nd

Workshop on Actinide Targets”, 27th

March-1stApril

2010, Geneva, Switzerland;

Workshop „Mixture toxicity” SCK CEN Mol Belgium, 22-24 Septembrie 2010;

JRC Enlargement & Integration workshop “Training in radiochemistry measurements for

practitioners”, Jozef Stefan Institute Ljubliana, Slovenia, 15-26 noiembrie 2010.

40


LSC 2010 Advances in Liquid Scintillation Spectrometry, Paris, France, 6-10 september

2010;

Conferinţa Naţională de Fizică Teoretică, Iaşi, 23-25 iunie 2010;

International Conference on Chemistry and Chemical Engineering, 27-29 May 2010,

Timisoara, Romania

”Solving Environmental Problems through the Understanding of Risk and Environmental

Process”, organizate de INSPB în colaborare cu Michigan State University în perioada 15 –

19.07.2010.

“Occupational Health and Safety- Solving Occupational Health and Safety Problems through

the Recognition, Evaluation and Control of Workplace Hazards”, organizate de INSPB în

colaborare cu Michigan State University în perioada 15 – 19.07.2010;

prezentare 2 lucrări la Zilele Medicale Orădene;

În cadrul proiectului “Asistenţă tehnică spre interoperabilitate a furnizorilor de servicii de

medicina muncii pe baze standard de date “ organizat de Ministerul Sănătăţii – Direcţia

Generală Implementare şi Cooordonare Programe şi relaţii Internaţionale, am participat la

Cursul de Specializare Medicina Muncii, Sinaia.

“Asigurarea liberei mişcări a lucrătorilor şi interoperabilitatea indicatorilor de sănătate

între statele membre UE”, Poiana Braşov

Cursul de radiopatologie intitulat “Expunerea profesionala la radiatii ionizante – aspecte de

supraveghere medicala”, Bucureşti,

“Spectroscopie de Absorbţie Atomică”, organizat de către Institutul de Cercetări pentru

Energii Regenerabile şi Facultatea de chimie industrială şi Ingineria Mediului din cadrul

Universităţii “Politehnica” Timişoara, 05-09.07.2010;

al XXI –lea Congres al Societăţii Române de Pneumologie, Bucureşti, 9-12 iunie; lucrări

comunicate: 1;

al XV-lea Congres Naţional de Medicina Muncii cu participare internaţională, Arad, 22-25

septembrie; lucrări comunicate: 3;

Third European IRPA Congress, Helsinki (Finlanda), 14 – 18 June 2010 (doi participanţi cu

lucrări)

“Metodele de analiză radiochimică“- cursul de pregătire practică în Laboratorul de

Radiochimie din cadrul Institutului “Jozef Stefan” din Ljubljana, Slovenia, noiembrie 2010

(1 participant)

Cursul postuniversitar “Magneziul – implicaţii fiziologice, patologice şi terapeutice” în

cadrul celui de –”Al 7-lea simpozion naţional de magneziu”, Bucureşti, 8-9 octombrie, 2010

(1 participant)

„Asistenţă tehnică spre interoperabilitate a furnizorilor de servicii medicina muncii pe baze

standard de date”, partea I şi II proiect al MS implementat de consorţiu condus de Prevent

asbl (Institutul Finlandez de Sănătate Ocupaţională, Fundaţia Romtens), Iaşi, 21-25.06.2010

şi 12-16.07.2010 (6 participanţi)

Master absolvit cu lucrarea de dizertaţie: „Studiul efectelor tratamentelor cu plasmă asupra

suprafeţelor cilindrice” în specializarea „Fizica plasmei, spectroscopie şi autoorganizare” –

Facultatea de Fizică, Universitatea „Al.I.Cuza” Iaşi, iulie 2010

Sesiunea de instruire privind noul model de raportare la EFSA a reziduurilor de pesticide din

alimente, organizat la Bucuresti de ANSVSA în colaborare cu MS (1 participant)

“Actualităţi şi controverse privind aditivii alimentari”- UMF Iaşi,10-11 iunie, (3 participanţi)

41


“Metabolismul mineral”- UMF Iaşi (1 participant)

“Alimente funcţionale. Alimente modificate genetic. Alimente cu destinaţie nutriţională

specială. Suplimente alimentare. Nutrigenomica – Relaţia lor cu starea de sănătate”- UMF

Iaşi (4 participanţi)

Workshop-ul TAIEX „EU report obligation in the context of the Drinking Water Directive”,

Bucuresţi (1 participant)

Workshop organizat de firma Analytik Ljena „ContrrAA- Tehnologie inteligentă-

spectrofotometrie de înaltă rezoluţie cu sursă continuă”- Iaşi, Universitatea de Ştiinţe

Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, 1-2.07.2010 (10 participanţi)

Participarea d-lui ing Viorel Cazuc şi a d-nei dr.chim Carmen Hura la Seminarul de Instruire

al Experţilor Naţionali pentru Produse Biocide la sediul CRSP Bucureşti, august 2010.

Cursul postuniversitar “Magneziul – implicaţii fiziologice, patologice şi terapeutice” în

cadrul celui de –”Al 7-lea simpozion naţional de magneziu”, Bucureşti, 8-9 octombrie, 2010

(1 participant)

Seminarul de informare „Soluţii din Franţa şi România pentru IMM-uri în contextul crizei”

Iaşi 29.11.2010 (colectiv Sănătate ocupaţională)

„Cultură organizaţională şi lidership” – curs organizat de UMF Iaşi Disciplina – Sănătate

Publică şi Management, în perioada 29 octombrie – 26 noiembrie 2010 (1 participant)

Doctorandul Dr. Chirilă Ioan (specialitatea Igienă) – a obţinut o bursă de studii europeană, în

cadrul POSDRU ”Burse doctorale pentru creşterea competitivităţii în domeniul medical”,

coordonat de UMF ”Victor Babeş” din Timişoara, pentru proiectul de cercetare cu tema”

Studiu privind aplicarea diverselor metode de prevenţie şi management a excesului ponderal

pe loturi de adulţi de vârstă tânără şi medie

Dr. Chirilă Ioan a fost nominalizat la categoria Practicianul Anului: Medicină Preventivă,

pentru performanţă şi dăruire în numele profesiei medicale, Gala Tinerilor Medici, prima

ediţie, 10 Noiembrie 2010.

“Diagnostic şi principii terapeutice în urgenţele din sfera ORL”, Iaşi, martie 2010

Workshop-ul Medical Forum organizat de PharmaBusiness sub patronajul SNMF/MG inte

14-15.04.2010 la Iaşi

Sesiunea de comunicări 55 ani de la înfiinţarea Fabricii de Antibiotice Iasi, nov. 2010

“Abordarea complexă a riscului dislipidemic de la teorie la ACCORD”, nov. 2010

“Terminologie şi manifestări nonmotorii în Boala Parkinson”, nov. 2010

“Contaminanţi biologici şi substanţele chimice impurificatoare din alimentele secolului XXI”

- UMF Iaşi, 4-5.03.2010

“Alergia alimentara la copil”, UMF Iasi, iunie 2010

“ Abordari moderne în patologia durerii” UMF Iasi, 30 iunie 2010

Simpozionul „Beneficiile sartanilor în atingerea şi menţinerea ţintelor terapeutice în HTA”,

org. De Societatea Română de Cardiologie şi Colegiul Medicilor Iaşi, 4.03.2010;

42


Simpozionul: „Forum cardiovascular” – UMF Iaşi – CMR Iaşi, 23 martie 2010;

Simpozionul „ Noi recomandări ale ghidurilor privind terapia cu anteagregate plachetare” ,

UMF Iaşi – CMR Iaşi, 1 iunie 2010.

Simpozionul „Noutăţi în managementul HTA şi a diabetului zaharat” UMF Iaşi – CMR Iaşi,

7 iunie 2010.

Simpozionul „ Abordarea inflamaţiei în patologiile respiratori, UMF Iaşi – CMR Iaşi, 11

noiembrie 2010.

“Radiobiology – Evaluation of health risks after ionizing radiation” – The third European

IRPA Congress, Helsinki, Finland, iunie 2010 (1 participant)

“Radiation protection in medical imaging: optimization, justification and patient exposures in

CT and pediatric radiology” – The third European IRPA Congress, Helsinki, Finland, iunie

2010 (1 participant)

„Indoor radon sources, remediation and prevention in new construction” – The third

European IRPA Congress, Helsinki, Finland, iunie 2010 (1 participant)

Third European IRPA Congress: Radiation protection – science, safety and security,

Helsinki, Finlanda, 14 – 18 06.2010 (2 participanţi)

Conferinţa Naţională comună a Societăţii Romane de RadioProtecţie şi a Societăţii Romane

de Medicina Muncii: “Protecţia în expunerea profesională la radiaţii ionizante”, Bucureşti,

octombrie 2010 (3 participanţi)

Conferinţa UNIPHE organizată la INSP Bucureşti în perioada 27 – 28 septembrie 2010 (1

participant);

Al VII –lea Simpozion Naţional de Magneziu – Bucureşti, 8 – 9.10.2010 (2 participanţi)

“European Strategy for PHD Programs”- Timişoara, 22-23.09.2010 (1 participant- poster)

Al XX-lea Congres of European Respiratory Society, 18-22.09.2010, Barcelona, Spania (3

participanţi)

Al XV-lea Congres Naţional de Medicina Muncii cu Participare Internatională de la Arad 22-

26.09.2010 (5 participanţi)

European Microwave Conference – European Microwave Week EUMW 2010, 27.09 –

01.10.2010, Paris (1 participant)

The 6-th International Conference on Electrical and Power Engineering, 28-30.10. 2010, Iaşi

(2 participanţi)

Conferinţa Naţională de Microbiologie şi Epidemiologie, 14-16 octombrie, 2010, Sinaia (1

participant)

Simpozionul „Focus on pain – Alternative de tratament în managementul afecţiunilor

dureroase, UMF Iaşi – CMR Iaşi, 5 noiembrie 2010 (3 participanţi);

Simpozionul „ Abordarea inflamaţiei în patologiile respiratori, UMF Iaşi – CMR Iaşi, 11

noiembrie 2010, (3 participanţi);

Zilele Spitalului de Recuperare Iaşi 2010

Al XX-lea Congres ERS Barcelona, Spania, 18-22.09.2010, publ in ERJ, 2010, 36(suppl)

European Leadership Forum – Science Network, Eger, Hungary – 22-27 Mai 2010 (1

paricipant)

Al 3-lea Congres al Societăţii de Nutriţie din România, 8-10 aprilie 2010, Iaşi (2 participanţi)

Conferinţa Naţională “Recuperarea multidisciplinară în afecţiunile mdico-chirurgicale şi

reitegrarea socio-profesională – UMF Iaşi (4 participanţi);

43


6.PUBLICATII

articol în revista JAPT (JOURNAL OF AGROALIMENTARY TECHNOLOGIES) a

USAMVB Timişoara;

articol în Revue Roumaine de Chimie;

3 articole în Central European Journal Occupational and Environmental Medicine 2010;

1 lucare in Journal of Hygiene and public Health, Vol.60 nr. 2/2010;

Results obtained in measurements of Rn-222 with the Romanian Standard System, Sahagia,

Maria; Luca, Aurelian; Waetjen, Anamaria Cristina; Antohe, Andrei; Stanga, Doru; Varlam,

Carmen; Faurescu, Ionut; Toro, Laszlo; Noditi, Mihaela; Cassette, Philippe; Ivan, Constantin

On a simple method for proving clearance conditions for radioactive waste, Toro, Laszlo;

Stafie, Adrian

Experimental study of the radionuclides transport in soil and plants from waste dump,

Bragea, Mihaela; Aldave de las Heras, Laura; Carlos Marquez, Ramon; Cristache, Carmen;

Toro, Laszlo

Carmen Cristache, Laura Aldave de las Heras, Ramon Carlos Marquez, Mihaela Bragea,

Laszlo Toro -Distribution of soil-to-plant transfer factors for the natural uranium isotopes in

the vegetation in zones affected by uranium mines, “40emes Journees des Actinides & 2nd


March-1stApril 2010, Geneva, Switzerland.

Mihaela Bragea, Laura Aldave de las Heras, Ramon Carlos Marquez, Carmen Cristache,

2010- 234

U/238

U disequilibrium studies in soil and vegetation samples from tailing dumps,

“40emes Journees des Actinides & 2nd Workshop on Actinide Targets”, 27th March-1stApril

2010, Geneva, Switzerland.

Carmen Cristache, Laura Aldave de las Heras, Ramon Carlos Marquez, Mihaela Bragea,

Laszlo Toro -Distribution of soil-to-plant transfer factors for the natural uranium isotopes in

the vegetation in zones affected by uranium mines, “40emes Journees des Actinides & 2nd


March-1stApril 2010, Geneva, Switzerland.

Mihaela Bragea, Laura Aldave de las Heras, Carmen Cristache, Alina Brusturean, Gabriela

Brânzei, 2010 - Fractionation of

234U and

238U in vegetation samples from tailing dumps,

International Conference on Chemistry and Chemical Engineering, 27-29 May 2010,

Timisoara, Romania.

Mihaela Bragea, Laura Aldave de las Heras, Carmen Cristache, Ramon Carlos Marquez,

Laszlo Toro, 2010 -Experimental study of the radionuclides transport in soil and plants from

waste dump, Third European IRPA Congress, 14-18 June 2010, Helsinki, Finland, ISBN

978-952-478-549-5, p.16-29.

Ersilia Alexa, Renata Sumalan, Monica Negrea, Mihaela Bragea, Mariana-Atena Poiana,

Isidora Radulov and Aurel Lazureanu, 2010, Studies on the biodegradation capacity of 14C-

labelled glyphosate in vine plantation soils, International Journal of Food, Agriculture &

Environment – JFAE Vol 8. (3&4) 1193-1198. 2010, Print ISSN: 1459-0255 Online ISSN:

1459-0263, ISI – WEB of Science (Science Citation Index Expended), Impact index: 0,232,

pp. 132-137, www.world-food.net.

http://www.world-food.net/

44


“TP53, EGFR and KRAS mutations in relation to vhl inactivation and lifestyle risk factors in

renal-cell carcinoma from Central and Eastern Europe.” CANCER LETTERS, 293(1), 92-98,

1 IULIE 2010. coautor dr. Dana Mates

“Occupational trichloroethylene exposure and renal carcinoma risk: evidence of genetic

susceptibility by reductive metabolism gene variants.” CANCER RESEARCH, 70(16), 6527-

6536, 15 AUGUST 2010. coautor dr. Dana Mates

“Family history and lung cancer risk: international multicentre case-control study in eastern

and central europe and meta-analyses”. CANCER CAUSES & CONTROL, 21(7), 1091-

1104, IULIE 2010. coautor dr. Dana Mates

“Association between a 15q25 gene variant, smoking quantity and tobacco-related cancers

among 17 000 individuals”. INTERNATIONAL JOURNAL OF EPIDEMIOLOGY, 39(2),

563-577, APRILIE 2010. coautor dr. Dana Mates

“Variants in blood pressure genes and the risk of renal cell carcinoma.”

CARCINOGENESIS, 31(4), 614-620, APRILIE 2010. coautor dr. Dana Mates

“Can lactase persistence genotype be used to reassess the relationship between renal cell

carcinoma and milk drinking? potential and problems in the application of mendelian

randomization”. CANCER EPIDEMIOLOGY BIOMARKERS & PREVENTION, 19(5),

1341-1348, MAI 2010. coautor dr. Dana Mates

“Occupational exposure to polyciclic aromatic hydrocarbons and lung cancer risk: a

multicenter study in Europe.” OCCUP ENVIRON MED, 67(2), 98-103, FEB. 2010. coautor

dr. Dana Mates

“Genome-wide meta analyses identify multiple loci associated with smoking behavior.”

NATURE GENETICS, 42(5), 441-U134, MAI 2010. coautor dr. Dana Mates

“Occupation and renal cell cancer in Central and Eastern Europe”. OCCUPATIONAL AND

ENVIRONMENTAL MEDICINE, 67(1), 47-53, IANUARIE 2010. coautor dr. Dana Mates

Studiu descriptiv al unui grup de vârstnici privind nivelurile de magneziu şi calciu, starea de

sănătate şi stilul de viaţă - Victoria Papadopol, Cristina Cîmpeanu, Nicoleta Florescu,

Gabriela Albu, Otilia Damian (comunicată la al VII-lea Simpozion de Magneziu, 8-

9.10.2010, Bucureşti; rezumatul va fi publicat în Magnesium Research)

Magneziu şi îmbătrânirea: actualităţi – Victoria Papadopol ( comunicată la al VII-lea

Simpozion de Magneziu, 8-9.10.2010, Bucureşti; rezumatul va fi publicat în Magnesium

Research)

Utilizarea alimentelor cu destinaţie nutriţională specială în managementul excesului

ponderal – studiu prospectiv- Ioan Chirilă, comunicare orală la al 3-lea Congres al Societăţii

de Nutriţie din România, 8-10 aprilie 2010, Iaşi

Body weight loss using meal replacements, poster European Strategy for PhD Programs, 20-

22 Septembrie 2010, Timişoara

Aspect of well water quality and rural population health in North-East - Chirila Ioan, Iacob

Oana, Minea Manuela Luminiţa – poster prezentat la Conference UNIPHE 27-28 sept.

20101, Bucuresti

Ape de băut şi alimente: surse de magneziu pentru organism şi consecinţe asupra sănătăţii-

Otilia Voroniuc, Cornel Pancu, Manuela Pancu, Nicoleta Florescu, comunicată la la al VII-

lea Simpozion de Magneziu, 8-9.10.2010, Bucureşti; rezumatul va fi publicat în Magnesium

Research)

45


Microbiological aspects of underground water quality for human consumption in rural area-

Chirila Ioan, Minea Manuela Luminiţa – Analele Ştiinţifice ale Universităţii Alexandru Ioan

Cuza, Sectiunea Genetica si Biologie Moleculara, 2010 (1), vol XI, 113-118, (revista

indexata B+).

Aspecte de epidemiologie descriptive privind TIA din Moldova in perioada 1999-2007-

Minea Manuela Luminiţa, Mariana Dumbravă – poster Conferinţa Naţională de

Microbiologie şi Epidemiologie, 14-16 octombrie, 20101, Sinaia

Assaying for circulating osteopontin in practice: a technical note. Eur. Respir.J. 2010;

35(5):1187-1188 - Constantinescu D, Vornicu M, Grigoriu C, Cozmei C, Grigoriu BD

The relevance of some biomarkers for health impairment in plating workers, al XX-lea

Congres ERS (European Respiratory Society) - Felicia Gradinariu, Irina Popescu, Brigitte

Scutaru, Micaela Margineanu, Madalina Ipate, Carmen Croitoru

Redactarea articolelor în extenso pentru EPE 2010, the 6-th International Conference on

Electrical and Power Engineering, 28 – 30 october 2010, Iaşi

Health impairments in occupational ionzing gamma exposure (in extenso), CD proceedings

of the Third European IRPA Congress- Irina Anca Popescu, Felicia Gradinariu, Mirela

Ghiţescu†, Iulia Roman, Irina Alexandrescu

Alteration in spirometry parameters and serum immunoglobulins induced by occupational

exposure to multiple solvents - B K Scutaru, R. Danulescu, A. Maftei, V. Oprea, Al XX-lea

Congres ERS Barcelona, Spania, 18-22.09.2010, publ in ERJ, 2010, 36(suppl)

Ten years epidemiological survey of occupational tuberculosis in Romanian healthcare

workers- C. Croitoru, E. Danulescu, C. Croitoru, Al XX-lea Congres ERS Barcelona, Spania,

18-22.09.2010, publ in ERJ, 2010, 36(suppl)

Impact of wool dust occupational exposure in respiratory health status at workers of carpet

manufacture- M. Margineanu, M. Iustin, V. Emilian, M. Ipate, Al XX-lea Congres ERS

Barcelona, Spania, 18-22.09.2010, publ in ERJ, 2010, 36(suppl)

Work-related respiratory disorders in school teachers- M. Margineanu, M. Ipate, M. Matei,

Al XX-lea Congres ERS Barcelona, Spania, 18-22.09.2010, publ in ERJ, 2010, 36(suppl)

Oportunitatea implementării unui program de reinserţie a persoanelor cu dizabilităţi, pe

baza experienţei proiectului CREIN - Gh. Bălăceanu, Eugenia Dănulescu, Delia Bîtfoi,

Simona Smîntînă, Zilele Spitalului de Recuperare Iaşi 2010

Impactul factorilor de risc dintr-o fabrica de incaltaminte asupra stării de sanatate a

personalului- Felicia Grădinariu, Brigitte Scutaru, Alexandru Maftei, Carmen Croitoru,

Micaela Mărgineanu, Mădălina Ipate, Eugenia Dănulescu, Al XV-lea Congres National de

Medicina Muncii cu participare internationala, Arad, 22-25.09.2010

Starea de sănătate a muncitorilor din unităţi cu profil acoperiri metalice, expuşi cumulului

de noxe- Alexandru Maftei, Brigitte Scutaru, Felicia Grădinariu, Viorel Cazuc,Valeria

Hurduc, Al XV-lea Congres National de Medicina Muncii cu participare internationala,

Arad, 22-25.09.2010

Respiratory accuses related to oral effort at teachers- Micaela Mărginea, Felicia Grădinariu,

Matei Mărginean, Iustin Mărginean, Mădălina Ipate, Al XV-lea Congres National de


Tuberculosis in occupationally-exposed healthcare workers in Moldova Country- Carmen

Croitoru, Eugenia danulescu Felicia Gradinariu, Cristina Croitoru, Al XV-lea Congres

National de Medicina Muncii cu participare internationala, Arad, 22-25.09.2010

46


Caracteristici emoţionale evaluate prin teste de personalitate la cadrele didactice dintr-o

şcoală specială,Dan Murăraşu, Cristina Cordoneanu, Al XV-lea Congres National de


Integrarea socială şi criminalitatea la tinerii adulţi proveniţi din casele de copii- Dan

Murăraşu, Cristina Cordoneanu, Al XV-lea Congres National de Medicina Muncii cu

participare internationala, Arad, 22-25.09.2010

Nivelele de Ca şi Mg seric la muncitorii implicaţi în acoperiri asfaltice- Felicia Grădinariu,

Carmen Croitoru, Micaela Margineanu, Mădălina Ipate Brigitte Scutaru, Eugenia Dănulescu,

Al VII-lea Simpozion Naţional de Magneziu cu participare internaţională, Bucureşti 8-

9.10.2010

On implementation of the new methodologies concerning measurement of occupational

electromagnetic field level - Cristian Goiceanu, Răzvan Danulescu, Eugenia Danulescu,

Third European IRPA Congress: Radiation protection - science, safety and security, Helsinki,

Finlanda, 14 - 18 06.2010, Volum rezumate, pag. 229.

Occupational exposure to electromagnetic fields in electrotherapy services and possible

related health effects - Razvan Danulescu, Cristian Goiceanu, Gheorghe Balaceanu, Eugenia

Danulescu, Third European IRPA Congress: Radiation protection - science, safety and

security, Helsinki, Finlanda, 14-18.06.2010,Volum rezumate, pag. 228.

Investigation on Residential Exposure to Electromagnetic Radiation in the Proximity of

Mobile Phone Base Stations- C. Goiceanu, R. Danulescu, E. Danulescu, European

Microwave Conference - European Microwave Week EUMW 2010 Paris, France, 28-

30.09.2010, Proceedings

Assessment of Occupational Microwave Exposure in Radar Maintenance Facilities- Cristian

Goiceanu, Răzvan Dănulescu and Eugenia Dănulescu, The 6-th International Conference on

Electrical and Power Engineering, The International Workshop on Electromagnetic

Compatibility and Engineering in Medicine and Biology-EPE 2010 EMC&EMB Workshop,

Iaşi, 28-30.10.2010, Proceedings pp. 31-34

Health Implications on Central Nervous System in Occupational Exposure to Pulsed

Microwaves - Răzvan Dănulescu, Cristian Goiceanu, Karmenina Reaboiu, Gheorghe

Bălaceanu, Eugenia Dănulescu,The 6-th International Conference on Electrical and Power

Engineering, The International Workshop on Electromagnetic Compatibility and Engineering

in Medicine and Biology-EPE 2010 EMC&EMB Workshop, Iaşi, 28-30.10.2010,

Proceedings pp. 35-38

Survey of Electromagnetic Environment. Inter-Laboratory Measurements EMC&EMB

Laboratory, FEEEI, Iaşi – NIR Laboratory, NIPH-RC Iaşi- Valeriu David, Cristian

Goiceanu, Ionuţ Nica, Alexandru Sălceanu, Răzvan Dănulescu, Vlad Dafinescu, Eduard

Luncă, Robert Lăzărescu, Mariana Ciorap, Narcis Adochiei, Sub tipar

7.ASIGURAREA CALITATII : ACREDITARE

AUDITARE,AUTORIZARE,METROLOGIZARE

s-a facut transferul acreditarii de la ISP la INSP pentru toate laboratoarele acreditate RENAR

s-au stabilit Responsabilii pentru Managementul calitatii pentru activitatea laboratoarelor din

fiecare CRSP, in vederea acreditarii/extinderii acreditarii

47


s-a evaluat necesitatile de metrologizare si etalonare a aparaturii din laboratoarele SRM in

vederea demararii procedurilor pentru acreditarea laboratoarelor

s-au indeplinit procedurile de extindere a acreditarii pentru 2 metode relizate in Lab Chimia

si Microbiologia Mediului si Alimentului - CRSPB

s-au demarat procedurile de acreditare pentru 5 metode de microbiologie a apei si 3 metode

de chimie a apei realizate la Lab. pentru supravegherea calitatii apei - CRSPB

Lab Igiena Radiatiilor (CRSPB), Lab Chimia si Microbiologia Mediului si Alimentului

(CRSPB), Lab pentru supravegherea calitatii apei (CRSPB), Laboratorul de incercari

(CRSPM) – s-au pregatesc pentru vizita de supravghere /acreditare/extindere acreditare

RENAR (feb 2011)

Laboratoarele de Igiena Radiatiilor din cadrul CRSP urilor au demarat procedurile de

reactualizare a autorizatiilor CNCAN , dupa noua reorganizare.

8.PRIORITATI PROPUSE PENTRU 2011

Identificarea si organizarea optima a prioritatilor si domeniilor de acreditare pentru

laboratoarele din CRSP uri – SRM

Organizarea unei Sesiuni de Comunicari Stiintifice a INSP pentru Sanatate in relatie cu

mediul

Stabilirea unei mai bune comunicari intre toti angajatii din domeniu prin implicarea lor in

egala masura in activitatile specific

Gasirea unor noi domenii de importanta pentru sanatatea in relatie cu mediul; stabilirea

prioritatilor pentru sanatatea in relatie cu mediul

Coordonator CNMRMC

Dr. Andra Neamtu

raport de activitate- domeniul „sanatate in relatie cu ... · norma si 6 de specialitate medicina...

Documents