Raport de activitate

2015-2017

Misiune

ViziuneÎNCURAJĂM CURIOZITATEA NATURALĂ a copilului față de lumea înconjurătoare, stimulându-i prin tot ceea ce facem dorința de a descoperi, de a înțelege, de a gândi și capacitatea de a pune sub semnul întrebării ceea ce vede în jur.

CULTIVĂM CERCETAREA, INVESTIGAȚIA ȘI EXPERIMENTUL în sistemul de educație, îndrumându-i pe profesorii de științe să-și schimbe modul de a lucra cu elevii și arătându-le decidenților că abilitățile pe care un nou mod de predare le dezvoltă sunt cu adevărat în beneficiul copiilor. Ne focalizăm pe cercetare-inovare în educație și rafinăm permanent instrumentele de lucru, pe care mai apoi le punem la dispoziția profesorilor. Obiectivul nostru principal este să creștem gradul de alfabetizare științifică a elevilor sau, în termeni de CSR, să sprijinim educația STEM.

COMUNICĂM PROACTIV cu toți cei preocupați de impactul pe care analfabetismul științific îl are la nivel micro și macro.

URMĂRIM SĂ GENERĂM schimbări ireversibile și cu impact măsurabil în predarea științelor.

Majoritatea profesorilor cu care colaborăm ne spun că surpriza cea mai mare pe care au avut-o aplicând metoda investigației a fost faptul că au descoperit ce potențial uriaș există în fiecare elev. Oferindu-le instrumentele pedagogice de care au nevoie pentru

a scoate la lumină ce este mai valoros din elevii lor, metoda investigației i-a ajutat pe profesori să le retrezească acestora curiozitatea. Copiii au început să înțeleagă că lumea din jur are o logică, pe care o pot descoperi cu mintea lor, au început, să își însușească mult mai ușor noțiunile științifice, dar și să creadă în ei înșiși, să învețe să lucreze în echipă, să își susțină ideile. Astfel de reforme ale sistemelor de educație au avut loc încă de acum 10-15 ani în multe țări europene, ca urmare a schimbărilor pe care progresul tehnologic rapid le-a adus în economie și a nevoilor de noi competențe necesare în secolul 21. Însă în toate aceste țări schimbarea a pornit de sus în jos și a fost făcută la nivel de sistem, sub coordonarea autorităților. România este singura țară europeană în care reforma predării științelor s-a făcut de la firul ierbii. Acest lucru a însemnat să începem de la zero un proces anevoios de schimbare, pe care ne-am temut uneori că nu îl vom putea duce la bun sfârșit. Ne-au dat însă resurse să mergem înainte oamenii care au crezut în valoarea noilor metode și ne-au ajutat să le punem în practică, profesorii dedicați, elevii pe care i-am văzut înflorind. Și vom continua pe acest drum pentru a le oferi elevilor din toată țara șansa la o educație științifică de calitate.”

Suntem un partener de termen lung al programului Fizica altfel. Am văzut cum a crescut programul timp de șapte ani de la o idee, la comunitatea care cuprinde aproape 40% dintre profesorii de fizică din învățământul preuniversitar din România. Mai mult, a

inspirat o mișcare similară în rândul profesorilor de chimie. Fizica altfel ne arată cum se poate porni o schimbare sistemică de jos în sus, o schimbare care nu a ajuns încă la destinație, dar care este pe drumul cel bun. Personal, cred că dacă peste zece ani de zile (… ) ne vom uita înapoi la toate proiectele de educație din România, acesta va fi un proiect emblematic.

Cristian Hatu, Președinte, Centrul de Evaluare și Analize Educaționale

Roxana Vitan, Președinte, Romanian-American Foundation

2011 2012 2013

2014 2015

Se pun bazele proiectului, cu colaborarea filialelor Societăţii Române de Fizică din Timişoara și Constanța şi a două grupuri de de profesori: un grup de lucru de aproximativ 20 de profesori din judeţul Constanţa, cel de-al doilea grup, alcătuit din 25 de profesori din judeţele Timiş, Arad, Hunedoara şi Caraş-Severin.

Aceștia au realizat o primă formă a ghidului metodologic de predarea fizicii prin metoda investigației.

La nivelul tuturor celor cinci judeţe, demersul a fost sprijinit de inspectorii de specialitate.

Mai – se lansează proiectul“FIZICA ALTFEL”

Absolvirea cursului de formare “Metode eficiente de învăţare a fizicii” de către 836 de profesori din 8 judeţe.

4

Este încheiat un protocol de colaborare cu MECTS pentru pilotarea ghidului.

Începe pilotarea ghidului metodologic în 57 de şcoli şi licee din 10 judeţe: Timiş, Arad, Sălaj, Covasna, Botoşani, Iaşi, Constanţa, Ilfov, Prahova, Dolj. Pilotarea a durat un an, între 27 februarie 2012 și 27 februarie 2013.

Este măsurat impactul proiectului, prin aplicareala clasă a 3 teste de evaluare tip TIMSS (iniţial, intermediar şi final); procedura utilizată a fost fundamentată în paradigma Evidence-Based Teaching.

Pentru realizarea testelor, am colaborat cu un expert OECD. Testele de evaluare au fost administrate la clasele a VII-a/a VIII-a şi a IX-a/a X-a. Comparând clasele la care s-a utilizat ghidul cu clasele martor, am urmărit să stabilim şi să măsurăm impactul ghidului metodologic asupra performanţelor elevilor la disciplina fizică. Rezultatele ne-au arătat un progres de 14% la elevii din a VII-a/a VIII-a.

În perioada 2014- 2015, când programul a fost derulat în cadrul Societății Române de Fizică, au fost pregătiți 271 de profesori de fizică din toate județele țării. Pentru derularea cursului, am colaborat cu Facultatea de Fizică a Universității din București.

Ghidul și principalele materiale suport au fost avizate de către Societatea Română de Fizică.

Din aprilie 2015, programul a fost coordonat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale.

Noiembrie - Ministerul Educației Naționale a trimis către toate inspectoratele școlare județene o scrisoare metodică prin care se recomanda profesorilor aplicarea la clasă a învățării prin investigație după parcurgerea programului de formare dezvoltat de CEAE.

Este o recunoaștere a calității demersurilor realizate în cadrul programului Fizica altfel. A fost încheiat un parteneriat cu MEN în vederea fundamentării științifice a demersului de reformă în domeniul științelor exacte; am definit împreună cu specialiștii de la IȘE profilurile de formare ale absolvenților de clasa a VIII-a.

2016 2017

Ianuarie - a fost acreditat noul program de formare, Învățarea științelor - abordări metodologice moderne, destinat profesorilor de fizică, chimie și biologie.

Martie - a fost aprobată de Ministerul Educației Naționale noua programă de fizică pentru gimnaziu. Este pentru prima dată când programa abordează fizica din perspectiva investigației. Obiectivul principal al predării fizicii este acum alfabetizarea științifică a elevilor, care le va permite acestora să își dezvolte capacitatea de a face raționamente corecte și de a găsi soluții la problemele cu care se confruntă. Accentul se mută de pe elevul învață ca să știe, pe elevul învață ca să știe să facă.

Aprilie - am extins abordarea și la chimie, demarând proiectul Chimia altfel; am format 106 profesori de chimie din județele AB, DB, DJ și SB; am construit sugestii metodologice pentru clasele a VII-a și a VIII-a. Impactul asupra copiilor este același ca la fizică.

Au fost formați 350 de profesori de fizică să aplice la clasă metode active de învățare.

Noiembrie - am organizat conferința națională Științele exacte - Direcții strategice, bune practici și soluții pentru o economie competitivă, în parteneriat cu IȘE. Au fost invitați experți din țări precum Germania și Portugalia care au prezentat modul în care s-a realizat reforma în educație în sistemele lor de învățământ. La eveniment au participat peste 120 de persoane - profesori, inspectori, reprezentanți ai MEN, ISE, mediului ONG, business, presă. https://www.youtube.com/watch?v=1DjdhMJ5I7A

ISTORIC PROIECT

5

Iunie - a fost lansat raportul Scăderea analfabetismului funcțional - o posibilă prioritate strategică în educație, care atrăgea atenția asupra ratei mari a analfabetismului funcțional din România.

A fost începutul unei dezbateri publice la nivel național, această temă ajungând pentru prima dată în atenția factorilor de decizie.

Iunie - a avut loc o vizită de studiu în SUA, la care au participat profesori de fizică și chimie cu care colaborăm și specialiști în educație de la Institutul de Științe ale Educației (IȘE). Scopul vizitei a fost de a crește expertiza în reforma curriculară a disciplinelor STEM.

În urmă cu șapte ani am început să reformăm felul în care este predată fizica în România, considerată deseori de către elevi o materie inaccesibilă. Ne-am dat seama că, fără metodele pedagogice potrivite, va fi perpetuată în sistemul de educație românesc o situație în care copiii nu reușesc să deprindă noțiuni științifice de bază, nu își pot explica fenomene ale naturii, nu pot face raționamente simple și nu își pot dezvolta capacitatea de a lua decizii.

6

Am introdus atunci, la început cu pași mărunți, predarea prin metoda investigației în școlile din România

în cadrul unui program pe care l-am numit Fizica altfel.

Metoda investigației le stimulează copiilor curiozitatea nativă, îi încurajează să găsească singuri explicații pentru fenomenele științifice, le dezvoltă gândirea critică, abilitatea de a coopera și capacitatea de a-și prezenta argumentat opiniile. La puțină vreme după ce primii profesori formați de CEAE au început să aplice noua metodă, au apărut primele schimbări în ceea ce privește interesul elevilor față de această materie, gradul lor de implicare la oră, felul lor de a gândi anumite probleme, modalitatea de a relaționa unii cu ceilalți.

De-a lungul timpului, programul Fizica altfel s-a extins, ajungând să includă 1.800 de profesori din toată țara, iar metoda investigației a fost introdusă în noua programă de fizică pentru gimnaziu.

Următorul pas a fost introducerea metodelor inductive în predarea chimiei, iar reacțiile elevilor ne încurajează să continuăm să dezvoltăm proiectele începute. Am văzut cum au început copiii să devină interesați de știință, iar mulți dintre ei spun astăzi că fizica și chimia sunt materiile lor preferate. Este un câștig pe termen lung: competenţele formate prin utilizarea noilor metode la fizică şi

chimie, precum gândirea critică, abilitatea de a coopera sau capacitatea de a lua decizii sunt cele căutate de angajatori și cele de care un individ are nevoie pentru a funcționa în societatea cunoașterii.

Fizica altfel şi Chimia altfel

7

Elementele importante la care ne raportăm în structurarea proiectelor noastre:

2009

41,6%2009

18,5%

2012

37,1%2012

17,9%

2015

38,6%2015

21,3%

MEDIA LA NIVELUL ŢĂRILOR OECD

NIVELUL ANALFABETISMULUI

ȘTIINȚIFICÎN ROMÂNIA

Scăderea performanțelor elevilor români la științe între clasele a

IV-a și a VII-a (TIMSS, 2011) - de la 505 puncte la 465

WEF - top 3 competențe în 2020: complex problem solving, critical thinking, creativity

https://www.weforum.org/agenda/2016/01/the-10-skills-you-need-to-thrive-in-the-fourth-industrial-revolution/

În urmă cu șapte ani, membrii echipei Centrului de Evaluare și Analize Educaționale au început să reformeze felul în care este predată fizica, considerată până atunci o materie „grea” și „ plictisitoare” în școlile din România.

A fost introdusă atunci și folosită la scară mare o metodă nouă în țara noastră, învățarea prin investigație. Această metodă a fost introdusă în predarea științelor exacte în mai multe țări europene, precum Germania, Polonia, Portugalia, încă de acum 10-15 ani. Aceste țări sunt date acum ca exemple de bune practici în acest domeniu. Mai mult, acum mai bine de un deceniu, Comisia Europeană a recomandat trecerea de la metodele deductive la cele inductive în predarea științelor.

Metoda investigației este un mod de predare care îi ajută să pătrundă sensul noțiunilor științifice, înainte inaccesibile, și să înțeleagă fenomenele din lumea înconjurătoare. Însă câștigul este mai mare de atât. Copiii învață să își pună întrebări, să gândească critic, să lucreze în echipă. Învață să își prezinte proiectele, să argumenteze, să primească și să ofere feedback. Și, foarte important, capătă încredere în ei.

Un astfel de stil de predare îi ajută să se pregătească pentru piața muncii din secolul 21.

8

Fizica altfel şi Chimia altfel

Cu fiecare profesor pregătit am deschis un univers nou de posibilități pentru mii și mii de elevi, care au șansa la o educație științifică mai bună pentru că dascălii știu cum să facă mai atractivă înțelegerea lumii din jur, cum să îi motiveze și încurajeze. Cu fiecare om la care am ajuns, am construit o rețea a schimbării care este într-o continuă creștere și într-un continuu proces de îmbunătățire.

„Pui elevii în situații de învățare în așa fel încât să caute singuri răspunsuri. Rolul meu, ca profesor, este să îi îndrum, nu să mă port cu ei ca și când ar fi piese de mobilier.

Trebuie să faci în așa fel încât elevul să știe să învețe și când nu mai e la școală, să știe să învețe toată viața. Căutând răspun-suri pe baza a ceea ce știe deja, elevul își completează sensurile, devenind o

individualitate, au opinii proprii, pe care să știe să le argumenteze. În același timp, în timpul orelor învață să respecte opiniile altora și să colaboreze.

Orele sunt interactive, iar copiilor le place asta”,

Laurențiu Badea, Liceul Sanitar „Antim Ivireanu” din Râmnicu Vâlcea, Vâlcea.

“Elevul trebuie să știe să învețe și când nu e la școală”

9

„Sistemul actual de învățământ creează elevi-mobilă”

„Eu sunt o persoană empatică, îmi place să comunic cu clasa. Vreau să simt copilul acela că participă, că îmi răspunde, nu vreau să vorbesc cu doi elevi din clasă și cu pereții. Cam în direcția asta tindeau să se îndrepte lucrurile centrându-mă pe performanță. În momentul acela am început să caut mai mult, să citesc mai mult”, povestește aceasta. Pe fondul acestei căutări, a intrat,

în 2011, în contact cu proiectul de predare a fizicii prin metoda investigației, care îi încurajează pe elevi să își caute singuri răspunsul la întrebări și să devină, astfel, arhitecții propriului proces de învățare.

O direcție complet diferită față de modul

cum funcționau lucrurile până în acel moment în sistemul de învățământ. „ Din nefericire, sistemul nostru de învățământ, așa cum este el în momentul actual, creează elevi-mobilă. Elevii care sunt în clasă pe post de mobilă. Nimeni nu-i întreabă nimic, ba, mai mult, li se spune: O să te trec clasa dacă stai cuminte.

Din start, li se pune o etichetă, că elevul ăla nu poate, nu știe, nu are cum. Și atunci copilul acela e tratat șase ore pe zi pe post de mobilă. Lucrul acesta este extrem de dureros. Vezi cum înfloresc elevii-mobilă, atunci când le acorzi un pic de atenție. Ceea ce determină la elevi motivația pentru învățare este succesul în învățare”, spune profesoara.

Rezultatele noii metode de predare aveau să fie spectaculoase pentru ea.

Daniela Țepeș, profesoară la Liceul Teoretic Ion Cotovu din Hârșova, Constanța.

Metoda tradiţională Metoda investigaţieiElevul caută răspunsul la întrebarea profesorului

Elevul observă, se documentează și studiază, experimentează etc pentru a identifica și tria

dovezile care îi susțin investigaţia

Elevul urmărește discursul profesorului

Reține / memorează noile cunoștințe / informații

Execută sarcinile solicitate de profesor

Profesorul decide ce, când și cum se învață

Ajunge singur la explicațiile fenomenelor fizice/ chimice Aplică cunoștințele dobândite în situații noi, evaluează demersul prin care a

obținut cunoștințele

Reformulează explicațiile anterioare și elaborează unele noi

1010

Elevii care învaţă “altfel”

11

„Am avut o fetiță într-a șasea, iar prima mea impresie a fost că nu poate, că e slăbuță. I-am acordat însă timp suficient, iar în momentul în care a început să răspundă mi-am dat seama: Uite ce frumos gândește copilul acesta!

Am încurajat-o și i-am spus: Mai spune-mi și altceva și altceva. Sunt minunați copiii, doar că de multe ori profesorii nu au timp să descopere asta”, continuă ea. Atunci când le oferă celor mici posibilitatea să se exprime, rezultatele sunt surprinzătoare. Daniela Țuțuleasa, profesor de fizică la Școala Gimnazială Gheorghe Țițeica, Craiova, Dolj.

„Pentru mine clasa a șaptea a început cu o nouă provocare: chimia. Toată lumea, părinții și alte persoane din familie, prieteni mai mari mă avertizaseră că nu e de glumit. Aveam deja experiența fizicii, o disciplină care presupune efort de concentrare, lucru continuu și învățare serioasă a formulelor. Dar nimeni nu a putut să mă pregătească cu adevărat pentru ceea ce avea să urmeze.

Chimia altfel este pentru mine o ușă deschisă către o lume pe care o descoperi singur în laboratorul de chimie, ghidat de o doamnă profesoară entuziastă, înseamnă lucrul în echipă, bucuria succesului și curiozitatea a ce se va întâmpla în viitor.” Cosmin Florea, elev la „I. L. Caragiale” Moreni, Dâmbovița).

Elevii redescoperă încrederea în forțele proprii și își valorifică potențialul. Înțeleg relevanța temelor pentru viața de zi cu zi și li se retrezește curiozitatea pentru lumea înconjurătoare. Dobândesc deprinderi căutate tot mai mult pe piața muncii: gândire critică, colaborare, creativitate, inițiativă, capacitatea de a lua decizii etc.

+100.000 de elevi au beneficiat de noua abordare la clasă

„Mergeam mereu cu un aer supărat la ore, pentru că erau multe formule, aveam evaluarea națională și era multă presiune. Nu ni se explica logic pe o figură geometrică cum să deduci formulele. Erau vreo 30 de formule și mai aveai de învățat și la algebră și mai aveai și la română.

Ar trebui la aceste materii să se găsească mereu o relație între ceea ce vedem în jurul nostru și niște formule, pentru că altfel, dacă nu ai de ce să le legi, nu o să le reții niciodată. Iar dacă tocești este inutil, îți consumi timpul degeaba”, spune Anca Stroe, elevă la Colegiul de Științe ale Naturii „Emil Racoviță” din Brașov.

12

Când a ajuns la liceu lucrurile s-au schimbat radical în ceea ce privește fizica. A cunoscut-o pe Gabriela Deliu, care predă această materie după metoda dezvoltată în cadrul programului Fizica altfel.

„Acest lucru s-a întâmplat tocmai pentru faptul că doamna profesoara a abordat altcumva lucrurile, a folosit metode foarte aplicate ca să ne ajute să înțelegem. Era și o relație elev profesor foarte bună, puteam veni cu diferite întrebări …

Făceam experimente și vorbea cu noi ca și când chiar vrea să înțelegem și ca și cum își iubește meseria. Asta este foarte important,

pentru că simți o anumită prezență a profesorului acolo”.

„La ora de chimie, fiecare dintre noi este propriul său profesor. Investigăm, descoperim și ne explicăm singuri utilizând multe metode captivante, inovative, ce te fac să te simți (cel puţin pe mine) ca un mic Sherlock Holmes ce încearcă să descopere cheia misterului. Ne folosim mintea mult mai mult decât atunci când profesorul ne-ar oferi „pe tavă” explicaţia, consolidându-ne capacitatea de a pune sub semnul întrebării ceea ce vedem în viața de zi cu zi. Metodele pe care le folosim, ne captează atenția, ne stârnesc curiozitatea mult mai

mult decât atunci când memoram ceea ce a fost mai întâi pe tablă, apoi în caietele noastre.

Vin cu mare drag la ora de chimie, și nu doar eu, toţi colegii mei, pe care îi fascinează metodele de lucru şi ceea ce facem noi la oră. Şcoala din România ar deveni mult mai atrăgătoare şi, de ce nu, fascinantă, dacă s-ar aplica aceste metode de lucru şi la alte materii, nu doar la ştiințe.”

Mario Pican, elev la „I. L. Caragiale” Moreni, Dâmbovița.

Profesorii care predau ˝altfel˝Facilitator al procesului de învățare, profesorul „altfel” cultivă curiozitatea și motivația elevilor, acceptă greșeala ca sursă de învățare, îndrumă elevul spre găsirea răspunsului, stimulând gândirea și colaborarea. Cea mai mare răsplată a sa este când descoperă potențialul elevilor și când îi ajută să și-l împlinească.

1.800 de profesori altfel

Marcela Pană: „Dacă aș fi aplicat metoda clasică, nu aș fi avut niciun rezultat”Marcela Pană predă fizica la Colegiul Tehnic „Danubius” din Corabia, o instituție de învățământ în care mulți elevi sunt admiși cu medii sub cinci, dar mai mult decât atât, trăiesc vieți pline de provocări, fără ca măcar să aibă, în unele cazuri, părinții aproape.

Marcela Pană are o strategie care a dat roade de-a lungul timpului: să fie alături de ei din punct de vedere emoțional.„Stau foarte mult de vorbă, își spun prop-

riile problemele, mari sau mici, și am grijă să intrăm relaxați în lecția propriu zisă. Ei au nevoie de multă afecțiune”, spune profesoara.

Și-a dat seama că încercarea de a aplica la ei metodele clasice, bazate pe mult calcul matematic și pe memorare, era o acțiune din start sortită eșecului. A încercat, încă de dinainte să facă parte din proiectul Fizica altfel, să folosească la clasă metode care să îi atragă pe copii. „Am încercat să le predau prin experiment, să îi ajut să realizeze Marcela Pană, profesoară de fizică

la Colegiul Tehnic “Danubius” din Corabia

““

13

anumite proiecte”, spune ea. Încercarea ei a avut succes, dar după ce a urmat cursurile de formare derulate de CEAE pentru profe-sorii de fizică, a început să aplice la clasă o metodă mai eficientă - cea a investigației. „Am văzut că elevii nu mai sunt atât de crispați, le place să colaborăm, să lucrăm în echipă, lucrurile decurg mult mai plăcut la ore. Toți stau rău cu matematica și nu poți să lucrezi cu ei la un nivel ridicat. Mă axez pe partea experimentală, iar prin întrebări, îi las pe ei să descopere”, arată profesoara.

După o lecție predată în stil clasic, aproape niciun elev nu putea să rezume la sfârșitul orei principalele elemente predate. Acum situația este cu totul alta.

„Atunci când, în urma experimentului, copilul descoperă fenomenul și poate să își exprime opinia față de ceea ce învățăm, capătă mai mult curaj.

În urma aplicării metodei investigației, elevii au fost capabili să îmi spună tot ce s-a întâmplat la ora respectivă. Dacă aș fi aplicat metoda clasică, nu aș fi avut niciun rezultat”, crede Marcela Pană.

Pentru că experimentele îi fascinează pe copii, profesoara a făcut eforturi să doteze laboratorul liceului, chiar dacă puține ore se pot desfășura acolo din cauză că a fost transformat în sală de clasă. „ Experimentele îi fascinează. Eu mi-am amenajat din fonduri proprii laboratorul apoi, când s-au dat fonduri, mi-am cumpărat truse pentru tot ce aveam nevoie, mecanică, termodinamică. Chiar am făcut un cerc pedagogic cu profesorii de fizică în care am

Maria Pătru, profesoară la Şcoala Gimnazială Damian din Sadova, Colegiul Tehnic de Industrie

Alimentară din Craiova și Școala Gimnazială „Gheorghe Bibescu”.

concluzia că ei învață mai ușor când exper-imentează”, povestește profesoara. Când a fost cooptată în programul „Fizica altfel”, derulat de CEAE, lucrurile au devenit mult mai clare, iar Maria Pătru a început să aplice noile idei într-un mod structurat.

„Copiilor a început să le placă din ce în ce mai mult, au început să descopere, să se implice, să comunice. Mi-au spus că și-ar dori să aibă în fiecare zi o oră de fizică și una de chimie”, spune Maria Pătru.

aranjat laboratorul sub forma unui show-room, organizând pe standuri fiecare capitol al fizicii: electricitatea, termodinamica, optica, iar copiii au provocat profesorii la experimente inedite”, spune ea.Încet, încet copiii încep să deprindă noi cunoștințe. Au încă lacune, dar și o armă nouă în depășirea lor: încrederea.

Copilul meu vine bucuros de la școală și îmi spune ce au făcut la fizică.Într-o zi, diriginta unei clase a VI-a a venit la profesoara Maria Pătru și a rugat-o să ia parte la ședința cu părinții. „S-a întâmplat ceva?”, a întrebat profesoara. „Nu, nu! Copiii sunt atât de încântați de ora de fizică, încât părinții vor să vă cunoască neapărat”, i-a explicat diriginta.

Maria Pătru predă fizica și chimia în trei unități de învățământ, Școala Gimnazială Damian din Sadova, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară din Craiova și Școala Gimnazială „Gheorghe Bibescu”.

Ajunsă la catedră în urmă cu 14 ani, Maria Pătru a intrat în contact cu metoda învățării prin investigație încă de dinainte ca ea să fie introdusă la scară largă de CEAE în România.

„Sora mea predă în Italia, am primit în urmă cu 8 ani de la ea câteva manuale, am văzut că acolo se predă altfel și am încercat și eu să aplic. Mi s-a părut foarte interesant, copiii au fost foarte receptivi și am ajuns la

““

14

Altă dată, o parte dintre elevii Mariei Pătru s-au apucat să construiască o rachetă.

„ Am mai sărbătorit Ziua Spațiului și dintr-o sticlă de plastic au făcut o rachetă, i-au pus niște leduri, i-au pus un motoraș, o baterie și o baterie externă. Au învățat să lucreze în echipă, ceea ce nu făceau înainte. Acum își formează ei echipele, s-au omogenizat și fiecare știe ce are de făcut.

Odată, au avut de făcut un panou, iar fetițele din grupă nu aveau unde să se întâlnească după ore. L-au rugat pe domnul director să rămână la școală după program, dânsul a rămas cu ele și a fost foarte încântat. A zis că nu i s-a întâmplat să vadă că un copil vrea să rămână la școală și să facă un proiect după ore”, spune profesoara.

““

Predă de 30 de ani, dar în urmă cu vreo șase și-a dat seama că trebuie să facă ceva pentru a aduce știința mai aproape de elevii săi. Felul „clasic” în care se desfășurau orele în sistemul românesc de învățământ îi ținea pe elevi într-o stare de pasivitate, care îi împiedica să fie curioși, să pună întrebări, să încerce să caute pe cont propriu răspunsuri. „Profesorul turuie acolo, ei notează, sunt practic niște automate și cam atât.

Țelul meu era să predau punându-le în față câte un proiect practic, cu materiale la îndemână, dându-le idei unde să caute informații pe internet. Voiam să îi fac pe ei să caute informații, să se obișnuiască să caute surse, să știe ce fel de informații să găsească și cum să le utilizeze, dar astfel încât să le stimulez curiozitatea și să fie încântați de munca lor.

Și am observat, în timp, că prinde acest stil la elevi, devin mult mai interesați, mai creativi, capătă curaj să pună întrebări, se sfătuiesc unii cu ceilalți și învață să lucreze în echipă și devin mult mai activi și mai interesați.

Ce m-a încurajat a fost că începuseră să mă caute elevii, să îmi pună întrebări. Am zis: Da, acesta e stilul în care trebuie să continui”, explică Badea.

Majoritatea copiilor învață fizica, în condițiile în care această materie mi se pare destul de dificilăSimona Gherbu a văzut cât de încântat vine băiețelul ei, Bogdan, elev în clasa a VI-a, de la orele de fizică predate de Maria Pătru.

„ Copilul meu iubește foarte mult fizica, am rămas chiar surprinsă. Este încântat și de felul în care le explică doamna, și de proiectele pe care le face cu dânsa, și de activitățile pe care le fac împreună. Am rămas chiar uimită când a văzut cum merge cu fizica, foarte, foarte bine. Eu, ca părinte, sunt foarte mulțumită. Copilul meu

vine bucuros de la școală, îmi povestește ce au făcut la fizică, cum au făcut, cum le-a explicat doamna”, spune Simona Gher-bu. Și Ana Maria Albu povestește despre plăcerea cu care învață fetița ei, elevă tot în clasa a VI-a, la fizică. „Majoritatea copiilor învață la doamna de fizică, în condițiile în care această materie mi se pare destul de dificilă. Tot timpul vine încântată și îi place când doamna profesoară îi scoate la diferite activități”, explică Ana Maria Albu.

Ce m-a încurajat a fost că începuseră să mă caute elevii, să îmi pună întrebări.“S-a răspândit vestea, efectul acestei abordări asupra copiilor este extraordinar”, spune Laurențiu Marin Badea, profesor de fizică la Liceul Sanitar „Antim Ivireanu” din Râmnicu Vâlcea și formator în cadrul programului „Fizica altfel”.

De exemplu, le-a dat elevilor lui o altfel de temă pentru acasă: să construiască o barcă cu un motor simplu cu abur. Pentru copii au urmat zile de efervescență. „Au început practic să facă navomodelism: unii au venit cu bărci din tăvi de cozonac, alții din polistiren, cu catarge, cu pânze. Ne-a venit ideea să facem demonstrații cu ele și am ieșit în curtea școlii. Când au început ai mei nu s-a mai ținut nicio oră, toți au venit în curte să îi vadă”, povestește profesorul.

„Ce m-a încurajat a fost că începuseră să mă caute elevii, să îmi pună întrebări. Am zis: Da, acesta e stilul în care trebuie să continui”

“

“

15

Primul lucru pe care elevul îl învață la ora de chimie este acela că greșeala poate fi o sursă de învățare, spune profesoara Rodica Răcășanu, care predă această materie la Colegiul Național „I.L. Caragiale” din Moreni. Iar atunci când nu se mai tem de greșeală, copiii devin extrem de activi și creativi, lucrează bine unul cu celălalt, raționează, argumentează.

Sunteți profesor de chimie de 29 de ani. Cum a evoluat modul dvs de predare, cum s-a schimbat el mai ales în ultimul an?

Şi în viaţa de profesor intervine rutina, apare momentul în care, după nişte ani, vrei să schimbi ceva. Cu toate că am participat la multe cursuri de perfecţionare, am constatat că totul este pe hârtie, teoretic, puţin aplicabil sau poate nimic nu mi se potrivea mie. Balonul cu oxigen a venit din implicarea mea în proiecte diverse și multe, din colaborarea cu câteva fundaţii.

Am început să observ calitatea activităţilor acestora, seriozitatea şi profesionalismul celor implicaţi. Și permanent eram atentă la feedbackul fiului meu, al elevilor mei.

În aprilie 2017, am participat la cursul “ Învăţarea ştiinţelor – abordări metodologice moderne”, pe scurt Chimia altfel, curs realizat de CEAE. A fost un curs extraordinar!

În sfârşit e ceva nou, ce mi se potriveşte, care mi-a schimbat modul de a lucra cu elevii și mi-a schimbat modul de predare în beneficiul elevilor.

Cum arată o lecție de chimie „altfel” predată cu ajutorul metodelor inductive?

Anul acesta utilizez metodele inductive la clasa a VII-a şi secvenţial la clasele de liceu. Folosesc învăţarea prin investigaţie şi modelarea, astfel crescând nivelul de înțelegere și interesul elevilor mei pentru chimie. Primul lucru pe care elevul îl învață la ora de chimie este acela că greșeala poate fi o sursă de învățare. Când elevilor nu le mai este teamă de greșeli, devin extrem de activi și creativi. Lucrând împreună, elevii învață să se asculte unii pe alții, să-și susțină punctele de vedere. Când găsesc împreună răspunsul corect, fiecare știe că a avut o contribuție. Profesorul trebuie să găsească sarcini de învățare care să valorizeze fiecare elev. Elevii îmi dau permanent feedback.

Elevii mei din clasa a VII-a au înţeles că sunt partenerii mei, că profesoara lor de chimie este în echipa lor. Ce încerc să schimb în predarea chimiei la liceu? Odată intrat “ microbul” chimiei altfel, nu mai există scăpare, vrei să schimbi demersul didactic permanent prin dezvoltarea gândirii critice, stimularea curiozităţii, dobândirea cunoștințelor prin cercetare proprie și în

echipă, autonomie în învățare, formarea unor abilități practice și de aplicare a cunoașterii dobândite în viața de zi cu zi și, ulterior, în viața profesională.

La începutul unităţii de învăţare formulez întrebarea declanşatoare. S-a întâmplat să nu fac acest lucru şi am fost atenţionată de elevi, ei au vrut să formulez întrebări la care să găsească răspunsuri pe parcursul lecţiilor. S-au implicat, s-au responsabilizat.

Rodica Răcășanu, profesoară la Colegiul Naţional “I.L. Caragiale” din Moreni

A fost un curs extraordinar! În sfârşit e ceva nou, ce mi se potriveşte, care mi-a schimbat modul de a lucra cu elevii și mi-a schimbat modul de predare în beneficiul elevilor.

Cum acţionăm

16

Formăm “profesori altfel”Cei care se alătură comunității noastre de ”profesori altfel” sunt modele prin felul în care lucrează cu elevii.

Ne dorim să fie flexibili și să știe cum să-și adapteze stilul de predare pe măsură ce elevii deprind competențele urmărite de programă: – întărind astfel autonomia elevilor, să știe cum să se așeze în postura de facilitator – încurajându-i astfel pe elevi să învețe îm-preună și să-l consulte pe profesor doar în

momentele când au nevoie de ajutor, ne dorim ca profesorii să aibă viziune – pentru că astfel vor oferi elevilor șansa să se pregătească pentru o lume complexă, aflată într-o uriașă viteză de schimbare.

Programul de formare ,,Învățarea științelor – abordări metodologice moderne” îi pregătește pe profesori, pe parcursul a 80 de ore, să utilizeze la clasă metode inductive.

Le punem la dispoziție platforma Fizica altfel, care conține unități de învățare pentru toți anii de studiu, fișe de lucru,

experimente cu materiale uzuale, exemple de instrumente de evaluare formative, materiale despre managementul clasei. Profesorii au posibilitatea de a comunica și de a-și împărtăși experiența și materialele realizate în timpul lecțiilor. Comunitatea ”profesorilor altfel” numără peste 1.800 de profesori de științe care aplică la clase metode active de învățare.

Doar în 2017 au fost formați 456 de profesori de științe. Mai mult, la sfârșitul lui 2017, erau 22 de județe în care am pregătit cel puțin 30 de profesori de științe.

Teach2ReachFormăm “profesori altfel”

17

Cu cât ne extindem aria de intervenție, cu atât avem nevoie de noi lideri care să ducă experiența, bunele practici și pasiunea mai departe, în fiecare județ, oraș, școală. Pentru că ei nu doar formează profesori, ci îi și călăuzesc în procesul de tranziție spre schimbare. Cei 1.800 de ”profesori altfel” nu ar fi fost posibili fără cei 53 de forma-tori acreditați (din 24 de județe) sunt acei oameni pasionați, care pot să miște munții din loc, care au transformat această metodă de predare în artă. Ei pot împărtăși acum, dincolo de tematica unui curs, experiența lor, experiența elevilor cu care ei au lucrat direct, bucuria pe care au văzut-o în ochii lor. Care știu că, dincolo de elevii performanți, sunt restul de 95% care trebuie și pot să înțeleagă și ei științele.

Managementul schimbării. Dificultățile care apar când treci la o nouă metodă de predare.

Pentru că începuse să își schimbe abordarea în ceea ce privește predarea cu ani buni înainte, pentru Daniela Țepeș trecerea la metoda investigației nu a fost atât de dificilă. Dar ea poate fi. Ca formator, profesoara le transmite tuturor profesorilor câteva mesaje cheie, ca aceștia să fie pregătiți, să știe la ce să se aștepte. Primul impact este zgomotul care apa-re în clase, pentru că elevii lucrează pe grupe. „Nu mai sunt clasele acelea în care se aude doar musca și vocea profesorului, clasele devin gălăgioase. Când am trecut la această metodă, la început, câte un coleg binevoitor mai băga capul pe ușă și spunea: Aaa, tu erai cu ei. Credeam că sunt singuri. Clasele în care se predă fizica prin metoda investigației sunt clase vii”, mărturisește profesoara. A doua provocare ține de timpul mai lung pe care trebuie să îl investești în

Daniela Țepeș, Liceul Teoretic Ioan Cotovu din Hârșova, Constanţa

pregătirea lecției, a materialelor didactice, a experimentelor care să funcționeze la fiecare clasă în parte. Cea de-a treia, de programa stufoasă: procesul în care elevii găsesc singuri propriile răspunsuri este mai lung decât o lecție în care profesorul le-ar da de-a gata informațiile. „E normal să fie dificil, mai ales atunci când ești învățat să faci lucrurile într-un alt mod. Noi n-am spus oamenilor: Ce faceți voi nu e bine. Noi am încercat să îi facem să își dea seama singuri că nu au satisfacții depline în meseria lor și că începe să devină rutină. Orice om se poate duce la serviciu cu bucurie. Într-adevăr, presupune un efort, dar atunci când profesorul conștientizează beneficiile, nu se mai pot întoarce la vechiul mod de predare. Ochișorii ăia ai copiilor, mirarea și bucuria când descoperă câte ceva nu te mai pot lăsa să te întorci înapoi la stilul în care ochii lor nu spun nimic și în care fața lor e asemeni pereților”, spune Daniela Țepes.

18

1YearSupport - Sprijinim profesorii și susținem crearea de comunități2 județe pilot - Bistrița Năsăud și Arad

provocări. În aceste comunități profesorii pot vorbi deschis despre succesele pe care le au, despre ceea ce nu le iese, solicitând sfaturi și recomandări de la cei din grup.

O comunitate este asemeni unui grup de sprijin care accelerează creșterea profesională, dezvoltă creativitatea și încrederea de a încerca lucruri noi fără teama de eșec. Majoritatea dintre noi facem îmbunătățirile pe care ni le propunem prin cooperare și colaborare cu un partener și într-o echipă.

O comunitate profesională are rolul de a menține și accelera ritmul progreselor, are rolul de a multiplica în întreg grupul chiar și cea mai mică inovație, idee care apare.

Faptul că cineva devine actor în procesul de învățare este o forță uriașă, care îl duce înspre dezvoltarea de cunoștințe și abilități. Este una dintre marile schimbări aduse de programele Fizica altfel și Chimia altfel, prin intermediul cărora sunt formați profesorii de științe din România. Pentru ca schimbarea să devină ireversibilă, să ajungă la un număr tot mai mare de copii și să fie vizibilă la toate orele de fizică și de chimie predate de profesorii „altfel” este nevoie însă de mai mult.

CEAE a început, cu ajutorul Human Invest, un program de sprijinire a dascălilor formați în programul Fizica altfel. Acesta vizează construirea de comunități profesionale, în care profesorii din județe să discute despre problemele pe care le au în aplicare la clasă a noii abordări și să identifice împreună soluții.

Cel mai bun sprijin este cel dat de colegii care împărtășesc aceleași provocări„Ieșirea din zona de confort în care profesorii predau tradițional și tranziția către o nouă zonă de confort, a predării prin metoda investigației, cere mult sprijin, pe o durată lungă de timp. Iar cel mai bun sprijin este cel dat de colegii care împărtășesc aceleași

““

O comunitate profesională oferă profesorilor sentimentul de contribuție la un scop mai mare. Oricât de relevantă ar fi misiunea proiectului, fără o comunitate profesională din care să faci parte, misiunea se estompează.

Prin construirea și participarea într-o astfel de comunitate se menține vie misiunea proiectului, loc din care profesorii se încarcă cu încredere în progresele pe care le urmăresc”, explică Viorel Panaite, Managing Partner Human Invest.

„Programa te lasă să dezvolți competențe. Orice lecție e apreciată, dacă e o lecție vie”În jur de 120 de profesori de fizică din județul Bistrița-Năsăud au fost formați pentru a putea preda la clasă „Fizica altfel”.

„Am făcut cursuri de formare cu toți profesorii ca să le deschidem poarta către această modalitate de predare. Apoi sunt comisiile metodice, cercurile pedagogice la care discutăm despre cum să facem mai bine. Ni s-au indicat și site-uri cu resurse educaționale corespunzătoare, există și acel ghid care a fost elaborat în cadrul proiectu-lui, care cumva îți dă un sprijin pe care tu îl poți adapta în funcție de clasă.

19

Chiar au existat reușite cu copiii, în special pe școala generală. Copii entuziasmați care construiesc, care investighează, care se simt mici cercetători și cărora li se insuflă dragostea pentru această disciplină”, spune inspectorul școlar general din Bistrița-Năsăud, Camelia Tabără.

Însă trecerea la un nou stil de a preda nu a fost foarte ușoară, mai ales că profesorii aveau o serie de temeri.

Profesorii întrebau: Dacă vine cineva, după trei ore în care copiii s-au jucat, eu ce am în caiet, ca probă de a-mi fi făcut datoria?

Sau cumva erau înțepeniți în ideea că orice unitate de învățare trebuie să aibă o predare, o fixare, rezolvare de probleme șamd. Dar cred că până la urmă, entuziasmul copiilor i-a contaminat. Și, după ce începi să te obișnuiești, îți dai seama că e o chestiune foarte bună. Programa te lasă să dezvolți competențe, nu să reverși cunoștințe în mintea copiilor. Faptul că noi am mers cu tot frontul, iar colega mea, inspector de fizică, a întărit acest lucru prin inspecțiile de specialitate, cumva a făcut să se topească această temere.

“Pentru că orice lecție e apreciată dacă e o lecție vie”, spune Camelia Tabără, care este și profesoară de fizică.

“ “

20

AdvocacyFelul în care sunt pregătiți astăzi adulții de mâine are o importanță covârșitoare atât pentru destinele lor individuale, cât și pentru viitorul României. Competențele lor sau lipsa lor de competență, performanța lor înaltă sau slaba lor performanță, procentul celor care au dobândit obișnuința de a gândi coerent și de a găsi uşor soluții la problemele cu care se confruntă zi de zi vor avea un impact decisiv asupra direcției în care vor evolua economia și societatea românească în următoarele decenii.

Am pus pe agenda publică teme precum analfabetismul funcțional și analfabetismul științific

Una dintre problemele majore cu care se confruntă România este rata mare a analfabetismului funcțional. Un raport pe această temă al Centrului de Evaluare și Analize Educaționale arată că, deși știu să scrie, să citească și să socotească, 42% dintre elevii cu vârsta de 15 ani din România nu pot înțelege cu adevărat informațiile dintr-un text și nu pot face raționamente elementare.

Acest lucru va marca evoluția lor profesională pe termen lung, limitându-le accesul pe piața muncii și limitându-le posibilitatea de a-și însuși în viitor noi cunoștințe care să îi ajute să își dezvolte competențele. Eliminarea analfabetismului funcțional poate avea efecte sistemice și pe termen lung asupra dezvoltării economice și sociale. Astfel, dacă s-ar întâmpla acest lucru, creșterea economică inclusivă a României

ar putea ajunge în 2030 la peste 200% din PIB-ul actual, se menționează în raport, care citează date şi analize ale OECD şi ale unor experţi. Economistul Eric Hanushek, una dintre vocile cele mai credibile la nivel mondial în materie de analiză a problemelor educaționale din perspectivă economică, vorbește despre influența uriaşă a capitalului uman asupra creșterii creșterii economice.

Concluzia lui este aceea că economiile care investesc în capitalul uman (adică în educaţia de calitate) reușesc să inoveze și să absoarbă inovația într-un ritm mult mai accelerat decât economiile care nu o fac, ceea ce le ajută ca pe termen lung să câș-tige tot mai mult.

Rezultatele obținute de către elevii români la testele PISA 2015, administrate de

OECD, relevă faptul că 38,6% dintre ei sunt analfabeți din punct de vedere științific, adică nu pot înţelege fenomene simple pe care le observă în lumea din jur.sau nu pot să înţeleagă relaţii cauzale simple .

Am introdus în programa școlară de fizică pentru gimnaziu învățarea prin investigație. În urmă cu șapte ani am propus metode inductive de predare-învățare a fizicii în școlile și liceele din România. Peste jumătate dintre membrii grupului de lucru ai programei de fizică au fost profesori din programul Fizica altfel. Elevii de clasa a VI-a vor învăța fizica în conformitate cu noua programă din toamna lui 2018. Începând cu 2017, metodele au fost aplicate și la chimie și, în viitor, acestea vor fi accesibile și profesorilor de biologie, astfel încât să se

producă o schimbare completă a felului în care se învață științele la clasă.

Dacă până la următoarea testare PISA care vizează științele, un procent cât mai mare de profesori vor ști cum să aplice la clasă metodele inductive de învățare, există șanse ca procentul elevilor analfabeți din punct de vedere științific să scadă considerabil.

Promovăm educația STEM și pregătim profesorii pentru a-și ajuta elevii să facă față noilor provocări și realități de pe piața muncii. Abilitățile STEM sunt din ce în ce mai importante într-o mare varietate de joburi și multe companii au dificultăți în a găsi absolvenți calificați pentru ele, în ciuda ratei mari a șomajului din rândurile tinerilor din Europa. Acest lucru înseamnă că există o discrepanță între felul în care se face educație în școală și realitățile de pe piața muncii, iar acest fapt este deosebit de îngrijorător în condițiile în care, în viitor, va fi nevoie de abilități și de cunoștințe STEM în majoritatea joburilor.

În noua arhitectură a pieței muncii, un rol extrem de important îl vor avea abilitățile legate de știință, tehnologie, inginerie și matematică, esențiale în ramurile economice unde inovația și progresul tehnologic au o pondere importantă.

Disciplinele care susțin educația pentru STEM sunt importante din cel puțin două puncte de vedere. În primul rând, le oferă elevilor cunoștințele științifice și tehnice de bază, esenţiale în ramurile industriale. Acestea din urmă au o pondere mare în PIB. În al doilea rând, au o contribuție mare în

Joburi Joburi Joburi

La nivel global

800 milioane de joburi vor fi preluate de

roboţi până în 2030

peste ½ din joburi riscă să

dispară ca urmare a evoluțiilor tehnologice

România este pe

locul 2 în lume pentru

deficitul de talente

Sursa: McKinsey Global Institute

Sursa: Bruegel, Think Thank

european

Sursa: Manpower, studiu 2018,

Deficitul de Talente

21

formarea abilităților de bază ale elevilor. Pe de altă parte, omenirea va avea de înfruntat în viitor schimbări și crize care au început deja să se manifeste, dar al căror impact nu îl putem evalua încă pe deplin. Schimbările climatice și sărăcirea resurselor sunt deja vizibile și pentru a le face față, este

nevoie nu doar de cercetători capabili de inovație, ci și de o populație bine pregătită, care să aibă noțiuni științifice, să înțeleagă fenomenele naturii, să poată stabili relații de cauzalitate, să poată raționa și acționa într-un mod responsabil.

*estimări bazate pe informațiile prezentate în 2013 de cercetătorii Carl Benedikt Frey și Michael A. Osborne în cadrul unui studiu realizat la Oxford pe tema viitorului pieței muncii

Investitori in educaţie

22

KFC„Educația este unul dintre pilonii principali în strategia de responsabilitate socială a companiei și ne propunem să investim în mod constant în acest domeniu. Colaborarea cu « Centrul de Evaluare și Analize Educaționale » a început în martie 2017 când ne-am propus să dezvoltăm un parteneriat pe termen lung și să desfășurăm împreună un proiect special - Fizica altfel.

Este important pentru noi să ştim că putem susține sistemul educaţional prin proiecte dedicate, care sprijină educația și dezvoltarea tinerilor. Continuăm încrezători colaborarea cu « Centrul de Evaluare și Analize Educaționale » și sperăm ca sprijinul nostru să fie de ajutor.”, a declarat Mark Hilton, Chief Executive Officer, Sphera Franchise Group.

BASF„Ne-am alăturat demersului CEAE pentru că suntem convinși de utilitatea și impactul acestuia. Ne dorim ca din ce în ce mai mulți profesori de științe să poată utiliza metode recunoscute la nivel european și folosite în educația STEM* în țări precum Olanda sau Germania, în care scorurile la testele PISA confirmă că elevii stăpânesc și pot aplica în viața de zi cu zi cele învățate la clasă. Parteneriatul cu CEAE este în acord cu dorința noastră de a sprijini modernizarea felului în care sunt învățate științele în România, și punerea elevilor în contact cu acestea atât la școală, cât și în viața de zi cu zi. Acesta este un pas esențial pentru a-i ajuta pe elevi să devină competitivi pe piața muncii, acolo unde este nevoie din ce în ce mai mult de angajați motivați și cu abilități practice, nu doar cu formare teoretică în domeniul în care vor să profeseze”.Diana Neacșu, Public Relations & Communications Manager, BASF

BAYER“Laboratorul de Ştiinţe Bayer este un proiect despre copii, ştiinţă şi dorinţa de a crea o punte între cele două tabere, aparent divergente. O parte importantă a succesului nostru se datorează partenerilor pe care i-am avut alături, care ne-au ajutat să transmitem acest mesaj către un public cât mai larg şi să ne îndeplinim obiectivele.

Centrul de Evaluare şi Analize Educaţionale a avut un rol central în întreaga ecuaţie, selectând profesori dedicaţi meseriei lor, din aproape întreaga ţară. Le mulţumim pentru sprijinul acordat şi avem încrederea că acest parteneriat va continua şi pe termen lung.”Ruxandra Pirojoc, Director de Comunicare Bayer România, Bulgaria şi Moldova

Educaţia este unul din domeniile cheie despre care spunem adesea că are nevoie urgentă de schimbări majore. Dar dacă ai vrea să faci o schimbare, una semnificativă și cu impact pe termen mediu și lung, de unde ar trebui să începi? CEAE consideră că unul dintre primii pași este de a moderniza metodele de predare – învățare la clasă. Elevii își vor dezvolta astfel gândirea critică, creativitatea, abilitățile de lucru în echipă, capacitatea de a observa, analiza și formula concluzii etc. Toate acestea le vor fi ulterior de mare ajutor pentru a se integra cu succes pe piața forței de muncă.

ROMGAZ„Susținerea inițiativei Centrului de Evaluare şi Analize Educaționale de a promova practici pedagogice moderne, prin cultivarea cercetării, a experimentului şi a autonomiei elevului în activitatea de învățare şi de a implementa proiecte tangibile şi relevante în beneficiul sistemului educațional din România, confirmă implicarea companiei Romgaz în procesul de conștientizare a nevoilor societății contemporane. Romgaz înțelege valoarea unei strategii educaționale inovative şi robuste, apreciază şi încurajează proiecte importante pentru progresul

tinerei generații, așa cum proiectele „ Fizica altfel” şi „Chimia altfel”, au căutat să contribuie la rolul esențial pe care școala îl are în formarea tinerelor generații, în contextul în care sistemul educațional este astăzi confruntat cu nevoia de a se adapta, într-un ritm rapid, la noi tehnologii de cunoaștere şi comunicare. Responsabilitatea socială face parte din valorile asumate ale Romgaz şi se regăsește în cultura şi în managementul organizațional ca principiu etic al acțiunii sale corporatiste, astfel va continua să se implice în proiecte sustenabile şi cu impact real în comunitate.” Adrian Volintiru, Director General S.N.G.N. Romgaz S.A.

23

24

Raport financiar

CHELTUIELI LEI PROCENT

Derulare cursuri pentru profesori și realizare resurse pentru lucrul la clasă

Pregătire formatori și organizare de evenimente cu și pentru profesori

Cheltuieli resurse umane

Cheltuiei organizaţionale

Comunicare și marketing

Strângere de fonduri

254.424

259.139

647.897

231.514

100.000

101.419

1.594.392Total

15,96

16,25

40,64

14,52

6,27

6,36

100,00

SURSA VENITURILOR LEI PROCENT

Fundații

Companii

Donatori individuali

1.375.422

221.406

3.533

1.600.360Total

85,95

13,83

0,22

100

Cheltuieli  LEI  PROCENTDerulare cursuri pentru profesori și realizare resurse pentru lucrul la clasă  254.424 15,96Pregătire formatori și organizare de evenimente cu și pentru profesori  259.139 16,25Cheltuieli resurse umane  647.897 40,64Cheltuiei organizationale  231.514 14,52Comunicare și marketing  100.000 6,27Strângere de fonduri  101.419 6,36Total  1.594.392 100,00        Sursa veniturilor       Fundații  1.375.422 85,95Companii  221.406 13,83Donatori individuali  3.533 0,22Total  1.600.360 100 

 

 

 

 

 

Sau asa: 

 

PARTENERI STRATEGICI

FINANŢATORI

25

CENTRUL DE EVALUARE ȘI ANALIZE EDUCAȚIONALECalea Dorobanți, nr 134-138, bl 11, sc B, ap 70

Sector 1, BucureștiT: 031.101.96.87 F: 031.101.96.88

www.ceae.ro