raport cap 1 2 final
TRANSCRIPT
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTIFACULTATEA DE CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
Master – Tehnici contabile și financiare de gestiune a afacerilor
RAPORT DE GESTIUNE
SPORTS TEAM
Conducător ştiinţific: Realizat de: Prof. Univ.Dr.IonescuBogdan Chivu Maria Loredana Dominte Mihaela
Firicoaia Alina Gabriela Ghită Ionela
Manolescu Daniel Niculaie Ionela Peicu Carmen Andreea Pintilei Raluca Preda Emilia Pușcaciu Alina Vlaicu Maria Mădălina
Bucureşti2014
123
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
2425
26
27
28
293031
Cuprins
1.Justificarea deciziilor……….................................................................................................3
2. Politica financiară, comercială, de productie, de preţuri şi costuri................................11
3.Analiza financiară a rezultatelor………………………………………............................28
3.1. Calculul și analiza soldurilor intermediare de gestiune ale întreprinderii....................28
3.2. Rentabilitate economica, financiară, comercială…..………........................................38
3.3. Solvabilitate, lichiditate...............................................................................................42
3.4. Analiza echilibrului financiar pe baza fondului de rulment.........................................46
3.5. Risc de faliment............................................................................................................50
4. Alte analize..............................................................................................................................
4.1. Analiza de marketing……………………………………………………………………....
4.2. Analiza SWOT………………..…………………………………………………………....
5.Actualizare simulare….....…………………………………………………………………...
6.Anexe (Bilanț, CPP, Flux de trezorerie)……………………………………………………
2
32
33
34
35
36
37
38
1. Justificarea deciziilor
Compania SPORTS TEAM a avut ca domeniu de activitate producerea și
comercializarea de schiuri și rachete de tenis pe parcursul a 9 perioade de gestiune.
Compania a concurat pe piață alături de 3 societăți similare cu același obiect de activitate
precum și alături de importator care avea rolul de a interveni în momentul în care societățile
nu produceau suficient pentru a satisface cerințele pieței sau nivelul prețului mediu atunci
când prețurile oferite de ceilalți competitori aveau o variație foarte mare.
Un rol important în afară de prețul de vânzare l-a avut publicitateași indicele de
insatisfacție al clienților. Aceste variabile au avut o pondere foarte importantă în tendința
pieței, influențând deplasarea curbei cererii.
Fiecare societate de pe piață a plecat de la o situație inițială (bilanț contabil) identică,
scopul fiind acela de a identifica mai ușor evoluția fiecărei societăți în funcție de deciziile
pe care le-a luat peparcursul fiecărei etape.
Compania SPORTS TEAM a încercat ca pe parcursul simulării de gestiune să-și
adopte capacitatea de producție la nivelul cererii, efectuând investiții sau dezinvestiții cu
scopul de a obține o crește sustenabilă pe termen lung.
Încă de la început s-a știut faptul că, cererea pe piață este în creștere și drept urmare
compania SPORTS TEAM și-a fixat unele obiective pe care a încercat să le urmeze pe
percursul celor 9 perioade. Societatea nu a deținut informații financiare cu privire la evoluția
pieței pe care aceasta a activat, deoarece nu a solicitat studii de piață pe parcursul celor 9
perioade de simulare.
Obiectivele urmarite de societate sau materializat prin decizii tehnice, comerciale și
financiare.
Deciziile tehnice pe care societatea SPORTS TEAM le-a luat sau concretizat în
următoarele obiective:
Creșterea capacității de producție atât la schiuri cât și la rachete prin
achiziționarea de unități mici și achiziționarea de unitati mari pentru ambele
produse.
Prin acest obiectiv societatea a urmărit atât creșterea producției pentru că, cererea pe
piață era într-o creștere rapidă, estimând această creștere până în periada a 6-a cât și
obținerea unei cote de piață cât mai mare care să aducă un profit ridicat.
3
39
4041
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
Realizarea producției în perioada de creștere la un nivel de 90% din producția
totală.
Prin acest obiectiv societatea și-a propus să nu producă la capacitatea maximă pentru a
nu avea costuri suplimentare.
Investiția în cercetareîncepănd din perioada a 2-a, trei perioade consecutive,
care nu a reușit, însă am continuat să investim în perioada a 5-a și a 6-a când cercetarea a
reușit.
Societatea a hotărât să investească în cercetare alocând un buget egal cu 4% din cifra
de afaceri, urmărind astfel reducerea costului cu materia primă la jumătate.
Vânzarea unităților de producție mici și mari în perioada când cererea pe
piață va scădea.
Obiectivul urmarit a fost corelarea capacităţii de productie cu cererea de pe piaţă in
continuă descreştere spre sfârşitul perioadei de gestiune.
Deciziile comercialeau fost:
Preţul unitar pe fiecare produs a fost stabilit în funcţie de costul de producţie
şi în funcţie de preţurile medii ale perioadelor anterioare.
Pentru evitarea stocajului, compania a apelat la scăderea preţului sub media practicată
pe piaţă;
Tinând cont de coeficienţii de elasticitate a cererii societatea a investit constant
în publicitateridicând costul acesteia în perioadele de stocaj;
Deciziile financiare au fost următoarele:
În primii doi ani societatea a contractat împrumuturi pentru a-şi mări
capacitatea de producţie urmând ca în perioadele următoarea compania să se finanţeze din
surse proprii;
Pentru valorificarea surplusului de trezorerie sau efectuat plasamente din care
au rezultat venituri financiare benefice pentru creşterea rezultatului companiei;
În perioada a 8-a s-a decis majorarea capitalului propriu ca măsură de
combatere a pierderii previzionate pentru perioada a 9-a;
Societatea a hotărât să nu distribuie dividende pe parcursul celor 9 perioade
deoarece a considerat că decapitalizarea în perioadele de investiţii nu este benefică, astfel,
profiturile fiind reinvestite;
4
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
Societatea a avut intenţia de a cumpara 20% din capitalul societăţii RaquetSki,
însă, această achiziţie nu a avut succes din cauza unor factori externi.
În continuare vor fi analizate deciziile tehnice, comerciale şi financiare implementate
pe fiecare perioadă de gestiune şi măsura în care aceste decizii au condus la îndeplinirea
obiectivelor strategice.
Perioada 1
În această perioadă fiecare competitor de pe piață a pornit de la aceleași date inițiale,
urmând ca fiecare să-și stabilească obiective, strategii și să ia decizii pentru a concura pe
piață.
Având în vedere cererea existentă pe piaţă şi preconizând o creştere a acesteia
societatea a hotărât să adopte o strategie de dezvoltare prin achiziţionarea a câte o unitate
mica de producţie pentru fiecare produs, acest tip de utilaj având avantajul de a fi
valorificat încă de la data achiziţiei.
Investiția în unități mici a dat firmei posibilitatea de a crește capacitatea de producție
pentru ambele produse și implicit atragerea unei cote de piață acceptabilă.
S-a observat că din punct de vedere al costurilor fixe unitare este mai rentabilă
producţia de rachete, fapt ce a determinat achiziţia de o unitate mare, scopul fiind creşterea
capacităţii de producţie pentru anul viitor.
Conform obiectivului strategic fixat, compania a mizat pe investiții în unități de
producție și nu pe cercetare.
Pentru realizarea acestei investiţii a fost contractat un imprumut, însă acesta nu a
acoperit în totalitate nevoia de numerar, firma intrând în descoperire bancară.
În stabilirea preţului de vânzare s-a ţinut cont de costul de producţie, dar şi de preţul
mediu practicat pe piaţă. Pentru schiuri s-a optat pentru preţul mediu de pe piaţă (450 euro)
spre deosebire de rachete unde s-a practicat un preţ cu 7% mai mare decât media pieţei,
respectiv 375 euro, în timp ce prețul mediu pe piață în perioada precedentă a fost de 350 euro.
Pentru a impulsiona cererea, în ciuda preţului mai ridicat la rachete, firma a decis
alocarea unui buget de publicitate de 17. 000 eurode asemenea peste media practicată pentru a
contribui la creșterea vânzărilor și fidelizarea clienților, în timp ce pentru schiuri bugetul
alocat a fost de 10. 000 euro sub media de pe piață.
Perioada 2
5
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
122
123
124
125
126
127
128
129
130
131
132
133
134
Plecând de la situaţia pieţei după primul an de producţie şi observând cota mare
deţinută de IMPORTATOR, am realizat că piața crește într-un ritm mult mai alert decât ne-
am fi așteptat. Astfel, am decis pentru cea de-a doua perioadă achiziționarea unei unități mici
la schiuri și a unei unități mari la rachete crescând astfel producția.
Deși societatea a investit într-o unitate mică pentru schiuri și una mare pentru rachete,
aceasta a ales să se finanțeze din surse externe suma fiind mai mare decât anul precedent,
deoarece costul de finanțare era de 15%,evitând astfel descoperirea bancară ce avea o
cheltuiala cu dobândăde 20%.
Chiar dacă cererea pe piață era în creștere atât în cazul schiurilor dar mai ales în cazul
rachetelor, ce a înregistrat o creștere semnificativă, s-a investit mai puțin pentru a se evita
acumularea de stocuri.
În ceea ce priveşte preţurile de vânzare, acestea au fost apropiate de media pieţei. În
luarea acestei decizii s-a ţinut cont de acumularea de stocuri din prima perioadă.
Marja de profit a fost mică, astfel preţul nostru a fost mic și drept urmare clienții au
preferat produse noastre, lucru observat prin numărul de zile de așteptare a clienților.
Bugetul alocat publicităţii s-a menţinut constant pentru schiuri, dar a fost diminuat
pentru rachete, decizie corelată cu scăderea preţului la acest produs.
Publicitatea însoţită de scăderea preţului de vânzare a condus la creșterea cererii și
astfel societatea a văndut întreaga producție realizată și inclusiv stocurile din perioada
precedentă.
În această perioadă firma a decis să investească în cercetare cu scopul de a obține o
reducere a costului cu materiile prime de 50%.
Perioada 3
Pentru a profita de creşterea pieţei de la sfârşitul perioadei 2, firma a decis
suplimentarea imediată a capacităţilor de producţie prin achiziţionarea a câte două unităţi mici
de producţie pentru fiecare articol.
Producția pentru ambele produse s-a realizat la 90% din capacitatea maxima.
Decizia de a investi la maxim în unităţi mici de producție a fost determinată de
evoluția pieței care a înregistrat o creștere semnificativă dar și de prezența importatorului ce
a deţinut o cotă de piață foarte ridicată.
Datorită rezultatelor pozitive din primele două perioade firma s-a putut finanţa din
surse proprii.
6
135
136
137
138
139
140
141
142
143
144
145
146
147
148
149
150
151
152
153
154
155
156
157
158
159
160
161
162
163
164
165
166
Preţurile pentru ambele produse realizate de companie au fost stabilite ținând cont de
costurile de producție și de prețul mediu din perioada anterioară, astfel firma practicând
prețuri apropiate de media pe piaţă.
Bugetul alocat publicităţii a crescut, acesta fiind un factor important care determina
creșterea vânzărilor companiei noastre.
Aceste decizii au fost luate pentru a evita o eventuală problemă de stocaj, demers ce a
şi reuşit, astfel la sfârşitul perioadei firma avea comenzi în aşteptare.
Societatea a hotărât să investească în continuare în cercetare suma echivalentă cu 4%
din cifra de afaceri de 9 751 euro.
Perioada 4Având în vedere creșterea semnificativă a cererii pe piață dar și faptul că firma avea
comenzi în așteptare, am hotărât să investim la maxim în unităti mici în cazul ambelor
produse, și într-o unitate mare pentru rachete.
Compania a crescut puțin prețurile peste medie în cazul ambelor produse față de
perioada anterioară ca urmare a creșterii cererii pe piață din perioadele anterioare cu
aproximativ 281 500 buc în cazul schiurilor și cu 517 864 buc în cazul rachetelor.
Firma a preconizat că cererea pe piață va crește și a hotărât să folosească utilajele la
capacitatea maxima.
Dacă compania ar fi achiziționat un studiu de piață ar fi putut deduce care sunt
tendințele pieței în cazul ambelor produse.
Bugetul pentru publicitate a rămas la același nivel din perioada anterioară. Și în această perioadă am continuat să investim în cercetare deoarece aceasta necesita
o investiție pe o perioadă de trei ani consecutivi cu scopul de a obtine o reducere de 50% a
costurilor cu materiile prime. Deși era o probabilitate de 80% ca cercetarea să reușească, în
cazul nostru aceasta nu a avut succes.
Societatea a avut intenţia de a cumpara 20% din capitalul societăţii RaquetSki, însă,
această achiziţie nu a avut succes din cauza unor factori externi.
Perioada 5
Din informațiile pe care firma le deţinea din perioadele anterioare s-a observat că
cererea pe piațade schiuri a intrat în declin în timp ce cererea pentru rachete era încă în
creștere.
7
167
168
169
170
171
172
173
174
175
176
177
178
179
180
181
182
183
184
185
186
187
188
189
190
191
192
193
194
195
196
197
Deși în această perioadă cererea pe piață a scăzut la schiuri, iar la rachete a crescut
compania noastră a continuat să investească într-o unitate mică și două mari de schiuri
precum și într-o unitate mare de rachete.
Compania noastră a produs în continuare la capacitate maximă atât în cazul rachetelor
cât și al schiurilor, ceea ce a dus la acumularea de stocuri în valoare de 9.963.000 euro,
acestea reprezentând 23.000 de perechi de schiuri.
Prețurile de vânzare stabilite în acestă perioadă au fost cu 5 euro peste prețul mediu de
pe piață în cazul ambelor produse față de medie.Prețul mai mare la schiuri și scăderea cererii
au fost factorii principali care au determinat acumularea de stocuri.Aceasta a fost cauzată în
special de prețurile de vânzare scăzute ale concurenței datorită reușitei cercetării.
În această perioadă am continuat să investim în cercetare sperând la o scadere a
costului cu materia prima la jumătate, deși speranța de reușită era de 40%. Din pacate nici în
acest an cercetarea nu a reușit.
Bugetul pentru publicitate a rămas constant, firma preconizând o scădere a cererii pe
piață.
Perioada 6
Comparând informațiile din perioadele anterioare s-a constatat că în această perioadă
cererea pe piață a scăzut cu 6.4% la schiuri și cu 0.3% la rachete, astfel am hotărât să nu mai
investim în utilaje.
Având în vedere scăderea semnificativă cererii compania a stabilit să văndă doua
unități de schiuri pentru a evita stocajul și implicit costurile suplimentare. Această decizie a
condus la reducerea costurile fixe care erau mai mari, însă societatea a suportat cheltuieli cu șomajul pe parcursul a 3 luni, aceasta presupunând ¼ din manopera unei unități mari.
Producția realizată a reprezentat 90% din capacitatea maximă.
Prețul mediu a scăzut cu 3 euro la schiuri și cu 2 euro la rachete, cu toate acestea
societatea a menținut prețul la nivelul prețului mediu de pe piață a anuluit trecut. Astfel în
cazul schiurilor a ajuns la 470 euro, iar la rachete am crescut prețul cu 5 euro peste prețul
mediu deoarece s-a înregistrat o scădere nesemnificativă.
Pentru că cercetarea în cazul firmei nu a reușit și costul de producție a fost mai mare,
s-a practicat un preț mai mare ceea ce a dus la acumularea de stocuri pentru ambele produse
8
198
199
200
201
202
203
204
205
206
207
208
209
210
211
212
213
214
215
216
217
218
219
220
221
222
223
224
225
226
227
În continuare s-a investit în cercetare cu speranța că va reuși, chiar dacă șansa de
reușita era numai de 20%.
Bugetul alocat pentru publicitate a scăzut la schiuri, decizie influențată de scăderea
cererii pe piață, iar pentru rachete a rămas la același nivel cu perioada anterioarăpentru a
impulsiona vânzările.
La sfârșitul acestui an societatea a plasat excedentul de numerar din operațiunile de
vănzareîn plasamente, rezultând venituri financiare în valoare de 6.918 000.
Perioada 7
Cererea în acest an a înregistrat o scădere semnificativă de 16% la schiuri și de 14% la
rachete.
Datorită deciziilor luate la sfarsitul anului 6 am înregistrat stocuri în valoare de
34.080.000 la schiuri ceea ce reprezintă 80.000 de perechi, iar la rachete în valoare de
7.671.000, ceea ce reprezintă 29.000 de perechi.
În urma scăderii cererii pe piață am hotărât diminuarea prețului unitar cu 20 euro la
ambele produse, deși prețul mediu pe piață a anului precedent fiind de 464 euro la schiuri și
de 365 la rachete. Această decizie a fost luată în urmă reușitei cercetării și implicit a scăderii
costului cu materia primă la jumătate.
Bugetul alocat de firma noastră pentru publicitate a crescut cu 3000 euro la schiuri, în
timp ce la rachete a rămas constant de 15.000 euro. Această majorare se datorează nivelului
ridicat de stocuri.
La sfârșitul anului 7 am hotărât să plasăm toată trezoreria în valoare de 55.669.000,
înregistrând astfel venituri financiare ce reprezentau 10% din valoarea plasată.
Perioada 8
Cu toate că cererea pe piață a scăzut semnificativ atât în cazul schiurilor, cât și a
rachetelor de tenis, compania a decis să vândă doar câte o unitate din cele două produse.
Producția s-a menținut la nivelul de 90% din capacitatea maximă ceea ce a dus la
suplimentarea stocurilor în cazul ambelor produse.
Scăderea semnificativă a prețurilor medii pe piață a determinat societatea să scadă
prețurile cu 12% în cazul schiurilor și respectiv cu 17%, însă acest lucru nu a condus la
scăderea stocurilor.
9
228
229
230
231
232
233
234
235
236
237
238
239
240
241
242
243
244
245
246
247
248
249
250
251
252
253
254
255
256
257
Nivelul bugetului pentru publicitate a rămas la același nivel ca și în perioada
anterioară pentru a impulsiona vănzările.
Compania a decis să efectueze creșterea de capital deoarece profiturile au scăzut
semnificativ și exista posibilitatea ca firma să intre pe pierdere.
La sfârșitul acestui an, societatea a plasat excedentul de numerar din operațiunile de
vănzareîn plasamente, rezultând venituri financiare în valoare de 19. 524.
Perioada 9
Scăderea semnificativă a cererii pe piață a determinat societatea să recurgă la o
dezinvestire masivă. Astfel s-au vândut 6 unități mari la schiuri și 8 unități la rachete.
Exista posibilitatea ca firma să nu mai achiziționeze în perioada 5 și să vandă mai
mult începând cu perioada a 6-a.
Ultima perioadă a fost perioada în care toate firmele concurente nu mai doreau să
producă ci numai să văndă, însă compania noastră a decis să mai producă deși avea stocuri
foarte mari pe ambele produse.
Producția s-a realizat mult sub capacitatea maximă atât pentru schiuri cât şi pentru
rachete.
Prețul de vânzare pentru ambele produse a fost mic deoarece compania a vrut să
recupereze din costurile suportate anteriorși nu să obțină profit.
Prin practicarea prețurilor mici firma a obținut cota de piață cea mai bună față de
competitori, însă nu a obținit profit, singura sursă de profit fiind plasamentele financiare.
Bugetul pentru publicitate a fost scăzut la ambele produse respectiv 10. 000.
La sfârșitul acestei perioade societatea a plasat excedentul de numerar din operațiunile
de vănzareîn plasamente, rezultând venituri financiare în valoare de 7. 975 .
10
258
259
260
261
262
263
264
265
266
267
268
269
270
271
272
273
274
275
276
277
278
279
280
281
282
283
284
285
286
287
288
2. Politica financiară, comercială, de productie, de preţuri şi costuriPolitica financiară reprezintă aceacomponentă a politicii generale a întreprinderii,
care are o mare influenţă asupra constituirii, repartizării şi folosirii fondurilor, în scopul
realizării obiectivelor economice curente şi de dezvoltare, al creşterii eficienţei ciclurilor de
exploatare şi de investiţii şi a întregii activităţi a companiei.
Obiectivul politicii financiare este legat de rezolvarea aspectelor legate de metodele
prin care societatea îşi procură fondurile, cum sunt acestea alocate şi utilizate, dar şi metode
de asigurare a echilibrului financiar, reducerea costurilor etc.
Politica financiară trebuie adoptată permanent la condiţiile concrete ale fiecărei
întreprinderii.
Politica financiară a agenţilor economici reflectă corelarea unei duble strategii:
solvabilitate şi rentabilitate.
Deciziile de politică financiară se sprijină pe structura financiară adoptată de
întreprindere în funcţie de obiectivele sale de rentabilitate, de creştere şi de risc. Principalele
sarcini ale politicii financiare constau în alegerea unui ritm de creştere a capitalului economic
şi de modalităţile de finanţare a acestei creşteri, deoarece o asemenea alegere generează
creşterea capitalului financiar şi a gradul de autonomie a întreprinderii.
Politica financiară a companiei SPORTS TEAM nu poate fi stabilită odată pentru
totdeauna, ci se dezvoltă, se modifică, se perfecţionează şi se adaptează continuu, atât ca
scopuri, cât şi în ceea ce priveşte folosirea instrumentelor financiare - conform problemelor şi
sarcinilor noi, apărute în perioada respectivă.
La nivelul întreprinderii se pot identifica 3 mari categorii de politici financiare:
1. politica de investiţiieste legată de constituirea şi gestionarea portofoliului de active;
2. politica de finanţare care se referă la structura financiară a întreprinderii şi la modul
deconstituire a resurselor;
11
289
290
291
292
293
294
295
296
297
298
299
300
301
302
303
304
305
306
307
308
309
310
311
312
313
314
315
316
317
318
319
320
321
322
3. politica de dividende, care priveşte deciziile de reinvestire a profitului sau distribuire
a dividende.
Politica de investiţii
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9
00.20.40.60.8
11.21.41.61.8
2
1
0
2 2
0 0 0 0 0
1 1
2 2
1
0 0 0 0
Achiziţie unităţi mici
Unitati mici rachete Unitati mici schiuri
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9
00.20.40.60.8
11.21.41.61.8
2
1 1
0
1 1
0 0 0 0
0 0 0 0
2
0 0 0 0
Achziție unități mari
Unitati mari rachete Unitati mari schiuri
Politica de investiţii se referă la decizia de a investi sau de a dezinvestire.
12
323
324
325
326
327
328
329
330
331
332
333
334
Societatea SPORTS TEAMa decis să achiziţioneze active cu scopul de a obţine în viitor
lichidităţişide a creşte profitul sau bogăţia proprietarilor firmei, acest lucru constituind decizia
de investire.
Politica de investiţii a companiei derivă din obiectivele strategice ale companiei pe
termen lung, astfel a decis creşterea cantităţii, calităţii produselor şi implicit satisfacerea
clienţilor.Succesul produselor este strâns legat de calitatea acestora şi depinde de obiectivul
nostru de a investi pentru dezvoltare, pentru că odată cu trecerea timpului trebuie să ne
conformăm exigenţelor din ce în ce mai mari ale clienţilor.
Compania noastă a luat decizia de a investi, dar nu la maxim, deoarece nu avea bani
suficienţi şi nu a dorit să facă un împrumut prea mare la bancă, investind în câte o unitate
mică pentru ambele produse şi într-o unitate mare pentru rachete pentru că avea costul mai
mic.
Decizia de a investi este foarte importantă pentru întreprindere deoarece poate aduce
compania într-o situaţie financiară foarte bună, rezultând astfel profituri ridicate, sau
dimpotrivă poate determina falimentul întreprinderii sau poate aduce pierderi mari.
CompaniaSPORTS TEAM a investit în fiecare tip de produs în functie de tipul unităţii
(mari şi mici). Investiţiile în unităţi au fost influenţate în primul rând de nivelul cererii fiecărui
produs pe piaţa şi evoluţia cererii de la o perioadă la alta. În perioadele 1şi 2 societatea nu a
investit la maxim, însă în 3 şi 4 societatea a investit masiv în unităţi de producţie mici şi
marideoarece pe parcursul acestor perioade cererea a înregistrat o creştere mai importantă.
În perioada a 5-a societatea a prognozat că cererea va mai creşte şi a investit într-o
unitate mică şi două mari de schiuri, acestea din urmă având un cost mai mic şi într-o unitate
mare de rachete având în vedere creşterea semnificativă a cererii pentru rachete din perioadele
anterioare.
Pe termen scurt, pentru a creşte capacitatea de producţie, compania a achiziţionat
unităţi mici, pentru care în primele două perioade a fost nevoie de finanţare, suportând astfel
cheltuieli cu dobânda, iar pentru perioadele 3,4 şi 5 s-a finanţat din surse proprii. Avantajul
investiţiei în unităţi mici era că acestea puteau să fi date în exploatare inclusiv în anul
achiziţiei, astfel că perioada de generare de beneficii economice viitoare ataşată era mai mare.
În perioada a 5-a societatea a investit pentru ultima dată în unităti mici şi mari pentru
schiuri şi o unitate mare pentru rachete, deşi cererea a ajunsla saturaţie.
Politica de investiţii într-o companie trebuie să corespundă cu etapele de lansare,
creştere a produsului,situaţie în care societatea trebuie să aloce resurse financiare importante
pentru a atrage clienţii şi să ofere un produs cât mai competitiv pe piaţa. Maturitateaeste acea
13
335
336
337
338
339
340
341
342
343
344
345
346
347
348
349
350
351
352
353
354
355
356
357
358
359
360
361
362
363
364
365
366
367
368
perioadă în care compania s-a orientat mai mult pe creşterea vânzărilor şi eficientizarea
costurilor.
Atunci când se ia decizia de a investi trebuie avute în vedere aspecte legate de:
a) Rentabilitatea – prin intermediul căreia se apreciază eficienţa activităţii
comerciale, în mărimea acesteia refectându-se toate raporturile dintre eforturile
depuse şi rezultatele obţinute de societate. O activitate comercială este rentabilă
dacă veniturile (încasările) pe care le aduce acoperă cheltuielile efectuate pentru
desfăşurarea acesteia şi asigură un excedent de valoare reprezentat de profit.
Înainte de luarea deciziilor se analizează proiectele de investiţii şi se alege cel mai bun
şi eficient proiect. În acest context rata rentabilităţii trebuie să fie mai mare decît costurile
surselor de finanţareproprii sau împrumutate, dar în acelaşi timp proiectul trebuie să fie
corelat şi cu riscul aferent, pentru că un proiect cu o rentabilitate ridicată este caracterizat şi de
un risc ridicat.
b) Lichiditatea - lichiditatea financiară reprezintă capacitatea întreprinderii de a
transforma în bani activele de care dispune pentru a face plăţile la termen.
Aceasta constituie un factor important pentru asigurarea şi menţinerea capacităţii
de plată. Lichiditatea financiară este un indicator ce caracterizează calitatea
activităţii economico– financiare şi menţinerea echilibrului financiar.
În general, lichiditatea se stabileşte în număr de ani de recuperare a capitalului avansat,
raportând valoarea iniţială a proiectului la suma fluxurilor financiare anuale pozitive sau de
intrare, generate de exploatarea proiectului. În cazul în care fluxurile financiare pozitive
anuale sunt inegale, atunci se procedează la însumarea an cu an a fluxurilor până se ajunge la
valoarea iniţială sau se apropie foarte mult de ea, fără a o depăşi,rezultând numărul de ani
întregi de recuperare.
c) Riscul . Orice investiţie comportă un risc pentru investitor. Cu cît riscul este
mai mare, cu atât creşte pretenţia remuneraţiei capitalului investit. De obicei riscul de
investire poate fi:
economic – este acel risc de nerealizare la scadenţele prevăzute a fluxurilor
pozitive aşteptate. Cu alte cuvinte, investiţia nu generează încasările prevăzute,
iar debitorii nu rambursează către creanţieri sau rambursează mai târziu. În acest
sens, societatea trebuie să ia ca metodă de precauţie aplicarea unei cote de risc
care să majoreze rentabilitatea aşteptată.
financiar – este stâns legat de investiţie, adică de capacitatea de a transforma în
bani activele într-un termen cât mai scurt şi fără pierderi din valoarea capitalului
14
369
370
371
372
373
374
375
376
377
378
379
380
381
382
383
384
385
386
387
388
389
390
391
392
393
394
395
396
397
398
399
400
401
402
investit, dar şi de durata de viaţă a proiectului de investiţie, adică cel care aduce
fonduri îşi imobilizează capital pentru o perioadă de timp determinată. Cu cât
durata investiţiei este mai lungă cu atât mai sensibile sunt fluxurile pozitive
viitoare.
Pentru a evidenţia politica de investiţii a companiei SPORTS TEAM şi implicit
criteriile de rentabilitate vom prezenta cei mai importanţi indicatori prin care se evaluează
eficienţa şi eficacitatea investiţiei realizate de companie:
1 2 3 4 5 6 7 8 9Pr. net 4.106 18.999 31.666 59.46
254.71
839.89
041865 3.212 -33.573
Amortiz. 21.750
24.500 30.500 35.000
37.750
39.250
36.750
32.750 5.750
CF disponibil 25.856 43.499 62.166
94.462
92.468
79.140
78.615 35.962 -27.823
Investitia 247.500Rata de actualizare 10,00%VAN 70.586,71 leiRIR 13%IP 1.2852Termen recuperare 6 ani si 9 luni
Rata de actualizarereprezintă rata de rentabilitate cerută de investitorişia fost stabilită
la nivelul ratei dobânzii pentru plasamentele pe care compania le-a realizat la bancă (10%),
pentru că acestea reprezentau alternativa companiei de a investi capitalul financiar atunci când
cererea de pe piaţă era în scădere.
VAN(Net Present Value NPV) - Valoarea netă actualizată este valoarea obţinută
prin actualizarea tuturor intrărilor şi ieşirilor de numerar atribuite proiectului, pe baza
unei rate de actualizare aleasă. Aceasta reprezintă practic valoarea actualizată a
economiilor rezultate în urma implementării proiectului minus valoarea actualizată a
investiţiilor.
Dacă valoarea actualizată netă este mai mare decât zero aceasta înseamnă că totalitatea
cash-flow-urilor viitoare vor putea acoperi cheltuiala iniţială; restul (valoarea VAN) se
constituie ca un “supraprofit”. La VAN zero rezultă o remunerare a creditorilor şi acţionarilor
în integralitate; din contră intreprinderea nu mai beneficiază de nici un reziduu de
rentabilitate; ea a acţionat gratuit, fara nici o remunerare proprie (sub forma unui disponibil
pentru autofinanţări ulterioare). Dacă VAN este mai mică decât 0 proiectul se respinge,
15
403
404
405
406
407
408
409
410
411
412
413
414
415
416
417
418
419
420
421
422
423
424
425
motivul fiind dat de faptul că profiturile viitoare nu acoperă cheltuielile. Un proiect este cu
atât mai atractiv cu cât valoarea VAN este mai mare.
În cazul companiei SPORTS TEAM rezultatele obţinute justifică realizarea investiţiei,
deoarece VAN este pozitiv şi are o valoare foarte mare. Cu alte cuvinte, pentru cele nouă
perioade analizate se va obţine un profit actualizat de 70.586,71 lei, deci proiectul este fezabil.
RIR– rata internă de rentabilitateeste reprezintăacea valoare care, utilizată ca rată de
actualizare în calculul valorii actualizate nete (VAN), conduce la VAN = 0, respectiv la o
valoare egală a cheltuielilor investiţionale şi a sumei fluxurilor financiare actualizate generate
de proiect. Altfel spus, rata internă de rentabilitate este acea rată de actualizare pentru care
valoarea actualizată a costurilor (ieşirile de trezorerie) este egală cu valoarea actualizată a
veniturilor (intrări de trezorerie), iar profiturile viitoare actualizate sunt zero.
Rata internă de rentabilitate trebuie să fie mai mare sau egală cu rata medie a dobânzii
pe piaţă sau superioară costului capitalurilor permanente, pentru a justifica investiţia efectuată.
Numai în aceste condiţii rata internă de rentabilitate permite compensarea costului finanţării.
În cazul companiei noastre RIR este de 13% ceea ce înseamnă că pentru fiecare leu
investit se va obţine un câştig de 1,2852 lei.
IP - indicele de profitabilitate al unei investiţii exprimă rentabilitatea relativă a
investiţiei pe întreaga durată de viaţă a acesteia. Indicele de profitabilitate (IP) se determină ca
raport între fluxurile de încasări a investiţiei actualizate şi investiţia efectivă.
Acest indice ne arată valoarea actuală a cash-flow-ului pentru un cost de 1 leu
investiţie. Un proiect de investiţie poate fi acceptat numai dacă indicele de profitabilitate este
mai mare decât unu (IP > 1). Întreprinderea trebuie să fie indiferentă dacă IP = 1 şi să respingă
proiectul dacă IP < 1. Dacă societatea noastră ar fi avut două sau mai multe proiecte ar fi ales
acel proiect al cărui indice era mai mare. Din calculele efectuate reiese că IP este egal cu
1,2852 care este mai mare decât 1şi deci, pentru fiecare leu investit va obţine un profit la
nivelul IP.
TR - termenul de recuperare a investițieireprezintă perioada de timp (numărul de ani)
în care se recuperează valoarea investiției din profit sau din venitul net obținut în urma
realizării investiție.Termenul de recuperare a investiţiei trebuie să fie mai mic decât perioada
de operare pentru ca proiectul să fie fezabil.
În cazul firmei noastre termenul de recuperare a investiţiei este mai mic decât
perioada de analiză, respectiv 6, 9luni < 9 ani, ceea ce înseamnă că proiectul este fezabil luând
în considerare acest criteriu, deoarece acţionarii îşi recuperează mai repede investiţia iniţială.
16
426
427
428
429
430
431
432
433
434
435
436
437
438
439
440
441
442
443
444
445
446
447
448
449
450
451
452
453
454
455
456
457
458
În concluzie, pe baza analizelor efectuate şi a criteriilor selectate s-a dedus că proiectul
de investiţie este fezabil şi trebuie să fie implementat de compania SPORTS TEAM.
Criteriile care au stat la baza acestei decizii de investire au fost:
- VAN>0;
- RIR>k, unde k = rata de actualizare;
- TR<n, unde n = numărul de perioade.
Politica de dezinvestire
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9
0
1
2
3
4
5
6
7
8
0 0 0 0 0 0 01
8
0 0 0 0 0
2
1 1
6
Vânzări unități
Unitati mari racheteUnitati mari schiuri
Dezinvestire se referă ladeciziade întrerupere, înainte de termen a unui proces
investiţional, în scopul optimizării dinamice a portofoliului de investiţii, ca urmare a apariţiei
unor oportunităţi de care, în momentul deciziei iniţiale, nu se ştia. Decizia de dezinvestire are
ca scop maximizarea valorii întreprinderii, în sensul că lichidităţile obţinute pot fi folosite
ulterior pentru finanţarea altor activităţi mai rentabile.
În cazul societăţii noastre dezinvestirea a început să se efectueze din perioada a 6-a
prin vânzarea de unităţi de schiuri, deoarececererea pentru aceste produse a scăzut foarte mult.
În perioada 7 s-a vândut o unitate pentru schiuri, iar în perioada 8 câte o unitate din fiecare
produs (schiuri şi rachete). Având în vedere că cererea era mult mai mică decât capacitatea de
producţie a companiilor competitoare, firma a decis ca în ultima perioadă să vândă masiv (6
unităţi la schiuri şi 8 la rachete) pentru a-şi micşora capacitatea de producţie şi pentru a plasa
resursele financiare obţinute în plasamente mai sigure cu o rentabilitate mai mare decât riscul
asumat.
Politica de finanţare
17
459
460
461
462
463
464
465
466
467
468
469
470
471
472
473
474
475
476
477
478
479
480
481
482
Pentru a-şi acoperi nevoile de finanţare pentru proiectele de investiţii compania a
apelat la împrumut bancar pentru primele două perioade, urmând ca în perioadele următoare
să se finanţeze din surse proprii.
Societatea SPORTS TEAM a utilizat ca surse de finanţare a investiţiei următoarele:
Profitul net reinvestit;
Amortizarea imobilizărilor corporale;
Împrumuturi pe termen lung de la instituţiile financiare.
Atât activitatea de exploatare cât şi activitatea de invesţii au fost finanţate astfel:
- Nevoile permanente au fost finanţate din resurse pe termen lung;şi
- Nevoile curente din resurse pe termen scurt.
În prima perioadă compania nu a dispus de suficiente resurse şi a avut descoperire de
cont pentru care a suportat costuri cu dobînda de 20%, adică un cost mai mare decât cele pe
termen lung.
Cheltuielile aferente perioadei curente au fost finanţate din veniturile obţinute de
societate din comercializarea celor două produse, astfel nu a suportat costuri financiare
suplimentare.
Compania nu a distribuit dividende din profitul net ci le-a utilizat pentru a se
autofinanţa şi pentru a creşte nivelul capitalurilor proprii.
Pe termen lung, această sursă de finanţare poate genera costuri mult mai mari decât
împrumuturile pe termen lung deoarece acţionarii vor dori o rentabilitate mult mai mare decât
cea aferentă creditelor pe termen lung pentru că riscul aferent asumat este mult mai ridicat în
cazul investiţiilor.
Pentru că la început societatea nu dispunea de suficiente lichidităţi, a contractat în
primele două perioade împrumuturi pe termen lung pe 5 ani cu o o dobândă de 15 % anual.
Compania nu putea să contracteze împrumuturi peste limita capitalurilor proprii, deoarece se
punea accentul în special pe componenţa de autofinanţare a activităţii şi asigurarea unui
echilibru financiar.
Cheltuielile cu dobânda generate de împrumuturi au avut o evoluţie crescătoare până
în anul 2 atunci când gradul de îndatorare a fost cel mai ridicat şi a scăzut treptat deoarece
compania nu a mai apelat la această sursa de finanțare, în ultimile 3 perioade acestea fiind 0.
Cheltuielile cu dobânda au fost repartizate pe fiecare produs în funcţie de capacitatea de
producţie realizată şi incluse în costul de producţie la costurile indirecte.
18
483
484
485
486
487
488
489
490
491
492
493
494
495
496
497
498
499
500
501
502
503
504
505
506
507
508
509
510
511
512
513
514
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 90
2,000
4,000
6,000
8,000
10,000
12,000
3750
10005
5700
4275
2850
1425
0 0 0
Cheltuieli cu dobanda
Cheltuieli cu dobanda
Cheltuielile cu amortizareaa activelor imobilizate măresc costurile, micşorează
beneficiul şi impozitul pe profit datorat statului. Acestea nu genereaza fluxuri financiare
negative, însă fondurile de amortizare obţinute prin recuperarea acestor cheltuieli poate fi
utilizate pentru reinvestire şi, alături de economia de impozit pe profit ca urmare a micşorări
bazei impozabile, măreşte gradul de autofinanţare a companiei. Prin mecanismul amortizării,
investiţia iniţială este recuperată şi reîntregită în mod eşalonat în ciclul de exploatare,
devenind o resursă de autofinanţare pentru o nouă investiţie.
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 90
5,000
10,000
15,000
20,000
25,000
30,000
35,000
40,000
45,000
21,75024,500
30,500
35,00037,750 39,250
36,750
32,750
5,750
Cheltuieli cu amortizarea
Cele mai mari cheltuieli cu amortizarea s-au înregistrat în anul şase după care, în
următoarele perioade au început să scadă, mai ales în perioada a noua deoarece societatea a
hotărât să vândă masiv din utilaje.
Politica de dividend
Alături de politica de investiţii şi cea de finanţare, politica de dividend stă la baza
formării structurii de finanaţare şi a structurii financiare a întreprinderii .
19
515
516
517
518
519
520
521
522
523
524
525
526
527
528
529
Politica de dividend se referă la distribuirea dividendelor din profitul obţinut la
sfârşitul exerciţiului financiar şi/sau la reinvestirea în dezvoltarea întreprinderii, deciziipe care
le ia adunarea generală a acţionarilor.
Compania SPORTS TEAM a avut intenţia să distribuie dividende în perioada a patra
pentru a se proteja împotriva tentativelor de cumpărarem deoareceera mai mult ca sigură că va
fi cumpărată, însă a fost achiziţionată o altă companie. Nici pe parcursul celorlalte perioade nu
s-au acordat dividende, profitul fiind utilizat ca sursă proprie de finanţare.
Politica comercialăInformaţiile de care companiei noastră a beneficiat pentru a realiza analiza activităţii
comerciale au fost:
nivelul producţiei fabricate şi livrate;
nivelul stocurilor;
informaţii referitoare la clienţi(cerinţele acestora), furnizori, concurenţă;
vânzările concurenţilor;
perioadele de încasare a clienţilor, de plată a furnizorilor;
nivelul creanţelor şi datoriilor;
cheltuieli de publicitate, cercetare, studii de piaţă;
cotele de piaţă ale fiecărui concurent;
preţul de vânzare, costul mediu.
SPORTS TEAM a avut ca atribuţii legate de activitatea comercială: elaborarea
planului de vânzări pe baza previziunilor efectuate de companie, elaborarea strategiei şi
politicii comerciale a societăţii.
Pentru a-şi desfăşura activitatea comercială, compania noastră a stabilit obiective
precum: creşterea numărului de clienţi, creşterea cifrei de afaceri cu un anumit procent,
eficientizarea cheltuielilor cu publicitatea, etc.
20
530
531
532
533
534
535
536
537
538
539
540
541
542
543
544
545
546
547
548
549
550
551
552
553
554
555
1 2 3 4 5 6 7 8 90.00%
5.00%
10.00%
15.00%
20.00%
25.00%
30.00%
35.00%
40.00%
45.00%
23.60%21.40%
18.40%
22.50% 23.80% 23.00%20.70%
24.50%
37.50%
4.30%
13.60% 14.10%
3.20%0.60% 0.70% 0.00% 0.00%
3.30%
Cote de piata competitori Schiuri
SportsTeamRaquetSkiSkiNetHeadImportateur
1 2 3 4 5 6 7 8 90.00%
5.00%
10.00%
15.00%
20.00%
25.00%
30.00%
35.00%
40.00%
20.30%21.90%
17.60% 18.40%20.90%
22.70%20.50%
24.90%
32.90%
Cote de piata competitori Rachete
SportsTeamRaquetSkiSkiNetHeadImportateur
Piata schiurilor:
Evoluția pieții schiurilor a înregistrat o creștere până în perioadă a 4 ducând piața la o
valoare de 1.863.989 buc, iar apoi a survenit o descreștere mult mai abruptă care a condus la o
diminuare semnificativă a cererii de pe piață astfel că în ultima perioadă s-a ajuns la un minim
de 600.924 buc. Piața schiurilor,în afară de ultimă perioadă, a fost una foarte competitivă care
a fost fragmentată în special între concurență și doar o parte destul de nesemnificativă a fost
acaparată de către importator. Importatorul a intrat pe piață de schiuri în mod semnificativ în
primii 3 ani, după aceea cotă de piață a acestuia a scăzut drastic până a ajung la valoarea 0%.
În perioadă a 9-a, acesta a revenit cu o cotă mică de 3.30% când prețurile oferite de companii
erau mici, lucru ce se observă și din prețul mediu de 369 euro față de perioadele anterioare.
21
556
557
558
559
560
561
562
563
564
565
566
567
Compania SportsTeam pe perioada celor 9 etape a tins către o cotă de piață cât mai
ridicată și o marjă de profit cât mai atractivă pentru cumpărători. În perioada de creștere a
pieții, societatea a avut cote ridicate, urmând ca în perioada de dezinvestire să diminueze mult
din capacitatea de producție pentru a evita stocajele costisitoare și datorită faptului că
cercetare a reușit astfel că am avutun preț mult mai atractiv pe piață.
Piata rachetelor de tenis:
Evoluția pieții rachetelor pe perioadă celor 9 etape a cunoscut o creștere mult mai
accentuată și anume de la 611 088 buc în primul an până la punctul maxim de 2.036.747
bucîn anul 4. Creșterea foarte accelerată a pieții acestui produs din păcate nu a fost
previzionată de către companie la momentul cel mai oportun, astfel că pe parcursul
perioadelor de creștere importatorul a avut o cotă destul de ridicată. Absorbția unei cote
semnificative din piață de către importator s-a datorat în special faptului că nu se producea
suficient pentru a satisface piața, astfel că prețul de vânzare oferit de cei 4 concurenți nu a
avut nici o importanţă. Din cauza prețului scăzut oferit de companii, în ultimii doi ani
importatorul a avut o cotă mică de piață.
Cei 4 competitori de pe piață au reușit să acapareze cotă deținută de către importator
abia în perioadă de descreștere, când au ajuns la un punct optim de producție și în același
timp au oferit prețuri foarte competitive în raport cu importatorul.
Compania Sports Team a obținut un profit semnificativ pe această piață datorită unor
prețuri atractive în comparație cu concurențași a faptului că pe piața acestui produs nu a avut
stocaj in primeleșaseperioade care să conducă la creșterea semnificativă a costului de
producție pentru perioadă ulterioară.
Cu ajutorul prețurilor scăzute compania noastră a reușit să mențină o cotă ridicată, în
special în ultima periodă când am oferit prețuri mult mai mici față de prețul mediu care a fost
de 283 euro.
Politica de producţieActivitatea de producţie a companiei SPORTS TEAM este influenţată de:
piaţă (în funcţie de cererea de pe piaţă s-a stabilit cantitatea de produsele ce
trebuie fabricată şi preţul de vânzare, tinând cont de costul de producţie şi de
preţul mediu);
22
568
569
570
571
572
573
574
575
576
577
578
579
580
581
582
583
584
585
586
587
588
589
590
591
592
593
594
595
596
597
598
599
puterea de cumpărare a clienţilor (creşterea producţiei la nivelul cererii);
Întreaga activitate de producţie a companiei a trebuit să urmărească gradul de utilizare
a capacităţilor de producţie.
Factorii care depind de producţie se referă la:
piaţa de desfacere suficient de mare;
existenţa resurselor necesare producţiei (utilaje, resurse financiare, etc.);
sortimentul de produse ce se va fabrica.
Pentru fabricarea celor două produse compania a ţinut cont de următorii factori:
- cererea pentru acel produs;
- cota de piaţă a produselor;
- ritmul de creştere al vânzârilor fiecărui produs;
- costurile de producţie;
- cheltuielile cu publicitate;
- cheltuieli de cercetare;
- poziţia produselor faţă de cea a concurenţilor.
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 90
50,000
100,000
150,000
200,000
250,000
300,000
350,000
400,000
450,000
157,000 201,000
292,000
375,000
425,000 427,000 427,000
382,000
21,000
124,108
248,892
292,000
375,000
425,000 397,832
296,526
249,959
177,996
47,000
0 0 0 029,000
159,000
291,000
134,000
Evoluția producției, a vânzărilor și a stocajului Rachete
Producție
Vânzări
Stocaj
După cum se observă în graficul de mai sus, firma a înregistrat o creştere a producţiei
de rachete până în anul 6, în anul 7 a menţinut nivelul anului 6, iar în anul 8 şi 9 a scăzut cu
11% şi respectiv 93%.
Veniturille au înregistrat o creştere până în perioada a 5-a după care a început să scadă
până în ultima perioadă.
23
600
601
602
603
604
605
606
607
608
609
610
611
612
613
614
615
616
617
618
619
620
621
Între nivelul producţiei şi al vânzărilor a existat o oarecare corelaţie până în perioada a
5-a de gestiune firma neavând stocuri. Însă din perioada a 6-a corelaţia nu am mai existat
deoarece producţia a fost mai mare decât vânzările probabil din cauza preţurilor practicate, iar
firma a început să înregistreze stocuri foarte mari, dar în ultima perioadă a redus cantitatea
stocată practicând un preţ sub costul mediu.
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 90
50,000
100,000
150,000
200,000
250,000
300,000
350,000
400,000
450,000
500,000
287,000 305,000341,000
420,000440,000
395,000350,000
305,000
35,000
284,686337,314
341,000420,000 416,165
338,647
264,835224,509 225,620
320000 0 0
23000
80000
165000245000
55000
Evoluția producției, a vânzărilor și a stocajului Schiuri
Producție
Vânzări
Stocaj
Producţia în cazul schiurilor a înregistrat o creştere până în perioada 5, urmată de o
scădere treptată până în perioada 8, iar în perioada a 9-a a avut o scădere semnificativă de
aproximativ 89%, deci mult sub capacitatea de producţie iniţială.
Veniturile companiei SPORTS TEAM au crescut până în perioada 4 urmând ca în
perioadele următoare să scadă treptat, dar cu o uşoară creştere în ultima perioada când firma a
vândut sub costul de productie.
Necorelarea producţiei cu vânzările a condus la înregistrarea unor stocaje în prima
perioada, dupa care trei perioade nu a mai înregistrat stocuri, iar în anul 5,6,7,8 a înregistrat
din nou stocuri reuşind să le reducă semnificativ în ultimul an, datorită preţutilor practicate
sub cel mediu de pe piaţă.
Politica referitoare la preţuri şi costuriPreţul reprezintă o variabilă importantă a mixului de marketing, prin intermediul căreia
pot fi realizate anumite obiective strategice ale întreprinderii.
Preţul are un rol de o deosebită importanţă în formarea şi manifestarea
comportamentului de consum, fiind în acelaşi timp, un instrument complex aflat la dispoziţia
decidenţilor, a managementului întreprinderii.
Decizia de stabilire a preţului este un domeniu ce aparţine de nivelurile înalte ale
structurii organizatorice ale întreprinderii, cel puţin din două motive :
24
622
623
624
625
626
627
628
629
630
631
632
633
634
635
636
637
638
639
640
641
642
643
644
645
- preţul este elementul determinant al cifrei de afaceri;
- preţul este singura componentă a mix-ului pentru care termenul dintre decizia
de fixare şi cea de aplicare este redus, chiar nul.
Determinarea preţului este o operaţiune extrem de delicată, ce se realizează în funcţie
de trei elemente esenţiale, şi anume:
• costuri;
• cerere;
• concurenţă, fiecare dintre acestea acţionând în mod diferit asupra procesului de stabilire
efectivă a preţului, în funcţie de obiectivele urmărite.
Modalitatea concretă, efectivă de determinare a preţului se diferenţiază de la o
întreprindere la alta: unele întreprinderi îşi fixează preţurile doar în funcţie de concurenţă,
altele în funcţie de suma costurilor etc.
În cazul companiei noastre, preţul a fost stabilit în funcţie de cererea de pe piaţă şi de
nivelul costurilor. Stabilirea acestuia în funcţie de costuri ar trebui teoretic să acopere
costurile şi să asigure obţinerea unui profit.
Orientarea preţului după costuri se poate concretiza fie în practicarea unui nivel unic,
fie a unor niveluri diferenţiate de preţ, în funcţie de cantitatea produsă sau de piaţa pe care
acţionează întreprinderea. Această modalitate de determinare a preţului presupune, de
asemenea, garantarea unui anumit volum (minim) al vânzărilor (sub acest nivel preţul nu ar
putea acoperi costurile); pe de altă parte, un volum de vânzări mai mare decât cel planificat
iniţial ar putea permite reducerea nivelului final al preţului, stimulând astfel creşterea
vânzărilor.
În ceea ce priveşte stabilirea preţului în funcţie de cerere ştim că cererea şi preţul sunt
într-o relaţie inversă: cu cât preţul este mai mare cu atât cererea scade, şi invers, ceea ce
înseamnă ca toţi competitorii de pe piaţă au practicat preţuri acceptabile.
SPORTS TEAM a practicat preţuri care au înregistrat creşteri foarte mici până în anul
6, urmând ca în perioadele 7,8 şi 9 să scadă semnificativ ca urmare a scăderii cererii pe piaţă.
În ceea ce priveşte concurenţa, aceasta se raportează la factori precum: poziţia
companiei pe piaţă; obiectivele stabilite; cote de piaţă deţinută şi perspectivele evoluţiei
acesteia.
Pentru a avea succes pe o piaţă globală compania trebuie să deţină informaţii
referitoare la costurile întregului lanţ economic (distribuitori, furnizori), să ţină sub control
costurile pentru a spori rentabilitatea. Informaţiile contabile pot fi utilizate în deciziile de
fixare a preţului de vânzare, iar compania are nevoie de costuri pentru a stabili preţurile.
25
646
647
648
649
650
651
652
653
654
655
656
657
658
659
660
661
662
663
664
665
666
667
668
669
670
671
672
673
674
675
676
677
678
679
Cunoaşterea costurilor este necesară nu numai în activitatea de producţie dar şi în sfera
serviciilor.
Compania ar trebui să elaboreze anumite mijloace prin care să măsoare şi să ţină sub
control costurile, precum şi să lege costurile de rezultate. Contabilitatea costurilor ar trebui să
reflecte efectul deciziilor viitoare privitoare la preţ asupra cotei de piaţă.
Calculul costurilor pe activităţi arată efectul modificării costurilor şi randamentelor
fiecărei activităţi asupra rezultatelor de ansamblu.
Orice societate are ca scop principal al producţiei realizarea bunurilor la timp, cu
costuri minime şi la nivel cât mai bun de calitate.
Creşterea performanţei se poate face prin luarea unor măsuri care se referă la costurile
de producţie, a materialelor şi a muncii depuse de angajaţi
Informaţiile din contabilitatea de gestiune nu se limitează la calcularea costurilor de
producţie ca un complex de operaţii economice trecute, ci la elaborarea costurilor previzionate
standard sau normate şi la luarea deciziilor privind: reducerea şi eliminarea pierderilor în
procesele de aprovizionare, exploatare, vânzare, creşterea productivităţii muncii, amplasarea
optimă a utilajelor, reducerea timpului de nefuncţionare a utilajelor şi duratei şi valorii
reparaţiilor, sistarea activităţilor nerentabile, etc.
1 2 3 4 5 6 7 8 90
100
200
300
400
500
600
700
427
448431 418 418 425
369398
595
450
460470 485 475 470 450
385
300
Evolutie cost de productie pret de vanzare schiuri
Cost de productie schiuri
Pret de vanzare schiuri
Axi
s Ti
tle
Cost de productie schiuri
Costul de producție pentru schiuri a fost format din cheltuieli fixe, cheltuieli variabile,
cheltuieli indirecte. Cheltuielile fixe erau determinate de alocare inițială și de numărul de
unități achiziționate. Costurile fixe odată cu creșterea producției devin tot mai mici pe unitate
26
680
681
682
683
684
685
686
687
688
689
690
691
692
693
694
695
696
697
698
699
700
701
702
703
de producție, de aceea și compania Sports Team a urmărit în perioadă de creștere să realizeze
o capacitate de producție pentru a diminua costul de producție și a câștiga o marjă de profit
mult mai semnificativă, problema însă s-a rezumat la faptul că perioadă de creștere
prognozată a fost mult mai scurtă.
Cheltuielile variabile sunt la nivelul unei unități de producție fixe astfel că acestea nu
pot să fie diminuate prin creșterea capacității de producție. O altă componenta a cheltuielilor
variabile o reprezentau cheltuielile de personal și cheltuielile de întreținere și gestiune care
intrau în componența acestora dacă depășeau 90 % din capacitatea de producție, însă per total
acestea nu aveau o influența semnificativă.
Cheltuielile indirecte au variat de la perioadă la altă în funcție de cheltuielile de
stocaj, cercetare, cheltuieli cu dobânda aferentă împrumuturilor, publicitate.
În cazul schiurilor costul de producție foarte ridicat a fost determinat de stocurile
acumulate mai ales în ultimele perioade (6,7,8,9) când cererea pe piaţă a scăzut foarte mult.
Compania a hotărât să investească în cercetare, astfel această a reușit în perioada a 7-a
când piață era în scădere deci a redus costurile cu materia primă.
Societatea a investit în cercetare cu scopul de a reduce costul cu materiile prime, chiar
daca şansa de reuşită era mică, însă, prima dată nu a reuşit, dar am continuat investirea şi de
data aceasta am reuşit să obţină această reducere.
Cheltuielile cu publicitatea pentru schiuri au la un nivel destul de ridicat, deoarece
aceastea constituiau o variabila importantă pentru realizarea vânzărilor și implicit în evoluția
cererii.
1 2 3 4 5 6 7 8 90
50
100
150
200
250
300
350
400
450
331 337
283 268 264 263
206231
369375 356 370 385 375 375355
295
240
Evolutie cost de productie pret de vanzare rachete
Cost de productie rachetePret de vanzare rachete
Axi
s Ti
tle
Cost de productie rachete de tenis
27
704
705
706
707
708
709
710
711
712
713
714
715
716
717
718
719
720
721
722
723
724
725
726
Costurile de producție aferente rachetelor la fel ca şi la schiuri erau alcătuite din:
cheltuieli fixe, variabile de producție și cheltuieli indirecte.
Prețul de vânzare a fost peste costul de producție astfel că am înregistrat în fiecare
perioadă profit din vânzarea acestui produs, care în ultimele perioade trebuia să acopere și
pierderea generată din vânzarea de schiuri.
În primele perioade de gestiune, costul de producție nu a variat foarte mult în special
datorită faptului că societatea a vândut tot ce a produs și nu a înregistrat stocuri care să
genereze costuri mari cu stocajul.
Prețul de vânzare atât pentru schiuricât și pentru rachete a fost determinat de
companie ținând cont atât de costul de producție determinat pe bază fișelor de decizii dar și
de prețul mediu al pieții înregistrat în perioada anterioară care oferea o perspectivă
aproximativă asupra nivelului de echilibru dintre cerere și ofertă.
Pentru ambele produse se poate observa că am încercat să menținem un preț al
acestora cât mai scăzut astfel încâtsă satisfacem cererea de pe piață.
3. Analiza economico-financiară
3.1. Calculul și analiza soldurilor intermediare de gestiune ale întreprinderii
Structura contului de profit și pierdere pe cele trei tipuri de activități permite
calcularea soldurilor de acumulare bănești potențiale, destinate să îndeplinească o anumită
funcție de remunerare a factorilor de producție și de finanțare a activității viitoare,numite
solduri intermediare de gestiune.
Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare prealabilă a contului de profit şi
pierdere pentru a pune în evidenţă: modul de funcţionare şi rentabilitatea întreprinderii ca
marjă comercială, producţie a exerciţiului, valoare adăugată, excedent brut de exploatare,
rezultat al exploatării, rezultat curent şi rezultat net al exerciţiului.
Soldurile intermediare de gestiune reprezintă, de fapt, etape succesive în formarea
rezultatului final. Construcţia indicatorilor se realizează în cascadă pornind de la cel mai
cuprinzător (producţia exerciţiului+marja comercială) şi încheind cu cel mai sintetic
(rezultatul net al exerciţiului).
Fiecare sold intermediar de gestiune reflectă rezultatul gestiunii financiare la treaptă
respectivă de acumulare.
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune
28
727
728
729
730
731
732
733
734
735
736
737
738
739
740
741
742
743
744
745
746
747
748
749
750
751
752
753
754
755
756
757
758
Soldurile intermediare de gestiune au fost determinate cu ajutorul următoarelor
formule:
29
Indicatori An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8Venituri din vânzări 174,649 243,770 268,310 348,075 357,053 308,351 224,442 162,418(Cheltuieli privind mărfurile) 80,220 82,700 100,660 126,320 132,300 119,940 43,280 48,250MC 94,429 161,070 167,650 221,755 224,753 188,411 181,162 114,168Producţia vândută 0 0 0 0 0 0 0 0∆stocurilor 19,520 28,050 -3,260 -4,820 11,763 30,028 39,080 69,973Producţia imobilizată 0 0 0 0 0 0 0 0PE(producţia exerciţiului) 19520 28050 -3260 -4820 11763 30028 39080 69973Consumuri externe (mat+apa+prestatii externe) 28,912 31,123 42,338 45,037 48,570 44,544 33,037 32,677VA 85,037 101,897 128,572 181,538 187,946 173,895 187,205 151,464Venituri din subvenţii 0 0 0 0 0 0 0 0Cheltuieli cu personalul 39,825 44,775 54,675 71,475 77,225 71,775 66,150 59,287Chelt cu alte impoz si taxe 0 0 0 0 0 0 0 0EBE 45,212 57,122 73,897 110,063 110,721 102,120 121,055 92,177Alte venituri din exploatare 0 0 0 0 0 0 0 0Ajustări privind activele circulante 0 0 0 0 0 0 0 0(Alte cheltuieli din exploatare) 14,825 0 0 0 4,981 20,875 46,950 87,612(Amortizări şi provizioane de exploatare) 21,750 24,500 30500 35,000 37,750 39,250 36,750 32,750Rezultatul exploatarii 8,637 32,622 43,397 75,063 67,990 41,995 37,355 -28,185Venituri financiare 0 0 0 0 0 6,918 12,484 32,008Cheltuieli financiare 3750 10005 5700 4,275 2,850 1,425 0 0Rezultat financiar -3750 -10005 -5700 -4275 -2850 5493 12484 32008Rezultat curent 4,887 22,617 37,697 70,788 65,140 47,488 49,839 3,823Rezultat exraordinar 0 0 0 0 0 0 0 0Impozit/profit 781 3618 6031 11326 10422 7598 7974 611Rezultatul net 4,106 18,999 31,666 59,462 54,718 39,890 41,865 3,212
759
760
761
762
763
Marja comercială = Venituri din vânzarea mărfurilor - Cheltuieli privind mărfurile vândute
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9
0
50,000
100,000
150,000
200,000
250,000
94,429161,070
167,650221,755
224,753
188,411
181,162
114,168110,405
Evoluția Marjei Comerciale
Marja comercială (MC) se referă la activitatea comercială desfăşurată de agentul
economic, de distribuţie sau la partea pur comercială a întreprinderilor producătoare. Acesta
devine mai semnificativă ca informaţie în activitatea de analiză şi gestionare cu cât ea este
determinată mai detaliat, respectiv pe produse sau grupe de produse. Este denumită şi marjă
brută şi se exprimă adesea ca procent din cifra de afaceri (volumul vânzărilor).
Marja comercială este principalul indicator de apreciere a performanțelor unei activități comerciale și se poate observă pe grafic că aceasta a înregistrat o creștere destul de mare în
primii cinci ani de analiză, firma aflându-se în perioadă de dezvoltare și afirmare pe piață; astfel
marjă comercială a crescut cu aproximativ 70% în anul 2 față de primul an, respectiv cu 40% în
anul 3 , în anul 4 fiind cu 32% mai mare decât anul anterior și atingând punctul maxim în
perioada 5 la nivelul de 224 753 euro, ceea ce insemna că este de 2.38 mai mare decât în primul
an, fapt datorat creşterii mai rapide a veniturilor din vânzarea marfurilor comparativ cu costul
bunurilor vândute.
Începând cu anul 6 MC a început să scadă, înregistrând o scădere mai accentuată în
ultimii doi ani însă la un nivel superior primului an. Tot în acest an firma a decis să
dezinvestească deoarece cererea pe piaţă a început să scadă.
Cea mai mare scădere a marjei comerciale a fost înregistrată în ultimii doi ani, astfel
compania a obţinut profituri mai mult din plasamente pe termen lung şi din vânzarea activelor.
30
764
765
766
767
768
769
770
771
772
773
774
775
776
777
778
779
780
781
782
783
Marja comercială a oricărei vânzări trebuie să fie suficient de mare astfel încât să acopere
costurile directe de suport ale vânzării (promovare produse, stocare, distributie etc) şi costurile
indirecte de suport ale firmei (management general, activităţi administrative).
Producţia exerciţiului = Producţia vândută+ Variaţia producţiei stocate+ Producţia imobilizată
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9
-20,000
0
20,000
40,000
60,000
80,000
100,000
19,52028,050
-3,260
11,763
30,02839,080
69,973
91,677
Evoluția Producției Exercițiului
Productia exerciţiului (QE) - include valoarea bunurilor şi serviciilor „fabricate" de
întreprindere pentru a fi vândute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii.
Producţia exerciţiului (QE) evidenţiază dimensiunea activităţii comerciale a unei firme
productive atât în relaţia cu terţii (clienţii) prin producţia vândută şi variaţia producţiei stocate
(Qs), pe de-o parte, cât şi în relaţia cu sine însăşi prin producţia de imobilizări (Qi), pe de altă
parte.
Producția exercițiului prezintă aceleași valori că și variația stocurilor deținute de către
compania SportsTeam astfel, în primii doi ani se observă că inregistrează sume pozitive și
crescătoare, în anul al 2- lea fiind cu aproape 50% mai mare față de primul an datorită crşterii
stocurilor.
În următorii ani aceasta este negativă deoarece cererea de pe piață a crescut astfel toată
producția noastră a fost vândută la un preț mai mic față de media pieței. Odată cu scăderea
31
784
785
786
787788
789
790
791
792
793
794
795
796
797
798
799
800
801
802
cererii pentru cele două produse comercializate, firma a înregistrat din nou stocuri, în special
stocuri cu schiuri.
În anul 8 se observă, conform graficului, cea mai mare creștere, de două ori mai mare
decât perioadă anterioară. Acest lucru se datorează, în special, reușitei cercetării de materii prime
ce a redus costurile acestora la jumătate dar și formarea de stocurilor mari.
Perioada a 9-a a prezentat punctul maxim când societatea a înregistrat cele mai mari
stocuri din cauza scăderii cererii deși prețurile practicate de către noi au fost sub cele ale pieței,
cu 69 euro pentru schiuri și respectiv 43 euro pentru rachete mai mici.
Valoarea adaugată = Producţia exerciţiului + Marja comercială- Consumuri intermediare
(Cheltuieli cu materii prime, materiale şi cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terţi)
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9-50,000
0
50,000
100,000
150,000
200,000
85,037101,897
128,572
181,538187,946
173,895 187,205
151,464
-1,519
Evoluția Valorii Adăugate
Valoarea adăugată (VA) reprezintă valoarea nou creată de o societate comercială în
decursul unei perioade de timp determinate, de obicei durata exerciţiului financiar.
Valoare adăugată poate fi interpretată și ca un potențial de remunerare a investitorilor de
capital (al acționarilor și creditorilor), dar și al angajaților, la care se adaugă statul.
Valoarea adăugată a urmat trendul marjei comerciale în principiu fiind influențată de
productia exercitiului.
În primele cinci etape valoarea adăugată a avut un trend crescător, ca urmare a crşterii
mai accentuate a producţiei exerciţiului (43,69%) faţă de creşterea consumurilor intermediare
(7,64%).
32
803
804
805
806
807
808
809
810
811
812
813
814
815
816
817
818
819
820
821
822
823
În anul 5 VA a atins punctul maxim la nivelul de 187 946 euro, în anul 6 a scăzut cu
7,42%, în anul 7 a crescut cu 7,65%, după care a urmat o scădere continuă datorită creşterii
accentuate a producţiei exerciţiului, ajungând până la valoarea de -1 519 euro în ultima perioadă,
fapt datorat eșecului de pe piață de rachete când majoritatea producție a fost stocată și a generat
pierdere semnificativă care a diminuat profitul net al companiei ce a fost în ultima perioadă de -
33 573 euro.
EBE (excedentul brut din exploatare) = Valoarea adaugătă + Venituri din subvenții de
exploatare – Cheltuieli de personal – Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte similare
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9-20,000
0
20,000
40,000
60,000
80,000
100,000
120,000
140,000
45,21257,122
73,897
110,063 110,721102,120
121,055
92,177
Evoluția EBE
Excedentul brut al exploatării (EBE)corespunde rezultatului economic al întreprinderii
generat de operaţiile de exploatare independent de politica financiară, politica de amortizare şi de
provizioane constituite, fapt ce determină să fie considerat ca indicator esenţial în analizele de
gestiune şi în efectuarea analizelor comparative între întreprinderi.
Un EBE suficient de mare va permite întreprinderii reînnoirea imobilizărilor sale prin
amortizări, acoperirea riscurilor din provizioanele constituite şi asigurarea finanţării sale care
antrenează cheltuieli financiare, iar diferenţa va fi distribuită statului (impozit pe profit),
acţionarilor (dividende) şi/sau conservată prin autofinanţare.
Graficul prezintă modul de evoluție a indicatorului EBE pe cei nouă ani de activitate. Se
observă un trend ascedent ca și în cazul valorii adăugate. Creșterea valorii adăugate este mai
33
824
825
826
827
828
829
830
831
832
833
834
835
836
837
838
839
840
841
842
843
rapidă decât cheltuielile de personal pe care le înregistrează firma până în anul 7. În anul 6 se
observă o mică scădere ce este datorată de începerea vinderii de utilaje astfel se antrenează noi
cheltuieli cu șomajul pentru personal. Anul 7 înregistrează cea mai mare suma deoarece valoarea
adaugată este încă în creștere în timp ce cheltuielile cu personalul scad din cauza diminuării
capacității de producție.
Anul 9 înregistrează cea mai mică valoare ceea ce înseamna că firma nu a avut suficiente
resurse să plătească alte impozite şi cheltuielile de remunerare a muncii.
Rezultatul exploatării = Excedent brut din exploatare+ Alte venituri din exploatare+ Alte
venituri din provizioane- Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele- Alte cheltuieli de
exploatare
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9
-80
-60
-40
-20
0
20
40
60
80
100
8.637
32.62243.397
75.06367.990
41.995 37.355
-28.185
-71.772
Rezultatul exploatarii
Rezultatul exploatării evaluează rentabilitatea economică a unei întreprinderi şi
corespunde activităţii normale şi curente a întreprinderii, include şi operaţiunile efectuate în
exerciţiile anterioare dar aferente exerciţiului curent. Nu este luată în calcul activitatea
corespunzătoare operaţiilor financiare şi extraordinare.
34
844
845
846
847
848
849
850
851
852
853
854
855
856
857
858
859
860
Rezultatul din exploatare arată profitul sau pierderea obţinită de societate din activitatea
principală şi anume în cazul societăţii SPORTS TEAM producţia şi vânzarea de schiuri şi
rachete.
În primele perioade sociatatea a înregistrat profit, atingând nivelul maxim în perioada a
4-a în valoare de 75. 063, când valoarea cererii pe piaţă a fost maximă.
În urmatoarele perioade profitul a început să scadă ca urmare a crşterii mai rapide
cheltuielilor de exploatare comparativ cu veniturile aferente care în cazul nostru au fost 0, iar în
ultimele două etape societatea a inregistrat pierderi foarte mari, nivelul minim fiind în valoare de
– 71, 772, datorită acumulării de stocuri foarte mari.
Rezultatul financiar = Venituri financiare – Cheltuieli financiare
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9
-20,000
-10,000
0
10,000
20,000
30,000
40,000
-3,750
-10,005
-5,700-4,275
-2,850
5,493
12,484
32,008
38,199
Evoluția rezultatului financiar
Rezultatul financiar -reprezintă rezultatul intermediar, obţinut de o societate comercială,
neinfluenţat de provizioane şi amortizări financiare
Atât profitul cât şi pierderea din activitatea financiară pot fi interpretate favorabil respectiv
nefavorabil, după caz, în funcţie de oportunităţile de investire de care beneficiază entitatea la un
moment dat şi modul de a accepta sau nu finanţarea lor prin credit, astfel:
a) Dacă rezultatul financiar (RF) reprezintă un profit situaţia poate fi:
35
861
862
863
864
865
866
867
868
869
870
871
872
873
874
875
876
877
878
879
880
Favorabilă, deoarece sursele băneşti disponibile au fost plasate eficient în activităţi
de natură financiară obţinând venituri care depăşesc costurile de finanţare a
exploatării.
Nefavorabilă atunci când rezultatul pozitiv se datorează neangajării în operaţiuni de
creditare pierzându-se astfel diverse oportunităţi de investiţii.
b) Dacă rezultatul financiar (RF) reprezintă o pierdere situaţia poate fi:
Favorabilă atunci când rezultatul negativ de natură financiară este compensat de
surplusul de efecte pe care l-a generat creditarea pentru activitatea de exploatare.
Nefavorabilă atunci când rentabilitatea investiţiilor procurate prin creditare este sub
nivelul costurilor ocazionate de creditare. Cu alte cuvinte se obţine în această situaţie
un efect de levier negativ iar creditarea a prejudiciat practic rezultatele exploatării.
Rezultatul financiar este un indicator care măsoară rentabilitatea unei întreprinderi la
nivelul fluxurilor financiare.
Rezultatul financiar în primele 5 perioade a avut valorii negative, acest lucru se datorează
faptului că primii 5 ani firma noastră a înregistrat numai cheltuieli financiare, ceea ce a dus la un
rezultat negativ. În cazul nostru, cheltuielile financiare reprezintă dobânzile datorate pentru
împrumtul bancar și descoperirea bancară din a 2-a perioadă, în care s-a înregistrat cea mai mare
scădere a rezultatului financiar.
În perioadă a 6-a se observă creșterea rezultatului, acestu lucru se datorează dobânzii
plasamentelor de 10% , adică au crescut veniturile financiare comparativ cu cheltuielile
financiare care au fost 0.
În ultimul an se observă că rezultatul financiar are cotă maximă deoarece trezoreria a
înregistrat valoarea cea mai mare datorită plasamentelor din anul 8 care au fost în valoare de
381 992 euro ce au adus venituri financiare de 10% adică 38 199 euro.
36
881
882
883
884
885
886
887
888
889
890
891
892
893
894
895
896
897
898
899
900
901
902
903
904
905
906
907
908
Rezultat net = Profit brut – Impozit pe profit
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9
-40,000
-30,000
-20,000
-10,000
0
10,000
20,000
30,000
40,000
50,000
60,000
4,106
18,999
31,666
59,46254,718
39,890 41,865
3,212
-33,573
Evoluția rezultatului net
Rezultatul net exprimă, în mărimi absolute, rentabilitatea netă sau pierderile aferente
activităţii întreprinderii, după deducerea din veniturile totale a cheltuielilor totale şi a impozitului
pe profit.
Rezultatul net al exerciţiului este mărimea care urmează să fie supusă deciziei de
repartizare de către adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, după caz.
În graficul anterior este prezentată evoluția profitului net, indicator ce arată
profiturile/pierderile totale obținute de întreprindere în fiecare an. Se observă un trend ascedent
în primii 4 ani, ce reprezintă și punctul maxim, deoarece piața era în creștere și astfel toate
produsele companiei au fost vândute.
În anul 5 se observă o mică scădere a profitului cu 8 % , lucru datorat scăderii cererii
pentru produsul rachete și începerea de formare de stocuri.
Tot incepand cu anul 5și piața schiurilor a început să scadă, astfel compania nu a mai
reușit să își vândă toate produsele fabricate în acel an fapt ce a dus la acumularea de stocuri,
chiar dacă preţurile oferite de compania noastră au fost mai mici.
Tot din acest an am hotărât să începem să vindem din utilaje dar în anul 9, când toate
utilajele au fost vândute aveam un stoc foarte mare de produse pentru ambele categorii, şi nu am
reușit să vindem produsele la un preț sub media pieței dar şi sub costul mediu ponderat ceea ce a
dus la o pierdere de - 33 573 euro din cauza cererii mici.
37
909910
911
912
913
914
915
916
917
918
919
920
921
922
923
924
925
926
927
928
929
Capitalul propriu total = Capital propriu + Prime de capital + Rezerve + Profitul/ Pierderea
exercitiului financiar
Capital 232,250232,250 232,250 232,250 232,250
232,250 232,250 308,335 308,335
Prime de capital 0 0 0 0 0 0 0 81,411 81,411
Rezerve 0 4,106 23,105 54,771 114,233168,951 208,841 250,706 253,918
Profitul sau pierderea exercitiului financiar: 4,106 18,999 31,666 59,462 54,718 39,890 41,865 3,212 -33,573CAPITALURI PROPRII - TOTAL 236,356
255,355 287,021 346,483 401,201
441,091 482,956 643,664 610,091
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9
0
100,000
200,000
300,000
400,000
500,000
600,000
700,000
236,356
255,355
287,021
346,483
401,201
441,091
482,956
643,664610,091
Evoluția capitalurilor proprii
Creșterea capitalului propriu net se datorează rezervelor ce a dus la mărirea aceastuia de
aproape 3 ori în ultimul an față de primul an deși profitul net a înregistrat o valoare negativă în
același an de - 33 573 euro, când firma a avut cele mai mari cheltuieli. O altă cauza a acestui fapt
este și operațiunea de creștere a capitalului în perioada a 8a cu 76 085 euro astfel s-au înregistrat și prime de capital pentru ultimii ani de 81 411 euro.
3.2. Analiza ratelor de rentabilitate
Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9
Cifra de afaceri
174,649
243,770
268,310
348,075 357,053
308,351
224,442
162,418 110,405
Profit net 4,106 18,999 31,666 59,462 54,718 39,890 41,865 3,212 -33,573
38
930
931
932
933
934
935
936
937
938
939
940
Impozit pe profit 781 3,618 6,031 11,326 10,422 7,598 7,974 611 0Capitaluri proprii 236356 255355 287021 346483 401201 441091 482956 643664 610091Dobânda 3750 6450 5700 4275 2850 0 0 0 0Rentabilitatea financiara
1,74% 7,44% 11,03% 17,16% 13,64% 9,04% 8,67% 0,50% -5,50%
Datorii pe termen lung 20,000 38,000 28,500 19,000 9,500 0 0 0 0
Active totale284,128
307,138
332,297
386,536 432,751
461,081
490,169
651,705 610,091
Pasive permanente256,356
293,355
315,521
365,483 410,701
441,091
482,956
643,664 610,091
Rentabilitatea economica
1,72% 7,36% 11,34% 18,31% 15,05% 10,30% 10,17% 0,59% -5,50%
Rentabilitatea comerciala
2,35% 7,79% 11,80% 17,08% 15,32% 12,94% 18,65% 1,98% -30,41%
Rata rentabilitatii economice =Rezultat inainte de impozite si dobânda/Active totale*100
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9
-200.00%
0.00%
200.00%
400.00%
600.00%
800.00%
1000.00%
1.72%
7.36%
11.34%
18.31% 15.05% 10.30%10.17% 0.59%
-5.50%
Evoluția rentabilității economice
Rata rentabilității economice corelează performanțele utilizării activului total cu capitalul
investit pentru obținerea acestor performanțe. Această rată este utilizată în special de creditorii
financiari.
39
941
942
943
944
945
946
947
Rentabilitatea economică a crescut în primii 4 ani de exercițiu, după care a înregistrat o
scădere semnificativă până în ultimul an, aceasta fiind negativă. Nivelul acestei rate trebuie să
permită remunerarea acționarilor și creditorilor, în concordanță cu riscul asumat.
Rentabilitatea economică a urmat aceeași curbă ca și profitul și a înregistrat valori
favorabile în special în perioada3 atunci când aceasta a fost mai mare decât rata dobânzii
aferente creditelor pe termen lung astfel că a generat un efect de levier pozitiv pentru companie,
iar contractarea de împrumuturi era una rentabilă și sustenabilă.
Descreșterea înregistrată pe parcursul perioadei 5 - 9 s-a datorat în special creșterii într-
un ritm mai acccelerat a activelor decât profitul companiei.
Valorile scăzute a acestui indicator oferă informații managementului și acționarilor de a
se orienta spre produse noi sau să ofere pe piață un produs inovativ în comparație cu concurența.
Rata rentabilitatii financiare = Profit net / Capital propriu *100
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9
-200.00%
0.00%
200.00%
400.00%
600.00%
800.00%
1000.00%
1.74%
7.44%
11.09%
17.16% 13.64% 9.04%8.67%
0.50%
-5.50%
Evoluţia rentabilităţii financiare
Este recomandată o atenție sporită cu privire la gradul de îndatorare în vederea stabilirii
unei structuri financiare care să permită desfășurarea în bune condiții a activității.Rentabilitate financiară a crescut până în etapă a 4-a ca urmare a creșterii profitului net într-un
procent mult mai mare decât creșterea capitalului propriu.
40
948
949
950
951
952
953
954
955
956
957
958
959
960
961
962
963
964
965
În perioadă 5-9 această a înregistrat o diminuare semnificativă datorată în special
diminuării profitului și menținerii capitalurilor proprii la o valoare ridicată. Această rată scăzută
îi poate face pe acționarii companiei să fie din ce în ce mai puțin interesați să sprijine
dezvoltarea firmei prin aportul unor noi capitaluri sau prin renunțarea pentru o perioadă limitată,
la o parte din dividendele cuvenite.
Rata rentabilitatii comerciale = Rezultat net/ Cifra de afaceri * 100
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9
-200.00%
0.00%
200.00%
400.00%
600.00%
800.00%
1000.00%
2.35%
7.79%
11.80%
17.08%15.32%
12.94%
18.65%1.98%
-30.41%
Evoluția rentabilității comerciale
Rata rentabilității comerciale, vizează în esență eficiența capitalului economic alocat
activității productive a întreprinderii. Aceasta exprimă în fapt procentul de adaos comercial practicat
de entitate.
În primii 4 ani acest indicator, conform graficului, prezintă o creștere din cauza
profitului net ce prezintă o creștere mai rapidă decât cifra de afaceri. În anul 4 rezultatul net
prezintă o creștere de 87% în timp ce cifra de afaceri de doar 29%, fapt ce a dus la o rată de
17,08%. Anul 7 înregistrează cea mai mare valoare, acest lucru se datorează creșterii profitului
cu 5% față de perioadă anterioară deși se preconiza un trend descendent în timp ce cifră de
afaceri a scăzut cu 28% față de perioadă 6.
Ultimul an prezintă cea mai mică valoare când profitul a înregistrat o valoare negativă
deoarece firmă noastră nu a reușit să vând produsele fabricate în acel an și nici stocurile mari
41
966
967
968
969
970
971
972
973
974
975
976
977
978
979
980
981
982
983
984
acumulate din perioadele anterioare, iar cifra de afaceri a înregistrat o valoare prea mică de 110
405 euro ce nu a reușit să acopere pierderea.
3.3. Analiza echilibrului financiar pe baza ratelor de lichiditate si solvabilitate
Indicatori de lichiditate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9Active circulante 73,378 93,388 104,047 133,286 139,751 232,331 308,169 504,455 553,341
Datorii curente 27,772 13,783 16,776 21,053 22,050 19,990 7,213 8,014 0Stocuri 29,650 0 0 0 9,963 41,751 93,901 165,224 82,557Creante 29,108 40,628 44,718 58,012 59,508 51,391 37,407 27,069 18,400
Lichiditate generala 2.64 6.78 6.20 6.33 6.34 11.62 42.72 62.95 0.00Lichiditate rapida 1.57 6.78 6.20 6.33 5.89 9.53 29.71 42.33 0.00
Lichiditate imediata 0.53 3.83 3.54 3.58 3.19 6.96 24.52 38.95 0.00
Lichiditatea generala = Active Circulante / Datorii Curente
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 90
10
20
30
40
50
60
70
2.646.78 6.2 6.33 6.34
11.62
42.72
62.95
0
Evoluția lichidității generale
Lichiditatea generală sau curentă este una dintre cele mai importante rate financiare ale
unei companii şi măsoară capacitatea acesteia de a plăti datoriile pe termen scurt utilizănd
activele pe termen scurt din bilanţ.
Lichiditatea generală este considerată a fi un bun indicator al capacității întreprinderii de
a-și achita facturile și de a rambursa creditele contractate. Limitele acestui indicator sunt: <1
lichiditate slabă și >1 lichiditate bună.
42
985
986
987988989
990991
992
993
994
995
996
997
998
Cu cât valoarea acestui indicator este mai mare, cu atât compania are o capacitate mai
mare de a-şi plăti datoriile curente fără să apeleze la resurse pe termen lung sau la noi
împrumuturi.
În cazul companiei noastre, lichiditatea generala a crescut în perioada a 2-a faţă de
perioada anterioară cu 157%, ceea ce înseamnă că au fost vândute toate stocurile existente,
rezultând astfel resurse pentru a plăti datoriile pe termen scurt (furnizori, dobanda curentă).
În perioada 3 a scăzut cu 8,5%, însă din perioada 4 până iîn 8 a înregistrat din nou creşteri
ceea ce înseamnă că societatea se încadrează în limitele unei lichidităti bune.
După cum se observă din graficul prezentat, în perioadele 7 şi 8, acest indicator este
foarte mare ceea ce indică nivele excesive ale numerarului, stocuri foarte mari devenite inutile,
comparativ cu nevoile curente. În acelasi timp, compania s-ar putea să nu profite din plin de
capacitatea sa de îndatorare comercială pe termen scurt.
În ultima perioadă lichiditatea generală a înregistrat o valoare subunitară,deci firma are
nevoie să se imprumute sau să vandă o parte din activele imobilizate pentru a-şi plăti datoriile şi
a evita falimentul.
Valoarea optimă pentru acest indicator este în jur de 2, însă ea poate varia în funcţie de
sectorul de activitate.
Firma noastră, cum este prezentat anterior, își poate achita datoriile curente deci are o
lichiditate generală bună. Indicatorul prezintă un trend ascendent deoarece activele circulante
cresc mai ales din cauza conturilor la bănci și a plasamentelor în timp ce datoriile curente sunt
formate doar din banii datoraţi furnizorilor.
43
999
1000
1001
1002
1003
1004
1005
1006
1007
1008
1009
1010
1011
1012
1013
1014
1015
1016
1017
1018
1019
1020
1021
1022
1023
1024
1025
1026
Lichiditatea rapida = (Active circulante - Stocuri) / Datorii Curente
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 90
5
10
15
20
25
30
35
40
45
1.57
6.78 6.2 6.33 5.899.53
29.71
42.33
0
Lichiditate rapida
Lichiditatea rapidă exprimă capacitatea întreprinderii de a-și achita obligațiile pe termen
scurt din activele curente mai puțin stocurile care sunt considerate ca fiind cele mai puțin lichide
din activele curente.
Valorile de referință ale indicatorului sunt:
- valoarea minima este 0,65 - sub acest nivel firma se află în pericol de incapacitate de plată
- valoarea maximă este 1,00 - peste această valoare se consideră că nu se utilizează
corespunzător activele curente
Valoriile lichidității rapide ce rezultă în urmă calcului pentru firmă noastră exprimă
faptul că întreprinderea poate să-și acopere obligațiile curente din activele curente dar mai poate
însemna că întreprinderea nu își utilizează bine activele curente, având valorii foarte mari peste
valoarea maxim de 1. Aceasta prezintă un trend ascedent în cele 8 perioade analizate fapt ce duce
la asigurarea împotriva riscului incapacității de plată.
Această creștere se datorează activelor circulante ce înregistrează valorii din ce în ce mai
mari de la an la an în timp ce datoriile curente se micșorează ajungând în anul 8 la valoarea
maximă de 42.19% și în anul 9 la valoarea 0 când toate datoriile pe termen scurt sunt plătite.
44
1027
1028
1029
1030
1031
1032
1033
1034
1035
1036
1037
1038
1039
1040
1041
1042
1043
1044
1045
1046
Lichiditate imediata= (Active circulante - Stocuri - Creante) / Datorii Curente
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 90
5
10
15
20
25
30
35
40
0.533.83 3.54 3.58 3.19
6.96
24.52
38.95
0
Evoluția lichidității imediate
În primul an firmă noastră înregistrează valoarea de 0.53 ce se află sub valoarea minimă
ceea ce a condus și la descoperirea bancară de 14 402 euro, prezentă in anul 2, deoarece datoriile
curente au fost mult mai mari deca disponibilitatiile. Din anul 2 se observă o crește a ratei până în
anul 8 când ajunge la 38.82% ceea ce înseamnă că se pot acoperii datoriile curente dar și
încapacitatea firmei de a-și gestiona disponibilitățile intr-un mod cât mai eficient. Această creștere
din anul 6 se datorează vânzării de utilaje și a creșterii de capital ce a dus la majorarea lor. În anul
9 se înregistrează valoarea 0 deoarece firmă nu mai are datorii curente ce trebuie să fie acoperite.
Indicatori de solvabilitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9
Datorii pe termen lung 20,000 38,000 28,500 19,000 9,500 0 0 0 0
CPR 236,356 255,355 287,021 346,483 401,201 441,091 482,95
6 643,664 610,091
Gr de indatorare - 0.11796 0.122610.0749
8 0.03812 0.01128 0 0 0
Levierul 0.0846181 0.14881 0.0993 0.05484 0.02368 0 0 0 0
Ratele de solvabilitate
45
1047
1048
1049
1050
1051
1052
1053
1054
1055
1056
1057
1058
Gradul de îndatorare = (Datorii pe termen lung la începutul anului + Datorii pe termen scurt
la sfârşitul anului) / (Capitaluri proprii la începutul anului + Capitaluri proprii la sfârşitul
anului)
Indicatorul evidențiază proporția finanțării datoriilor pe termen lung ale societății pe
seama capitalurilor proprii. O diminuare a nivelului acestui indicator reflectă o întărire a
capacității de autofinanțare pe termen scurt, mediu și lung.
Se observă că, gradul de îndatorare pentru societatea noastră se încadrează sub 30% ceea
ce înseamnă că societata prezintă un risc financiar scăzut. Acest indicator a scăzut până în
perioadă a 5-a când gradul de îndatorare a fost 0 şi s-a menținut acest rezultat până în ultima
perioadă, astfel firmă putând să se autofinanțeze.
Levierul financiar
Levierul financiar reprezintă raportul dintre datoriile pe termen lung și capitalurile
proprii, reflectând capacitatea managerilor financiari de a atrage resurse externe pentru a
dinamiza eficientă capitalurilor proprii.
Această valoare în cazul de față este subunitară ceea ce înseamnă că întreprinderea are un
grad scăzut de îndatorare. Acest indicator atinge și valoarea 0 în ultimele 4 perioade și cum se
observă și din gradul de îndatorare nu are probleme în ceea ce privește finanțarea.
3.4. Analiza echilibrului financiar pe baza fondului de rulment patrimonial
Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9
1. ACTIV PERMANENT 210,750 213,750 228,250 253,250 293,000 228,750 182,000 147,250 56,750
- Imobilizari necorporale 0 0 0 0 0 0 0 10,000 5,000
- Imobilizari corporale 210,750 213,750 228,250 253,250 293,000 228,750 182,000 137,250 51,750
- Imobilizari financiare 0 0 0 0 0 0 0 0 02. ACTIVE TEMPORARE
din care: 0 36,540 39,849 50,974 44,180 114,849 165,591 302,242 451,474
- Active de trezorerie 0 36,540 39,849 50,974 44,180 45,669 40,742 0 69,482 Investitii financiare pe
term scurt 0 0 0 0 0 69,180 124,849 302,242 381,992
3. PASIVE ERMANENTE 256,356 293,355 315,521 365,483 410,701 441,091 482,956 643,664 610,091
4. PASIVE TEMPORARE 27,772 13,783 16,776 21,053 22,050 19,990 7,213 8,014 0
46
1059
1060
1061
1062
1063
1064
1065
1066
1067
1068
1069
1070
1071
1072
1073
1074
1075
1076
1077
din care:- Pasive de trezorerie 5,000 9,500 9,500 9,500 9,500 0 0 0 0
FR 45,606 79,605 87,271 112,233 182,701 212,341 300,956 496,414 553,341
NFR 45,606 43,065 47,422 61,259 73,521 166,672 260,214 496,441 483,859
TN 0 36,540 39,849 50,974 109,180 45,669 40,742 -27 69,482CF=∆TN - 36,540 3,309 11,125 58,206 -63,511 -4,927 -40,769 69,509
Indicatorii financiari, fondul de rulment (FR), nevoia de fond de rulment (NFR),
trezoreria neta (TN), au ca scop caracterizarea echilibrului financiar al firmei.
FR = Capitaluri permanente –Active imobilitate =(Capitaluri proprii + Datorii pe termen
lung) – Active imobilizate
FR mai este denumit şi capitalul de lucru net (Net Working capital) şi reprezintă sursa
permanentă de finanţare a întreprinderii.
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 90
100,000
200,000
300,000
400,000
500,000
600,000
45,60679,605 87,271
112,233
182,701212,341
300,956
496,414
553,341
Evoluția Fondului de rulment
Fondul de rulment arată în ce măsură pasivul permanent (resursele financiare
permanente) acoperă activul permanent (activele imobilizate), iar ceea ce rămâne peste această
acoperire poate fi folosit pentru finanțarea activelor circulante. Calculul fondului de rulment
pune în evidența echilibrul financiar pe termen lung și anume reprezintă partea din capitalurile
permanente rămasă după finanţarea imobilizărilor, pe care întreprinderea o repartizează finanţării
activelor circulante.
47
1078
1079
1080
1081
1082
1083
1084
1085
1086
1087
1088
1089
1090
1091
1092
Odată cu creșterea fondului de rulment, marja de securitate a companiei a crescut, ceea ce
arată că o parte mai însemnată din activele circulante este finanţată din capitaluri permanente.
Societatea și-a propus această creștere a fondului de rulment cu scopul de a putea susține o
investiție pentru creșterea capacității de producție și gradului de independența.
Un fond de rulment pozitiv indică o situație în care resursele pe termen lung acoperă
integral nevoile pe termen lung, surplusul de resurse putând fi utilizat pentru acoperirea nevoii de
fond de rulment.
Grafiul prezentat arată evoluția pozitivă a fondului de rulment astfel resursele cresc mai
rapid decât nevoile societății SportsTeam. Această situație se apreciază ca fiind favorabilă
pentru întreprindere, fondul de rulemnt are o creștere semnificativă din primul an când s-a
înregistrat valoarea de 45 606 euro până în perioadă a nouă când a fost de 553 341 euro, o
valoare de 12 ori mai mare.
NFR = Active circulante – Trezoreria – Datorii curente
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 90
100,000
200,000
300,000
400,000
500,000
600,000
45,606 43,065 47,422 61,259 73,521
166,672
260,214
496,414 483,859
Evoluția necesarului de fond de rulment
Nevoia de fond de rulment cași indicator de echilibru financiar pe termen scurt reprezintă partea
din activele circulante ce trebuie finanțate din surse permanente, respectiv activele cu termen de
lichiditate sub un an care urmează să fie finanțate din surse cu exigibilitate peste un an.
Din graficul de mai sus se observă că valorile acestui indicator sunt pozitive, ceea ce
presupune că nevoia de finanțare în exploatare este mai mare decât sursele de finanțare în
48
1093
1094
1095
1096
1097
1098
1099
1100
1101
1102
1103
1104
1105
1106
1107
1108
1109
1110
1111
exploatare. Această se datorează faptului că inreprinderea are stocuri reduse și obligații ridicate(furnizorii acceptă plată până la 60 de zile).
Pe întreaga perioadă analizată compania a asigurat finanțarea activelor circulante din
resurse permanente, ce reprezintă partea din fondul de rulment pozitiv neutilizată pentru
finanțarea nevoilor permanente.
După cum se observă și în grafic acesta a crescut până în anul 8 când a atins punctul
maxim de 496 414 euro, de aproximativ 11 ori mai mare decât în primul an.
Ultimul an analizat prezintă o mică scădere de 0.03% lucru ce se datorează creșterii
valorii trezoreriei din anul 9 față de anul 8 deși activele circulante au crescut.
Dacă comparăm FR cu NFR pe toate cele 9 perioade vom observa că FR nu este mai mic
decât NFR ceea ce înseamnă că societatea nu a trebuit să apeleze la resurse de trezorerie pentru a
finanţa o parte din NFR.
TN = Fondul de Rulment – Nevoia de Fond de Rulment = Investitii pe termen scurt +
Disponibilitati – Credite pe termen scurt
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9
-20,000
0
20,000
40,000
60,000
80,000
100,000
120,000
0
36,540 39,84950,974
109,180
45,66940,742
-27
69,482
Evoluția trezoreriei nete
Trezoreria netă este un indicator al echilibrului financiar curent care reflectă imaginea
disponibilităților monetare și a plasamentelor pe termen scurt, apărute din evoluția curentă a
încasărilor și a plăților sau a plasării excedentului monetar.
Cu ajutorul trezoreriei nete putem vedea dacă activitatea desfăşurată de compania noastră
a fost una eficientă .
49
1112
1113
1114
1115
1116
1117
1118
1119
1120
1121
1122
1123
1124
1125
1126
1127
1128
1129
1130
1131
O trezorerie netă pozitivă, ca în cazul nostru semnifică faptul că din activitatea de
exploatare se degajă un surplus monetar.
În primul an, din cauza plăților mai mari decât a încasărilor, trezoreria netă a înregistrat
valoarea 0 ceea ce a dus la o descoperire de cont de - 14 402 euro, dar acest lucru a fost remediat.
Se observă creșterea acesteia până în anul 5 când ajunge la 50 974 euro, când piață era în
creștere și astfel vânzările erau mari și plățile mai mici. Odată cu declinul pieței încasările au
scăzut în timp ce plățile au avut un trend ascendent.
Din anul 6 s-a decis vânzarea de utilaje ce a dus la o menținere a acestui indicator dar și
decizia de a investii disponibilitățile companiei în plasamente.
Anul 8 prezintă p valoare negativa în principal din cauza cheltuielilor cu stocurile extrem
de mari, astfel încasările au fost egale cu plățile. În anul 9 s-a hotărât vânzarea a unui număr
mare de utilaje, astfel unele cheltuieli au scăzut ce a dus la punctul maxim al trezoreriei nete de
69 482 euro.
3.5. Risc faliment –Metoda AltmanT1 -Rata rentabilitatii economice (Profit brut/Active totale) x100
T2 - Gradul de acoperire a activelor din venituri (Venituri totale/Active totale)x100
T3 - Gradul de acoperire a datoriilor totale pe seama capitalului
propriu (Capital propriu/Datorii totale) x100
T4 - Ponderea excedentului brut de exploatare in active totale
( Active circulante - Datorii circulante )/ Active totale
* 100
T5 - Rata rentabilitatii economice preconizate pe seama profitului
reinvestit (Profit reinvestit/Active totale) x100
Z = 3.3 x T1 + 0.99 x T2 + 0.6 x T3 + 1.4 x T4 + 1.2 x T5
Rezultate:
Z < 1,5 : faliment iminent;Z = 1,81 - 2,70 : deficit de lichiditati;Z = 2,71 - 2,99 : solvabilitate, risc redus;Z > 3 : solvabilitate ridicata, risc inexistent;
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 93.86 4.37 5.41 7.19 9.49 15.03 41.92 49.60 1.46
Rata 1 2 3 4 5 6 7 8 9
50
1132
1133
1134
1135
1136
1137
1138
1139
1140
1141
1142
1143
1144
1145
1146
T1 1.72% 7.36% 11.34% 18.31% 15.05% 10.30% 10.17% 0.59% 0.00%T2 61.47% 79.37% 80.74% 90.05% 82.51% 66.88% 45.79% 24.92% 18.10%
T3 494.76%
493.13%
633.94%
865.06%
1271.64%
2206.56%
6695.63%
8031.74% 0.00%
T4 16.05% 25.92% 26.26% 29.04% 27.20% 46.05% 61.40% 76.18% 90.70%T5 0.00% 1.34% 5.72% 8.19% 13.74% 11.87% 8.14% 6.42% 0.53%
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 90.00
10.00
20.00
30.00
40.00
50.00
60.00
3.86 4.37 5.41 7.199.49
15.03
41.92
49.60
1.46
Evoluția riscului de faliment
TI - indica o măsura a flexibilităţii companiei. Cu cât rezultatul acestui raport este mai mare, cu
atât capitalul circulant este mai bine folosit.
T2 – măsoară capacitatea de finanţare internă a companiei; este recomandat ca valoarea
raportului sa fie cât mai mare.
T3 – exprimă gradul de îndatorare a companiei prin împrumuturile pe termen lung. În practica
evaluării companiilor din ţara noastră, la numărătorul raportului se utilizează capitalul social;
rezultatul raportului se recomandă să fie cât mai mare.
T4 – semnifică rata de rentabilitate economica sau de eficienţă a utilizării activelor; raportul este
dorit sa fie cat mai mare.
T5 – măsoară randamentul activelor, indicator de eficienţă economică a utilizării acestora şi
exprima rotaţia activului total în cifra de afaceri. Cu cât activitatea este mai eficientă, cu atât
vânzările vor fi mai mari, iar activele se vor reînnoi mai repede în cifra de afaceri.
Conform interpretării scorului firmă prezintă o situație favorabilă în toți anii analizați, chiar în creștere datorită scăderii datoriilor totale, în timp ce capitalul propriu total crește.
51
1147
1148
1149
1150
1151
1152
1153
1154
1155
1156
1157
1158
1159
1160
1161
1162
Anul 9 prezintă o rată de 1.46% a scorului o situație nefavorabilă când cheltuieli
companiei sunt mari ce a condus la pierdere și la apropierea acesteia către faliment.
52
1163
1164
1165