raport calitatea apei potabile in judetul ...apa uzata in judetul hunedoara”, pos mediu – axa...

Str. 22 Decembrie, nr. 58, Deva, judeţul Hunedoara, CP 330190 Pagina 1 / 17

Tel.: +40 254 211 848 - Fax: +40 254 213 758 - E-mail: [email protected] - www.asphd.ro Operator de date cu caracter personal, înregistrat la Autoritatea Naţionalã de Supraveghere a

Prelucrãrii Datelor cu Caracter Personal sub nr. 34141

Departament Sanatate Publica si Programe

Compartiment Evaluarea Factorilor de Risc din Mediu

RAPORT CALITATEA APEI POTABILE IN JUDETUL HUNEDOARA

– 2020 -

Supravegherea calitatii apei potabile reprezinta una din principalele activitati

derulate la nivelul Directiei de Sanatate Publica Hunedoara, prin copmpartimentul

Evaluare Factori de Risc din Mediul de Viata si Munca – Colectivul Igiena Mediului, cel

care coordoneaza si implementeaza la nivel teritorial activitatile cuprinse in programul de

sanatate publica privind protejarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor asociate factorilor

de risc in relatie cu mediul de viata si munca.

Monitorizarea calitatii apei potabile se asigura de catre producator, distribuitor si

de catre Directia de Sanatate Publica Judeteana, conform prevederiilor Legii 458/2002

privind calitatea apei potabile, republicata in 2011, cu modificarile si completarile

ulterioare si H.G. Nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspectie

sanitara si monitorizare a calitatii apei potabile, cu modificarile si completarile ulterioare.

Activitatile de supraveghere si control referitoare la derularea monitorizarii

operationale si de audit a calitatii apei pentru consumul uman a fost asigurata in cadrul

D.S.P. Hunedoara de Compartimentul de Control in Sanatate Publica si Compartimentul

Evaluare Factori de Risc din Mediul de Viata si Munca, si a avut drept obiectiv asigurarea

calitatii apei potabile (apa destinata consumului uman fie in starea ei naturala, fie dupa

tratare, folosita pentru baut, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice, indiferent

de originea ei si indiferent daca estre furnizata prin retea de distributie, din rezervor sau

este distribuita in sticle sau alte containere), prin desfasurarea de actiuni conforme

legislatiei actuale.

Monitorizarea operationala atat pentru parametri fizico-chimici cat si pentru

parametri microbiologici se realizeaza de catre producatorii/distribuitorii de apa:

o S.C. Apa prod S.A. Deva

o S.C. Activitatea Goscom S.A. Orastie

o S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A.

o Primaria Baru

o Primaria Vata de Jos




o Primaria Bosorod

o Primaria Ghelari

o S.C. Arcelor Mittal S.A.

Monitorizarea de audit pentru producatorii/distribuitorii de apa potabila din

judet, se realizeaza de catre Directia de Sanatate Publica Hunedoara cu personalul din

cadrul Compartimentului de Evaluare a Factorilor de Risc din Mediul de Viata si Munca/

Igiena Mediului impreuna cu personalul Laboratorului de Diagnostic si Investigatii in

Sanatate Publica si respectiv de Centrul Regional de Sanatate Publica Timisoara, Cluj,

Targu-Mures si Directia de Sanatate Publica Caras-Severin.

Zonele de aprovizionare cu apa mari in judetul Hunedoara sunt: ZAP nr. 1- Deva,

ZAP nr. 2 – Hunedoara, ZAP nr. 3 – Hateg, ZAP nr. 4 – Calan, ZAP nr. 5 – Brad, ZAP

nr. 6 – Simeria, ZAP nr. 7 – Orastie, ZAP nr. 8 – Petrosani, ZAP nr. 9 – Petrila, ZAP

nr. 10 – Lupeni, ZAP nr. 11 – Vulcan, ZAP nr. 12 - Uricani.

Zonele de aprovizionare cu apa mici in judetul Hunedoara sunt: ZAP nr. 1 -

Aninoasa, ZAP nr. 2 – Bacia (sat Bacia, sat Petreni, sat Tampa, sat Totia), ZAP nr. 3 -

Baru (Baru, Livadia, Petros, Valea Lupului), ZAP nr. 4 – Beriu: (Beriu, Sibisel, Sereca,

Orastioara de Jos), ZAP nr. 5 - Bocsa Mica, ZAP nr. 6 – Bosorod, ZAP nr. 7 - Bos –

Zlasti, ZAP nr. 8 – Bretea Romana: (sat Bretea Romana, sat Bretea Strei, sat Rusi, sat

Plopi, sat Ocolis, sat Gantaga, sat Covragiu, sat Valcele Bune, sat Valcele Rele, sat Batalar,

sat Maceu), ZAP nr. 9 – Buces – Vulcan, ZAP nr. 10 - Certeju de Sus, ZAP nr. 11 –

Criscior, ZAP nr. 12 – Densus: (Densus, Stei, Hatagel, Pesteana, Pestenita), ZAP nr. 13

– Dobra: (Dobra, Lapusnic, Mihaiesti, Roscani, Stretea), ZAP nr. 14 – Geoagiu: (Geoagiu

oras, Geoagiu Bai), ZAP nr. 15 – Ghelari, ZAP nr. 16 – Gurasada, ZAP nr. 17 – Hondol,

ZAP nr. 18 – Ilia: (Ilia, Braznic, Sacamas, Gurasada, Gothatea, Campuri Surduc), ZAP

nr. 19 – Pui: (Pui, Galati, Hobita, Rau Barbat, Ponor), ZAP nr. 20 – Rapoltu Mare:

(Rapolt, Folt, Bobalna), ZAP nr. 21 – Romos: (Romos, Romosel), ZAP nr. 22 – Salasu

de Sus: (Salasu de Sus, Salasu de Jos, Ohaba, Malaiesti), ZAP nr. 23 – Santamarie – Orlea:

(sat Santamarie-Orlea, sat Subcetate, sat Nalat), ZAP nr. 24 – Teliucu Inferior: (Teliucu

Inferior, Teliucu Superior, Cincis), ZAP nr. 25 – Turdas: (Turdas, Spini, Rapas), ZAP

nr. 26 - Vata de Jos, ZAP nr. 27- Vetel: (sat Vetel, sat Mintia, sat Herepeia, sat Lesnic),

ZAP nr. 28- Soimus: (sat Soimus, sat Balata, sat Boholt, sat Bejan, sat Chiscadaga, sat

Paulis), ZAP nr. 29 – Bucuresci, ZAP nr. 30- Buces: (Buces, Tarnita, Stanija, Mihaileni),

ZAP nr. 31 Baita, ZAP nr. 32 - Sarmizegetusa: (Hobita- Gradiste, Breazova), ZAP nr.

33 -Rachitova: (Rachitova, Boita, Ciula Mare, Ciula Mica, Valioara), ZAP nr. 34 - Totesti:

(Totesti, Carnesti, Paclisa, Reea), ZAP nr. 35 - Bacaia: (Bacaia, Bozes), ZAP nr. 36 -

Stanija, ZAP nr. 37 - Orastioara de Sus: (Orastioara de Sus, Costesti, Ludesti, Bucium).




ZONELE MARI DE APROVIZIONARE CU APA POTABILA:

1. ZAP Deva

Sursa de apa: sursa de suprafata- barajul Orlea (raul Mare)

Statia de tratare a apei Sântămărie Orlea

Capteaza apa din lacul hidrocentralei Haţeg şi o supune procesului de tratare

urmărind cu stricteţe fluxul tehnologic.

Conform Proiectului Regional “Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si

apa uzata in judetul Hunedoara”, POS Mediu – axa prioritara 1 din Fonduri de coeziune in

cadrul Contractului de lucrari CL3- Reabilitarea sistemelor de tratare si transport pentru

alimentarea cu apa a localitatilor Hateg, Calan, Simeria si Deva, s-au efectuat lucrari de

reabilitare a obiectelor tehnologice din Statia de tratare Santamarie Orlea.

Statia de tratare a apei compusa din statia de tratare cu reactivi de alcanizare (var),

coagulare (sulfat de aluminiu), instalatie de polielectrolit, 2 decantoare suspensionale, linia

de eliminare a namolului (ingrosator, statie de pompe, centrifuga pentru deshidratarea

namolului, paturi de namol), 14 filtre rapide deschise cu strat filtrant de nisip cuartos,

rezervoare de apa filtrata si statie de clorinare cu clor gazos.

Procesul tehnologic este structurat pe doua directii: linia apei si linia namolului.

In funcţie de calitatea apei brute, se stabilesc dozele de reactivi (sulfat de aluminiu

si var) şi frecvenţa de spălare a filtrelor. Procesul tehnologic este astfel condus încît să se

obţină o apă de calitate, conform anexei nr.1 din Legea nr. 458/2002.

Distributia apei in Municipiul Deva este realizata prin statiile de repompare si

rezervoare de inmagazinare: statie de repompare Oituz, statia de pompare Bejan,

rezervoare de inmagazinare 2x300mc Deva-Dealul Scorusului, rezervoare de

inmagazinare 2x2000mc Deva-Dealul Coziei, rezervoare de inmagazinre 2x1000mc

Deva-Dealul Bejan, rezervoare de inmagazinare 2x10000mc Deva-Dealul Paiului,

rezervoare de inmagazinare 2x350mc pentru aprovizionarea localitatii Santuhalm,

rezervor de inmagazinare 300mc Cristur pentru aprovizionarea localitatii Cristur.

2. ZAP Hunedoara

Sursa de apa: sursă de suprafaţă, din Râul Bărbat prin intermediul barajului Hobiţa.

Statia de filtre Sanpetru Hunedoara - captarea principală este asigurată dintr-o

sursă de suprafaţă, din Râul Bărbat prin intermediul barajului Hobiţa. Captarea de rezervă

se asigură din captarea apei din puţuri subterane amplasate în zona staţiei de tratare

Sânpetru.

Treptele de tratare: filtrare, clorinare.




In funcţie de calitatea apei brute, se stabilesc dozele de reactivi (policlorura de

aluminiu si var) şi frecvenţa de spălare a filtrelor. Procesul tehnologic este astfel condus

încît să se obţină o apă de calitate, conform anexei nr.1 din Legea nr. 458/2002.

Distributia apei in Municipiul Hunedoara este realizata prin statiile de pompare si

rezervoare de inmagazinare: rezervoare de inmagazinare 2x500mc str.Toamnei

Hunedoara, rezervoare de inmagazinare 2x2500mc Padurea Chizid, rezervoare de

inmagazinare 2x1500mc Ciuperca, rezervor de inmagazinare MFA, str. Rotarilor,

rezervoare de inmagazinare 2x5000 mc Ciuperca str.Viorele.

3. ZAP Hateg

Aprovizionarea localitatii se realizeaza prin intermediul rezervoarelor de

inmagazinare de 1000mc si 2x500mc din localitate. Rezervoarele de inmagazinare sunt

alimentate din conducta de aductiune cu apa potabila din Statia Santamarie Orlea.

4. ZAP Calan


inmagazinare de 2x750mc si a statiei de pompare Criseni din localitate. Rezervoarele de

inmagazinare sunt alimentate din conducta de aductiune cu apa potabila din Statia

Santamarie Orlea.

5. ZAP Brad

Sursa de apa: sursa de suprafata - Raul Crisul Alb

Statia de tratare a apei Criscior, cu captarea apei din sursa de suprafata din raul

Crisul Alb, realizeaza indepartarea din apa a suspensiilor grosiere, prin coagulare si

decantare, a suspensiilor fine prin filtrare rapida, si o dezinfectie eficienta prin clorinare.

Conform Proiectului Regional “Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si

apa uzata in judetul Hunedoara”, POS Mediu – axa prioritara 1 din Fonduri de coeziune in

cadrul Contractului de lucrari CL2- Construirea si reabilitarea captarilor de apa, statiilor

de tratare apa, rezervoarelor si statiilor de pompare apa in Deva, Simeria si Brad, s-a

executat STATIA DE TRATARE A APEI CRISCIOR cu captarea apei din raul Crisul

Alb, iar sursa de apa - drenuri va ramane ca sursa de rezerva.

Distributia apei in Municipiul Brad se realizeaza prin conducta de aductiune Dn

300 mm din statia de tratare si prin intermediul rezervoarelor de inmagazinare de 1000mc

+ 2500mc amplasate pe Dealul Lia din localitate, de unde apoi se alimenteaza gravitational

reteaua de distributie.




6. ZAP Simeria


inmagazinare de 1500mc + 2500mc din localitate. Rezervoarele de inmagazinare sunt

alimentate cu apa potabila din Statia Santamarie Orlea.

7. ZAP Orastie

Sursa de apa: apa de suprafata - Raul Sibisel

Statia de tratare: captarea Sibisel se compune dintr-un baraj prevazut cu

deznisipator. Statia de tratare este compusa din: 3 bazine amestec, 2 decantoare radiale,

statie de reactiv pentru coagulare si floculare, 6 filtre rapide si statie de clorinare.

Distributia apei in Municipiul Orastiei se realizeaza prin intermediul rezervoarelor

2x2500mc amplasate in incinta statiei de tratare.

8. ZAP Petrosani

Se alimenteaza din 3 statii de tratare:

Statia de tratare Zanoaga: sursele de alimentare ale statiei sunt: Izvor Polatiste,

Izvorul Izvor, Izvorul Stoinicioara. Treptele de tratare sunt: coagulare- realizata in bazinul

de amestec semiingropat cu reactivii de coagulare, decantare - decantor de tip radial cu

recircularea stratului de namol, filtrare - 8 filtre rapide si clorinare - clor gazos in rezervorul

de inmagazinare.

Statia de tratare Taia: sursa de apa : apa de suprafata - Paraul Taia

Captarea este realizata printr-un baraj cu doua fluxuri paralele, cu deznisipatoare

separate dotate cu gratare, sorburi si site. Treptele de tratare : decantare, coagulare cu

reactivi, filtrare si dezinfectie cu clor gazos.

Statia de tratare Jiet : sursa de apa : apa de suprafata - Paraul Jiet

Treptele de tratare : decantare – decantor lamelar, floculare cu floculant pudra,

coagulare cu coagulant lichid de tipul clorura de polialuminiu, filtrare - 8 filtre cu nisip,

clorinare cu clor gazos in rezervorul de inmagazinare.

Distributia apei in Municipiul Petrosani se realizeaza prin conductele de aductiune

din statiile de tratare si prin intermediul rezervoarelor de inmagazinare de 2x2000mc zona

Daranesti – Petrosani (sursa Taia), rezervoare de inmagazinare 2x750mc Bradet –

Petrosani (sursa Jiet), rezervoare de inmagazinare 2x1500 mc Hermes-Petrosani (sursa

Jiet) si rezervorul de inmagazinare de 800 mc din incinta statiei de tratare Zanoaga.

9. ZAP Petrila


Statia de tratare Taia: sursa de apa : apa de suprafata - Paraul Taia

Captarea este realizata printr-un baraj cu doua fluxuri paralele, cu deznisipatoare

separate dotate cu gratare, sorburi si site. Treptele de tratare: decantare, coagulare cu

reactivi, filtrare si dezinfectie cu clor gazo .




Statia de tratare Jiet:

Sursa de apa: apa de suprafata - Paraul Jiet

Treptele de tratare: decantare – decantor lamelar, floculare cu floculant pudra,

coagulare cu coagulant lichid de tipul clorura de polialuminiu, filtrare - 8 filtre cu nisip,

clorinare cu clor gazos in rezervorul de inmagazinare.

Statia de tratare Drenuri Jiet:

Sursa de apa: apa de profunzime - 2 drenuri subterane – paraul Jiet

Apa captata din drenuri este adusa prin conductele de aductiune la rezervorul de

compensare al orasului Petrila unde exista statie de clorinare.

Distributia apei in localitatea Petrila se realizeaza prin conductele de aductiune din

statiile de tratare si prin intermediul rezervoarelor de inmagazinare de 2x500 mc zona

Tunel – Petrila (sursa Taia), rezervoare de inmagazinare 2x2500 mc Zona Cimitire -Tunel

– Petrila (sursa Taia), rezervoare de inmagazinare 2x250 mc Petrila - Lonea (Drenuri Jiet)

si rezervoare de inmagazinare de 2x1500 mc Petrila – Cartier 8 Martie.

10. ZAP Lupeni


Statia Valea de Pesti:

Sursa de apa: apa de suprafata - Valea de Pesti

Treptele de tratare: - decantoare lamelare - camera rapida (coagulare), camera

floculare, statie pompare recirculare namol, statie de recativi (instalatie de preparare si

dozare polielectrolit, instalatie de stocare si dozare policlorura de aluminiu, instalatie de

preparare si dozare solutie de var), filtrare rapida - filtre rapide cu nisip, clorinare cu clor

gazos.

Statia Braia:

Sursa de apa: apa de suprafata - Paraul Braia

Apa captata este transportata gravitational de la priza la deznisipator si apoi

transportata la statia de filtrare. Statia de filtrare este prevazuta cu 6 filtre rapide. Clorinarea

apei se asigura cu ajutorul aparatelor de clorinare prin injectarea cu solutie de clor inainte

de inmagazinare.

Distributia apei in localitatea Lupeni se realizeaza prin conductele de aductiune din

statiile de tratare si prin intermediul rezervorului de inmagazinare 500mc Lupeni- zona

Barbateni (sursa Valea de Pesti), rezervoare de inmagazinare 2x2000mc Lupeni- Calea

Braii (sursa Valea de Pesti), statie de clorinare + rezervoare de inmagazinare 2x300mc

Lupeni -zona Colonia Stefan (sursa Valea de Pesti), rezervoare de inmagazinare 2x1500mc

Lupeni -zona Braia (sursa Braia).




11. ZAP Vulcan

Se alimenteaza din 3 surse:

Statia Valea de Pesti:






gazos.

Obiectivul captare Herta:

Sursa de apa: apa de profunzime - captare subterana - Izvorul Herta

Avand in vedere calitatea apei subterane nu sunt necesare instalatii de tratare a apei.

Clorinarea se va efectua la rezervoarele de compensatie ale orasului Vulcan.

Obiectivul captare Morisoara:

Sursa de apa: apa de profunzime - captare subterana - Izvorul Morisoara

Avand in vedere calitatea apei subterane nu sunt necesare instalatii de tratare a apei.

Clorinarea se va efectua la rezervoarele de compensatie ale orasului Vulcan.

Distributia apei in localitatea Vulcan se realizeaza prin conductele de aductiune din

statiile de tratare si prin intermediul rezervorului de inmagazinare de 2000 mc Vulcan zona

Brazi, statie de clorinare + rezervoare de inmagazinare 2x1000mc Morisoara-Vulcan,

2x200mc Dealul Babii Vulcan.

12. ZAP Uricani

Se alimenteaza din 3 surse:

Statia Valea de Pesti: Sursa de apa: apa de suprafata - Valea de Pesti





gazos.

Captare Paraul Rece

Sursa de apa: apa de profunzime- captare subterana - Izvorul Paraul Rece

Avand in vedere calitatea apei subterane nu sunt necesare instalatii de tratare a

apei. Clorinarea se va efectua la rezervoarele de compensatie ale orasului Uricani

Captare Toplita

Sursa de apa: apa de profunzime - captare subterana - Izvorul Toplita

Avand in vedere calitatea apei subterane nu sunt necesare instalatii de tratare a

apei. Apa captata este tratata cu solutie de hipoclorit si transportata gravitational la

rezervoarele de compensatie ale orasului Uricani.




Distributia apei in localitatea Uricani se realizeaza prin conductele de aductiune din

statiile de tratare si prin intermediul rezervoarelor de inmagazinare 2x1500mc Uricani

(sursa Valea de Pesti).

Parametrii monitorizati la iesirea din statia de tratare pentru monitorizarea de audit

au fost: Escherichia coli, Enterococi, Clor rezidual liber si total, Bacterii coliforme, Numar

de colonii la 22℃ si 37℃, Clostridium Perfringens (pentru surse de suprafata), Amoniu,

Duritate totala, Nitrati, Aluminiu (pentru tratare cu aluminiu), Arsen, Benzen, Bromati,

Cianuri libere si totale, Mercur, Seleniu, Sodiu, Stibiu, Fluoruri, Bor, Dicloretan, Pesticide,

Tetracloretena, Tricloretena, Trihalometani si Radioactivitate.

Parametrii monitorizati la consumator pentru monitorizarea de audit au fost:

Escherichia coli, Enterococi, Clor rezidual liber, Bacterii coliforme, Numar de colonii la

22℃ si 37℃, Clostridium Perfringens (pentru surse de suprafata), Amoniu, Duritate totala,

Nitrati, Aluminiu (pentru tratare cu aluminiu), Arsen, Benzen, Bromati, Cianuri libere si

totale, Mercur, Seleniu, Sodiu, Stibiu, Fluoruri, Bor, Dicloretan, Pesticide, Tetracloretena,

Tricloretena, Trihalometani si Radioactivitate, Benz(a)piren, Cadmiu, Crom, Cupru, Fier,

Nichel, Plumb, Clorura de vinil, Epiclorhidrina, Hidrocarburi policiclice aromatice, Nitriti,

Cloruri, Conductivitate, Miros, Mangan, Oxidabilitate, pH, Substante tensioactive - total,

Sulfat, Sulfuri si Hidrogen sulfurat, Turbiditate, Zinc.

Pe parcursul anului 2020, din totalul probelor efectuate nu au fost identificate

analize neconforme ale parametrilor monitorizati.

ZONELE MICI DE APROVIZIONARE CU APA POTABILA:

1. ZAP Aninoasa


Statia de tratare Valea de Pesti : treptele de tratare - decantoare lamelare - camera

rapida (coagulare), camera floculare, statie pompare recirculare namol, statie de recativi

(instalatie de preparare si dozare polielectrolit, instalatie de stocare si dozare policlorura

de aluminiu, instalatie de preparare si dozare solutie de var), filtrare rapida - filtre rapide

cu nisip, clorinare cu clor gazos.

Distributia apei in localitatea Aninoasa se realizeaza prin conductele de aductiune

din statia de tratare, statia de clorinare Aninoasa, statia de pompare Aninoasa si prin

intermediul rezervoarelor de inmagazinare 2x200 mc Aninoasa (sursa Valea de Pesti).




2. ZAP Bacia

Alimentarea cu apa a comunei Bacia este asigurata din apa potabila produsa la

statia de tratare de la Sântămărie Orlea. Alimentarea satelor Bacia, Tampa, Petreni, Totia

se face direct din conducta de aductiune 1000 mm Sântămărie Orlea-Deva.

3. ZAP Baru

Sursa de apa: este apa de profunzime – Izvor Bulbuc si Izvorul Rece. Dezinfectia

apei se face in rezervoarele de amestec si inmagazinare de 2x250 mc. Dupa tratare apa este

distribuita in satele Baru, Livadia, Petros si Valea Lupului. Ca si sursa de rezerva este

folosit Izvorul Sipot cu Statia de tratare Petros unde se poate inmagazina si dezinfecta apa

in rezervorul de 300 mc.

4. ZAP Beriu

Captarea se face din Paraul Sibisel. Statia de tratare contine prefiltru cu flux

orizontal, 4 filtre lente, statie de clorinare, rezervor de amestec si inmagazinare de 200 mc.

Se asigura aprovizionarea cu apa in Beriu, Sibisel, Sereca si Orastioara de Jos.

5. ZAP Bocsa Mica

Izvorul Bocsa dupa o curgere scurta pe suprafata pamantului este captat intr-un

bazin, apa fiind pompata spre rezervorul de inmagazinare unde are loc clorinarea apei.

Alimentarea cu apa a localitatii Bocsa Mica se realizeaza gravitational din rezervorul de

100 mc din Bocsa.

6. ZAP Bosorod

Statia de tratare a apei Bosorod are ca sursa Paraul Luncani. Tratarea apei se

realizeaza prin filtrare si dezinfectie. Dupa tratare apa este inmagazinata in rezervorul de

300 mc din incinta statiei de tratare de unde se alimenteaza gravitational satele Bosorod si

Chitid.

7. ZAP Bos-Zlasti

Statia de tratare a apei Bos, prin cele 9 puturi forate care se capteaza si

dezinfecteaza intr-un put colector, asigura alimentarea cu apa a SC Arcelor Mittal SA si a

strazilor Zlasti, Furnalelor si Voinii din Hunedoara.

8. ZAP Bretea Romana

Alimentarea Comunei Bretea Romana se face din aductiunea 100 mm Orlea-Deva

ce alimenteaza rezervoarele 20 mc Ocolisu Mare, 200 mc Valcele, 40 mc Maceu ce

aprovizioneaza gravitational satele Bretea Romana, Ocolisu Mare, Covragiu, Gantaga,

Batalar, Valcele, Maceu, Berc, Plopi.




9. ZAP Buces-Vulcan

Captare izvor Buces-Vulcan.

Camera de captare este alcatuita din 3 compartimente:

-compartiment de colectare si sedimentare unde sunt retinute particulele solide

-compartiment de priza unde apa este preluata apa bruta

-compartiment de exploatare in care sunt instalate conductele functionale.

Statia de clorinare este containerizata, tip monobloc este amplasata in perimetrul

rezervorului de 50 mc de beton ce alimenteaza gravitational Satul Buces-Vulcan.

10. ZAP Certeju de Sus

Sursa de apă pentru alimentarea cu apă a localităţii Certeju de Sus este apă de

suprafaţă ce provine din Tăul Făerag captată în amonte de localitate la cca 2,8 km. Tratarea

apei se face cu policlorura de aluminiu şi o dezinfecţie cu clor gazos. Distributia apei in

localitatea Certej se face din rezervorul de 500 mc gravitational.

11. ZAP Criscior





Alimentarea cu apa in localitatea Criscior se face direct de la statia de tratare prin

bransamente la conducta de aductiune ce furnizeaza apa potabila in comuna Bucuresci si

spre rezervoarele din localitatea Brad.

12. ZAP Densus

Sursa de apa provine dintr-un dren cu o lungime de 185 m. Apa stransa in caminul

colector este pompata cu o pompa submersibila la gospodaria de apa formata din rezervor

si statie de clorinare. Alimentarea cu apa a Comunei Stei se face prin conductele de

aductiune din statia de tratare si rezervorul de inmagazinare 500 mc Densus, alimentand

gravitational satele Densus, Stei, Hatagel, Pesteana, Pestenita.

13. ZAP Dobra

Sursă de apă de profunzime, izvorul Baniu este captat într-un rezervor subteran.

Aceasta sursa are o singura treapta de tratare: dezinfectia cu clor gazos.

Distributia apei in Comuna Dobra se realizeaza prin conductele de aductiune din

statia de tratare si rezervorul de 300 mc din Dobra ce asigura alimentarea gravitationala a

satelor Dobra, Lapusnic, Mihaiesti, Roscani, Stretea.




14. ZAP Geoagiu

Sursa de apa – apa de profunzime de la Folorat-Geoagiu are puturi de mica

adancime, apa se clorineaza, iar prin statia de pompare se refuleaza apa in doua rezervoare

(Geoagiu-Bai 1000 mc si oras Geoagiu 300 mc), retea de distributie care asigura apa la

consumatori.

15. ZAP Ghelari

Statia de tratare a apei Ghelari are ca sursa Barajul Pestisele. Apa este tratata intr-

un container monobloc unde se asigura filtrare si dezinfectie. Dupa tratare apa este

inmagazinata in doua rezervoare cu capacitatea de 500 mc fiecare de unde se

aprovizioneaza cu apa localitatea Ghelari.

16. ZAP Gurasada


Aceasta sursa are o singura treapta de tratare: dezinfectia cu clor gazos. Distributia apei in

Comuna Dobra se realizeaza prin conductele de aductiune din statia de tratare si rezervorul

de 500 mc din Gurasada ce asigura alimentarea gravitationala a satelor Gurasada,

Gothatea, Campuri Surduc.

17. ZAP Hondol

Izvorul Hondol este captat la emergenta de pamant, apa este colectata intr-un bazin

cu rol de decantor din care apa trece in bazinul ce reprezinta sursa de apa bruta, de aici

plecand conducta de aductiune spre rezervorul de stocare unde are loc clorinarea apei.

Alimentarea cu apa a localitatii Hondol se face gravitational din rezervorul de 200 mc din

Hondol.

18. ZAP Ilia


Aceasta sursa are o singura treapta de tratare: dezinfectia cu clor gazos. Distributia apei in

Comuna Dobra se realizeaza prin conductele de aductiune din statia de tratare si rezervorul

de 300 mc din Dobra ce asigura alimentarea gravitationala a satelor Ilia, Braznic si

Sacamas.

19. ZAP Pui

Sursa de apa – apa de suprafata – Raul Barbat.

Tratarea apei captate din raul Barbat se face in statia de tratare Hobita-Pui prin

urmatoarele trepte de tratare: deznisipator, statie de tratare containerizata: injectie de

coagulant, decantare, filtrare, clorinare cu hipoclorit de sodiu, inmagazinare si distributie.

Distributia apei in Comuna Pui se face din rezervoarele de 2x200 mc din Pui si rezervor

100 mc Ponor ce alimenteaza gravitational satele Hobita, Rau Barbat, Pui, Galati si Ponor.




20. ZAP Rapoltu Mare

Alimentarea Comunei Rapoltu Mare se face gravitational din rezervorul de 500 mc

Turdas (apa provenita din statia de tratare Dealul Mic Orastie –sursa Sibisel),

aprovizionand satele Folt, Rapolt, Bobalna. Pentru Satul Boiu este alta sursa captata printr-

un dren al Izvorului Boiu. Dupa decantare apa este condusa spre rezervorul de amestec si

inmagazinare de 300 mc unde se efectueaza dezinfectia cu clor gazos.

21. ZAP Romos

Sursa de apa o reprezinta paraul Romos, captarea este realizata printr-o priza de apa

cu captare, amplasata in corpul barajului, pe malul stang al paraului Romos.

Apa captata este decantata intr-un deznisipator, de unde apoi este transportata la

Statia de tratare. Statia de tratare este formata dintr-un decantor lamelar in care se dozeaza

reactivul de coagulare, filtrul cu nisip cuartos si instalatia de clorinare. Alimentarea cu

apa a Comunei Romos prin conductele de aductiune din statia de tratare pentru Satul

Romosel si din rezervorul de 150 mc Romos pentru Satul Romos.

22. ZAP Salasu de Sus

Sursa de apa o reprezinta paraul Salas, captarea se realizeaza printr-o priza de mal,

de unde este trecuta prin deznisipator. Statia de tratare este formata din bazin de reactie-

coagulare-floculare-decantare, statie dozare reactivi, statie filtrare apa, sistem de

dezinfectie. Alimentarea cu apa a Comunei Salasu de Sus se face prin conductele de

aductiune din statia de tratare si rezervoarele de inmagazinare 100 mc Malaiesti, 100 mc

Salasu de Jos, 100 mc Ohaba de sub Piatra, 150 mc Salasu de Sus alimentand gravitational

satele Salasu de Jos, Salasu de Sus, Ohaba de sub Piatra.

23. ZAP Sântămărie Orlea

Alimentarea cu apa a comunei Sântămărie Orlea este asigurata din apa potabila

produsa la statia de tratare de la Sântămărie Orlea. Ansamblul de construcţii şi instalaţii

care compun sistemul de alimentare cu apă din comuna Sântămărie Orlea este racordat la

rezervorul de 300 mc Sântămărie Orlea si rezervorul 300 mc Subcetate ce asigura

alimentarea gravitationala a satelor Sântămărie Orlea si Subcetate.

24. ZAP Teliucu Inferior

Captarea apei din conducta de aductiune Hobita-Hunedoara, proces de tratare a

apei: decantare, filtare, clorinare, inmagazinare si distributie in comuna Teliucu Inferior.

Distributia in Comuna se face prin instalatiile si rezervoarele de inmagazinare 250 mc

Cincis-Cerna, 300 mc Teliucu Inferior si 50 mc Teliucu Superior, ce asigura alimentarea

gravitationala a satelor Cincis-Cerna, Teliucu Inferior si Teliucu Superior.




25. ZAP Turdas

Alimentarea Comunei Turdas se face gravitational din rezervorul de 500 mc

Turdas (apa provenita din statia de tratare Dealul Mic Orastie –sursa Sibisel),

aprovizionand satele Turdas, Spini, Rapas. Satul Pricaz, apartinand comunei Turdas, este

aprovizionat prin conducta de aductiune directa de la statia de tratare Dealul Mic Orastie

– sursa Sibisel.

26. ZAP Vata de Jos

Alimentarea cu apa a satului Vata de Jos se realizaeaza cu ajutorul unei statii de

pompare. Sursa de apa o reprezinta 2 puturi subterane care se capteaza intr-un put colector

unde este dezinfectata cu hipoclorit de sodiu.

27. ZAP Vetel

Apa distribuita in comuna Vetel provine de la STA Orlea, respectiv din rezervorul

de 2 x 1000 mc –Mintia, Deva.

Din rezervoarele 2 x 1000 mc Deva pleaca o conducta Dn 500 OL care asigura

transportul apei potabile pana la Centrala Termoelectrica CTE Mintia.

Localitatea Mintia: alimentata prin bransament la conducta Dn 500 OL Deva-CTE

Mintia si conducta de aductiune PEHD Dn 100 pana la Statia de pompare-SP1 si PEHD

Dn 125, de la statia de pompare la rezervor R1- 250 mc Mintia.

Localitatea Vetel: alimentata prin bransament la conducta Dn 500 OL Deva-CTE

Mintia si conducta de aductiune PEHD Dn 160 pana la Statia de pompare SP2 si la rezervor

R2- 200 mc Vetel-Herepeia.

Localitatea Herepeia: alimentarea cu apa se realizeaza din rezervorul de 200 mc

Herepeia.

Localitatea Lesnic: alimentarea se realizeaza din bransament la reteaua de

distributie a localitatii Vetel si o conducta de aductiune PEHD Dn 110 pana la SP3 si Dn

160 de la SP3 la R3- 150 mc Lesnic.

28. ZAP Soimus

Alimentarea cu apa potabila a comunei Soimus este asigurata din apa potabila

produsa la statia de tratare de la Santamaria Orlea.

Ansamblul de construcţii şi instalaţii care compun sistemul de alimentare cu apă

din comuna Soimus este racordat la rezervorul 2x1000 mc Mintia - Deva, care este

alimentat din aducţiunea Dn=1000 mm, Orlea - Deva.

Sistemul centralizat de alimentare cu apa al Comunei Soimus este realizat in satele:

Soimus, Balata, Boholt, Bejan, Paulis si Chiscadaga.

Conducta de aductiune care alimenteaza comuna Soimus este cuplata la magistrala

DN 500 Deva – CTE Mintia.




Rezervorul de inmagazinare are un volum de V=550 mc si asigura alimentarea

gravitationala a satelor Boholt, Bejan, Chiscadaga si Paulis.

Satul Soimus este alimentat cu apa potabila printr-o conducta care porneste de la

statia de clorinare – fara rezervor, iar satul Balata este alimentat prin prelungirea retelei

de distributie a satului Soimus.

29. ZAP Bucuresci





Alimentarea cu apa in localitatea Bucuresci se face direct de la statia de tratare.

30. ZAP Buces

Captarea de suprafata Tarnita a fost realizata in aval de confluenta dintre paraul

Fundu Babii si Valea Ursului.

Captarea consta dintr-un prag deversor, priza de apa si un deznisipator.

Deznisipatorul este compus din camera de acces cu rol de linistire a apei, prevazuta cu

bare metalice, camera de sedimentare. La intratarea si iesirea din camera de sedimentare

sunt prevazute stavile plane. Din deznisipator apa este condusa la statia de tratare

monobloc, tip container, care are urmatorul flux tehnologic:

- dozare reactiv coagulare, amestecul apei brute cu coagulant, decantare, filtrare,

dezinfectie cu hipoclorit de sodiu.

Alimentarea cu apa a Comunei Buces se face prin conductele de aductiune din

statia de tratare si a rezrvorului de 200 mc din Buces alimentand gravitational satele

Tarnita, Dupapiatra-Grohotele, Mihaileni, Buces si o parte a satului Stanija.

31. ZAP Baita

S1 - captarea apei se realizeaza prin intermediul unui dren de captare avand L=14

m prevazut cu filtru invers si camera de captare. Camera de captare este impartita in 3,

primul compartiment avand rol de deznisipator, al doilea de rezervor tampon, iar al treilea

de camera de vane. Debitul captat al sursei este de 0,7 l/s.

S2 - captarea apei din putul forat se realizeaza cu ajutorul unei statii de pompare.

Debitul captat al sursei este de 1,3 l/s.

Statia de clorinare, amplasata in incinta gospodariei de apa si este echipata cu

instalatie cu clor gazos direct in conducta de iesire din rezervor. Tot in incinta statiei de

tratare este montata o statie pompare avand Q=3,6mc/h avand rolul de a pompa apa de la

sursa S2 la rezervorul V1.

In incinta zonei de protectie sanitara se gasesc si cele doua rezervoare: rezervor

V1=70mc si rezervor V2=50 mc, ce alimenteaza gravitational Satul Baita.




32. ZAP Sarmizegetusa

Captarea apei se realizeaza printr-o priza de mal cu prag deversor amplasata in

albia minora si majora a paraului Rausor, de unde apa este trimisa in deznisipator.

Instalatiile de tratare, aductiune si inmagazinare sunt formate din gratar amonte

prag deversor, deznisipator, rezervor tampon subteran V=6 mc, statie modulara de tratare

dimensionata pentru 600 mc/zi, rezervoare de inmagazinare V= 2x50 mc; V=200mc, ce

asigura alimentarea cu apa a satelor Sarmizegetusa, Breazova si Hobita-Gradiste.

33. ZAP Rachitova

Alimentarea cu apa se realizeaza din doua foraje (Dn 200 mm, H=70 m) situate la

sud-est de localitatea Ciula Mare, in lunca paraului Rachitova. Captarea se realizeaza cu

ajutorul unor pompe submersibile.

Statia de tratare este formata din: preclorinare, oxidare, 2 filtre cu nisip, 2 filtre cu

carbune activ, dezinfectie cu hipoclorit de sodiu, inmagazinare in rezervor cu capacitate

200 mc care asigura alimentarea cu apa a satelor Boita, Valioara, Ciula Mica si Ciula Mare.

34. ZAP Totesti

Alimentarea cu apa se realizeaza din sursa subterana –foraj, care este clorinata

prin injectia solutiei de hipoclorit in conducta de aductiune a apei spre cele doua

rezervoare de 150 mc. Statia de clorinare este compusa din: pompa dozatoare, rezervor

stocare hipoclorit si debitmetru electromagnetic. Rezervoarele de inmagazinare asigura

stocarea apei pentru alimentarea cu apa a satelor Carnesti, Paclisa, Totesti si Reea.

35. ZAP Bacaia

Alimentarea cu apa a satului Bozes se realizeaza din conducta de aductiune a apei

de la izvorul Cheile Cibului la uzina de imbuteliere din satul Bozes. Pentru tratarea apei,

in containerul aferent statiei de tratare se afla o instalatie de filtrare a apei si o instalatie de

clorinare a apei cu hipoclorit. Aprovizionarea cu apa a Comunei Bacaia se face din

conducta de aductiune a statiei pentru localitatea Bacaia si din rezervorul de 115 mc Bozes

pentru satul Bozes.

36. ZAP Stanija

Captarea apei se realizeaza din sursa dren logitudinal Valea Catunii, componente

de tratare: pompare, filtru multimedia, filtrare fitru cu carbune activ, corectare pH si

clorinare finala. Satul Stanija este aprovizionat partial prin alimentare gravitationala de la

rezervorul de 50 mc de la statia de tratare.




37. ZAP Orastioara de Sus

Captarea de apa este realizata pe cursul Paraului Valea Rea printr-o captare de

suprafata cu priza de mal, prag deversor, deznisipator, camin de preluare. Conducta de

aductiune duce apa gravitational in rezervorul de 200 mc Costesti unde are loc tratarea cu

filtrarea cu filtru multimediu, filtrare pe filtre cu carbune activ granular, corectare pH,

clorinare finala, fiind o statie containerizata de tip monobloc. Alimentarea cu apa a

Comunei Orastioara de Sus se face din rezervorul de 200 mc pentru satele Costesti si

Ludestii de Jos si din rezervorul de 150 mc Orastioara de Sus pentru satele Orastioara de

Sus si Bucium.

Parametrii monitorizati la iesirea din statia de tratare pentru monitorizarea de audit

au fost: Escherichia coli, Enterococi, Clor rezidual liber si total, Bacterii coliforme, Numar

de colonii la 22℃ si 37℃, Clostridium Perfringens (pentru surse de suprafata), Amoniu,

Duritate totala, Nitrati, Aluminiu (pentru tratare cu aluminiu), Arsen, Benzen, Bromati,

Cianuri libere si totale, Mercur, Seleniu, Sodiu, Stibiu, Fluoruri, Bor, Dicloretan, Pesticide,

Tetracloretena, Tricloretena, Trihalometani si Radioactivitate.

Parametrii monitorizati la consumator pentru monitorizarea de audit au fost:

Escherichia coli, Enterococi, Clor rezidual liber, Bacterii coliforme, Numar de colonii la

22℃ si 37℃, Clostridium Perfringens (pentru surse de suprafata), Amoniu, Duritate totala,

Nitrati, Aluminiu (pentru tratare cu aluminiu), Arsen, Benzen, Bromati, Cianuri libere si

totale, Mercur, Seleniu, Sodiu, Stibiu, Fluoruri, Bor, Dicloretan, Pesticide, Tetracloretena,

Tricloretena, Trihalometani si Radioactivitate, Benz(a)piren, Cadmiu, Crom, Cupru, Fier,

Nichel, Plumb, Clorura de vinil, Epiclorhidrina, Hidrocarburi policiclice aromatice, Nitriti,

Cloruri, Conductivitate, Miros, Mangan, Oxidabilitate, pH, Substante tensioactive - total,

Sulfat, Sulfuri si Hidrogen sulfurat, Turbiditate, Zinc.

Pe parcursul anului 2020, din totalul probelor efectuate nu au fost identificate

analize neconforme ale parametrilor monitorizati.

In judetul Hunedoara exista 2 zone de aprovizionare mici care furnizeaza apa cu

caracter nepotabil si care nu sunt autorizate sanitar.

ZAP Harau

Alimentarea cu apa in satele Harau, Bampotoc, Barsau si Chimindia din comuna

Harau, finantata prin masura 322-P.N.D.R. din cadrul F.E.A.D.R. a fost autorizata sanitar

in 2011. Structura functionala a alimentarii a fost: captare izvor Bampotoc, captare izvor

Barsau, 4 puturi forate Harau, statie de pompare apa bruta, rezervor 2x150 mc Harau,

rezervor 100 mc Bampotoc, rezervor 50 mc Barsau, 3 statii de clorinare a apei si retelele

de distributie a satelor aferente.

Pana in anul 2014 cand obiectivul a fost preluat de catre SC Apa Prod Sa Deva,

nu a mai putut fi vizata Autorizatia Sanitara din cauza deficientelor la statiile de clorinare.

Conform operatorului SC Apa Prod SA Deva, cetatenii satelor au fost instiinati inca din

anul 2014 cu privire la caracterul nepotabil al apei distribuite (datorita depasirii




continutului de fier si mangan- conform legislatiei in vigoare), apa este folosita doar in

scop menajer si pentru satisfacerea altor nevoi.

ZAP BAIA DE CRIS

Alimentarea cu apa a satelor Baia de Cris, Rasca, Baldovin si Risculita din

comuna Baia de Cris a fost autorizata in anul 2005. Structura functionala autorizata a fost

captarea sursei de suprafata Paraul Valea Znilului cu prag si priza de captare, statie

containerizata de tratarea apei, rezervor de 50 mc Rasca, rezervor de 30 mc Baldovin,

rezervor de 200 mc Baia de Cris cu retelele de distributie aferente. Pana in anul 2010 a fost

vizata Autorizatia Sanitara, dar din cauza deficentelor la statia de tratare si a intreruperii

frecvente a clorinarii in rezervoarele de inmagazinare nu s-a mai putut efectua

monitorizarea de audit si operationala a statiei si a retelelor de distributie. Din anul 2012

Primaria Baia de Cris ne-a informat cu privire la caracterul nepotabil al apei.

Primaria Baia de Cris a informat cetatenii asupra caracterului nepotabil al apei

distribuite (conform legislatiei in vigoare) , apa va fi folosita doar in scop menajer si pentru

satisfacerea altor nevoi.

In anul 2020, in cadrul PN II- domeniul 1 au fost desfasurate activitati:

1. Supravegherea calitătii apei potabile distribuite in sistem centralizat in zonele

de aprovizionare mari.

Raportarea s-a efectuat conform metodologiei.

2. Supravegherea calitatii apei de fantana si a apei arteziene de utilizare publica.

Prelevarea si analizarea unui numar de 50 de fantani sau izvoare publice din zonele

de locuit conform metodologiei si raportarea datelor la CRSP Iasi. Nu au existat cazuri de

methemoglobinemie acuta infantila.

3. Monitorizarea apelor potabile imbuteliate altele decat apele minerale naturale

sau decat apele de izvor.

In cursul anului 2020 fost recoltata o proba de apa (apa imbuteliata pet 5l) de la S.C.

Ape Minerale Băcâia S.R.L. localitatea Geoagiu, sat Băcâia, nr.1,care a fost trimisa la

CRSP Targu Mures pentru efectuarea unui control de calitate in vederea depistarii unei

posibile contaminarii prin determinarea concentratiei de metale din sortimentele

imbuteliate, cat si monitorizarea de audit si operationala. Raportarea s-a efectuat conform

metodologiei .

4. Supravegherea calitătii apei potabile distribuite in sistem centralizat in zonele de

aprovizionare mici.

Raportarea s-a efectuat conform metodologiei.

Alaturat sunt anexate raportarile ZAP mari, ZAP mici si fantani publice cat si situatia

sistemului de alimentare, distributie si tratare a apei din judetul Hunedoara pentru anul

2020.

raport calitatea apei potabile in judetul ...apa uzata in judetul hunedoara”, pos mediu – axa...

Documents