Management strategic în administratia publica

Introducere

Administratia publica din România s-a vazut confruntata în ultimii ani cu schimbari

semnificative în ceea ce priveste cadrul propriu de functionare,asteptarile din partea politicului si

cetatenilor, atributii si responsabilitati.

Includerea ei, cel putin declarativ, în procesul general de reforma a facut-o sa se confrunte cu un

set de dileme familiare întregii societati românesti.

Ideea de reforma, atât de frecvent vehiculata, este mult prea des legata de formulari generale,

declaratii lipsite de continut, apelul la infrastructura si solutii formale; din nefericire procesele de

conducere si organizare sunt prea putin considerate în ecuatia reformarii sistemului administrativ,

vazut ca fiind dependent exclusiv de solutii juridice. Ignorarea necesitatii unei perspective strategice,

lipsa unor preocupari consistente referitoare la pregatirea manageriala a responsabililor

administrativi si-a pus si tinde sa îsi puna înca amprenta asupra unor institutii administrative prea

putin bazate pe initiativa si flexibilitate.

A spune ca reforma administrativa nu poate fi facuta doar prin elaborarea de legi si ordonante

(de multe ori lipsite de altfel de coerenta si continuitate în timp), ci doar cu ajutorul si prin

considerarea oamenilor ce lucreaza în acest domeniu poate parea de la sine înteles si pueril;

observând însa realitatea ultimilor ani putem considera ca accentul pus pe sprijinirea acestor

profesionisti pusi în fata unor responsabilitati tot mai crescute, cu mijloace tot mai putine si

confruntati cu asteptari crescute din partea cetateanului a fost minim. De aceea, orice tip de demers

capabil a-i asista în munca depusa poate fi util. Daca aceste manuale vor reusi, chiar si partial, acest

lucru credem ca efortul depus pentru realizarea lor nu a fost inutil.

1

Managementul public nu semnifica oferirea unor retete fixe de succes, ce trebuie doar aplicate

pas cu pas; el poate însa modifica esential perceperea fenomenului administrativ, a actiunii

administrative si, cel mai important lucru, poate influenta mentalitatea managerilor publici din

România, adica acelor oameni care pot, prin activitatea lor, impulsiona în sens pozitiv maniera de

functionare a institutiilor administrative. Solutia rezolvarii problemelor cu care se confrunta

administratia publica din România depinde în mod esential si nu poate fi conceputa în afara actiunii

lor; solutii globale, miraculoase nu exista, asa cum nu exista o evolutie pozitiva bazata doar pe

statistici si declaratii televizate. Cei ce nu au obiective nu risca niciodata sa le atinga; depasirea

acestei faze si stimularea dezvoltarii unei conceptii manageriale caracteristice unei administratii

publice moderne este nu doar extrem de necesara ci si indispensabila.

Cele doua manuale de management public, elaborate pe baza initiativei laudabile a Fundatiei

Civitas, încearca sa defineasca câteva notiuni esentiale ale managementului public atât la nivel

strategic (într-o perspectiva pe termen mediu si lung) cât si operational (activitatea cotidiana a

serviciilor publice). Fiecare manager public este în masura a selecta, pe baza experientei si a

perceptiei proprii, acele elemente ce par cel mai în masura a defini un “stil managerial propriu.

Aceasta lucrare nu are pretentia unei definiri/abordari eminamente academice a fenomenului

managerial în serviciile publice; ea se doreste a fi mai mult un punct de plecare în întelegerea acestui

domeniu extreme de interesant.

1. CONCEPTIA MANAGERIALA SI ADMINISTRATIA PUBLICA

Managementul se situeaza de-a lungul preocuparilor traditionale a stiintei organizatiilor

perceputa ca stiinta a bunei gestiuni, gestiunii eficace; el îsi fixeaza o finalitate esential utilitara si

clar operationala. Ambitia sa este de a defini clar regulile, normele, mai mult, perceptele care permit

organizatiilor sa atinga obiectivele pe care si le-au propus cu maximum de eficacitate. El se distinge

2

însa de simplele practici empirice si de primele formulari ale stiintei organizatiilor printr-o

formalizare mai accentuata: dimensiunea teoretica si conceptuala este esentiala în management, care

are tendinta de a combina practica cu o “reprezentare a realitatii care se vrea stiintifica”. Este vorba

de “un ansamblu de practici… unde se combina pragmatismul si cunoasterea stiintifica” (J. P.

Nioche).

Pentru management conduita tuturor organizatiilor economice, sociale sau politice implica patru

tipuri de operatiuni:

- planificarea

- organizarea

- activarea (mobilizarea resurselor)

- controlul

La nivelul firmelor private, managementul a cunoscut o tendinta accentuata de depasire a

cadrelor “gestiunii operationale”, fondata pe o logica a optimizarii de-a lungul activitatii cotidiene,

pentru a se implica în ambitia de a atinge un “management strategic”, ce integreaza într-o strategie

globala un ansamblu de variabile: proiectele conducerii, mediul economic, posibilitatile si resursele

întreprinderii, obligatiile si presiunile sociale, interne si externe. Aceasta gestiune se finalizeaza

printr-un ansamblu de decizii strategice care sunt folosite de-a lungul procedurii de aplicare. Dar

firma privata nu este singurul model managerial posibil; tot mai mult sectorul non-profit este citat ca

8 un exemplu de management de succes. Aceasta viziune va deveni tot mai complexa prin asimilarea

“contextelor organizationale”: managementul nu este de fapt decât un ansamblu de reguli foarte

generale care sunt susceptibile a urma variante diferite, în functie de organizatia în cauza.

Teoria numita a “contingentei” încearca sa-i identifice formele specifice de management, ce

variaza dupa configuratia mediului, natura organizatiei si strategiile urmate. Astfel, un sistem

“mecanic” de management, caracterizat de reguli formale si o centralizare puternica va fi (Burns si

Stalker) mai bine adaptat unui mediu stabil, în timp ce un sistem “organic”, în care regulile formale

au o importanta mai mica iar descentralizarea este mai accentuata, corespunde mai bine unui mediu

instabil.

Definire

3

Managementul este meseria care consta în a conduce, într-un context dat,un grup de oameni cu

scopul de atinge în comun obiective conformefinalitatilor organizatiei de apartenenta.

1. Managementul este o meserie: deci o activitate practica ce regrupeaza unansamblu de

experiente, cunostinte tehnice si relationale. Nu este vorba aici nici e un proces abstract nici de

teorie. Aceasta meserie are, în raport cu alte eserii, doua caracteristici proprii:

se exercita cu si asupra altor persoane (colaboratori, superiori ierarhici, olegi), nefiind deci o

meserie solitara;

datorita aspectelor specifice este legata de practica propriu-zisa, de “teren”.

2. Aceasta meserie consta în a conduce. “A conduce” trebuie perceput ca untermen generic pentru a

desemna iferite stiluri de management care suntposibile. Poate semnifica “a dirija”, “a comanda”, “a

coordona”, “a face sa participe”, “a anima”. Termenul retinut nu este important pentru moment; ceea

e conteaza este sensul: a avea responsabilitatea unei echipe care trebuie sa atinga în comun anumite

obiective.

3. Meseria în cauza se exercita într-un context dat; este vorba aici de mediul conomic, politic, social,

tipul de cultura dominant, mentalitatile, traditiile ce determina aparitia unor constrângeri/oportunitati

specifice. Acest context este dat Se poate actiona în ideea de a-l face sa evolueze, sa se modifice, dar

trebuie inut întotdeauna cont de existenta lui, iar practica manageriala trebuie sa seadapteze în

functie de realitatea existenta.

4. Managementul presupune totodata a conduce un grup de oameni; nutrebuie deci confundat

managementul cu simplul fapt de a avea un grup deoameni în subordine.

5. Managementul vizeaza atingerea în comun a unor obiective conforme cufinalitatile organizatiei .

În acest domeniu se întâlnesc câteva elemente esentialeale managementului public:

pentru a atinge un obiectiv trebuie, în primul rând, sa ai unul. Asa cumspunea filosoful chinez

Sun-Tzu: “Cel ce nu are obiective nu risca sa leatinga”. Or, într-o organizatie, obiectivele nu sunt

întotdeauna clar definite;

chiar daca ele exista uneori la nivelul organizatiei în ansamblu, nu suntdisponibile la nivelul fiecarui

sub-ansamblu. Este deci necesar un efort de arealiza aceasta “transcriere”.

un alt element deosebit de important se refera la stimularea ansambluluimembrilor echipei fata

de obiectivul stabilit, chiar daca acestia au initialobiective personale divergente, chiar opuse.10

4

2. MANAGEMENTUL PUBLIC

Gestiunea publica prezinta un ansamblu de particularisme care interzic o upunere neconditionata la

management:

1. Managementul presupune o ratiune strategica, vizând atingereaanumitor obiective. Or, daca

întreprinderea privata are un scop clar (cautarea simaximizarea profitului) în functie de care ea îsi

poate organiza actiunile si modela organizarea, situatia nu este identica în cazul administratiei

publice;misiunea ei de a urmari realizarea “interesului general” este echivoca. “Interesulgeneral”

este susceptibil a cunoaste interpretari diferite si de multe ori contradictorii. Desigur, dubla egalitate:

firma privata = cautarea profitului

organizatia publica = interes general

reprezinta o abordare simplista ce trebuie nuantata: finalitatile firmei private sunt diverse

(maximizarea profitului dar si cautarea unor informatiisatisfacatoare, nevoia de realizare a

conducatorilor, obtinerea adeziuniimembrilor, etc.). Pe de alta parte, “interesul general” este un

termen la fel de incert. Deci finalitatea întreprinderii private este introvertita (ea gaseste în eaînsasi

rationalitatea proprie de a functiona), în timp ce organizatia publica este

constituita pentru satisfacerea unor interese care o depasesc: finalitatea ei esteextrovertita.

2. Managementul presupune detinerea de catre organizatie a uneicapacitati de actiune strategica,

care îi permite sa atinga obiectivele pe care sile-a fixat. Or, aceasta capacitate de actiune este redusa

la organizatiile publice care se caracterizeaza prin interdependenta actiunilor lor, dependenta de

putereapolitica (de care depinde fixareamarilor obiective, a pachetelor de activitati,nivelul

tehnologic, resursele, relatiile sociale) si supunerea fata de drept. Aceste eorganizare si de reorientare

în functie de dificultatile întâlnite. Pentruadministratia publica, primul criteriu de organizare nu este

cel de eficacitateeconomica ci cel de conformitate politica: alegeri ce par “irationale” în termenide

management se pot dovedi necesare, datorita dorintei si actiunii exprimate decatre alesii politici.

3. Managementul este construit în functie de o lege: cea a pietei. Or, pecând întreprinderea privata

este inserata într-un sistem concurential, care oobliga la un efort permanent de rationalizare si

modernizare, administratiapublica se afla în parte sustrasa disciplinei pietei. Ea este dotata cu

privilegiicare îi permit sa elimine eventuala presiune a concurentei (alocarea specifica aresurselor

5

elimina practic toate relatiile directe între pret si serviciile puse ladispozitie). Când nu beneficiaza de

un monopol de drept ea dispune de o pozitiecare îi asigura o “piata captiva” si îi garanteaza

perenitatea. De fapt, firmaprivata este, în ultima instanta, reglata “în aval”, de catre clientii sai, care

îi determina rezultatele. Organizatia publica este reglata “în amonte”, în functie deconstrângerile

etatice. Bineînteles, aceste particularisme sunt mai mult sau maiputin accentuate în functie de

diferitele administratii si servicii publice.

Constientizarea acestor particularisme va conduce, deci la elaborarea unuimanagement adaptat

acestui tip de gestiune, un management public. Gradul despecificitate al managementului public este

contestat: pentru unii lucrurile suntfundamental identice, doar alegerile strategice difera în functie de

finalitati;pentru altii managementul public trebuie sa dezvolte propriile modele sipropriile mijloace

de gestiune, sa se fereasca a imita întreprinderea privata.Problema principala, de ordin axiologic se

refera la conceptul de “eficacitate”,care, pentru administratie, este ireductibil la simpla “eficienta”.

Desigur, precumîntreprinderile private, administratia trebuie sa foloseasca cât mai binemijloacele ce

îi sunt afectate; dar eficacitatea sa se apreciaza, în primul rând,prin raportarea la gradul de realizare

al obiectivelor fixate de catre alesi si nu înfunctie de simpla “rentabilitate” financiara. În

practica,managementul public12vizeaza sa amelioreze calitatea actiunilor, prin exploatarea a noi

mijloace de gestiune, sa atenueze anumite rigiditati de organizare si sa îmbunatateascasistemul de

comunicatie cu exteriorul.

Definirea managementului public nu poate fi privita ca un efort facil,datorita diferitelor modalitati de

percepere a acestui domeniu precum sidiferentelor amintite între sectorul public si cel privat. Ca o

premisa de ordin general putem percepe managementul public ca un demers de gestionare

siorganizare necesar organizatiilor în cadrul carora modelul traditional deconstruire a legitimitatii a

devenit inoperant.Putem considera ca exista câteva principii aplicabile ansambluluiserviciilor

publice, servicii ce detin în ultima instanta posibilitatea de a alegetipul de management considerat a

fi cel mai performant:

punerea în aplicare a unui management responsabilizant;

concentrarea asupra culturii specifice administratiei publice;

oferirea fiecarui manager a maximului de autonomie posibil, respectând însa“regula celor 4C”

(coerenta, curaj, claritate, considerare).

6

MANAGEMENTUL STRATEGIC AL INSTITUTIILOR PUBLICE

Managementul strategic desemneaza acea componenta a activitatii unuimanager public care consta

în a largi orizontul imediat pentru a “gândi înperspectiva” actiunea entitatii pe care o conduce. El

contine doua aspecte:

definirea obiectivelor, a strategiei, a structurii si principiilor de functionare aacestei entitati;

masurarea impactului, în spatiu si timp, a unei decizii importante ce este luata.

Astfel definit, managementul strategic priveste functionarii publici situatiîn posturi de raspundere,

functionari ce nu trebuie doar sa îndeplineascamecanic munca de zi cu zi ci sa se raporteze la

obiectivele generale aleorganizatiei. El este însa, în principal, direct legat de functionarii publici

aflati lanivele superioare, acolo unde se elaboreaza deciziile de ordin strategic.

PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE ADMINISTRAŢIEI

PUBLICE LOCALE

Orice stat fiind o putere publică, organizată pe un teritoriu delimitat şi recunoscut de

celelalte state, are rolul nu numai de a reprezenta poporul de pe acest teritoriu, ci şi de a-i

rezolva interesele atât de diferite de la o persoană la alta sau de la un grup de indivizi la altul.

Pentru a-şi îndeplini acest rol, statul îşi împarte teritoriul şi populaţia aflată pe acesta în

anumite zone de interese, pe baza diferitelor criterii: geografice, religioase, culturale, etc.

Aceste zone - mai mici sau mai mari - sunt unităţile administrativ-teritoriale care de-a lungul

7

istoriei au purtat diverse denumiri: judeţ, ţinut, regiune, oraş, comună, etc. Astăzi, conform

art. 3 alin.3 din Constituţie, “teritoriul este organizat suub aspect administrative în comune,

oraşe şi judeţe”.

În toate aceste unităţi administrativ-teritoriale statul a creat autorităţi publice, care să-l

reprezinte şi să acţioneze în acestea pentru realizarea intereselor sale, dar şi ale locuitorilor

respectivi. În acelaşi scop, statul a creat autorităţi şi la nivel central, care să-l reprezinte şi să

asigure realizarea intereselor care se pun la acest nivel şi care apar ca ceea ce este comun şi

general tuturor zonelor de interese.

Profesorul Paul Negulescu afirma că în orice ţară sunt două categorii de interese: unele care au

un carecter cu totul general privind totalitatea cetăţenilor, întreaga colectivitate şi altele care sunt

speciale unei anumite localităţi. Pentru armonizarea acestor categorii de interese statul a creat

regimuri juridice sau instituţii speciale, fiecare dintre ele asigurând o rezolvare mai mult sau mai

puţin corespunzătoare situaţiilor concrete. În aceste condiţii vorbim de autonomie locală,

centralizare, descentralizare, deconcentrare, tutelă administrativă.

Principiile de bază ale administraţiei publice locale sunt stipulate in textele Constituţiei

revizuite şi în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001.

Astfel, în articolul 120 din Constituţia revizuită şi republicată in 2003 se prevăd trei principii

pe care se întemeiază administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale şi anume:

Principiul descentralizării,

Principiul autonomiei locale,

Principiul deconcentrării serviciilor publice.

In Legea 215/2001 (art. 2, alin.1) se arată că administraţia publică din unităţile administrativ-

teritoriale se organizează şi funcţionează in temeiul următoarelor principii:

Principiul autonomiei locale,

Principiul descentralizării serviciilor publice,

Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale,

Principiul legalităţii,

Principiul consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.

Din cele două texte rezultă cele şase principii de bază (cele cinci din Legea 215/2001 la care

se adauga principiul deconcentrării serviciilor publice, din Legea de revizuire a Constituţiei,

8

aprobată prin referendumul din octombrie 2003). Aplicarea acestor principii nu poate aduce atingere

caracterului de stat naţional, unitar şi indivizibil al României.

1. Principiul autonomiei locale.

Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei

publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care

le reprezintă, treburile publice, în interesul legii. Colectivitatea locală reprezintă totalitatea

locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială.

a. Autonomia locală se exercită de consiliile locale şi primari, precum şi de

consiliile judeţene, autorităţi ale administraţiei publice locale alese prin vot universal, egal,

direct, secret şi liber exprimat.

b. Autonomia locală priveşte organizarea, funcţionarea, competenţele şi

atribuţiile precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparţin comunei, oraşului sau

judeţului, după caz.

c. Autonomia locală conferă autorităţilor administraţiei publice locale dreptul

ca, în limitele legii, să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor care sunt date în mod

expres în competenţa altor autorităţi publice.

d. In acord cu cele mai recente reglementări comunitare în materie s-au

introdus noi articole care reglementează cooperarea şi asocierea autorităţilor administraţiei

publice locale.

Astfel, autorităţile administraţiei publice locale au dreptul ca, în limitele competenţelor lor, să

coopereze şi să se asocieze cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale din ţară sau din

străinătate, în condiţiile legii.

Autorităţilor administraţiei publice locale le este acordat dreptul de a adera la asociaţii

naţionale şi internaţionale, în condiţiile legii, pentru protecţia şi promovarea intereselor lor

commune, precum şi posibilitatea de a încheia între ele acorduri şi de a participa la iniţierea şi

realizarea unor programe de dezvoltare regională, în condiţiile legii.

Consiliile locale şi consiliile judeţene din unităţile administrative-limitrofe zonelor de frontieră

au dreptul să încheie acorduri de cooperare transfrontalieră cu autorităţile similare din ţarile

vecine, în condiţiile legii.

9

e. Autonomia locală se caracterizează şi prin dreptul consiliilor locale de a

putea hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele şi în interesul

colectivităţilor locale pe care le reprezintă, la constituirea de societăţi comerciale sau la

înfiinţarea unor servicii de interes public local sau judeţean, după caz, în condiţiile legii.

2. Principiul descentralizării serviciilor publice.

Descentralizarea serviciilor publice reprezintă transferarea unora din atribuţii din competenţa

autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate către un organism determinat, un

serviciu public determinat, din unităţile administrativ-teritoriale.

Descentralizarea serviciilor publice implică organizarea unor servicii publice pe plan local,

dotate cu un anumit patrimoniu şi organe proprii. Astfel, serviciile publice descentralizate dobândesc

o anumită libertate de acţiune ce derivă din calitatea lor de persoană juridică, transformându-se în

“stabilimente publice”. Centralizarea în administraţia publică înseamnă în plan organizatoric,

subordonarea ierhică a autorităţilor locale faţă de cele centrale şi numirea funcţionarilor publici

din conducerea autorităţilor locale de către cele centrale, iar în plan funcţional, emiterea actului

de decizie de către autorităţile centrale şi executarea lui de către cele locale.

10

Centralizarea asigură o funcţionare coordonată a serviciilor publice. Funcţionarea pe principiul

subordonării ierarhice a serviciilor publice are drept consecinţă înlăturarea suprapunerilor de

acelaşi nivel, precum şi a paralelismelor. Conducerea centralizată, în principiul subordonării

ierarhice asigură pe planul exercitării dreptului de control, mai multe trepte de efectuare a

controlului şi de luare a măsurilor legale corespunzătoare, fapt ce se constituie în garanţii

suplimentare pentru apărarea intereselor celor administraţi.

Pe lângă avantajele prezentate mai sus, centralizarea în administraţia publică are şi unele

dezavantaje. În regimul organizării şi funcţionării centralizate a administraţiei publice interesele

locale nu-şi pot găsi o rezolvare optimă, deoarece autorităţile centrale nu pot cunoaşte în

specificitatea lor aceste interese care diferă de la o localitate la alta.

Concentrarea, la nivel central, a modului de conducere a unor servicii publice de interes local

are ca urmare supraaglomerarea autorităţilor centrale ceea ce duce la rezolvarea cu întârziere şi

superficialitate a problemelor care s-ar rezolva mai operativ şi mai bine de către autorităţile locale.

Într-un regim administrativ centralizat, bazat pe numirea funcţionarilor publici de către centru,

cetăţenii nu mai participă la administrarea treburilor lor, sunt lipsiţi de iniţiativă.

Descentralizarea în administraţia publică este un regim juridic în care rezolvarea problemelor

locale nu se mai face de funcţionari numiţi de la centru ci de către cei aleşi de corpul electoral. În

acest regim administrativ, statul conferă unor autorităţi publice şi dreptul de exercitare a puterii

publice în unele probleme. Acest regim juridic se fundamentează în plan material pe un patrimoniu

propriu al unităţilor administrativ- teritoriale, distinct de cel al statului, care asigură mijloacele

necesare pentru satisfacerea intereselor locale.

Descentralizarea administrativă constă în recunoaşterea personalităţii juridice unităţilor

administrativ-teritoriale, existenţa autorităţilor publice care le reprezintă şi care nu fac parte dintr-

un sistem ierarhic subordonat centrului, precum şi transferarea unor servicii publice din competenţa

autorităţilor centrale către cele locale.

11

Gradul descentralizării administrative depinde de numărul serviciilor publice date în

competenţa autorităţilor locale. Cu cât numărul acestora este mai mare cu atât va fi mai mare

descentralizarea. Descentralizarea în administraţia publică depinde şi de modul cum sunt

organizate autorităţile publice locale şi raporturile lor cu cele centrale. Autorităţile locale pot fi

alese (descentralizarea este mai mare) sau pot fi numite de către autorităţile centrale (caz în care

descentralizarea este mai mică). Gradul descentralizării administrative depinde şi de forma în care

se exercită tutela administrativă (controlul special efectuat de autoritatea centrală).

Într-o descentralizare administrativă se pot rezolva în condiţii mai bune interesele locale,

serviciile publice locale putând fi conduse mai bine de către autorităţile locale într-un regim în care

acestea nu au obligaţia să se conformeze ordinelor şi instrucţiunilor de la centru. Măsurile şi

deciziile pot fi luate mai operativ de către autorităţile locale iar resursele materiale şi financiare şi

chiar forţa de muncă pot fi folosite cu mai mare eficienţă şi să răspundă unor nevoi prioritare pe

care autorităţile locale le cunosc mai bine decât autorităţile centrale.

Funcţionarii publici aleşi sau numiţi, în regimul descentralizării administrative, pe un termen

limitat, înlătură în măsură mai mare fenomenele birocratice în activitatea locală. Participarea

locuitorilor prin alegeri la desemnarea autorităţilor locale accentuează spiritul de responsabilitate

şi iniţiativă pentru viaţa publică a localităţii în care ei locuiesc şi determină să caute şi să găsească

ei înşişi soluţii la problemele cu care se confruntă.

Profesorul Tarangul afirma că alegerea autorităţilor descentralizate ,,introduce în administraţia

locală politica de partid, care acaparează şi viciază totul. Lipsa de competenţă şi de răspundere,

demagogia şi servilismul sunt unele din cele mai mari inconveniente ale acestui mod de recrutare a

autorităţilor descentralizate.” În localităţile mici este greu de găsit buni specialişti în administraţia

publică, care să poată gira serviciile publice, pe care descentralizarea le pune pe seama

autorităţilor locale. Controlul exercitat asupra autorităţilor administrative descentralizate a fost

denumit tradiţional prin sintagma „tutelă administrativă”.

Tutela administrativă este o instituţie a dreptului public în baza căreia autoritatea centrală a

administraţiei publice (Guvernul sau Ministerul de Justiţie) şi reprezentanţii locali ai acesteia, au

dreptul de a controla activitatea autorităţilor aministraţiei publice locale, autonome,

descentralizate.

12

Problema tutelei administrative se pune numai între acele autorităţi administrative între care nu

există subordonare ierarhică între un subiect din sfera puterii executive şi unul din afara acesteia.

Nu poate fi vorba de tutelă administrativă între organele centrale ale puterii executive – Guvern,

ministere – şi cele ce exercită această putere la nivel judeţean sau local – prefect şi serviciile

descentralizate ale ministerelor.

Regimul de tutelă administrativă este şi mai apropiat de cel de descentralizare. În acest regim,

titularii autorităţii locale nu sunt numiţi de centru, ci desemnaţi de însăşi autoritatea locală. Ei au

competenţa să rezolve problemele locale, emiţând ei înşişi acte administrative, însă numai după ce

aceste acte au fost aprobate de autoritatea centrală prevăzută de lege. Tutela administrativă constă

în dreptul autorităţilor tutelare de a aproba, anula sau suspenda anumite acte ale autorităţilor

descentralizate, pentru motive de legalitate. Când numărul actelor administrative supuse regimului

de tutelă se menţine în limite minime, rezumându-se doar la cele care sunt legate de un interes

general, lăsându-se autorităţilor locale rezolvarea problemelor economice şi sociale care le privesc,

regimul de tutelă se apropie mult de cel al descentralizării.

Controlul de tutelă este necesar din mai multe puncte de vedere: în primul rând, pentru că

autorităţile descentralizate girează servicii publice, care trebuie să funcţioneze în mod regulat şi

continuu, iar statul este direct interesat pentru buna funcţionare a acestor servicii publice. În al

doilea rând, în cazul descentralizării, autorităţile centrale sunt obligate să veghezee ca nu cumva

interesele locale sau regionale să fie satisfăcute în detrimentul intereselor generale.

În al treilea rând, puterea centrală trebuie să vegheze ca autorităţile locale să satisfacă în

condiţiile cele mai bune nevoile locale.

În al patrulea rând, autoritatea centrală trebuie să vegheze la menţinerea unităţii statului. O

autonomie prea mare, spunea profesorul Tarangul, poate să fie cauza unor orientări politice în

contradicţie cu politica de stat a autorităţilor centrale. Acest control trebuie să fie de aşa natură

încât să îngrădească şi să micşoreze autonomia administraţiilor descentralizate, fără ca să o

desfiinţeze.

3. Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale.

Consiliile locale, consiliile judeţene şi primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi

liber exprimat, conform reglementărilor stabilite de Constituţia României revizuită şi

13

republicată şi de Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată în 1996, modificată şi

completată.

Potrivit Constituţiei, funcţiile şi demnităţile publice, civile şi militare pot fi ocupate, în

condiţiile legii de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român

garanteazăegalitatea de şanse între bărbaţi şi femei pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.

Tot în Constituţia revizuită se stipulează că în condiţiile aderării României la Uniunea

Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi

aleşi în autorităţile administraţiei publice locale.

Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza

scrutinului de listă, iar primarii comunelor şi oraşelor se alegpe circumscripţii electorale prin vot

exprimat pe baza scrutinului uninominal.

In Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale sunt stabilite norme specifice care determină

calitatea de alegător căt şi cea de eligibil.

Astfel, referitor la calitatea de alegător se prevede:

o Cetăţenii români, fără deosebire de naţionalitate, rasă, limbă, religie, sex, convingeri

politice sau profesie, exercită, în mod egal, drepturile electorale;

o Au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit 18 ani, inclusive cei care

împlinesc această vârstă în ziua alegerilor;

o Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea consiliului local, a

primarului, a consiliului judeţean şi a Consiliului General al Municipiului

Bucureşti;

o Dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea

administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul.

o Cetăţenii cu drept de vot care şi-au stabilit reşedinţa într-o altă unitate

administrativ-teritorială cu cel puţin 6 luni înaintea alegerilor, îşi vor exprima

dreptul de vot în unitatea administrativ-teritorială respectivă.

Referitor la dreptul de a fi ales consilier sau primar se precizează:

Beneficiază de acest drept cetătenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor

inclusive, vârsta de 23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice;

Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-

teritoriale în care urmează să fie aleşi.

14

Nu pot alege:

alienaţii sau debilii mintali puşi sub interdicţie;

persoanele lipsite de drepturile electorale pe perioada stabilită prin hotărâre

judecătorească.

Nu pot fi aleşi:

o cetăţenii care fac parte din categoriile prevăzute la art. 40 alin 3 din Constituţie

(art. 40 (3): nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii

Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei,

politiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică);

o alienaţii sau debilii mintali puşi sub interdicţie şi persoanele lipsite de drepturile

electorale pe perioada stabilită prin hotărâre judecătorească.

Candidaturile pentru consiliile locale şi judeţene, cât şi pentru primary se propun de partied

politice sau alianţe politice constituite conform Legii partidelor politice. Se pot depune şi candidaturi

independente sau de către alianţe electorale, în condiţiile Legii nr. 70/1991.

Alianţele electorale se pot constitui între partidele politice sau alianţe politice la nivel

judeţean sau local. Partidele politice din alianţele politicesau din alianTele electorale pot participa la

alegerinumai pe listele alianţelor.

O persoana poate candida pentru un singur consiliu local şi pentru o singură funcţie de

primar.

O persoana poate candida atât pentru funcţia de consilier cât şi pentru cea de de primar.

Numărul de candidaţi de pe fiecare listă poate fi mai mare decât numărul de consilieri stabilit

potrivit Legii administraţiei publice cu până la un sfert din numărul mandatelor.

4. Principiul legalităţii.

Acest principiu a fost introdus în Legea administraţieie publice nr. 69/1991 ca urmare a

modificării şi completării sale prin Legea nr. 24/1996.

Principiul legalităţii aplicat la administraţia publică locală înseamnă că tot ce ţine de aceasta,

adică alegerea, constituirea, exercitarea atribuţiilor precum şi adoptarea hotărârilor sau emiterea altor

acte administrative precum şi orice alte activităţi trebuie să se desfăşoare numai pe baza şi în

conformitate cu legea.

15

5. Principiul consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.

In Legea nr. 215/2001 (art. 68 lit.c) se precizează că primarul poate propune consiliului local

consultarea populaţiei prin referendum cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe

baza hotarârii consiliului local ia măsuri pentru organizarea acestei consultări, în condiţiile

legii.

Legea 215/2001 (art. 43 alin. 2) prevede care sunt problemele ce totdeauna se vor discuta în

sedinţă publică şi anume: problemele privind bugetul local, administrarea domeniului public şi privat

al comunei sau oraşului, participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau de

cooperare transfrontalieră, organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea

teritoriului, precum şi cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice, organizaţii

neguvernamentale, persoane juridice române sau străine. In legătură cu aceste probleme primarul

poate propune consultarea cetăţenilor prin referendum, în condiţiile legii. In consecinţă, acestea sunt

problemele locale de interes deosebit la carese face referire în art. 68 lit.c. Este evident că şi alte

probleme care pot să intervină în cadrul comunităţii locale pot să prezinte un interes deosebit. Ca

atare, şi în legătură cu acestea primarul va putea să propună consultarea populaţiei prin referendum.

Referendumul local se organizează potrivit reglementărilor cuprinse în Legea nr. 3/2000

privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Referendumul local se poate organiza în toate satele şi localităţile componente ale comunei

sau oraşului ori numai în unele dintre acestea.

In cazul referendumului la nivel judeţean, acesta se poate desfăşura în toate comunele şi

oraşele din judeţ, ori numai în unele dintre acestea, care sunt direct interesate.

Conform art. 14 alin. 2 din Legea nr. 3/2000 cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin DA

sau NU asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil

exprimate la nivelul unităţii administrativ-teritoriale respective.

Obiectul şi data referendumului se stabilesc şi se aduc la cunoştinţă publică prin orice

mijloace de informare în masă, cu cel puţin 20 de zile înainte de data desfăşurării acestuia.

Referendumul local se poate organiza într-o singură zi, care poate fi numai duminica.

6. Principiul deconcentrării administrative.

16

Între cele două laturi –centralizare/descentralizare există şi regimuri juridice intermediare

ale administraţiei publice, fiecare din ele apropiindu-se mai mult sau mai puţin de una din laturi.

Dintre aceste regimuri intermediare face parte deconcentrarea administrativă.

Deconcentrarea constituie un regim administrativ care se situează între centralizare

administrativă şi descentralizare administrativă. Ceea ce o apropie de centralizare este faptul că

titularii puterii locale nu sunt aleşi de electoratul local, ci sunt numiţi de la centru. Ceea ce o apropie

de descentralizare este faptul că titularii puterii locale au competenţa să rezolve ei problemele

locale, fără să le mai înainteze şefului său ierarhic de la centru, dar el este supus controlului acestuia

şi obligat să se conformeze actelor superiorului său. În cazul desconcentrării, autoritatea publică

locală rămâne parte integrantă în sistemul ierarhiei centrale. Deciziile date în competenţa

autorităţilor publice locale sunt luate de aceasta sub puterea ierarhică a autorităţilor centrale.

Principiul deconcentrării administrative constă în atribuirea competenţei de a lua anumite

decizii unor organe care îşi exercită atribuţiile într-o circumscripţie determinată şi care rămân

supuse controlului ierarhic al autorităţilor centrale.

Serviciile deconcentrate sunt autorităţi administrative care depind de un minister sau un alt

organ al administraţiei publice de specialitate, care beneficiază de o anumită putere de decizie şi care

au competenţă materială specializată şi o competenţă teritorială locală.

Sfera de cuprindere a noţunii de administraţie publică

17

Activitatea executivă (constând în organizarea executării şi executarea în concret a actelor

normative) este realizată de un sistem de organe ce portă denumirea de organe executive.

Totalitatea acestor organe ce exercită atribuţii executive formează puterea executivă, alături de

celelalte două puteri organizate în stat : legiuitoare şi judecătorească.

După criteriul competenţei materiale, organele executive se clasifică în organe cu

competenţă generală şi organe de specialitate, iar după din punctul de vedere al competenţei

teritoriale distingem între organele centrale şi locale.

Distincţia dintre administraţia publică centrală si administraţia publică locală

Distincţia dintre Administraţia publică centrală şi cea locală are la bază utilizarea mai multor criterii

cumulative. Ele au în vedere competenţa teritorială şi materială a organelor ce compun administraţia

publică şi natura interesului pe care il promovează. Astfel, administraţia publică centrala îşi exercită

competenţa teritorială la nivelul întregului teritoriu naţional, iar cea locală doar la nivelul unităţilor

administrativ teritoriale în care au fost alese autorităţile respective. Pe de altă parte, organele ce

compun administraţia publică centrală dispun fie de competenţă materială generală – Guvernul, pe

când autorităţiile locale au o competenţă materială ce se circumscrie în jurul realizării interesului

local. Nu în primul rând, în timp ce administraţia centrală promovează interesul general – naţional ,

cea locală promovează înteresul localităţii respective.

Autorităţiile administraţiei publice locale, natura lor juridică

şi actele pe care le emit sau le adoptă

Autorităţile administraţiei publice în comune şi oraşe sunt consiliile locale, comunale şi

orăşeneşti, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive. Consiliile locale şi

primarii funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi rezolvă treburile publice din

comune şi oraşe, în condiţiile legii.

18

Consiliile locale

Consiliile locale sunt compuse dintr-un număr de consilieri pe care legea îi determină în

funcţie de numărul populaţiei unităţii administrativ – teritoriale. Ei aleşi prin vot universal, egal,

direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale.

Consiliul local ca autoritate deliberativă, este un organ colectiv de conducere care îşi

exercită atribuţiile în principal prin adoptarea unor acte normative, denumite hotărâri.

Atribuţiile principale ale consiliilor locale (comunale,orăşeneşti, municipale) se

circumscriu în domeniul interesului local, constând din:

a) alege din rândul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, după caz; stabileşte, în

limitele normelor legale, numărul de personal din aparatul propriu;

b) aprobă statutul comunei sau al oraşului, precum şi regulamentul de organizare şi

funcţionare a consiliului;

c) avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-

socială, de organizare şi amenajare a teritoriului, documentaţii de amenajare a teritoriului şi

urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală şi de

cooperare transfrontalieră, în condiţiile legii;

d) aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite şi modul de utilizare a rezervei

bugetare; aprobă contul de încheiere a exerciţiului bugetar; stabileşte impozite şi taxe locale,

precum şi taxe speciale, în condiţiile legii;

e) aprobă, la propunerea primarului, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii,

numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de

specialitate, ale instituţiilor şi serviciilor publice, precum şi ale regiilor autonome de interes local;

f) administrează domeniul public şi domeniul privat al comunei sau oraşului;

19

g) hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică

a comunei sau oraşului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii;

h) hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei

sau oraşului, după caz, în condiţiile legii;

i) înfiinţează instituţii publice, societăţi comerciale şi servicii publice de interes local;

urmăreşte, controlează şi analizează activitatea acestora; instituie, cu respectarea criteriilor

generale stabilite prin lege, norme de organizare şi funcţionare pentru instituţiile şi serviciile

publice de interes local; numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, conducătorii

serviciilor publice de interes local, precum şi pe cei ai instituţiilor publice din subordinea sa; aplică

sancţiuni disciplinare, în condiţiile legii, persoanelor pe care le-a numit;

j) hotărăşte asupra înfiinţării şi reorganizării regiilor autonome de interes local; exercită, în

numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile acţionarului la societăţile comerciale pe

care le-a înfiinţat; hotărăşte asupra privatizării acestor societăţi comerciale; numeşte şi eliberează

din funcţie, în condiţiile legii, membrii consiliilor de administraţie ale regiilor autonome de sub

autoritatea sa;

k) analizează şi aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului şi

urbanism ale localităţilor, stabilind mijloacele materiale şi financiare necesare în vederea realizării

acestora; aprobă alocarea de fonduri din bugetul local pentru acţiuni de apărare împotriva

inundaţiilor, incendiilor, dezastrelor şi fenomenelor meteorologice periculoase;

l) stabileşte măsurile necesare pentru construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor,

podurilor, precum şi a întregii infrastructuri aparţinând căilor de comunicaţii de interes local;

m) aprobă, în limitele competenţelor sale, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările

de investiţii de interes local şi asigură condiţiile necesare în vederea realizării acestora;

n) asigură, potrivit competenţelor sale, condiţiile materiale şi financiare necesare pentru buna

funcţionare a instituţiilor şi serviciilor publice de educaţie, sănătate, cultură, tineret şi sport,

apărarea ordinii publice, apărarea împotriva incendiilor şi protecţia civilă, de sub autoritatea sa;

urmăreşte şi controlează activitatea acestora;

20

o) hotărăşte, în localităţile cu medici sau cu personal sanitar în număr insuficient, acordarea

de stimulente în natură şi în bani, precum şi de alte facilităţi, potrivit legii, în scopul asigurării

serviciilor medicale pentru populaţie; asemenea facilităţi pot fi acordate şi personalului didactic;

p) contribuie la organizarea de activităţi ştiinţifice, culturale, artistice, sportive şi de

agrement;

q) hotărăşte cu privire la asigurarea ordinii publice; analizează activitatea gardienilor publici,

poliţiei, jandarmeriei, pompierilor şi a formaţiunilor de protecţie civilă, în condiţiile legii, şi

propune măsuri de îmbunătăţire a activităţii acestora;

r) acţionează pentru protecţia şi refacerea mediului înconjurător, în scopul creşterii calităţii

vieţii; contribuie la protecţia, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor

istorice şi de arhitectură, a parcurilor şi rezervaţiilor naturale, în condiţiile legii;

s) contribuie la realizarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială; asigură protecţia

drepturilor copilului, potrivit legislaţiei în vigoare; aprobă criteriile pentru repartizarea locuinţelor

sociale; înfiinţează şi asigură funcţionarea unor instituţii de binefacere de interes local;

t) înfiinţează şi organizează târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţie, baze sportive

şi asigură buna funcţionare a acestora;

u) atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, de pieţe şi de obiective de

interes public local;

v) conferă persoanelor fizice române sau străine, cu merite deosebite, titlul de cetăţean de

onoare al comunei sau al oraşului;

x) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau

străine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali, în vederea finanţării şi realizării

în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local; hotărăşte înfrăţirea

comunei sau oraşului cu unităţi administrativ-teritoriale similare din alte ţări;

y) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei

publice locale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale

ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune;

21

z) sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;

w) asigură libertatea comerţului şi încurajează libera iniţiativă, în condiţiile legii.

Consiliul local exercită şi alte atribuţii stabilite prin lege.

Primarii localităţiilor

Sunt aleşi de populaţia cu drept de vot din unitatea administrativ – teritorială respectivă, pe

baza scrutinului uninominal.

În esenţă, primarul fiind definit ca autoritate executivă, el are drept principale atribuţii

organizarea executării şi executarea în concret a legilor, hotărârilor de guvern, precum şi a

hotărârilor consiliului local.

Primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică. El este şeful administraţiei publice

locale şi al aparatului propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, pe care îl

conduce şi îl controlează.

Primarul răspunde de buna funcţionare a administraţiei publice locale, în condiţiile legii.

Principalele atribuţii ce revin primarului sunt:

a) asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor

Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a

hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului; dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea

ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor şi ale celorlalţi conducători ai

autorităţilor administraţiei publice centrale, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean;

b) asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. În situaţia în care apreciază

că o hotărâre este ilegală, în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizează pe prefect;

c) poate propune consiliului local consultarea populaţiei prin referendum, cu privire la

problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotărârii consiliului local ia măsuri pentru

organizarea acestei consultări, în condiţiile legii;

22

d) prezintă consiliului local, anual sau ori de câte ori este necesar, informări, privind starea

economică şi socială a comunei sau a oraşului, în concordanţă cu atribuţiile ce revin autorităţilor

administraţiei publice locale, precum şi informări asupra modului de aducere la îndeplinire a

hotărârilor consiliului local;

e) întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le

supune spre aprobare consiliului local;

f) exercită funcţia de ordonator principal de credite;

g) verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local şi

comunică de îndată consiliului local cele constatate;

h) ia măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor,

epidemiilor sau epizootiilor, împreună cu organele specializate ale statului. În acest scop poate

mobiliza populaţia, agenţii economici şi instituţiile publice din comună sau din oraş, acestea fiind

obligate să execute măsurile stabilite în planurile de protecţie şi intervenţie elaborate pe tipuri de

dezastre;

i) asigură ordinea publică şi liniştea locuitorilor, prin intermediul poliţiei, jandarmeriei,

gardienilor publici, pompierilor şi unităţilor de protecţie civilă, care au obligaţia să răspundă

solicitărilor sale, în condiţiile legii;

j) îndrumă şi supraveghează activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor

contractuale;

k) ia măsurile prevăzute de lege cu privire la desfăşurarea adunărilor publice;

l) ia măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentaţiilor sau a altor

manifestări publice care contravin ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri, la ordinea şi

liniştea publică;

m) controlează igiena şi salubritatea localurilor publice şi produselor alimentare puse în

vânzare pentru populaţie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;

n) ia măsuri pentru prevenirea şi combaterea pericolelor provocate de animale, în condiţiile

legii;

23

o) ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localităţii şi îl supune spre

aprobare consiliului local;

asigură respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum şi ale planurilor urbanistice

zonale şi de detaliu;

p) asigură repartizarea locuinţelor sociale pe baza hotărârii consiliului local;

q) asigură întreţinerea şi reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a oraşului,

instalarea semnelor de circulaţie, desfăşurarea normală a traficului rutier şi pietonal, în condiţiile

legii;

r) exercită controlul asupra activităţilor din târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de

distracţii şi ia măsuri pentru buna funcţionare a acestora;

s) conduce serviciile publice locale; asigură funcţionarea serviciilor de stare civilă şi de

autoritate tutelară; supraveghează realizarea măsurilor de asistenţă şi ajutor social;

ş) îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă;

t) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege;

ţ) propune consiliului local spre aprobare, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii,

numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de

specialitate;

u) numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, personalul din aparatul propriu de

specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, cu excepţia secretarului; propune

consiliului local numirea şi eliberarea din funcţie, în condiţiile legii, a conducătorilor regiilor

autonome, ai instituţiilor şi serviciilor publice de interes local;

v) răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi

domeniului privat al comunei sau al oraşului;

x) organizează evidenţa lucrărilor de construcţii din localitate şi pune la dispoziţie

autorităţilor administraţiei publice centrale rezultatele acestor evidenţe;

24

y) ia măsuri pentru controlul depozitării deşeurilor menajere, industriale sau de orice fel,

pentru asigurarea igienizării malurilor cursurilor de apă din raza comunei sau a oraşului, precum şi

pentru decolmatarea văilor locale şi a podeţelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.

Primarul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau de alte acte normative, precum şi

însărcinările date de consiliul local.

În exercitarea atribuţiilor sale primarul emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual.

Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoştinţă publică sau după ce au fost

comunicate persoanelor interesate, după caz.

Primarul, viceprimarul, respectiv viceprimarii, secretarul comunei, al oraşului sau al

subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului, împreună cu aparatul propriu de specialitate

al consiliului local, constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită primăria

comunei sau oraşului, care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile

primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.

Primarul localităţii – autoritate publică, ce reprezintă

şi promovează interesul local

Primarul îndeplineşte o dublă calitate:

- accea de reprezentant al statului în unitatea administrativă – teritorială respectivă. În

această calitate el exercită atribuţii de ofiţer de stare civilă şi este persoana sub îndrumarea căreia

se realizează activitatea de autoritate tutelară şi stare civilă;

- aceea de reprezentant al localităţii a cărei populaţie l-a ales. Altfel, primarul este

reprezentantul comunei sau oraşului în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară sau din

străinătate, precum şi în justiţie.

-

Alegerea Primarului

primarul este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat;

-validarea mandatului primarului se face de catre judecatoria in raza careia se afla unitatea

administrativ-teritoriala de catre un judecator desemnat de presedintele instantei;

25

-rezultatul validarii alegerii primarului se aduce la cunostinta prefectului si se prezinta in

sedinta de constituire a consiliului local sau, dupa caz, intr-o sedinta extraordinara, de catre

un judecator desemnat de presedintele judecatoriei;

-primarul depune in fata consiliului local juramantul in limba romana; primarul care refuza sa

depuna juramantul este considerat demisionat de drept.

Mandatul Primarului

Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita pana la depunerea juramantului de catre primarul

nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi, calamitate

naturala, dezastru sau sinistru deosebit de grav.

Atributiile Primarului

Ca si atributii principale ale primarului, se pot enumera:

-functia de ofiter de stare civila si de autoritate tutelara;

-atributii privind organizarea si desfasurarea alegerilor, referendumului si a recensamantului;

-prezinta consiliului local atat rapoarte anuale privind starea economica, sociala si de mediu a

unitatii administrativ-teritoriale, cat si alte rapoarte si informari;

-elaboreaza proiectele de strategii privind starea economica, sociala si de mediu a localitatii si le

supune aprobarii consiliului local;

--functia de ordonator principal de credite;

--intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre

aprobare consiliului local;

---initiaza negocieri pentru contractarea de imprumuturi si emiterea de titluri de valoare in numele

unitatii administrativ-teritoriale;

--verifica inregistrarea fiscala a contribuabililor la organul fiscal teritorial;

--coordoneaza realizarea serviciilor publice de interes local;

--ia masuri pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta;

26

--ia masuri pentru asigurarea inventarierii, evidentei statistice, inspectiei si controlului efectuarii

serviciilor publice de interes local si a bunurilor din patrimoniul public si privat al unitatii

administrativ-teritoriale;

--ia decizii privind personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum si privind conducatorii

institutiilor si serviciilor publice de interes local;

--asigura elaborarea planurilor urbanistice prevazute de lege, le supune aprobarii consiliului local si

actioneaza pentru respectarea prevederilor acestora;

--emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege si alte acte normative;

--asigura respectarea angajamentelor asumate in procesul de integrare europeana in domeniul

protectiei mediului si -gospodaririi apelor pentru serviciile furnizate cetatenilor.

Incetarea mandatului Primarului

--mandatul primarului inceteaza de drept in conditiile statutului alesilor locali;

--daca acesta se afla in imposibilitatea exercitarii functiei datorita unei boli grave, certificate care nu

permite desfasurarea activitatii in bune conditii timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic;

--daca acesta nu isi exercita, in mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile consecutiv;

--mandatul primarului poate inceta si ca urmare a rezultatului unui referendum local avand ca obiect

demiterea acestuia.

Suspendarea mandatului Primarului

Mandatul primarului se suspenda de drept numai in cazul in care acesta a fost arestat preventiv.

Masura arestarii preventive se comunica de indata de catre instanta de judecata prefectului, care, prin

ordin, constata suspendarea mandatului. 

Consideraţii generale ale primarului

Comunele, oraşele şi sectoarele municipiului Bucureşti au câte un primar, iar municipiul

Bucureşti are un primar general. Primarii sectoarelor municipiului Bucureşti sunt în relaţii de

subordonare faţă de primarul general al municipiului Bucureşti.

27

Instituţia primarului este tradiţională în administraţia României. Ea a fost reglementată pentru

prima dată în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza prin Legea comunală din 1864 şi a

cunoscut o evoluţie continuă ca un efect firesc al transformărilor prin care a trecut statul

românesc.

Astăzi, primarul este autoritatea executivă a administraţiei publice locale care îndeplineşte în acelaşi

timp şi rolul de reprezentant al statului în relaţiile cu perosane fizice şi juridice din ţară şi din

străinătate, precum şi în justiţie, în unitatea administartiv teritorială în care a fost ales1.

Primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat de către cetăţenii cu drept de

vot din unitatea administrativ-teritorială în care urmează să-şi exercite mandatul. Potrivit Legii nr.

67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, este declarat primar candidatul

care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate2.

Dacă nici unul dintre candidaţii propuşi de partidele şi formaţiunile politice participante la

alegeri nu întruneşte această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, în cel mult două

săptămâni, între candidaţii situaţi pe primele două locuri şi va fi ales candidatul care a obţinut cel

mai mare număr de voturi. În situaţia parităţii de voturi a cel puţin doi candidaţi, pentru funcţia de

primar, se delara balotaj şi se vor organiza, de drept, noi alegeri în termen de două săptămâni. La

aceste alegeri vor participa numai candidaţii care s-au aflat în situaţie de balotaj.

În cazul în care unul dintre candidaţii la funcţia de primar, între care urmează să se

desfăşoare turul al doilea de scrutin, decedează, renunţă sau nu mai îndeplineşte condiţiile cerute de

lege pentru a fi ales, la turul al doilea de scrutin va participa candidatul dituat pe locul următor. Dacă

una dintre aceste situaţii vizează unul dintre candidaţii aflaţi în situaţie de balotaj, nu vor mai avea

loc alegeri, biroul electoral de circumscripţie declarându-l primar pe celălalt candidat. Pe baza

rezultatului votului, biroul electoral de circumscripţie eliberează certificatul doveditor al alegerii

primarului.

Primarul şi primarul general al Capitalei îndeplinesc funcţii de autoritate publică; sunt şefii

administraţiei publice locale şi răspund în faţa Consiliului de bună funcţionare a acesteia. Semnul

1

2

28

distinctiv al primarului este o eşarfă în culorile drapelului naţional al României. Este obligatorie

purtarea eşarfei la solemnităţi, receptii, ceremonii publice şi la celebrarea căsătoriilor.

Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data alegerilor, în camera de

consiliu, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei în a cărei rază teritorială se află

comuna, oraşul sau subdiviziunea administrativ - teritorială. Validarea alegerii primarului general al

municipiului Bucuresti se face de către un judecător desemnat de preşedintele Tribunalului

Municipiului Bucuresti. Invalidarea alegerii primarului se poate pronunţa în cazurile prevăzute mai

sus. Rezultatul validării se prezintă în şedinţa de constituire a Consiliului local sau, după caz, într-o

şedinţă extraordinară, de către un judecător sau un delegat al prefectului. În caz de invalidare a

mandatului primarului, se organizează alegeri în termen de cel mult 45 de zile de la data invalidării,

în condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale.

Primarul depune în faţa Consiliului local următorul jurământ în limba română:

"Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să fac, cu bună-credinţă, tot ceea ce stă în

puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (oraşului, judeţului). Aşa să-mi

ajute Dumnezeu."

Jurământul poate fi depus şi fără formula religioasă.

În situaţii deosebite, jurământul se poate depune şi în faţa preşedintelui instanţei judecătoreşti

care a validat alegerea primarului.

Primarul care refuză să depună jurământul este considerat demisionat de drept.

Mandatul primarului este de 4 ani şi se exercită până la depunerea jurământului de către

primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, pe timp de război sau

catastrofă.

2. Incompatibilităţile funcţiei de primar

29

Potrivit Legii nr.161/2003 cu privire la unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea

demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea

corupţiei3, funcţia de primar şi primar general al municipiului Bucureşti, este incompatibilă cu:

a) funcţia de consilier local sau de consilier judeţean;

b) funcţia de prefect sau subprefect;

c) calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata

acestuia;

d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru

al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile

comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la

regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la

instituţiile publice;

e) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o

societate comercială;

f) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor

comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi

comerciale de interes naţional;

g) calitatea de comerciant persoană fizică;

h) calitatea de membru al unui grup de interes economic;

i) calitatea de deputat sau senator;

j) funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o altă funcţie asimilată acestora;

k) orice alte funcţii publice sau activităţi remunerate, în ţară sau în străinătate, cu excepţia funcţiei de

cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii

neguvernamentale.

Primarii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti pot exercita funcţii

sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.

Mandatul de primar este incompatibil şi cu calitatea de acţionar semnificativ la o societate

comercială înfiinţată de consiliul local, respectiv de consiliul judeţean.

3

30

Incompatibilitatea există şi în situaţia în care soţul sau rudele de gradul I ale primarulul deţin

calitatea de acţionar semnificativ la o societate comercială înfiinţată de consiliul local, respectiv de

consiliul judeţean.

Prin acţionar semnificativ se înţelege persoana care exercită drepturi aferente unor acţiuni care,

cumulate, reprezintă cel puţin 10% din capitalul social sau îi conferă cel puţin 10% din totalul

drepturilor de vot în adunarea generală.

3. Protecţia legală a primarului în calitatea sa de ales local

Primarul, în exercitarea mandatului său, ca ales local este în serviciul colectivităţii, fiind ocrotit de

lege.

Libertatea de opinie şi de acţiune în exercitarea mandatului de primar este garantată.

Potrivit Legii nr. 393/2004 primarul nu poate fi tras la răspundere juridică pentru opiniile politice

exprimate în exercitarea mandatului.

De asemenea, reţinerea, arestarea sau trimiterea în judecată penală ori contravenţională a aleşilor

locali, precum şi faptele săvârşite care au determinat luarea măsurilor se aduc la cunoştinţă atât

autorităţii administraţiei publice din care fac parte, cât şi prefectului, în termen de cel mult 24 de ore,

de către organele care au dispus măsurile respective.

Pe întreaga durată a mandatului, primarul se consideră în exerciţiul autorităţii publice şi se bucură de

protecţia prevăzută de legea penală.

De aceeaşi protecţie juridică beneficiază şi membrii familiei - soţ, soţie şi copii - în cazul în care

agresiunea împotriva acestora urmăreşte nemijlocit exercitarea de presiuni asupra primarului în

legătură cu exercitarea mandatului său.

4. Drepturile primarului

31

Pe toată durata mandatului de primar, contractul de muncă al acestuia la instituţiile publice,

la regiile autonome sau la societăţile comerciale cu capital majoritar de stat se suspendă. Sunt

exceptate de la suspendarea contractului de muncă sau a actului de numire cadrele didactice, mai

puţin educatorii şi învăţătorii, precum şi cercetătorii ştiinţifici, ziariştii cu atestat profesional,

oamenii de cultură şi artă4.

În funcţiile deţinute de persoanele ale căror contracte de muncă sau acte de numire au fost

suspendate pot fi numite sau angajate alte persoane, numai pe durată determinată.

Funcţiile de conducere pot fi ocupate numai prin delegare, pe durata exercitării mandatului de către

titular.

În cazul în care, pe durata exercitării mandatului de către persoanele care ocupă funcţiile de aleşi

locali, au loc reorganizări ale persoanei juridice, acestea sunt obligate să comunice persoanelor ale

căror contracte de muncă sau acte de numire au fost suspendate noile locuri de muncă stabilite,

corespunzător celor deţinute de acestea, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

La încetarea mandatului de primar, de viceprimar, de preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului

judeţean persoanele în cauză îşi reiau activitatea în executarea aceloraşi contracte de muncă sau acte

de numire.

La stabilirea clasei şi gradului de încadrare se vor lua în calcul şi perioadele lucrate în funcţiile de

demnitate publică alese.

În cazul în care conducerea persoanei juridice refuză reluarea activităţii în funcţia deţinută anterior

alegerii, persoana în cauză se va putea adresa instanţei de judecată competente, cererea fiind scutită

de taxă de timbru judiciar.

Timp de 2 ani de la data încetării mandatului, primarului nu li se poate modifica sau desface

contractul de muncă ori acestea nu pot fi eliberate din funcţie pe motive ce nu le sunt imputabile.

La încetarea mandatului, primarii şi viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene,

care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru pensionare sau sunt pensionari, beneficiază, la

cerere, de calcularea sau, după caz, de recalcularea pensiei, luându-se în calcul şi indemnizaţiile

lunare primite, în condiţiile legii.

Aleşii locali au dreptul de iniţiativă în promovarea actelor administrative, individual sau în grup.

Primarii au dreptul la o indemnizaţie lunară, stabilită potrivit legii. De asemenea, ei au dreptul la

decontarea, în condiţiile legii, a cheltuielilor legate de exercitarea mandatului.

4

32

Drepturile băneşti cuvenite primarilor, potrivit legii, pot fi cumulate cu pensia sau cu alte venituri, în

condiţiile legii.

Primarii beneficiază de concedii de odihnă, concedii medicale, concedii fără plată, precum şi de

concedii plătite în cazul unor evenimente familiale deosebite, potrivit legii.

Pentru a beneficia de concediu fără plată sau de concedii plătite în cazul unor evenimente familiale

deosebite, primarii au obligaţia de a informa, în prealabil, consiliul local, indicând durata acestora şi

perioada în care vor avea loc. În cazuri de urgenţă, informarea se va face în prima şedinţă de

consiliu, organizată după terminarea concediului.

Durata exercitării mandatului de primar constituie vechime în muncă şi în specialitate şi se ia în

calcul la promovare şi la acordarea tuturor drepturilor băneşti rezultate din aceasta, inclusiv la

calcularea şi la recalcularea pensiei.

Aleşii locali care folosesc autoturismul proprietate personală sau mijloacele de transport în comun

pentru a se deplasa din localitatea în care domiciliază în localitatea în care se desfăşoară şedinţa

consiliului local, a consiliului judeţean sau a comisiilor de specialitate vor primi contravaloarea

transportului.

Primarii în calitatea lor de aleşii locali beneficiază de plata cursurilor de pregătire, formare şi

perfecţionare profesională organizate de instituţii specializate, în decursul mandatului, conform

hotărârii consiliului local sau judeţean.

Dreptul aleşilor locali de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.

În urma îndeplinirii unor misiuni oficiale, primarii sunt obligaţi să prezinte, la prima şedinţă ordinară

de consiliu, un raport privind deplasările efectuate în termen de 30 de zile de la data încheierii

misiunii.

În cazul nedepunerii în termen a raporului primarul va suporta cheltuielile deplasării.

CABINETUL PRIMARULUI

Are urmatoarele atributii:

33

-asigura serviciul de secretariat;

-executa lucrari de dactilografie,tehnoredactare si multiplicare;

-indeplineste atributiile de protocol si reprezentare;

-organizeaza actiunile de reprezentare ale primarului la ceremonii si solemnitati

-asigura pastrarea si folosirea corecta a insemnelor oficiale in conformitate cu prevederile

legale in vigoare ;

-intocmeste documentele necesare si asigura cheltuielile de protocol;

-se preocupa de intocmirea actelor pentru plecari in stainatate,tine evidenta acestora si

calculeaza cheltuielile premise conform legii;

-intocmeste toate lucrarile necesare pentru primiri vizite,delegatii,oficialitati,primar;

-informeaza zilnic primarul in legatura cu problemele ridicate de mass-media,a caror

rezolvare este de competenta primarului municipiului Focsani;

-intocmeste si reactualizeaza ori de cate ori este cazul ,lista cu oficialitati,cu telefoane

utile,email-uri,adresele institutiilor cu care lucreaza primaria;

-se ocupa cu realizarea materialelor publicitare (pliante,mape,reviste etc.)

-participa la audientele primarului si se ocupa de solutionarea acestora.

SECRETARUL MUNICIPIULUI FOCSANI

Indeplineste in conditiile legii urmatoarele atributii:

-participa in mod obligatoriu la sedintele Consiliului Local;

-coordoneaza compartimentele si activitatile cu character juridic,de stare civila,autoritate

tutelara si asistenta sociala din cadrul aparatului propriu de specialitate al Consiliului Local;

34

-avizeaza proiecte de hotarare ale Consiliului Local, asumandu-si raspunderea pentru

legalitatea acestora cantrasemnand hatararile pe care le considera legale;

-avizeaza pentru legalitate dispozitiile primarului;

-urmareste rezolvarea corespondentei in termenul legal;

-asigura indeplinirea procedurilor de convocare a Consiliului Local si efectuarea lucrarilor de

secretariat;

-pregateste lucrarile supuse dezbaterii Consiliului Local;

-asigura comunicarea catre autoritati, institutiile si persoanele interesate a actelor emise de

Consiliul Local sau de primar ,in termen de cel mult 10 zile ,daca legea nu prevede astfel;

-asigura aducerea la cunostinta publica a hotararilor si dispozitiilor cu character normative;

-elibereaza extrase sau copii de pe orice act din arhiva Consiliului Local, in afara celor cu

character secret, stability potrivit legii;

-legalizeaza semnaturi de pe inscrisurile prezentate de parti si confirma autenticitatea copiilor

cu acte originale,in atributiile legii.

Primaria Municipiului Focsani detine un centru de comunicare (C.I.C.)

Centru de Comunicare – un mod nou de abordare a relatiei dintre administratia publica si

cetateni.

Principil transparentei in activitatea administratiei publice ,dublate de cerintele sporite in

domeniul eficientei si responsabilitatii functionarilor publice ,si-au gasit o reflectare deosebita in

organizarea la nivelul Primariei Municipiului Focsani a unui Centru de Comunicare.

Serviciile oferite ,se refera atat la prezentarea tuturor informatiilor necesare pentru rezolvarea

solicitarilor ,referitor la documentele necesare si procedurilor de urmat,asistenta si consultanta in

pregatirea documentelor,consiliere,primire si verificare a documentatiei ,inregistrare si eliberare

documente.

Primaria Municipiului Focsani mai detine cateva servicii:

-informatii generale ,petitii,sesizari ,audiente;

-urbanism si sistematizera,accord unic;

35

-autorizare agenti economici;

-taxe si impozite;

-asistenta sociala;

-cadastru si agricultura;

-investitii si fond locative;

-juridic,administratie publica locala ,stare civila ,asociatii de prop-patrimoniu;

-registratura,corespondenta.

Centrul si intraga primarie au implementat un program de circuit informatizat al

documentelor,avantajele utilizarii acestuia fiind déjà evidente.

Orice document poate fi urmarit exact cunoscandu-se permanent traseul urmat ,stabil in care

se afla ,numarul de zile ramase pana la data eliberarii.

Programul actual de lucru al Centrului de Comunicre cu cetatenii este:

-luni , marti ,joi,vineri intre orele 8:30-16:30

-miercuri intre orele 8:30-18:30

In afara acestui program ,personalul efectueaza centralizarea documentelor,transmiterea lor

catre serviciile de specialitate ,primirea de la acestea a documentelor de eliberat.

DIRECTIA ECONOMICA DIN CADRUL PRIMARIEI MUNICIPIULUI FOCSANU

Organizeza contabilitatea proprie a primariei,conduce evidenta patrimoniului

municipiului si a angajamentelor bugetare;

Intocmeste annual proiectul bugetutlui de venituri si cheltuieli al municipiului Focsani si

prognoza acestuia pe urmatorii 3 ani ,precum si programul de investitii ce propun efectuarea

rectificarilor de buget si a virarilor de credite bugetarilor;

36

Centralizarea datelor furnizate de institutiile subordinate Consiliului Local si intocmeste

situatii financiare privind executia bugetului local si darile de seama contabile trimestriale si anuale;

Executa controlul financiar preventive asupra tuturor operatiunilor financiare;

Elaboreaza studii financiare pentru fundamentarea cheltuielilor bugetare in functie de

necesitatile si nevoile comunitatii;

Analizeaza posibilitatea atragerii de noi surse de finantare ,contractarea de imprumuturi

bancare, obligatiuni municipale;

Elibereaza autorizatii persoanelor fizice pentru desfasurarea unor activitati

economice,asociatiilor familiale,agentilor economici, comerciantilor care desfasoara activitati

economice in system ambulant precum si autorizatii de transport personae sau bunuri in regim

taxi,conform prevederilor legale;

Efectueaza control commercial la agentii economici care desfasoara activitate

economica;

Organizeaza si urmareste modul de desfasurare a activitatii in magazinele Economat;

Inhuma si sprijina asociatiile de locatari pentru a se reorganiza in asociatii de

proprietari,sprijina activitate asociatiilor de prorprietari pentru realizarea scopurilor si sarcinilor ce le

revin ,in conformitate cu prevederile legale.

DIRECTIA RESURSE UMANE SI COORDONARE

UNITATI SUBORDONATE

Itocmeste formalitatile necesare pentru organizarea si desfasurarea

concursurilor ,examenelor pentru ocuparea posturilor vacante;

37

Intocmeste lucrarile necesare pentru angajarea ,avansarea,transferarea ,desfacerea

contractelor de munca si alte miscari de personae;

Aplica prevederile legii cu privire la coordonarea drepturilor banesti salariatilor institutiei;

Asigura asistenta procesului de intocmire a fiselor de evaluare a posturilor ,fiselor de post

cu atributiile si raspunderile salariatilor,fiselor de evaluare a performantelor profesionale

individuale ,conform prevederilor legale in vigoare pentru functiionarii publici si pentru salariatii cu

contracte de munca;

Intocmeste baza de date pentru functionarii publici din cadrul primariei Focsani si

unutatile subordinate;

Coordoneaza ativitatea serviciului administrative;

Coordoneaza activitatea unitatilor subordinate Consiliului Local al Municipiului

Focsani ,prin compartimentul sanatatii ,asistenta sociala si compartimentul servicii publice;

Coordoneaza organizarea unor evenimente culturale din punct de vedere artistic;

Asigura aplicarea la nivelul Municipiului Focsani a Strategiei Guvernului Romaniei de

imbunatatire a situatiei.

SERVICIUL ADMINISTRATIE PUBLICA LOCALA – LEGALITATE

Evidenta dispozitiilor emise de primar si a hotararilor adoptate de consiliul local al

Municipiului Focsani .

Pregatirea mapelor ce documente pentru sedintele de comisii si de consiliu;

38

Acordarea asistentei juridice compartimentului-Asociatii de proprietary

Testarea administratorilor asociatiilor de proprietary;

Primirea cererilor de ajutor pentru incalzirealocuintelor ,raporturi statistice privind

acordarea ajutorului banesc pentru subventia de energie termica;

Participarea la sedintele comisiilor Consiliului Local,la comisiile de licitatie organizate

de primarie;

Primirea corespondentei,transmitera si expedierea acesteia , informarea cetatenilor;

Reprezentarea Primariei si Consiliul local in fata instantei de judecata;

Exercitarea cailor de atac pentru apararea drepturilor si intereselor Primariei si

Consiliului Local;

Evidenta documentelor din arhiva primariei

SERVICIUL COMUNICARE

Asigurarea comunicarea interna intre serviciile proprii si cu alte institutii publice sau

cetateni;

Pregateste si coordoneaza priblemele asistate si co-finantate de organisme interne si

externe;

Realizeaza si coordoneaza audientele personalului de conducere;

Identifica potentialii parteneri in domeniul social administrative, financiar;

Urmareste reflectarea imaginii institutiei atat la nivelul comunitatii cat sip e plan

national si international;

Pregateste si asigura realizarea de pliante ,brosuri,afise privind activitatile curente ale

Primariei;

39

Pregateste si asigura realizarea de materiale de prezentare a municipiului;

Asigura din punct de vedere logistic ,luna desfasurare a activitatilor representative

pentru institutie,consfatuirii,intalniri,simpozioane ,delegatii,diverse;

Asigura mentinerea relatiei cu presa prin instrumentele specifice acestei activitati;

Asigura intocmirea si implementarea strategiei de informatizere a institutiei.

       Principiul transparenţei în activitatea administraţiei publice locale, dublat de cerinţele sporite în

domeniul eficienţei şi responsabilitãţii funcţionarilor publici, şi-au gãsit o reflectare deosebitã în

organizarea, la nivelul Primãriei Municipiului Focşani a unui Centru de Comunicare.

Obiectivele imediate ale proiectului privesc:

  Uşurarea fluxului informaţional cãtre şi dinspre cetãţeni. 

Oferirea unui acces direct la baza de date.

  Scurtarea traseelor documentelor;

  Degrevarea serviciilor specializate de o activitate

cronofagã.

  Crearea unui mediu propice de relaţie cu cetãţenii.

   Amplasat chiar la intrarea în sediu, într-un spaţiu modern şi deschis, beneficiind de dotãri

tehnice superioare, Centrul oferã un cadru de discuţii în condiţii civilizate, eliminând vechiul simbol

al ghişeelor şi funcţionarilor impersonali.

       In acest spaţiu îşi desfãşoarã activitatea un numãr de 9 funcţionari, reprezentând toate serviciile

Primãriei ce au legãturã directã cu partenerii administraţiei locale, cetãţenii.

       Serviciile oferite se referã atât la prezentarea tuturor informaţiilor necesare pentru rezolvarea

solicitãrilor, referitor la documentele necesare şi procedurile de urmat, asistenţã şi consultanţã în

40

pregãtirea documentelor, consiliere, primire şi verificare documentaţie, înregistrare şi eliberare

documente.

SERVICIUL URBANISM

Verifica,redacteaza si emite certificate de urbanism pentru lucrari de constructii si

pentru tranzactii imobiliare;

Coordoneaza Comisia de Acord Unic,conduce sedintele de Accord Unic si Acorduri

Unice ;

Verifica ,redacteaza si emite autorizatii de constructie;

Intocmeste proiectele de hotarare pentru incheierea si concesionarea de terenuri cu si

fara licitatie publica si emite procese verbale de predare – primire pentru terenurile respective;

Organizeaza licitatii publice pentru concesionari si inchirierea de terenuri;

Executa ridicarea ,trasari si documentatie de carte financiara pentru obiectivele

apartinand Primariei Focsani;

Verifica pe teren respectarea prevederilor autorizatiilor de construire emise si ai

masurile legate ce se impugn la disciplina in constructii;

Urmareste executarea lucrarilor in termen prevazut de autorizatia de construire si ia

masuri ca punerea in functiune a obiectivelor de investitie sa se efectueze regilarizarea taxelor

datorate administratiei publice locale si declorarea investitiei in vederea impunerii

41

SERVICIUL INVESTITII

Flaboreaza stategia de dezvoltare a investitiilor in Municipiul Focsani;

Verifica conditiile legale de demarare a procesului investitional;

Asigura asistenta tehnica pentru lucrarile in curs verificand din punct de vedere

cantitativ si calitativ situatiile de lucrari;

Elaboreaza politicii in domeniul energetic ;

Verifica legalitatea autorizarii lucrarilor de separatii,interventii in carosabil;

Emite certificate de urbanism si autorizatii de construire pentru lucrarile de utilitati pe

domeniul public ;

Asigura conditiile legale privind inchierea controalelor de inchiriere;

Verifica starea tehnica a fondului locative existent;

Flaboreaza procedurile specifice de achizitii publice.

COMPARTIMENTUL AUDIT

Elaboreaza norme strategite – metodologice specifice Primariei Focsani;

Elaboreaza proiectul planului annual de audit public intern asupra tuturor activitatilor

desfasurate in primaria Municipiului Focsani,inclusive den unitatile subordinate cu privire la

formarea si utilizarea fondurilor publice ,precum si la administrarea patrimoniului public;

42

Informeaza structurile teritoriale ale U.C.A.A.P.I. despre recomandarile neinsusite de

catre conducatorul unitatii publice audite ,precum si despre consecintele acestora;

Raporteaza periodic asupra constatariilor ,concluziilor si recomandarilor rezultatelor

din activitatile sale de audit;

Elaboreaza raportul annual al activitatii de audit public intern;

In cazul identificarii unor nereguli sau posibil prejudicii,raporteaza imediat

PRIMARULUI Municipiului Focsani.

SERVICIUL JURIDIC,CONTENCIOS ,STARE CIVILA,

ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC SI PRIVAT

COMPARTIMENT JURIDIC-CONTENCIOS

-asigura reprezentarea primariei in fata instantelor judecatoresti sustinand

interesele,axarcitand caile de atac legale si luind masuri necesare pentru apararea intereselor

acestuia,inclusive demersurile la organelle de cercetare penala;

-acorda consultanta juridical atat serviciilor publice din cadrul primariei cat si

cetatenilor;

-analizeaza si poarta corespondenta pentru notificarile depuse conform prevederilor

legii nr.10/2001;

-elaboreaza contractile ce se incheie in urma adjudecarii licitatiilor la care a participat;

COMPARTIMENT STARE CIVILA

43

Nasteri:

-primirea declaratiilor si actelor primare care stau la baza inregistrarii dupa identificarea

persoanelor si verificarea autenticitatii documentelor prezentate,completarea actelor de nastere in

registrele de stare civila pentru nou nascuti;

Casatorii:

-primirea si inregistrarea declaratiilor de casatorie date de catre soti in fata ofiterului

de stare civila ,procedarea la identificarea persoanelor si verificarea legalitatii documentelor

necesare ,incheierea casatoriei de catre ofiterul de stare civila conform programarii stabilite la sediul

starii civile pe raza administrative teritoriala unde isi are domiciliul sau resedinta unul dintre viitorii

siti intocmirea actelor de casatorie ,dupa luarea consimtamantului ambilor soi ,elibereaza certificatul

de casatorie .

Decese:

-primirea si inregistrarea declaratiilor de deces procedand la identificarea declaratiilor

si verificand actele prezentate ,completarea actelor de deces in registrele de stare civila pentru

decedati corespunzatoare declaratiilor;

-eliberarea adeverintei de inhumare sau incinerare a cadastrului pep e baza caruia

urmeaza sa se faca inhumarea sau incinerarea.

COMPARTIMENT ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC SI

PRIVAT:

-aplicarea prevederilor art.36 din legea 18/1991 republicata ,privind atribuirea

terenului afferent imobilelo;

44

-actualizarea si completarea inventarului bunurilor care apartin domeniului public si

privat al municipiului Focsani;

-identificarea ,masurarea ,verificarea impreuna cu inspectorii de zona din

cadrulserviciului de urbanism a terenurilor care apartin dimeniului public si privat al municipiului

Focsani;

-intocmeste contracte de concesiune avand ca obiect terenuri apartinand domeniului

public si privat al municipiului in aplicarea hotararilor de Consiliul Local;

-intocmeste contracte de asociere ,contracte in vederea amplasarii de

garaje ,copertine,conform hotararilor de consiliu adaptate .

INSPECTORUL DE PROTECTIE CIVILA

Prevenirea populatiei asupra atacurilor inamicului de aer sau dezastrului ;

Protectia populatiei impotriva efectelor de nimicire in masa si conventionale sau

dezastrelor;

Asigurarea protectiei bunurilor materiale si a valorilor calculate ;

Participarea la actiunile de limitare si de inlaturare a urmarilor atacurilor inamicului

sau a dezastrelor;

Asanarea teritoriului de munitie ramasa neexploatata;

Pregatirea populatiei in vederea asigurarii protectiei;

Participarea cu forte si mijloace specifice la pregatirea economiei nationale si a

teritoriului pentru aparare.

45

SERVICIUL TAXE SI IMPOZITE

Subordonat directia economica ,are in subordine:

-biroul taxe si impozite-persoane fizice

-biroul taxe si impozite –persoane juridice

-biroul executarii silite

Taxe si impozite - personae fizice si juridice:

-asigura orhanizarea si propune actiuni de control asupra materiei impozabile si de

combatere a evaziunii fiscale;

-propune aplicarea de sanctiuni pentru respectarea normelor legale care reglementeaza

impozitele,taxa pentru contribuabili ,personae fizice si juridice;

-cerceteaza cererile ,reclamatiile ,sesizarile si contestatiile primate de la persoane fizice ,da

raspunsurile in termen legal si fac propuneri legale de sanctionare ,daca este cazul;

-participa la actiunile de executare silita pornite impotriva debitorilor personae fizice,cu

restante la plata obligatiilor catre bugetul local;

-asigura aplicarea justa pentru persoanele fizice a legilor privind taxele si

impozitelor ,precum si identificarea si sanctionarea evaziunilor , acolo unde este cazul.

46

SERVICIUL CADASTRU SI AGRICULTURA

Tine la zi evidenta cadastrala a terenurilor din municipiul ,care fac obiceiul legii

fondului funciar;

Asigura realizarea ,reactualizarea planurilor geo-topo-cadastrale ale municipiului

pentru suprafatele supuse eliberarii de acte de proprietate;

Intocmeste lucrarile necesare aplicarii prevederilor legale privind fondul funciar si

prevederile legii cadastrului;

Tine evidenta domeniului agricol privat si public al consiliului local si asigura

reactuaslizarea acestuia ;

Fundamenteaza si propune studii de amenajare a teritoriului ,urmareste aplicarea

acestora dupa aprobarea autoritatii locale;

Propune annual ,modul de folosire a terenurilor agricole din intravilan si extravilan in

domeniul public si privat al Consiliului Local;

Participa la fundamentarea pretului de concesionare si ancheiere a terenurilor cu

destinatie agricola pe metrul patrat de teren pe zone ale localitatii ,caracteristici si utilitati ,influenta

retie inflatiei si ale ratei financiare;

Intocmeste si tine la zi registrele agricole ale municipiului si centralizatorul acestuia;

Intocmeste situatiile statistice necesare si asigura transmiterea lor;

Elibereaza certificare de producator , bilete de proprietate ,certificate de stare

materiala ,adeverinte privind rolul agricol;

Asigura administrarea pasunilor de pe raza municipiului si efectuarea de intretinere a

acestora;

47

Fundamenteaza taxa de pasune pentru detinatorii de animale din localitate si din afara

acesteia;

Consta (la cerere) pagubele produse la culturile agricole(prin distrugere de catre

animale sau fenomene naturale)

Relaţia de solidaritate ‘s-Hertogenbosch – Focşani

   

  Intre Municipiul Focşani şi ‘s-Hertogenbosch, Olanda, exista o relaţie de solidaritate, concretizata

printr-un Acord, semnat în 1998. Prin acesta se stabilesc coordonatele programului de cooperare, în

domeniile: Sanatate, Invaţamânt, Salubritate, Alimentare cu apa, Administraţie Publica Locala.

     Din septembrie 2000 Fundaţia 's-Hertogenbosch - Focşani se ocupa de coordonarea proiectelor de

colaborare, din partea olandeza, între organizaţii din 's-Hertogenbosch şi Focşani. Fundaţia este

finanţata de catre Primaria ‘s-Hertogenbosch. Scopul fundaţiei este stimularea, coordonarea şi

susţinerea activitaţilor şi proiectelor care au loc în cadrul relaţiei de solidaritate. În acelaşi timp se

urmareşte promovarea reciproca a înţelegerii şi implicarii între locuitorii celor doua municipii, prin

organizarea de activitaţi de informare şi de programe de schimb. Proiectele au în principiu ca scop

transmiterea de cunoştinţe şi specializari de la o organizaţie la alta.

48

     In domeniul administraţiei publice locale a fost propusa o noua abordare a relaţiei administraţiei

locale cu cetaţenii. In acest sens au fost realizate proiecte prin care oraşul a fost delimitat în 6 zone,

fiecarei zone fiindu-i arondat un numar de 3-4 consilieri locali. Aceştia, împreuna cu grupurile de

dialog constituite din reprezentanţi ai cetaţenilor, agenţilor economici şi instituţiilor din zona, au

identificat problemele prioritare ale comunitaţii precum şi cai şi soluţii comune pentru rezolvarea

acestora. Contactul direct cu cetaţenii şi implicarea acestora în procesul decizional s-a extins, în

acest an aflându-ne în plin proces de elaborare a bugetului local prin proces participativ. Audierea

publica ce are ca tema proiectul bugetului local, este finalizarea unui întreg proces de culegere a

datelor şi propunerilor cetaţeneşti, precum şi de dezbatere ale variantelor de buget, în fiecare zona în

parte.

     In acelaşi scop, al îmbunataţirii relaţiei administraţie-cetaţean, cu sprijinul partenerilor olandezi, a

fost derulat un proiect ce are ca finalitate Centrul de Comunicare al Primariei Focşani. Rezultatele

sunt mai mult decât evidente. Centrul a devenit un punct de referinţa, funcţionalitatea sa fiind pusa în

valoare înca din prima zi. Un mediu de lucru placut, în care cetaţeanul este tratat ca partener egal,

fara bariera „ghişeului” cu care eram deja neplacut obişnuiţi, un sistem de evidenţa computerizata,

eficient şi funcţional, personal pregatit şi cu abilitaţi de comunicare, sunt doar câteva din

caracteristicile pe care ni le-am propus ca definitorii pentru noua abordare a relaţiei cu cetaţenii.

Daca am reuşit sau nu, va las pe dumneavoastra sa decideţi.

     In derulare se afla doua mari proiecte ce se refera, unul la amenajarea unui parc din Municipiul

Focşani, în comun de catre şcoli din Focşani (Grupul Scolar Agricol) şi ‘s-Hertogenbosch (Groen

School), cu sprijinul administraţiei locale. Actualul Parc „Vlahuţa” va fi complet reamenajat în

primavara anului 2004 iar celalalt la construirea în comun, împreuna cu o firma de construcţii din

Olanda, a unui bloc de garsoniere, cu destinaţia de locuinţe sociale. Si acest proiect va fi încheiat în

vara anului 2004.

     „Curricullum Greening Europe” – Proiectul este finanţat prin intermediul Programului

„Leonardo da Vinci” şi are, ca obiectiv major, armonizarea programei şcolare în domeniul

introducerii educaţiei ecologice în învaţamântul vocaţional. Un proiect important, având parteneri

din Olanda, Marea Britanie, Finlanda, Spania, Grecia şi Germania. Singura ţara din Europa de Est

reprezentata a fost România, prin intermediul Grupului Scolar de Construcţii Montaj din Focşani.

49

Experienţa câştigata pe parcursul a aproape 3 ani de cooperare cu aceşti colegi din alte ţari reprezinta

unul din principalele rezultate ale proiectului. Intâlnirea finala a proiectului a avut loc la Focşani, în

perioada 5-8 Noiembrie 2003. Aceasta demonstreaza nu numai ca activitatea noastra a fost apreciata

dar şi interesul pe care partenerii straini îl manifesta pentru a cunoaşte cu adevarat realitaţile locale,

ale ţarii noastre.

     „Potenţialul Energiei Eoliene I” - Proiectul s-a derulat în perioada 1999 – 2002 şi a fost finanţat

de Uniunea Europeana prin Programul Ecos-Ouverture. Alaturi de parteneri din Spania, Italia,

Slovenia şi Slovacia, Focşani-ul a reprezentat România într-un proiect ambiţios, de extindere a

utilizarii energiei neconvenţionale. Studiul realizat prin acest proiect a parut poate multora un

rezultat nesemnificativ dar este, la ora actuala singurul realizat din ţara.

Etapele derularii proiectului :

1.  Evaluarea potenţialului de energie eoliana al fiecareia dintre regiunile participante:

2.  Analizarea restricţiilor referitoare la procesul de exploatare a energiei eoliene în fiecare dintre

aceste regiuni.

3.  Elaborarea unui Plan Eolian pentru fiecare regiune în parte

4.  Planificarea comunicarii şi a difuzarii publice a Proiectului în fiecare dintre regiunele participante

Rezultatele proiectului

     Realizarea Proiectului WEP I (1999-2002) de catre cele 5 regiuni europene care au participat în

acesta a permis atingerea urmatoarelor rezultate:

1.  Fiecare dintre regiunele participante dispune în acest moment de un Plan Eolian în care se

definesc:

      • Zonele geografice viabile pentru producerea energiei electrice

      • Potenţialul energetic care trebuie instalat şi cerinţele de transport şi de distribuţie a energiei

electrice care se va produce

      • Programul de construire de parcuri eoliene, efectele asupra mediului înconjurator care pot

deriva şi planul de restaurare a mediului înconjurator care rezulta din acest proiect

50

      • Costul implementarii Planului Eolian

      • Procedura şi formalitaţile care trebuie urmate în cadrul proiectului, pâna la executarea sa

2.  Munca realizata în cadrul proiectului WEP I a permis cooperarea şi schimbul de experienţa

pentru cel puţin 10 experţi din domeniile expuse la punctele 1 şi 2 din fiecare regiune participanta.

3.  Toate entitaţile participante din fiecare regiune a Proiectului au putut cunoaşte în mod direct, prin

vizitele realizate la parcurile eoliene ale EHN, experienţa celor din Navarra, care este regiunea lider

din Spania şi din Europa în ceea ce priveşte dezvoltarea energiei eoliene

4.  Participarea si experienta participanţilor în acest proces va facilita execuţia viitoare a acestuia

51

52

53