raport
TRANSCRIPT
Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova
Direcţia Generală Educaţie Tineret şi Sport
Municipiul Chişinău
Liceul Teoretic „Liviu Rebreanu”
Pentru confirmarea gradului didactic II
Profesor : Lungu Tatiana
Disciplina: Chimie
Chişinău 2013
Cuprins :
1.Date generale..................................................................................................... 3
2.Argumente în favoarea performanţelor obţinute :....................................... 4-10
dovezi despre progresul şcolar al elevilor; dovezi despre preocupările pentru dezvoltarea profesională; dovezi despre implementarea rezultatelor formării continue în proiectarea şi
desfăşurarea demersului didactic; implicarea în activitatea instituţiei de învăţămînt; contribuţia personală la prestigiul şi imaginea unităţii de învăţămînt
3.Îmbunătăţirea continuă a performanţelor profesionale. ............................... 11-13
4.Direcţii de perspectivă......................................................................................... 14
5.Bibliografie........................................................................................................... 15
\
2
1.Date generale
Data naşterii : 11.02.1978
Starea civilă : căsătorită
Adresa : Chişinău, str. P.Hallipa 4 ap 6
Telefon: 0-22-92-80-39
Adresa de e-mail : [email protected]
Activitatea în domeniu : profesor de chimie
Vechimea în muncă : 11 ani
1995 -absolvesc şcoala medie Nr.1 Măcăreşti, raionul Ungheni
1996- absolvesc clasa XII Liceul Teoretic „Corneşti”r-nul Ungheni
2001 – absolvesc U.S.M. Facultatea chimie specialitatea chimie-fizică
2001 – 2007 – activez la gimnaziul Nr.17 Chişinău
2007-2008 – Liceul Teoretic „Liviu Rebreanu” unde activez pînă în prezent
2008- obţin grad didactic II la specializarea chimie
2010-pînă în prezent – şefă de catedră chimie-biologie.
Cursuri şi stagii :
2012-2013- Institutul de Formare Continuă la specialitatea Chimie.
2007-2008- Institutul de Ştinţă ale Educaţiei.
2002- Cursuri de perfecţionare cu tematica „ Analiza procesului de evaluare în învăţămîntul gimnazial din perspectiva evaluării formative”.
2001 – Curs de perfecţionare „Metodologia implementării curriculumului gimnazial” din Proiectul reformei învăţămîntului general.
Probleme cheie abordate –„Aspecte practice în vederea formării de competenţe şi dezvoltării motivaţiei la elevi în cadrul orelor de chimie”.
Implicare :
Prezentări de comunicări la Consiliile metodice şi la şedinţele de catedră. Ore publice la nivel de municipiu la dirigenţie cu tematica „ Ecologia sufletului –
imperativ al timpului”. Ore publice la nivel de instituţie .
3
2. Argumente în favoarea performanţelor obţinute
dovezi despre progresul şcolar al elevilor
Succesul şcolar prezintă alternativa pozitivă, favorabilă, optimă a randamentului şcolar, denumită şi reuşită şcolară.
Probabil fiecare profesor trebuie să posede o gîndire critică faţă de filosofia globală a predării învăţării… un profesor mediocru-redă, un profesor bun-explică,un profesor veritabil- demonstrează,dar un mare professor crează şi inspiră.
Performanţele pot fi obţinute doar prin realizarea demersului educaţional eficient,demers ce ţine de strategia formării de predare-învăţare-evaluare,diferenţierea şi individualizarea instruirii , motivarea lor,sînt acele repere, ce asigură ridicarea valorii performanţelor elevilor. În continuare voi prezenta diagramele ce reprezintă rezultatele şcolare ale elevilor din cl. X-XII
2010-2011 2011-2012 2012-20130
1
2
3
4
5
6
7
8
9
7.56 7.698.03
7 7.18
7.84
6.32 6.4
7.35
cl.X acl. X bcl. X c
Diagrama 1. Reuşita elevilor pe parcursul a 3 ani de studiu(nota medie anuală şi I semestru)
În diagrama 1.este reprezentată reuşita elevilor,se observă o creştere a notei medii în fiecare clasă,cl.X-A cu 0,13 ,cl.X-B cu 0,18, cl.X-C cu 1,03.Astfel constat o creştere a rezultatelor elevilor în decursul celor 3 ani, ca dovadă fiind promovarea şi dezvoltarea motivaţiei la elevi,crearea interesului de a studia disciplina chimia.
În clasele XII mediile cressc considerabil ,probabil că elevii sînt motivaţi de a avea o notă mai bună şi au o responsabilitate mai mare.
Conform diagramei 2, unde este reprezentată calitatea reuşitei ,în rezultatul analizei statistice s-a constatat că reuşita elevilor constituie 100% în toate cele 3 clase.Conform corelaţiilor dintre obiectivele de evaluare propuse pot menţiona o creştere uşoară a calităţii instruirii elevilor ca ex.cl X-A -13,70%, cl.X-B-8.12,% cl.X-C-17.6%
4
2010-2011(X) 2011-2012(XI) 2012-2013(XII)0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
42% 44%
56%
41.82% 42.10%
50.00%
12%
19%
30% cl X A realcl X B realcl X C uman
Diagrama 2. Dinamica calităţii reuşitei elevilor în anii de studiu 2010-2013
Lucrînd, aplicînd diferite strategii didactice şi cultivîndu-le dragostea faţă de chimie , elevii solicit examenul de bacalaureat la disciplină.Rezultatele evaluării au demonstrat că este necesar să se pună accentul pe dezvoltarea competenţelor de utilizare şi analiză în înţelegerea relaţiilor cauză –efect,sinteza şi explicarea situaţiilor de poblemă în viaţa cotidiană,ceea ce se observă şi în diagram 3. O evoluţie a notelor medii obţinute de elevi la examenul de bacalaureat. Astfel pot concluziona că succesul elevilor depinde de rezultatul predării teoretice şi practice eficiente
2007-2008 2008-2009 2010-2011 2011-20120
1
2
3
4
5
6
7
8
97.57
6.867.5
8.25
Diagrama 3. Rezultatele elevilor la examenele de bacalaureat (mediile)
Concursurile şcolare fac parte din seria de activităţi extracurriculare la care elevii pot lua parte opţional sau după recomandarea cadrului didactic corespunzător. În perioada anilor 2011-2012-2013 elevii Fornea V. cl X –a, Popov E. cl. XI, Popa R. cl.VIII, au participat la olimpiada şcolară la sector, organizată de DGETS, unde au luat menţiune. Participanţii acestor concursuri
5
sînt puşi într-o continuă competiţie încercînd să-şi valorifice propriul potenţial . Astfel, putem spune că aceste concursuri sînt o sursă inepuizabilă de motivaţie care le oferă o dorinţă de aprofundare şi perfecţionare , stimulează imaginaţia şi gîndirea atît de necesară în procesul de învăţare şi ajută la dezvoltarea talentelor.
În acest scop organizez diferite concursuri (gazete de perete, victorine, mese rotunde, etc.
O activitate importantă este lucrul cu părinţii. În calitate de dirigintă la şedinţele cu părinţii abordez subiectele ce ţin de:
“Rolurile – cheie ale părinţilor în educaţie” “Formarea încrederii în sine” “ Cunoaşte-te pe tine pentru a-l putea ajuta pe copilul tău” “Nu poţi educa strîmb şi creşte drept”.
Ţin convorbiri individuale cu sfaturi pentru fiecare copil, ce are nevoie de ajutor metodic sau psihologic.Organizez excursii pentru copii şi părinţi prin R.Moldova pentru a cunoaşte frumuseţile plaiului natal şi a le educa dragostea faţă de acest “colţ de rai”.
Cunoscînd psihologia copilului ,“ avînd dorul “de a mă apropia sufleteşte de elev, cîştigîndu-i iubirea , am posibilitatea de a “modela sufletul” lui aşa cum cred că e bine, căci el mă simte aproape, de aceea în activitatea mea profesională predomină relaţiile libere şi democratice. Sunt deacord şi mă conduc cu ceea ce scria V.Hugo :”Fiecare copil pe care-l instruim este un om pe care-l cîştigăm”.
dovezi despre preocupările pentru dezvoltarea profesională
Trăim în epoca evoluţiei informaţionale.Învăţarea şcolară a suferit mari transformări în sfera obiectivelor, ea nu trebuie să conducă doar la asimilarea de informaţii, dar şi la formarea de competenţe, la gîndirea divergentă şi creativitate care le permit adoptarea elevului la schimbările contemporane.
Didactica modernă la chimie promovează învăţătura centrată pe elev şi anume pe dezvoltarea personalităţii ce reprezintă subiectul actului de învăţare calitativă. Rolul profesorului este de a găsi o modalitate optimă de stimulare a elevilor pentru un efort în activitatea individuală.
Am fost şi sînt mereu în pas cu schimbările care au loc în domeniul profesional,mă informez continuu vizavi de noutăţile apărute. Pe parcursul anilor de activitate în tărîmul pedagogic m-am străduit să depun eforturi în predarea orelor de chimie, pentru a instrui discipolii, pentru a le altoi dragostea faţă de obiectul Chimie, aplicînd noi tehnologii moderne de predare, combinînd chimia teoretică cu cea cotidiană.
Fiecare lecţie mă strădui să fie creativă, elevii să fie implicaţi în procesul instruirii prin diferite forme de activitate. În cadrul orelor încerc să abordez interdisciplinaritatea, deoarece consider că o disciplină la învăţămînt nu constituie un domeniu închis.
În pregătirea demersului educaţional mă frămîntau următoarele întrebări : „De ce unii elevi se angajează în realizarea sarcinilor şcolare şi perseverează pînă la atingerea scopului, în timp ce alţii se descurajează la primul obstacol şi abandonează activitatea propusă de profesor? De ce unii vin cu dorinţa de a studia şi a cunoaşte chimia, pe cînd alţii din obligaţiune?”.Cercetînd, mi-am dat seama că aceste întrebări trebuie căutate în domeniul motivaţiei. Efectuînd sondaje cu elevii, rezultatele au demonstrat ca obiectul „chimia” este considerat de elevi greu de însuşit.Astfel mi-am propus ca obiectiv să dezvolt la elevi dragostea şi interesul faţă de obiect şi să motivez necesitatea însuşirii lui. Pornind de la problemă mi-am
6
ales tema de cercetare: „ Aspecte practice în vederea formării de competenţe şi dezvoltării motivaţiei la elevi în cadrul orelor de chimie”, cu următoarele obiective :
formarea cunoştinţelor şi dezvoltarea personalităţii elevilor în domeniul cognitiv, afectiv şi psihomotor
formarea şi înţelegerea relaţiilor cauză-efect la studierea chimiei formarea şi dezvoltarea motivaţiei elevilor pentru sporirea calităţii instruirii formarea interesului şi consolidarea încrederii în sine, care apare în viaţa de zi cu zi. formarea obiectivelor atitudinale a pricepilor de a aplica cunoştinţele în viaţa cotidiană.
Motivaţia reprezintă o condiţie importantă în activitatea şi reuşita şcolară a elevului şi consider că este o temă actuală ce are ca scop de a spori eficienţa procesulu de învăţămînt şi de a investiga categoriile motivaţionale capabile să-i confere potenţial scopurilor învăţării. Motivaţia este o sursă de activitate şi, de aceea, este considerată „motorul” personalităţii. Ea energizează şi facilitează procesul de învăţare prin intensificarea efortului şi concentrarea atenţiei elevului, prin crearea unei stări de pregătire pentru activitatea de învăţare. Elevii motivaţi sunt mai perseverenţi şi învaţă mai eficient. Atît profesorul cît şi familia trebuie să sprijine toate formele de motivaţie ale elevilor şi să promoveze permanent pe cele mai valoroase. Formarea motivaţiei este un proces de lungă durată, dar nu este un fenomen unitar. Elevii nu numai că au grade diferite de motivare, dar sînt sensibili la diferite tipuri de motivaţie. În cadrul orelor predate am observat că un elev poate fi motivat să-şi facă o anumită temă pentru acasă pentru că este „impus” de curiozitate sau interes pentru cunoaştere, în timp ce altul pentru că doreşte să obţină aprecierea profesorului, colegilor sau părinţilor. Am observat din contingentul de elevi din clasă că unii elevi pot să-şi realizeze sarcinile puse din obligaţie pe cînd alţii o fac conştiincios, depunînd un efort cognitiv şi voliţional, iar alţii o fac doar din plăcere, sentimentul fiind сel de satisfacţie şi încîntare şi nici de cum сel de efort. Am cercetat cum să găsesc modalitatea cea mai potrivită de a motiva elevii din clasă, ţinînd cont de faptul că acestea au personalităţi diferite, stiluri diferite de învăţare sînt mai sensibili la forme diferite de motivare.
Studiind literatura de specialitate am constatat că există două categorii opuse ale motivaţiei învăţării : motivaţia intrinsecă şi extrinsecă.
Motivaţia intrinsecă îl determină pe elev să participe la o activitate pentru plăcere şi satisfacţie fără a fi constîns de factorii exteriori. Unii autori vorbesc în acest caz, de motivaţie ,,izvorîtă din caracterul atractiv al scopului urmărit” (Winnefeld).
Unele forme de bază a acestui tip de motivaţie sunt :
1. Curiozitatea- exprimă nevoia de a şti, de a – şi lărgi şi îmbogăţi orizontul de cunoaştere. 2. Autoeficienţa – puterea de a gîndi pozitiv. Autoeficienţa este, de fapt, ceea ce psihologii
descriu prin „ încrederea în propriile forţe” şi „ prezenţa convingerii de reuşită”.
Motivaţia extrinsecă este accea a cărei sursă se află în exteriorul elevului şi al activităţii desfăşurate. Acest tip de motivaţie este însoţit de trăiri emoţionale negative ( teamă de eşec, pedeapsă) sau de trăiri pozitive (recompense materiale, note bune, laude) etc.
O motivaţie extrinsecă poate da naştere unei intrinseci, un elev care a învăţat la început pentru note bune, sau pentru a face plăcere părinţilor, pe măsură ce asimilează cunoştinţe şi dobîndeşte capacităţi şi competenţe ce –i provoacă o anumită satisfacţie poate ajunge să înveţe din interes şi pasiune.
7
Motivaţia a fost definită de Al. Roşca : „ totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie că sunt înnăscute sau dobîndite, conştientizate sau ne – conştientizate, simple trebuinţe fiziologice sau idealuri abstracte”.
Aş dori să menţionez termenul „ a fi motivat la învăţătură” care exprimă o stare diomogenă mobilizatoare spre atingerea unor scopuri. Este vorba de acele elemente stimulatoare pe care le numim „ impuls către...”, dorinţă, interesat de...etc. În acest caz elevul va fi profund implicat în sarcinile de învăţare.
La celălalt pol se află termenul „ a nu fi motivat pentru învăţare „ caracterizat de absenţa „ absorbirii”, prin pasivitate, concentrare foarte lentă şi greoaie. Implicarea elevului este adesea ezitantă şi fără randamentul dorit.
Profesorul va avea un nivel optim de formare şi dezvoltare a motivaţiilor atunci cînd îl va obişnui pe elev să aprecieze corect dificultatea sarcinii didactice cu care se confruntă şi dacă va lua în consideraţie particularităţile psihologice individuale aplicînd strategiile didactice adecvate.
În vederea soluţionării şi ameliorării motivaţiei elevilor am dedus paşii următori pe care îi fac pe parcursul activităţii didactice :
1. Încerc să explic elevilor mai puţin interesaţi care nu înţeleg ce trebuie să facă sau ce ar trebui să facă la lecţie, de ce învăţăm ceea ce învăţăm, de ce o anumită activitate este importantă.
2. Remunerez elevii care nu au consolidat un set motivaţional intrinsec de a învăţa dar pot fi ajutaţi prin motivaţi extrinsecă.
3. Implic elevii în activităţi astfel încît ei sa se simtă utili, în rezultatul căreia activităţile sporesc stima de sine a elevilor şi să intensifice motivaţia acestora pentru studierea chimiei.
4. Utilizez emoţiile pozitive pentru a creşte productivitatea şi motivaţia. Astfel elevii învăţă mai bine atunci cînd învăţarea este „ acompaniată” de emoţiile plăcute.
5. Satisfac nevoile elevilor cu scopul de a menţine interesul elevilor faţă de obiect şi a stării lor de bine.
6. Identific nevoile cele mai importante pentru fiecare elev şi ţin cont de aceasta.
Un alt factor ce mă ajută la formarea de competenţе şi dezvoltarea motivaţiei elevilor sînt tehnologiile didactice.În cadrul lecţiilor folosesc următoarele metode :
Metoda „ Făuritorii” – o folosesc la finele unui capitol în toate clasele în care profesez ,metoda constă în evaluarea cunoştinţelor acumulate la sfîrşitul unui modul.
Modelarea – folosesc la : „ Chimia organică – cl. XI”, „Formula chimică - cl. VII”, „Structura atomului cl. VII”. Ea îmi permite să-i motivez pe elevi, ca aceştia să lucreze individual. Astfel elevii îşi dezvoltă aptitudinile de a explica mai corect noţiunile chimice, însuşesc mai eficient conţinutul temei, au satisfacţie cînd privesc la relevanţa muncii lor .
G.P.P. – aplic la rezolvarea problemelor şi a exerciţiilor. Din practică am observat că dificultatea rezolvării problemelor treptat dispare la majoritatea elevilor.
Ciorchinele –aplic această metodă la cl. XI studierea chimiei organice la recapitularea claselor de compuşi organici, sau în clasa XII la tema „Reacţiile chimice” .
Diagrama Venn – o folosesc la clasa studierea compuşilor organici. „ Hidraţii de C”, „Hidrocarburi, ,,Compuşii oxigenaţi şi azotaţi”.
8
Experimentul – îmi permite să urmăresc procesul de relizare, obţinerea unui produs precum şi atitudinea elevilor , astfel sînt motivaţi şi interesaţi în studierea disciplinei, mai ales atunci cînd sînt puşi în rolul de veritabili experimentatori.
dovezi despre implementarea rezultatelor formării continue în proiectarea şi desfăşurarea demersului didactic
Societatea contemporană cere ca şcoala să pregătească o personalitate practică. În baza studiului făcut am observat că elevii au nevoie de mai mulţi catalizatori pentru a studia chimia. Pentru o mai bună eficienţă a lecţiei profesorul este chemat să practice optimal metodele active axate pe activitatea elevului.
În viziunea mea, proiectarea demersului didactic presupune răspunsul la următoarele întrebări : „ Ce voi face?”, „ Cum voi face?”, „Cum voi şti că ceea ce am făcut e bine?”.Astfel, răspunzînd la aceste întrebări încadrînd lecţia în toate etapele ei, reuşesc să proiectez o lecţie interesantă, care să încadreze toţi elevii în procesul de învăţămînt.
Îmbunătăţirea opiniilor elevilor cu privirea la propria lor competenţă le obţin cînd observ că le reuşeşte în mod repetat într-o anumită activitate pe care nu se consideră capabili să o îndeplinească.Aastfel, o reuşită neaşteptată poate reda elevului încrederea în sine şi motivaţia sa de a se angaja într-o activitate şi a persevera. În activităţile de învăţare a elevilor , furnizez un feed –back permanent. Am observat că elevii sînt responsabili de reuşitele sau eşecurile lor, încerc să-i conving că prin eşec pot să reuşească, le trezesc curiozităţile lor prin elemente de noutate, prin crearea unor conflicte cognitive, prin antrenarea în realizarea unor proiecte de echipă.
Rezultatele sînt bune atunci cînd elevul ştie pentru ce învaţă şi are idee unde poate implementa în practică cunoştinţele căpătate.Pentru aceasta la fiecare lecţie îi informez unde le vor putea aplica cunoştinţele respective, ex: prepararea soluţiei cu un anumit procentaj, Cm cl. VIII. cl.X, cl.XII. Rolul elementelor chimice în organismul uman cl. IX-X, Medicamentele, vitaminile, grăsimile cl.XII etc.
În concluzie menţionez că factorul esenţial în dezvoltarea motivaţiei şi formarea de competenţe a elevilor este personalitatea profesorului.Profesorul trebuie însăşi să dispună de competenţe profesionale , tact pedagogic. Rezultatul productiv în formarea personalităţii elevului poate fi obţinut atunci cînd profesorul manifestă dragoste pentru disciplină şi le trezeşte interesul faţă de ea, ştie a-i motiva.
implicarea în activitatea instituţiei de învăţămînt;
Activitatea mea profesorală e de neconceput în afara unui parteneriat didactic cu colegii de lucru .Depun efort sporit pentru a menţine nişte relaţii de parteneriat cu ei , deoarece sînt subiecţii proiectului de predare-formare, de accea mă implic în diferite activităţi instituţionale pe care le prezint mai jos:
Tipul de activitate instituţională
Data Problema prezentată
Modul prezentării
Validarea rezultatelor
Comunicare la Consiliul metodic
08.09.08
Implementarea curriculumului liceal la chimie.
comunicare Prezenţi colectivul profesoral, menţionîndu-se că revizuirile periodice ale curriculum-ului naţional sînt fireşti şi trebuie de făcut de fiecare dată în baza schimbărilor ce au loc în societate,
9
Comunicare la Consiliul metodic
Comunicare la catedră
Comunicare la Consiliul metodic
Comunicare la catedră
Comunicare la Consiliu metodic
20.09.10
25.11.10
26.04.12
09.02.12
15.03.12
Elaborarea şi implementarea tehnologiilor educaţionale în scopul formării competenţelor la elevi.
Metodologia elaborării proiectelor didactice conform tipului de activitate.
Aspectul formativ al lecţiei moderne. Analiza lecţiei de biologie a profesoarei Ciornei I.
Curriculum modernizat bazat pe competenţe –un imperativ al timpului.
Proiectarea –realizarea interdisciplinari-tăţii pedagogice
Power-Point
comunicare
Power-Point
comunicare
Power-Point
analizelor atente şi argumentelor.
A fost aprobat prezenţi colectivul profesoral.Concluzia fiind că rolul profesorului este de a găsi o modalitate optimă de stimulare a elevilor.Metodele interactive, diferenţierea şi individualizarea instruirii asigură succesul şcolar şi promovează o educaţie de calitate.
A fost aprobat de membrii catedrei.În baza discuţiilor s-a propus un algoritm identic de elaborare a proiectelor de lungă durată cît şi a celor zilnice.
A fost aprobat de colectivul profesoral, fiind apreciat modul de analiză a lecţiei de biologie, menţionîndu-se că analiza s-a efectuat conform tuturor criteriilor.
A fost aprobat de mebrii catedrei, fiind de acord cu ideea că modernizarea curriculum-ului bazat pe competenţe va îmbunătăţi calitatea procesului instructiv-educativ şi va promova o educaţie europeană în instituţiile educaţionale.
A fost aprobat de colectivul profesoral, menţionîndu-se că legătura permanentă a cunoştinţelor din diferite domenii construieşte punţi între ele şi redă elevilor ideea că disciplinile şcolare au tangenţe.
contribuţia personală la prestigiul şi imaginea unităţii de învăţămînt
Activităţi realizate la nivel de raion /republică
Nr. d/o Forma de activitate Subiectul Data Locul desfăşurării1 Oră publică la
dirigenţie la nivel de municipiu
„Ecologia sufletului – imperativ al timpului.”
26.03.08 Liceul Teoretic „L.Rebreanu”
10
2 Elaborarea curriculum-ului la ora opţională
„Chimia şi mediul” 07.09.12Liceul Teoretic „L.Rebreanu”
III.Îmbunătăţirea continuă a performanţelor profesionale.
Domeniu de competenţă
Indicatorul de
performanţă vizat
Obiectiv Acţiuni înterprinse
Rezultate acumulate
Dovezi Concluzii
Elaborarea proiectului de lungă durată la disciplina chimie şi
cursul opţional
Demonstra-rea
abilităţilor de elaborare a proiectării
de lungă durată la disciplina chimia.
Cercetarea literaturii metodice,
participarea la reuniunile şi seminarele
metodice, cursuri de formare
continuă;Selectarea strategiilor didactice
adecvate de elaborare a
proiectării de lungă durată.
Model de proiectare de lungă durată
elaborat personalRealizarea în
practică a competenţelor profesionale dobîndite în
cadrul seminarelor, cursurilor de
formare continuă.Corelarea nr. de
ore cu conţinuturi, metode şi procedee
didactice în depedenţă de competenţele
formate.
Proiectul de lungă durată aprobat la nivel de
instituţie şi proiectul la
curs opţional aprobat de
inspectorul la disciplină DGETS.
Participarea la seminare şi
reuniuni metodice, cursuri de formare
continuă, literatură cercetată.
Proiectul de lungă
durată este o sursă
importantă în
realizarea demersului educaţional.
Realizarea legăturilor
intra- şi inter-
disciplinare, aplicarea lor în contexte
reale.
Stabilirea legăturilor
dintre disciplinele
şcolare.Realizarea principiului interdiscipli-narităţii în
cadrul orelor de chimie.
Cercetarea literaturii de specialitate. Comunicare
în cadrul Consiliului metodic .Utilizarea
interdiscipli-narităţii în
cadrul orelor de chimie.
Utilizarea legăturilor inter-
şi intra- disciplinare face
posibilă înţelegerea
esenţei concepţiei ştiinţifice despre lume formîndu-se
o personalitate armonios
dezvoltată.
Prezentarea comunicării la
Consiliul metodic în care
s-a adus exemple
concrete de aplicare a
interdisciplina-rităţii chimiei cu biologia,
fizica, matematica
etc.
Orele de chimie sînt
mai captivante atunci cînd
se face legătură cu
viaţa cotidiană, se menţine interesul faţă de obiect , anume
corelarea cunoştinţe-
lor
11
contribuie la eficienţa instruirii.
Motivarea elevilor pentrudezvoltarea
abilităţilor de cercetare
Determina-rea rolului motivaţiei elevilor pentru
studierea disciplinei
chimia
Analiza literaturii
metodice şi psihologice cu referire la
motivarea pentru
cercetareAjustarea
metodelor de cercetare la nivel de elev şi de clasă
Creşterea interesului faţă de
disciplinăSolicitarea
sfatului de către elev la
soluţionarea dificultăţilorParticiparea elevilor la
concursurile şcolare la nivel de
instituţie şi în afara ei.
Implicarea elevilor în activităţi
extracuriculare.
Prezentarea victorinei „Chimia
organică-baza vieţii”, „În
lumea chimiei de la origini
pînă-n prezent”
Participarea elevilor la olimpiada şcolară.
Energizarea şi
facilitarea procesului de învăţare prin crearea
unei stări de pregătire
pentru activitatea
de instruire.
Formarea trebuinţelor
de autorealizare
la elevi
Crearea în grupul de
elevi a unui climat
psihologic favorabil
caracterizat prin
încredere, acceptare, toleranţă
Dovedirea unei
responsabilităţi
personale pentru
rezultatele realizării
proiectelor individuale.
În cadrul orelor de
dirigenţie am abordat subiecte
specifice prin aplicarea
metodelor şi tehnicilor
didactice ca mese
rotunde, studiu de caz,
tehnici psihologice
în care mereu am pus
accent pe trebuinţa omului de
autorealizare.Am
recomandat elevilor
literatura necesară.
Elevii au început să gîndească
pozitiv cu privire la sine şi lumea înconjurătoare,
pot să se integreze în diferite grupuri sociale respectînd demnitatea lor şi a celor din jur, sînt mai responsabili în tot ceea ce fac.
Prezentarea orelor publice
„Eu unic şi original”, „Împreună pentru un
mediu curat”, „Ecologia sufletului-
imperativ al timpului”.
Subiectele pe care le-am
abordat au fost legate de
necesitatea implementării
în viaţa cotidiană a valorilor general-
umane, spre tendinţa de creştere a omului pe parcursul
vieţii.
Afirmarea trebuinţelor
de autorealiza-re la elevi.Realizarea
acestei competenţe
duce la formarea
unei personalită-ţi integre ce tinde spre o dezvoltare
continuă.Ea este foarte
actuală deoarece ne
lovim adesea de lipsa de
responsabilitate,
motivaţie şi rolul
important în acest
context îl are
12
profesorul şi şcoala.
Planificarea şi realizarea demersului educaţional folosind tehnologiile informaţiona-le
Utilizarea eficientă a TIC-ului în procesul de instruire, în informarea
şi cooperarea cu părinţii.
Folosesc calculatorul, proiectorul la orele de curs şi şedinţele cu părinţii
pentru prezentarea rezultatelor, imaginilor,
experimentelor virtuale.
Învăţarea prin folosirea TIC este mult mai uşoară .
Realizarea în practică a
competenţei tehnice în cadrul
cursului de formare continuă
Prezentările în Power-Point în
cadrul Consiliilor metodice,
şedinţelor cu părinţii, orelor
de curs.
Dezvoltareaaptitudini-
lor şi abilităţilor de auto-instruire
prin implimenta
-rea şi utilizarea tehnolo-
giilor informa-ţionale.
Coordonarea în
eficientizarea instituţiei şcolare şi
activităţilor personale
Implicarea în
organizarea activităţilor metodice la
nivel de catedră.
Cercetarea literaturii metodice,
participări la şedinţele
catedrei şi organizarea
lor
Participarea în cadrul catedrei cu
comunicări, susţinerea
colegilor pentru orice activitate desfăşurată la
nivel de catedră şi instituţie.
Prezentarea comunicărilor
în cadrul şedinţelor. Elaborarea planului de activitate a catedrei de biologie-chimie.
Promovarea capacităţii
de comunicare
şi dezvoltarea competen-
ţei manageria-
le şi de mana-
gement în carieră.
13
V.Direcţii de perspectivă
Profesorul este sculptorul ce formează elevul ca personalitate. De uneltele folosite de acesta, depinde calitatea sculpturii. În calitate de unelte formative ale profesorului servesc:
a) Stilul educaţionalb) Competenţa profesionalăc) Cercetarea inovativăd) Creativitatea
În setul de unelte enumerate pot fi incluse şi materialele didactice. Materialele didactice reprezintă un ansamblu de obiecte propuse, instrumente naturale şi de substituţie ce perfecţionează procesul de predare-învăţare, prin intermediul ilustrării şi explicării intuitive şi logico-matematice, perfecţionează formele, tehnicile de evaluare şi procedeele folosite, relaţia procesului de predare-învăţare cu realitatea obiectivă.
Din motivul că setul de materiale didactice din cabinet lasă de dorit în ceea ce priveşte volumul şi competenţele educaţionale, doresc să elaborez materiale pentru fiecare oră implicînd în această activitate şi elevii.
Pentru următorii ani de activitate îmi propun următoarele obiective:
Continuarea unei bune colaborări între membrii colectivului de la catedră şi instituţie pentru optimizarea activităţii fiecăruia
Formarea profesională prin cursuri de formare continuă, prin stagieri, participări la conferinţe, mese rotunde, ore publice la nivel de instituţie, municipiu.
Utilizarea metodelor activ-participative care să conducă la obţinerea unui rezultat mai bun în pregătirea elevilor.
Ore opţionale de pregătire suplimentară a elevilor în vederea participării la diferite concursuri şcolare.
Abordarea diferenţiată a elevilor în activităţile desfăşurate la clasă astfel încît elevii care au înregistrat rezultate slabe în pregătirea lor să-şi însuşească o serie de competenţe în rezultatele şcolare.
Utilizarea tehnologiilor informaţionale în lecţiile de predare-fixare-evaluare. Implicarea activă în crearea calităţii instruirii în instituţie şi promovarea imaginii ei.
Pornind de la faptul că motivaţia este cheia succesului în procesul instructiv-educativ în următorii ani voi continua să studiez asupra temei de cercetare propusă : “Aspecte practice în vederea formării de competenţe şi dezvoltării motivaţiei la elevi în cadrul orelor de chimie”.
Consider că datoria mea de profesor este să găsesc cheia către sufletul fiecărui elev şi să dezvolt în el valorile general –umane, încrederea în sine, deoarece şi eu în viaţă mă conduc de maxima:”Dacă pierzi încrederea într-un om, o găseşti în altul,dar dacă pierzi încrederea în sine, n-o găseşti în nimeni”.
14
Referinţe bibliografice :
1. Allport, G. W, 1991, „Structura si dezvoltarea personalitatii,” Editura Didactica si
pedagogica, Bucuresti.
2. Cosmovici A. Iacob L., 1998, "Psihologie scolara", Editura Polirom, Iasi.
3. Vintilescu, D., 1977, "Motivatia invatarii scolare", Editura Facla, Timisoara
4. Cartaleanu T., Cosovan O„-Aplicarea tehniciilor de dezvoltare a gîndirii critice,” Didactica
Pro Chişinău 2003.
5. Cocoş C., „Pedagogie” Polirom Iaşi 2000
6. Golu, P “Învăţare şi dezvoltare “ Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică., Bucureşti, 1985
7. Hilgard, E. R., Bowers, G. H. “Teorii ale învăţării “Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1974
8. Landau, E., “Psihologia creativităţii “ Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979.
9. Informaţii web.
15