raport alegeri2009

Raport privind alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 şi evenimentele

postelectorale

Partidul Liberal Democrat din Moldova

Campania electorală pentru alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009

1. Principiile unor alegeri libere şi corecte au fost neglijate în totalitate

Asupra concurenţilor electorali s-au făcut tentative de ai intimida şi împiedica să-şi prezinte programele politice;

Nu a fost asigurată egalitatea şanselor candidaţilor electorali; Resursele publice au fost utilizate pe larg de către partidul de

guvernămînt; Nu a fost asigurat dreptul de a vota tuturor cetăţenilor, în special

celor peste un milion de cetăţeni aflaţi peste hotare; Opoziţia nu a avut acces la mass-media publică, iar cea privată cu

acoperire naţională este controlată de partidul de guvernămînt; Listele electorale au servit drept instrument principal în fraudarea

alegerilor.


2. Legislaţia electorală a fost încălcată în permanenţă. Campania electorală pentru alegerile parlamentare în alegerile a fost marcată de multiple încălcări ale legislaţiei electorale:

Utilizarea resurselor publice (cel puţin 41 de cazuri dovedite); Presiuni şi influenţe asupra concurenţilor electorali (cel puţin 21

de cazuri dovedite); Presiuni şi influenţe asupra alegătorilor (cel puţin 33 de cazuri

dovedite). (sursa: rapoartele Coaliţiei

2009)


3. Accesul inegal la mass-media. Posturile publice cu acoperire naţională Moldova 1 şi Radio

Moldova au favorizat partidul de guvernământ în buletinele de ştiri, care au fost transformate în instrumente de manipulare şi propagandă în beneficiul PCRM şi în detrimentul partidelor de opoziţie;

Încălcări similare au fost înregistrate şi în cazul posturilor private NIT, N4, EU TV şi Antena C;

Pluralismul politic în timpul campaniei electorale nu a fost asigurat.

(sursa: rapoartele Coaliţiei 2009)


Postul public de televiziune Moldova 1

Nr. Concurentul electoral

Nr. de intervenţii directe şi menţiuni

Durata (secunde) Contextul

Pozitiv Negativ Neutru

1. PCRM 819 17631 356 6 4572. PLDM 203 2576 0 90 113


Postul de televiziune N4





1. PCRM 770 22438 418 6 3462. PLDM 384 8460 12 230 142


Postul de televiziune NIT





1. PCRM 1446 41028 901 3 5422. PLDM 259 4655 8 137 114


Postul de televiziune EU TV





1. PCRM 259 5231 60 11 188

2. PLDM 304 5856 0 167 137


4. Campania electorală a continuat în afara perioadei legale. În ziua de 4 aprilie 2009 mai multe televiziuni au reluat emisiuni

în cadrul cărora se făcea agitaţie electorală în favoarea sau defavoarea unor concurenţi electorali: EUTV (9:30 – emisiunea Monitor, 21:40 – emisiunea Media Express), N4 (7:10 – emisiunea Obiectiv), NIT (7:30 – emisiunea Curier) etc.

"Agenţia Informaţională de Stat MOLDPRES" a favorizat PCRM în ziua alegerilor, când a difuzat ştiri despre cum au votat Vladimir Voronin, Marian Lupu şi Zinaida Greceanîi - primele trei persoane pe lista PCRM.

(sursa: rapoartele Coaliţiei 2009).


5. Lipsa condiţiilor pentru exercitarea dreptului la vot pentru 30% din alegători.

Pentru 627 959 de moldoveni care se află în mod constant peste hotare, conform datelor serviciului de Grăniceri şi care constituie cel puţin 20% din totalul alegătorilor, au fost deschise doar 33 de secţii de votare.

Pentru locuitorii regiunii transnistrene, care constituie circa 10% din numărul alegătorilor, au fost deschise 12 secţii de votare.


Concluzii: În campania electorală pentru alegerile în Parlamentul

Republicii Moldova din 5 aprilie 2005 principiile unor alegeri libere şi corecte au fost neglijate în totalitate.

Legislaţia electorală a fost încălcată în multiple cazuri. Concurenţii electorali nu au avut acces egal la mass-media, iar

mass-media publica a favorizat partidul de guvernămînt. Campania electorală a continuat peste perioada legală. Circa unei treimi din alegători nu li s-a creat condiţii pentru

exercitarea dreptului la vot.

Ziua alegerilor

1. Procesul de votare a fost marcat de încălcări: coruperea alegătorilor, agitaţie electorală în ziua alegerilor, influenţarea alegătorilor, prezenţa persoanelor neautorizate în incinta şi în preajma secţie de votare, votul indirect (votul în locul altor persoane), votarea cu acte de identitate interzise, neaplicarea de către birourile electorale a ştampilei „Alegeri 05.04.2009” pe

actul de identitate, incidente legate de ştampila cu menţiunea „votat”, intimidarea alegătorilor, interdicţii nejustificate faţă de alegători de a-şi exercita dreptul la vot, intimidarea observatorilor, liste electorale defectuoase.

(sursa: Rapoartele Coaliţiei 2009)

Ziua alegerilor

2. Procesul de votare a fost prost organizat: dotarea neadecvată a secţiilor de votare, refuzul aplicării ştampilei „Alegeri 05.04.2009” în actul de

identitate, probleme privind votarea la locul aflării, secţii de votare neamenajte corect şi administrate neadecvat, mai multe persoane în cabina de vot secret, tentative din partea unor alegători de a scoate din secţie

buletine de vot etc. (sursa: Rapoartele Coaliţiei 2009)

Ziua alegerilor

3. Probleme la totalizarea rezultatelor. În 208 secţii de votare, ce constituie

aproximativ 10.5% din secţiile de votare au fost calculate incorect rezultatele votării.

În multe cazuri numărul buletinelor eliberate alegătorilor nu a coincis cu numărul buletinelor stricate şi a celor extrase din urna de vot după încheierea procesului de votare.

Ziua alegerilor

Concluzie: Ziua alegerilor a fost marcată de multiple încălcări ale legislaţiei electorale şi nereguli, fapt care, în corelaţie cu cele 208 cazuri de întocmire greşită a proceselor verbale electorale pe întreg teritoriul ţării şi a neregulilor constatate în listele electorale vin să confirme incorectitudinea şi îngrădirea libertăţii de exprimare a votului la 5 aprilie 2009.

Fraudarea alegerilor

1. Puterea comunistă a aplicat mai multe scheme de fraudare a alegerilor.

Extinderea nejustificată a listelor electorale de bază a cetăţenilor cu drept de vot cu 356 962 cetăţeni faţă de alegerile din 2007.

Au fost incluşi în listele suplimentare 117 563 de cetăţeni, ceea ce a dus la creşterea numărului de alegători cu 474 525 cetăţeni, ceea ce constituie cu 21,3% faţă de 2007.

„Legitimarea” acestor alegători s-a efectuat prin eliberarea masivă a fişelor de însoţire la buletinele de identitate şi a Formei 9, inclusiv pentru persoanele decedate, şi “înscrierea” persoanelor “necunoscute” la adresele de reşedinţă a mai multor cetăţeni.


2. Listele electorale au fost întocmite pentru a permite fraudarea alegerilor.

Dinamica demografică a populaţiei în 2004 – 2008 a înregistrat un spor anual negativ de circa 5077 de cetăţeni.

Populaţia s-a redus de la 3 607,4 mii cetăţeni în 2004 la 3 572,7 mii cetăţeni în 2008.

Comisia Electorală Centrală a extins listele de alegători cu 356962 cetăţeni faţă de 2007.

Creşterea numărului de alegători s-a făcut din contul cetăţenilor stabiliţi în străinătate şi a persoanelor decedate.

Asigurarea votării s-a efectuat prin înscrierea persoanelor “necunoscute” la adresele de reşedinţă a mai multor cetăţeni (Ministerul Dezvoltării Informaţionale) – prin Registrul de Stat al Populaţiei deţinut de MDI şi eliberarea masivă a fişelor de însoţire la buletinele de identitate şi a Formei 9 (Ministerul Dezvoltării Informaţionale).


3. Listele suplimentare au avut un rol important în procesul de fraudare a alegerilor. În listele suplimentare au fost incluşi 117 563 cetăţeni. În mai multe circumscripţii electorale proporţia alegătorilor incluşi pe listele suplimentare este foarte mare:

Chişinău 38 875 (raportat la lista de bază - 6,2%) Orhei – 5393 (6,2%) Soroca – 4363 (6,2%) Anenii Noi – 4 433 (7%) Basarabeasca – 1441 (9,6%) Căuşeni – 3 871 (6%) Rezina – 2024 (6,2%) Cimişlia – 2525 (5,9%) Ungheni – 4646 (5,8%)

În unele localităţi, cum ar fi Soloneţ raionul Soroca, s-a votat masiv în baza listelor suplimentare (în lista de bază sunt incluşi 461 de alegători, iar în lista suplimentară sunt incluşi 334).


4. Fraudarea directă a votului din 5 aprilie. În urma verificării sumare a circa 20% din listele electorale au

fost depistate 21913 de cazuri de fraudă. Interzicerea accesului la listele electorale s-a operat pentru a

împiedica partidele de opoziţie şi societatea civilă să efectueze o analiză complexă a sistemului de fraudare a alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009.

PLDM nu a avut acces la baza de date a persoanelor decedate în ultimii 10 ani şi nici la baza de date a cetăţenilor plecaşi peste hotare.


Votarea fără buletin de identitate – 8010 cazuri Fraudele de acest fel s-au depistat peste tot. Cele mai multe au fost în raioanele Făleşti - 3000 de persoane, Briceni - circa 1000, la secţia nr. 10 din Ungheni – 610. La secţia nr. 29 din Ştefan-Vodă pe liste lipsesc cu desăvârşire seria şi numărul de buletin ale tuturor alegătorilor.


Semnături false – 4485 cazuri Ion Hîncu din Ialoveni n-a participat la votare, dar cineva i-a reprodus

fraudulos semnătura la secţia nr. 5 din localitate. Rusu Nicolae din Ştefan-Vodă a mers să voteze la secţia nr. 7, dar în

dreptul numelui său era deja o semnătură care nu-i aparţinea. Numai la secţia nr. 6/15 din s. Colicăuţi, Briceni, s-au depistat 64 de

semnături reporduse fraudulos, la secţia din s. Bulboaca, Briceni - 62, în raionul Briceni - 361, în Cahul - 492, Criuleni - 410, Donduşeni - 103, Hînceşti – 227, Teleneşti - 226.

În listele biroului electoral nr. 50 din Breanova, r-nul Orhei circa 30% din semnături sunt asemănătoare. În listele de la birourile electorale Selişte, Lucaşeuca şi Mana, r-nul Orhei, circa 40% din semnături sunt asemănătoare.


Votare fără a se indica domiciliul sau viza de reşedinţă: 908 cazuri

În s. Pruteni, r-l Făleşti, la secţia nr. 53 au votat 837 persoane fără domiciliu şi viză de reşedinţă.


Votare în baza codului personal din 13 cifre: 4072 cazuri

Cu număr de identitate au votat 354 de persoane la secţia nr. 46 din s. Sărata-Mereşeni, Hînceşti, 2.369 - la secţia nr. 13 din s. Bujor, Hînceşti, 1.349 - la secţia nr. 45 din s. Mereşeni, Hînceşti etc.

Maftiuc Alexandra din satul Volintiri, Ştefan Vodă – un oarecare Constantin Marariţa a votat folosind numărul ei de identificare din 13 cifre.


Votare în baza certificatelor de căsătorie, a numerelor de maşină: 92 cazuri

Petru Sprincean din s. Costeşti, Ialoveni a votat cu certificat de şedere CR 4400427

La secţia nr. 4 din Glodeni, Boboc Violeta şi Lupuşor Ludmila au votat cu certificatul de căsătorie

La secţia nr. 53 din s. Pruteni, Făleşti, Urzică T. a votat în baza unui act nevalabil - CJA 251323.

La Cristeşti, Nisporeni, două persoane au votat cu livretele militare, deşi nu se aflau în serviciu. La secţia nr. 43 din Nisporeni, 68 de alegători au votat cu acte de identitate nevalabile. Alţii au votat cu permise de conducere sau numere de înmatriculare a maşinilor…


Votarea multiplă: 265 cazuri Mîrza Ion din s. Sofia, Hînceşti, a votat în localitatea respectivă

pe lista de bază, iar în s. Negrea - pe cea suplimentară. Cheptene Zinaida a votat în lista de bază la secţia nr. 4 şi în

cea suplimentară la secţia nr. 5 din Glodeni. În acelaşi oraş, Chepea Iulian a votat la secţia nr. 1 pe lista de

bază şi la secţia nr. 2 - pe suplimentară. La una şi aceeaşi secţie, au votat pe două liste: Scutelnic Maria

(secţia nr. 12, s. Cimişeni, Criuleni), Buhna Maria (secţia nr. 17, s. Cărpineni, Hânceşti), Turculeţ Maria (secţia nr. 15, s. Caracui, Hînceşti), Goncear Ion (secţia nr. 4, Călăraşi), Strungari Parascovia, Calancea Valentina, Calancea Pantelimon (secţia nr. 42, Tătăreşti, Străşeni).


Votarea în locul persoanelor decedate – 86 cazuri Ciuguleanu Maria, Butnaru Dumitru, Leancă Grigore, Secrieru

Ştefan, Tubca Gheorghe - persoane demult decedate, fie-le ţărâna uşoară, au fost incluse în lista de bază a secţiei nr. 17 din s. Cărpineni, r-l Hînceşti.

Sunt decedaţi şi „alegătorii” Tofilat Nicolae şi Buz Vasile din Hînceşti. Morţii s-au aflat în listele electorale din Căuşeni. La secţia nr. 2 - cinci la număr, la secţia nr. 3 - 12, la secţia nr. 4 - 4, la secţia nr. 5 - 9, iar la secţia nr. 6 - 7. La secţia nr. 5 din Călăraşi au fost trecuţi în lista alegătorilor 11 morţi.

Ion Mangîr din Hînceşti a murit cu o lună înainte de alegeri, cineva votînd pentru el la secţia nr. 50.


Vot pentru cei care n-au mers la alegeri: 6 cazuri Serghei Cojocaru din s. Căţeleni, Hînceşti, nu a mers

la votare, dar în liste se arată că a votat. Gheorghe Dodu din Hînceşti se afla în spital la 5

aprilie, însă în listele secţiei nr. 50 semnătura sa există.

În s. Duşmani, Glodeni, trei persoane s-au pomenit cu iscălitura în listă, fără să meargă la alegeri: Istrati Anatolie, Bahii Elena şi Carmali Mihail.


Vot fără a semna în listă: 60 cazuri La secţia nr. 9 din s. Sagaidac, Cimişlia, din 15 persoane

incluse în lista de votare la domiciliu, au votat numai trei, deşi în procesul-verbal se arată 15 votanţi.

La secţia 15 din s. Cruglic, Criuleni, în lista suplimentară sunt incluse 17 persoane şi tot atîtea buletine au fost folosite, dar, de fapt, au votat numai opt.

La fel s-au acumulat ilicit 14 voturi la secţia nr. 8 din s. Bălţata, Criuleni.

La secţia 13 din s. Corjova, Criuleni, în urna de vot au fost găsite cu 28 de buletine mai mult decît semnături.

La Cahul, diferenţa dintre cifrele din listele electorale şi cele din procesele-verbale variază de la 10 până la 100.


Votul necunoscuţilor: 28 cazuri

S-au depistat o mulţime de cazuri în care au votat persoane în genere străine localităţii, care n-au prezentat certificate de vot.

În lista suplimentară, la secţia nr. 15 din s. Costeşti, Ialoveni, au fost înscrise două persoane străine: Tatiana Pavlov şi Cristina Tatarina.

La secţia nr. 43 din s. Ulmu, Ialoveni, 7 alegători din lista de bază şi 9 din cea suplimentară sunt, în genere, necunoscuţi pentru sat.

La fel au votat trei persoane la secţia nr. 4 din Glodeni: Marin Valentin, Tarita Constantin şi Tarita Angela, altele două - la secţia nr. 6/38 din s. Teţcani, Briceni: Şchiopu Ilinca şi Samohvalov D. şi 14 persoane – la secţia nr. 17 din s. Bursuc, Nisporeni.


Votarea în altă localitate fără prezentarea certificatelor de drept de vot – 412 cazuri

Pentru a vota în altă localitate decât în cea unde au viză de reşedinţă, cetăţenii urmează să aibă certificat de vot, ce le oferă acest drept.

Numai la secţia de votare nr. 50 din Hînceşti, au votat cinci persoane care nu mai locuiesc în raza secţiei: Pintea Dionis, Pintea Sergiu, Diru Gheorghe, Donica Olga, Mongir Ion.

La secţia nr. 40 din Satul Nou, Cimişlia, li s-a eliberat buletine de vot, fără a prezenta certificatul, la patru persoane. Fie că aceştia au votat ei înşişi, fie că cineva le-a schimonosit semnăturile, buletinele de vot s-au folosit ilegal.


Vot fără a se indica anul naşterii: 132 cazuri La secţia nr. 19 din s. Cioreşti, Nisporeni, nu e indicat anul

naşterii, dar nici măcar domiciliul a 20 de persoane din lista suplimentară.

16 persoane au votat fără a le fi indicat anul naşterii, dar şi fără acte de identitate la secţia nr. 27 din s. Marinici, Nisporeni.

Din 52 de persoane incluse în lista de votare la domiciliu, la Alexandru Ioan Cuza, Cahul, la 45 nu se arată în ce an s-au născut.

Din aceleaşi considerente, au votat ilegal şi 51 de persoane din lista suplimentară a secţiei nr. 7 din Cahul.


Voturi pentru cetăţenii plecaţi din ţară: 143 cazuri În listele secţiei nr. 1 din Cahul este semnătura Anastasiei Hamhadera,

care este plecată de mai mulţi ani în Rusia. La secţia nr. 17 din s. Cărpineni, Hînceşti, au „votat” cinci persoane

plecate din RM: Busuioc Lidia, Dobrovolschi Silvia, Dobrovolschi Veaceslav, Ciobanu Daria şi Spânu Igor, iar la secţia nr. 69 din s. Voinescu, Hînceşti - şase: Balaur Mihail, Bumbu Serghei, Chiperi Mariana, Roşca Mariana, Roşca Victor, Roşca Mihail.

Pentru moldoveni plecaţi peste hotare s-a votat ilegal şi la alte secţii de votare - Moroi Lilia şi Steanita Lilia (secţia nr. 38 din s. Tigheci, Leova), Slenova Raisa (secţia nr. 2, Ialoveni), Morari Andrei (secţia nr. 5, Ialoveni), Grigoriţă Vladimir, Borta Ion, Gonţa Victor, Beloscov Fiodor şi Mereacre Constantin (nr. 14, s. Costeşti, Ialoveni), Tirgoala Valeriu (nr. 33, Răzeni, Ialoveni).


Voturi pentru minori: 22 cazuri La secţia nr. 4 din Glodeni, au votat Gavaza Sergiu, născut la

23.09.1993, şi Gavaza Andrieş, născut la 09.07.1991. La secţia nr. 44 din s. Voinova, Străşeni, a votat Chitic Vadim,

născut la 03.08.1991. La secţia nr. 4 din s. Ohrincea, Criuleni, a votat astfel Burlacu

Anastasia. La secţia 12 din s. Cimişeni şi la secţia nr. 40 din Zăicana,

acelaşi raion, s-au depistat câte cinci asemenea fraude, iar la secţia nr. 19 din Dubăsarii Vechi, Criuleni, în lista electorală figurau 12 tineri la care era înscris doar anul naşterii - 1991.


Alegători incluşi pe adresa unde nu locuiesc

În listele secţiei nr. 7 din Călăraşi, cu domiciliu pe adresa Ştefan cel Mare, 38, sunt înscrişi Berezovschi Liliana şi Amarie Ilie, care nu au nicio legătură cu acest imobil şi pe care proprietarii casei nici nu-i cunosc.


Votarea în baza listelor de bază şi suplimentare suspecte: 494 cazuri

La secţia nr. 16 şi la secţia nr. 20 din Cahul, pe liste suplimentare au votat ilegal 113, neindicîndu-se la nimeni anul naşterii, actul de identitate şi adresa la domiciliu.

La secţia nr. 6/13 din s. Caracuşenii Vechi, Briceni 102 alegători au votat pe lista suplimentară neautentificată.


Au fost depistate 406 cazuri în care datele despre votanţi în liste erau incomplete şi altele 2280 de cazuri în care actele de identitate aveau seria şi numărul incorecte. În urma verificărilor s-a stabilit că cel puţin 10 persoane, bolnave psihic, lipsite de drepturi politice, au votat la 5 aprilie.


Concluzii: Au fost aplicate mai multe scheme de fraudare a alegerilor, printre

care extinderea numărului de alegători pe listele de bază din contul persoanelor decedate, a cetăţenilor plecaţi peste hotare şi chiar a minorilor.

A crescut semnificativ şi numărul cetăţenilor care au votat în baza listelor suplimentare.

Comisia Electorală Centrală n-a asigurat întocmirea corectă a listelor electorale.

Birourile de circumscripţii n-au lucrat/verificat listele primite de la Ministerul Dezvoltării Informaţionale prin intermediul Comisiei Electorale Centrale , ba din contra au mai adăugat 33 325 cetăţeni.

Listele suplimentare au avut un rol important în procesul de fraudare a alegerilor. Ele ascund votarea multiplă şi alte tipuri de fraudă electorală.

Evenimentele din 7 aprilie 2009

1. Protestul paşnic împotriva fraudării alegerilor a fost deturnat. Pe 7 aprilie 2009 zeci de mii de tineri au ieşit la acţiuni paşnice de protest

împotriva fraudării alegerilor de către regimul comunist. Sloganurile principale ale manifestanţilor erau „Ne-am săturat de dictatură” şi

„Vot repetat”. În mulţime se evidenţia un grup bine organizat de persoane suspecte care au

deturnat mitingul de protest paşnic şi au îndreptat protestatarii spre edificiile Preşedinţiei şi Parlamentului.

Numărul provocatorilor s-a ridicat la cîteva sute, ei ocupînd primele 5 rînduri ale protestatarilor din faţa Preşedinţiei şi Parlamentului.

Provocatorii se aflau în grupuri compacte şi în mijlocul mulţimii. Provocatorii comunicau prin gesturi specifice, unii avînd şi echipamente

speciale de comunicare. Grupul de provocatori avea un comportament extrem de agresiv şi instiga

protestatarii la violenţă.


2. Comportamentul organelor de forţă a fost inadecvat. Experţi în domeniu, precum generalii de poliţie în rezervă Victor Catan şi Anton

Gămurari, fostul ministru al securităţii statului, generalul Tudor Botnaru, au confirmat public că acţiunile organelor de forţă au fost inadecvate, fiind dirijate pentru a amplifica tensiunea în mediul protestatarilor.

Paza sediilor Preşedinţiei şi Parlamentului a fost încredinţată preponderent cursanţilor de la Academia de Poliţie „Ştefan cel Mare”, iar subunităţile forţelor speciale au fost nepermis de puţine pentru a face faţă situaţiei.

Organele de pază au facilitat pătrunderea în edificii a provocatorilor şi arborarea în comun a drapelelor UE şi României.

Forţele speciale nu au intervenit nici după pătrunderea protestatarilor în clădirile Parlamentului şi Preşedinţiei.

Originalul drapelului de stat al Republicii Moldova a fost scos din sediul Preşedinţiei în prezenţa şefului serviciului Pază de stat, colonelul de poliţie Igor Bodorin.


Vandalizarea sediilor Preşedinţiei şi a Parlamentului a fost regizată.

La Preşedinţie au fost devastate birourile de la primele trei etaje. Biroul şefului statului, aflat la etajul trei, nu a fost atins.???

La Parlament devastarea şi incendierea birourilor s-a produs sub privirile unor subunităţi ale poliţiei.

Pompierii, chiar dacă au venit la timp, au intervenit peste 3-4 ore, creînd impresia că au aşteptat special să ardă anumite birouri.

Unele safeuri din birourile parlamentare au fost deschise cu cheia, iar altele – cu instrumente speciale.


Concluzii: Evenimentele din 7 aprilie 2009 au fost parte a scenariului

general de fraudare a alegerilor pus în aplicare de puterea comunistă. Aceste evenimente au fost realizate pentru a distrage atenţia opiniei publice de la problema fraudării masive a alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009

Protestele paşnice anunţate pentru 7 aprilie au fost deturnate cu concursul nemijlocit al puterii, prin intermediul grupurilor numeroase de provocatori şi cu concursul organelor de forţă.

Pătrunderea protestatarilor în edificiile Preşedinţiei şi a Parlamentului şi vandalizarea lor au fost în mod evident un scenariu pus la cale de serviciile speciale şi realizat de forţele de ordine cu ajutorul grupului de provocatori.

Represaliile de după 7 aprilie 2009

Au fost operate arestări în masă a tinerilor. Arestările tinerilor s-au început în chiar noaptea de 7 spre 8

aprilie 2005. Forţele poliţiei au descins în Piaţa Marii Adunări Naţionale şi au arestat toţi tinerii aflaşi la acea oră în piaţă. Înainte de ai urca în dubele poliţiei, tinerii au fost bătuţi groaznic. Poliţiştii au tras şi focuri de armă asupra protestatarilor paşnici. În zilele ce au următoare a fost declanşată o campanie amplă de represalii politice, au început arestări în masă fără respectarea procedurilor legale. Tinerii erau reţinuţi în stradă, în sălile de liceu şi aulele universitare sau ridicaţi de la domiciliu. În perioada 8-12 aprilie au fost arestaţi circa 700 de cetăţeni.


2. Cetăţenii arestaţi au fost supuşi torturii şi deţinuţi în condiţii inumane şi degradante.

Toţi cetăţenii arestaţi au for maltrataţi la comisariatele de poliţie. Au fost aplicate cele mai diabolice forme de tortura, despre care se credea ca

au dispărut din instrumentariul organelor de forţă odată cu prăbuşirea regimului sovietic.

Cetăţenii au fost torturaţi pentru a se obţine mărturii false despre organizatorii violenţelor din 7 aprilie.

În Comisariatul General de Poliţie reţinuţii au trecut prin „coridorul morţii” Conform informaţiilor de care dispunem au fost înregistrate:

- 3 cazuri de deces în urma torturării în comisariatele de poliţie (Valeriu Boboc, 23 ani, c. Bubuieci, municipiul Chişinău, Ion Ţîbuleac, 22 ani, c. Bolohani, raionul Orhei, Eugen Ţapu, 26 ani, or. Soroca); - mai multe cazuri de viol; - 173 de cazuri de tratament inuman, degradant şi tortură;


3. Cetăţenii reţinuţi nu au beneficiat de asistenţă juridică.

Cetăţenii reţinuţi în comisariatele de poliţie nu au avut acces la asistenţa juridică.

Au fost înregistrate cazuri cînd avocaţii din oficiu îşi băteau clienţii pentru ca aceştia să facă mărturii false despre evenimentele din 7 aprilie şi să incrimineze liderii partidelor de opoziţie.

Judecătorii, contrar prevederilor legislaţiei, s-au deplasat în comisariatele de poliţie şi au emis hotărîri chiar în incinta acestora.


5. Partidele de opoziţie au fost supuse unei ample campanii de defăimare.

Guvernarea comunistă a început o campanie furibundă de culpabilizare şi discreditare a opoziţiei.

Posturile de televiziune controlate de putere, şi în primul rînd aşa zisa televiziune publică, au reflectat şi continuă să reflecte într-un mod tendenţios şi fraudulos evenimentele, etichetînd liderii opoziţiei cu calificative gen „pucişti”, „fascişti” etc.


Concluzii: În urma evenimentelor din 7 aprilie au fost arestaţi circa 1000 de

cetăţeni, preponderent tineri. Arestările în masă au fost operate pentru a intimida populaţia.

Cetăţenii arestaţi au fost supuşi torturii şi deţinuţi în condiţii inumane şi degradante. Au fost aplicate cele mai diabolice forme de tortură pentru a se obţine mărturii false despre organizatorii violenţelor din 7 aprilie.

Cetăţenii reţinuţi nu au beneficiat de asistenţă juridică. Deplasarea judecătorilor în comisariatele de poliţie şi emiterea hotărîrilor chiar în incinta acestora reprezintă o gravă încălcare a normelor procedurale.

Autorităţile au împiedicat jurnaliştii şi mass-media să informeze corect cetăţenii despre evenimentele din Chişinău.

Partidele de opoziţie au fost supuse unei ample campanii de defăimare, autorităţile încercînd să responsabilizeze opoziţia pentru actele de vandalism de la Parlament şi Preşedinţie.

raport alegeri2009

News & Politics