raport 2012.pdf
TRANSCRIPT
A C A D E M I A D E Ş T I I N Ţ E A M O L D O V E I
Instituţia Publică Institutul de Cercetări pentru Culturile de Cîmp „Selecţia”
R A P O RT
P R I V I N D A C T I V I TAT E A
Ş T I I N Ţ I F I C Ă
Ş I
I N O VA Ţ I O N A L Ă
î n a n u l 2 0 1 2
Cercetările au fost efectuate pe 5 probleme republicane: Culturi
cerealiere, Proteine şi furaj, Sfecla de zahăr, Floarea-soarelui,
Sisteme agricole.
În anul 2012 la Institutul de Cercetări
pentru Culturile de Cîmp „Selecţia”
s-au efectuat cercetări ştiinţifice în
cadrul Direcţiei Strategice
„Biotehnologii agricole, fertilitatea
solului şi securitatea alimentară”
conform proiectului instituţional
11.817.04.26A „Crearea soiurilor şi
hibrizilor competitivi de culturi de
cîmp, perfecţionarea tehnologiilor de
cultivare, elaborarea şi perfecţionarea
sistemului de agricultură durabilă”.
Analiza calităţii producţiei
Activităţile de bază ale ICCC „Selecţia”
Ameliorarea culturilor de cîmp
şi producerea de seminţe primare
Culturile cerealiere păioase
Culturile leguminoase şi furajere
Floarea-soarelui
Sfecla de zahăr
Studiul sistemelor agricole şi tehnologiilor de cultură
Protecţia plantelor
Sisteme de fertilizare în asolament
Irigarea în
asolament
Sisteme alternative de agricultură
Asolamente şi culturi permanente
Condiţiile meteorologice ale a. 2012
În anul 2012 asupra Moldovei s-a abătut una din
cele mai severe secete din ultimii 10 ani, care a adus la
reducerea productivităţii plantelor agricole şi colectarea
unor recolte slabe pe tot teritoriul ţării.
Temperaturile medii ale lunilor de vară au depăşit
multianuala cu 2,4 – 6,3⁰C, temperatura maximală a
aerului fiind de peste 40⁰C, a solului – 60 ⁰C.
Precipitaţiile au reprezentat doar 25–55%, din media
multianuală.
Aceste calamităţi au dus la pierderi de producţii
agricole de peste 2,5 mlr. lei
-4,0
-2,0
0,0
2,0
4,0
6,0
8,0
10,0
12,0
14,0
16,0
18,0
20,0
22,0
24,0
26,0
28,0
30,0
0,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
30,0
35,0
40,0
45,0
50,0
55,0
I II III I II III I II III I II III I II III I II III
martie aprilie mai iunie iulie august
t°C mm
Suma precipitațiilor pe decade, mm Media sumei multianuale, mm
Temperatura medie a aierului pe decade, ˚С Media multianuală, ˚С
LABORATORUL DE AMELIORARE A
CULTURILOR CEREALIERE
AMELIORAREA
GRÎULUI DE TOAMNĂ
AMELIORAREA
ORZULUI DE TOAMNĂ
Personalul:
Cercetători ştiinţifici – 5
Laboranţi superiori – 6
Muncitori – 5
PRODUCEREA DE SEMINŢE
DIRECŢI ILE DE AMELIORARE ALE
GRÎULUI DE TOAMNĂ
CREAREA
SOIURILOR
SEMIINTENSIVE
CREAREA
SOIURILOR
INTENSIVE
OBIECTIVELE AGROBIOLOGICE
PRIORITARE LA AMELIORAREA
GRÎULUI DE TOAMNĂ
Productivitate
înaltă de
boabe
Rezistenţă
înaltă la
secetă
Rezistenţă
suficientă la boli şi
dăunători
Rezistenţă
înaltă la cădere
Rezistenţă
înaltă la ger
Calitate înaltă
a bobului
Soi omologat pentru anul 2013
Varietatea erythrospermum.
Soi semiintensiv, perioada de vegetație este la nivelul
martorului naţional Căpriana (272 zile).
• Talia medie a plantei constituie 90 cm şi este la
nivelul martorului, posedă rezistenţă foarte bună la
cădere.
• Productivitatea medie de boabe în anii de studiu
constituie 6,00 t/ha şi depăşeşte soiul Căpriana cu
0,43 t/ha. Înfrăţire productivă înaltă – media
constituie 660 spice/m2, ce constituie cu 50
spice/m2 mai mult ca martorului naţional Căpriana.
• Conţinutul mediu de gluten în boabe constituie
30,5 % şi depăşeşte martorul naţional cu 1,5 %,
conţinutul mediu de proteine în boabe constituie
14,3% şi este cu 1,0% mai înalt ca martorul.
Volumul mediu al pîinei constituie 615 cm3 şi este
la nivelul martorului.
• Rezistent la factorii abiotici şi la boli micotice.
• Norma numerică de semănat constituie 5,0 mln
seminţe germinabile la 1 ha.
MELEAG – grîu de toamnă
Soi omologat pentru anul 2013
Varietatea erythrospermum.
Soi intensiv, perioada de vegetație este la nivelul
martorului naţional Dumbrăviţa (262 zile).
• Talia medie a plantei constituie 69 cm şi este în mediu
cu 2,0 cm mai înalt ca martorului naţional Dumbrăviţa,
posedă rezistenţă foarte bună la cădere.
• Productivitatea medie de boabe constituie 6,32 t/ha
şi depăşeşte soiul Dumbrăviţa cu 0,55 t/ha.
• Înfrăţire productivă înaltă – media constituie 700
spice/m2, ce constituie cu 40 spice/m2 mai mult ca
martorului naţional Dumbrăviţa.
• Conţinutul mediu de gluten în boabe constituie 26,0 %
şi depăşeşte martorul naţional cu 1,4 %, conţinutul
mediu de proteine în boabe constituie 12,0% şi este la
nivelul martorului. Volumul mediu al pîinei constituie
700 cm3, depăşind martorul în mediu cu 55,0 cm3.
• Rezistent la factorii abiotici şi la boli micotice.
• Norma numerică de semănat constituie 5,0 mln seminţe
germinabile la 1 ha.
TALISMAN – grîu de toamnă
Soi transmis la încercare în Comisia de Stat pentru anul 2013
ROD – grîu de toamnă
Varietatea erythrospermum. Face parte
din grupa de soiuri semiintensive,
semiprecoce. Talia medie a plantei - 85 cm,
posedă rezistenţă înaltă la cădere.
Este un soi care se evedenţiază printr-o
calitate superioară de panificaţie.
Conţinutul de gluten în boabe constituie
26-30 % şi conţinutul de proteine în boabe
12-13 %. Volumul pîinei constituie 600-700
cm3.
Rezistent la factorii abiotici şi la boli
micotice.
Norma numerică de semănat constituie
4,5mln. seminţe germinabile la 1 ha.
FENIX – grîu de toamnă
Varietatea erythrospermum. Face parte
din grupa de soiuri intensive, semiprecoce.
Talia plantei variază în limitele 70-85 cm,
posedă rezistenţă înaltă la cădere.
Productivitatea medie de boabe în ultimii
3 ani (2010-2012) constituie 5,29 t/ha, cu
0,43 t/ha mai mult ca martorul naţional
Căpriana.
Soi rezistent la secetă. În anul agricol
2011 – 2012 a manifestat o recoltă de 4,16
t/ha, ceia ce reprezintă cu 1,01 t/ha mai
mult ca martorul naţional soiul Căpriana.
Rezistent la factori biotici şi abiotici.
Norma numerică de semănat constituie
5,0 mln. seminţe germinabile la 1 ha.
Soi transmis la încercare în Comisia de Stat pentru anul 2013
DIRECŢI ILE DE AMELIORARE
ALE
ORZULUI DE TOAMNĂ
CREAREA
SOIURILOR
DE TOAMNĂ
CREAREA
SOIURILOR
ALTERNATIVE
OBIECTIVELE AGROBIOLOGICE
PRIORITARE LA AMELIORAREA
ORZULUI DE TOAMNĂ
Productivitate
înaltă de
boabe
Rezistenţă
înaltă la
secetă
Rezistenţă
suficientă la boli şi
dăunători
Rezistenţă
înaltă la cădere
Rezistenţă
înaltă la ger
Calitate înaltă
a bobului
EXCELENT – orz de toamnă
În comparaţie cu soiurile analogice: Bţ.-
14-02 şi Strălucitor, soiul Excelent are
perioada de vagetaţie mai scurtă. Este mai
jos cu 5 - 10 cm faţă de martorii naţionali
(Moldavschii - 18 şi Osnova) şi are
rezistenţă bună la cădere. În mediu pe ultimii
3 ani (2010-2012) a manifestat o
productivitate de boabe de 4,65 t/ha, ce
constituie cu 0,67 t/ha mai mult ca martorii
naţionali (Bţ – 14/02 şi Dostoinîi).
Soiul Excelent are rezistenţă bună la
ger, regenerare intensivă primăvara.
Soi recunoscut de perspectivă pentru anul 2013
AURIU – orz de toamnă
Tipul de dezvoltare – intermediar. Varietatea pallidum.
• Producţia medie de boabe în anii de studiu (2010-
2012) – 4,13 t/ha, +0,61 t/ha faţă de media
martorilor (Bţ – 14/02 şi Dostoinîi).
• Peroada de vegetaţie – 241 zile, cu 1 zi mai scurtă
ca media martorilor.
• Talia medie a plantei – 89,0 cm.
• Greutatea medie a 1000 de seminţe – 45,3 g, la
nivelul mediei martorilor. Numărul mediu de boabe
în spic – 52,3. Înfrăţirea productivă –338 spice/m²,
+52,0 spice faţă de media martorilor .
• Rezistenţă bună la polignire – 4,5 puncte.
• Rezistenţa la iernare – 95,0%, +41,5% faţă de
media martorilor .
• Posedă plasticitate ecologică bună.
• Epoca de semănat – I decadă a lunii octombrie.
Norma numerică de semănat – 4,0-4,5 mln seminţe
germinabile la 1 ha.
Soi transmis la încercare în Comisia de stat pentru anul 2013
PRODUCEREA DE SEMINŢE
PRIMARE
Grîu de toamnă
Ovăz
Orz de
primăvară
Mei
Orz de toamnă
Cultura Seminţe condiţionate Inclusiv pe categorii
CMD - 2 înmulţiri
Grîu de toamnă 10712 1542 9170
Orz de toamnă 7815 1380 6435
Orz de primăvară 7605 3150 4455
Ovăz 560 560 -
Mei 340 - 340
Total 27032 6632 20400
A fost efectuată producerea preliminară de seminţe la următoarele culturi:
• grîu de toamnă – 16 soiuri;
• orz de toamnă – 10 soiuri;
• orz de primăvară – 2 soiuri;
• ovăz – 1 soi;
• mei – 1 soi.
Producerea preliminară de seminţe, kg. Recolta 2012
La orzul de toamnă: au fost
testate 4 soiuri (Bţ -14-02,
Strălucitor, Scînteia, şi Tezaur),
4 epoci de semănat (22.09.11;
5.10.11; 17.10.11 şi 28.10.11), 3
norme de însămânțare (3,0; 4,5
şi 6,0 mln. seminţe germinabile
la ha).
În rezultatul testărilor s-a stabilit, că cea
mai optimă epocă pentru grîul de toamnă,
în condiţiile anului agricol 2011-2012, a fost
epoca II (5.10.11), iar norma de semănat –
5,0 mln. seminţe germinabile la ha.
La grîul de toamnă: au fost testate 4
soiuri noi (Vatra, Baştina, Lăutar şi
Urmaş), 4 epoci de semănat (22.09.11;
5.10.11; 17.10.11 şi 28.10.11), 3 norme
de însămânțare (3,0; 5,0 şi 7,0 mln.
seminţe germinabile la ha).
Pentru orzul de toamnă epoca
optimă s-a dovedit a fi III epocă
(15.10.11), iar norma de
semănat - 6,0 mln. seminţe
germinabile la ha.
Productivitatea soiurilor omologate şi de perspectivă de grîu de toamnă în rețeaua
Comisiei de Stat pentru Testarea Soiurilor anii 2010-2012, t/ha
№ Soiul
Regiunile de testare Media pe ţară
Poziţia
ocupată Nord Centru Sud productivi-
tatea, t/ha
devierea de la mr.,
%
1 Avantaj st. 1 4,40 4,32 3,47 4,06 100 1
2 Kuialinik st. 2 4,58 4,01 3,58 4,06 100 1
Media martorilor 4,49 4,16 3,53 4,06 100 -
3 Dumbrăviţa 4,19 4,09 3,56 3,95 97,3 3
4 Podoima 4,29 4,04 3,26 3,86 95,0 5
5 Select 4,20 4,08 3,51 3,93 96,8 4
6 Căpriana 4,27 4,10 3,81 4,06 100 1
7 Vatra 4,13 3,76 3,60 3,83 94,3 6
8 Avînt 4,34 4,15 3,61 4,03 99,3 2
9 Baştina 4,41 3,71 3,58 3,90 96,1 4
10 Lăutar 4,36 4,11 3,71 4,06 100 1
11 Talisman 4,24 3,91 3,57 3,91 96,3 4
12 Meleag 4,19 4,30 3,32 3,94 97,0 3
13 Bţ – 19/07 4,32 3,78 3,60 3,90 96,1 4
Media soiurilor create la ICCC”Selecţia” 4,27 4,00 3,56 3,94 97,1 3,36
17 Pisanka 4,08 2,92 3,01 3,34 82,3 11
18 Espirio 3,50 4,00 3,00 3,50 86,2 10
19 Skagen 4,36 4,05 3,65 4,02 99,6 2
20 Blagodarka 3,90 3,91 3,72 3,84 94,6 6
21 Bunciuk 3,93 3,97 3,42 3,77 92,9 8
22 Miseia odesskaia 3,85 4,13 3,42 3,80 93,6 7
23 Zolotokolosa 4,11 3,76 3,50 3,79 93,3 7
24 Podoleanka 4,04 3,45 3,20 3,56 87,7 9
25 Smugleanka 3,79 2,84 3,17 3,27 80,5 12
26 Turunciuk 3,72 2,92 3,09 3,24 79,8 13
Media soiurilor străine 3,99 3,63 3,32 3,65 89,9 8,50
LABORATORUL DE AMELIORARE A CULTURILOR LEGUMINOASE ŞI FURAJERE
Personalul:
Cercetători ştiinţifici - 6
Laboranţi superiori – 6
Muncitori – 6
Ameliorarea mazării
Ameliorarea soiei
Ameliorarea fasolei
Ameliorarea culturilor furajere
Producerea de seminţe primare
Direcţiile de ameliorare la cultura mazării
Crearea soiurilor cu frunze obişnuite
Crearea soiurilor cu frunze modificate
Crearea soiurilor cu frunze modificate şi bobul concrescut cu tegumentul seminal
Obiectivele
cercetărilor la ameliorarea mazării
Capacitatea de producţie
Rezistenţă la
scuturare
Toleranţă la boli şi dăunători
Rezistenţă la cădere
Calitatea superioara a
bobului
Rezistent la scuturarea boabelor şi la
polignirea plantelor.
Soiul de mazăre pentru boabe
MZ-13-12
Soi semipitic (de 42-82 cm) cu
frunza modificată în cîrcei şi este
adaptat la recoltarea mecanizată.
Productivitatea medie de boabe -
2886kg/ha (cu 385kg/ha depăşeşte
s.Gloria şi Sandrina) şi potenţial biologic
de peste 4500kg/ha.
Conţinutul de substanţe proteice -
23,3-25,5%.
MZ-13-12
Direcţiile de ameliorare la cultura soiei
Crearea soiurilor precoce cu
perioada de vegetaţie de 95-105 zile
Crearea soiurilor semitimpurii cu
perioada de vegetaţie 110-120
Crearea soiurilor cu destinaţie alimentară
Obiectivele
cercetărilor la ameliorarea soiei
Sporirea capacităţii de
producţie
Rezistenţă înaltă
la secetă
Toleranţă la boli şi dăunători
Rezistenţă la cădere şi
scuturare a boabelor
Majorarea conţinutului de substanţe utile în
bob
Soiul de soia pentru boabe – Veronia
Rezistent la cădere şi scuturarea boabelor.
Sensibil la mana şi tolerant la phomopsis.
Creat prin metoda hibridării.
Soi semitardiv, perioada de vegetaţie 119-125 zile.
Producţia medie de boabe 2500-2960 kg/ha,
depăşind producţia martorului soiului Aura,
cu 220 kg/ha.
Producţia maximală a
realizat-o în anul 2005
în culturile comparative
de concurs şi a fost de
3360 kg/ha.
Calitatea boabelor este superioară martorului cu 2
unităţi procentuale şi variază între 38,6-40,8%.
Soiul de soia – Magia (S – 29 – 09)
Tolerant la bacterioze, mană şi phomopsis.
Înregistrat în Registrul Soiurilor de Plante al
R.Moldova în a. 2013.
Producţia medie de boabe 2560 kg/ha,
depășind producţia martorului soiului Aura,
cu 300 kg/ha.
Producţia maximală a realizat-o în anul 2010
în culturile comparative de concurs şi a fost de
3520 kg/ha.
Conţinutul de substanţe proteice variază
între 37,0-39,0%, iar de grăsimi între
18,0-22,0%.
Soi semitimpuriu, perioada de vegetaţie 114-118 zile.
Soia Magia
Producţia medie de
boabe 2130 kg/ha,
depăşind producţia
martorului cu 260 kg/ha.
Soiul de soia – S – 12 – 12
Creat prin metoda hibridării din populaţia hibridă
Bucuria x Ada.
Conţinutul de proteină în boabe variază de
la 39,3– 41,0%.
Bun premergător pentru culturile
cerealiere de toamnă.
Soi timpuriu,
perioada de
vegetaţie 87-95 zile.
Soia
S-12-12
Soia S-12-12
Producţia maximală a realizat-o în a.2010,
fiind de 2740 kg/ha.
Direcţiile de ameliorare la cultura fasolei
Crearea soiurilor pretabile la recoltarea mecanizată
Crearea soiurilor cu dimensiuni diferite a bobului pentru loturi
private
Obiectivele
cercetărilor la ameliorarea fasolei
Sporirea capacităţii de
producţie
Rezistenţă înaltă
la secetă
Toleranţă la boli şi dăunători
Pretabilitate înaltă la
recoltarea mecanizată
Îmbunătățirea calităţii boabelor
Soiul de fasole Garofiţa
(F-33-09)
Omologat pentru a. 2013
Se evidenţiază de soiurile omologate
prin precocitate, maturizându-se
foarte uniform cu 5-7 zile mai
devreme faţă de soiurile omologate.
Are creştere determinată.
MMB – 215-230 g.
Potenţialul soiului e de 3100 kg/ha
boabe, care conţin peste 25,2 % proteine.
Producţia medie variază
între 1529-1970 kg/ha
Maximală – 2412 kg/ha.
Soiul nou de fasole – Mariţa
Soi semitimpuriu – (84-86 zile). Se maturizează cu
5-7 zile mai devreme faţă de soiul omologat Aluna.
Conţinutul de proteine e de – 23,45%.
Cantitatea de proteină la 1ha – 357 kg/ha ce e cu cca
69 kg mai mult faţă de martor.
Posedă o toleranţă mai mare faţă de boli, fierbe uşor.
Are inserţia primelor
păstăi cu 3-4 cm mai
înaltă faţă de soiurile
omologate în RM.
Depăşeşte Martorul. (s. Crizantema) cu 300-
383 kg/ha.
În studiu la CS.
Problema „Nutreţuri şi albumine”
Rezultate:
În studiu au fost incluse 5310 variante inclusiv:
• Mazăre – 1878
• Soia – 1950
• Fasole – 1446
• Măzăriche de primăvară – 36
Au fost efectuate 90 de încrucişări:
• Mazăre – 40
• Soia – 29
• Fasole – 21
Au fost selectate – 2860 plante elite:
În a. 2012 s-au produs 361,2 tone seminţe, inclusiv:
• Mazăre – 29,9 t
• Măzăriche de primăvară – 13,0 t
• Floarea-soarelui – 33,05 t
• Ovăz – 10,6 t
• Orz de toamnă – 94,96 t
• Grâu de toamnă – 174,0 t
• Mei – 1,2 t
• Năut – 1,1 t
• Linte – 0,1 t
• Soia – 3,3 t
În a. 2012 au fost obţinute: 1 brevet, 2 hotărâri de
acordare a brevetelor şi s-au depus 2 cereri de brevet.
S-au citit lecţii la seminare şi conferinţe.
AMELIORAREA
FLORI I -SOARELUI
1. Ameliorarea
hibrizilor de
floarea-soarelui
3. Producerea
seminţelor de
prima generaţie
F1 2. Producţia
seminţelor formelor
parentale ale
hibrizilor omologaţi
în verigile primare
Personalul:
Cercetători ştiinţifici – 6
Laboranţi superiori – 4
Muncitori – 3
OBIECTIVELE AGROBIOLOGICE
PRIORITARE LA AMELIORAREA
FLORII-SOARELUI
Potenţial de
producţie
3,0-4,0 t/ha
seminţe
Rezistenţă la
noile rase
agresive de
lupoaie
Rezistenţă
la atacul
principalilor
patogeni
Conţinut de
grăsime,
48-52%
La moment, în Registrul Soiurilor de plante al Republica Moldova sunt înregistraţi 9 hibrizi creaţi în cadrul ICCC “Selecţia”, printre care cei mai recenţi sunt: Andrian, Ana, Bucium, HS-0428 şi Luceafărul. În Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante se studiază hibridul Valeria.
În pepiniera liniilor cosangvinizate au fost cercetate peste 2110 numere generaţia I1-I17, unde în proces de elaborare şi cercetare sunt 12 linii noi de mamă, precum şi circa 60 linii noi de tip Rf. Au fost iniţiate crecetările de creare a unei noi linii de tip Rf rezistentă la rasa F de lupoaie.
În culturile comparative în anul curent s-au studiat 160 combinaţii hibride. Trei combinaţii hibride experimentale, bazate pe liniile LC-3293A şi MB-3564A sunt considerate de perspectivă şi vor fi testate în anul următor.
În cultura ecologică au fost studiaţi 61 de hibrizi străini în raport cu martorul, hibridul precoce HS-9505. Cele mai bune rezultate au fost înregistrate la hibrizii elaboraţi de companiile Syngenta şi Pioneer. Ceilalţi hibrizi analizaţi au fost mai inferiori martorului. De menţionat că nici unul din hibrizii străini n-au fost mai superiori ca martorul semitardiv HS-0428. Testarea în producere a hibrizilor de floarea-soarelui creați în cadrul ICCC ,,Selecția” a fost efectuată în gospodăria la punctul de sprijin Țaul, cel mai bun rezultat a fost atestat la hibridul Luceafărul creat de ICCC (2210 kg/ha). În condiţii de seră au fost testate 321 mostre (linii şi hibrizi) la atacul cu lupoaiei (rasa A-F). Total rezistenţi s-au dovedit a fi hibrizii HS-0428 şi Ortac, iar din linii, forma LC-3293A şi LC-393 Rf, precum şi 14 linii noi Rf în total 37 mostre. Toleranţi la atacul cu Lupoaie s-au dovedit a fi 40 de numere.
Ameliorarea hibrizilor de floarea-soarelui cu potenţial de
producere 3,0-4,0 t/ha, conţinut de grăsime de 48-52%, rezistenţi la
principalele boli, dăunători şi lupoaie
În seminologia primară sub izolator a fost căpătat:
Linii Rf -22,4 kg (tată)
Linii Forma A şi B – 17,8 Kg ( mamă)
În gospodăria SDE Chetrosu din Anenii-Noi a fost multiplicată linia MB-3570 A (6 ha) s-au recoltat 20 kg
Producerea seminţelor de prima generaţie F1
În seminologia primară sub izolator a fost căpătat:
Semințe F1 a hibrizilor: Floresan-5,3 kg; Valeria-4,1kg; Andrian-6 kg; Bucium-3,9 kg; Speranţa-3,7kg; Ortac-3,9 kg şi HS-9729-7,6 kg.
În gospodăria SDE Chetrosu din Anenii-Noi a fost semănat un sector de hibridare 22 ha cu hibridul Ana, dar din cauza secetei din acest an sectorul a fost rebutat.
Producerea formelor parentale
Caracteristica hibridului de floarea-soarelui Valeria
Hibridul Valeria a fost transmis
la Comisia de Stat în a 2011 pentru
încercarea Soiurilor (este un hibrid
simplu 100-106 zile perioada de
vegetaţie, producţia medie pe trei
ani este de 2750 kg/ha seminţe şi
1320 kg/ha ulei, coji 20-23 %, ulei
63-67 %).
Caracteristica specifică a
hibridului Valeria este rezistența la
noile rase agresive de lupoaie (A-F).
După rezultatele obţinute de la
Comisia de Stat în condiţiile
extreme a anului 2012 hibridul
Valeria a depăşit media martorului
cu 107,3 % seminţe şi 105,1 % ulei,
iar gradul de atac cu Lupoaie a fost
zero.
Linia mama 98A
X
Linia MB-16Rf
F1
Laboratorul de ameliorare şi tehnologii de cultivare a sfeclei de zahar
Personalul:
Cercetători ştiinţifici - 5
Laboranţi superiori – 4
Muncitori - 2
Crearea soiurilor de sfeclă de
zahăr
Crearea hibrizilor de
sfeclă de zahăr
Crearea soiurilor de
sfeclă pentru furaj
Producerea de seminţe primare şi comerciale
Direcţiile de ameliorare la
cultura sfeclei de zahăr
Crearea soiurilor şi hibrizilor cu producţia de
rădăcini 55-60 t/ha
Crearea soiurilor şi hibrizilor cu
conţinutul de zahăr 18,5-19,5%
Crearea soiurilor şi hibrizilor cu culesul de zahăr la hectar
10,2-11,7 tone
Obiectivele cercetărilor
la ameliorarea sfeclei de zahăr
Sporirea capacităţii
de producţie
Rezistenţă
înaltă la
secetă
Toleranţă la boli
Îmbunătăţirea calităţii
tehnologice la
extrasul de zahăr
Majorarea conţinutului
de zahăr
Soiul Baracuda
(de perspectivă)
Soi monocarp, rezistent la secetă şi
arşiţă, tolerant la bolile aparatului
foliar şi a rizocarpului.
Potenţialul biologic de recoltă – 75,4 t/ha.
Conţinutul de zahăr – 19,2%.
Culesul de zahăr – 14,5 t/ha.
La producţia de rădăcini
soiul Baracuda faţă de soiul
Victoria este mai productiv cu
6,5 t/ha, iar la conţinutul de
zahăr cu 1,1%.
Hibridul ICCC – 88
(de perspectivă)
Hibrid monocarp diploid de tip N(normal),
rezistent la boli, secetă şi lăstărire.
Culesul de zahăr – 15,7 t/ha.
Potenţialul de producţie – 85 t/ha.
Conţinutul de zahăr – 18,5%.
După producţia de
rădăcini, noul hibrid de
perspectivă ICCC–88
depăşeşte hibridul
omologat Vilia cu 9,4 t/ha,
şi cu 1,4% după
conţinutul de zahăr.
Soiul de sfeclă furajeră Ruja
(înregistrat pentru 2013)
Soi pluricarp de tipul – E (roditor). Rizocarpii cu
forma cilindrică – conică amplasați în sol până la 40%, cu
culoare inferioare roz cu cercuri albe, iar cea exterioară de
culoare roz-violet.
Potenţialul biologic de producţie a rădăcinilor fără
irigare este de 150 t/ha, la irigare – 210 t/ha.
Conţinutul de substanţe absolut uscate – 13,9%.
Conţinutul de zahăr – 9,3%
Producţia de seminţe – 2,4-2,6 t/ha
Masa a 1000 seminţe – 23,8 gr.
Germinaţia seminţelor – 96%
CARACTERISTICA
soiului de sfeclă pentru furaj Ruja
Soiul Ruja este un soi de sfeclă
furajeră creat în IP ICCC „Selecţia”
prin metoda alegerilor individuale din
soiul Kievscaia la ameliorarea
indicilor de productivitate pentru a fi
cultivată în zonele Republicii
Moldova.
Soi pluricarp de tipul – E
(roditor). Rizocarpii cu forma
cilindrică – conică aplasaţi în sol pînă
la 40%, cu culoare inferioare roz cu
cercuri albe, iar cea exterioară de
culoare roz-violet. Potenţialul
biologic de producţie a rădăcinilor
fără irigare este de 150 t/ha, la irigare
– 210 t/ha.
Conţinutul de substanţe absolut
uscate – 13,9%.
Conţinutul de zahăr – 9,3%
Producţia de seminţe – 2,4-2,6
t/ha
Masa a 1000 seminţe – 23,8 gr.
Germinaţia seminţelor – 96%
Soiul Ruja are rezistenţă în altă
boli şi lăstîrire, uşor suportă secetă şi
arşiţă, are o capacitate înaltă de
păstrare a rădăcinilor.
Se recomandă pentru epocile
mijlocii şi tîrzii de recoltare cu
densitatea plantelor 70-75 mii/ha.
Este destinat pentru scopuri
furajere, recomandat pentru cultivare
în R.Moldova.
Ameliorator
V.Mihai
Soiul Ruja are rezistenţă în altă boli şi lăstărire, uşor
suportă secetă şi arşiţă, are o capacitate înaltă de păstrare a
rădăcinilor.
Se recomandă pentru epocile mijlocii şi târzii de recoltare
cu densitatea plantelor 70-75 mii/ha.
Este destinat pentru scopuri furajere, recomandat pentru
cultivare în R.Moldova.
Producerea de seminţe primare şi comerciale
seminţele amelioratorului – 16,4 kg
prebaze – 56,7 kg
baze – 87,0 kg
F1:
• Vilia – 177 kg
• Scorpion – 290 kg
• Vodolei – 300 kg
R1:
• Victoria – 302 kg
R1 (sfeclă furajeră):
• Ciugur – 596 kg
• Ruja – 307 kg
Rezultatele cercetărilor hibrizilor sfeclei pentru zahăr
în punctul de sprijin Donduşeni (Ţaul), 2012
Hibridul Densitatea,
mii/ha
Recolta,
t/ha
Nr. de rădăcini,
mii/ha % plantelor Afectarea, %
bune veştede
cu
frunză
verde
cu frunză
complet
uscată
cercosporoză făinare
Hibrizi autohtoni
Vilia 74,7 11,6 35,3 39,4 47,3 52,7 12,8 5,7
Vodolei 66,9 13,3 34,6 32,3 51,7 48,3 12,6 5,4
Scorpion 67,2 13,9 35,4 31,8 52,2 46,7 12,5 5,3
ICCC-88 77,8 13,7 39,2 38,6 50,5 49,5 13,0 5,5
Hibrizi străini
Libero 68,9 11,0 29,3 39,6 42,5 58,5 13,4 5,9
Merac 67,9 12,6 30,6 37,3 45,0 55,0 13,3 6,0
Hibrizii de sfeclă de zahăr creaţi la ICCC „Selecţia” din Bălţi sunt la un nivel cu cei
străini după producţia de rădăcini şi cu un conţinut de zahăr mai înalt.
LABORATORUL DE BIOCHIMIE
În laboratorul de analiză a calităţii producţiei în 2012 la cultura grâului de
toamnă a fost efectuată analiza la indicele de sedimentaţie a 1450 de mostre de
grâu de toamnă din câmpul de hibridare şi analiza completă a 346 de probe de grâu
de toamnă din câmpurile de concurs nr.1 şi nr.2. În total s-au efectuat cca 14000 de
analize, inclusiv cca 1000 de analize la conţinutul de proteină brută, 700 de analize
la conţinutul de gluten umed ş.a.
La culturile leguminoase la conţinutul de proteina brută şi proteină digestibilă
au fost analizate 102 probe de mazăre, soia şi fasole.
În liniile parentale şi hibrizii
experimentali de floarea-soarelui a fost
determinat conţinutul de ulei vegetal în
volum de 739 de mostre.
Rezultatele analizelor au fost
transmise amelioratorilor pentru
alegerea în baza lor a celor mai reuşite
forme din punct de vedere a calităţii
materialului genetic la culturile de cîmp
ameliorate la IP ICCC „Selecţia”.
Optimizarea sistemelor integrate de protecţie a
culturilor de cîmp în condiţiile economice şi
meteoclimaterice nestabile.
Laboratorul „Protecţia plantelor”
Scopul:
Laboratorul „Protecţia plantelor”
Rezultate:
Au fost testate:
• Produse fitosanitare – 59
Inclusiv:
• Erbicide – 28
• Fungicide şi produse pentru tratarea seminţelor – 13
• Insecticide şi acaricide - 3
• Desicanţi – 2
• Fertilizanţi – 9
În rezultatul testării s-au obţinut 863250 mii lei.
SISTEME AGRICOLE
Asolamente
şi culturi
permanente
Personalul:
Cercetători ştiinţifici – 11
Laboranţi superiori – 8
Muncitori – 2
Experienţă
polifactorială
Sisteme de
fertilizare în
asolament
Regimuri de
irigare în
asolament
Studierea impactului de lungă
durată a irigării asupra
productivităţii culturilor şi
fertilităţii solului;
Stabilirea acţiunii şi
interacţiunii diferitor rotaţii
de culturi, sisteme de lucrare
şi fertilizare a solului în
asolament pe cernoziomul
tipic din stepa Bălţului.
„Sisteme agricole”
Scopul:
Evaluarea comparativă a influenţei asolamentului şi culturii permanente
în experienţele de lungă durată asupra productivităţii culturilor şi
fertilităţii solului;
Determinarea eficacităţii diferitor sisteme de fertilizare a solului
în asolament;
Problema „Sisteme agricole”
Obiective:
Evidenţierea posibilităţilor de reducere a
cheltuielilor de producere şi impactului
negativ asupra mediului ambiant cu obţinerea
concomitentă a nivelului scontat de producţie.
Problema „Sisteme agricole”
Rezultate şi concluzii:
Secţia Sisteme Agricole în anul 2012 a continuat cercetările ştiinţifice în experienţe de
cîmp de lungă durată pe asolamente şi culturi permanente, pe diferite sisteme fertilizare în
asolament, regimuri de irigare în asolament, experienţă polifactorială cu studierea acţiunii şi
interacţiunii componentelor de bază a sistemului de agricultură în vederea evaluării
posibilităţilor de tranziţie la un sistem de agricultură durabilă, inclusiv ecologică.
1. În cadrul conferinţei ştiinţifice internaţionale „Solul ca Patrimoniu Mondial” de la 22-23
mai, 2012 din Bălţi, cu participarea savanţilor din 14 ţări ale lumii (SUA, Franţa, Marea
Britanie, Rusia, Ukraina ş.a.) au fost totalizate rezultatele ştiinţifice obţinute în
experienţele de cîmp de lungă durată din cadrul ICCC „Selecţia” pe parcursul ultimilor 50
de ani şi trasate căile de depăşire a problemelor ecologice, economice şi sociale cu care se
confruntă agricultura Republicii Moldova.
Recomandările conferinţei ştiinţifice din Bălţi au fost publicate în revistele: Agricultura
Moldovei, N5-6, 2012 şi Akademos N2(25), 2012.
2. Materialele rapoartelor discutate la conferinţa ştiinţifică din Bălţi se află la etapa de
redactare cu ulterioara lor publicare la începutul anului 2013 de către editura Springer sub
genericul „Soil as World Heritage” (Solul ca Patrimoniu Mondial).
3. Cernoziomul tipic din stepa Bălţului a fost inclus în lista preliminară a UNESCO, fiind
recunoscut ca Patrimoniu Natural de însemnătate globală.
Dificultăţi şi necesităţi
Utilajul ştiinţific şi tehnica specializată utilizată pentru
amplasarea, îngrijirea şi recoltarea experienţelor institutului necesită o
completare şi reînnoire radicală. E nevoie de:
Combină pentru recoltarea parcelelor la culturile de câmp;
Semănători pentru semănatul câmpurilor de selecţie din diferite
verigi ale procesului de ameliorare şi de producere a seminţelor (de
tipul: ССФК-7, СКС-6-10, СН-16 ş.a.);
Drajerator;
Cameră frigorifică pentru aprecierea rezistenţei plantelor la
temperaturi joase;
Treierătoare pentru treieratul individual al spicelor;
Maşină pentru curăţatul şi condiţionarea seminţelor tip K 541
Petcus;
Balanțe de laborator;
Zaharimetru;
Sistem pentru extragerea grăsimilor;
Sistem pentru determinarea conţinutului de fibră.
“COORDONAT” “APROBAT”
Prin Hotărîrea C.S.Ş.D.T. al A.Ş.M. Prin ordinul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare
Nr.____ din „____” _____________ ______ Nr.____ din “____”____________________ ________
Preşedintele AŞM Ministru al MAIA
______________________________ __________________________________
Academician Gheorghe DUCA Vasile Bumacov
Organigrama IP Institutului de Cercetări pentru Culturile de Cîmp “Selecţia”
Total Inclusiv din buget
Total număr de unităţi conform schemei de încadrare: 209,25 113,25
inclusiv:
Personal cu funcţie de conducere total- 10,5 10,5
dintre care:
- director, vicedirectori, secretar ştiinţific, contabil-şef 5 5
- şefii de laborator, secţiei, sector, centru 5,5 5,5
Personal de profil, 39 39
inclusiv:
Cercetători ştiinţifici 39 39
Personal auxiliar 159,75 63,75
Director interimar ____________________ Valeriu Vozian
Coordonat:
Prim-Vicepreşedinte al A.Ş.M.( coordonator al secţiei)
Şef Direcţie politici, management şi monitorizare al C.S.Ş.D.T.al A.Ş.M.
Director adjunct pe
probleme de ştiinţă
Consiliul ştiinţific
Secretar ştiinţific
Consilii ştiinţifice
specializate
aprobate de
C.N.A.A.
Serviciul de deservire şi
gospodărie
Serviciul relaţii internaţionale,
transfer tehnologic
Am
eli
ora
re ş
i
teh
no
log
ii d
e c
ult
ivare
a c
ult
uri
lor
cere
ali
ere
şi
test
are
a c
ali
tăţi
i
sem
inţe
lor
Laboratoare
Am
eli
ora
re ş
i
teh
no
log
ii d
e c
ult
ivare
a c
ult
uri
lor
leg
um
inoase
şi
fura
jere
A
meli
ora
re ş
i
teh
no
log
ii d
e c
ult
ivare
a c
ult
uri
lor
a f
lori
i
soare
lui
A
meli
ora
re ş
i
teh
no
log
ii d
e c
ult
ivare
a s
fecle
i p
en
tru
zah
ăr
A
nali
za c
ali
tăţi
i
pro
ducţi
ei
P
rote
cţi
a p
lan
telo
r
Tehno
logii
şi
sist
em
e
ag
rote
hn
ice
Serviciul finanţe şi contabilitate
Serviciul personal, juridic,
cancelaria, protecţia muncii
Serviciul informaţional
Director adjunct pe
probleme generale
Director
Total Inclusiv
Din buget Din fondul special
Personal total
(persoane fizice) 209 113 96
inclusiv:
Cercetători ştiinţifici 44
Doctori în ştiinţe 14
Doctori habilitaţi 2
Cercetători ştiinţifici
până la 35 ani 9
Doctoranzi 9
Postdoctoranzi -
RESURSE UMANE
(fără cumularzi), 2012
Categorii de personal
Salariul mediu lunar calculat
(cu sporuri şi premii) per unitate, lei
Tipul de angajare
De bază Cumul intern Cumul extern Acord de muncă
Director 7513
Vicedirector pentru ştiinţă 5947
Vicedirector 3226
Secretar ştiinţific 5762
Contabil-şef 3664
Inginer-şef
Şef de subdiviziune 4131
Consultanţi ştiinţifici
Cercetători ştiinţifici principali
Cercetători ştiinţifici coordonatori
Cercetători ştiinţifici superiori 4112
Cercetători ştiinţifici 3505
Cercetători ştiinţifici stagiari 2914
Ingineri şi specialişti cu studii superioare 1782
Tehnicieni 1744
Personal auxiliar 1680
Alte categorii de salariaţi
Buget
Volumul de
finanţare,
mii lei
Mijloace
speciale
Volumul de
finanţare,
mii lei
Total 6027,5 3929,8 9957,3
Inclusiv:
– retribuirea muncii 4080,5 2508,0 6588,5
– plata mărfurilor şi serviciilor 1909,1 1260,9 3170,0
– deplasări în interes de serviciu 24,0 23,9 47,9
– altele 13,9 5,0 18,9
– procurarea mijloacelor fixe - 132,0 132,0
– reparaţii capitale
FINANŢAREA ŞI DISTRIBUIREA
MIJLOACELOR, 2012
Potenţial logistic
spaţii destinate cercetărilor ştiinţifice: clădiri
Spaţii,
total
(m2)
Spaţii destinate
cercetărilor ştiinţifice,
total (m2)
inclusiv Spaţii destinate cercetărilor
ştiinţifice, total (m2) per
cercetător de bază proprii primite în
folosinţă
luate în
arendă
26452 5051 5051 114
Potenţial logistic:
terenuri experimentale
Terenuri, total (ha) inclusiv:
proprii primite în folosinţă luate în arendă
508 508
Potenţial logistic
Nivelul de dotare cu echipament ştiinţific (fără calculatoare personale)
Echipament ştiinţific, total
conform datelor
prezentate în bilanţ,
(mii lei)
Caracteristicile de vârstă ale echipamentului ştiinţific,
(mii lei) Echipament ştiinţific,
total (mii lei) per
cercetător de bază de până la 5 ani de 6-10 ani de la 10 ani în sus
8677,6 2726 1880 4071,6 197
Potenţial logistic
Nivelul de dotare cu calculatoare personale, utilizate în procesul de cercetare
Numărul de
calculatoare
personale, total
Caracteristicile de vârstă, (nr.) Cu acces la
Internet
Numărul de
calculatoare personale
per cercetător de bază de până la 3 ani de 3-5 ani de la 5 ani în sus
44 22 2 20 16 1,0
