raport 2012-2013 isj cluj.pdf

STAREA ȘI CALITATEA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR CLUJEAN 1

STAREA ȘI CALITATEA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR CLUJEAN RAPORT ANUAL 2012-2013 Inspectoratul Școlar Județean Cluj

Piața Ștefan cel Mare nr. 4 Cluj-Napoca E-mail: [email protected]


CUPRINSUL Capitolul I. Realizarea unui sistem educaţional performant, echitabil şi eficient I.1. Asigurarea accesului tuturor elevilor la servicii educaţionale de calitateprin eficientizarea activităţii de învăţare şi formarea competenţelor

3

I.1.1. Diagnoza procesului educațional 3 I.1.2. Inspecția școlară generală 28 I.1.3. Chestionar inspecții 44 I.1.4. Asigurarea educaţiei de bază prin eficientizarea activităţii de învăţare şi formarea competenţelor

48

I.1.5. Învățământul particular și alternativele educaționale 53 I.1.6. Diversificarea ofertelor de CDŞ şi CDL 59 I.1.7. Valorificarea oportunităților de dezvoltare instituțională prin programele UE pentru educație și formare profesională

72

I.1.8. Echivalarea studiilor efectuate în străinătate ale elevilor români și străini 103 I.2. Rezultatele obţinute la examenele naţionale în anul şcolar 2012- 2013 105

I.2.1. Rezultatele de la Evaluarea Națională 2013 105 I.2.2. Rezultate la examenul național de bacalaureat 2013 109

I.3. Rezultatele elevilor la olimpiade și concursuri școlare 117 I.3.1. Olimpiada satelor clujene 117 I.3.2. Concursul Național Universul Cunoașterii prin Lectură 118 I.3.3. Restructurarea învăţământului adresat tinerilor capabili de performanţă 118 I.3.4. Rezultate relevante-competiții naționale CAEN 2013 ale MEN; 134

I.4. Reducerea absenteismului şcolar, a riscului de abandon şcolar, prevenirea violenţei şi creşterea siguranţei elevilor

135

I.4.1. Analiza comparativă a evoluției absenteismului: ani școlari 2011-2012, 2012-2013 136 I.4.2. Cauzele absenteismului 156 I.4.3. Măsuri luate de școală în vederea scăderii absenteismului școlar 158 I.4.4. Prevenirea violenţei şi creşterea siguranţei elevilor 159 I.4.5. Analiza activităților desfășurate și rezultatele obținute pentru asigurarea climatului de siguranță în unitățile de învățământ preuniversitar și zona adiacentă acestora

162

I.4.6. Catalogul online – prioritate a învăţământului clujean 165 I.4.7. Impactul activităţilor derulate în săptămâna ,,Să ştii mai multe, să fii mai bun!’’ 168 I.4.8. Palatul Copiilor Cluj şi cluburile copiilor din judeţ 180

Capitolul II. Restructurarea reţelei şcolare în vederea eficientizării procesului educativ II.1. Rețea școlară 186

II.1.1. Priorităţile manageriale ale anului şcolar 2012-2013 186 II.1.2. Evoluţia structurii reţelei şcolare 186 II.1.3. Efective de elevi 187 II.1.4. Modificarea reţelei şcolare 187 II.1.5. Demersurile realizate pentru întocmirea proiectului planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2013-2014

190

II.2. Mobilitatea personalului didactic 193 II.3. Concursul național pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în unitățile de învățământ preuniversitar

194

II.4. Concursul specific de selecţie a profesorilor mentori pentru inserţia profesională a profesorilor/cadrelor didactice stagiari/stagiare

197

II.5. Selecţia profesorilor metodiști 198 II.6. Asigurarea condiţiilor pentru evoluţia în carieră şi dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, în contextul implementării schimbărilor structurale în educaţie

199

II.7. Creşterea cu 5% a numărului cadrelor participante la cursuri de formare continuă 205 Capitolul III.Asigurarea transparenţei deciziilor şi îmbunătăţirea imaginii I.Ş.J. Cluj prin 214

comunicarea şi colaborarea cu comunitatea şi mass-media


STAREA ȘI CALITATEA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR CLUJEAN RAPORT ANUAL 2012-2013

Obiectivele strategice şi de referinţă ale I.Ș.J. Cluj pentru anul şcolar 2012-2013 au fost următoarele:

I. Realizarea unui sistem educaţional performant, echitabil şi eficient II. Restructurarea reţelei şcolare în vederea eficientizării procesului educativ III. Asigurarea transparenţei deciziilor şi îmbunătăţirea imaginii I.Ş.J. Cluj, prin comunicarea şi colaborarea cu comunitatea şi mass-media

Raportul este structurat pe aceste obiective strategice , prezentând rezultatele cele mai reprezentative ale întregului demers instituțional și concretizate prin acțiunile cuprinse în Planul managerial pentru anul școlar 2012-2013.

Capitolul I Realizarea unui sistem educaţional performant, echitabil şi eficient

I.1. Asigurarea accesului tuturor elevilor la servicii educaţionale de calitate prin eficientizarea activităţii de învăţare şi formarea competenţelor

I.1.1.Diagnoza procesului educațional

Învățământ preprimar

Aspecte pozitive Inspecţii planificate (de specialitate, speciale) şi inspecţii inopinate

În grădiniţe se asigură dezvoltarea adecvată a copilului preşcolar, valorificând potenţialul fizic şi psihic al fiecăruia, ţinând seama de ritmul propriu, de nevoile sale afective şi de activitatea sa fundamentală-jocul. Planificarea anuală este realizată sub forma proiectelor tematice, iar tematica abordată este variată fiind corect integrată în temele propuse de curriculum. Dintre proiectele inedite aş dori să menţionez: „Un sport pentru fiecare”, „Piraţii”, „Culori şi sentimente”. Planificarea săptămânală este echilibrată, în câteva cazuri activităţile propuse în cursul dimineţii se repetau în aceeaşi modalitate şi după masa, fiind planificate activităţi atât în manieră integrată. cât şi de sine stătătoare. Se foloseşte material didactic bogat, adecvat temelor de interes şi zonelor specifice amenajării spaţiului educaţional în grădiniţă, iar materialele auxiliare sunt selectate şi achiziţionate potrivit cerinţelor de dezvoltare a grupei de copii, conform curriculum-ului aprobat de MEN. Hărţile de proiect vizează tema proiectului şi subtemele proiectului; materialele propuse la centrele deschise sunt ilustrative pentru temă; inventarul de probleme surprinde nivelul de dezvoltare al grupei. De aceea, se utilizează frecvent metode active şi de învăţare prin cooperare, activităţile propuse fiind integrate, cu logică, fir, scenarii integrative -poveste, temă integratoare, etc.

Metodele şi tehnicile de evaluare sunt adecvate obiectivelor urmărite, conţinuturilor şi vârstei copiilor unele educatoare integrează în activităţile zilnice elemente din Proiectul educaţional “Da, poţi!”, oferind situaţii noi de consolidare a competenţelor cuprinse în proiect. În grupele de copii sunt cuprinşi şi copii cu cerinţe educative speciale. Educatoarele oferă importanţă amenajării mediului educaţional. Centrele de interes sunt delimitate şi etichetate, iar portofoliile copiilor reflectă progresul realizat de aceştia în raport cu ei înşişi. De asemenea, lucrările sunt afişate pentru a putea fi văzute de părinţi.


Cauzele şi condiţiile S-a observat că se cunoaşte Curriculumul Naţional specific, iar cadrele didactice îmbină eficient

domeniile experienţiale, au o viziune unitară asupra acestora, obţinând rezultatele dorite. În toate situaţiile, educatoarele înţeleg importanţa contextualizării reale a situaţiilor de învăţare, evidenţiindu-se aspectul formativ al procesului de învăţământ. De notat şi buna informare a cadrelor didactice cu privire la proiectare, planificare, activităţi integrate, precum şi existenţa proiectului POSDRU (UBB- ISJ CLUJ), având ca grup ţintă educatoarele. Astfel, a fost promovată şi o competiţie în care sunt implicate educatoarele (concursul „7 luni de excelenţă”)

Aspecte negative Inspecţii planificate (de specialitate, speciale)

Au fost remarcate stângăcii în stabilirea obiectivelor săptămânii, obiectivele operaţionale nu conţineau, în majoritatea cazului, condiţiile şi performanţa scontată. Conţinuturile selectate sunt greu accesibile copiilor, iar nerespectarea metodologiilor specifice diferitelor categorii şi forme de activitate îngreunează activitatea. Auxiliarele didactice sunt utilizate uneori în exces, (5 caiete) ca element central de realizare a activităţii, sau niciun auxiliar didactic (grădiniţele din Dej), iar numărul mare al preşcolarilor la grupă în mediul urban (25 – 30 copii) împiedică realizarea integrală a obiectivelor curriculare în vederea asigurării individualizării învăţării. Educatoarele nu dispun de acordarea de sprijin specializat în grupă în vederea realizării unor programe valide de integrare a copiilor cu deficienţe, realizate în echipă şi reţea de profesionişti în domeniul educaţiei timpurii şi prezintă adesea planificări preluate de pe internet neprelucrate şi neadaptate.

Inspecţii inopinate Documentele şcolare nu erau completate la zi la toate educatoarele şi erau constituite adesea din

planificări preluate de pe internet neprelucrate şi neadaptate. În unele situaţii este necesarǎ aprofundarea conţinutului ştiinţific de cǎtre cadrul didactic inspectat.

Se impune formularea obiectivelor în termen de comportament observabil pentru că există cadre didactice care nu utilizează întotdeauna strategii adecvate nivelului grupei. Cerinţele au un grad redus sau prea complex de dificultate.

Cauzele şi condiţiile Inspecţii planificate şi inspecţii inopinate

Mijloacele de realizare a activităţilor pe domenii experienţiale nu sunt alternate eficient în fiecare săptămână, fiind observată şi insuficienta pregătire de specialitate la unele educatoare precum şi superficialitate în întocmirea planificării anuale/săptămânale. De asemenea, s-a observat şi absenţa practicii pedagogice reale în formarea iniţială la unele educatoare, dar şi lipsa de timp a directorilor pentru consiliere și monitorizare datorită faptului că nu sunt degrevaţi de norma didactică.

Învățământ primar

Aspecte pozitive Inspecţii planificate (de specialitate, speciale)

Toţi învăţătorii inspectaţi au documente de planificare şi de proiectare de bună calitate, care respectă filosofia abordării integrate şi specificul colectivului de elevi (Şcoala Gimnazială Borşa, Şcoala Gimnazială Vad, Şcoala Gimnazială Cămăraşu, Şcoala Primară Năoiu, Şcoala Gimnazială Andrei Şaguna Turda, Şcoala Gimnazială Mociu, Şcoala Gimnazială Elf, Şcoala Gimnazială Radu Stanca, Colegiul Naţional „G. Bariţiu”, Şcoala Gimnazială Mera, Şcoala Gimnazială Sic, Liceul „János Zsigmond” Cluj-Napoca, Şcoala Gimnazială Reformată „Talentum” Cluj-Napoca, Şcoala Gimnazială Răscruci, Şcoala Gimnazială Nr. 1 Gherla, Transylvania College Cluj-Napoca). Demersul didactic este clar, coerent şi accesibil şi respectă particularităţile de vârstă ale elevilor, toţi învăţătorii cunoscând conţinuturile prevăzute în programele şcolare care trebuie transmise elevilor. Sălile de clasă sunt primitoare, curate, personalizate cu produse ale muncii elevilor, iar învăţătorii utilizează metode de învăţare activ-participative.

Inspecţii inopinate Planificările unităţilor de învăţare şi proiectarea acestora au fost întocmite corect şi promovează

abordarea integrată (Liceul Teoretic Avram Iancu, Şcoala Primară Sucutard, Şcoala Primară Ghirolt, Şcoala


Gimnazială „Gh. Şincai” Floreşti, Şcoala Gimnazială Iara, Şcoala Primară Agriş), iar demersul didactic este clar, coerent şi accesibil şi respectă particularităţile de vârstă ale elevilor. Toţi învăţătorii inspectaţi la clasa pregătitoare au făcut dovada transmiterii cunoştinţelor prin joc, conform specificului aceste clase ( Liceul Teoretic Avram Iancu, Şcoala Primară Sucutard, Şcoala Primară Ghirolt, Şcoala Gimnazială Radu Stanca)

Cauzele şi condiţiile Inspecţii planificate (de specialitate, speciale) şi inspecţii inopinate

S-a remarcat buna pregătire metodică şi de specialitate a învăţătorilor şi participarea la cursuri de formare a foarte multor învăţători ( E-formare, formarea învăţătorilor la limba şi literatura romană, Şcoala românească-mediul incluziv etc.). De asemenea, de apreciat este formarea corespunzătoare a tuturor învăţătorilor de la clasa pregătitoare.


Au fost identificate programe de discipline opţionale neavizate la termen de inspectorul de specialitate (L.T. „Bathory Istvan” Cluj-Napoca) sau chiar disciplină opţională predată fără programă (Liceul de Muzică „S. Toduţă” Cluj-Napoca).

Inspecţii inopinate Planificarea era nefinalizată la data inspecţiei-octombrie 2012 (Şcoala Gimnazială Jucu), ori

planificările au fost elaborate în anul şcolar trecut (Şcoala Gimnazială Ploscoş). În sala de clasă se găsesc planşe de biologie care nu au nicio legătură cu ceea ce învaţă elevii (Şcoala Gimnazială Ploscoş) şi nu se acordă atenţia cuvenită scrisului elevilor, în consecinţă elevii scriu foarte urât (Şcoala Gimnazială Ploscoş).

Cauzele şi condiţiile Inspecţii inopinate

Doamna învăţătoare avea nevoie de sprijin în elaborarea noilor documente de proiectare la clasa pregătitoare, element de noutate pentru acest an şcolar. Aceasta este pensionată, fiind încadrată la plata cu ora. De aici, şi neacordarea atenţiei cuvenite ambientului clasei.

Limba şi literatura română


Profesorii au, în general, o bună pregătire de specialitate, sunt bine pregătiţi din punct de vedere ştiinţific şi metodic. Lecţiile sunt bine şi foarte organizate coerent, atât sub aspect metodic, cât şi sub aspectul rigurozităţii conţinuturilor. S-a remarcat, de asemenea, preocuparea profesorilor de a moderniza stilul tradiţional de predare, prin introducerea unor strategii şi metode moderne, prin dezvoltarea creativităţii. Se utilizează munca cu fişe de lucru, dezbaterile, munca pe grupe etc. Utilizarea activităţilor şi a metodelor moderne ale gândirii critice se face în manieră echilibrată şi eficientă, prin alternanţă cu metodele tradiţionale. Lecţiile capătă astfel dinamism, elevii fiind constant implicaţi în realizarea sensurilor.

În urma lecţiilor asistate, s-a remarcat, în general, buna colaborare a elevilor cu profesorii, evaluarea elevilor realizându-se atât prin aprecierea parcursului în timpul lecţiei, cât şi prin verificarea temelor pentru acasă.(uneori prin selectarea acestora pentru notare, prin notarea acestora la sfârşitul lecţiei, în funcţie de implicarea în activitatea didactică, sau prin asigurarea unor momente de reflecţie la sfârşitul lecţiei, prin care se sintetizează, cu ajutorul elevilor, conţinuturile învăţate). Există evaluări iniţiale şi sumative, analize ale acestora şi propuneri de îndreptare a aspectelor deficitare.

Elevii sunt implicaţi activ în activităţile de învăţare, prin dialog frontal euristic, prin munca în echipe, prin stabilirea de sarcini individuale, prin dezbateri etc. Dintre metodele alternative de predare-învăţare, munca în echipe este cea mai utilizată. Se pune accent pe predarea-învăţarea activ-participativă, elevii devin parteneri de dialog în actul didactic, sunt implicaţi şi responsabilizaţi. În general, actul de învăţare este responsabil, cu implicare şi participarea tuturor elevilor; se lucrează şi diferenţiat, acolo unde este cazul, iar pe parcursul orelor asistate, majoritatea elevilor au făcut faţă sarcinilor de lucru, au fost capabili să se autocorecteze sau să înţeleagă greşeala sub îndrumarea profesorului.

Elevii au în general competenţe bune de comunicare în limba română, deprinderi care acoperă cerinţele programei; cunoştinţele lexico-gramaticale corespund standardelor şi sunt aprofundate prin


utilizarea resurselor auxiliare: caiete de activitate, fişe de lucru, portofoliul personal al elevilor, alte materiale suplimentare pentru orele opţionale, acordate la cererea elevilor şi a părinţilor.

Exemple de bună practică: Școala Gimnazială Iuliu Hațieganu (Coroiu Liliana), Liceul Tehnologic Gherla (Piticaru Raluca), Colegiul Economic Iulian Pop Cluj-Napoca (Csaszar Vieru Angela), Liceul Teoretic Petru Maior Gherla (Monoses Cosmina, Oltean Emilia) Școala Gimnazială Chinteni (Oșan Flavia), Școala Gimnazială Mihai Vodă com. Mihai Viteazul (Toader Olga Teodora) etc.

Inspecţii inopinate S-a remarcat atât o bună pregătire de specialitate și metodică, cât şi un ritm bun al parcurgerii

programei. În clase este o atmosferă plăcută, profesorul având o relație apropiată cu elevii, cărora le cunosc problemele, pe care îi încurajează și încearcă să îi motiveze pentru învățare. Profesorii au program de consultații şi organizează cercuri de lectură pentru elevii interesaţi. De apreciat este şi includerea în documentele de proiectare a unor strategii variate de predare - învăţare - evaluare, îmbinând toate tipurile de activităţi: frontală, pe grupe, individuală. Lecţiile sunt coerente şi îşi ating obiectivele, profesorii cu temeinice cunoștințe de specialitate, gestionează bine resursele de timp, au o relație bună cu clasa și motivează elevii pentru învățare. Elevii folosesc, atât în exprimarea scrisă, cât și în cea orală, registrul literar al limbii române, insistându-se pe recuperarea ortografiei şi pe lectura cât mai cursivǎ şi expresivǎ.

Materia este parcursă ritmic, la zi, în strânsă concordanţă cu planificarea . Proiectarea activităţilor didactice este realizată în conformitate cu cerinţele documentelor normative în vigoare şi profesorii dau dovadă de creativitate în conceperea lecţiilor. Există echilibru şi corelare între strategiile didactice şi mijloacele de evaluare utilizate, fiind folosite atât metode ale învăţământului tradiţional, cât şi ale învăţământului modern. De asemenea, s-a observat muncă diferenţiată pentru elevii cu CES.

Elevii dovedesc competențe, atitudine și comportament compatibile cu un proces educativ care să le permită inserția într-o formă de continuare a studiilor, temele de casǎ fiind corect valorificate. Fixarea se face prin exerciţii /teste diferenţiate şi se stimulează lectură.

Evaluarea se concretizează într-o sursă de observaţii cu un caracter motivant, evaluarea formativă fiind bine concepută, urmărind prin fişa de evaluare a fiecărui elev competenţele care trebuie formate.

Exemple de bună practică: Școala Gimnazială Baciu (Gruian Simona), Liceul Teoretic Gelu Voievod Gilău, Școala Gimnazială Luna de Sus (Mădăraș Ramona, Scripeți Monica), Școala Gimnazială Aghireș Sat, Școala Gimnazială Bonţida.


S-a constatat o bună pregătire de specialitate a majorității profesorilor şi interesul acestora pentru calitatea demersului didactic. De asemenea, cursurile de formare au fost parcurse și asumate creativ de mulți dintre profesori. Există management eficient la nivelul conducerii unităților școlare și la nivelul catedrelor de specialitate.


O problemă se constată în cazul claselor de la colegiile tehnice, clasele de la ruta progresivă, unde absenteismul este ridicat, elevii prezenţi manifestă puţin interes, nivelul lor de cuprindere este limitat. Unii profesori depun aici eforturi apreciabile pentru pregătirea acestora, concep fişe, scheme, materiale didactice etc. În unele cazuri, se constată o abordare mai relaxată sau superficială a unor informaţii de specialitate, mai ales în ceea ce priveşte interpretarea textului literar, a marilor repere canonice, care vizează formarea unor reprezentări culturale autonome şi stabile. Se recomandă, acolo unde este cazul, o abordare mai elaborată a conţinuturilor, cu accent mai semnificativ asupra acurateței informaţiei şi asupra speculării acesteia, mai ales în cazul unor texte fundamentale, care se constituie în repere axiologice şi estetice. S-a constatat la unii profesori o abordare mai puţin elaborată a lecţiilor, unele mediocru pregătite, chiar lipsite de viziune didactică, astfel încât demersul nu se finalizează eficient (Şcoala Gimnazială Nr. 1 Dej, prof. Cupșa Daniela). Astfel, obiectivele nu sunt atinse în acest caz, ba chiar nu sunt bine conturate nici din perspectiva profesorului.

Strategiile didactice sunt uneori doar aparent moderne şi centrate asupra elevilor, în fapt utilizarea acestora este greoaie şi lipsită de dinamism. Sunt cazuri în care nu există momente clare în lecţie în care profesorul să evalueze progresul realizat de elevi pe termen scurt (lecţie).


Sarcinile de lucru nu sunt întotdeauna adecvate interesului şi nivelului de cunoştinţe al elevilor; se lucrează diferenţiat, dar se urmăresc aceleaşi obiective de învăţare, sau nu se lucrează diferenţiat. Uneori există tendinţa profesorilor de a lucra exclusiv frontal, fără a implica elevii. De aceea, elevii se exprimă cu oarecare dificultate, unii au nesiguranţă datorită insuficientei aprofundări a cunoştinţelor de bază, exprimarea în scris fiind deficitară în comparaţie cu capacitatea de comunicare în cazul mai multor elevi (situaţia e aproape universal valabilă în mediul rural şi în colegiile tehnice).

Inspecţii inopinate Nu există, din partea profesorului, disponibilitatea de a-i trata diferenţiat pe elevi, fiind de observat

şi inflexibilitatea cadrului didactic faţă de realităţile şi specificul şcolii. Nu există documentele şcolare obligatorii şi în unele cazuri a fost constatată chiar necunoaşterea programei şcolare, lipsa cunoştinţelor de specialitate, didactice şi ştiinţifice, absolutizarea manualului ca reper al lecţiei, nerespectarea etapelor obligatorii ale lecţiei, incapacitatea de a izola conţinuturile de predat.

Există,de asemenea, o rigiditate a relaţiei profesor-elev (elevii nu au permisiunea de a vorbi în oră, de a întrerupe, de a pune întrebări etc.), cadrul didactic, aşezat la catedră 50 de minute, profesorul fiind incapabil de a improviza (măcar) o lecţie atunci când este asistat. Planificările calendaristice şi pe unităţi de învăţare nu sunt complete şi nu sunt personalizate cf. Manualului, fiind observată preferinţa pentru aplicarea aproape în exclusivitate, a metodelor de tip tradiţional. Lecţia are o dimensiune inertă, elevii gândesc mecanic şi dau răspunsuri stereotipe la întrebări. Cadre didactice nu cunosc competenţele specifice disciplinei

Din caietele elevilor rezultă uneori că lecţia asistată a fost predată şi cu o oră în urmă, iar cunoştinţele de gramatică ale elevilor sunt limitate. Există un management defectuos al clasei, în special pe dimensiunea ergonomică, psihologică, operațională și inovatoare, nu se consemnează absențele în catalog. Etapele lecției nu au o corelare logică.

Nu este folosit textul literar ca suport pentru aprofundarea caracteristicilor genurilor literare, iar sarcinile de lucru și temele de casă sunt redundante, fără a contribui la formarea unui mod de gândire și la stimularea creativității

Exemple negative: Școala Gimnazială Ciucea, Școala Gimnazială Sânpaul, Școala Gimnazială Boian, Școala Gimnazială Suatu etc.

Cauzele şi condiţiile Inspecţii planificate (de specialitate, speciale)

A fost observată lipsa de experienţă didactică – în cazul profesorilor debutanţi – sau insuficienta preocupare pentru calitatea documentelor (de proiectare, portofolii, instrumente de evaluare etc.). Preocuparea aproape exclusivă privind buna desfăşurare a activităţilor didactice sau gestionarea deficitară a timpului determină unele cadre didactice să neglijeze evaluarea şi notarea elevilor. S-a constatat absenţa unui curriculum adaptat pentru elevi de nivel mediu, din grupuri şcolare şi colegii tehnice şi insuficienta preocupare a cadrelor didactice pentru realizarea unei evaluări constante, obiective, cu criterii clar stabilite. De asemenea, există formalism în conceperea lecţiilor.

Inspecţii inopinate S-a constatat o slabă implicare a familiei elevilor, elevii fiind nemotivați pentru învățare, își acceptă cu resemnare eticheta de elev slab și renunță la încrederea în ei înşişi. Adesea, sunt condiții improprii de muncă, iar unii profesori sunt blazaţi şi încremeniţi în modele tradiționale învechite. De asemenea, este un dezinteres față de adaptarea și modernizarea demersului didactic, ori față de utilizarea competențelor dobândite prin cursuri de formare. În unele cazuri, s-a constatat absența studiilor de specialitate sau studii de specialitate nefinalizate.

Limba și literatura maghiară

Aspecte pozitive Inspecţii planificate (de specialitate, speciale, generale)

Nivelul performanţelor elevilor este foarte bun, dacă acesta se judecă având în vedere în fiecare caz şi mediul socio-economic-cultural de provenienţa elevilor. Nivelul competenţelor sociale este bun şi există rezultate deosebite la olimpiade şi concursuri şcolare.


Inspecţii inopinate S-a remarcat documentarea ştiinţifică şi oportunitatea surselor bibliografice în raport cu conţinutul

tratat şi corelarea volumului şi a gradului de dificultate al cerinţelor cu particularităţile psihice, de vârstă şi de mediul social. De asemenea, sunt valorificate conţinuturi educative atât pe parcursul activităţii didactice, cât şi prin organizarea multiplelor activităţi extracurriculare .

Cauzele şi condiţiile Inspecţii planificate (de specialitate, speciale, generale)

S-au verificat periodic documentele şcolare, pregătirea elevilor pentru examenele naţionale, aplicarea metodologiilor privind examenele naţionale, calitatea managementului instituţional. S-a urmărit rezolvarea unor probleme comune ale grădiniţelor, optimizarea relaţiilor de colaborare între factorii educaţionali la nivelul comunităţilor, eficientizarea funcţionării instituţiilor.

Inspecţii inopinate Se apreciază valorificarea de către unele cadre didactice a celor învățate la cursurile de formare:

metode și tehnici de predare-învățare.

Aspecte negative Inspecţii planificate (de specialitate, speciale, generale)

Nu este mulţumitoare aplicabilitatea şi transferabilitatea cunoştinţelor elevilor. Competenţele de bază de comunicare în unele cazuri sunt foarte slab dezvoltate, de asemenea şi deprinderea de a forma şi exprima opinia personală, de a rezolva situaţii - problemă, de a adresa întrebări.

Inspecţii inopinate Desfăşurarea lecţiilor are un caracter mai puţin practic-aplicativ, iar în activizarea elevilor predomină

activitatea personală a profesorului şi activitatea frontală. S-a constatat pregătirea profesională slabă a debutanţilor şi lipsa de interes a unor cadre faţă de propria formare metodică.

Cauzele şi condiţiile Inspecţii planificate (de specialitate, speciale, generale)

Manualele sunt predominant teoretizate, comportamentul cadrului didactic fiind clasic, respinge manifestarea autonomiei elevilor, defavorizează şi descurajează dezvoltarea acestor aptitudini.

Inspecţii inopinate A fost observată o lipsă surselor de informare (cursuri de formare) care să asigure însuşirea unor metode noi de predare, şi în unele cazuri şi lipsa interesului personal de a schimba rutina didactică, dificultatea de a se descătuşa de convenţional.

Limbi Moderne


În conceperea proiectărilor, s-a ţinut cont de testele iniţiale care au pus în evidenţă necesitatea reluării şi aprofundării unor cunoştinţe de bază gramaticale fără de care nu se pot dezvolta deprinderi corespunzătoare de exprimare. Evoluţia elevilor este un obiectiv prioritar, vizat prin mijloace diverse: teste inițiale, fişe de lucru, teste de progres, proiecte: toate liceele teoretice inspectate. Se constată că întocmirea proiectelor de lecţii, cu construirea gradată a etapelor, cu activități specifice de predare, exersare şi fixare, reprezintă o modalitate de îmbunătăţire a marcării momentelor lecţiei, care poate duce la îmbunătăţirea predării şi implicit a prestaţiei elevilor. Se remarcă adaptarea strategiilor didactice folosite la nivelul lingvistic al colectivelor de elevi, discursul didactic fiind accesibil. Materialele auxiliare folosite sunt corelate cu conţinuturile şi obiectivele propuse, iar utilizarea lor este concepută într-o succesiune care facilitează învăţarea: caseta audio, fişe de lucru. Toate aceste resurse sunt eficient integrate, ritmul şi echilibrul activităţilor fiind, de asemenea, eficient: Colegiul ,,E. Racoviță’’, Liceul T. ,,Gh. Șincai’’, Colegiul ,,G. Coșbuc’’, Liceul ,,O. Ghibu’’, Liceul ,,N. Bălcescu’’.

Inspecţii inopinate S-a urmărit parcurgerea la timp a temelor conform proiectării, însă uneori fără menţionarea

conţinuturilor şi temelor decalate sau adaptate pe parcurs datorită nivelului mediu sau suficient al elevilor


sau a slabelor cunoştinţe gramaticale, care nu permiteau parcurgerea noilor noţiuni în conformitate cu modul în care le propune manualul.

Tehnicile de lucru au fost în unele cazuri tradiționale, abordarea elevilor s-a făcut mai mult frontal, dar s-a încercat și munca pe perechi. Elevii s-au implicat în activitățile de lucru propuse, dar au fost și situații în care nivelul lingvistic nu le permitea participarea decât în număr mai restrâns: Liceul ,,A. Iancu,Colegiul Tehnic ,,A. Saligny’’.


S-a remarcat pregătirea cadrelor inspectate pentru inspecțiile planificate, cele mai multe elaborează cu grijă documentele de inspecție, portofoliul personal și acordă atenție sporită tipului de lecție abordată și activităților desfășurate.

În multe licee teoretice, elevii lucrează cu interes și motivație la orele de inspecții planificate, manifestând empatie și susținere față de efortul personal al profesorului și dorință de a pune în evidență nivelul de comunicare în limba străină și cel al gândirii analitice și autonome precum și spiritul critic.

În multe unități școlare cu clase cu predare în regim intensiv și bilingv, atitudinea pozitivă a elevilor, nivelul ridicat de cunoaștere al limbii și competențele foarte bune de comunicare sunt avantaje pentru profesorul de limbă, dar în același timp o provocare pentru pregătirea pentru lecție și întocmirea de materiale suplimentare utile și interesante.

Inspecţii inopinate De foarte multe ori, am constatat cu plăcere că profesorii se pregătesc responsabil pentru ore, cu

materiale adecvate care sunt utilizate pe parcursul activităților chiar dacă nu așteaptă inspecție anunțată la clasă.

La multe ore asistate, în inspecțiile inopinate elevii au participat responsabil dovedind aplecare spre studiul limbilor moderne și competențe lingvistice și de comunicare adecvate.


În cazul inspecţiilor planificate în specialitate, nu se observă aspecte negative, sunt situaţii când la inspecţiile curente pentru grade se constată erori şi lipsuri în proiectarea scrisă, dar şi în implementarea lecţiilor, care apoi sunt remediate la inspecţiile speciale. Se constată lipsuri fundamentale la cadrele de specialitate în inspecţiile curente de definitivat, profesorii nu ştiu să proiecteze pe tipuri de lecţii, nu cunosc modalitatea de abordare.

Nu se utilizează un model unic de planificare a lecţiei de către toţi membrii catedrei. (cel propus la practica pedagogică), iar unele cadre asistate nu ştiu să întocmească corect un proiect de lecţie.

Inspecţii inopinate Planificările anuale şi pe unităţi nu conţin întotdeauna date şi termene exacte, iar conţinuturile predate

nu sunt corelate cu perioadele fixate în planificări la toţi membrii comisiei de limbi moderne, în şcolile inspectate. Nu sunt menţionate în planificări conţinuturile noi sau materialele auxiliare utilizate în completarea unor teme din proiectare şi nu se cunoaşte în suficientă măsură adecvarea strategiilor şi a tehnicilor de lucru nivelului şi intereselor elevilor. Nu se promovează la toţi profesorii varierea şi păstrarea unui echilibru al activităţilor la clasă.


Nivelul slab de pregătire al elevilor şi, mai ales, lipsa unei baze în ceea ce priveşte noţiunile lexico-gramaticale ce se acumulează în ciclul gimnazial la limbi.

S-a constatat, de asemenea, dezinteresul şi motivaţia scăzută a unor elevi faţă de studiu în general şi faţă de învăţarea limbilor străine, precum şi dezorientarea şi lipsa de perspectivă a unor elevi în condiţiile în care şcoala nu contribuie la formarea lor personală şi la o mai bună integrare socio-profesională după absolvire.

Munca la tablă nu este suficient de bine structurată, clară şi funcţională şi nu există preocupări în toate şcolile pentru procurarea de materiale de predare- învățare, pe cerinţele programei, pentru a suplini lipsa sau insuficienţa resurselor.

Inspecţii inopinate Cadre didactice sunt lipsite de experienţă şi se complac în situaţii incerte în care învăţarea nu este

încurajată şi stimulată. Discrepanțele mari în ceea ce privește nivelul de achiziţii lingvistice al elevilor în unele cazuri fac dificilă munca de remediere, impunând tact, tehnici de lucru adecvate şi munca diferenţiată. Se


constată şi slaba coordonare a comisiei de limbi moderne în unele şcoli şi insuficientă comunicare între profesorii de specialitate în scopul unei acţiuni coordonate pentru remedierea lipsurilor şi o educaţie de calitate. Slaba pregătire de specialitate şi/sau metodologică a unor cadre debutante care nu le permite să desfăşoare un demers didactic coerent, centrat pe nevoile şi particularităţile elevilor.

Matematică


Există documente de proiectare managerială la toate şcolile repartizate pentru inspecţia tematică, sunt proceduri pentru activităţile manageriale importante, există mobilier special pentru clasele pregătitoare, sălile de clasă sunt personalizate. De remarcat condiţiile foarte bune de la Şcoala Gimnazială Borşa.

Evaluarea cadrelor didactice s-a făcut, în general, respectând legislaţia în vigoare, iar planificările sunt conform programei şcolare. Portofoliul este conform recomandărilor ISJ la majoritatea cadrelor didactice şi sunt utilizate metode moderne de lucru cu elevii, îmbinate util cu metodele tradiţionale de predare-învăţare. Sunt folosite atât fişe de lucru diferenţiate pentru elevii cu deficienţe de învăţare, cât şi pentru elevii capabili de performanţe.

S-a constatat că este utilizat calculatorul în timpul orei ca alternativă de învăţare şi sunt utilizate materiale didactice, planşe, figuri geometrice, etc., lecţiile respectă programa şcolară şi sunt corecte din punct de vedere ştiinţific.

Există şcoli foarte bine organizate, sunt de apreciat regulamentele şi procedurile (respectate de către elevi, părinţi, profesori), remedierea este foarte bine înțeleasă la nivelul scolii (Transylvania College).

Inspecţii inopinate S-au identificat profesori de o dăruire exemplară, care se pot adapta la nivelul de înţelegere al

elevilor, care lucrează suplimentar pentru a obţine progres cu fiecare dintre elevi(Şcoala Gimnazială Săcuieu, Şcoala Gimnazială Negreni). Sunt catedre de matematică bine pregătite, s-a făcut analiza rezultatelor obţinute la examenul de Bacalaureat, există un program de consultaţii săptămânal (Liceul Tehnologic Gherla).

Documentele de proiectare şi planificare sunt de bună calitate, lecţiile au fost parcurse conform planificării. Metodele de predare sunt tradiţionale combinate cu metode moderne: fişe de lucru, portofolii ale elevilor (Şcoala Gimnazială Aluniş), iar caietele elevilor sunt corectate regulat, există însemnări şi explicaţii ale cadrelor didactice (Şcoala Gimnazială Geaca).

Planificările sunt conform programei şcolare şi se lucrează diferenţiat (Şcoala Gimnazială Aluniş), fiind utilizate materiale didactice, planşe, figuri geometrice, etc.


Cadrele didactice sunt direct interesate de prestaţia lor la clasă pentru grade didactice. Cadrele didactice înscrise la Definitivat sau grade didactice sunt direct interesate de rezultatul inspecţiilor la clasă.

Inspecţii inopinate Cadrele didactice din mediul rural nu sunt foarte interesate să ţină ore suplimentare cu elevii,

profesorii fiind lipsiţi uneori de energie pentru a motiva elevii, rezultatele scontate nu apar.


S-au identificat câteva probleme de încadrare (Şcoala Corneşti, Şcoala Chinteni) şi sunt şcoli în care nu s-au multiplicat fişele de evaluare pentru cadrele didactice (Şcoala Gimnazială Valea Ierii, Şcoala Gimnazială Izvoru Crişului). Există diferenţe considerabile între evaluarea internă şi cea externă, iar portofoliul nu este întotdeauna complet, conform solicitărilor ISJ .

Inspecţii inopinate S-au identificat probleme diverse, cum ar fi nerespectarea programei, calitatea proastă a

planificărilor sau copierea lor de pe internet fără a fi personalizate, metode de predare clasice, indiferenţă faţă de problemele şcolii(Şcoala Gimnazială Sânpaul, Şcoala Gimnazială Bonţida). Se recomandă montarea unei a doua table pentru orele de matematică (Şcoala Gimnazială Aluniş) şi corectarea caietelor să se facă regulat de către profesorul de matematică (Şcoala Gimnazială Aluniş).


Nu sunt utilizate metode moderne la clasă şi nu sunt folosite fişe de lucru diferenţiate pentru elevii cu deficienţe de învăţare. Uneori, există documente de planificare necorespunzătoare. Nu se fac pregătiri suplimentare cu elevii.


Există riscul supraevaluării elevilor pentru ca la verificarea notării ritmice elevii să nu aibă note foarte proaste, dar şi există riscul notării în plus pentru a motiva elevii.

Inspecţii inopinate Lecţiile sunt uneori anoste, monotone, iar documentele nu se fac la timp, decât atunci când inspecţiile

sunt anunţate.

Fizică


Profesorii au documente de planificare la zi şi de calitate bună, în concordanţă cu curriculum-ul naţional şi resursele disponibile, acestea fiind utilizate funcţional şi respectate calendaristic. Mulţi profesori utilizează auxiliarelor curriculare originale, de calitate în scopul sporirii randamentului învăţării, apelând şi la experienţa personală a elevilor. Astfel, urmăresc latura aplicativă, contextuală a cunoştinţelor, proiectul fiind utilizat, în general, corect pe parcursul procesului de predare – învăţare.

Rezultatele elevilor la evaluările prin examenele naţionale sunt analizate şi comparate cu rezultatele obţinute de elevi la evaluarea curentă, iar analiza comparativă specifică şcolii este realizată atât pe catedre/comisii metodice cât şi individual pe profesor. (Liceul Special pentru Deficienți de Vedere Cluj-Napoca, Transylvania College Cluj-Napoca, Școala Gimnazială ”Horea, Cloșca și Crișan” Turda, Școala Gimnazială ”Ion Creangă” Cluj-Napoca, Școala Gimnazială ”Constantin Brâncuși” Cluj-Napoca, Colegiul Național ”Emil Racoviță” Cluj-Napoca, Colegiul Tehnic de Transporturi ”Transilvania” Cluj-Napoca, Colegiul Economic ”Iulian Pop” Cluj-Napoca, Liceul Tehnologic nr.1 Cluj-Napoca, Liceul Teoretic ”Petru Maior” Gherla, Școala Gimnazială ”Pelaghia Roșu” Mărișel, Școala Gimnazială Panticeu, Școala Gimnazială Aghireș Fabrici, Școala Gimnazială Mintiu Gherlii, Școala Gimnazială ”Nicolae Titulescu” Cluj-Napoca).

Inspecţii inopinate Profesorii au documente de planificare la zi şi de calitate bună, în concordanţă cu curriculum-ul naţional şi resursele disponibile, acestea fiind utilizate funcţional şi respectate calendaristic (Colegiul ”Emil Negruțiu” Turda, Școala Gimnazială nr.1 Gherla, Școala Gimnazială Călățele).


Profesorii care predau disciplina Fizică sunt profesori calificați (conform normativelor) atât în mediul urban, cât și în mediul rural.


Evaluarea de proces nu se valorifică suficient reglator în proiectarea şi ameliorarea demersului didactic. Colectivele didactice şi conducerile şcolilor nu valorifică suficient evaluarea internă în cuantificarea progresului şcolar şi în reglarea/remedierea demersului didactic, iar strategiile didactice continuă să fie, în unele catedre, cele tradiţionale, bazate pe rolul central al profesorului, explorând şi valorizând insuficient cunoştinţele anterioare şi experienţa cotidiană a elevilor.

Inspecţii inopinate Profesorii a căror specializare nu este fizica, respectiv au fizica în completare nu stăpânesc sau

stăpânesc parțial conținutul științific specific disciplinei). S-a constatat şi neadecvarea demersului didactic la dimensiunea și nevoile colectivului de elevi.

Nu se oferă elevilor suficiente activităţi diferenţiate în funcţie de vârsta, nevoile şi particularităţile lor intelectuale (Școala Gimnazială Ploscoș, Liceul Tehnologic ”Someș” Dej, Colegiul Tehnic ”Dr. Ioan Rațiu” Turda).



S-au observat deficienţe în comunicare, inadecvare la particularităţile de vârstă şi nevoile elevilor, dar şi comoditatea şi adversitatea unor profesori faţă de elementele de noutate (învăţare prin cooperare, învăţare activă, valorificarea experienţei cotidiene anterioare a elevilor şi a pre-concepţiilor acestora în individualizarea demersului didactic, evaluarea centrată pe conţinuturi şi informaţii factuale. De asemenea, de regretat este “Încremenirea în proiect” şi centrarea exclusiv pe cunoştinţe factuale a unor profesori.

Chimie


Se respectă cerințele C.N.(C.T.Energetic, L.T.P.Maior, C.Transilvania,C.T.Napoca) şi se folosesc strategii didactice variate cu accent pe activitatea diferențiată pe grupe de elevi (C.Transilvania, L.T.A.Ipatescu). Notarea se face prin sistem de evaluare - metode variate de evaluare –teste, proiecte (C.T.Energetic, L.T.P.Maior, C.Transilvania).

Inspecţii inopinate S-a constatat integrarea lecțiilor în AEL în demersul didactic(Sc.Geaca) şi participarea unui număr

relativ mare de elevi la desfășurarea lecției (Sc.Geaca,Sc.Luna,Sc.Răscruci).


Majoritatea cadrelor didactice au experiență didactică relevantă, căci au participat la cursuri de formare. Şcolile au bază didactică materială bună.


Planificările şi proiectele nu sunt adaptate la specificul școlii-clasei(C.T.Energetic C.T.Napoca) şi nu se fac propuneri de opţionale pentru CDS. Este adesea neglijată aprecierea prin răspunsuri orale, iar rezultatele evaluării nu sunt folosite în proiectarea activităţii didactice.

Inspecţii inopinate Activitatea la clasă nu este o activitate de învăţare (Sc.Luna), iar activităţile experimentale nu sunt

integrate în demersul didactic(Sc.Geaca,Sc.Luna,Sc.Răscruci). Deși numărul elevilor / clasa este mic, activităţile nu sunt diferențiate((Sc.Geaca, Sc.Luna,Sc.Răscruci).


Aprobarea documentelor de proiectare a cadrelor didactice se face superficial şi se observă o rigiditate în adaptarea CC-grupuri de interese. Se propun opționale numai atunci când nu iese norma didactică.

Inspecţii inopinate Laboratoarele nu sunt dotate și amenajate , iar orientarea activităţii de educaţie se face spre grupuri

şi nu spre individ.

Biologie


S-a constatat existenţa în şcoli a tuturor documentelor curriculare elaborate la nivel de trunchi comun şi CDS, precum şi folosirea manualelor acceptate de MEN. Fundamentarea planului de şcolarizare pe profil a fost raportat la resursele din reţea.


Profesorii au documente de planificare de calitate bună, cunosc noile programe, în concordanţă cu curriculumul naţional şi resursele disponibile. iar ele sunt respectate calendaristic. De asemenea, s-a remarcat respectarea calendarului ISJ/MEN cu privire la simulările BAC.

Proiectarea activităţii didactice se face cu accent pe competenţele specifice, majoritatea profesorilor având şi preocupări de a întocmi portofolii conform cerinţelor I.Ş.J.

Evaluarea se realizează formativ şi sumativ prin metode alternative în majoritatea cazurilor, iar utilizarea auxiliarelor curriculare se face în scopul sporirii randamentului învăţării la majoritatea cadrelor didactice. Instruirea practică, la postlicealele sanitare, se realizează prin lucrări practice cu caracter aplicativ. La liceele teoretice, evaluările prin examenele de ieşire din sistem fac dovada unei pregătiri corespunzătoare.

În plus, atitudinea elevilor faţă de educaţia ecologică, pentru sănătate şi biologie pe care o furnizează şcoala este pozitivă, motivată şi responsabilă şi se realizează activităţi de pregătire în centrele de excelenţă, pregătiri ale elevilor pentru Olimpiade şi Concursuri şcolare în colaborarea cu UBB, UMF, USAMV-Cluj-Napoca. Se apreciază şi implicarea în proiecte Comenius etc.

Inspecţii inopinate Există o fundamentare şi o proiectare deficitară a CDS la toate nivelurile de învăţământ, cantonarea lor fiind datorată întocmirii deficitare a Planului-cadru din învăţământul tehnic. Strategiile didactice continuă să fie majoritar tradiţionale, bazate pe activitatea preponderentă a profesorului (Mociu, Feleacu, Băişoara). Nu se utilizează auxiliare curriculare moderne – fişe de lucru, portofoliile elevilor, softuri educaţionale – mai ales în mediul rural. Aceasta se datorează, în primul rând, lipsei laboratoarelor de biologie, neutilizării AEL-ului din motive tehnice etc.

Evaluările prin examenele de ieşire din sistem nu fac dovada unei pregătiri corespunzătoare, mai ales la liceele tehnologice, unde se studiază biologie numai în clasele IX-X. De aici, rezultate slăbuţe la examenul de Bacalaureat la liceele tehnologice şi foarte slabe la cele particulare.(Spiru Haret, Virgil Madgearu, Transylvania College)

Profesori cu catedre mozaic, iar din partea elevilor se remarcă o implicarea insuficientă în procesul educaţional şi în propria dezvoltare.

Informatică


Cadrele didactice utilizează softul educațional disponibil în școli şi urmăresc latura aplicativă a învăţării. În ceea ce priveşte evaluarea, se pune accent pe autoevaluare, iar notarea este ritmică, sumativă,

evaluarea fiind centrată pe competenţele specifice. Progresul pe care îl fac elevii este bun, chiar foarte bun la TIC şi bun la Informatică, la clasele din ciclul inferior al liceului şi bun spre foarte bun în ciclul superior. Rezultatele obţinute la examenele naţionale de Bacalaureat şi Atestat profesional demonstrează şi argumentează notarea obiectivă şi realistă la această disciplină.

Inspecţii inopinate Disciplinele opționale de Tehnologia Informației și Comunicațiilor sunt desfășurate în principal la clasele

de gimnaziu. Planificările anuale şi pe unităţi de învăţare la opționalele de Tehnologia Informației și Comunicațiilor

sunt întocmite în concordanţă cu curriculum-ul naţional, iar metodele de predare şi activităţile de învăţare sunt în concordanţă cu conţinuturile predate și profesorii stimulează şi valorifică creativitatea elevilor. Dotarea laboratoarelor în care se desfăşoară lecţiile este foarte bună și există conexiune internet. Elevii sunt bine pregătiţi, rezolvă sarcinile de lucru, participă activ la lecţii şi sunt foarte interesaţi.


Elevii sunt ajutaţi şi îndrumaţi de către profesor sa obţină rezultatele maxime de care sunt capabili, ca dovadă rezultatele de la examenele naționale și concursurile specifice. Sunt utilizate opționale care corespund cerințelor elevilor și sunt adaptate nevoilor de învățare ale acestora.


Notele şi rezultatele slabe se observă doar la elevii care însumează un număr mare de absenţe.


Inspecţii inopinate Există în mediul rural profesori în curs de calificare pentru tehnologia informației și comunicațiilor.


Se constată un număr mare de absenţe la clasele cu profil tehnic şi dezinteres parţial la clasele cu profil vocaţional. Numărul de ore disponibile pentru opționalele de tehnologia informației este destul de mic.

Istorie


În majoritatea cazurilor inspectate, documentele de planificare şi proiectare didactică elaborate de profesorii de istorie şi ştiinţe socio-umane au coerenţă, există concordanţă între programele şcolare, planificările calendaristice şi proiectarea unităţilor de învăţare. În majoritatea cazurilor verificate, planificările şi proiectările sunt concepute de aşa manieră ca să poată fi operaţionalizate.

Documentele de proiectare respectă normele în vigoare. Proiectarea unităţilor de învăţare a fost realizată de majoritatea profesorilor inspectaţi, asocierea competenţelor la conţinuturile de specialitate făcându-se de către cadrele didactice, în mod armonios şi eficient.

Conţinuturile au fost adaptate la specificul clasei în cazul celor mai mulţi profesori inspectaţi, acolo unde a fost cazul profesorii au adaptat conţinuturile informaţionale, au realizat planuri de intervenţie personalizate pentru elevii cu CES(Liceul Tehnologic Samus, Liceul Tehnologic Gherla).

Din analiza documentelor de proiectare, dar şi din orele inspectate, a reieşit că pregătirea pentru lecţie a fost realizată temeinic, cu o bună documentare şi analiză a resurselor disponibile. Acestea au fost selectate eficient, cu scopul evident de înţelegere corectă a noţiunilor ştiinţifice şi formarea competenţelor specifice. Strategiile didactice sunt variate, folosindu-se atât metode tradiţionale cu valenţe mobilizatoare, cât şi metode interactive.

S-a observat centrarea în procesul de predare – învăţare-evaluare pe metode activ – participative, în acele şcoli în care profesorii au urmat, în ultima perioadă, cursuri de formare (Liceul „N. Bălcescu”, Liceul „A. Iancu” Liceul „Gh. Şincai”, Liceul „O. Ghibu” Lic. „L. Blaga”, Şcoala „Ioan Opriş”, Şcoala Mociu, Şcoala Palatca, Liceul Tehnologic Gherla, Liceul Teologic Greco Catolic, Şcoala Ion Agârbiceanu. În multe activităţi, elevii au demonstrat că au deprinderi de a lucra cu harta, textul istoric, de a lucra independent o sarcină de lucru. Se constată că elevii sunt capabili să folosească noţiunile predate, să opereze cu ele, să le aplice în diferite contexte, ceea ce dovedeşte un efort constant din partea elevilor, dar şi a profesorilor de a reveni asupra noţiunilor mai dificile, creând adevărate cunoştinţe ancoră ce le vor permite progresul şcolar(Școala Ion Agârbiceanu, Şcoala ELF, Liceul Tehnologic Gherla, Şcoala Ioan Opriş).

Inspecţii inopinate În majoritatea şcolilor, CDŞ-ul este variat şi are în vedere nevoile şi interesele elevilor, ţinându-se seama

de opţiunile acestora şi de specificul local. Cursurile opţionale respectă etapele metodologice obligatorii, sunt avizate atât de conducerea şcolii cât şi de inspectorul de specialitate şi sunt înscrise în catalog corespunzător. Constatări pozitive au fost făcute în şcolile din Frata, Căianu, Palatca, Vaida Cămăraş, Cămăraş, Cătina, Liceul Teoretic Avram Iancu.

Au fost elaborate planuri de măsuri cu termene şi măsuri în majoritatea şcolilor. Un număr mic de şcoli au o participare numeroasă la cursuri de formare. Exemple pozitive Ciucea, Săcuieu, Frata, Călăţele, Şcoala Gimnazială ,,HCC”, Turda etc. La nivelul majorităţii şcolilor au fost organizate activităţi extracurriculare cu specific civic sau istoric(Şcoala Al Vaida Voevod, Şcoala Iuliu Haţieganu, Şcoala Ion Agârbiceanu, LAPI Dej Panticeu, Călăţele, Ceanu Mare, Ciucea, Aghireşu Fabrici, Sâncraiu, Chiuieşti, Tritenii de Jos, Câţcău, Căşeiu).

Cauzele şi condiţiile Inspecţii inopinate

În cadrul inspecţiei tematice de verificare a disciplinelor opţionale, la Şcoala Gimnazială Mociu nu toate cadrele didactice aveau, la data inspecţiei, programele opţionale validate.



La unul dintre profesorii Colegiului Tehnic „Napoca”, planificările par simple documente, nicidecum instrumente aplicabile pentru a eficientiza activitatea didactică, iar la Colegiul Tehnic „Napoca” s-a constatat că elevii frecventează orele doar în procent de 50% şi au lacune mari în cunoştinţe.

S-a observat, de asemenea, că în unele situaţii testele aplicate la evaluarea iniţială erau identice cu modelele oferite de MEN, fapt care evidenţiază inexistenţa pregătirii eficiente, care ar fi trebuit să se facă tocmai prin rezolvarea la clasă a acestor modele.

Inspecţii inopinate În cazul unor profesori, nu concordă conţinuturile din planificarea calendaristică cu proiectarea

unităţilor de învăţare sau chiar acestea lipsesc cu desăvârşire(Colegiul Anghel Saligny, Liceul Tehnologic de Protecţia Mediului, Şcoala Andrei Şaguna). La Liceul Avram Iancu, unul din profesorii de istorie nu utilizează programele şcolare actuale, iar elevii au obţinut rezultate modeste la simulările examenului de bacalaureat. S-a recomandat, totodată, refacerea planificărilor calendaristice şi realizarea unor pregătiri cu elevii de clasa a XII-a, ţintite pe promovarea cu succes a examenului de Bacalaureat.


S-a constatat coordonarea deficitară a catedre şi dezinteres din partea unor cadre didactice de specialitate. Sunt, de asemenea, probleme de autopercepţie a unor profesori, autosuficienţi sau cu probleme atitudinale. E vizibilă uneori o insuficientă responsabilizare din partea unor cadre didactice, comunicare deficitară sau lipsa comunicării în catedră, insuficienta asistenţă la ore din partea conducerii, a comisiei de calitate, şefi de catedră sau lipsa interasistenţei şi muncii în echipă la nivelul catedrei.

Există dezinteres din partea elevilor sau părinţilor şi resurse financiare limitate (salarii ale profesorilor care să îi motiveze).

Inspecţii inopinate CDI nu este utilizat pentru activităţi, astfel încât elevii să capete deprinderea studiului individual şi a

folosirii resurselor educaţionale în scopul formării competenţelor prevăzute de programele şcolare. Nu se utilizează resursele educaţionale deschise, a platformelor de învăţare pentru a facilita elevilor înţelegerea conceptelor studiate. (Şcoala ,,Andrei Şaguna”, Turda, Colegiul Anghel Saligny, Colegiul Tehnic Napoca). Având în vedere faptul că în cazurile, mai sus menţionate, predarea este mai mult expozitivă, se recomandă participarea la cursuri de formare a profesorilor de istorie.

Geografie


Pregătirea psihopedagogică şi cea de specialitate este în majoritatea cazurilor bună, iar metodele activ – participative au o pondere mare între metodele utilizate. Proiectarea didactică respectă cu rigurozitate normativele curriculare în vigoare. Cunoştinţele de specialitate acumulate de elevi fac posibilă rezolvarea sarcinilor de lucru atât a celor concrete, cât şi a celor mai abstracte.

Inspecţii inopinate Cerinţele metodologice sunt respectate, în general, în activitatea de proiectare. Majoritatea elevilor

au demonstrat că posedă cunoştinţe de specialitate şi că reuşesc cu uşurinţă să rezolve sarcinile de lucru.


Aspectele de proiectare didactică au fost discutate amănunţit la consfătuirea profesorilor de geografie, fiecare profesor primind un model realizat la nivel de disciplină;.


Sunt puţine şcoli care au laborator sau măcar cabinet de geografie (eventual una comună cu istoria sau biologia). În puţine cazuri se lucrează pe grupe de elevi, predarea şi evaluarea se realizează în unele


cazuri doar frontal şi se pune, în general, semnul egalităţii între evaluare şi notare. Se constată şi erori destul de mari în ritmicitatea notării.

Inspecţii inopinate O bună parte a disciplinelor opţionale servesc la pregătirea examenelor naţionale şi a concursurilor

şcolare. Sunt foarte puţine opţionale care se ocupă cu orizontul local.


S-a observat că lipsesc resurselor materiale şi financiare pentru realizarea de laboratoare/ cabinete de geografie. În planificarea activităţilor, există o anumită „teamă” de zgomotul de fond (un aspect absolut normal) al unei activităţi pe grupe mici şi mijlocii. Există o preocupare slabă a conducerii unităţilor de învăţământ privind monitorizarea evaluării şi notări.

Inspecţii inopinate Se constată că se înţelege greşit rolul CDŞ şi se utilizează pentru completare de catedră. Mulţi profesori nu cunosc nici ei orizontul şi istoria locală (mai ales profesorii navetişti din mediul rural).

Religie


Se remarcă respectarea programei şcolare, adaptarea conţinuturilor la nivelul de înţelegere al elevilor şi prezentarea acestora într-un mod structurat şi logic.( Şc. Gim. Bonţida, Sc. Gim.,,Liviu Rebreanu’’ Cluj-Napoca, Şc. Gim. Aluniş). Activităţi didactice sunt caracterizate prin dinamism, prin utilizarea metodelor activ-participative şi prin implicarea elevilor în demersul didactic.(Şc. Gim.,,Liviu Rebreanu’’ Cluj-Napoca, Seminarul Teologic Ortodox, Şc. Gim. Măguri Răcătău). De apreciat este şi diversitatea metodelor de evaluare, tradiţionale şi moderne, toate accentuând dimensiunea eclezială, liturgică şi de formare a caracterului religios-moral al elevilor.(Şc. Gim. Ceanu-Mare, Seminarul Teologic Ortodox, Şc. Gim. ,,Al. Vaida Voievod’’).

Inspecţii inopinate Există o bază materială necesară desfăşurării unui proces educaţional eficient şi performant.

(Colegiul Tehnic Energetic, Colegiul Pedagogic ,,Gheorghe Lazăr’’, Colegiul Tehnic,,Raluca Ripan’’, Liceul Tehnologic ,,Alexandru Borza’’, Colegiul Tehnic ,,Edmond Nicolau’’). Curriculumul este adaptat la nevoile elevilor şi specificul comunităţii şcolare cu accent pe dimensiunea formativă. (Şc. Gim. ,,C-tin Brâncuşi’’, Şc. Gim.,,Al. Vaida Voievod’’ Cluj-Napoca, Lic. Teoretic ,,Ana Ipătescu’’ Gherla)

Se apreciază o colaborare foarte bună între elevi şi profesori (Lic. Tehnologic ,,Someş’’ Dej, Şc. Gim. ,,Gelu Românul’’Dăbâca).


S-a observat întocmirea corespunzătoare a documentelor de planificare şi proiectare didactică şi implicarea activă a profesorilor în viaţa comunităţii şcolare. Elevii sunt integraţi în comunităţile parohiale prin desfăşurarea unor activităţi în parteneriat cu preoţii parohi.

Inspecţii inopinate Există capele şcolare unde se desfăşoară un program liturgic coerent prin participarea elevilor şi

profesorilor la Sfintele Slujbe. De apreciat este şi interesul sporit al unor profesori pentru eficientizarea actului instructiv educativ, precum şi relaţiile apropiate, de prietenie şi încredere între profesori şi elevi.


Sunt utilizate în mică măsură a activităţilor pe grupe sau grupe valorice. ( Şc. Gim. Măguri Răcătău) şi este rară abordarea transdisciplinară a conţinuturilor.(Şc. Gim. Ceanu Mare). Sunt utilizate cu precădere tehnicile şi metodele de evaluare clasice.(Şc. Gim. Aluniş)

Inspecţii inopinate Resursele materiale şi auxiliare didactice sunt insuficiente.(Lic. Tehnologic ,,Someş’’ Dej). Prezentarea

conţinutului într-o formă neorganizată (Şc. Gim. ,,Al. Vaida Voievod’’) este alăturat unei insuficiente aplicabilităţi a cunoştinţelor prin lipsa de corelare cu viaţa de zi cu zi (Şc. Gim. ,,Gelu Românul’’ Dăbâca).



S-a constatat tratarea cu superficialitate a cursurilor de formare şi neaplicarea la clasă a competenţelor dobândite prin aceste cursuri.

Inspecţii inopinate Profesorii au o pregătire insuficientă pentru activităţile ce urmează a fi desfăşurate şi se acordă o prea mare atenţie laturii instructive a activităţii în detrimentul laturii educative.

Învăţământ profesional şi tehnic


S-a constatat o pregătire de specialitate, psihopedagogică şi metodică bună. Au fost utilizate preponderent metode active de predare în cadrul inspecţiilor, proiectarea didactică a respectat, în general, cerinţele metodologice. Elevii posedă cunoştinţe de specialitate, reuşesc să rezolve sarcinile de lucru.

Inspecţii inopinate Proiectarea didactică a respectat, în general, cerinţele metodologice. Elevii posedă cunoştinţe de

specialitate şi reuşesc să rezolve sarcinile de lucru.


Pentru inspecțiile speciale, de specialitate cadrele didactice se pregătesc temeinic pentru orele asistate.


A fost constatată lipsa cabinetelor de specialitate dotate cu echipamente din domeniu şi insuficienta valorificare a rezultatelor activităţilor pe grupe (uneori prea multe activităţi pe grupe, fără rezultate concludente). Există tendinţa de a nota la orele de inspecţie numai cu note mari (9 şi 10), fără a nota mai mulţi elevi.

Inspecţii inopinate S-au găsit CDŞ-uri la disciplina Educaţie tehnologică neavizate, ori neconcordanţe între denumirea CDS din fişa de avizare şi rubrica din catalog.


Nu există o preocupare reală a conducerii unităților de învățământ privind tutoratul cadrelor didactice debutante. Conducerile unităţilor de învățământ monitorizează superficial aspectele privind: CDS, completare catalog, avizare CDS, avizare planificări , proiecte ale unității de învățare.

Educaţie Fizică şi Sport

Aspecte pozitive Inspecţii planificate (de specialitate, speciale) şi inopinate

În inspecţii s-a constatat respectarea normativelor curriculare în proiectare, prelucrându-se peste tot normele de protecţia muncii. Selectarea conţinuturilor s-a făcut având în vedere şi dotarea bazelor sportive. Bazele sportive au fost folosite permanent. Metodele şi mijloacele folosite au fost variate, competiţiile sportive, jocurile desfăşurate în timpul orelor fiind savurate de elevi, dând un aspect emulativ lecţiei. Se constată un respect reciproc între profesori şi elevi, majoritatea profesorilor folosind în evaluare atât instrumentele (probe de control ) oficiale, cât şi cele proprii.

În majoritatea şcolilor rezultatele obţinute de elevi prezintă o evoluţie progresivă şi permanentă.


Aspecte negative Inspecţii planificate (de specialitate, speciale) şi inopinate

Unităţile de învăţare de multe ori nu sunt adaptate nivelului de dezvoltare a claselor ( în special la clasele a V-a şi a IX-a ). Există o insuficientă preocupare pentru formarea şi perfecţionarea profesională a cadrelor didactice.

Activitatea diferenţiată se aplică prea puţin şi se observă o angajare mai slabă la cadrele didactice suplinitoare sau cu completare de normă. Se impune o participare mai mare a profesorilor tineri în activităţile extracurriculare, competiţii, concursuri etc.

Arte


Există documente curriculare la zi, de calitate bună, în concordanţă cu curriculumul naţional şi local şi se utilizează auxiliare curriculare în scopul sporirii randamentului învăţării la majoritatea cadrelor didactice. Se apreciază preocuparea permanentă a profesorilor pentru perfecţionare şi autoperfecţionare.

Atitudinea elevilor faţă de disciplinele artistice pe care le furnizează şcoala este pozitivă, cu rezultate la olimpiade şi concursuri. Activităţile cultural-artistice au impact asupra comunităţilor locale : Liceul de Muzică ”Sigismund Toduţă”, Liceul de Coregrafie şi Artă Dramatică „Octavian Stroia”, Liceul de Arte Vizuale „Romulus Ladea”, Şcoala Gimnazială de Muzică „Augustin Bena” ( concerte vocal-instrumentale, spectacole de balet/teatru, expoziții de artă plastică, serbări şcolare ). Rezultatele elevilor dovedesc o evoluţie progresivă;

Cadrele didactice dovedesc o bună pregătire profesională, iar proiectarea didactică corespunde cerinţelor şi respectă normativele curriculare. Cadrele didactice aplică diverse instrumente de evaluare adaptate particularităţilor disciplinelor. Există concordanță între evaluarea internă și evaluarea externă.

Inspecţii inopinate Profesorii au documente de planificare de calitate bună, cunosc noile programe, în concordanţă cu

curriculumul naţional şi resursele disponibile, iar ele sunt respectate calendaristic. Proiectarea activităţii didactice se realizează cu accent pe obiective operaţionale, majoritatea profesorilor având preocupări de a întocmi portofolii conform cerinţelor I.S.J.


Distribuirea elevilor pe specialităţi se face după testarea aptitudinilor artistice (Liceul de Muzică „ Sigismund Toduţă”, Liceul de Coregrafie şi Artă Dramatică „Octavian Stroia” Liceul de Arte Plastice „Romulus Ladea”,Şcoala de Muzică „Augustin Bena”).

Aspecte negative În general, se alocă un număr redus de ore la unele discipline cum ar fi educaţia muzicală/artistică, educaţia plastică/ vizuală/ artistică şi unele discipline de specialitate de la liceele de arte.

Învăţământ special şi special integrat


Sunt promovate strategiile eficiente, metodele interactive şi resursele adecvate conţinutului. Documentele şcolare răspund în procent semnificativ structurilor moderne de conţinut. Există preocupări deosebite pentru realizarea curriculumului adaptat şi a proiectelor de intervenţie de tip personalizat.

Se elaborează auxiliare curriculare, materiale suport, (mai ales că în învăţământul special lipsesc manualele) şi este încurajată învăţarea autonomă, centrată pe elev, învăţarea în grup şi învăţarea în diferite contexte. Se aplică corect programa specifică deficienţelor severe, asociate, iar personalul este majoritatea


calificat. Profesorii deţin competenţele necesare care să asigure un proces de predare şi de evaluare bun şi se realizează activităţi metodice care sprijină abilitări curriculare sub aspectul conţinutului şi al metodicii.

Este susţinută formarea continuă prin activităţi metodice, cursuri sau grade didactice şi se realizează şi derulează un număr mare de programe/proiecte de dezvoltare şcolară şi parteneriate. Există o bună colaborare cu DGASPC Cluj şi Consiliul Judeţean Cluj, precum şi o reţea de cabinete de asistenţă psihopedagogică şi centre logopedice interşcolare bine dezvoltată. De apreciat este şi o ofertă educaţională a serviciilor de sprijin şi de consiliere diversificată. Se diseminează bunele practici de către profesorii consilieri şi cadrele didactice de sprijin arătându-se un interes deosebit acordat intervenţiei timpurii. Există şi alternative educaţionale (pedagogia curativă) şi o preocupare deosebită pentru asigurarea şanselor egale pentru toţi copiii/elevii cu cerinţe educaţionale speciale.

Activităţile inspectate au fost foarte bine proiectate şi realizate, timpul didactic bine structurat la toate cadrele didactice inspectate, iar acţiunile, pregătirea şi evaluarea elevilor în concordanţă cu competenţele şi aptitudinile vizate, precum şi cu particularităţile elevilor. Elevii au fost motivaţi permanent să înveţe, să se formeze şi să participe cu interes la activităţi, demonstrând deprinderea de a asculta, de a răspunde la întrebări, de a pune întrebări, de a citi, de a scrie şi de a exprima idei la un nivel corespunzător tipului şi gradului de deficiență. Ei au nevoie de o îndrumare continuă pentru a fi capabili să-şi folosească deprinderile în ceea ce priveşte achiziţionarea de cunoştinţe noi.

Documentele şcolare sunt corect întocmite şi completate, iar evaluarea anuală a respectat metodologia privind evaluarea anuală a personalului didactic şi didactic auxiliar. Fişele postului sunt corect întocmite şi clasele sunt constituite pe baza planului de şcolarizare aprobat, elevii fiind înscrişi în instituţie ca urmare a orientării şcolare realizate de COSP.

Proiectele didactice au fost întocmite în conformitate cu cerinţele metodice şi cu particularităţile de vârstă şi cele de dezvoltare ale elevilor, strategiile didactice utilizate la clasă incluzând metode moderne de învăţare interactivă. ŞCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ - CENTRU DE RESURSE ŞI DOCUMENTARE PENTRU EDUCAŢIA INCLUZIVĂ/INTEGRATĂ CLUJ-NAPOCA

Programarea activităţii de învăţare s-a realizat în concordanţă cu programa şcolară şi cu cerinţele educative speciale identificate în cadrul colectivelor de elevi. Profesorii folosesc o terminologie adecvată, adaptată nivelului de înţelegere al elevilor, stimulează creativitatea elevilor, gândirea critică, toleranţa şi respectul reciproc, urmărind formarea deprinderilor de activitate intelectuală. Se urmăreşte în permanenţă activizarea elevilor, crearea unei motivaţii susţinute în actul învăţării. ŞCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ „TRANSILVANIA” BACIU

Alegerea disciplinelor opţionale s-a realizat în funcţie de posibilităţile elevilor şi a dificultăţilor cu care se confruntă aceştia, conform legislaţiei în vigoare, oferta şcolii, inclusiv CDŞ, fiind prezentată într-un pliant care este actualizat anual. Obiectele realizate în cadrul opţionalului „Mâini îndemânatice” sunt expuse cu ocazia diferitelor evenimente, expoziţii, opţionalul „Cartea - prietena mea” a venit în sprijinul cerinţelor de a forma şi consolida deprinderile de citit şi de înţelegere a mesajului citit. Oferirea orelor de meloterapie a atras preocupări ale unor voluntari tineri iubitori de muzică care au organizat un concert caritabil, iar fondurile adunate au fost folosite pentru achiziţionarea unor instrumente muzicale pentru a putea susţine în continuare aceste activităţi. ŞCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ DEJ

Comisia pentru curriculum a realizat, în urma analizei misiunii şi viziunii şcolii, două proiecte de programe CDŞ care să fie în concordanţă cu acestea: „Educaţie pentru sănătate” şi „Educaţie Antreprenorială”. Se apreciază existenţa ofertei curriculare a şcolii sub forma unui DVD ce a fost prezentat părinţilor şi elevilor şcolii în lunile ianuarie şi februarie 2013 în cadrul lectoratelor, iar în urma voturilor părinţilor, la ciclul primar s-a selectat pentru anul şcolar 2013-2014 realizarea CDŞ-ului „Educaţie pentru sănătate”, în timp ce la ciclul gimnazial a fost selectat CDŞ-ul „Educaţie antreprenorială”, fapt consemnat în procesele verbale de şedinţă ale CA şi CP; ŞCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ HUEDIN

Clasele sunt constituite pe baza planului de şcolarizare aprobat, numărul de elevi este respectat, nu s-a realizat clasa pregătitoare. Există oferta curriculară a şcolii care cuprinde atât lista CDŞ-urilor propuse elevilor şi părinţilor, cât şi lista CDŞ-urilor rezultată în urma consultării elevilor şi părinţilor. Oferta curriculară a şcolii contribuie la realizarea obiectivelor formulate în cadrul proiectului de dezvoltare instituţională. ŞCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ PENTRU DEFICIENŢI DE AUZ „KOZMUTZA FLORA” CLUJ-NAPOCA


Oferta educaţională este dinamică şi coerentă: proiectarea integrată în oferta educaţională şi realizarea unor cursuri opţionale care să răspundă în continuare solicitărilor beneficiarilor. (Lumea minunată a cărţii şi a basmelor (cl. I-VIII), Lumea calculatorului, Dezvoltarea competenţei TIC (cl. VI – VIII), Să ne jucăm matematică (cl. I-IV), Să ne mişcăm împreună (cl. I - IV), Artă şi meşteşug: ceramică (cl. V – VIII))

Stabilirea CDŞ s-a realizat în colaborare cu diriginţii, educatorii şi părinţii respectând nevoile elevilor. Niciun elev nu a participat la Evaluarea Naţională, dar evaluările iniţiale şi finale au fost analizate şi comparate. LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL PENTRU DEFICIENŢI DE AUZ CLUJ-NAPOCA

Există o ofertă de CDŞ/CDL pentru cele trei cicluri de şcolarizare (primar, gimnazial şi liceal), pornind de la nevoile de instruire şi de la interesele fiecărei clase de elevi. Oferta CDŞ reflectă scopurile proprii, viziunea educaţională specifică, prin propunerile de programe adaptate atât elevilor, cât şi mediului de învăţare. Este de apreciat abordarea transdisciplinară şi interdisciplinară a conţinuturilor, precum şi a unor elemente de inovaţie. LICEUL SPECIAL PENTRU DEFICIENŢI DE VEDERE CLUJ-NAPOCA S-a constatat diversitatea situațiilor de învățare, exemplelor de bune practici, valorizarea experienței de predare, dar şi adaptarea programelor la particularităţile de vârstă şi deficienţă ale elevilor, analiza de nevoi a elevilor şi propunerea opţionalelor făcându-se în raport cu preferinţele şi nevoile elevilor. Elementul de noutate pentru anul şcolar 2013 –2014 este încheierea unui Acord de parteneriat pentru implementarea programelor Junior Achievement Romania – Curriculum la Decizia Şcolii în anul şcolar 2013 – 2014 - pe această platformă s-au înscris 7 cadre didactice de la clasele I – XII şi grupele de deficienţe senzoriale multiple. GRĂDINIŢA SPECIALĂ CLUJ-NAPOCA

S-a instalat un sistem de securitate, antiefracţie, cu senzori de monitorizare la dispecerul de intervenţie rapidă şi s-au întocmit planificări cu tematici diverse, atractive, cu activităţi care răspund nevoilor de dezvoltare şi relaţionare ale preşcolarilor. Se constată şi adecvarea modalităţilor de evaluare la demersul didactic propus. LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL „SAMUS” CLUJ-NAPOCA

Elevii școlii au susţinut examenul de Bacalaureat, la care procentajul de promovabilitate a fost de 41,66 %. La examenele de certificare a competenţelor profesionale pentru învăţământul profesional şi tehnic, nivel 1 şi 2 toţi elevii înscrişi au promovat.

Oferta curriculară a școlii cuprinde lista CDȘ-urilor propuse elevilor (unul pentru gimnaziu-pe 4 ani – Program opţional MEN) și lista CDL-urilor pe specialitate conform planurilor de învăţământ pentru fiecare specialitate. ŞCOALA PROFESIONALĂ GHERLA

CDŞ-ul a fost proiectat în urma discuţiilor avute atât cu elevii, cât şi cu reprezentanţii Serviciului Educativ al Penitenciarului. Rolul părinţilor este preluat de reprezentanţii Serviciului Educativ al Penitenciarului Gherla. CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ

Există proceduri specifice pentru activitatea profesorilor consilieri şi profesorilor logopezi, iar acestea sunt cunoscute de către tot personalul. De asemenea, există profesori consilieri care au cursuri opţionale în cadrul CDŞ-urilor unităţilor de învăţământ în care îşi desfăşoară activitatea. (avizate de inspectorul de specialitate, acestea se regăsesc în oferta educaţională a unităţilor de învăţământ respective).

Inspecţii inopinate ŞCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ- CENTRU DE RESURSE ŞI DOCUMENTARE PENTRU EDUCAŢIA INCLUZIVĂ/INTEGRATĂ CLUJ-NAPOCA LICEUL SPECIAL PENTRU DEFICIENŢI DE VEDERE CLUJ-NAPOCA

Există programul de activităţi, elaborat în conformitate cu scopul și specificul săptămânii „Să știi mai multe, să fii mai bun!” . Acesta a fost discutat în CP și CA şi consiliul elevilor. S-au respectat prevederile metodologice cu privire la orarul specific (pe ateliere, pe clase de elevi/număr de ore de curs aferent zilei), tipologia activităţilor, formele de organizare, responsabili/coordonatori de activitate.

Se utilizează fișe de activitate de către cadrele didactice din şcoală şi instrumente de monitorizare și evaluare a activităților de către directorul unității de învățământ, coordonatorul CEAC şi consilierul educativ. Există documentele cuprinse în procedura de organizare a excursiilor şi vizitelor tematice pentru toate aceste activități propuse și desfășurate în cadrul săptămânii „Să știi mai multe, să fii mai bun!”


Elevii au apreciat activităţile datorită faptului că au fost consultaţi în alegerea tipului de activităţi, pentru că au avut ocazia să colaboreze cu elevii din alte clase și pentru că activitățile desfășurate le-au pus în valoare potențialul creativ. Cadrele didactice şi-au consemnat activităţile proiectate în condica de prezenţă conform orarului special întocmit/instituţie de învăţământ, iar absenţele de la activităţi a elevilor au fost consemnate în catalog, la rubrica purtare.


Elevii au diferite tipuri de dizabilităţi şi sunt din diferite judeţe ale ţării. S-a apreciat oferta educaţională a şcolilor speciale prin terapiile specifice, prin curriculum la decizia şcolii, precum şi consilierea profesorilor debutanţi de către cei cu mai multă experienţă.

Absolvenții claselor a VIII-a din învățământul special își pot continua studiile conform certificatelor de orientare școlară și profesională eliberate de către Comisia de Orientare Școlară și Profesională (COSP) din cadrul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Cluj.

Inspecţii inopinate S-a constatat implicarea activă a cadrelor didactice în dezvoltarea de parteneriate cu instituţii publice, cu unităţi şcolare de masă şi implicarea elevilor în activităţile comunităţii pentru facilitarea integrării sociale a acestora.


Evaluarea internă (cu scop de orientare şi optimizare a învățării) și externă

Învățământ preprimar

Aspecte pozitive Aspecte negative Cauzele și condiţiile

Se verifică înţelegerea şi învăţarea;se apreciază activitatea copiilor prin oferirea unui feedback constructiv; În stabilirea sarcinilor de lucru se respectă, aproape întotdeauna, nevoile individuale şi de grup ale preşcolarilor Preşcolarii demonstrează cunoştinţe şi deprinderi specifice vârstei, precum şi temelor abordate.

Uneori, gradul de dificultate al sarcinilor de lucru depăşesc nivelul de pregătire al preşcolarilor, prin raportare la particularităţile de vârstă şi individuale;

Învățământ primar

Aspecte pozitive Aspecte negative Cauzele şi condiţiile

Evaluarea se realizează prin metode şi instrumente specifice ciclului primar, punându-se accent pe evaluarea formativă. La concursurile şcolare de limba română şi de matematică la care apelează părinţii elevilor, unele şcoli obţin rezultate foarte bune ( Şcoala Gimnazială Ion Creangă, Şcoala Gimnazială Ion Agârbiceanu, Şcoala Gimnazială Iuliu Haţieganu, Şcoala Gimnazială Ioan Bob, Liceul Teoretic Avram Iancu, Liceul Teoretic O. Ghibu, Liceul Teoretic Gh. Şincai, Colegiul Naţional G. Coşbuc, Colegiul Naţional E. Racoviţă) Învăţătorii pun accent pe evaluarea comportamentului elevilor, aspect deosebit de important pentru formarea şi dezvoltarea personalităţii copilului.

Există probleme privind evaluarea copiilor cu CES integraţi în şcoala de masă. În sensul că nu există elaborate încă standardele minime de învățare / evaluare

La nivelul MEN şi al judeţului nu există prevăzute aceste standarde, care să permită evaluarea diferenţiată, chiar dacă se predă diferenţiat.

Limba şi literatura română


Portofoliilor personale ale profesorilor şi a portofoliile catedrelor evidențiază existența planificărilor anuale pentru toate clasele, redactate în conformitate cu recomandările programei şcolare şi cu modelele

S-au constatat unele disfuncţii în întocmirea planificărilor şi a proiectărilor pe unităţi de învăţare, o oarecare superficialitate în redactare acestora, fără a se ţine cont de specificul claselor,

Coordonarea deficitară a catedrei; Dezinteres din partea unor cadre didactice de specialitate; Probleme de autopercepţie


propuse de MEN. Profesorii au întocmite proiectele pe unităţi de învăţare, care dovedesc, în general, înţelegerea raportului dintre competențe şi conţinuturi, respectiv criterii de evaluare şi de notare. Portofoliile sunt în general funcţionale, organizate pe structura recomandată. În majoritatea şcolilor CDŞ-ul este variat şi are în vedere nevoile şi interesele elevilor; se tine seama de opţiunile acestora. În majoritatea unităţilor şcolare evaluarea iniţială a fost realizată. Atât la Evaluarea naţională, cât şi la Bacalaureat, subiectele au fost de nivel mediu, astfel încât orice elev care a absolvit să poată obţine nota 5 (cinci). Raportul dintre rezultatele obţinute de elevi la evaluările interne şi cele de la examenele naţionale este echilibrat. Nu există discrepanţe alarmante între evaluarea internă şi evaluarea prin examenele naţionale. În cazul liceelor teoretice mai ales, se constată o recurenţă a rezultatelor pozitive, de remarcat fiind cele care au procente de promovabilitate la bacalaureat de peste 90% la limba şi literatura română.

La examenul de evaluare naţională, procentele de promovabilitate reflectă o situaţie similară. Există unităţi şcolare cu promovabilitate excelentă, chiar cu medii generale peste 9 (nouă).

păstrându-se modelele din anii anteriori, fără adaptarea la noile modalităţi de învăţare activă, fără precizarea modalităţilor de evaluare, fără menţionarea perioadelor exacte de desfăşurare a unor activităţi specifice de exersare/ fixare/ evaluare. S-a constatat că în unele situaţii testele aplicate la evaluarea iniţială nu erau analizate și urmate de întocmirea unor planuri remediale.

Situaţii de discrepanţă se constată mai ales în cazul unor unităţi şcolare particulare, al unităţilor şcolare din mediul rural şi al unităţilor cu profil tehnic, mai ales la clasele de la ruta progresivă. În aceste cazuri, se poate constata discrepanţa dintre evaluarea curentă şi cea de la examenele naţionale chiar şi prin procentul de promovabilitate. Îngrijorător este procentul elevilor care obţin note între 5 şi 5,99 la examenul de bacalaureat.

a unor profesori, autosuficienţi sau cu probleme atitudinale; Dezinteres din partea elevilor sau părinţilor; Insuficienta responsabilizare din partea unor cadre didactice, comunicare deficitară sau lipsa comunicării în catedră, insuficienta asistenţă la ore din parte conducerii, a comisiei de calitate, şef de catedră, sau lipsa interasistenţei şi muncii în echipă în catedră. Resursele financiare limitate (salarii ale profesorilor care să îi motiveze).

Elevi care nu au resurse intelectuale şi nivel de interes în acumularea cunoştinţelor şi competenţelor prevăzute prin curriculum Curriculum neadaptat potenţialului şi nevoilor unor categorii de elevi, mai ales cei din grupuri şcolare Implicarea mai scăzută a părinţilor în educaţia copiilor şi în programele remediale desfăşurate de şcoli, mai ales în mediul rural; Resursa umană (profesori) mai puţin motivată; Implicarea redusă a comunităţilor locale, mai ales în mediul rural; Mediul impropriu în care-şi desfăşoară activitatea elevii şi profesorii din unele comunităţi rurale.

Limba și literatura maghiară


Conform rezultatelor obţinute la examenul de bacalaureat la probele de competenţe lingvistice, la limba maternă au reuşit toţi candidaţii prezenţi în număr de 459, din care 424 au obţinut calificativul de experimentat, 34 de avansat şi doar 1 de mediu. La proba scrisă promovabilitatea este de 90%. Rezultatele obţinute la Evaluarea

Rezultatele la proba scrisă la limba maghiară sunt mai slabe decât rezultatele evaluării curente în multe cazuri, dar sunt şi situaţii în care nota obţinută la examenul de bacalaureat este considerabil mai mare decât nota la clasă. Au fost respinşi 10% din candidaţi.

Nu se poate asigura evaluarea uniformă între corectori din cauza baremelor interpretabile şi din cauza lipsei posibilităţii de discuţii, de înţelegere între corectori, ceea ce nu permite metodologia de examen.


Națională a claselor a VIII-a la limba şi literatura maghiară sunt comparative cu rezultatele evaluării curente.

Matematică

Aspecte pozitive Aspecte negative Cauzele & condiţiile

Subiectele de la examenul de Bacalaureat au fost asemănătoare, cu subiectele din cele 100 de variante propuse de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului în anul 2009. Gradul de dificultate al subiectelor nu a fost foarte ridicat, diferenţierea subiectelor de ştiinţele naturii cu cele de profil tehnic s-a văzut la rezultatele obţinute. Subiectele de la Evaluarea Naţională au permis elevilor care au frecventat şcoala să obţină note peste 5. La disciplina matematică sunt foarte multe auxiliare de calitate pentru pregătirea suplimentară a examenului de Evaluare Naţională. În urma analizei rezultatelor de la simulările date la nivelul judeţului s-au introdus ore de pregătire suplimentară la matematică.

Elevii care au înregistrat un număr mare de absenţe au înregistrat rezultate slabe. Există un număr mare de corigenţi la disciplina matematică, atât la clasa a VIII-a cât şi la clasa a XII-a; Nu se lucrează diferenţiat în toate şcolile. Se recomandă ca fiecare elev să obţină un progres .

Numărul mare de absenţe acumulate de unii elevi nu a permis recuperarea materiei. Elevii nu sunt consiliaţi suficient pentru orientarea în carieră.

Chimie


progres semnificativ la elevii din clasa a IX –a (licee teoretice) comparativ cu testele inițiale în medie 2 puncte (L.T.A.Ipatescu, L.T.P.Maior..)

rezultatele bune la simulări Bac(licee teoretice)

rezultatele foarte slabe la testele aplicate la cls. a XII –a(C. T. Turda,C. T. E. Negruțiu, C. T.V. Ungureanu, L. T. C. Brâncuși)- media testelor 2,60-3,90

rezultate slabe la simulări Bac. la liceele tehnologice, în schimb promovare ridicată la clasă

majoritatea elevilor au intrat cu medii mici (licee tehnologice) nr. mic de ore/săptămână pentru o disciplină de examen

Biologie


Respectarea curriculum-ului; Strategii didactice moderne aplicate în majoritatea unităţilor de învăţământ; Evaluarea se realizează formativ şi sumativ prin metode alternative în majoritatea cazurilor; Rezultatele la evaluarea curentă, în general bune

Strategii didactice învechite în unele unităţi de învăţământ din mediul rural (Mociu, Băişoara); Rezultate slabe la simulările de Bac, mai ales la liceele tehnologice şi la cele particulare; Profesorii care au realizat reconversie profesională pe disciplina BIOLOGIE, să se implice

Profesori cu catedre mozaic; Implicarea insuficientă a elevilor în procesul educaţional şi în propria dezvoltare


în activităţile metodico-ştiinţifice ale disciplinei pentru că altfel nu reuşesc să ţină pasul cu modificările cerute în domeniul biologiei.

Istorie


Rezultatele obţinute de elevii județului la examenul de bacalaureat sunt foarte bune, peste media pe ţară, atât la istorie, cât şi la disciplinele socio-umane; Rezultatele sunt comparabile cu cele din anul şcolar anterior; La istorie au participat 1434 de candidaţi şi au fost declaraţi reuşiţi 1352; La filozofie au participat 80 de candidaţi, au fost declaraţi reuşiţi 78; La economie au participat 16 de candidaţi, au fost declaraţi reuşiţi 15; La logică au participat 306 de candidaţi, au fost declaraţi reuşiţi 292; La sociologie au participat 105 de candidaţi, au fost declaraţi reuşiţi 100; La psihologie au participat 67 de candidaţi, au fost declaraţi reuşiţi 62;

Dacă la disciplinele socio-umane rezultatele la bacalaureat sunt simţitor egale, sau chiar mai bune decât în 2011-2012, la istorie, promovabilitatea a fost mai slabă decât în anul şcolar anterior(82 candidaţi respinşi, faţă de 23 în anul 2011-2012)

Geografie


- în multe şcoli activitatea de predare se realizează în condiţii optime , în laboratoare şi cabinete bine echipate, ce îndeplinesc standardele minime cerute privind eficacitatea activităţii, sănătatea şi securitatea muncii; - majoritatea profesorilor de geografie au acces nelimitat la Internet şi o bună parte din ei utilizează Internetul pentru eficientizarea activităţii de predare evaluare; - nu s – au identificat opţionale care nu au fost întocmite în conformitate cu cerinţele prezentate la consfătuiri sau nu au fost avizate de către inspectorul de specialitate; - auxiliarele curriculare utilizate de majoritatea profesorilor de geografie în

Unele din şcolile inspectate se confruntă cu o serie de aspecte negative, datorate pe de o parte lipsei resurselor materiale şi financiare, pe de altă parte şi lipsei interesului manifestat de unele cadre didactice, ce nu înţeleg rostul şi rolul şcolii. - au existat profesori de geografie, care cu toate că li s – a oferit un model foarte uşor de adaptat la condiţiile speciale ale şcolii nu au întocmit corespunzător documentele din portofoliul personal; - la unele şcoli, deşi există condiţii şi resurse materiale şi financiare, din neglijenţa profesorului de

- absenteismul mai ales la liceele tehnologice, dar nu numai; - lipsa de interes a unor profesori; - lipsa resurselor materiale şi financiare, mai ales la şcolile din mediul rural; - folosirea insuficientă a metodelor centrate pe elevi; - elevi implicaţi în insuficientă măsură în realizarea activităţilor de învăţare; - ineficienţa activităţii de predare - lipsa unor cursuri de formare continuă;


vederea realizării obiectivelor proiectate sunt de calitate, permanent actualizate, etc; - strategiile didactice proiectate şi utilizate sunt în general flexibile, complexe, adaptate condiţiilor şi cerinţelor metodologice; - se pune în cele mai multe cazuri accent pe latura formativă a evaluării; - demersul didactic şi vocabularul utilizat de majoritate profesorilor de geografie este academic, dar accesibil; - se pune accent pe esenţializarea şi sistematizarea cunoştinţelor, atingerea standardelor curriculare; - analiza rezultatelor testelor de toate felurile stă la baza proiectării procesului de predare – învăţare; - subiectele pentru teze/ alte evaluări periodice s-au întocmit corect si răspund în general obiectivelor de evaluare; - la majoritatea şcolilor inspectate relaţia profesor – elev se bazează pe respect şi colaborare;

geografie aceste condiţii nu sunt utilizate la capacitatea maximă; - accesul la Internet în unele şcoli nu este utilizat la potenţialul maxim al acestei oportunităţi, din lipsă de interes sau cunoştinţe de TIC ale profesorului de geografie; - nu în toate şcolile inspectate măsurile de remediere sunt stabilite individual pentru elevii cu probleme ; - în unele cazuri rezultatele obţinute de elevi la olimpiade şi concursuri nu reflectă eforturile profesorilor;

Religie


Desfăşurarea conform metodologiei a examenului de certificare a competenţelor profesionale în trei unităţi şcolare. Susținerea şi promovarea examenului de certificare a competenţelor profesionale de către 81 de elevi. Însuşirea şi fixarea unor cunoştinţe teologice de specialitate. Implicarea în activităţi caritabile Dezvoltarea de proiecte educative extracurriculare care vizează promovarea valorilor tradiţionale româneşti şi a valorilor creştine. Realizarea de parteneriate educaţionale cu comunităţile parohiale şi locale.

Existenţa unor unităţi şcolare vocaţionale care nu au organizat examen de certificare a competenţelor profesionale. Insuficienta implicare a familiei în educaţia elevilor.

Plaja redusă a disciplinelor din care se poate alege tema proiectului. Influenţe negative asupra comportamentului elevilor date de o mass-media ostilă în multe cazuri educaţiei.

Învățământ profesional şi tehnic

Aspecte pozitive Aspecte negative Cauzele şi condiţiile - procesul de predare-învăţare se desfăşoară în cabinete, laboratoare şi ateliere de specialitate care îndeplinesc

Toate unităţile de învăţământ profesional şi tehnic s-au confruntat cu o serie de aspecte

Absenteism al elevilor la activitatea de instruire teoretică și practică înregistrat


standardele minime cerute privind sănătatea şi securitatea muncii - accesul la internet al cadrelor didactice pentru curriculum obligatoriu (planuri de învăţământ, programe, SPP-uri, subiecte de examene etc.) - oferta curriculară a școlii, CDL a fost întocmită și aprobată de ISJ și CLDPS - se utilizează auxiliarele curriculare în activitatea la clasă; - proiectarea/ planificare didactica, în general, de calitate; - strategii didactice flexibile, complexe, adaptate condiţiilor; - evaluarea formativă se aplică corespunzător, la majoritatea cadrelor didactice; - accesibilitatea demersului didactic, esenţializarea şi sistematizarea cunoştinţelor, atingerea standardelor curriculare; - folosirea rezultatelor testării iniţiale in procesul de predare – învăţare; - subiectele pentru teze/ alte evaluări s-au întocmit corect și răspund obiectivelor de evaluare; - relaţia profesor - elev bazată pe respect şi colaborare;

negative: - au existat cadre didactice care nu au întocmit corespunzător documentele din portofoliul personal Utilizarea insuficientă a cabinetelor de specialitate şi a materialelor didactice, în special a celor in format electronic ; - Măsurile de remediere nu sunt stabilite individual pentru elevii cu probleme ; Rezultatele obținute de elevi la olimpiade şi concursuri nu reflectă eforturile profesorilor;

pe tot parcursul anului şcolar; Folosirea insuficientă a strategiilor centrate pe elev; Elevi implicaţi în insuficientă măsură în realizarea activităţilor de învăţare; Dotarea încă insuficientă a cabinetelor de specialitate cu echipamente moderne necesare desfăşurării orelor de predare - învăţare cu mijloace IT;

Educaţie Fizică şi Sport

Aspecte pozitive Aspecte negative Cauzele şi condiţiile - În inspecţii s-a constatat respectarea normativelor curriculare în proiectare. - S-au prelucrat peste tot normele de protecţia muncii. Selectarea conţinuturilor a avut în vedere şi dotarea bazelor sportive. - Metodele şi mijloacele folosite au fost variate. - Competiţiile sportive, jocurile desfăşurate în timpul orelor au fost savurate de elevi, dând un aspect emulativ lecţiei. - Se constată un respect reciproc între profesori şi elevi. - Bazele sportive au fost folosite permanent. - Majoritatea profesorilor au folosit în evaluare atât instrumentele (probe de control) oficiale, cât și pe cele proprii. - În majoritatea şcolilor rezultatele obţinute de elevi prezintă o evoluţie progresivă şi permanentă.

- Pe parcursul inspecţiilor efectuate se observă o neglijenţă în ceea ce priveşte latura educativă a acţiunilor desfăşurate. - Se impune o prezenţă mai activă a sportului în cadrul acţiunilor educative extracurriculare. - Pentru a se putea monitoriza mai eficient catedrele, se impune permanentizarea bazelor de date. - Evaluările iniţiale, curente şi cele finale, prelucrarea acestor rezultate trebuie să devină factor reglator al procesului instructiv-educativ al profesorilor.

- Una dintre cauzele acestor aspecte negative este slaba corelare a managementului unităţilor cu catedrele . - O altă cauză este alocarea în orar a unui număr redus a orelor de educaţie fizică. - Pregătirea iniţială a viitorilor profesori lasă de dorit. - Trebuie căutate modalităţi de motivare a tinerilor debutanţi. - Perfecţionările periodice trebuie să includă şi activităţi practice.


I.1.2. Inspecția școlară generală

TRANSYLVANIA COLLEGE(12-22 martie 2013)

Nr. crt.

Aria tematica / calificativul

acordat

Constatări/Aprecieri

1. Managementul şcolar, managementul calităţii, dezvoltarea instituţională, eficienţa atragerii şi folosirii resurselor (umane, financiare, materiale şi informaţionale), respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulamentelor Calificativ: BINE

Activitatea în şcoală este reglementată prin 253 de proceduri, care se află în formă electronică pe server şi au un cod, la toate nivelurile, inclusiv preşcolari şi elevi. Activitatea şcolii a fost evaluată extern, atât de către evaluatorii ARACIP pentru linia română, cât şi de reprezentanţii Ministerului Britanic şi Universităţii Cambridge pentru linia internaţională; este acreditată, pe toate nivelurile, cu excepţia nivelului de liceu - linia română, unde este autorizată. Microclimatul şi ambientul sunt favorabile procesului educaţional şi activităţilor de „after school” şi permit o foarte bună dezvoltare personală a elevilor. Echipa managerială şi colectivul de cadre didactice sunt preocupate pentru asigurarea unui climat de siguranţă şi colaborare în şcoală. Nu există probleme privind absenteismul şi starea de disciplină a elevilor. Şcoala are parteneriate educaţionale cu unităţi de învăţământ din ţară şi străinătate precum şi cu agenţi economici, părinţi şi autorităţile locale. Şcoala are direcţii clare de dezvoltare şi extindere, care au ca scop îmbunătăţirea ambientului şi creşterea calităţii procesului educaţional. Se va construi: sala Auditorium, sala de sport, internat, corp liceu, la etajul III laboratoare de fizică şi chimie.

2. Modul de aplicare a curriculumului naţional, dezvoltarea şi aplicarea curriculumului la decizia şcolii/în dezvoltare locală şi calitatea activităţilor extracurriculare realizate de personalul didactic şi unele categorii de personal didactic auxiliar Calificativ: BINE

Pe linia românească de studiu, şcoala, conform acreditărilor şi autorizaţiei obţinute în anul 2009 oferă un curriculum în concordanţă cu cel naţional. Excepţie face disciplina Religie la ciclul gimnazial care nu respectă programa aprobată de MEN, conţinuturile tratate fiind stabilite la nivelul şcolii. La majoritatea claselor este respectat numărul de ore prevăzut în planul cadru de învăţământ pentru fiecare disciplină. Excepţie face clasa a XI-a, disciplina Economie, unde apare un număr de trei ore pe săptămână în loc de două cum prevede planul cadru şi disciplina Educaţie fizică unde există două ore pe săptămână şi nu una. Elevii aparţinând altor naţionalităţi învaţă limba română, 1 oră/ săptămână, ca limbă nematernă, prin programe adaptate pe nivel şi particularităţilor de vârstă ale elevilor. Pe linia internaţională de studiu şcoala implementează curriculumul Angliei şi Ţării Galilor conform acreditărilor obţinute: COBIS (2012), BSO (2013), pentru ciclul primar şi gimnazial, iar pentru liceu curriculumul internaţional Cambridge conform acreditării obţinută în anul 2010.

3. Activitatea personalului didactic (proiectare, predare-învăţare, evaluare, reglare /remediere, diferenţiere a

Informatică/TIC Documentele de proiectare şi planificare sunt în conformitate cu planul cadru şi programele şcolare. Obiectivele sunt formulate clar, activităţile sunt selectate şi adaptate la nevoile şi la nivelul de dezvoltare al elevilor. Religie Sunt promovate lecţiile centrate pe elev, metodele activ-participative şi aplicarea teoriilor moderne despre învăţare. Există o monitorizare eficientă atât a proiectării didactice cât şi a calităţii actului didactic (program de mentorat, program de dezvoltare profesională, interasistenţe).


Nr. crt.


acordat


demersului educaţional) Calificativ: BINE

Chimie Documentele de proiectare asigură o eşalonare corespunzătoare a materiei pe semestre si unităţi de învăţare. Numărul mic de elevi /clasă permite activităţi diferenţiate de predare/învăţare. Activitatea elevilor apreciată la fiecare lecţie în sistem de evaluare. Limbă şi comunicare Proiectare eficientă, în concordanţă cu CN, planificările sunt verificate periodic de către Comisia de Curriculum . Se realizează minim 2 interasistenţe între cadre didactice/ semestru. Evaluarea copiilor este realizată în funcţie de Fişele de evaluare emise de MEN. Cadrele didactice au conceput un set de fişe de evaluare care vine în completarea celor emise de MEN şi se pliază mai bine pe specificul grădiniţei Învăţământ primar Cadrele didactice încadrate la clasele primare au o pregătire iniţială bună, peste care se suprapun numeroase cursuri de formare. Proiectarea activităţilor didactice atestă alături de buna pregătire şi capacităţi organizatorice. Componenta acţională a reliefat activităţi eficiente, centrate pe elevi. Componenta evaluativă respectă prevederilor specifice ale metodicii evaluării. Matematică Portofoliile profesorilor cuprind proiecte ale unităţilor de învăţare realizate corect, respectând rubricatura cerută de ghidurile metodologice. Există rapoarte de activitate întocmite la sfârşitul fiecărui semestru, respectiv la sfârşitul anului. La nivelul catedrei este un sistem bine pus la punct de monitorizare internă, profesorii efectuează asistenţe şi interasistenţe la ore. Şcoala beneficiază de profesori calificaţi, bine informaţi în specialitate, au cursuri de formare şi perfecţionare, sunt interesaţi de procurarea manualelor şi auxiliarelor de calitate pentru elevi. Şcoala oferă posibilitatea pregătirii suplimentare la matematică. De apreciat organizarea orelor de remediere pentru elevi dar şi orele de excelenţă pentru elevii care pot studia la un nivel avansat. Geografie Latura acţională – pragmatică a activităţii didactice se axează pe un temperament dinamic, pune în centrul activităţii elevul. Metodele şi procedeele utilizate sunt în concordanţă cu obiectivele proiectate. Profesorul utilizează cu măiestrie resursele puse la dispoziţie cu generozitate de către unitatea şcolară. Latura evaluativă a activităţii se caracterizează printr-o îmbinare norocoasă şi eficientă a metodelor clasice, în general frontale, cu metodele noi interactive. În majoritatea cazurilor în care evaluarea se realizează prin proiecte sau portofolii limba utilizată este engleză, limbă în care domnul profesor comunică perfect.

4. Nivelul performanţelor realizate de elevi în învăţare, raportat la standardele educaţionale naţionale (curriculare şi de evaluare) Calificativ: BINE

Nivelul performanţelor elevilor la limbi moderne este bun si foarte bun atât la linia românească de studiu cât şi la cea internaţională. Elevii lucrează la toate orele de limbi pe grupe, acolo unde se constată diferenţe de nivel sau lipsuri faţă de cerinţele programei ei sunt abordaţi individual, până recuperează lipsurile. Elevii au şi aptitudini bune de receptare a mesajului audiat, de comunicare, la sarcinile de grup şi individuale prelucrează informaţiile si operează corect cu noţiunile noi. Temele sunt verificate sistematic de profesori şi pun accent pe caracterul formativ al noţiunilor noi. Elevii au rezultate bune şi foarte bune la olimpiadele de limbi moderne, la testele internaționale ( certificate de limbi) încă din ciclul primar. Ei participă la numeroase concursuri şi competiţii de limbi lansate la nivel internaţional. Rezultatele elevilor la examenele de matematică sunt bune. La Evaluarea Naţională mediile obţinute în ultimii 3 ani sunt foarte bune, 8,39; 8,18 şi 8,49. La examenele de tip Cambridge rezultatele sunt bune datorită verificării şi pregătirii preliminare a tuturor elevilor care susţin aceste examene. La olimpiade şi concursuri şcolare de matematică rezultatele sunt destul de slabe,


Nr. crt.


acordat


participarea la aceste competiţii nereprezentând un obiectiv în politica şcolii. Totuşi elevii şcolii au participat la concursul Euclid şi Evaluare în educaţie unde au obţinut premii şi menţiuni. Evaluarea elevilor de la linia internaţională se face după criteriile de evaluare elaborate de Cambridge, există rapoarte de monitorizare pentru fiecare elev, se înregistrează progresul şi sunt înştiinţaţi părinţii despre situaţia elevilor. Raportul conţine evaluări legate şi de comportamentul elevilor în timpul orelor, interesul manifestat faţă de disciplina matematică, activitatea la ore, calitatea portofoliilor şi a referatelor, calitatea temelor de casă. Elevii care obţin rezultate slabe sunt trecuţi automat într-un program de remediere, şcoala oferindu-le posibilitatea recuperării materiei. În ceea ce priveşte învăţământul pre-primar, programele after-school derulate în grădiniţă ajută copiii să obţină performanţe în diverse domenii .

5. Modul în care unitatea de învăţământ sprijină şi încurajează dezvoltarea personală a elevilor şi motivaţia acestora în învăţare (consiliere, orientare şcolară, asistenţă individualizată) respectând principiile educaţiei incluzive şi asigurarea egalităţii de şanse Calificativ: BINE

Şcoala prin programele educaţionale acordă elevilor sprijin şi îndrumare corespunzătoare, are reglementări care ajută la menţinerea ordinii în unitatea de învăţământ, există Regulamentul intern. (planuri operaţionale în concordanţă cu orarul şi curricula, planificarea serviciului pe şcoală, paza prin firmă autorizată). Planul operaţional privind reducerea violenţei există DAR nu este cazul în şcoală, nu se confruntă cu probleme de acest gen. Curriculumul cuprinde elemente care contribuie la dezvoltarea personală a elevilor, codul de conduită există pentru întregul personal al şcolii (uniforme, reguli etc.) Elevii din clasele primare sunt implicaţi şi motivaţi permanent în procesul de învăţare. Sprijinirea dezvoltării personale este un aspect pozitiv al procesului educaţional din ciclul primar. Prezenţa permanentă a cadrelor didactice în şcoală asigură realizarea unei comunicări eficiente între dascăli şi elevi, asigură consilierea permanentă, orientarea şcolară şi profesională. Există un departament SENCO – realizează evaluări logopedice şi psihologice. În cazul în care este necesar, se intervine prin realizarea unui IP. Consilierea părinţilor se realizează prin intermediul unor întâlniri individuale (educatoare + părinţi) De apreciat modul în care şcoala cuprinde elevii cu rezultate slabe la un program de remediere, elaborează un plan de intervenţie personalizată, oferă ore individuale de pregătire suplimentară. De asemenea oferă elevilor cu potenţial şansa de a parcurge materia din anul următor clasei din care face parte.

6. Relaţiile unităţii de învăţământ cu părinţii şi cu comunitatea locală Calificativ: BINE

Sistemul de comunicare cu părinţii este una din priorităţile şcolii. Comunicarea se face prin: Departamentul de Marketing şi Relaţii cu Publicul; diriginţi şi învăţători; profesori de specialitate; conducerea şcolii. Metodele de comunicare sunt diverse: în fiecare zi de luni, şcoala emite aşa-numitul Monday News, un buletin trimis pe mail tuturor părinţilor, în care sunt comunicate toate noutăţile, realizările elevilor, programele noi, concursuri şcolare, prezentări, oferte educaţionale etc.; şcoala emite, de asemenea, în fiecare lună un Newsletter, ca o sinteză a evenimentelor petrecute în şcoală, adresat părinţilor, partenerilor, sponsorilor, membrilor comunităţii locale; în fiecare an, la finalul lunii noiembrie şi în luna mai, diriginţii şi profesorii pregătesc rapoartele pentru activitatea academică a elevilor – fiecărui elev i se pregăteşte un astfel de raport descriptiv (10-15 pagini); după primirea rapoartelor, se organizează întâlniri cu părinţii, fiecare părinte putându-se întâlni pe baza unei programări prealabile, cu fiecare profesor în parte; în lunile februarie – mai, se organizează prezentări cu părinţii fiecărei clase, pentru toate


Nr. crt.


acordat


nivelurile, pentru prezentarea ofertei educaţionale pentru anul şcolar următor; în lunile aprilie şi mai se organizează prezentări pentru potenţialii părinţi; există şi un sistem de comunicare cu părinţii în legătură cu rezultatele activităţii academice – în cazuri pozitive, dar şi în cazuri negative. De asemenea, cu o programare prealabilă, părinţii pot întâlni membrii echipei manageriale, diriginţi sau orice alt profesor. Există, de asemenea, un Club al Tăticilor. Pentru educaţia părinţilor - şcoala pune la dispoziţia acestora un Club al părinţilor – în care aceştia sunt „educaţi” în legătură cu ceea ce înseamnă să fii părinte; de asemenea, părinţii beneficiază de activitatea Departamentului de Consiliere şi Dezvoltare Personală, pentru a-şi putea îmbunătăţi legătura şi comunicarea cu copiii lor.

7. Atitudinea elevilor faţă de educaţia pe care le-o furnizează unitatea de învăţământ Calificativ: BINE

Elevii sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de oferta de activităţi şcolare şi extraşcolare pentru care pot opta, etalându-şi aptitudinile şi talentele în diverse contexte de învăţare Assembly, activitate de referinţă săptămânală, cu participarea elevilor, profesorilor şi a părinţilor; Activităţile opţionale dintre care pot alege sunt variate: business, germană, artă, economie, sport, psihologie; Părinţii primesc periodic informări acasă, referitoare la rezultatele elevilor şi evidenţierile acestora în contextul unor activităţi extraşcolare; Frecvenţa elevilor la orele de curs este bună şi foarte bună, absenteismul nefiind perceput ca o problemă/ fenomen în conduita şi comportamentul elevilor; Preşcolarii au o atitudine pozitivă, de colaborare, acceptare şi implicare în procesul de învăţare; Atitudinea elevilor este pozitivă atât faţă de şcoală, cât şi faţă de procesul de acumulare de noi cunoştinţe şi competenţe, în general. Este de apreciat responsabilizarea elevilor de către personalul şcolii şi asumarea rolurilor pe care le reprezintă cu interes: ambasadori, prefecţi şi mentori.

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELF CLUJ-NAPOCA(12-22 martie 2013)

Nr. crt.

Aria tematică/Domeniul şi calificativul acordat


1. Managementul şcolar, managementul calităţii, dezvoltarea instituţională, eficienţa atragerii şi folosirii resurselor (umane, financiare, materiale şi informaţionale), respectarea legislaţiei în

Şcoala Elf vizează dezvoltarea globală şi armonioasă a copilului, potrivit aptitudinilor şi înclinaţiilor fiecăruia. Valorile şcolii sunt: integritate morală, profesionalism, flexibilitate, respect şi sprijin reciproc, învăţare permanentă. Atributele şcolii sunt: management flexibil, stil de conducere democratic, dinamism. În procesul instructiv-educativ al Şcolii ELF, metodologia didactică se axează pe metode interactive, gândire critică, teoria inteligenţelor multiple, activitate pe grupe/ateliere, predarea/învăţarea în echipă. Un aspect specific al Şcolii Elf este predarea tematică – abordarea lunară a unei teme care este discutată la toate obiectele de studiu, facilitându-se astfel asimilarea de informaţii din diferite perspective asupra aceluiaşi subiect. Echipa managerială a instituţiei de educaţie monitorizează accesul la formarea continuă a resurselor umane, este interesată permanent de formarea continuă a


Nr. crt.



vigoare şi a regulamentelor

Calificativul

acordat: BINE

profesorilor, încurajează folosirea unor metode adecvate şi iniţiativele ce vizează ajustarea curriculumului. Managerii unităţii de învăţământ monitorizează soluţionarea punctelor slabe identificate şi menţionate de către comisia de asigurare şi evaluare a calităţii în raportul specific, raportându-se la standardele naţionale de acreditare. Există probleme ale instituţiei legate de spaţiul de clădire al Şcolii Elf, spaţiu închiriat de la Colegiul Tehnic Energetic Cluj-Napoca, neexistând documente specifice închirierilor spaţiilor de învăţământ, termenul de închiriere potrivit legii fiind limitat.

2. Modul de aplicare a curriculumului naţional , dezvoltarea şi aplicarea curriculumului la decizia şcolii/în dezvoltare locală, calitatea activităţilor extracurriculare realizate de personalul didactic şi unele categorii de personal didactic auxiliar

Calificativul acordat: BINE

Şcoala are o viziune şi o strategie clară şi coerentă legată de proiectarea şi livrarea curriculumului pe care o comunică prompt şi eficient elevilor şi părinţilor. Din analiza schemelor orare realizată pe durata inspecţiei au rezultat unele neclarităţi referitor la modul de organizare a informaţiei dar, ca urmare a discuţiei profesionale purtate cu responsabilul comisiei de curriculum s-a găsit o soluţie care să reflecteze corect şi complet realitatea specifică a şcolii respectiv a fost realizat un tabel din care rezultă transparent opţiunea pentru minim de ore în trunchiul comun, precum şi evidenţa clară a orelor de CDŞ atât ca opţionale cât şi ca activităţi complementare de după-masa. Evidenţiem faptul că în politica şcolii disciplinele opţionale sunt gândite transversal şi integrat ceea ce oferă copiilor posibilitatea de a experimenta integralitatea şi complexitatea tematicii abordate. De asemenea, remarcăm auxiliarele curriculare de calitate, originale realizate de corpul profesoral, modern şi interactiv realizate, facilitând învăţarea activă. Curriculum la decizia şcolii, activităţile complementare sunt proiectate şi ofertate pe baza unei analize de nevoi şi pe cunoaşterea şi consultarea tuturor celor implicaţi în procesul de predare-învăţare. Programele de cursuri opţionale sunt avizate de către inspectorii de specialitate deci CDŞ respectă legalitatea şi logica ştiinţifică a disciplinelor sau ariilor curriculare de care aparţin.

3. Activitatea personalului

didactic (proiectare,

predare-învăţare, evaluare,

reglare/remediere, diferenţiere a

demersului educaţional)

Calificativul

acordat: BINE

Documentele de proiectare şi de planificare sunt corect întocmite şi reflectă personalitatea dascălului şi specificul colectivului de elevi. Orarul tuturor claselor este foarte bine întocmit, ţinând cont de curba de efort al elevilor. Se respectă conţinuturile alocate disciplinelor de învăţământ din programele şcolare, precum şi planul cadru, la care se adaugă activităţi din oferta şcolii, cum ar fi consolidările şi temele, dar şi activităţile complementare pe care unitatea de învăţământ le pune la dispoziţia celor interesaţi. Conţinuturile disciplinare sunt transmise elevilor prin metode şi strategii activ participative, care stimulează interesul de învăţare al elevilor şi menţine acest interes pe toată durata activităţii. În cadrul lecţiilor sunt utilizate materiale auxiliare şi mijloace diverse, care susţin optim interesul de învăţare al elevilor. Lecţiile asistate sunt structurate unitar, existând o logică internă şi formală de desfăşurare a acestora, în corelaţie cu obiectivele urmărite şi cu competenţele programei şcolare. Profesoara a demonstrat cunoaşterea conţinuturilor predate, preocupări şi interes faţă de modul de transmitere a cunoştinţelor şi a calităţii demersului didactic. Exprimarea este corectă şi demonstrează cunoştinţe adecvate de limbă şi responsabilitate faţă de actul didactic.(limba şi literatura română) Se realizează un bun management al actului didactic, obiectivele propuse sunt în general atinse, nivelul de cunoştinţe şi de competenţe al elevilor fiind în general ridicat. Există şi situaţii punctuale de elevi cu probleme, care se


Nr. crt.



situează sub media clasei (cu precădere la clasa a VIII-a s-a remarcat acest aspect), care uneori se detaşează, ca nivel de implicare, de restul clasei, având tendinţa de a deranja procesul didactic. Profesorii au faţă de aceştia atitudini profesioniste, încercând să le limiteze reacţiile inadecvate şi să îi implice în activităţi.

4. Nivelul performanţelor

realizate de elevi în învăţare, raportat

la standardele educaţionale

naţionale (curriculare şi de

evaluare)

Calificativul acordat:

BINE

Constatări/Aprecieri: Elevii demonstrează un nivel mediu şi ridicat de cunoaştere, înţelegere

şi operare cu legile, fenomenele, principiile şi conceptele studiate; redau corect definiţii, proprietăţi caracteristice, formule de calcul, formule structurale, algoritmi de lucru. Nivelul demonstrat de elevi este în concordanţă cu notele avute de aceştia.

Rezultatele elevilor clasei a VIII-a sunt în progres de la prima simulare pe judeţ şi cele realizate în şcoală la începutul semestrului II.

Elevii realizează progres în timpul lecţiei, competenţele dobândite de elevi sunt conform standardelor curriculare.

Rezultatele la Admiterea 2011 şi 2012 arată că 10 elevi din 14 au note la matematică peste 8, absolvenţi intraţi la liceele de renume ale municipiului conform cu opţiunile acestora.

Evaluările externe situează şcoala pe o poziţie foarte bună: în ultimii ani, media la evaluarea naţională a fost de fiecare dată peste 8 (8,74 în 2010, 8,65 în 2011 şi 8,35 în 2012). Totuşi, se poate constata că, în comparaţie cu rezultatele de la simularea evaluării naţionale din noiembrie 2012, evaluările interne au fost într-o anumită măsură mai tolerante, în medie cu un punct mai mari decât cele la evaluarea externă în cazul disciplinei limba şi literatura română, la matematică diferenţele fiind nesemnificative.

Elevii au rezultate meritorii şi la concursurile şcolare, la nivel local şi judeţean. Se remarcă performanţele obţinute la concursuri din domeniul artelor, dar şi la limba şi literatura română, la fizică, la educaţie tehnologică.

5. Modul în care unitatea de învăţământ sprijină şi încurajează dezvoltarea personală a elevilor şi motivaţia acestora în învăţare (consiliere, orientare şcolară, asistenţă individualizată), respectând principiile educaţiei incluzive şi asigurarea egalităţii de şanse

Calificativul acordat: BINE

Şcoala are o identitate bine definită care vizează dezvoltarea globală şi armonioasă a elevilor, potrivit aptitudinilor şi înclinaţiilor fiecăruia. În şcoală există un cod de conduită pentru întregul personal şi pentru elevi, cod de conduită care îi încurajează să adopte un comportament civilizat în toate împrejurările. Codul de conduită atât pentru elevi cât şi pentru cadrele didactice din şcoală este cuprins în regulamentul de ordine interioară, unde sunt cuprinse şi relaţiile ce guvernează activitatea din şcoală. Consiliul elevilor se implică în activităţile organizate la nivelul şcolii, formulează puncte de vedere specifice lor şi elaborează propuneri pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şcolare. Implicarea elevilor în activitatea consiliului elevilor oferă o şansă de formare şi dezvoltare personală specifică. Experienţele câştigate prin munca în echipă, dezbateri de idei, căutarea consensului, comunicare, negociere, organizare de evenimente, managementul conflictelor, constituie oportunităţi deosebite de autocunoaştere şi formarea competenţelor, care devin resurse importante în planificarea şi dezvoltarea carierei lor viitoare. Şcoala Gimnazială “Elf” Cluj - Napoca oferă elevilor posibilitatea de a se exprima prin artă, în diversele ei forme: muzică, pictură, dans, teatru, o parte din elevii şcolii fiind distinşi cu premii la concursuri şi festivaluri naţionale şi internaţionale.


Nr. crt.



6. Relaţiile unităţii de învăţământ cu părinţii şi cu comunitatea locală.

Calificativul

acordat: BINE

Unitatea de învăţământ are o relaţie de colaborare bună cu autoritatea publică locală. Printre obiectivele cuprinse în planul managerial al şcolii s-au regăsit: implementarea strategiei de publicitate şi comunicare a instituţiei; iniţierea şi menţinerea de relaţii de bună colaborare cu diverşi factori ai comunităţii locale pentru dezvoltarea de proiecte comune. Şcoala oferă o bună comunicare şi colaborare cu părinţii, susţinută prin implicarea acestora în managementul unităţii şcolare. Părinţii apreciază în foarte mare măsură modul în care şcoala organizează activităţile curriculare şi extracurriculare, precum şi modalitatea prin care cadrele didactice ale şcolii se implică în formarea şi dezvoltarea intelectuală şi psiho - emoţională a elevilor. Din discuţiile formale şi informale purtate cu părinţii, precum şi din analiza chestionarelor administrate în întâlnirea cu aceştia, rezultă că sunt mulţumiţi de activitatea cadrelor didactice şi de educaţia oferită elevilor în şcoală. Având în vedere modul eficient prin care Şcoala Gimnazială ELF s-a deschis spre comunitatea locală, rezultatele foarte bune obţinute în educarea şi formarea mai multor generaţii de copii, conducerea ISJ Cluj are în intenţii începerea unui dialog cu reprezentanţii Colegiului Tehnic Energetic în vederea găsirii unor soluţii de suplimentare a spaţiilor destinate activităţilor cu caracter didactic desfăşurate de Şcoala Gimnazială ELF.

7. Atitudinea elevilor faţă de educaţia pe care le-o furnizează unitatea de învăţământ Calificativul acordat:

BINE

Elevii sunt mulţumiţi de dotarea şi de curăţenia din şcoală, de relaţia cu profesorii, ei participând cu plăcere şi cu interes la diversele activităţi organizate de şcoală, precum şi la concursuri şcolare. Şcoala promovează o atmosferă pozitivă de învăţare, sălile, cabinetele şi celelalte spaţii, arată foarte bine, sunt bine echipate, iar elevii se poartă cu respect faţă de colegi şi profesori. Premiile numeroase obţinute la diferite concursuri atestă faptul că instituţia are o bună expertiză, oferă o pregătire de specialitate solidă, care satisface nevoile elevilor.

ȘCOALA GIMNAZIALĂ MOCIU(20-24 mai 2013)

Nr. crt.

Disciplina Aria tematica /

Domeniul şi calificativul acordat



Şcoala are Plan de dezvoltare instituţională pe termen mediu 2011-2014, structurat pe cinci domenii de activitate, care coincide cu oferta managerială ca și structură. Conţine analiza SWOT, ţinte strategice şi direcţii strategice, dar nu conţine termene si responsabilităţi privind atingerea acestora. În cadrul unităţii de învăţământ sunt constituite comisiile conform Legii nr. 1, ROFUIP/2005, alte reglementari legislative; deciziile de numire a comisiilor sunt corect realizate, registrul de decizii se va simplifica conform recomandărilor (conţine redactat conţinutul deciziei şi componenţa, atât în registru cât şi în dosarul cu anexe). Activitatea în şcoală este reglementată prin 48 de proceduri, care se află în formă listată în dosarul CEAC şi în sala profesorală. Procedurile nu sunt înregistrate în registrul de înregistrare al şcolii şi aprobate în CA, acestea


Nr. crt.




sunt semnate de responsabilul CEAC şi directorul unităţii de învăţământ. Activitatea şcolii este fundamentată pe o bună relaţionare în cadrul structurilor manageriale intermediare, demonstrată prin: alegerea prin vot în Consiliul profesoral a membrilor Consiliului de administraţie şi a CEAC. Sunt întocmite planurile manageriale/de activităţi ale Consiliului de administraţie, CEAC, a Comisiilor metodice/catedrelor, dar documentele nu sunt clar delimitate şi structurate. Consiliul de administraţie se implică în modul de utilizare a resurselor materiale şi financiare în vederea asigurării şi dezvoltării resurselor materiale şi umane ale şcolii. Documentele privind fişele posturilor, evaluarea anuală respectă, OMEN nr. 6143/2011. Fişele de evaluare sunt corect realizate şi există raportul justificativ pentru autoevaluare. Conducerea unităţii de învăţământ şi colectivul de cadre didactice sunt preocupate pentru asigurarea unui climat de siguranţă a elevilor şi a cadrelor didactice în şcoală. În ceea ce priveşte colaborarea şi formarea echipelor în şcoală există probleme serioase de comunicare a conducerii şcolii cu o parte a personalului didactic, fapt care generează conflicte în şcoală şi menţin o stare de tensiune artificială. Nu există probleme deosebite privind absenteismul şi starea de disciplină a elevilor; cu toate acestea este necesară prezenţa unui psiholog pentru unele cazuri limită.

2. Modul de aplicare a curriculumului naţional, dezvoltarea şi aplicarea curriculumului la decizia şcolii/în dezvoltare locală şi calitatea activităţilor extracurriculare realizate de personalul didactic şi unele categorii de personal didactic auxiliar Calificativ: ACCEPTABIL

Curriculum-ul oferit de școală respectă legislația specifică în vigoare. Există decizie, întocmită corect, emisă de director, de constituire a Comisiei pentru Curriculum pentru anul școlar în curs. Documentele de proiectare și livrare a curriculumului sunt parțial organizate de către persoanele responsabile; documentele curriculare se regăsesc în portofoliile/dosarele diferitelor structuri organizatorice ale școlii (ex. dosarul Consiliului elevilor). Școala utilizează formulare personale tipizate având ca scop consultarea elevilor și părinților referitor la alegerea disciplinelor din CDȘ și, așa cum rezultă din înscrisurile existente, școala comunică prompt și eficient elevilor și părinților informațiile legate de acest aspect prin intermediul învățătorilor și profesorilor diriginți. În cazul unor discipline opționale denumirea cursului nu este în concordanță cu lista conținuturilor: titlul atractiv, integrat, iar în interior lista de conținuturi constă în teme corespunzătoare unei discipline din curriculum (Chimie). În general, cadrele didactice au elaborat și utilizează auxiliare curriculare de calitate, originale, multe din ele adaptate particularităților de vârstă și intelectuale ale elevilor facilitând învățarea activă. Se respectă legislația în vigoare și calendarul activităților legate de ofertarea, alegerea și structurarea CDȘ, dar unele proceduri sunt formale și ilogice .

3. Activitatea personalului didactic (proiectare, predare-învăţare, evaluare, reglare /remediere, diferenţiere a demersului educaţional)

Învățământ preșcolar: Activităţile asistate scot în evidenţă buna pregătire metodică a educatoarelor, precum şi creativitate din partea acestora. Demersul didactic al tuturor educatoarelor ţine cont de specificul colectivelor de elevi. Învățământ primar: Activităţile asistate scot în evidenţă buna pregătire metodică a învăţătoarelor, precum şi creativitate din partea acestora. Demersul didactic al tuturor învăţătoarelor ţine cont de specificul colectivelor de elevi.


Nr. crt.




Calificativ: ACCEPTABIL

Limbă și comunicare: Limba și literatura română: Comunicarea profesorului fiind dominantă, face ca intervențiile elevilor să fie sporadice, cu răspunsuri scurte, silabisite. Profesorul deține cunoștințe de specialitate,dar elevii sunt cu greu canalizați pe demersul orei proiectate. Notițele din caietele elevilor evidențiază un demers didactic predominant tradițional care solicită elevilor învățarea de tip mecanic.Portofoliul este anarhic organizat și nu respectă structura prezentată la consfătuirile profesorilor de limba și literatura română. Limba engleză: În portofoliul cadrului didactic planificările nu sunt avizate de către directorul unității de învățământ, sunt doar formale și nu se dovedesc a fi instrumente de lucru funcționale. Demersul didactic este dominant frontal, scindat și fragmentat, fapt care afectează înțelegerea sensului global. Limba franceză: Profesorul reușește cu dificultate să-i ancoreze pe elevi în conținuturile orei se observă dificultatea conturării unui răspuns din partea elevilor. Portofoliu este lipsit de organizare, este un amalgam de fișe de lucru vechi, programe școlare și planificări vechi, scrise toate de mână, nereactualizate pentru anul școlar în curs, fără avizul conducerii unității de învățământ. Matematică și științe: Matematică: Planificările calendaristice respectă programa școlară din curriculumul național dar nu sunt corespunzătoare cu structura anului școlar 2012-2013, planificările nu sunt semnate, nici avizate de conducerea unității. Strategiile didactice folosite de domnul profesor sunt tradiționale, nu se lucrează diferențiat. Chimie, Fizică: Strategia didactică utilizată pe durata lecțiilor este preponderent de tip interogativ – explicativ și utilizează auxiliare curriculare – fișe de lucru – care prin tipologia sarcinilor de lucru sunt mai degrabă fișe de evaluare. Deși d-na profesoară cunoaște foarte bine specificul elevilor cu care lucrează, elevii nu sunt sprijiniți în mod specific în învățare prin sarcini de lucru diferențiate și exemplificări. Tehnologia Informației și Comunicațiilor/Opțional – Prietenul meu calculatorul: Există profesor în curs de calificare. Unitatea de învăţământ are două laboratoare de informatică. Dotarea laboratoarelor în care se desfăşoară lecţiile este foarte bună și există conexiune internet. Om și societate: Istorie, Geografie: Documentele şcolare verificate au evidenţiat că doamna profesoară are o foarte bună pregătire de specialitate şi metodică. Au fost utilizate strategii didactice şi mijloace de învăţământ adecvate temelor predate. Religie: O foarte bună pregătire de specialitate şi metodică s-a reflectat din activităţile desfăşurate de profesoara de religie, doamna profesoară a proiectat şi organizat activităţile didactice ţinând cont de vârsta şi posibilităţile de înţelegere ale elevilor. Arte: Educație Plastică și Educație Muzicală.: Cadrul didactic asigură motivarea elevilor, aceștia fiind stimulați pentru realizarea performanței școlare și pentru dezvoltarea creativității. Educație fizică și sport: Proiectarea activităţii şi planificările cadrelor didactice sunt întocmite corect în raport cu curriculum-ul naţional, cu baza materială a şcolii şi obiectivele fixate, care ţin cont de nivelul de dezvoltare a elevilor şi programele şcolare.


Nr. crt.




4. Nivelul performanţelor realizate de elevi în învăţare, raportat la standardele educaţionale naţionale (curriculare şi de evaluare) Calificativ: ACCEPTABIL

LIMBA ȘI COMUNICARE Cu toate că demersurile didactice sunt ancorate în curriculumul național, elevii demonstrează un nivel satisfăcător și acceptabil al cunoștințelor, deprinderilor pentru rezolvarea unor sarcini de lucru. Conținuturile disciplinelor sunt așezate în demersuri didactice cronofage, dezarticulate/ etape ale lecției, iar metodele și mijloacele didactice ordonate pe șabloane și stereotipii nu permit înregistrarea progresului școlar pe termen scurt/ observarea unei lecții. În ceea ce privește evaluarea elevilor, diagnoza și prognoza la limba și literatura română structura subiectelor formulate de către profesor nu respectă standardele de conținut . Elevii dețin cunoștințe de specialitate la nivelul identificării valorilor morfologice și a funcțiilor sintactice, însă sunt insuficient antrenați, în sarcini de lucru care să evidențieze capacitatea de analiză, sinteză și evaluare a acestora. Cu toate că profesorul deține cunoștințe de specialitate și are un stil/ manieră personală de a transmite cunoștințele, atât grafic, cât și atitudinal și lingvistic, elevii sunt cu greu canalizați pe demersul orei proiectat, răspunzând, de cele mai multe ori în cor la întrebările profesorului. Notițele din caietele elevilor evidențiază un demers didactic predominant tradițional, cu secvențe largi de prelegere și dictare a unor conținuturi șablon/ clișee, care solicită elevilor învățarea de tip mecanic. Profesorul de limba engleză utilizează în cadrul orelor mijloacele media din dotarea unității de învățământ, pentru secvențele de listening, acestea fiind urmate de secvențe largi de explicare a cuvintelor necunoscute (de cele mai multe ori demersul didactic se limitează doar la explicarea cuvintelor necunoscute, prin valorificarea explicită a comunicării mimico - gestuale). Majoritatea elevilor dețin un bagaj elementar, uneori chiar rudimentar de cunoștințe/ nivel de competențe, întâmpinând dificultăți de citire și scriere a cuvintelor în limba engleză, fapt care demonstrează absența alfabetizării funcționale. Răspunsurile individuale ale elevilor, demonstrează lipsa progresului înregistrat în cadrul orei, în ceea ce privește conținuturile orei. Profesorul de limba franceză reușește cu dificultate să-i ancoreze pe elevi în conținuturile orei; se evidențiază dificultatea conturării unui răspuns din partea elevilor, ca urmare a lecturii unui fragment, fapt care impune o lectură demonstrativă a textului nonliterar, pentru facilitarea sensului global al comunicării. Există discrepanțe majore între evaluarea internă și cea externă (simulările județene). MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE: Evaluarea internă nu este în corelație bună cu evaluarea externă. Rezultatele elevilor clasei a VIII-a sunt în regres de la prima simulare pe județ la cea de-a doua simulare. Strategiile didactice folosite de domnul profesor sunt tradiționale, nu se lucrează diferențiat, noțiuni de teorie se dictează în timpul orei de predare, uneori se induce răspunsul corect. Elevii nu realizează progres în timpul lecției, competențele dobândite de elevi nu sunt conform standardelor curriculare pentru clasele a VII-a, a VIII-a. Elevii realizează progres în timpul lecției, competențele dobândite de elevi sunt conform standardelor curriculare pentru majoritatea elevilor din clasele a V-a, a VI-a. Rezultatele la Evaluarea Națională din ultimii 3 ani arată promovabilitate sub 50% la disciplina matematică. Disciplinele opționale de Tehnologia Informației și Comunicațiilor sunt desfășurate la clasele a V-a și a VI-a. Elevii sunt bine pregătiţi, rezolvă sarcinile de lucru, participă activ la lecţii şi sunt foarte


Nr. crt.




interesaţi. Pentru disciplinele fizică și chimie strategia didactică utilizată pe durata lecțiilor este preponderent de tip interogativ - explicativ (conversația catehetică, problematizarea, experimentul demonstrativ, explicația, exercițiul) și utilizează auxiliare curriculare – fișe de lucru – care prin tipologia sarcinilor de lucru sunt mai degrabă fișe de evaluare . Elevii au acces la material didactic divers dar nu întotdeauna în mod diferențiat și adaptat nevoilor specifice ale acestora (fișe de lucru, fișe de evaluare, rebus științific tematic, dispozitive și elemente din trusele de chimie și fizică, reactivi chimici, modele realizate artizanal) pe care le utilizează parțial, pe rând în activități experimentale demonstrative. Elevii demonstrează un nivel mediu și slab al cunoașterii, înțelegerii și aplicării conceptelor învățate la chimie și fizică, nu au oportunități de a utiliza și exersa limbajul științific specific fiecărei discipline. OM ȘI SOCIETATE: Progresele activităţilor desfășurate cu elevii sunt remarcate şi apreciate de profesoară la sfârşitul orelor, prin note sau laude individuale. În ceea ce priveşte evaluarea, s-au valorificat cunoştinţele elevilor, prin întrebări adecvate pe parcursul orei şi la sfârşitul acesteia. ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR: Nivelul de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi ale elevilor este corespunzător standardelor curriculare prevăzute pentru ciclul primar. În cazul elevilor cu ritm de învăţare mai lent sau cu dificultăţi de învăţare, învăţătoarele intervin cu sarcini de lucru diferenţiate, chiar individualizate. Chiar dacă nu se folosesc foarte des metodele de gândire critică, activ-participative, se apreciază efortul tuturor învăţătoarelor de a forma la elevi deprinderile elementare ale muncii intelectuale - scris, citit, socotit- prin metode tradiţionale, eficiente şi bine articulate. ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR: Gradul de corelare a activităţilor planificate, atât pe orizontală cât şi pe verticală este acceptabil. Nerespectarea prevederilor şi recomandărilor în ceea ce priveşte evaluarea activităţii copiilor. Cunoștințele elevilor de la secția maghiară sunt corespunzătoare, adecvate vârstei. ARTE: Este asigurată motivarea elevilor, aceștia fiind stimulați pentru realizarea performanței școlare și pentru dezvoltarea creativității. Elevii realizează progres în timpul lecțiilor, competențele dobândite de elevi sunt conform standardelor curriculare pentru educație plastică și educație muzicală. EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT: Referitor la finalităţile învăţământului gimnazial accent mai deosebit se pune pe asigurarea pentru toţi elevii a unui standard de educaţie comparabil cu cel european; formarea atitudinilor pozitive în relaţionarea cu mediul social: de toleranţă, de responsabilitate, de solidaritate - asigurarea unei orientări şcolare optime în raport cu aspiraţiile şi aptitudinile elevilor, fără a se neglija celelalte finalităţi.

5. Modul în care unitatea de învăţământ sprijină şi încurajează dezvoltarea personală a elevilor şi motivaţia acestora în învăţare (consiliere, orientare şcolară, asistenţă individualizată)

În Școala Gimnazială Mociu se depun eforturi în vederea realizării unui climat educogen optim: sălile de clasă sunt dotate corespunzător, în şcoală există şi două cabinete de informatică funcţionale, un laborator de chimie, o sală de sport cu vestiare, un cabinet de religie, un centru de documentare şi informare, o bibliotecă, precum şi un muzeu. În şcoală există un regulament de ordine interioară, care vizează adoptarea de către cadrele didactice din şcoală şi de către elevi, a unui comportament civilizat în toate împrejurările. În planificarea activităţilor desfăşurate în şcoală atât la orele de consiliere


Nr. crt.




respectând principiile educaţiei incluzive şi asigurarea egalităţii de şanse Calificativ: ACCEPTABIL

cât şi în cadrul activităţilor extraşcolare sunt cuprinse o serie de acţiuni care urmăresc dezvoltarea personală a elevilor. În cadrul orelor de consiliere şi în afara orelor s-au desfăşurat activităţi educative, care vizează atât formarea şi dezvoltarea capacităţii de organizare a clasei, cunoaşterea şi respectarea normelor şi a valorilor grupului şi ale societăţii democratice, formarea şi dezvoltarea capacităţii de identificare şi soluţionare a nevoilor grupului, cât şi formarea atitudinii responsabile şi stimularea iniţiativelor personale ale elevilor, formarea şi dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere a elevilor, a capacităţii de valorizare a potenţialului propriu. Consiliul elevilor din şcoală a fost ales prin vot şi se implică în activităţile organizate la nivelul şcolii. Implicarea elevilor în activitatea consiliului elevilor, oferă o şansă de formare şi dezvoltare personală specifică. Pentru a asigura un climat de securitate şi siguranţă în şcoală există proceduri specifice interne de monitorizare a absenteismului şi a comportamentului elevilor, de asigurare a securităţii elevilor, de organizare a serviciului pe şcoală, de prevenire şi combatere a violenţei în şcoală.


Din discuţiile purtate cu reprezentanţii autorităţii publice locale, din analiza documentelor manageriale, rezultă că unitatea de învăţământ are o relaţie de colaborare bună cu autoritatea publică locală. Au o mare nemulţumire vis-a-vis de activităţile profesorilor de limba engleză, limba şi literatura română şi matematică. În mare măsură, părinţii apreciază strădania conducerii unităţii şcolare privind îmbunătăţirea bazei didactico-materiale precum şi interesul legat de consultarea acestora în luarea deciziilor importante ale şcolii. Din discuţiile formale şi informale purtate cu părinţii, precum şi din analiza chestionarelor administrate la întâlnirea cu aceştia, rezultă că sunt mulţumiţi de activitatea majorităţii cadrelor didactice şi de educaţia oferită elevilor în şcoală. Părinţii apreciază în mare măsură modul în care şcoala organizează activităţile curriculare şi extracurriculare, precum şi modalitatea prin care unele cadre didactice(învăţătoarele, educatoarele, profesoarele de istorie, geografie, religie, franceză) ale şcolii se implică în formarea şi dezvoltarea intelectuală şi psiho - emoţională a elevilor. Sunt foarte nemulţumiţi, însă, de profesorul de limba engleză, care are, în opinia acestora, un discurs didactic neadaptat vârstei şi posibilităţilor de învăţare ale elevilor. Nemulţumirile părinţilor se îndreaptă şi înspre profesorii care predau limba şi literatura română şi matematică, care sunt consideraţi, în opinia lor, principalii responsabili de rezultatele nemulţumitoare obţinute de elevi la examenele naţionale din anii anteriori, sau la simularea acestor examene în anul şcolar curent.


Elevii sunt mulţumiţi de dotarea și curățenia din şcoală, de relaţia cu profesorii, ei participând cu mult elan la diversele activități organizate de școală, precum și la concursuri școlare. Şcoala promovează o atmosferă pozitivă de învăţare, sălile, cabinetele și celelalte spații, arată foarte bine, sunt bine echipate, iar elevii se poartă cu respect faţă de colegi şi profesori. Există un program de activităţi extraşcolare care are ca scop dezvoltarea personalităţii elevilor și oferirea de experienţe plăcute și interesante care


Nr. crt.




să contribuie la lărgirea orizontului de cunoaştere al acestora şi la sporirea interesului pentru învăţare şi formare. Şcoala desfăşoară parteneriate şi proiecte susţinute de profesorii şcolii, de comunitate, la care participă elevii motivaţi şi interesaţi de dezvoltarea personală.

Şcoala Gimnazială Baciu(13-17 mai 2013)

Nr. crt.

Disciplina Aria tematica / Domeniul şi

calificativul acordat



Conducerea unității de învăţământ stabileşte politicile de dezvoltare în conformitate cu strategiile educaţionale generale naţionale, cu cele ale ISJ Cluj, ţinând cont de problemele specifice ale şcolii. Planul de dezvoltare instituțională pentru perioada 2009-2013 stabilește țintele strategice de dezvoltare ale unității de învățământ. Planul managerial este structurat pe cele trei domenii ale asigurării calităţii, este complex, cu multe obiective şi activităţi, ceea ce face ca monitorizarea realizării obiectivelor să fie mai greu de realizat. Activitatea şcolii este în general fundamentată pe o bună comunicare în cadrul substructurilor manageriale. S-au întocmit planurile manageriale ale Comisiei de Evaluare și Asigurare a Calității educației din școală, a Comisiilor metodice / catedrelor şi a celorlalte compartimente din şcoală. CEAC monitorizează activitățile desfășurate în unitatea de învățământ elaborând Raportul Anual de Evaluare Internă a Calității Educației. La nivelul CEAC nu au fost realizate rapoarte de monitorizare, analiză și evaluare a diferitelor activități didactice. Procedurile realizate la nivelul CEAC sunt insuficiente și necesită revizuire urgentă. Consiliul de administraţie se implică activ și sprijină directorul școlii în conducerea unității de învățământ. Bugetul instituţiei este utilizat pentru dezvoltarea unităţii. La nivelul școlii funcționează 5 comisii metodice. Cel mai complet și mai bine structurat este cel al comisie metodice Limbă și comunicare. Comisiile metodice Matematică și științe și Om și societate nu au portofoliile complete și sistematizate. Personalul didactic al şcolii este calificat în proporţie de 100%. Şcoala are parteneriate eficiente cu autorităţile locale și comitetul de părinți. Există o permanentă preocupare pentru integrarea celor 19 elevi cu CES.

2. Modul de aplicare a curriculumului naţional, dezvoltarea şi aplicarea curriculumului la decizia

Constatări/Aprecieri: Şcoala stabileşte CDȘ/CDL prin consultarea reprezentanţilor comunităţii, părinţilor şi elevilor. CDȘ/CDL este bine elaborat, în concordanţă cu vârsta elevilor şi cu atingerea standardelor


Nr. crt.




şcolii/în dezvoltare locală şi calitatea activităţilor extracurriculare realizate de personalul didactic şi unele categorii de personal didactic auxiliar Calificativ: BINE

educaţionale de către aceştia, precum şi cu asigurarea de şanse egale în educaţie. Şcoala foloseşte schemele orare astfel încât curriculumul este implementat eficient, în general curriculumul este evaluat şi dezvoltat permanent pentru a se asigura că sunt luate în considerare nevoile tuturor grupurilor de interese şi că se răspunde punctual şi eficient tuturor nevoilor de învăţare identificate în instituţia de educaţie. Planificările anuale şi semestriale sunt întocmite corect, în concordanţă cu modelele elaborate de MEN la începutul anului şcolar 2012-2013. Portofoliile profesorilor cuprind proiecte ale unităţilor de învăţare realizate în general corect, respectând rubricatura cerută de ghidurile metodologice.

3. Activitatea personalului didactic (proiectare, predare-învăţare, evaluare, reglare /remediere, diferenţiere a demersului educaţional)

Calificativ: BINE

Documentele de planificare şi proiectare didactică sunt în general bine întocmite, respectând normativele curriculare în vigoare, fiind adaptate creativ la specificul comunităţii şcolare, contribuind în mare măsură la dezvoltarea personală a elevilor. Portofoliile cadrelor didactice cuprind planificări anuale, semestriale precum şi proiectarea unităţilor de învăţare specifice fiecărei discipline. În conceperea planificării şi proiectării didactice s-a ţinut cont de testele inițiale care au pus în evidenţă necesitatea reluării si aprofundării unor teme de bază fără de care nu se pot dezvolta deprinderi ulterioare corespunzătoare). Şcoala beneficiază de profesori calificaţi care stăpânesc foarte bine conţinutul ştiinţific al disciplinei predate, conţinut care în general este adaptat la nivelul fiecărei clase. Cu toate acestea activităţile diferenţiate de învăţare şi evaluare, nu reprezintă o practică generalizată la nivelul şcolii deşi diferenţa între nivelul de pregătire al elevilor o cere. Tehnicile de lucru au fost în majoritatea cazurilor tradiţionale, dar au fost şi cazuri în care activitatea s-a desfăşurat folosindu-se munca în echipă (Limba și literatura română, Limbi moderne, Educaţie plastică). La disciplinele aparţinând ariei curriculare Om şi societate se constată o abordare interdisciplinară a temelor (Geografie, Istorie) accentuându-se în mod eficient dimensiunea formativă (Religie). Accentul pe dimensiunea formativă este evidențiat și în cazul orelor de limba și literatura română din Școala Baciu, mai puțin însă în structura Suceag. Majoritatea activităţilor didactice se desfăşoară în cabinete de specialitate bine dotate cu materiale didactice. Mijloacele didactice utilizate sunt variate şi integrate în demersul didactic. Sunt folosite cu precădere manualele şcolare, fişele de lucru adaptate lecţiei, planşe, CD-uri, proiecţii video, caiete speciale, toate acestea făcând din actul didactic o activitate eficientă şi atractivă. Atitudinea elevilor este în general deschisă, existând o relaţie firească, normală elev-cadru didactic şi elev-elev. Există însă şi cazuri de indiferenţă a elevilor față de activităţile desfăşurate şi faţă de şcoală în general, concretizate prin rezultate foarte slabe şi absenteism. Notarea este ritmică, existând la toate disciplinele un număr de note proporţional cu numărul de ore alocat în schema orară. Evaluarea activităţii elevilor se caracterizează prin utilizarea


Nr. crt.




metodelor clasice sau moderne, în raport cu obiectivul evaluării, folosindu-se cu precădere testul scris, răspunsul oral, proiectul sau portofoliul. Adesea evaluarea este subordonată total notării, astfel îşi pierde funcţia de motivare.

4. Nivelul performanţelor realizate de elevi în învăţare, raportat la standardele educaţionale naţionale (curriculare şi de evaluare) Calificativ: ACCEPTABIL

Constatări/Aprecieri: În ceea ce privește participarea elevilor și rezultatele înregistrate la cele două simulări ale Evaluării Naționale la limba română, se constată un ușor progres (la testarea din aprilie 2013, comparativ cu cea din noiembrie 2012) : din cei 10 elevi participanți de la Școala Baciu, doar unul a obținut notă sub 5, au fost două note între 8-9 și o notă între 9-10. În anul școlar anterior promovabilitatea la examenul de limba romană a fost de 80% în comparație cu promovabilitatea la matematică de 20%. (Școala Baciu). Rezultatele sunt însă semnificativ mai slabe la în școala Suceag. Rezultatele elevilor la examenele de matematică sunt slabe, cuprinse între 0% şi 26% în ultimii 2 ani. Acest lucru se datorează şi indiferenţei cu care tratează elevii disciplina matematică şi în mare parte numărului mare de absenţe. La simularea examenului de matematică de la Evaluarea Naţională au promovat 2 elevi din 13 la Şcoala Baciu. Există un program săptămânal de consultaţii gratuite pentru elevi în cursul dimineţii de la ora 7.00. Nivelul performanțelor elevilor la limbi moderne este mediu spre slab. Rolul profesorilor de a transmite informaţiile către elevi și de a le forma și dezvolta acestora competențe este îngreunat de absenteism, care generează lipsa continuităţii şi automat pregătirea slabă a elevilor.

5. Modul în care unitatea de învăţământ sprijină şi încurajează dezvoltarea personală a elevilor şi motivaţia acestora în învăţare (consiliere, orientare şcolară, asistenţă individualizată) respectând principiile educaţiei incluzive şi asigurarea egalităţii de şanse Calificativ: ACCEPTABIL

Constatări/Aprecieri: Şcoala prin programele educaţionale acordă elevilor sprijin şi îndrumare corespunzătoare, are reglementări care ajută la menţinerea ordinii în unitatea de învăţământ, există Regulamentul intern. (planuri operaţionale în concordanţă cu orarul şi curricula, planificarea serviciului pe şcoală, paza prin firmă autorizată). Planul operaţional privind reducereaviolenţei (prof. Mureşan Cristina) există dar este incomplet: lipsesc procesele verbale la activităţile derulate şi lipsa semnăturilor la procesele verbale care cuprind scăderea notei la purtare a elevilor. Curriculumul cuprinde elemente care contribuie la dezvoltarea personală a elevilor, codul de conduită există pentru întregul personal al şcolii (însemne, reguli şi doresc excursii etc.) Politica şcolii furnizează sprijin, consiliere elevilor, părinţilor, îi învaţă cum să ia decizii pentru hotărârea unui viitor mai bun. Consiliul elevilor îşi cunoaşte responsabilităţile, iar chestionarele au scos în evidenţă următoarele. Activităţile extracurriculare sunt numeroase. Dosarul Comisiei diriginţilor este incomplet, Planul managerial nu este în concordanţă cu planul de activităţi; planul de dezvoltare individuală pentru elevi nu există. Procesele verbale nu sunt relevante, nu reflectă clar activităţile desfăşurate. Situaţia elevilor absolvenţi şi dosarul cu absenteismul sunt complete.


Nr. crt.





Constatări/Aprecieri: Preocuparea echipei manageriale pentru comunicarea cu părinţii apare în planul managerial pentru anul şcolar 2012-2013 şi în planurile operaţionale. Evaluarea mapei diriginţilor/profesorilor pentru învăţământul primar şi preşcolar a relevat faptul că există o documentaţie de specialitate în domeniu (planificarea şedințelor/lectoratelor cu părinţii, procesele verbale întocmite, cu semnăturile aferente, chestionare aplicate pentru o parte din ei), elemente care certifică o prezenţă bună a părinților. Analiza răspunsurilor unui număr de 40 de părinți care au fost chestionaţi scoate în evidenţă ca aspecte pozitive ale unităţii de învăţământ: profesionalismul unor dascăli, caracterul democratic al managementului. Şcoala oferă o bună comunicare cu părinţii, implicați în managementul unităţii şcolare. Formele de comunicare cu părinţii sunt cele tradiţionale: şedinţe, vizite la domiciliul elevilor sau vizite ale părinţilor la şcoală. Şcoala Gimnazială Baciu are o colaborare bună cu reprezentanţii comunităţii locale, respectiv primărie, poliţie, cabinete medicale de familie, biserică şi ONG-uri. Primăria şi Consiliul local sunt prezente în şcoală cu ocazia diferitelor activităţi, iar legătura cu părinţii este menţinută în mod permanent prin vizite la domiciliu, şedinţe cu părinţii, lectorate. Şcoala are legături strânse cu diferite instituţii cu care realizează activităţi extraşcolare în parteneriat, organizând activităţi care au rolul de a completa educaţia primită în şcoală. Şcoala foloseşte în interesul elevilor toate facilităţile oferite de comunitatea locală. În satul Suceagu s-a constat în primul rând faptul ca educația are reguli diferite, orele încep în jurul orei 8.30-9.00, elevii vin conform autobuzului cu d-nii profesori. Comunitatea de romi din Suceagu este o comunitate foarte săracă, membrii acesteia nu au locuri de muncă. Majoritatea nu au educație, neputând ajuta copiii la teme.


A. Constatări privind implicarea elevilor în activitatea şcolii: elevii sunt interesaţi de activităţile la care sunt angrenaţi,

apreciind în mod favorabil activitatea şcolii în general; este apreciată calitatea predării, implicarea şi prestaţia

cadrelor didactice; în general sunt capabili să realizeze proiecte, individual

sau în echipă; se implică în diverse activităţi, iar asumarea integrală a

sarcinilor este dovedită de reuşita acestora; se pune accent pe tratarea fiecărui elev conform

necesităţilor de vârstă, şi mai ales celor individuale; elevii participă în număr mare la activităţi

extracurriculare; există doar puţini elevi care participă la concursurile

şcolare; participarea la pregătirile suplimentare este deficitară; consiliul elevilor este constituit corect, iar la activităţile


Nr. crt.




desfăşurate în cadrul acestuia sunt atraşi şi implicaţi un număr relevant de elevi ai celor două şcoli;

B. Constatări privind comportamentul elevilor elevii au o atitudine decentă în clase, respectul lor pentru

profesori fiind evident; copiii sunt familiarizaţi cu prevederile Regulamentului

Intern dovedind că şi-au însuşit reguli de bună purtare în şcoală, respectându-le întocmai;

spaţiile şcolare sunt întreţinute în mod corespunzător, elevii contribuind la menţinerea curăţeniei;

elevii au relaţii de comunicare deschisă, în mod special cu învăţătorii şi profesorii diriginţi, dar şi cu conducerea şcolii;

C. Constatări privind atitudinea elevilor faţă de învăţătură? elevii au o atitudine pozitivă faţă de şcoală şi faţă de

educaţia pe care le-o furnizează aceasta; în vederea obţinerii de rezultate bune la Evaluarea

Naţională, dar şi la alte concursuri şcolare, elevii sunt stimulaţi prin programe de pregătire suplimentară.

D. Constatări privind ethosul instituţiei elevii se comportă civilizat, protejează resursele instituţiei

de educaţie şi îşi amenajează clasele; elevii se simt în siguranţă în şcoală, consideră că nu sunt

acte de violenţă în incinta instituţiei.

I.1.3.Chestionar inspecții

Număr total respondenţi – 1622, eşantion reprezentând 22,4% din totalul cadrelor didactice din judeţul Cluj 1. Aţi fost inspectat/ă la clasă în acest an şcolar?

84%

16%

Da

Nu


2. Precizaţi măsura în care sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii: Asistenţele la ore şi discuţiile ulterioare au constituit o oportunitate de a-mi îmbunătăţi demersul didactic (pe o scală unde 1 înseamnă “dezacord total” şi 5 “acord total”)

Mi s-au furnizat informaţii noi legate de posibilităţile de dezvoltare profesională (pe o scală unde 1 înseamnă “dezacord total” şi 5 “acord total”)

Am fost mai stresat/ă ca de obicei(pe o scală unde 1 înseamnă “dezacord total” şi 5 “acord total”)

1% 3% 10%

23%

63%

1 (1%)

2 (3%)

3 (10%)

4 (23%)

5 (63%)

3% 6% 14%

24% 53%

1 (3%)

2 (6%)

3 (14%)

4 (24%)

5 (53%)

20%

17%

22%

19%

22% 1 (20%)

2 (17%)

3 (22%)

4 (19%)

5 (22%)


Recomandările pe care le-am primit au fost pertinente şi utile(pe o scală unde 1 înseamnă “dezacord total” şi 5 “acord total”)

Prefer inspecţiile anunţate (pe o scală unde 1 înseamnă “dezacord total” şi 5 “acord total”)

Inspecţiile pot fi utile (pe o scală unde 1 înseamnă “dezacord total” şi 5 “acord total”)

4. Menţionaţi câte 3 efecte pe care le-aţi resimţit în urma unei inspecţii, la nivel personal (asupra demersului didactic), respectiv la nivel instituţional (asupra managementului şcolii).

Efecte resimţite Procent din nr. total

respondenţi Mai multă organizare, planificare, preocupare pentru respectarea programei sau creşterea performanţei (la cadrul didactic)

14%

Primire de informaţii, recomandări, sfaturi utile pentru creşterea performanţei 11%

16% 2% 8%

20% 54%

1 (16%)

2 (2%)

3 (8%)

4 (20%)

5 (54%)

3% 4%

15%

20% 58%

1 (3%)

2 (4%)

3 (15%)

4 (20%)

5 (58%)

4% 5%

30%

32%

29% 1 (4%)

2 (5%)

3 (30%)

4 (32%)

5 (29%)


Creşte preocuparea pentru utilizarea unor metode de predare moderne, interactive 8% Primirea unui feedback, a unui punct de reper pentru autoevaluare 8% Confirmarea metodelor utilizate, confirmarea statutului, apreciere 7% Pregătire, implicare sau atenţie mai crescută a elevilor 6% Stres, agitaţie, tensiune (pentru cadrul didactic) 6% Creşterea comunicării/colaborării cu colegii 4% Satisfacţia lucrului bine făcut 4% Creşterea ulterioară a motivaţiei pentru performanţă 3% Reglarea activităţii la nivel instituţional 3% Creşterea motivaţiei ulterioare a elevilor 2% Stres, agitaţie, tensiune pentru elevi 2% Altele 17% Lipsă răspuns 5% 5. Numiţi 3 aspecte ale procesului instructiv-educativ care ar trebui îmbunătăţite la nivelul şcolii dumneavoastră.

Aspecte de îmbunătăţit Procent din nr. total respondenţi

Optimizarea materialelor didactice 17% Creşterea colaborării cu părinţii/comunitatea locală 9% Mai multă disciplină/respect pentru reguli 6% Dotarea bibliotecii cu materiale didactice/educative 5% Reducerea numărului de elevi într-o clasă 2% Baza materială 2% O preocupare sporită pentru elevii cu performanţe superioare 1% Altele 39% Lipsă răspuns 15% 6. Ce aşteptări aveţi, în calitate de cadru didactic, de la o inspecţie la clasă?

Aşteptări Procent din nr. total respondenţi

Îndrumări, recomandări, oportunitatea de a învăţa din greşeli şi de a optimiza performanţa

41%

Obiectivitate, pertinenţă 16% Colaborare/bună-credinţă/deschidere 9% Recunoaştere a muncii depuse 5% Focalizare asupra lecţiei, nu asupra documentelor 3% Să nu mai fiu inspectat/ă 0% Altele 16% Lipsă răspuns 9% 7. Un comentariu privind inspecţia şcolară:

Procent din nr. total respondenţi

Este benefică, prin oportunitatea de (auto)evaluare şi optimizare a performanţelor

18%

Este utilă dacă are rol de îndrumare, nu de penalizare 13% Trebuie să primeze lecţia, nu documentele 5% Este stresantă 4% Lipsită de relevanţă din cauza caracterului artificial al lecţiei 3%


Este necesară pentru sistemul de învăţământ 3% Nu este benefic/ are mai multe dezavantaje decât avantaje 2% Trebuie însoţită de criterii unice/obiective de evaluare 1% Trebuie urmată de măsurile necesare, pentru a fi eficientă 1% Lipsă răspuns 28% Altele 21% Concluzii: Ţinând cont de numărul mare de respondenţi (1622), putem afirma că răspunsurile acestora sunt semnificative, reflectând opinia cadrelor didactice din judeţul Cluj; Cea mai mare parte a cadrelor didactice respondente (84%) au avut ocazia de a fi inspectate la clasă în anul şcolar 2012-2013; 86% dintre respondenţi consideră că asistenţele la ore şi discuţiile ulterioare reprezintă o oportunitate de îmbunătăţirea demersulului didactic, un procent şi mai mare (93%) apreciind şi confirmarea performanţelor didactice proprii, obţinută în cadrul inspecţiilor; Utilitatea şi importanţa feedback-ului ulterior asistenţelor la ore este subliniată şi de procentul mare de cadre didactice care consideră că recomandările primite au fost utile şi pertinente (74%). 31% dintre cadrele didactice afirmă că inspecţiile reprezintă în general un factor de stres, în timp ce 41% recunosc că s-au simţit mai stresate decât de obicei (diferenţa apărând probabil ca urmare a caracterului inopinat a unei părţi a inspecţiilor). Este de remarcat faptul că o mare parte a cadrelor didactice respondente recunosc valoarea şi utilitatea inspecţiilor la clasă (61%); Acest lucru apare clar şi din efectele la nivel personal şi instituţional resimţite ca urmare a unei inspecţii (Întrebarea 4), unde efectele menţionate sunt aproape în totalitate pozitive (creşterea performanţei, organizare/planificare mai bună, primirea unor repere pentru autoevaluare etc.), precum şi din aşteptările exprimate de cadrele didactice referitoare la inspecţiile la clasă (îndrumare, recomandări, pertinenţă şi obiectivitate în acordarea feedback-ului etc.); În privinţa aspectelor care ar trebui îmbunătăţite, un procent mare dintre cadrele didactice identifică aspecte de natură materială (modernizarea materialelor didactice, dotarea bibliotecii etc.), precum şi aspecte care ţin de colaborarea cu familia elevilor.

I.1.4. Asigurarea educaţiei de bază prin eficientizarea activităţii de învăţare şi

formarea competenţelor

Asistenţă psihopedagogică

Realizarea de activităţi de consiliere individuală şi de grup, în scopul unei mai bune adaptări şcolare şi sociale a elevilor, a orientării şcolare şi profesionale, eficientizării activităţii de învăţare, reducerii problemelor comportamentale etc. Consiliere elevi

Preşcolari Clasele primare

Gimnaziu Liceu TOTAL

Consiliere individuală

1218 1364 2056 2074 6712

Consiliere de grup

4542

7102

12576

10768

34988

Examinări 2863


Problematica cea mai frecventă întâlnită în consilierea elevilor (în ordine descrescătoare a frecvenţei):

1. Probleme emoţionale 2. Probleme/tulburări comportamentale 3. Relaţionare, comunicare 4. Probleme de adaptare şcolară 5. Dificultăţi de învăţare 6. Absenteism 7. Agresivitate, violenţă 8. Tulburări de atenţie, ADHD 9. Probleme familiale 10. Autocunoaştere, dezvoltare personală 11. Orientare şcolară şi profesională 12. Strategii de învăţare, motivaţie şcolară etc.

Consiliere părinţi

Preşcolar Clasele primare


Consiliere individuală

825

748

713

393

2679

Consiliere de grup

1954

2547

1543

884

6928

Problematica cea mai frecventă întâlnită în consilierea părinţilor (în ordine descrescătoare a frecvenţei):

1. Comunicare, relaţionare cu copilul 2. Probleme de comportament ale copiilor 3. Probleme emoţionale ale copilului 4. Modalităţi de disciplinare, strategii educative 5. Dificultăţi de învăţare, rezultate la învăţătură 6. Integrare, adaptare şcolară 7. Absenteism 8. Hiperactivitate, ADHD 9. Probleme personale 10. Modalităţi de motivare pentru învăţare 11. Reguli de studiu, programul zilnic 12. Dezvoltarea copilului etc.

Intervenţie logopedică

Număr total copii total investigaţi

Număr total copii depistaţi

Număr total preşcolari investigaţi

Număr total elevi

investigaţi

31158 3621 12904 18226


Copii planificaţi

Copii prezenţi

Corectaţi Amelioraţi Staţionari Nou incluşi în terapie

2447 2191 1259 808 125 285

90%

10%

Procent copii depistaţi cu probleme logopedice din totalul

copiilor investigaţi

TOTAL COPII INVESTIGAŢI DEPISTAŢI

41%

59%

Procent preşcolari/elevi investigaţi

PREŞCOLARI ELEVI

57%

37%

6%

Procent corectare/ ameliorare

CORECTAŢI AMELIORAŢI STAŢIONARI


Preşcolari

Preşcolari planificaţi

Preşcolari prezenţi

Corectaţi Amelioraţi Staţionari

1075 958 549 371 38

Elevi

Elevi planificaţi

Elevi prezenţi

Corectaţi Amelioraţi Staţionari

1362 1233 710 436 86

Distribuţia cazurilor pe tipuri de tulburări

Dislalie Dislalie polimorfă

Dislexie- disgrafie

Bâlbâială Rinolalie Alte tulburări

2070 796 457 50 20 144

57%

39%

4%



58% 35%

7%




Orientare şcolară şi profesională Serviciul de Evaluare (Comisia de orientare şcolară şi

profesională) SEOSP-COSP

1. Număr total de dosare procesate de COSP: 599 2. Tipuri de orientări

Nr. crt.

Orientare Număr

1. Învăţământ special: 317

Şcoala Gimnazială Specială CRDEII, Cluj-Napoca 91 Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă, Cluj-Napoca

29

Şcoala Gimnazială Specială, Dej 18 Şcoala Gimnazială Specială, Huedin 27 Şcoala Gimnazială Specială pentru Deficienţi de Auz „Kozmutza Flora” Cluj-Napoca

5

Liceul Tehnologic Special pentru Deficienţi de Auz, Cluj-Napoca

28

Liceul Special pentru Deficienţi de Vedere, Cluj-Napoca

12

Liceul Tehnologic Special „Samus”, Cluj-Napoca 71 Şcoala Gimnazială Specială „Transilvania”, Baciu

13

Grădiniţa Specială 22 Şcoală postliceală specială Bucureşti 1

2. Clase speciale integrate 19 3. Învăţământ de masă 42 4. Învăţământ de masă cu profesor de sprijin 209 5. Şcolarizare la domiciliu 12

TOTAL 599

59% 22%

13%

1% 1%

4%

Distribuţia cazurilor pe tipuri de tulburări

DISLALIE DISLALIE POLIMORFĂ DISLEXIE-DISGRAFIE

BÂLBÂIALĂ RINOLALIE ALTE TULBURĂRI


Dosare evaluate de SEOSP: 238

Lună SEOSP

SEPTEMBRIE 16

OCTOMBRIE 12

NOIEMBRIE 68

DECEMBRIE 11

FEBRUARIE 5

MARTIE 17

APRILIE 47

MAI 25

IUNIE 37

TOTAL 238

I.1.5. Învățământul particular și alternativele educaționale

ALTERNATIVE EDUCAŢIONALE

Activitatea din anul şcolar 2012-2013 a fost proiectată şi s-a desfăşurat în coordonatele orientative date de „Strategia naţională de dezvoltare a învăţământului preuniversitar”, de „Direcţiile strategice ale MEN pentru 2012-2013, de priorităţile „Programului managerial al ISJCJ” şi al şcolii pentru această etapă.

Unităţile de învăţământ din judeţul Cluj care organizează alternative educaţionale: • Liceul Teoretic ,,Eugen Pora” Cluj-Napoca • L.T.,,Bathory Istvan” Cluj-Napoca – Step by step • Şcoala nr. 1 cu pedagogie Step by step - Gherla • Şcoala nr. 1 cu pedagogie Step by step - Dej • Grădiniţa şi Liceul Waldorf – Cluj-Napoca • Grădiniţa şi Şcoala Waldorf ,,Michael” – Turda – în curs de desfiinţare • Şcoala Specială nr.1 – Pedagogie curativă • Şcoala Reformată cu pedagogie Montessori – Cluj-Napoca

Analiza instituţională

Tabelele de mai sus reflectă modul de funcţionare a alternativelor educaţionale în anul şcolar 2012 – 2013.

Puncte tari: Cadre didactice titulare, cu grade didactice; Cadre didactice interesate pentru a-şi desfăşura activitatea în alternativele Step by Step,

Waldorf şi Montessori; Toate educatoarele, învăţătoarele şi profesorii au participat la cursuri de formare în

alternativele educaţionale; Alternativa Montessori a obţinut acreditare; Frecvenţa elevilor cuprinşi în alternativele educaţionale a fost foarte bună, nerealizându-se

absenţe nemotivate.


Puncte slabe:

Slaba mediatizare a rezultatelor şi a activităţilor desfășurate în unităţile cu alternative educaţionale;

Mediatizarea negativă a unităţilor de învăţământ cu alternativa Waldorf, ca şi ,,şcoli ajutătoare”.

Dimensiuni calitative ale învăţământului

a) Curriculum Pe parcursul anului şcolar, împreună cu responsabilii comisiilor metodice s-au proiectat şi

urmărit în mod prioritar următoarele: - Concordanța dintre curriculumul unităţii şi curriculumul naţional; - Structurarea programelor prin proiectarea activităţii anuale, semestriale şi pe unităţi de

învăţare; - Proiectarea și aplicarea CDS cu avizul ISJ; - Respectarea particularităţilor de vârstă; - Adaptarea diferenţiată a curriculumului în funcţie de nevoile individuale ale elevilor.

Activitatea educativă si extracurriculară

Anul şcolar 2012-2013 s-a dovedit a fi unul foarte rodnic din punct de vedere al activităţilor didactice, știinţifico - metodice, a proiectelor tematice, a participării la concursuri şi a activităţilor extraşcolare. S-au desfăşurat activităţi educative atractive care au stimulat interesul elevilor şi al părinţilor pentru şcoală şi pentru dezvoltarea unor personalităţi armonioase ancorate în realităţile societăţii româneşti. Au fost valorificate valenţele educative ale disciplinelor de învățământ şi ale activităţilor extracurriculare şi extraşcolare.

I. Activitatea instructiv-educativă la Liceul ,,Eugen Pora”, Cluj-Napoca S-au organizat activităţi didactice pe unităţi de învăţare tematică S-au desfăşurat :

- întâlniri individualizate: învăţători-elev sau mixte: învăţători - elev - părinţii acestuia (individualizate-la nevoie, cu elevii-problemă şi mixte, la sfârşitul semestrului, cu fiecare elev în parte şi părinţii acestuia , în vederea prezentării caietului de evaluare)

S-au conceput scrisori lunare către părinţi conţinând fişe de evaluare individualizate şi eventual, mostre din portofoliile elevilor

S-au confecţionat materiale didactice curente sau necesare decorării panourilor specifice fiecărui centru de activitate (lunar)


LICEUL WALDORF CLUJ-NAPOCA De-a lungul anului şcolar trecut, Liceul Waldorf a avut o activitate deosebit de bogată. • 25 septembrie: participare la acţiunea de curăţire Let's Do It, Romania!. Şcoala noastră a fost printre instituţiile cu cea mai numeroasă echipă de voluntari, în jur de 100. Mulţumim în numele organizatorilor tuturor celor care s-au alăturat echipei Liceului Waldorf!

Tradiţionalul BAZAR de ADVENTENT

OLIMPIADA GREACĂWaldorf, ediția a VIII-a. Au participat cca. 90 de elevi din clasele a V-a de la cinci școli Waldorf (București, Iași, Timișoara, Roșia și Cluj-Napoca).


Tabără de vară

T o t u l p a s c u p a s . . . 100 de zile de şcoală, sărbătorite de Şcoala Step By Step din Gherla

Şcoala Gimnazială Nr.1, Structura Școala Gimnazială Nr.2 din Gherla, printr-o tradiție a alternativei educaționale.


ÎNVĂȚĂMÂNT PARTICULAR

Provocările secolului al XXI-lea, formarea continuă, “învăţarea pe tot parcursul vieţii”, informatizarea tuturor domeniilor de activitate, comunicarea umană, toleranţa şi accesibilitatea la cunoaştere, la valorile culturale, ştiinţifice ale omenirii nu fac altceva decât să pună în valoare calităţile speciale ale educatorilor, disponibilitatea noastră de a participa la formarea profesională, socială a tinerei generaţii. Reforma curriculară axată pe factorul formativ, modernizarea metodelor şi mijloacelor de învăţământ precum şi extinderea informatizării, presupun un proces de învăţământ flexibil deschis către schimbare, axat pe modele educaţionale care să stimuleze dezvoltarea personală şi profesională a preșcolarilor, pregătirea lor temeinică pentru integrarea în societate.

Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj şi-a propus pe anul şcolar 2012-2013: Optimizarea şi îmbogăţirea managementului organizaţional în vederea asigurării unui

mediu şcolar si profesional sănătos și stimulativ pentru învăţare. Proiectarea activităţii manageriale conform noilor standarde de referinţă şi indicatorilor de

performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii. Să formeze o personalitate armonioasă, creativ – pragmatică de succes, un cetăţean

european democratic Obiectivele generale propuse pe anul şcolar 2012-2013 au fost:

1. Modernizarea managementului şcolar 2. Construirea unui proces instructiv-educativ formativ bazat pe nevoile individuale

ale elevilor, cu accent pe generalizarea metodelor activ-participative 3. Implementarea programelor de reducere a absenteismului şi a abandonului şcolar 4. Dezvoltarea parteneriatului dintre şcoală, comunitatea locală şi agenții economici

pentru îmbunătățirea formării profesionale 5. Dezvoltarea infrastructurii şcolilor 6. Publicitate, relații cu mass-media şi marketing 7. Creşterea prestigiului şcolii în comunitate

Date statistice referitoare la unităţi, efective, resurse umane, dinamica înfiinţării/desfiinţării:

Nr. crt.

Forma de învăţământ

Unităţi de învăţământ

Cadre didactice implicate

Elevi/copii/cursanţi implicaţi

În curs de lichidare

Nou înfiinţate

1. Preprimar 28 (13

acreditate)

325 1616 1 Grădiniţa

Teddy Bear, Cluj-

Napoca

2 Grădiniţele Dischus şi

Zauberland

2 Primar 5 (3

acreditate)

38 279 . -

3 Gimnazial 5 (2

acreditate)

44 334 - -

5 Liceal 7 (2+1

Acreditarea Cambridge)

117 1268 (nr. mare se datorează FR)

2 Liceele

Didactica Nova şi Horea,

-


Cloşca şi Crişan ,

Cluj-Napoca

6 Postliceal 6 (1acreditate)

116 2233 - -

TOTAL 48 PJ iar cu structuri 52

(28 acreditate)

640 5730 3 2

Politica educaţională a anului şcolar 2012/2013 care a guvernat activitatea unităţilor de învăţământ particulare a fost cea a calităţii în educaţie. Din tabel se poate desprinde că a crescut numărul grădiniţelor şi efectivele lor de copii, respectiv s-au înfiinţat 2 grădiniţe (Grădiniţa Zauberland şi Dischus, Cluj-Napoca). Toate grădiniţele au condiţii foarte bune de funcţionare, cu cadre calificate. De asemenea, a fost acreditată o grădiniţă (Paradisul Prichindeilor), o școală postliceală (Christiana, Cluj-Napoca). Din păcate, nu au crescut efectivele de elevi la licee, dar au crescut la gimnaziu. În acest an şcolar s-a observat o cerere foarte mare pentru şcolile postliceale sanitare, datorită cerinţelor de pe piaţa muncii. Principiul calităţii în educaţie se poate realiza doar acceptând că în centrul educaţiei se află elevul/cursantul. Tot ce înseamnă intervenţie practică porneşte de la elev şi se finalizează tot aici, prin măsurarea impactului şi stabilirea modalităţilor de reglare, de remediere.

În acest sens, au fost elaborate şi supuse dezbaterii şi aprobării documentele curriculare, Proiectul de dezvoltare instituțională a unităţilor de învăţământ, Planul operațional managerial pentru anul școlar 2012-2013, proiectul de buget pentru anul 2013, capabil să permită realizarea activităților cu scop educațional la nivelul standardelor de calitate stabilite atât prin legislația ARACIP, cât şi în cadrul Comisiei de evaluare si asigurare a calității. A fost întocmită „Fișa postului” pentru toate posturile prevăzute în organigramă şi au fost evaluaţi directorii de către Comisia de management al ISJ. I.Ş.J.-ul a cuprins în inspecţiile tematice şi unităţile de învăţământ particulare (Grădiniţa cu PP ,,Teddy Bear”, Cluj-Napoca; Grădiniţa cu PP ELPIS, Dej, Transylvania College The Cambridge Internațional School in Cluj; Grădinițele cu Program Prelungit ,,Daniela” şi ,,Prietenii lui Mickey” Floreşti; Grădiniţa cu Program Prelungit,, Samariteanul”, Cluj-Napoca; Grădiniţele cu Program Prelungit ,, Zauberland” şi ,,romano-catolică Szent Imre”, Cluj-Napoca, respectiv ARY şi Reformată ,,Între lacuri”, Cluj-Napoca.),respectiv în inspecțiile generale Liceul T. UCECOM ,,Spiru Haret”, L.T.,,V. Madgearu”. Raportările pentru absenteism au fost trimise regulat de Şcoala Internaţională Cluj, Şcoala Elf Cluj-Napoca, restul şcolilor, liceelor nu s-au implicat.

Comisia Consultativă a Învăţământului Particular a făcut propuneri pentrumetodiști care să participe la inspecţiile de specialitate, speciale şi tematice. Tot Comisia a hotărât structura cadru a examenului de absolvire pentru Şcolile Postliceale Sanitare din judeţul Cluj.

O provocare a fost şi pentru grădiniţe, cât şi pentru şcoli, clasa pregătitoare care a fost realizată de unele unităţi de învăţământ (Liceul Creştin Prodeo), de altele nu. Grădiniţele s-au adaptat la cerinţele pieţei creând creşe cu personal calificat(Grădiniţele Ary, Panda, Csemete etc. din Cluj-Napoca, Prietenii lui Mickey din com. Floreşti)

Încadrarea cu personal calificat este bună la nivelul unităţilor de învăţământ particulare şi concursurile pe posturile vacante s-au derulat conform Metodologiei de mobilitate a personalului didactic. Greutăţi se întâmpină la numirea directorilor care nu în toate situaţiile corespund funcţiei, neavând gradul did. II, neavând calificarea cerută.

În Corpul de experţi există reprezentanţi şi din partea unităţilor de învăţământ particulare.


A fost constituită componenta Consiliului de Administrație, conform legislaţiei în vigoare şi s-au delegat consilieri din partea Primăriilor pentru unităţile de învăţământ particulare. A fost elaborată Oferta educațională pentru anul școlar 2013-2014 fiind adusă la cunoștința părinţilor și a ISJ-ului în vederea implementării ei în grădiniţe.

Activităţile desfăşurate în anul şcolar 2012-2013 au fost selectate în concordanţă cu obiectivele şi conţinuturile propuse de MEN, ISJ şi unităţile de învăţământ. Trebuie să menţionăm rezultatele deosebite obţinute la Olimpiadele şcolare (Olimpiada de biologie – Transylvania College, Şcoala ELF), respectiv la concursurile de Muzică şi Artă dramatică (Transylvania College şi Şcoala ELF). Din păcate, Bacalaureatul pentru liceele particulare din judeţul Cluj încă este o piatră de încercare. Inspecţiile tematice efectuate arată preocupare şcolilor în pregătirea elevilor, dar rezultatele sunt modeste. Se propune realizarea obiectivelor strategice ţintite pe examenele de absolvire, respectiv monitorizarea strictă a lor. Sunt rezultate slabe la examenul de Bacalaureat la liceele tehnologice şi foarte slabe la cele particulare (Spiru Haret, Virgil Madgearu, Transylvania College). Toate activităţile proiectate, organizate şi derulate au avut ca scop dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii preşcolarilor/elevilor în funcţie de ritmul propriu şi de trebuinţele fiecăruia, încurajarea învăţării independente prin oferirea de ocazii pentru a-şi construi cunoaşterea, stimularea autoreflecţiei, autoevaluării, autoreglării comportamentului în activităţile de joc şi învăţare desfăşurate în unităţile de învăţământ. Munca din grădiniţe/şcoli a fost adusă la cunoştinţa tuturor părinţilor prin intermediul şedinţelor, al discuţiilor individuale sau al întâlnirilor mai puţin formale (Mese rotunde, întâlniri părinţi-educatori, învăţători, profesori, petreceri şi serbări). Grupurile Yahoo au facilitat şi anul acesta comunicarea dintre părinţi, educatoare şi profesorii de opţionale.

Activităţi în cadrul Cercurilor Metodice au susţinut Şcolile Postliceale Sanitare ,,Henri Coandă”, Turda şi ,,Ocrotirea”, Cluj-Napoca. Au fost și activități la Grădiniţa romano-catolică cu P.P. "Szent Imre" şi la Transylvania College Cluj. De asemenea, menționăm organizarea Conferinţei Internaţionale de Nursing, cu implicarea Şcolilor Postliceale Sanitare: Liceul ,,Victor Babeş”, Școala postliceală ,,Henri Coandă”, Cluj-Napoca, Turda şi Huedin și Școala postliceală ,,Ocrotirea”, Cluj-Napoca.

I.1.6. Diversificarea ofertelor de CDŞ şi CDL

Structura C.D.Ş. pe nivele de învăţământ

Numărul disciplinelor opţionale pe diferitele nivele de învăţământ preuniversitar este în raport direct cu planul cadru pentru fiecare nivel privind repartiţia CDŞ.

PREPRIMAR

PRIMAR

GIMNAZIAL

LICEAL INFERIOR

LICEAL SUPERIOR


Structura pe forme consacrate de CDŞ

Structura judeţeana CDS este una echilibrată. Se observă o dominare absolută a disciplinelor noi, faţă de aprofundări si extinderi. Aceasta este o caracteristică a şcolilor din mediul urban. Apare în grafic C.D.L.–ul datorită liceelor tehnologice şi colegiilor tehnice, însă numărul relativ mic al acestora face ca procentul acesteia să fie foarte mic în raport cu celelalte trei forme consacrate.

Situația înregistrată la centralizarea CDŞ–ului din şcolile gimnaziale din oraşele clujene seamănă foarte mult cu situaţia judeţeană. Procentul foarte mare al disciplinelor noi este o caracteristică a şcolilor primare şi gimnaziale din oraşe şi se datorează faptului că aceste şcoli nu au multe probleme de încadrare, opționalele sunt foarte rar folosite pentru completări de catedră. Este segmentul unde CDŞ se apropie cel mai mult de realizarea obiectivelor iniţiale.

Procentul foarte mare al extinderilor şi aprofundărilor în şcolile din mediul rural înseamnă transformarea orelor de opţional în elemente de completare de catedră sau pregătire suplimentară pentru examenul de Evaluare Naţională. Grădiniţele şi de această dată reprezintă un segment mai aparte. Obiectivele specifice ale activităţilor din ciclul preprimar îşi pun amprenta pe structura opţionalelor. Acesta explică lipsa aproape totală a extinderilor, iar aprofundările sunt aproape în exclusivitate din educaţie plastică sau literatură pentru copii.

Structura pe discipline

Reprezentarea structurii CDS pe discipline de învăţământ este cea mai sugestivă, oferă cele mai multe informaţii, în ceea ce priveşte politica şcolilor, disponibilitatea cadrelor didactice pentru a realiza programe educaţionale locale, interesul elevilor şi părinţilor pentru anumite discipline, cerinţa pieţii muncii, „moda”, etc. Graficele s–au realizat respectând ordinea disciplinelor din graficul ce reprezintă structura judeţeană. Dacă analizăm puţin situaţia centralizată pe judeţ a celor aproximativ 3.000 de opţionale situaţia se prezintă în felul următor :

numărul foarte mare al opţiunilor pentru limba engleză este un specific al societăţii de consum;

procentul relativ mare a opţionalelor de la disciplina limba şi literatura română se datorează faptului că este o disciplină de examen atât la ciclul gimnazial (Evaluare Naţională), cât şi la cel liceal (Bacalaureat); pe de altă parte, aici sunt introduse toate opţionalele din cadrul literaturii pentru copii, disciplină extrem de răspândită la nivelul învăţământului preprimar şi primar;

o bună parte a opţionalelor din disciplina matematică, se utilizează pentru pregătirea evaluărilor mai sus amintite;

Aprofundare

Extindere

Disciplina noua

C.D.L.


numărul mare de opţiuni pentru informatică se poate explica pe lângă implicarea informaticii în toate sectoarele societăţii şi prin lipsa disciplinei din planul cadru al învăţământului primar şi gimnazial;

procentul mare al biologiei este dat de importanţa şi „impunerea” educaţiei pentru sănătate la aproape toate şcolile din judeţ;

este foarte mic numărul opţionalelor din domeniul muzicii, al educaţiei plastice şi mai ales al educaţiei fizice şi sportului;

se observă numărul foarte mic de opționale la două discipline care pot să ofere prin experienţe multiple oportunităţi pentru aprofundarea sau extinderea celor învăţate la orele de curs - fizica şi chimia.

Diferenţele între limba engleză, limba română, matematică, informatică pe de o parte şi discipline precum geografie, istorie, chimie, fizică, pe de altă parte sunt mult mai evidente în şcolile din mediul rural, unde este în general un singur rând de clase la învăţământul gimnazial, ceea ce face imposibilă constituirea de catedre întregi la toate disciplinele.

La şcolile speciale, cel puțin, o parte din opţionale vizează recuperarea, terapiile utilizate în acest sens fiind diverse (de la terapie prin muzică până la terapie prin educaţie fizică şi sport). În cazul liceelor, a fost constatat procentul extrem de mic al fizicii şi chimiei, dar şi lipsa opţionalelor din domeniul muzicii, al artelor plastice şi mai ales din domeniul mişcării, al educației fizice şi al sportului. Lipsa orelor de muzică şi educaţie plastică din planul cadru pentru licee, nu este aproape deloc compensată de CDS, ceea ce demonstrează lipsa aspiraţiei pentru o cultură generală solidă.

Particularităţile introducerii CDȘ

Eşantionul de subiecţi Chestionarul a fost aplicat unui eşantion reprezentativ al cadrelor didactice angajate în

şcolile învăţământului preuniversitar din judeţul Cluj.


Prima parte a chestionarului a vizat câteva date despre cel care l-a completat: sexul, mediul de viaţă în care-şi desfăşoară activitatea, funcţia didactică şi gradul didactic. În urma centralizării acestor date, structura eşantionului arată astfel:

Structura eşantionului investigat:

Structura eşantionului investigat pe funcţii didactice

Structura eşantionului investigat pe grade didactice

Femei 83%

Barbati 17%

Gen

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

Profesori Educatoare

Funcţii…

Definitivat 12%

Gradul II 15%

Gradul I 73%

Grade didactice


Structura eşantionului investigat pe medii de viaţă

Interpretarea datelor din chestionar

Consideraţi ca CDŞ – ul este o alternativă la Curriculum Naţional ?

0 Deloc 1 Puţin 2 Mult 3 Foarte mult

Majoritatea subiecţilor chestionaţi consideră CDŞ – ul ca fiind o alternativă reală la Curriculum

Naţional.Practic nu există cadru didactic în judeţul Cluj care ar nega importanţa CDŞ – ului. Este

totuşi de remarcat procentul relativ mare (aproximativ 25%) al celor care au reţineri în ceea ce

priveşte utilitatea CDŞ – ului exprimat prin acceptarea doar parţială a enunţului din întrebarea 1.

Urban 73%

Rural 27%

Mediul de viaţă

0%

10%

20%

30%

40%

50%

0 1 2 3


Consideraţi că la întocmirea CDŞ – ului din şcoala în care funcţionaţi se respectă etapele de

elaborare ale acestuia ?

E o situaţie relativ bună, însă, totuși, aproape 20% din cei chestionaţi consideră că în şcolile

unde lucrează (mai ales în mediul rural) nu se respectă legislaţia privind regimul opţionalelor.

Numărul reducerilor parţiale de catedră creşte an de an prin scăderea treptată a numărului de

elevi. Pentru evitarea restrângerilor totale,unii directori utilizează CDŞ pentru completarea

catedrelor. Această operaţie este extrem de riscantă în cazul în care s-ar respecta cu stricteţe

etapele de elaborare a opţionalelor. Astfel, respectarea etapelor în multe cazuri se face doar pe

hârtie, fără să fie consultaţi factorii educaţionali implicaţi în proces. Sigur acest lucru atrage în

multe cazuri supărarea acelor profesori, care ar dori ca opţionalele să fie în realitate opţiunea

elevilor.

În ce măsură consideraţi că CDŞ – ul din şcoala dumneavoastră se realizează conform

opţiunii elevilor ?


Interpretarea grafică a răspunsurilor date de cei chestionaţi pare puţin ciudată prin prisma

rezultatelor de la întrebările anterioare. În mod normal, dacă se respectă legislaţia privind etapele

de elaborare şi realizare a opţionalelor, atunci de ce majoritatea celor întrebaţi cred că în şcolile în

care lucrează, CDŞ – ul reflectă opţiunea elevilor. Sigur că opţiunea elevilor poate fi în contradicţie

0%

20%

40%

60%

80%

100%

DA NU

0%

10%

20%

30%

40%

50%

0 1 2 3

3%

32%

46%

19%


cu posibilităţile materiale şi umane ale şcolii, dar dacă oferta pe care şcoala le-o pune la dispoziţie

ar fi însoțită de explicaţiile de rigoare, opţiunea elevilor ar fi absolut relevantă. Problema cea mai

mare în cazul de faţă ar putea fi numărul foarte mare de suplinitori, ceea ce duce la o instabilitate

pe posturi. Se întâmplă des ca proiectul de încadrare din primăvară să nu concorde cu încadrarea

din toamnă. Din această cauză, opţionalele aprobate primăvara nu se pot realiza toamna. Cel puţin

nu de către cadrul didactic care l-a propus. Diferenţele foarte mari dintre categoriile investigate pot

fi explicate prin raporturile diferite dintre elevi – cadre didactice – director - părinţi consemnate în

ciclu preprimar şi primar de o parte, gimnazial şi liceal, pe de altă parte.

În ce măsură consideraţi că CDŞ – ul din şcoala dumneavoastră se realizează conform

opţiunii părinţilor ?


Figura 14 Total judeţ

Factorul educaţional, din păcate, participă cel mai puţin la realizarea CDŞ-ului. Dacă în cazul

învăţământului preprimar şi primar, contactul aproape zilnic al educatoarei/învăţătorului cu

părinţii copiilor/elevilor face posibilă o comunicare permanentă în acest sens, în cazul

învăţământului gimnazial şi apoi mai ales cel liceal, contactul profesorului cu părinţii se reduce în

cele mai multe cazuri la o singură întâlnire pe semestru.

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

0 1 2 3

12%

37% 34%

17%


De la ce dată se cunosc opţionalele de către elevi şi părinţi ?

a. De la sfârşitul anului şcolar anterior b. De la începutul anului şcolar c. Mai târziu

În majoritatea şcolilor din judeţul Cluj, prin respectarea etapelor de realizare a ofertei

educaţionale şi a graficului privind aceste etape, disciplinele pe care şcoala le ofertează pentru

următorul an şcolar se cunosc încă din primăvară. Există, totuși, o serie de unităţi şcolare, unde

după părerea celor chestionaţi, CDŞ-ul este o problemă prost pregătită, amânată pentru la toamnă,

sau chiar mai târziu. O altă demonstrație a faptului că, în unele şcoli, opţionalele sunt folosite în

vederea completărilor de catedră.

După părerea dumneavoastră, la care din următoarele arii curriculare consacrate ar trebui

mărite, printre – un nou plan cadru, numărul de ore alocate opţionalelor.

a. Limbă şi comunicare b. Matematică şi ştiinţe c. Om şi societate d. Arte e. Educaţie fizică şi sport f. Tehnologii g. Consiliere şi orientare

0%

20%

40%

60%

80%

a b c

72%

23%

5%

Intrebarea 8

0%

5%

10%

15%

20%

a b c d e f g


Diagramele realizate privind importanţa orelor de opţionale la diferite arii curriculare sunt

extrem de elocvente. La grădiniţe, în planul cadru, educaţia fizică şi sport (mişcarea în general) se

pare că este nedreptăţită din moment ce peste 60 % din educatoarele chestionate consideră că ar

trebui mărit numărul de ore alocate pentru această arie curriculară. Numărul relativ mare al celor

chestionaţi, care ar dori mai multe ore de CDŞ pentru aria curriculară arte, mai ales în cazul

profesorilor se datorează reducerii orelor de artă în ciclul gimnazial sau eliminarea lor din ciclul

liceal. De remarcat numărul foarte mare a dascălilor care ar introduce în planul cadru mai multe ore

pentru aria curriculară Om şi societate (istorie, ştiinţe socio – umane, geografie, religie). Un ultim

aspect ce reiese din graficele de mai sus este cererea foarte mare pentru opţionale din cadrul ariei

curriculare Consiliere şi orientare. Se pare că aceasta este o problemă reală a sistemului, în dauna

faptului că în ultimii ani s-a mărit considerabil numărul cabinetelor şcolare de asistenţă

educaţională. Probabil activitatea acestora este deficitară. Iată o altă problemă ce apare evidentă la

o analiză a posibilităţilor curriculare ale sistemului educaţional.

Ce propuneri aveţi pentru creşterea eficienţei curriculum – ului la decizia şcolii ?

Educatoare:

..... „îndrumarea părinţilor şi elevilor spre opţionale „ne-moderne” (dans popular, tradiţii locale,

meşteşuguri locale, geografia locală, etc.) în defavoarea opționalelor actuale (engleză,

calculatoare)”;

Învăţătoare / învăţători:

....”eficienţa curriculumului la decizia şcolii presupune revizuirea opticii asupra învăţării, implicit

existenţa unui învăţământ modern, deoarece ar trebui să pornească de la o mai profundă respectare

a interdisciplinarităţii;

…… „opționale practice , realizate în urma exprimării dorinţelor elevilor pentru a canaliza în sens

pozitiv şi practic ceea ce îi interesează cu adevărat, şi a cultiva dorinţa lor de a şti mai mult şi de a

face mai mult in domeniile lor de interes”;

…….”curriculumul naţional actual oferă o paletă relativ restrânsă de abordări integrate, structura lui

actuală permiţând realizarea unei proiectări integrate la nivel micropedagogic. Abordarea

curriculară integratǎ, (prin intermediul cǎreia se comutǎ în mod esenţial atenţia de la învăţarea

centrată pe acumularea de informaţie la cea definită prin construirea graduală de capacităţi şi

competenţe, de la conţinuturi directive, la conţinuturi integrate ) este nu numai o tendinţǎ de

reînnoire a curriculumului, menitǎ să asigure o calitate superioară în pregătirea elevilor, ci şi o

necesitate pe care o resimt elevii, care trebuie să vină la şcoală bucuroşi şi să plece fericiţi.

Abordarea de tip integrat are o eficienţă crescută în creşterea motivaţiei elevilor şi în stimularea

operaţiilor superioare ale gândirii, deoarece învăţarea bazată pe proiect este acţiune de cercetare şi

acţiune practică în acelaşi timp”;


Profesori:

…„o mai bună colaborare între profesori-elevi, profesori-părinţi, părinţi –copii, o discuţie mai

amplă, avută din timp, despre nevoile şi interesele elevilor şi aşteptările părinţilor ( mai concret, de

ce altceva mai are nevoie un tânăr în afară de cunoştinţele teoretice pentru a se putea descurca în

viaţă)”;

...”să se ţină cu adevărat cont de opţiunea elevilor, doar că din păcate şi elevii aleg opţionalele pe

criterii subiective: îmi place profesorul, primesc note mari, pot să nu merg din când în când la

opţional etc., fără să pună în balanţă dacă acel opţional îi este sau nu util în perspectivă;

…„într-o clasă cu 30 de elevi, fără mobilitate pe nivele sau în orarul aceleiaşi zile, opţional la decizia

elevilor sau a părinţilor este imposibil de realizat;

...„asigurarea spaţiului de desfăşurare (cabinete, laboratoare)”;

...„să li se recunoască importanţa atunci când se elaborează orarul şcolii”;

...„să nu fie considerate ore de pregătire suplimentară pentru examene/evaluări”;

...„să nu aibă rolul de completare a normei didactice”;

...„găsirea unor alternative pentru soluţionarea acestui aspect care condiţionează realizarea CDŞ”;

...„proiectarea CDŞ trebuie să aibă ca repere: resursele umane şi materiale din şcoală, interesele

elevilor, situaţiile specifice şcolii, necesităţile comunităţii locale etc. El trebuie să asigure cadrul

pentru susținerea unei performanţe, a unor nevoi şi interese specifice de învăţare ale elevilor. Cu

alte cuvinte, CDŞ – ul ar trebui să ofere elevului posibilitatea să opteze pentru propriul traseu de

formare”;

...CDS - ul trebuie pregătit în funcţie de nivelul şi profilul şcolii. În fiecare şcoală trebuie să existe o

echipă de profesori pregătiţi care urmăresc evoluţia rezultatelor şcolare atât la nivelul profesorilor

cât şi al elevilor şi care informează consiliul profesoral aproape de finalul anului de rentabilitatea

CDS - ului existent sau dacă trebuie schimbat în funcţie de caz”;

...„opţiunile pentru CDŞ - ul să fie analizate cu maximum de seriozitate şi realism în funcţie de

situaţia din şcoală, nivelul de pregătire al elevilor şi dorinţele acestora”;

...„poate că ar fi interesant să se caute soluţii pentru implementarea unor modalităţi de valorizare

locală (la nivelul şcolii) a rezultatelor muncii în cadrul opţionalelor dintr-un an şcolar, de tipul

proiectelor din şcoală, care eventual să devină proiecte de tradiţie a şcolii, de ex. proiecte pe ştiinţe,

proiecte pe geografie, istorie, etc. În acest fel, rămân dovezi palpabile că şcoala a câştigat de pe urma

derulării opţionalelor şi că s-a răspuns unei nevoi de îmbunătăţire a competenţelor într-un numit

domeniu”;

...„discipline opţionale cu un impact practic-aplicativ vizând dezvoltarea competenţelor”;


...„trebuie avut în vedere specificul zonei, nivelul intelectual al categoriilor de elevi cu care se

lucrează, care sunt domeniile care trebuie să fie dezvoltate”;

...„anunţarea din timp a opţionalelor( la sfârşitul anului şcolar pentru anul şcolar următor),

consultarea reală a părinţilor şi informarea acestora asupra modului în care opţionalele

influenţează procesul de învățare şi dobândirea de cunoştinţe noi, respectarea întocmai a opţiunii

părinţilor şi elevilor, neimpunerea aceloraşi opţionale în fiecare an”;

...„proiectarea de discipline opţionale la nivelul unei arii curriculare sau la nivelul mai multor arii

curriculare, cu o tematică integratoare”;

...“gruparea disciplinelor opţionale în pachete de opţionale care să corespundă unor direcţii de

formare în acord cu obiectivele şi cu planul managerial de dezvoltare a şcolii.

Interpretarea SWOT a rezultatelor privind CDŞ-ul

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Profesori -existenţa unor profesori bine pregătiţi şi cu experienţă care ofertează opţionale -maxima importanţă pe care o bună parte profesorilor din judeţ o acordă componentei CDŞ -preferinţa pentru opţionalul de tip disciplina nouă -preferinţa pentru conţinuturi noi de completare sau cu noutate absolută, în detrimentul celor marcate în programă -accentul pus pe elev

-profesorii tineri nu vin cu oferte de opţionale datorită lipsei de experienţă şi instabilităţii postului -oferta de opţionale este predilectă pe anumite arii curriculare, iar pe altele este inexistentă - la unii profesori apare o teamă pentru opționale discipline noi - compromisul pe care o parte din cadrele didactice din mediul rural o manifestă atunci când opţionalele sunt utilizate drept posibilităţi de completare de catedră

-perfecţionarea continuă a profesorilor care deschide noi oportunităţi -atractivitatea disciplinelor opţionale, datorată unei mai largi libertăţi în cadrul orelor -posibilitatea de a aduce noutate, creativitate şi utilitate în conţinuturi -posibilitatea de a realiza şi activităţi extracurriculare prin CDŞ -profesorii ţin cont de nevoile formative ale elevilor

-timpul suplimentar neremunerat care trebuie alocat pentru pregătirea opţionalului -a privi CDŞ doar ca pe o modalitate de completare a normei

-numărul redus de ore din CDŞ pentru anumite specializări şi profiluri -posibilitatea ca profesorii să fi deformat cu intenţie răspunsurile la chestionar - posibilitatea transformării CDŞ în ore suplimentare de pregătire a examenelor


-majoritatea profesorilor obişnuiesc să se consulte cu elevii -profesorii ţin cont de dorinţele elevilor în ceea ce priveşte conţinuturile, bibliografia şi metodele selectate în momentul în care vin cu propunerea de opţional

- numărul extrem de mic al opţionalelor, care îşi propun prezentarea orizontului local al istoriei locale - structura deficitară a CDŞ la unele şcoli

-deschiderea profesorilor în ceea ce priveşte procesul de descentralizare, democratizare şi deschidere a sistemului de învăţământ - majoritatea profesorilor intenţionează să propună opţionale în anul şcolar viitor

Elevi -majoritatea elevilor indică o alegere bazată pe conţinutul atractiv al disciplinei -elevii sunt mulţumiţi de numărul de propuneri de opţional şi consideră că au de unde să aleagă -eficienţa modului în care se lucrează la clasă cu elevii în cadrul disciplinelor opţionale

-o bună parte din elevinu se simt suficient implicaţi în actul decizional -elevii sunt nevoiţi să parcurgă opţionale pe care nu şi le-au dorit sau nu le sunt utile -elevii consideră că se fac presiuni asupra lor pentru alegerea unui opţional sau altul, deci nu au suficientă libertate de alegere -o parte din elevi aleg disciplinele opţionale în necunoştinţă de cauză -elevii nu prea ţin cont de oferta CDŞ în momentul în care îşi configurează opţiunea pentru şcoală -majoritatea elevilor preferă completarea conţinuturilor deja existente, iar numărul

-părinţii le influenţează decizia privitoare la opţionale - o parte din elevi pun accent pe componenta formativă pentru orientarea în carieră şi dobândirea competenţelor de cultură generală prin CDŞ -elevii sunt suficient de maturi pentru a putea fi implicaţi în actul decizional în privinţa CDŞ -elevii sunt conștienți că dinspre ei pot să vină semnalele reale privitoare la nevoile lor educaţionale şi faptul că profesorul e menit să ţină cont de acestea -nevoia pregătirii suplimentare pentru bacalaureat

- o bună parte din elevi consideră sistemul de alegere a opţionalelor în şcoală puţin eficient - insuficienta comunicare dintre profesori şi elevi - factorii motivaţionali suplimentari sunt pregătirea suplimentară pentru bacalaureat şi perfecţionarea pe anumite domenii


celor care preferă disciplină nouă este maimic

Părinţi - mare parte din părinţi sunt informaţi în general în ceea ce priveşte componenta CDŞ din şcoală

-doar o mică parte dintre părinţi pot numi opţionalele pe care le parcurge fiul/fiica lor la clasă, majoritatea părinţilor fie nu ştiu, fie nu sunt interesaţi în a afla ce opţionale studiază copiii lor la şcoală -doar o parte foarte mică din părinţi ştiu câte ore de CDŞ are fiul/fiica lor la şcoală -referitor la importanţa componentei CDŞ în alegerea şcolii pentru care optează elevul, majoritatea părinţilor specifică faptul că nu au ţinut cont de această componentă

-posibilitatea implicării dirigintelui pentru asigurarea medierii între şcoală şi familie -posibilitateaincluderii în planul de marketing educaţional al şcolii oferta CDŞ -o parte dintre părinţi consideră că s-ar putea implica în propunerea de discipline opţionale focalizate pe dobândirea competenţelor pe care le cere actualmente societatea şi dezvoltarea a aptitudinilor

-insuficienta informare şi dorinţă de informare a părinţilor -insuficienta comunicare dintre şcoală şi familie -insuficienta comunicare dintre părinţi şi elevi

DATE STATISTICE

Structura pe forme

Nr. crt.

Forma Licee Rural Urban Grădinițe Special TOTAL PROC.

1. APROFUNDARE 157 124 37 78 39 435 14,22 % 2. EXTINDERE 210 118 95 8 44 475 15,9 % 3. DISCIPLINA NOUA 799 349 343 272 105 1.868 62,52 % 4. C.D.L. 112 36 - - 61 209 6,99 % TOTAL 1278 627 475 358 249 2987

Structura pe niveluri Nr. crt.


1. PREPRIMAR - 29 - 358 6 393 13,15% 2. PRIMAR 258 362 199 - 92 911 30,49 % 3. GIMNAZIAL 269 236 276 - 105 886 29,66 % 4. LICEAL 266 - - - 30 296 9,9 %


INFERIOR 5. LICEAL

SUPERIOR 485 - - -- 16 501 16,77 %

TOTAL 1278 627 475 358 249 2.987

Structura pe discipline

Nr. crt.


1. LIMBA ENGLEZA 251 86 102 106 4 549 18,78 % 2. LIMBA ROMANA 139 126 52 53 58 428 14,64 % 3. MATEMATICA 165 76 79 3 12 335 11,46 % 4. INFORMATICĂ 79 116 56 - 10 261 8,93 % 5. BIOLOGIE 84 56 21 - 37 201 6,87 % 6. DISCIPLINE

TEHNICE 142 8 5 - 38 193 6,60 %

7. MUZICA TEATRU 18 13 22 113 16 182 6,22 % 8. STIINTE SOCIO

UM. 33 18 14 48 9 122 4,17 %

9. EDUCATIE FIZICA 53 20 14 18 16 119 4,07 % 10. ARTE PLASTICE 15 31 16 14 28 104 3,55 % 11. ISTORIE 71 20 10 - 1 102 3,49 % 12. GEOGRAFIE 49 28 13 - 6 96 3,28 % 13. CHIMIE 52 7 3 - - 62 2,12 % 14. LIMBA GERMANA 38 4 1 - 43 1,47 % 15. LIMBA

MAGHIARA 21 7 3 3 2 36 1,23 %

16. LIMBA FRANCEZA

17 9 - - 26 0,88 %

17. FIZICA 16 1 7 - - 24 0,82 % 18. ALTE LIMBI

STRAINE 13 - - - 7 20 0,68 %

19 RELIGIE 12 5 2 - - 19 0,65 % TOTAL 1268 618 432 359 242 2.987

I.1.7.Valorificarea oportunităților de dezvoltare instituțională prin

programele UE pentru educație și formare profesională

I.1.7.1. Analiza de impact și priorităţi pentru o politică coerentă în direcţia dezvoltării

în educaţie şi formare prin programele de finanțare ale Uniunii Europene

Rolul programelor de finanțare ale UE şi a bunei gestionări a politicilor şi resurselor oferite de acestea ca şi buna gestionare a problematicii integrării europene prin strategiile post-aderare sunt mecanisme instituţionale de dezvoltare esenţiale, iar abordate sinergic pot asigura schimbarea aici şi acum.

În vederea asigurării valorizării şi exploatării rezultatelor proiectelor/parteneriatelor finanţate prin programele europene pentru educaţie şi formare, Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj îşi asumă rolul de consiliere, monitorizare şi evaluare a practicilor educaţionale/ manageriale dezvoltate în urma derulării acestor finanţări. Alături de autorităţile de management, trebuie


monitorizate măsurile reglatorii care transformă organizaţia pe parcursul, dar mai ales după derularea acestor finanţări. Utilizarea fondurilor publice, cu atât mai mult cele alocate prin programe europene trebuie să se facă cu maximă responsabilitate şi deplină conştiinţă, măsurile specifice concentrându-se pe valorificare, exploatare şi transfer la nivel de sistem. Fie că este vorba de dezvoltarea resurselor umane implicate în educaţie şi formare profesională, fie de practicarea unor abordări educaţionale/ manageriale noi, eficiente, acestea pot fi valorificate nu doar de instituţia beneficiară ci şi de toate acele instituţii, care nu au beneficiat de finanţare, dar se confruntă cu aceeaşi problemă. Spunem că trecem la faza de exploatare a rezultatelor şi transferarea la nivel de sistem.

Practicarea pe scară largă a managementul integrat al resurselor financiare prin proiecte/ parteneriate prin programele de finanțare ale Uniunii Europene trebuie facilitată prin măsuri specifice, trebuie monitorizată şi evaluată, eventual certificată, pentru a dezvolta comportamente manageriale centrate pe valorizare şi transfer, dar şi pe optimizarea utilizării resurselor de dezvoltare.

Evaluarea de impact a avut la bază documentul: Strategia de monitorizare a impactului activităților finanțate prin programe comunitare pentru anul școlar 2012-2013 realizată după un calendar semestrial structurat în următoarele activități integratoare:

- Activitatea I. Sem I 2012-2013 - Management adecvat centrat pe rezultate, au fost evaluate stadial 6 proiecte de parteneriat multilateral Comenius la debut, de la:

INSTITUȚIA PROIECTUL Școala Gimnazială ,,Emil Isac,, Cluj-Napoca ESRA (European Schools Rock Around) Colegiul Tehnic ,,Victor Ungureanu,, Câmpia Turzii

HEC (Homo Economicus)

Grupul Școlar ,,Constantin Brâncuși,, Dej Starting a professional career Liceul Teoretic ,,Ana Ipătescu Gherla,, Various Career Paths - Let's Turn Challenges

into Opportunities to Make Dreams Come True

Liceul de Arte Plastice ,,Romulus Ladea,, Cluj-Napoca

PPPP - The "4 Ps" project (Plan to Preserve this Pretty Planet)

Liceul Teoretic ,,Josika Miklos,, Turda Cultural Values under Magnifying Glass

- Activitatea II. Sem al II-lea 2012-2013 – Managementul integrat al programelor

comunitare -au fost evaluate stadial 11 proiecte de parteneriat multilateral Comenius în al

doilea an de implementare, de la:

INSTITUȚIA PROIECTUL Școala Gimnazială Specială Dej Tales from here and there Liceul de Arte Plastice ,,R. Ladea,, Cluj-Napoca

CULTEURCINAE (European cultures through cinema and performing arts)

Grup Școlar ,,Aurel Vlaicu,, Cluj-Napoca EuJOB (Europe I'm Coming - European Job Challenge Școala Gimnazială "Ion Agârbiceanu" Cluj-Napoca

EYE (Explore Your Earth)

Colegiul Național ,,Mihai Viteazul,, Turda AHL (Add Health to Life) Colegiul Tehnic de Comunicații "Augustin Maior" Cluj-Napoca

Around Europe in 80 days: a bet for a G.E.T(Greener European Town)

Școala Gimnazială Viișoara Interculturalism, crucible of European identity and citizenship

Liceul Teoretic ,,Petru Maior,, Gherla MEVER (Maths is Everywhere


Liceul Teoretic Gelu Voievod Gilău A Linguistic Milestone to Cultural Diversity Liceul pentru Deficienți de Vedere Cluj-Napoca

Training for Professionals working with individuals with multiple disabilities and visual impairment on finding jobs and opportunities that benefit society

Colegiul Tehnic ,,Napoca,, Cluj-Napoca Developing youngsters' skills of design, production and sales (marketing) with innovative methods by benefiting from different cultural elements

Activitatea III - Valorificarea competențelor/experienței dobândite prin stagii de formare continuă, au fost evaluate 11 cadre didactice din tot atâtea unități de învățământ

Măsuri specifice ce au vizat facilitarea practicării unui management integrat al resurselor financiare prin programele de finanțare ale Uniunii Europene:

Obiectiv Măsuri specifice Indicator de evaluare Facilitarea accesului la informaţii relevante pentru accesul la resurse

Crearea unei comunităţi interesate de problematică (http://groups.yahoo.com/group/ISJ_Cluj_Programe_comunitare/ ) dedicată facilitării la informaţie utilă Facilitarea accesului la oferte de parteneriat Elaborarea unui instrument de autoevaluare a practicării unui management integrat al resurselor financiare prin programele de finanțare ale Uniunii Europene Aplicarea anuală a instrumentului de evaluare la nivelul tuturor unităţilor de învăţământ Elaborarea şi prezentarea unui studiu de impact asupra practicării unui management integrat al resurselor financiare prin programele de finanțare ale Uniunii Europene

Nr. de membri Nr. de oferte în perioada noiembrie -februarie, anual - fişa de autoevaluare Nr. de chestionare aplicate de şcoli Studiu de impact la termen

Măsuri specifice ce au vizat monitorizarea şi evaluarea practicării unui management integrat al resurselor financiare prin programele de finanțare ale Uniunii Europene:

Obiectiv Măsuri specifice Indicator de evaluare Asigurarea calităţii practicilor educaţionale/manageriale dezvoltate prin utilizarea resurselor financiare oferite de programele comunitare

Monitorizare ex situ pe baza chestionarelor de autoevaluare, a rapoartelor de progres, a rapoartelor de mobilitate Monitorizare in situ aplicând instrumentul de autoevaluare şi pe baza portofoliului ilustrativ.

Nr. de chestionare Nr.de rapoarte Nr. de şcoli beneficiare ale

http://groups.yahoo.com/group/ISJ_Cluj_Programe_comunitare/

http://groups.yahoo.com/group/ISJ_Cluj_Programe_comunitare/


Centralizarea rezultatelor evaluării şi cuprinderea datelor evidenţiate într-un raport tematic

vizitelor de monitorizare Raportul tematic

Măsuri specifice ce au vizat certificarea:

Obiectiv Măsuri specifice Indicator de evaluare Obţinerea CERTIFICATULUI DE ŞCOALĂ EUROPEANĂ de cel puţin 5 şcoli anual

- dezvoltarea de strategii pe termen mediu şi lung care vizează eligibilitatea înscrierii în competiţie - informarea asupra termenului limită de depunere a dosarelor de candidatură - facilitarea autoevaluării calităţii formularului de candidatură şi a portofoliului

Nr. de şcoli care participă anual la competiţie Nr. de şcoli certificate Nr. de şcoli care anual deţin certificatul la nivelul judeţului

Obţinerea certificatului EUROPEAN LANGUAGE LABEL de cel puţin o şcoală anual



Obținerea certificatului EUROPEAN QUALITY ETWINNING LABEL



Nivelul de atingere al indicatorilor la sfârșit de an școlar

Activitatea s-a derulat pe baza obiectivelor generale/ specifice şi activităţilor specifice care le susţin, în fiecare dintre domeniile: a. informare, b. coordonare, c. consultanţă şi facilitare, d. formare, e. planificare şi organizare, f. monitorizare şi raportare de progres, g. diseminare & valorizare, h. evaluare de produs & impact, sustenabilitate, transfer.

Domeniul INFORMARE


Creşterea accesibilităţii locale a oportunităţilor comunitare de finanţare în domeniul educaţiei şi formării din perioada 2007-2013

Indicatori 2012-2013

Nr. proiecte depuse: 50 parteneriate școlare multilaterale Comenius 2 parteneriate școlare bilaterale Comenius 4 proiecte de mobilitate Leonardo da Vinci, IVT 8 proiecte de parteneriat Leonardo da Vinci 7 vizite pregătitoare 10 vizite de studiu 77 de cereri de finanțare pentru burse Comenius 6 de proiecte depuse (5 prin FSE/ 2 cu ISJ solicitant si 1 ca partener, 1 – Granturile SEE (2010-2013)

Nr. proiectelor finanţate: 25 parteneriate școlare multilaterale Comenius (6 proiecte – 2010-2012, 8 proiecte – 2011-2013, 11 proiecte 2013-2015), 1 parteneriat școlar bilateral Comenius (2011-2013) 7 proiecte de parteneriat Leonardo da Vinci 5 proiecte între 2011-2013, 2 proiecte de parteneriat Leonardo da Vinci între 2013-2015 2 proiecte de mobilitate Leonardo da Vinci, IVT 1 proiect Transfer of Inovation Leonardo da Vinci (2011-2013) 3 vizite pregătitoare 1 vizită de studiu (din cei 5 candidați doar unul a avut punctajul corespunzător) 23 de cereri aprobate pentru burse Comenius

Diversitatea fondurilor accesate: maxim posibilă Nr. produselor educaţionale: cel puțin 17 produse educaționale finalizate, 5 dintre acestea premiate la faza națională a Concursului Made for Europe, ediția 2013

Domeniul COORDONARE Asigurarea criteriilor privind conformitatea şi calitatea tuturor activităţilor printr-o eficientă coordonare a acţiunilor pe care şcolile şi personalul didactic din judeţ le organizează în cadrul programului LLP, FSE, eTwinning, precum şi a activităţilor de diseminare a bunelor rezultate


Nr. mobilităţilor cu rapoarte de mobilitate: 27 rapoarte de mobilitate Nr. total de mobilități: 47 de mobilități la care au participat: 54 de cadre didactice, 10 de directori, 107 elevi, Nr. activităţilor de diseminare: 21 de activități de diseminare care au avut loc în tot atâtea unități de învățământ Nr. reuniunilor de proiect organizate de şcoli clujene: 5 Gradul de atingere a obiectivelor parteneriatelor şcolare: 100% Nr. produselor educaţionale: 17 produse educaționale finalizate 5 dintre acestea premiate la faza națională a Concursului Made for Europe, ediția 2013 Nr. de web site-uri de promovare a produselor, rezultatelor, conţinuturilor acţiunilor derulate prin LLP, FSE, eTwinning: 19 website-uri noi ale parteneriatelor școlare prin LLP, FSE, eTwinning, 19 proiecte înregistrate EST (European Shared Treasure)

Domeniul CONSULTANŢĂ & FACILITARE OG3. Optimizarea adresabilităţii informaţiilor despre oportunităţile comunitare de finanţare în domeniul educaţiei şi formării din perioada 2007-2013

Indicatori Nr. profesorilor beneficiari de consultanţă: 142 de cadre didactice


2012-2013 Nr. de şcoli care au beneficiat de informaţie europeană: 196 de școli

Domeniul FORMARE Formarea competenţelor specifice scrierii de proiecte şi managementului de proiect


Nr. profesorilor beneficiari: 27 de cadre didactice Nr. cursurilor de formare: 1 Nr. activităţilor de diseminare: 21 de activități de diseminare care au avut loc în tot atâtea unități de învățământ

Domeniul PLANIFICARE, ORGANIZARE Optimizarea planificării şi organizării accesului la apelurile la propuneri


Nr. profesorilor beneficiari: 73 de cadre didactice Nr. activităţilor de diseminare: 21 de activități de diseminare care au avut loc în tot atâtea unități de învățământ Nr. activităţilor de informare: 206 Nr. de profesori promotor: 286

Domeniul MONITORIZARE & RAPORTARE DE PROGRES Asigurarea cadrului standardizat de calitate al implementării proiectelor comunitare în domeniul educaţiei şi formării


studiu anual de impact inclus în raportul anual: da nr. de școli care participă la studiul anual de impact: 15 nr. de mobilități valorificate educațional: 27 nr. de produse valorificabile educațional: 17 nr. de produse premiate: 4

Domeniul DISEMINARE, VALORIZARE Creşterea relevanţei activităţilor locale în contextul iniţierii, implementării, valorizării, valorificării practicilor educaţionale inovative rezultat al proiectelor comunitare în domeniul educaţiei şi formării


Nr. activităţilor: 21 de activități de diseminare care au avut loc în tot atâtea unități de învățământ Nr. de profesori beneficiari: 142 de cadre didactice participante Nr. de elevi beneficiari: 107 de elevi au beneficiat de mobilități Nr. produselor transferabile: 17, validate prin rezultatele obținute la etapa județeană a Concursului Național ,,Made for Europe,, ediția 2013

Domeniul EVALUARE DE PRODUS & IMPACT, SUSTENABILITATE, TRANSFER Asigurarea transferului de bune practici şi valorificării de produs


Nr. produselor educaţionale rezultat al unor proiecte: 17, validate prin rezultatele obținute la etapa județeană a Concursului Național ,,Made for Europe,, ediția 2013 Nr. activităţilor de diseminare, valorizare: 24 Nr. de noi unităţi de învăţământ care au obţinut CERTIFICATUL DE ŞCOALĂ EUROPEANĂ: 4 Nr. de produse premiate: 5

I.1.7.2.Oportunități vs. nivel de accesare al programelor de finanțare ale UE pentru educație și

formare- Programul de Învățare pe Tot Parcursul Vieții – Lifelong Learning Programme

-Parteneriatele şcolare Comenius


Programul de Învățare pe Tot Parcursul Vieții (LLP – Lifelong Learning Programme) s-a dovedit extrem de atractiv pentru școli, încă de la începutul perioadei de programare. Cu toate acestea, 95% dintre parteneriate au optat pentru numărul maxim de mobilități, în care profesorii au o pondere de participare de 79% chiar dacă, mai ales în cazul școlilor cu un număr mai mic de elevi, aceste mobilități afectează desfășurarea programului școlar, fiind mai dificil de asigurat suplinirea cadrelor didactice. Soluția problemei este de a opta pentru un număr mai mic de mobilități, de ex. 12 mobilități în 2 ani, cu o medie de participare/ activitate transnațională de max. 2 pers/activitate. De asemenea, se poate opta pentru reuniuni de proiect de 2-3 zile cu cel mult o zi lucrătoare (weekend), în care se poate participa la activitățile școlare, activitățile reuniunii de proiect putând fi programate pentru sâmbătă-duminică.

Componenta cea mai importantă a acestor parteneriate rămâne impactul educațional reflectat în curriculum interdisciplinar, dezvoltarea integrată a competențelor cheie (îmbunătățirea competențelor lingvistice, digitale, de expresie artistică, sociale, antreprenoriale, științifice, etc.) , contextele colaborative de învățare, transfer de bune practici, diversitate culturală, cetățenie europeană activă.

Parteneriate multilaterale Comenius finalizate în 2013

Unitatea de învățământ

Numele proiectului

PARTENERIATE MULTILATERALE

1 Școala Specială Dej, jud. Cluj

Tales from here and there https://www.facebook.com/pages/Comenius-Project-TALES-HERE-AND-THERE/231349793598015 http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2011-1-FR1-COM06-24255

2 Liceul de Arte Plastice ,,Romulus Ladea,, Cluj-Napoca

CULTEURCINAE - European cultures through cinema and performing arts http://comecinema.blogspot.ro/search/label/Romania http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2011-1-ES1-COM06-35171

3 Grup Școlar ,,Aurel Vlaicu,,

EuJOB - Europe I'm Coming - European Job Challenge http://www.eujob-comenius.eu/RO.html

https://www.facebook.com/pages/Comenius-Project-TALES-HERE-AND-THERE/231349793598015

https://www.facebook.com/pages/Comenius-Project-TALES-HERE-AND-THERE/231349793598015

http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2011-1-FR1-COM06-24255


http://comecinema.blogspot.ro/search/label/Romania

http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2011-1-ES1-COM06-35171

http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2011-1-ES1-COM06-35171

http://www.eujob-comenius.eu/RO.html


Cluj-Napoca http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2011-1-RO1-COM06-14680

4 Școala Gimnazială "Ion Agârbiceanu" Cluj-Napoca

EYE -Explore Your Earth http://www.eu-eye.com/index.php http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2011-1-TR1-COM06-24686

5 Colegiul Național ,,Mihai Viteazul,, Turda

AHL - Add Health to Life http://www.addhealthtolife.eu/joomla/index.php?option=com_users&view=reset http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2011-1-TR1-COM06-24022

6 Colegiul Tehnic de Comunicații "Augustin Maior" Cluj-Napoca

Around Europe in 80 days: a bet for a G.E.T (Greener European Town) http://www.abetforaget.it/index.php/en/romania http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2011-1-FR1-COM06-24278

7 Școala Gimnazială com Viișoara

Interculturalism, crucible of European identity and citizenship http://www.interculturalism-comenius.eu/index.htm http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2011-1-RO1-COM06-14681

8 Liceul Teoretic ,,Petru Maior,, Gherla

MEVER - Maths is Everywhere http://www.mathsew.com/ http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2011-1-TR1-COM06-24040

Parteneriate școlare Comenius multilaterale în derulare (2012-2014)

# Unitatea de învățământ

Proiecte

1. Școala Gimnazială ,,Emil Isac,, Cluj-Napoca

ESRA (European Schools Rock Around) http://1esra.blogspot.ro/ http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2012-1-RO1-COM06-22375

2. Colegiul Tehnic ,,Victor Ungureanu,, Câmpia Turzii

HEC (Homo Economicus) http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2012-1-GR1-COM06-10641

3. Grupul Școlar ,,Constantin Brâncuși,, Dej

Starting a professional career http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2012-1-DE3-COM06-27334

4. Liceul Teoretic ,,Ana Ipătescu,, Gherla

Various Career Paths - Let's Turn Challenges into Opportunities to Make Dreams Come True http://niaj-profesioj.webnode.com/ http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2012-1-BG1-COM06-06973

http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2011-1-RO1-COM06-14680


http://www.eu-eye.com/index.php

http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2011-1-TR1-COM06-24686


http://www.addhealthtolife.eu/joomla/index.php?option=com_users&view=reset



http://www.abetforaget.it/index.php/en/romania



http://www.interculturalism-comenius.eu/index.htm



http://www.mathsew.com/



http://1esra.blogspot.ro/



http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2012-1-GR1-COM06-10641

http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2012-1-GR1-COM06-10641

http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2012-1-DE3-COM06-27334

http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2012-1-DE3-COM06-27334

http://niaj-profesioj.webnode.com/

http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2012-1-BG1-COM06-06973

http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2012-1-BG1-COM06-06973


5. Liceul de Arte Plastice ,,Romulus Ladea,, Cluj-Napoca

PPPP - The "4 Ps" project (Plan to Preserve this Pretty Planet) http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2012-1-IT2-COM06-38025

6. Liceul Teoretic ,,Josika Miklos,, Turda

Cultural Values under Magnifying Glass http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2012-1-HU1-COM06-06867

Parteneriate școlare multilaterale Comenius 2013-2015

Unitatea de învățământ Titlul proiectului

1. Școala Gimnazială ,,Elf,, Cluj-Napoca

A Cultural Treasure Chest – Good News from Our School

2. Centrul Școlar pt. Educație Incluzivă Cluj-Napoca

Forms of artistic activities in the development of disabled people

3. Liceul Teoretic ,,Petru Maior,, Gherla

Student Traders and Retailers Together in Europe

4. Colegiul Tehnic ,,Ana Aslan,, Cluj-Napoca

Training for LIFE: Leadership Initiative For Europe

5. Colegiul Tehnic ,,Anghel Saligny,, Cluj-Napoca

The Heritage of Cultures and Traditions in Pluralistic Society - Religious Traditions

6. Grădinița reformată nr. 1 ,,Csemete,, Cluj-Napoca

Egeszsegtudatos magatartas alakitasanak intezmenyi lehetosegei

7. Colegiul Național ,,Emil Racoviță,, Cluj-Napoca

Save Our Water Sources

8. Liceul Tehnologic ,,Someș,, Dej

Tradition, Diversity and Acceptance

9. Liceul Teoretic ,,Lucian Blaga,, Cluj-Napoca

My Town - My Little Homeland in Europe

10. Colegiul Național Pedagogic ,,Gheorghe Lazăr,, Cluj-Napoca

Tales, Festivals and Traditions

11.

Școala Gimnazială Specială - Centru de Resurse și Documentare privind Educația Incluzivă/Integrată Cluj-Napoca

Something from nothing

Alte 37 de parteneriatele viabile în alte țări europene/țări terțe, realizate împreună cu tot atâtea unități de învățământ clujene, au fost nevoite să renunțe la partenerul român, rămas nefinanțat. Unitățile de învățământ aflate în această situație au fost următoarele: Școala Gimnazială ,,Nicolae Iorga,, Cluj-Napoca Cluj, Școala Gimnazială nr. 1 Dej, Liceul Teoretic ,,Pavel Dan,, Câmpia Turzii, Școala Gimnazială com. Viișoara, Transylvania College - The Cambridge Internațional School in Cluj Cluj-Napoca, Colegiul Național ,,Andrei Mureșanu,, Dej, Colegiul Tehnic ,,Raluca Ripan,, Cluj-Napoca, Liceul Tehnologic Special pt. Deficienți de Auz Cluj-Napoca, Școala Gimnazială com. Cojocna, Colegiul Tehnic ,,Napoca,, Cluj-Napoca, Școala Gimnazială ,,Constantin Brâncuși,, Cluj-

http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2012-1-IT2-COM06-38025

http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2012-1-IT2-COM06-38025

http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2012-1-HU1-COM06-06867

http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2012-1-HU1-COM06-06867


Napoca, Liceul Tehnologic ,,Aurel Vlaicu,, Cluj-Napoca, Școala Gimnazială Specială Dej, Școala Gimnazială ,,Ioan Opriș,, Turda, Liceul Teoretic ,,Gheorghe Șincai,, Cluj-Napoca, Școala Gimnazială ,,Mihai Viteazul,, Câmpia Turzii, Școala Gimnazială ,,Mihai Vodă,, com. Mihai Viteazu, Școala Gimnazială ,,Ion Agârbiceanu,, Cluj-Napoca, Școala Gimnazială nr. 1 Gherla, Școala Gimnazială ,,Ion Creangă,, Cluj-Napoca, Școala Gimnazială ,,Avram Iancu,, Câmpia Turzii, Liceul Tehnologic Special SAMUS Cluj-Napoca, Școala Gimnazială Negreni com. Negreni, Școala Gimnazială ,,Gheorghe Șincai,, com. Florești, Școala Gimnazială com. Mintiu Gherlii, Școala Gimnazială com. Geaca, Liceul de Informatică ,,Tiberiu Popoviciu,, Cluj-Napoca, Liceul Teoretic ,,Apaczai Csere Janos,, Cluj-Napoca, Școala Gimnazială ,,Ioan Bob,, Cluj-Napoca, Școala Gimnazială ,,Avram Iancu,, Turda, Școala Gimnazială ,,Ady Endre,, com. Sâncraiu, Colegiul Tehnic Turda, Liceul Teoretic ,,Nicolae Bălcescu,, Cluj-Napoca, Liceul ,,Janos Zsigmond,, Cluj-Napoca, Școala Gimnazială Specială ,,Transilvania,, com. Baciu, Școala Gimnazială ,,Pavel Dan,, com. Tritenii de Jos, Liceul Special pt. Deficienți de Vedere Cluj-Napoca,

Comenius – Parteneriate eTwinning

Este foarte important de subliniat faptul că parteneriatele școlare multilaterale Comenius, pentru care nu se pot susține financiar datorită constrângerilor programului, pot fi, cu siguranță, viabilizate prin utilizarea platformei eTwinning. Avantajul, valabil și pentru parteneriatele Comenius care primesc finanțare și care sunt înregistrate în platforma eTwinning, este acela că pot beneficia de evaluarea națională și mai apoi europeană de calitate (European Quality Label, evaluare anuală, conform calendarului eTwinning). Toate școlile partenere primesc Certificatul European de Calitate, dacă îl obțin în prealabil și pe cel național, iar cele mai bune proiecte pot fi invitate să participe la Premiile eTwinning, eveniment european, anual, cu impact media singular la nivelul activităților europene din domeniul educației în domeniul preuniversitar, iar profesorii coordonatori sunt premiați. În momentul de față, doar un număr de 32 de proiecte ale unui număr egal de cadre didactice din județul Cluj, de diferite specialități, sunt active în rețea. Menționăm că nr.cadre didactice partenere (cadre didactice din rețeaua europeană eTwinning) variază între 2 și circa 27 de parteneri. În general, parteneriatele au 5-10 parteneri, cadrele didactice care au convenit să lucreze simultan cu tot atâtea clase de elevi. După cum se poate constata, există și parteneriate active care au debutat din 2008, anul lansării platformei. Parteneriatele sunt declarate active în baza activităților proiectate, încărcate în tot acest timp de către cadrele didactice implicate în fiecare parteneriat. Pe lângă proiectele enumerate, există un număr foarte mare de proiecte în care au fost implicate cadre didactice clujene, dar care au fost închise în această toamnă, din motive de inactivitate.

Parteneriate școlare bilaterale Comenius finalizate

PARTENERIATE BILATERALE

1. Liceul Teoretic ,,Gelu Voievod,, Gilău

A Linguistic Milestone to Cultural Diversity http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2011-1-TR1-COM07-24550

În anul școlar 2013-2014 nu va debuta nici un parteneriat bilateral. Cu toate acestea 2 parteneriatele viabile în alte țări europene/țări terțe, realizate împreună cu tot atâtea unități de învățământ clujene, au fost nevoite să renunțe la partenerul român, rămas




nefinanțat:Colegiul Tehnic de Transporturi ,,Transilvania,, Cluj-Napoca, Colegiul Național ,,Emil Racoviță,, Cluj-Napoca

- Dezvoltarea resurselor umane prin burse individuale de formare continuă prin

programul Sectorial Comenius

În cursul anului şcolar 2012-2013 au beneficiat de burse Comenius de formare continuă următoarele cadre didactice:

Numele și prenumele Unitatea de învățământ

Apelul 30.04.2012 - 2 1. Domnița Gabriela Roxana CJRAE – Grădinița ,,Lizuca,, Cluj-Napoca 2. Rusu Diana Iulia Școala cu clasele I-VIII Iclod

Apelul 17.09.2012 - 7 3. Pop Camelia Rozalia Școala cu clasele I-VIII ,,Ion Creangă,, 4. Fodor Romulus-Gelu Școala Gimnazială Băișoara 5. Verdeș Irina-Andreea Colegiul Național ,,George Barițiu,, Cluj-Napoca 6. Duma Melania Liceul Tehnologic nr. 1 Cluj-Napoca 7. Feneșan Mirela-Dana Școala Gimnazială Pelaghia Roșu Mărișel 8. Voivod Adela-Mihaela Școala Gimnazială Cătina 9. Bindean Laura Cristina Liceul Teoretic ,,Nicolae Bălcescu,, Cluj-Napoca

Apelul 16.01.2013 -9 10. Grigorovici Dana Liceul Teoretic ,,Gheorghe Șincai,, Cluj-Napoca 11. Neagu Diana Elena Fundația Colegiul ,,Transilvania,, Cluj-Napoca 12. Dumitrache Valentina Școala ,,Ion Creangă,, Cluj-Napoca 13. Bradea Lucia Corina Școala Gimnazială ,,Emil Isac,, Cluj Napoca 14. Frăteanu Diana Cristina Liceul de Arte Vizuale ,,Romulus Ladea,, Cluj Napoca 15. Costantea Camelia Școala Gimnazială Viișoara 16. Popa Ofelia Cornelia Școala cu clasele I-VIII Panticeu 17. Guina Sanda Gabriela Școala ,,Iuliu Hațieganu,, Cluj-Napoca 18. Tent Darius Transylvania College Cluj-Napoca

În perioada de programare 2007 – 2013, prin Lifelong Learning Programme, numărul de participanți din județul Cluj la stagii de formare continuă a avut următoarea evoluție:

Cele peste 320 de chestionare aplicate elevilor și cadrelor didactice participante la stagii de formare continuă au evidențiat următoarea distribuție a răspunsurilor: 100% din cadrele didactice beneficiare chestionate apreciază că activitatea de formare transnațională a adus ceva nou în formarea lor profesională – criteriul utilitate


100% din directorii chestionați au sprijinit punerea în practică a inițiativelor cadrelor didactice după stagiile de formare – criteriul relevanță 100% din directorii chestionați au evidențiat cel puțin două beneficii pe care stagiul de formare, la care au participat cadrele didactice beneficiare, l-au avut asupra instituției, iar în 82% dintre cazuri beneficiul menționat a fost calitatea prestației didactice – criteriul calitate 100% dintre cadrele didactice chestionate, colegi ai cadrelor didactice beneficiare, au apreciat ca folositoare o astfel de experiență căreia și intenționează să-i dea curs – criteriul atractivitate 100% din elevii chestionați, beneficiari indirecți ai participării cadrelor didactice la stagiile de formare continuă, au apreciat că profesorul îi solicită să lucreze în orele de clasă:

iar la criteriul participare a colectivului de elevi pe parcursul orelor observate, s-au obținut următoarea distribuție a răspunsurilor.

criteriul de participare/clasă la activități

niciodată uneori moderat des foarte des

individual 6% 6% 78% 6% 6%

în grupuri mici 6% 6% 11% 67% 17% cu toată clasa 28% 56% 6% 6% 6% nu lucrăm, numai ascultăm ce predă profesorul

100% 0% 0% 0% 0%

COMENTARII:

Puncte tari: o Chestionarele au evidențiato antrenare foarte bună și eficace a colectivelor de elevi participanți la analiza de impact pe parcursul orelor cadrelor didactice beneficiare a stagiilor de formare în străinătate o Se poate constata fără excepție că după un stagiu de formare continuă, cadrul didactic participant a valorificat prin parteneriate etwinning, Comenius, Leonardo da Vinci cu ceilalți participanți la stagiu, acest rezultat constituindu-se ca și valoare adăugată a participării cadrelor didactice la stagiile de formare continuă în centrele de formare europene o Există circa 15 centre de formare continuă, unde au participat la stagiu, pe parcursul ultimilor 7 ani mai mult de 2 cadre didactice clujene, iar în 2 centre, 5, respectiv 6 cadre didactice, acest aspect evidențiind capacitatea cadrelor didactice de a selecta, cu precădere


centrele de formare a căror ofertă este adaptată perfect nevoii de formare a cadrelor didactice o Liceul Teoretic ,,Bathory Istvan,, a găzduit în anul școlar 2012-2013, sesiunea de diseminare/formare cu tema: Scrierea candidaturilor și bune practici prin burse de formare continuă Comenius – Programul de Învățare pe Tot Parcursul Vieții, iar evenimentul s-a dovedit deosebit de profitabil, întrucât dat fiind numărul mare de participanți (peste 1500 de cadre didactice), dar și exemplele de bune practici prezentate, impactul a fost deosebit de important asupra numărului de candidaturi depuse în anul școlar 2012-2013; o Toţi beneficiarii de burse finanțate prin Programul Comenius primesc DOCUMENTUL DE MOBILITATE EUROPASS printr-un demers ce aparţine inspectorului proiecte educaționale și programe europene în colaborare cu Centrul Național Europass și instituțiile organizatoare ale stagiilor de formare continuă din Uniunea Europeană. o S-a creat un instrument public de postare a activităților de diseminare post-stagiu accesibil membrilor grupului ISJ Cluj Programe comunitare accesibil la adresa: http://groups.yahoo.com/neo/groups/ISJ_Cluj_Programe_comunitare/links/all Puncte slabe o Nu este valorificat potenţialul stagiului de formare în identificarea unor viitori parteneri pentru parteneriatele şcolare Comenius dintre profesorii participanţi la stagiu; o Nu sunt diseminate suficient conţinuturile formării, în urma derulării stagiilor, în general optându-se pentru diseminarea online; mai multe inițiative aparținând școlilor de a găzdui sesiuni județene de diseminare, sub coordonarea Inspectoratului Școlar Județean, cu atât mai mult cu cât criteriul de organizare de evenimente tip diseminare nu este doar obligație contractuală ci și contează în evaluarea performanței profesionale a cadrelor didactice în vederea facilitării mobilității și obținerii gradației de merit. o Nu sunt valorificate suficient conţinuturile la nivelul disciplinei prin intermediul comisiilor metodice pe discipline/arii curriculare la nivelul şcolii/zonei/judeţului; o Se foloseşte prea puţin exploatarea rezultatelor prin lecţii demonstrative/ cursuri de formare / portofolii didactice adresate cadrelor didactice care ar putea deveni beneficiarii indirecți

- Măsuri acompaniatoare - Programul Sectorial Comenius

EUROPEAN SCHOOL NETWORK – Portalul Educației în Uniunea Europeană – www.eun.org

European Schoolnet (EUN) este o reţea de 30 de ministere ale educaţiei din Uniunea Europeană şi din afara acesteia. EUN a fost creat cu mai mult de 10 de ani în urmă, cu scopul de a aduce inovaţie în predare şi învăţare părţilor interesate cheie: Ministerele Educaţiei, şcoli, profesori şi cercetători. Este important faptul că activităţile portalului European Schoolnet sunt împărţite între trei priorități tematice, care ar trebui adoptate ca priorități naționale în domeniul educației și formării profesionale:

Inovație Știință, tehnologie, inginerie și matematică Siguranță cibernetică

Semnificativ este faptul că rețeaua europeană a avut în vedere cuprinderea următoarelor portaluri operaționale, dedicate fiecare câte unui proiect centrat pe câte una dintre prioritățile tematice.

http://groups.yahoo.com/neo/groups/ISJ_Cluj_Programe_comunitare/links/all

http://www.eun.org/


Prin intermediul grupului ISJ Cluj Programe comunitare toate școlile clujene au beneficiat de diseminarea oportunității de utilizare a acestor portaluri la activitățile didactice valorificând beneficiile blended learning. Inovație

1to1 computing - http://1to1.eun.org/web/acer - Calcul unu-la-unu (1:1) se referă la tendința actuală în care dispozitivele de computer low-cost, de la telefoane mobile și handheld-uri la laptop-uri sau netbook-uri, au câștigat teren în contexte educaționale. Portalul pune la dispoziția cadrelor didactice o multitudine de oportunități. Continuing Professional Development Lab CPDLab - http://cpdlab.eun.org Proiectul CPDLab (Laborator de dezvoltare profesională continuă) este un proiect mic de doi ani, sprijinit de Programul de învățare pe tot parcursul vieții al Comisiei Europene, finanțat printr-un proiect multilateral Comenius. Se dezvoltă și oferă cursuri de formare pentru a ajuta profesorii care se confruntă cu noile tehnologii și pedagogii, și pentru a debloca potențialul lor maxim. Poate fi tradus ca o oportunitate pentru orice profesor clujean din categoria menționată. Creative Classrooms Lab - http://creative.eun.org Paradigma Calcul 1:1 se schimbă rapid, având în vedere în special viteza cu care tabletele de la diferiți furnizori intră pe piața de consum și a început să aibă un impact important asupra salii de clasă. În următorii 2-3 ani, factorii de decizie politică se vor confrunta cu unele alegeri dificile: Cum se poate investi mai eficient în programele naționale de Calcul 1-1? Ce sfat să dea școlile care integrează tabletele în activitățile curente? Europeana Creative - http://pro.europeana.eu/web/europeana-creative Europeana Creativă este un nou proiect european de incitant, care va permite și va promova o mai mare (re)-utilizare a resurselor din patrimoniu cultural de către industriile creative din Europa. Future Classroom Lab - http://fcl.eun.org/ Laboratorul Future Classroom (Sala de clasă a viitorului) de la Bruxelles este un spațiu virtual complet echipat, reconfigurabil, de predare și învățare dezvoltat de European Schoolnet, prin cele 30 de ministere ale educației și de cei mai importanți furnizori de tehnologie pentru învățământ. iTEC - Innovative Technologies for an Engaging Classroom - http://itec.eun.org iTEC (Tehnologii inovative pentru o clasă implicată) este un proiect de patru ani, implementat pe scară largă începând cu luna septembrie 2010, care reunește factorii de decizie, cercetători, furnizori de tehnologie, alți experți în tehnologia de stimulare a învățării și profesori inovatori în scopul de a proiecta, a construi și testa complet scenarii didactice măsurabile de predare și învățare pentru sala de clasă a viitorului. Living School Lab - http://lsl.eun.org/ Unul dintre obiectivele de Laboratorului Școlilor Vii este de a stabili o rețea pan-europeană de "școli vii" de a demonstra eficacitatea și a prezenta o gamă diversă de practici pedagogice inovatoare care implică TIC. Termenul

http://1to1.eun.org/web/acer

http://cpdlab.eun.org/

http://creative.eun.org/

http://pro.europeana.eu/web/europeana-creative

http://pro.europeana.eu/web/europeana-creative

http://fcl.eun.org/

http://itec.eun.org/

http://lsl.eun.org/


de școală vie este de dată relativ recentă (2012), însă deosebit de prolific ca și adoptare în literatura de specialitate, fiind asociat ideii de abordare TIC a predării și învățării la nivelul întregii școli. 12 ministere ale educației sunt deja implicate în acest proiect. Catalogul vizitele de studiu pentru decidenții în educație a preluat această tematică în numeroase vizite dedicate acestei noi abordări, punând la dispoziție participanților toate datele curente ale acestei inovații pedagogice. SMILE - or Social Media in Learning and Education - http://www.eun.org/teaching/smile Intitulat SMILE (Medii sociale în învățare și educație), acest proiect de un an (aprilie 2012 - mai 2013) a avut ca scop îmbunătățirea înțelegerii provocărilor și oportunităților asociate cu modul în care copiii cresc într-o lume de medii sociale și tehnologie. TeLLNet - http://www.tellnet.eun.org

Proiectul TeLLNet are scopul de a îmbunătăți înțelegerea constructului format din rețelele de profesori și modului în care acestea pot oferi modalități informale de a sprijini dezvoltarea competențelor cadrelor didactice și dezvoltarea personală și profesională. The Survey of Schools: ICT in Education Studiul școlar: TIC în educație are ca scop progresul referință la disponibilitatea și utilizarea în 31 de țări (UE27, Islanda, Norvegia, Croația și Turcia), de topografie elevi, diriginți și profesori TIC, și astfel să contribuie la dezvoltarea la zi și indicatori relevanți și la crearea unui sistem de monitorizare continuă privind accesul TIC, utilizarea și impactul în școli.

Știință, tehnologie, inginerie și matematică

inGenious: Organismul European de Coordonare în Educație Științifică, Tehnologie, Inginerie și Matematici

Printr-un parteneriat cu Masa rotundă europeană a Industriașilor, obiectivul proiectului inGenious (ingenious-science.eu) este de a consolida legătura dintre educația științifică și carierele în domeniile STEM. Cu un grant prin Programul Cadru 7 al Comisiei Europene, și sprijinul marilor parteneri internaționali din industrie, inGenious este unul dintre cele mai mari proiecte de educație științifică din Europa. Toate acțiunile inGenious au ca scop îmbunătățirea imaginii de carieră în STEM (Știință, tehnologie, inginerie și matematică) și să încurajeze tinerii să gândească la o gamă largă de oportunități profesionale în domeniul STEM.

Scientix: Construirea comunității educaționale în domeniul științei și matematicii

Scientix (scientix.eu) promovează materiale de predare pentru proiecte de cercetare STEM, și sprijină colaborarea la nivel european între oameni de știință și profesori de matematică, cercetători, politicieni și alți profesioniști în educație STEM. Inițial o inițiativă a Direcției Generale a Comisiei Europene pentru cercetare și inovare, proiectul este acum gestionat în cadrul Programului Cadru 7 al UE.

http://www.eun.org/teaching/smile

http://www.tellnet.eun.org/

http://ingenious-science.eu/


Siguranță cibernetică

European Schoolnet coordonează rețeaua Insafe network (http://www.saferinternet.org/ ), factor cheie al programului Safer Internet al Comisiei Europene (http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/creating-better-internet-kids ), pentru a permite copiilor și tinerilor să folosească internetul, precum și alte tehnologii on-line și de telefonie mobilă, în mod pozitiv, sigur și eficient. Rețeaua INSAFE, fondată în 2006 și compusă din 31 de centre naționale de informare (cele 28 de state membre ale UE, plus Islanda, Norvegia și Rusia, http://www.saferinternet.org/countries ), dezvoltarea de materiale, organizează campanii și să livreze sesiuni de informare pentru copii, tineri, părinți, tutori, profesori și lucrători sociali, pentru a permite copiilor și tinerilor să utilizeze pozitiv a tehnologiilor on-line, și să dezvolte propriile strategii pentru a rămâne on-line în condiții de siguranță. Membrii rețelei Insafe, de asemenea, linii de asistență telefonică unde părinții și copiii pot obține consiliere și asistență pe probleme de securitate online, care pot fi cauza lor preocupare. Afla mai multe informații, resurse și cele mai bune practici la http://www.saferinternet.org Răsfoiți Catalogul Resurselor eSafety (http://bit.ly/14byH9z) și găsiți resurse disponibile din toate țările din rețeaua Insafe: de la clipuri video, jocuri și animații la aplicații și instrumente. Un alt aspect important pentru rețea este participarea tinerilor (http://paneuyouth.eu/ ), oferind tinerilor o șansă de a se face auziți despre problemele tehnologice care contează pentru ei. INSAFE coordonează, de asemenea, de Ziua (SID) campanie anuală Safer Internet (http://www.saferinternetday.org/ ), sărbătorită în peste 100 de țări din întreaga lume. Campania 2013 a fost foarte de succes:

Programul Sectorial Leonardo da Vinci

Evoluția nr. de proiecte de parteneriat Leonardo da Vinci (Programul Sectorial Leonardo da Vinci, componentă a Programului de Învățare pe Tot Parcursul Vieții - Lifelong Learning Programme) Numărul de parteneriate Leonardo da Vinci devin din ce în ce mai atractive nu doar pentru școli, iată de ce nivelul de accesibilitate pentru școli începe să scadă în favoarea instituțiilor de învățământ superior. Relativ ușor de gestionat, oferind un cadru eficient de comunicare transnațională între unități de învățământ profesional și tehnic care împărtășesc calificări similare, parteneriatele Leonardo da Vinci sunt o modalitate excelentă de a iniția activități de învățare reciprocă pentru folosirea instrumentelor comune descrise în cadrul Comunicatului de la Helsinki, precum transparența, Cadrul European al Calificarilor (EQF), Sistemul European de Transfer al

http://www.saferinternet.org/

http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/creating-better-internet-kids

http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/creating-better-internet-kids

http://www.saferinternet.org/countries

http://www.saferinternet.org/

http://bit.ly/14byH9z

http://paneuyouth.eu/

http://www.saferinternetday.org/


Creditelor pentru Educația și Formarea Profesională (ECVET), asigurarea calității, a excelenței în dobândirea deprinderilor și competențelor pentru sectoarele cheie.

- Parteneriate Leonardo da Vinci finalizate:

Unitatea de învățământ Proiectul

1 Liceul Special pentru Deficienți de Vedere Cluj-Napoca

Training for Professionals working with individuals with multiple disabilities and visual impairment on finding jobs and opportunities that benefit society http://www.jobsmdvi.org/ http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2011-1-IS1-LEO04-01250

2 Colegiul Tehnic ,,Napoca,, Cluj-Napoca Developing youngsters' skills of design, production and sales (marketing) with innovative methods by benefiting from different cultural elements http://traditionaltextile.net/ http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2011-1-TR1-LEO04-24534

- Parteneriate Leonardo da Vinci 2013-2015


1.

Colegiul Tehnic " Ana Aslan" Cluj Napoca Green Chemistry Around Europe

2.

Colegiul Tehnic ,,Napoca,, CLUJ - NAPOCA Augmented Reality Applications in the Field of Vocational Education and Training

http://www.jobsmdvi.org/

http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2011-1-IS1-LEO04-01250

http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2011-1-IS1-LEO04-01250

http://traditionaltextile.net/

http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2011-1-TR1-LEO04-24534

http://www.europeansharedtreasure.eu/detail.php?id_project_base=2011-1-TR1-LEO04-24534


- Parteneriate Leonardo da Vinci depuse și respinse de la finanțare


1.

Școala de Agenți de Poliție "Septimiu Mureșan" Cluj-Napoca

Vocational training as part of education and training of law enforcement officers

2.

Școala de Agenți de Poliție "Septimiu Mureșan" Cluj- Napoca

European professional police mentorate- the key of professional insertion , a proposal of all the involved factors: to school from operative units

3. Liceul Special pentru Deficienți de Vedere Cluj-Napoca

Rehabilitation of Cerebral Visual Impairments in Children

4. Liceul Tehnologic Special pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca

Cochlear Implants and their Impact on Education

5. Grădinița Reformată Nr. 1. "Csemete" din Cluj-Napoca

Learning Organisations for Kindergarden Day Care Solutions

- Evoluția numărului de proiecte de mobilitate Leonardo da Vinci

În general, stagiile de mobilitate pentru formarea profesională inițială a elevilor din IVT nu se bucură de o atractivitate foarte mare în rețeaua școlară clujeană, situația ar trebui să se schimbe, cu atât mai mult cu cât atractivitatea unei unități de învățământ, care poate oferi stagii de formare profesională în străinătate, este indiscutabilă.

De aceea este necesară o reevaluare a potențialului de oportunitate oferit de finanțarea prin Erasmus+, proiecte de mobilitate. Conform articolelor 2.4.-2.6. stagiile de practică desfășurate în Europa sunt organizate pe baza Programului de Formare și a Angajamentului pentru Calitate în programul Leonardo da Vinci încheiat între organizația de trimitere (grupul școlar, colegiul tehnic, instituția de învățământ vocațional care desfășoară activitate de practică) și organizația de primire (întreprinderea sau instituția unde se desfășoară stagiul).

- Proiecte de mobilitate Leonardo da Vinci 2013-2015

Tip Unitatea de învățământ Proiecte

IVT COLEGIUL TEHNIC ,,ANGHEL SALIGNY,, Clean, Clever Energy for a Suitable Future


CLUJ-NAPOCA

LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL PENTRU DEFICIENȚI DE AUZ CLUJN-NAPOCA

Educarea si recuperarea copiilor cu deficienta de auz si deficiente asociate în vederea integrării sociale

- Proiecte de TRANSFER DE INOVAȚIE în derulare

Unitatea de învățământ Proiecte 1. Liceul Special pentru Deficienți de Vedere

Cluj-Napoca STEP IVI Standard Training and Education for Professionals http://www.enviter.eu/projects/step-ivi

- Programul transversal - Activitatea cheie 1.1. – vizite de studiu

Beneficiari în anul şcolar 2012-2013: 1. DROCAȘ Corina - Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Cluj-Napoca – Consilier

Școlar 2. VĂCĂREȚU Ariana – Colegiul Național ,,Emil Racoviță,, Cluj-Napoca - Șef de catedră 3. MOLDOVAN Nadia-Dorina - Şcoala Gimnazială Suatu

COMENTARII relativ la activitatea cheie 1.1., vizite de studiu

o Există în general un interes scăzut privind accesarea fondurilor pentru vizite de studiu cu atât mai mult cu cât eligibilitatea a fost extinsă pentru toate persoanele cu responsabilităţi de conducere din cadrul unităţilor de învăţământ

o Nu sunt diseminate suficient conţinuturile exemplelor de bună practică prezentate de organizatorii vizitelor de studiu

o Nu sunt valorificate suficient bunele practici la nivel decizional, nu sunt asigurate transferuri

o Sunt exploatate insuficient modelele identificate în urma vizitelor de studiu şi sunt transferate în practicile din reţea.

- Vizite pregătitoare

Unitățile de învățământ care au beneficiat de un grant pentru participarea la o vizită pregătitoare/seminar de contact pentru pregătirea de proiecte noi:

Unitatea de învățământ Impactul participării 1. Liceul Teoretic "Petru Maior" Gherla Student Traders and Retailers Together in

Europe – un nou parteneriat Comenius 2. Şcoala Gimnazială nr. 1 Dej – a fost depus un parteneriat Comenius, Let

Europe's Rhythm Beat in the Same Heart, nu a fost finanțat

3. Liceul Tehnologic "Aurel Vlaicu", Cluj-Napoca

– a fost depus un parteneriat Comenius, Our Lake, Our Life, nu a fost finanțat

http://www.enviter.eu/projects/step-ivi


4. Colegiul Tehnic “Raluca Ripan" Cluj-Napoca – a depus un parteneriat Comenius, Le mariage: toute une histoire..., nu a fost finanțat

5. Liceul Tehnologic " Al. Borza " Cluj-Napoca - s-a pregătit un proiect, s-a renunțat la depunere

6. Şcoala Gimnazială "Nicolae Iorga", Cluj-Napoca

– a depus un parteneriat Comenius, Animals in Arts and Nature, nu a fost finanțat

I.1.7.3. PROGRAMUL NAȚIONAL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR

UMANE

Solicitantul DMI Titlul proiectului Obiectivul general Parteneri

ISJ Cluj - finalizat

1.3. e-Formare – competenţe pentru societatea cunoaşterii POSDRU/87/1.3/S/55336

Gestionarea în consorţiu a unui sistem fezabil şi sustenabil de management al calităţii formării continue, centrat pe asigurarea de competenţe cheie, transferabil la nivel naţional, verificat pentru cel puţin 6000 de cadre didactice din învăţământul preuniversitar din județul MŞ, regiunea Centru si judeţul CJ regiunea Nord - Vest, până în 2013.

ISJ Mureş CCD Mureş CCD Cluj

ISJ Cluj - finalizat

2.2. Creşterea capacităţii de absorbţie a absolvenţilor de învăţământ profesional şi tehnic pe piaţa muncii, prin monitorizarea inserţiei socio-profesionale POSDRU/90/2.1/S/57677

Cunoașterea dimensiunii cantitative şi calitative a inserţiei profesionale a absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic, a ratei de continuare a studiilor, precum şi a duratei procesului de tranziţie spre un loc de muncă în calificarea profesională dobândită.

ISJ Vâlcea

ISJ Cluj – în derulare

1.3. Re-FORM Transilvania POSDRU/87/1.3/S/62274

Obiectivul general al proiectului este contribuţia la creșterea calității și adaptabilității ofertei de formare profesională continuă, la nivel tehnic și vocaţional, la cerinţele mediului de afaceri din Macroregiune.

IRCETT Cluj, ISJ Bihor, ISJ BistrițaNăsăud, ISJ Brașov, ISJ Covasna, ISJ Harghita, ISJ Mureș, ISJ Sibiu

ISJ Vâlcea - finalizat

2.1. Cunoașterea gradului de inserție profesională a absolvenților IPT- o nouă abordare a ofertei educaționale POSDRU/90/2.1/S/50820

Creșterea ratei de continuare a studiilor și a șanselor de ocupare a unui loc de munca în calificarea dobândita, prin corelarea ofertei educaționale din IPT cu aspirațiile individului și cu cerințele de pe

Universitatea „Constantin Brâncoveanu” Piteşti - Facultatea De Management Marketing În


piața muncii. Afaceri Economice Râmnicu Vâlcea Institutul National de Cercetare Științifica În Domeniul Muncii Si Protecției Sociale București ISJ Cluj CJRAE Cluj-Napoca

ISJ Braşov - finalizat

1.3. Şcoala românească – mediu incluziv POSDRU /87/1.3/S/63211 – înghețat

Asigurarea accesului la un învățământ adecvat și de calitate pentru elevii cu cerințe educaționale speciale/CES integrați în școlile de masă, prin intermediul dezvoltării profesionale a personalului din aceste unități.

ISJ Cluj

ISJ Călărași - finalizat

1.3. MAST Networking - calitate în dezvoltarea competenţelor cheie de matematică, ştiinţe şi tehnologii POSDRU 85/1.1/S/58914

Creşterea calității educației la nivel de sistem şi de furnizor prin dezvoltarea capacitații unităților școlare de a dezvolta competentele cheie în domeniul Matematicii Științelor și Tehnologiilor (MaST).

ISJ Cluj

UBB Cluj finalizat

2.2. Dezvoltarea emoţională şi socială armonioasă a copiilor preşcolari care provin din medii dezavantajate în scopul prevenirii fenomenului de părăsire timpurie a şcolii POSDRU/91/2.2/S/59988

Dezvoltarea și implementarea de servicii integrate de prevenție primara și terțiară pentru copiii preșcolari care provin din medii dezavantajate în scopul prevenirii și reducerii fenomenului de părăsire timpurie a școlii.

ISJ Cluj ISJ Alba

ISJ Arad 2.1. Monitorizarea inserției profesionale a absolvenților

În curs de evaluare ISJ Cluj

ISJ Cluj 1.1. EDUCATIE EXTRACURRICULARA PENTRU EXCELENTA IN MATEMATICA, STIINTE SI LIMBI STRAINE

În curs de evaluare Universitatea Tehnică

ISJ Cluj 1.1. Platforma digitală interactiăa pentru sprijinul elevilor în școală în vederea susținerii

În curs de evaluare ISJ Galați ISJ Arad S.C. AB T & CO S.R.L.


examenelor naționale - Centre multimedia de pregătire pentru viitorii absolvenți

I.1.7.4. Competiții europene

-Competiţia EUROSCOLA în România

Parlamentul European a creat programul Euroscola pentru a-i informa pe tineri despre procesul de integrare europeană şi pentru a promova participarea lor la construcţia Uniunii Europene. Scopul programului este să îi aducă împreună pe copiii de liceu din cele 28 de state membre, oferindu-le ocazia de a afla cum funcţionează Parlamentul European, dar şi de a se cunoaşte între ei, de a învăţa despre modul de viaţă, despre viziunile şi aşteptările tinerilor din alte state membre ale UE.

Școli participante EUROSCOLA 2007-2012

2012 nicio unitate de învățământ nu s-a înscris în competiție

2011 Colegiul Național "George Barițiu" Cluj-Napoca

descalificată, anterior s-a mai calificat

2010 Colegiul Naţional "George Bariţiu" Cluj-Napoca


Colegiul Național Pedagogic "Gheorghe Lazăr" Cluj-Napoca

calificată în 2010 Școală EUROSCOLA

2009 Colegiul Naţional "George Bariţiu" Cluj-Napoca


Liceul Unitarian "Janos Zsigmond" Cluj-Napoca


Liceul Teoretic "Apaczai Csere Janos" Cluj-Napoca


2008 Liceul Teoretic "Apaczai Csere Janos" Cluj-Napoca


Liceul Teoretic "Gheorghe Șincai" Cluj-Napoca


Vizite la Parlamentul European1

1Persoană de contact: Mariana Cosac, Parlamentul European, Unitatea Vizite şi Seminarii, PHS 1C27, rue Wiertz, B-1047 Brussels, Tel: 00 32.2.28.31210 - Fax: 00 32.2.28.43530 - E-mail: [email protected]

mailto:[email protected]


Unitățile de învățământ au oportunitatea de a aplica pentru vizite la Parlamentul European, vizitele tematice fiind un instrument ideal de familiarizare a tinerilor cu mecanismele democrației europene. Detalii la: http://www.europarl.ro/view/ro/stagii_vizite/vizite_pe.html

-Premiile European Language Label 2013

European Label - Certificatul European pentru proiecte din domeniul predării și învățării limbilor străine - este o inițiativă a Comisiei Europene care își propune să evidențieze și să recompenseze cele mai inovatoare și creative proiecte din acest domeniu. Lansată în anul 1998 în țările membre ale Uniunii Europene, acțiunea s-a bucurat de un real succes, fapt ce a determinat Comisia Europeană să o extindă și în țările aflate în curs de aderare. Începând cu anul 2012 Comisia Europeană va acorda Certificatele individuale European Language Label. Distincția individuală European Language Label reprezintă o recunoaștere a inițiativei și a muncii depuse de cadrele didactice care predau una sau mai multe limbi, diferite de limba lor maternă, cu scopul de a încuraja, de a susține și de a promova educația lingvistică. Acest premiu constituie o componentă a premiilor European Language Label, o initiațivă a Comisiei Europene care recompensează de peste 10 ani inovația și creativitatea în domeniul învățării și predării limbilor în România, scopul distincțiilor individuale European Language Label este de a face publice realizările persoanelor implicate în predarea și/sau promovarea limbilor străine din mediul didactic: preuniversitar, academic și din alte instituții implicate în educația adulților, în general. Rezultate 2007-2013

2013 - Școala Gimnazială ,,Ion Creangă,, Cluj-Napoca - Sing your way out of foreign language anxiety 2012 - nici un certificat 2011 - ISJ CLUJ - Internațional School English Drama Festival 2010 - nici un certificat 2009 - Colegiul Național „Mihai Viteazul", Turda – United Cultures of Transylvania – Crosscultural Awareness Workshop in English 2008 - Şcoala „Avram Iancu", Dej: Bread in Europe / Le pain en Europe 2007 - nici un certificat

-4 echipe din 4 școli clujene activează în cadrul rețelei irlandeze European Studies

Programme – Linking Schools across Europe

Școli în rețeaua irlandeză ESP

1. Colegiul Tehnic ”Victor Ungureanu” Câmpia Turzii 2. Colegiul Tehnic de Comunicații ”Augustin Maior” Cluj-Napoca 3. Grupul Școlar de Protecția Mediului, Cluj-Napoca 4. Școala cu clasele I-VIII nr. 1 Dej

European Studies Programme este un program adresat curriculumului secundar inferior, finanţat de către departamentele de educaţie în Irlanda de Nord şi Irlanda care oferă legături cu şcolile din întreaga Europă pentru proiecte de colaborare, cross-curriculare, promovează înţelegerea reciprocă şi o apreciere a altor culturi, implicarea a aproximativ 300 de şcoli din 25 de regiuni europene și oferă oportunitatea participării la o conferință internațională anuală.

http://www.europarl.ro/view/ro/stagii_vizite/vizite_pe.html


Participarea la program poate fi susținută financiar prin aplicarea pentru un grant Comenius pentru parteneriate școlare. Activitățile parteneriatului sunt activitățile rețelei. Există, de asemenea, oportunitatea individuală a cadrelor didactice implicate în program de a aplica pentru un grant de formare continuă Comenius, pentru participarea la Conferința Internațională anuală.

I.1.7.5. Campanii de informare

-Acces la informația europeană

Strategia de comunicare și informare pentru componenta adresată programelor europene pentru educație și formare include accesibilizarea informației utile pentru unitățile de învățământ prin intermediul unui grup de discuții specializat, ISJ Cluj Programe comunitare accesibil doar membrilor înscriși la adresa: http://groups.yahoo.com/neo/groups/ISJ_Cluj_Programe_comunitare/conversations/messages

În prezent, grupul are 287 de membri, din circa 240 de unități de învățământ, CCD, ISJ. Orice cadru didactic din județul Cluj poate solicita înscrierea în acest grup, asumându-și rolul de diseminator local. Desemnarea în fiecare unitate de învățământ a unui cadru didactic responsabil de diseminarea informației accesibilizate prin intermediul acestui grup permite unităților de învățământ clujean accesul în timp real la oportunități de parteneriat european, informații specializate și formate standardizate pentru proiectele în implementare, formate agreate de ANPCDEFP.

- Campania EUROPA CASA NOASTRĂ

EUROPA, CASA NOASTRĂ este o campanie de informare şi comunicare anuală menită să transpună priorităţile de comunicare ale Comisiei Europene în mediul şcolar. Campania este derulată de Chelgate în numele Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Campania îşi propune să informeze elevii şi profesorii cu privire la proiectul de integrare europeană (istoria, prezentul şi viitorul acestuia), priorităţile de comunicare ale Comisiei Europene, dar şi informaţii care îi privesc direct (posibilitatea de a studia şi de a lucra în statele membre, implicarea în activităţi de voluntariat, schimburi între tineri, participarea la internship-uri). Campania este deschisă tuturor şcolilor (primare şi gimnaziale), precum şi liceelor din România. Elevii participanţi trebuie să fie coordonaţi de învăţători sau profesori.

- Concurs de desene 15 iunie 2013

Reprezentanța Comisiei Europene în România a selectat finaliștii celei de-a patra ediții a concursului de desene ”Ziua Europei”. Organizat în perioada 15 martie – 15 iunie 2013, concursul s-a desfășurat la nivel național și s-a adresat elevilor din ciclul primar și gimnazial, în cadrul campaniei „Europa, casa noastră”. 870 de desene au fost înregistrate la ciclul primar și 940 la cel gimnazial. Au fost alese 60 de lucrări finaliste – câte 30 pentru fiecare categorie.

Printre premianți, din județul Cluj se regăsește eleva Decsei Barbara, cu lucrarea Ce am învățat despre Uniunea Europeană, 12 ani, Liceul Teoretic Brassai Samuel din Cluj- Napoca.


Din 259 de cadre didactice din tot atâtea unități de învățământ2, inclusiv structuri, înscrise în campanie, au câștigat excursia la Bruxelles următoarele cadre didactice:

Campania EUROPA CASA NOASTRĂ și rapoartele de activitate:

2CLUBUL COPIILOR GHERLA ; COLEGIUL "EMIL NEGRUTIU" TURDA ; COLEGIUL ECONOMIC "IULIAN POP" CLUJ-NAPOCA ; COLEGIUL NAȚIONAL "ANDREI MURESANU" DEJ ;

COLEGIUL NAȚIONAL "EMIL RACOVIȚĂ" CLUJ-NAPOCA ; COLEGIUL NAȚIONAL "GEORGE BARIȚIU" CLUJ-NAPOCA ; COLEGIUL NAȚIONAL "GEORGE COSBUC" CLUJ-NAPOCA ;

COLEGIUL NAȚIONAL "MIHAI VITEAZUL" TURDA ; COLEGIUL NAȚIONAL PEDAGOGIC "GHEORGHE LAZAR" CLUJ-NAPOCA ; COLEGIUL TEHNIC "ANA ASLAN" CLUJ-NAPOCA ;

COLEGIUL TEHNIC "DR. IOAN RAȚIU" TURDA ; Colegiul Tehnic "Dr.I.Ratiu" ; COLEGIUL TEHNIC "EDMOND NICOLAU" CLUJ-NAPOCA ; COLEGIUL TEHNIC "NAPOCA" CLUJ-NAPOCA ;

Colegiul tehnic "Victor Ungureanu" Câmpia Turzii ; COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICATII "AUGUSTIN MAIOR" CLUJ-NAPOCA ; COLEGIUL TEHNIC DE CONSTRUCTII "ANGHEL

SALIGNY" CLUJ-NAPOCA ; COLEGIUL TEHNIC DE INDUSTRIE ALIMENTARA "RALUCA RIPAN" CLUJ-NAPOCA ; Colegiul Tehnic de Transporturi "Transilvania" ; COLEGIUL TEHNIC

ENERGETIC CLUJ-NAPOCA ; COLEGIUL TEHNIC TURDA ; GRUP SCOLAR "ALEXANDRU BORZA" CLUJ-NAPOCA ; GRUP SCOLAR "SOMES" DEJ ; GRUP SCOLAR AGRICOL CUZDRIOARA ;

GRUP SCOLAR DE PROTECTIA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA ; GRUP SCOLAR GHERLA ; GRUP SCOLAR HUEDIN ; LICEUL "HOREA CLOSCA SI CRISAN" CLUJ-NAPOCA ; LICEUL "VICTOR

BABES" CLUJ-NAPOCA ; Liceul Crestin "PRO DEUS" ; LICEUL CU PROGRAM SPORTIV CLUJ-NAPOCA ; LICEUL DE ARTE PLASTICE "ROMULUS LADEA" CLUJ-NAPOCA ; LICEUL DE

COREGRAFIE SI ARTA DRAMATICA "OCTAVIAN STROIA" CLUJ-NAPOCA ; LICEUL DE INFORMATICĂ "TIBERIU POPOVICIU" CLUJ-NAPOCA ; LICEUL PENTRU DEFICIENȚI DE AUZ CLUJ-

NAPOCA ; LICEUL TEHNOLOGIC "CONSTANTIN BRÂNCUȘI" DEJ ; Liceul Tehnologic "Vladeasa" ; LICEUL TEOLOGIC BAPTIST "EMANUEL" CLUJ-NAPOCA ; LICEUL TEOLOGIC

REFORMAT CLUJ-NAPOCA ; LICEUL TEOLOGIC ROMAN-UNIT "INOCENTIU MICU" CLUJ-NAPOCA ; LICEUL TEOLOGIC UNITARIAN "JANOS ZSIGMOND" CLUJ-NAPOCA ; Liceul Teoretic

,,Gelu Voievod'' ; LICEUL TEORETIC "ALEXANDRU PAPIU ILARIAN" DEJ ; LICEUL TEORETIC "ANA IPATESCU" GHERLA ; LICEUL TEORETIC "APACZAI CSERE JANOS" CLUJ-NAPOCA ;

LICEUL TEORETIC "AVRAM IANCU" CLUJ-NAPOCA ; LICEUL TEORETIC "BATHORY ISTVAN" CLUJ-NAPOCA ; LICEUL TEORETIC "BRASSAI SAMUEL" CLUJ-NAPOCA ; LICEUL TEORETIC

"EUGEN PORA" CLUJ-NAPOCA ; LICEUL TEORETIC "GELU VOIEVOD" GILĂU ; LICEUL TEORETIC "GHEORGHE ȘINCAI" CLUJ-NAPOCA ; LICEUL TEORETIC "JOSIKA MIKLOS" TURDA ;

LICEUL TEORETIC "LIVIU REBREANU" TURDA ; LICEUL TEORETIC "LUCIAN BLAGA" CLUJ-NAPOCA ; LICEUL TEORETIC "MIHAI EMINESCU" CLUJ-NAPOCA ; LICEUL TEORETIC

"NICOLAE BĂLCESCU" CLUJ-NAPOCA ; LICEUL TEORETIC "OCTAVIAN GOGA" HUEDIN ; LICEUL TEORETIC "ONISIFOR GHIBU" CLUJ-NAPOCA ; LICEUL TEORETIC "PAVEL DAN"

CÂMPIA TURZII ; LICEUL TEORETIC "PETRU MAIOR" GHERLA ; LICEUL UCECOM "SPIRU HARET" CLUJ-NAPOCA ; ȘCOALA "ȘTEFAN CEL MARE" DANCU ; ȘCOALA CU CLASELE I-VIII

"ALEXANDRU VAIDA VOEVOD" CLUJ-NAPOCA ; ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "ANDREI ȘAGUNA" TURDA ; ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "AUREL MUNTEANU" VALEA DRĂGANULUI COM.

POIENI ; ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "AVRAM IANCU" CÂMPIA TURZII ; ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "AVRAM IANCU" DEJ ; ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "AVRAM IANCU" TURDA ;

ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "CONSTANTIN BRÂNCUȘI" CLUJ-NAPOCA ; ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "HOREA CLOSCA SI CRISAN" TURDA ; ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "HOREA" CLUJ-

NAPOCA ; ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "IOAN BOB" CLUJ-NAPOCA ; ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "IOAN OPRIS" TURDA ; ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "ION AGÂRBICEANU" CLUJ-NAPOCA ;

ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "IULIU HAȚIEGANU" CLUJ-NAPOCA ; ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "LIVIU REBREANU' CLUJ-NAPOCA ; ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "NICOLAE IORGA" CLUJ-

NAPOCA ; ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "NICOLAE TITULESCU" CLUJ-NAPOCA ; ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "TEODOR MURĂȘANU" TURDA ; ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "TRAIAN

DARJAN" CLUJ-NAPOCA ; ȘCOALA CU CLASELE I-VIII AȘCHILEUL MARE COM. AȘCHILEU ; ȘCOALA CU CLASELE I-VIII CĂMĂRAȘU ; ȘCOALA CU CLASELE I-VIII CÂȚCĂU ; ȘCOALA CU

CLASELE I-VIII COJOCNA ; ȘCOALA CU CLASELE I-VIII LITENI ; ȘCOALA CU CLASELE I-VIII PANTICEU ; ȘCOALA CU CLASELE I-VIII RĂCHIȚELE COM. MARGAU ; ȘCOALA CU CLASELE I-

VIII RÂȘCA ; ȘCOALA CU CLASELE I-VIII REDIU ; ȘCOALA CU CLASELE I-VIII SACEL ; ȘCOALA CU CLASELE I-VIII SĂCUIEU ; ȘCOALA CU CLASELE I-VIII TURENI COM. TURENI ; Școala

cu cls.I-VIII Călățele ; ȘCOALA DE ARTE SI MESERII BUZA ; ȘCOALA ELF CLUJ-NAPOCA ; Școala Gimanziala Mociu ; ȘCOALA GIMANZIALA PLOSCOȘ ; ȘCOALA GIMNAZIA.A

MĂNĂSTIRENI ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ "ADY ENDRE" SÂNCRAIU ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ "ALEXANDRU BOHATIEL" VULTURENI ; Școala Gimnazială "Bonțida" Cluj ; ȘCOALA

GIMNAZIALĂ "EMIL ISAC" CLUJ-NAPOCA ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ "GELU ROMANU" DĂBÂCA ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ "GEORGE BARIȚIU" JUCU ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ "GHEORGHE

ȘINCAI" FLOREȘTI ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ "GHEORGHE ȘINCAI" FLOREȘTI ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ "IOAN ALEXANDRU" SÂNPAUL ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ "ION CREANGĂ" CLUJ-

NAPOCA ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ "KOS KAROLY" IZVORU CRIȘULUI ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ "LIA MANOLIU" CORNEȘTI ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ "MIHAI EMINESCU" DEJ ; ȘCOALA

GIMNAZIALĂ "MIHAI VITEAZUL" CÂMPIA TURZII ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ "MIHAI VODĂ" COMUNA MIHAI VITEAZU ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ "NICOLAE IORGA" CLUJ-NAPOCA ; ȘCOALA

GIMNAZIALĂ "OCTAVIAN GOGA" CIUCEA ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ "OCTAVIAN GOGA" CLUJ-NAPOCA ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ "PAVEL DAN" TRITENII DE JOS ; Școala Gimnazială "Pavel

Dan" Tritenii de jos -structura Tritenii de sus ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ "PELAGHIA ROSU" MĂRIȘEL ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ "RADU STANCA" CLUJ-NAPOCA ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ

"SIMION BALINT" COPĂCENI ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ "ȘTEFAN MICLE" FELEACU ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ AGHIRES FABRICI COMUNA AGHIREȘU ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ ALUNIȘ ;

ȘCOALA GIMNAZIALĂ BACIU ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ BAISOARA ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ BATIN COMUNA UNGURAȘ ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ BELIȘ ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ BOIAN

COMUNA CEANU MARE ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ BORȘA ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ BUCEA COMUNA NEGRENI ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ CĂIANU ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ CĂLĂRAȘI ;

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CĂLĂȚELE ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ CĂPUȘU MARE ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ CARA COMUNA COJOCNA ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ CĂȘEIU ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ

CĂTINA ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ CEANU MARE ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ CHINTENI ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ CHIUIEȘTI ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ CIURILA ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ CUTCA,

COMUNA SÂNMARTIN ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ DE MUZICA "AUGUSTIN BENA" CLUJ-NAPOCA ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ FINIȘEL COMUNA SĂVĂDISLA ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ FIZESU

GHERLII ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ FRATA ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ GÂRBĂU ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ GEACA ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ GHEORGHIENI COMUNA FELEACU ; ȘCOALA

GIMNAZIALĂ HĂȘDATE COMUNA SĂVĂDISLA ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ IARA ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ ICLOD, JUD. CLUJ ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ LIVADA COMUNA ICLOD ; ȘCOALA

GIMNAZIALĂ LUNA ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ LUNA DE SUS COMUNA FLOREȘTI ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ LUNCANI COMUNA LUNA ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ MĂGURI BOGDĂNEȘTI

COMUNA MĂGURI RĂCĂTĂU ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ MĂGURI RĂCĂTĂU ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ MĂNĂSTIRENI ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ MERA COMUNA BACIU ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ

MINTIU-GHERLII ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ MOCIU ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ MOLDOVENEȘTI ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ MUNTELE RECE COMUNA MĂGURI RĂCĂTĂU ; ȘCOALA

GIMNAZIALĂ NEGRENI ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ NIRES COMUNA MICA ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 2 GHERLA ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 DEJ ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 GHERLA ;

ȘCOALA GIMNAZIALĂ PĂDURENI COMUNA TRITENII DE JOS ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ PALATCA ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ PETREȘTII DE JOS ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ POIENI COMUNA

POIENI ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ ROGOJEL COMUNA SĂCUIEU ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ RUGASESTI COMUNA CĂȘEIU ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ SÂNNICOARĂ, COMUNA APAHIDA ; ȘCOALA

GIMNAZIALĂ SIC ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ SOMESU RECE COMUNA GILĂU ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ SOPORU DE CÂMPIE COMUNA FRATA ; Școala Gimnazială Speciala CRDEII Cluj-

Napoca ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ SUATU ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ SUCEAGU COMUNA BACIU ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ ȚAGA ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ UNGURAȘ ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ

VAIDA CAMARAS COMUNA CĂIANU ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ VALEA-IERII ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ VIISOARA ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ WALDORF TURDA ; ȘCOALA

GIMNAZIALĂ"ALEXANDRU BOHATIEL" VULTURENI ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ"BORBELY JOZSEF" SĂVĂDISLA ; ȘCOALA GIMNAZIALĂ"MIHAI VITEAZUL" CÂMPIA TURZII ; ȘCOALA

INTERNAȚIONALA "SPECTRUM" CLUJ-NAPOCA ; ȘCOALA INTERNAȚIONALA CLUJ-NAPOCA ; ȘCOALA POSTLICEALA "HENRI COANDA" HUEDIN ; ȘCOALA POSTLICEALA "LOUIS

PASTEUR" DEJ ; ȘCOALA POSTLICEALA "OCROTIREA" CLUJ-NAPOCA ; ȘCOALA POSTLICEALA "SFANTUL BARTOLOMEU" CLUJ-NAPOCA ; ȘCOALA PRIMARA "GHEORGHE MOCEANU"

ORMAN COMUNA ICLOD ; ȘCOALA PRIMARA BADENI COMUNA MOLDOVENEȘTI ; ȘCOALA PRIMARA BEDECIU, COMUNA MĂNĂSTIRENI ; ȘCOALA PRIMARA BERCHIESU COMUNA

FRATA ; ȘCOALA PRIMARA BICALATU ORAS HUEDIN ; ȘCOALA PRIMARA BOLDUT COMUNA CEANU MARE ; ȘCOALA PRIMARA BOLOGA COMUNA POIENI ; ȘCOALA PRIMARA BONT

COMUNA FIZESU GHERLII ; ȘCOALA PRIMARA BUNESTI CATUN COMUNA MINTIU GHERLII ; ȘCOALA PRIMARA CETATEA VECHE II ORAS HUEDIN ; ȘCOALA PRIMARA CHEIA

COMUNA MIHAI VITEAZU ; ȘCOALA PRIMARA CHESAU COM. MOCIU ; ȘCOALA PRIMARA CIUBANCUTA COM. RECEA CRISTUR ; ȘCOALA PRIMARA COPCEA COMUNA MĂRIȘEL ;

ȘCOALA PRIMARA DEALU NEGRU COMUNA CĂLĂȚELE ; ȘCOALA PRIMARA DUMBRAVA COM. CĂPUȘU MARE ; ȘCOALA PRIMARA GADALIN COMUNA JUCU ; ȘCOALA PRIMARA INUCU

COMUNA AGHIREȘU ; ȘCOALA PRIMARA LITA COMUNA SĂVĂDISLA ; ȘCOALA PRIMARA LITENI COMUNA SĂVĂDISLA ; ȘCOALA PRIMARA LUNA DE JOS COMUNA DĂBÂCA ; ȘCOALA

PRIMARA MACAU COMUNA AGHIREȘU ; ȘCOALA PRIMARA MAGOAJA COM. CHIUIEȘTI ; ȘCOALA PRIMARA MORLACA COMUNA POIENI ; ȘCOALA PRIMARA NADASU COMUNA

IZVORU CRIȘULUI ; ȘCOALA PRIMARA NAOIU COMUNA CĂMĂRAȘU ; ȘCOALA PRIMARA NIMA SAT COMUNA MINTIU GHERLII ; ȘCOALA PRIMARA PATA COMUNA APAHIDA ; ȘCOALA

PRIMARA POIANA HOREA COMUNA BELIȘ ; ȘCOALA PRIMARA RECEA CRISTUR ; ȘCOALA PRIMARA SACALAIA COMUNA FIZESU GHERLII ; ȘCOALA PRIMARA SANMARGHITA

COMUNA MICA ; ȘCOALA PRIMARA SARATA COMUNA PANTICEU ; ȘCOALA PRIMARA SAVA COMUNA PALATCA ; ȘCOALA PRIMARA STOLNA COMUNA SĂVĂDISLA ; ȘCOALA

PRIMARA STRAMBU COMUNA CHIUIEȘTI ; ȘCOALA PRIMARA TRANISU II COMUNA POIENI ; ȘCOALA PRIMARA TRITENI COLONIA COMUNA TRITENII DE JOS ; Școala primara

Urca,jud.Cluj ; ȘCOALA PRIMARA URISOR COM. CĂȘEIU ; ȘCOALA PRIMARA VALCELE COMUNA FELEACU ; ȘCOALA PRIMARA VISAGU COMUNA SĂCUIEU ; ȘCOALA PRIMARA VISTEA

COMUNA GÂRBĂU ; ȘCOALA SPECIALA DEJ ; SEMINARUL TEOLOGIC LICEAL ORTODOX CLUJ-NAPOCA ;

http://www.europacasanoastra.ro/profesori/inscrisi/scoala_id:1717











































































































































































































































































































1. Liceul Teoretic ,,Gelu Voievod'' Gilău http://www.europacasanoastra.ro/profesori/inscrisi/Școala_id:3828

2. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "ANDREI ȘAGUNA" TURDA http://www.europacasanoastra.ro/profesori/inscrisi/Școala_id:1738

3. Școala Gimnazială "AVRAM IANCU" TURDA http://www.europacasanoastra.ro/profesori/inscrisi/Școala_id:1741

4. Școala Gimnazială "AVRAM IANCU" TURDA http://www.europacasanoastra.ro/profesori/inscrisi/Școala_id:1741

5. Școala Gimnazială "IOAN BOB" CLUJ-NAPOCA http://www.europacasanoastra.ro/profesori/inscrisi/Școala_id:1746

6. Școala Gimnazială "IOAN OPRIS" TURDA http://www.europacasanoastra.ro/profesori/inscrisi/Școala_id:1747

7. Școala Gimnazială "NICOLAE TITULESCU" CLUJ-NAPOCA http://www.europacasanoastra.ro/profesori/inscrisi/Școala_id:1753

8. Școala Gimnazială Bonțida - Cluj http://www.europacasanoastra.ro/profesori/inscrisi/Școala_id:3155

9. Școala Gimnazială nr.1 DEJ http://www.europacasanoastra.ro/profesori/inscrisi/Școala_id:5668 10.

11. Școala Gimnazială Specială CRDEII Cluj-Napoca http://www.europacasanoastra.ro/profesori/inscrisi/Școala_id:3086












- Campania pentru Educație Globală

Campania Globală pentru Educaţie este un eveniment desfăşurat anual, la nivel mondial, de o coaliţie de organizaţii neguvernamentale, sindicate şi grupuri de cetăţeni din întreaga lume iar, începând cu anul 2001, este coordonat în România de Organizaţia Salvaţi Copiii. În anul 2013, sub sloganul ”Toți copiii au nevoie de un profesor”, Campania Globală pentru Educație a avut ca temă de interes cadrele didactice. Punctul de vârf al ediției din acest an a fost Săptămâna Globală de Acțiune, ce a avut loc în perioada 22 – 28 aprilie 2013 și a reunit participanți din mii de școli, din aproximativ 100 de țări din toată lumea. Pentru a atrage atenția factorilor de decizie asupra importanței rolului cadrelor didactice în asigurarea dreptului la o educație de calitate pentru toți copiii, în acest an, participanții la Campanie au fost încurajați să invite reprezentanți ai autorităților la activitățile care urmează a avea loc pe durata Săptămânii Globale de Acțiune (22-28 aprilie 2013), mai ales la lecția ”Fiecare copil are nevoie de un profesor. Profesori bine pregătiți pentru toți copiii”, al cărei proiect de lecție unitar la nivel internațional va fi pus la dispoziția participanților împreună cu celelalte resurse utile pentru organizarea și desfășurarea activităților propuse. Din județul Cluj s-au înscris cu activități următoarele unități de învățământ:

1. Clubul Copiilor Câmpia Turzii 2. Colegiul Tehnic ,,Edmond Nicolau,, Cluj-Napoca 3. Școala Gimnazială ,,Nicolae Titulescu,, Cluj-Napoca 4. Liceul Teoretic ,,Octavian Goga,, Huedin 5. LICEUL Teoretic ,,Petru Maior Gherla 6. Liceul Tehnologic Special Samus 7. Liceul Teoretic Gilău 8. Liceul Tehnologic ,,Constantin Brâncuși,, Dej 9. Liceul Teoretic ,,Alexandru Papiu Ilarian,, Dej 10. Școala Gimnazială Călățele 11. Școala Gimnazială Câțcău 12. Școala Gimnazială ,,Gheorghe Șincai,, Florești 13. Școala Gimnazială Negreni


14. Școala nr. 1 Gherla 15. Școala Gimnazială Sânpaul 16. Școala Gimnazială Viișoara 17. Școala Gimnazială Luna de Sus

I.1.7.6. Concursuri și competiții pentru elevi, relevante la nivel internațional, care au fost

promovate în județul Cluj

- Vodafone – Fondul pentru fapte bune - cerere de propuneri de proiecte - http://vodafone.grantwizard.ro/ - Renault - Safety Matters for All - http://www.safetymatters.renault.co.uk/ - Junior Achievement Romania – Curriculum pentru educație personală, financiară și de carieră – http://www.jaromania.org/ - Săptămâna Educației Financiare - Facultatea de Studii Europene, Universitatea "Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca, Concursul național de eseuri cu tema "Uniunea Europeană, un proiect de viitor – perspectivă globală, dimensiune transatlantică, parteneriat euro-asiatic” Ediția I, 2013 - Electrogrup - Collegium. Excelență în Educație - Program de finanțare – ediția a III-a martie 2013 - Comisia Europeană – Concursul Juvenes Translatores - http://ec.europa.eu/translatores/index_en.htm - Kao Group Japan – Concursul Internațional de Desen, KAO, adresat copiilor - http://www.kao.com/jp/en/corp_csr/eco_activities_04.html

I.1.7.7. Indicatori de eficacitate

- Rezultatele obţinute la Competiţia Naţională pentru obţinerea certificatului de

„ŞCOALA EUROPEANĂ”

Competiţia pentru obţinerea certificatului “ȘCOALĂ EUROPEANĂ”, lansată în 2004, de către Ministerul Educaţiei ca semn al recunoaşterii contribuţiei şcolilor româneşti la sprijinirea eforturilor României de integrare în Uniunea Europeană, este deschisă tuturor unităţilor de învăţământ preuniversitar ca o formă de certificare a managementului şcolar european. Odată obţinut, certificatul “ȘCOALĂ EUROPEANĂ” este valabil pentru o perioadă de trei ani, după care şcoala trebuie să candideze din nou pentru a-și reconfirma titlul obţinut. Criteriile de evaluare sunt următoarele:

o Coerenţa activităţilor derulate în cadrul proiectelor/programelor de finanțare ale UE pentru educație și formare cu politica generală a instituţiei şcolare o Integrarea activităţilor derulate în cadrul proiectelor/programelor de finanțare ale UE pentru educație și formare în programul curent al şcolii o Varietatea grupurilor de vârstă ( a elevilor) implicate în activităţi. Asigurarea egalităţii de şanse o Varietatea disciplinelor de studiu (ariilor curriculare) implicate/ activităţilor educative şcolare şi extraşcolare o Continuitate şi constanţă în derularea de activităţi/proiecte/programele de finanțare ale Uniunii Europene o Strategie şi modalităţi de implementare şi evaluare o Strategie şi modalităţi de valorizare (diseminare şi exploatare a rezultatelor/produselor) o Dezvoltarea dimensiunii europene a educaţiei prin activităţile de cooperare europeană o Calitatea portofoliului de candidatură

http://vodafone.grantwizard.ro/

http://www.safetymatters.renault.co.uk/

http://www.jaromania.org/

http://ec.europa.eu/translatores/index_en.htm

http://www.kao.com/jp/en/corp_csr/eco_activities_04.html


Şcoli care deţin certificatul de Şcoală Europeană În acest an, încă 4 şcoli clujene s-au înscris în competiţie, în urma evaluării naţionale, o școală dintre acestea s-au plasat între primele 64 cele mai relevante şcoli pentru acest tip de evaluare instituţională, din totalul de 115 înscrise în acest an. Gala decernării titlurilor de Școală Europeană 2013, a fost găzduită de Palatul Parlamentului din București, iar festivitatea a fost organizată de Ministerul Educaţiei Naționale sub înaltul patronaj al Parlamentului României.

Şcolile clujene certificate în ultimii 3 ani (perioada de valabilitate a acestui certificat) sunt următoarele: ediția 2013

1. Liceul Teoretic “Pavel Dan” Câmpia Turzii 2. Școala ,,Ion Agârbiceanu,, Cluj-Napoca 3. Colegiul Tehnic de Comunicaţii "Augustin Maior" Cluj-Napoca 4. Colegiul Tehnic “Anghel Saligny” Cluj-Napoca

Din edițiile anterioare, dețin certificat valabil următoarele unități de învățământ clujean: ediția 2012

5. Școala ,,Ioan Bob,, Cluj-Napoca ediția 2011

6. Colegiul Național Pedagogic ”Gheorghe Lazar” Cluj-Napoca, 7. Colegiul Tehnic de Transporturi ”Transilvania” Cluj-Napoca, 8. Colegiul Tehnic ”Ana Aslan” Cluj-Napoca, 9. Liceul pentru Deficienți De Auz, Cluj-Napoca, 10. Școala ”Avram Iancu” Turda, 11. Colegiul Tehnic ”Edmond Nicolau” Cluj-Napoca, 12. Colegiul Tehnic Energetic Cluj-Napoca, 13. Școala ”Constantin Brâncuși”, Cluj-Napoca, 14. Școala de Agenți de Politie ”Septimiu Mureșan” Cluj-Napoca, 15. Școala Speciala - Centru de Resurse si Documentare privind Educația Incluziva/Integrata,

Cluj-Napoca

adică 15 unităţi de învăţământ clujene dețin în prezent acest certificat. Numărul de şcoli europene la nivel judeţean este un indicator de rezultat deosebit de

relevant pentru asigurarea unui management școlar orientat pe valori şi practici pedagogice recunoscute în Uniunea Europeană.

Competiţia „Şcoală Europeană” reprezintă singura competiţie naţională care auditează, validează şi certifică managementul instituţional în educaţie, stabilind o listă de top a celor mai relevante instituţii de învăţământ pentru educaţia în Uniunea Europeană.

- Rezultatele obţinute la concursul naţional de produse finale ale proiectelor

finanţate prin programele Uniunii Europene, “MADE FOR EUROPE”

Înscris în calendarul concursurilor şi olimpiadelor şcolare şi aflat la a doua ediţie, Concursul naţional „Made for Europe” vizează valorizarea si promovarea experienţelor pozitive în derularea proiectelor finanţate prin programele Uniunii Europene, stimulând creativitatea, inovaţia, spiritul de competiţie. - Criteriile de evaluare au fost:

o Relevanţa educaţională a produsului proiectului pentru unitatea de învăţământ


o Transferabilitatea produsului o Caracterul practic (utilitatea produsului educaţional) o Caracterul valorizator al produsului final o Calitatea și relevanța discursului public de prezentare a produsului ca rezultat al unei colaborări în echipă internațională

Competiţia este organizată pe 4 secţiuni: 1. Programul Comenius, 2. Programul Leonardo da Vinci, 3.eTwinning, 4. Alte programe şi are o etapă judeţeană şi o etapă naţională. Rezultatele etapei judeţene În urma evaluării în ședință publică, ce a avut loc, sâmbătă 23.03.2013, la Colegiul Tehnic ,,Ana Aslan” din Cluj-Napoca, gazda fazei județene a concursului, rezultatele obținute de școlile participante la faza județeană a Concursului Național ”Made for Europe” ediția 2013 au fost următoarele:

Denumire şcoală NUMELE PROIECTULUI

Produs final Premiu /mențiune

ȘCOALA SPECIALĂ DEJ TALES FROM HERE AND THERE

DVD - POVEȘTILE COMENIUS

Premiul al III-lea

ȘCOALAGIMNAZIALĂ ,,CONSTANTIN BRÂNCUȘI,, CLUJ-NAPOCA

AN OPEN MIND FOR DISCOVERY

AN OPEN MIND FOR DISCOVERY LIFE SCIENCES

Premiul I

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,ION AGÂRBICEANU,, CLUJ-NAPOCA

EXPLORE YOUR EARTH

ALBUM FOTO - IARNA, VIAȚA CULTURALĂ ȘI CIVICĂ

Premiul al II-lea

ȘCOALA GIMNAZIALĂ VIIȘOARA Interculturalism, crucible of European identity and citizenship

ALBUM FOTO ,,OUR LOCAL HISTORY THROUGH PICTURES,,

Premiul I

ȘCOALA SPECIALĂ DEJ TALES FROM HERE AND THERE

CARTE POVEȘTI ,,TALES FROM HERE AND THERE,, ILUSTRATA BRAILLE

Premiul al II-lea

COLEGIUL NAȚIONAL ,,MIHAI VITEAZUL,, TURDA

ADD HEALTH TO LIFE PAGINA FACEBOOK ,,HEALTHY LIFESTYLE,,

Premiul al II-lea

LICEUL TEHNOLOGIC ,,CONSTANTIN BRÂNCUȘI,, DEJ

CREATING AN EUROPEAN, FUTURE SCHOOL

POSTERE PENTRU DESIGN EXTERIOR

Mențiune

COLEGIUL NAȚIONAL ,,MIHAI VITEAZUL,, TURDA

ADD HEALTH TO LIFE HABBITS Mențiune

COLEGIUL TEHNIC DE TRANSPORTURI ,,TRANSILVANIA,, CLUJ-NAPOCA

THE SONG OF THE HAMMER

THE SONG OF THE HAMMER - living and believing in your worth

Premiul al II-lea

LICEUL TEHNOLOGIC ,,CONSTANTIN BRÂNCUȘI,, DEJ

CREATING AN EUROPEAN, FUTURE SCHOOL

MACHETA ȘCOLII EUROPENE A VIITORULUI

Premiul al III-lea

LICEUL TEHNOLOGIC CREATING AN POSTERE Premiul al


,,CONSTANTIN BRÂNCUȘI,, DEJ EUROPEAN, FUTURE SCHOOL

REPREZENTÂND ȘCOALA EUROEPANĂ A VIITORULUI

III-lea

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,MIHAI VODĂ,, MIHAI VITEAZUL

OUR FAVOURITE FESTIVALS

CALENDAR ȘCOLAR ,,OUR FAVOURITE FESTIVALS,,

Premiul II

COLEGIUL NAȚIONAL PEDAGOGIC " GH. LAZAR", CLUJ- NAPOCA

TRAVELING THROUGH EUROPE ON OUR OWN eLEARNING HIGHWAY

POSTER PLIANT Premiul I

COLEGIUL TEHNIC ,,NAPOCA,, CLUJ-NAPOCA

Developing youngsters' skills of design, production and sales(marketing) with innovative methods by benefiting from different cultural elements

VESTIMENTAȚIE ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE

Premiul al II-lea

COLEGIUL TEHNIC ,,ANA ASLAN,, CLUJ-NAPOCA

LET'S PLAY CHEMISTRY

WESITE-UL PROIECTULUI

Premiul I

COLEGIUL TEHNIC ,,ANA ASLAN,, CLUJ-NAPOCA

LET'S PLAY CHEMISTRY

JOCUL DIDACTIC ,, THE DARK ELEMENT,,

Premiul I

Rezultatele etapei naţionale

ELEVI Numele și prenumele

Clasa Punctaj Rezultat Naționala

1. COLEGIUL TEHNIC ,,ANA ASLAN,, CLUJ-NAPOCA

POP DAVID EMIL XII 187,09 Premiul I

2. COLEGIUL NAȚIONAL PEDAGOGIC " GH. LAZAR", CLUJ- NAPOCA

GRECU TEODORA LAVINIA

XI 176,00 Premiul II

3. ȘCOALA GIMNAZIALĂ VIIȘOARA

BORZA DENISA CĂTĂLINA

VIII 175,55 Premul III

4. ȘCOALAGIMNAZIALĂ ,,CONSTANTIN BRÂNCUȘI,, CLUJ-NAPOCA

CÂRJE TUDOR VII 174,27 Premiul III

5. ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,ION AGÂRBICEANU,, CLUJ-NAPOCA

BĂRBOS OANA SIMONA

VII Diplomă de participare


I.1.8. Echivalarea studiilor efectuate în străinătate ale elevilor români și

străini

Pe parcursul anului şcolar 2012-2013, 203 elevi-cetăţeni români și străini au solicitat echivalarea studiilor efectuate în străinătate şi înscrierea într-o unitate de învăţământ preuniversitar din judeţul Cluj pentru continuarea studiilor, astfel: 80 au fost cuprinşi în învăţământul primar, 68 au fost cuprinşi în învăţământul gimnazial şi 55 au fost cuprinşi în învăţământul liceal.

Situaţia numerică a elevilor cetăţeni români și străini care, pe parcursul anului şcolar 2012-2013, au solicitat echivalarea studiilor efectuate în străinătate:

Pe parcursul anului şcolar 2012-2013, 7 de elevi-cetăţeni refugiaţi din SIRIA au solicitat echivalarea studiilor efectuate în străinătate şi înscrierea într-o unitate de învăţământ preuniversitar din judeţul Cluj pentru continuarea studiilor, astfel: 1 elev a fost cuprins în

80

68

55

Numărul elevilor, cetăţeni români, care au solicitat

echivalarea studiilor efectuate în

străinătate şi înscrierea într-o

unitate de învăţământ

preuniversitar de pe raza judeţului Cluj, pentru continuarea

studiilor

Nivelul de învăţământ

Echivalarea studiilor efectuate în străinătate

învăţământul primar învăţământul gimnazial învăţământul liceal

AR

GEN

TIN

A

AU

STR

IA

BEL

GIA

CA

NA

DA

CH

INA

CIP

RU

FRA

NȚA

GER

MA

NIA

GR

ECIA

IRLA

ND

A

ITA

LIA

KA

ZAH

STA

N

Po

rtu

galia

Re

pu

blic

a…

S.U

.A.

SIR

IA

SPA

NIA

TUR

CIA

UN

GA

RIA

1 3 1 5 1 1 1 5 3 1

55

1 4 4 10 3 7

90

2 5

Situaţia numerică a elevilor români care, pe parcursul anului şcolar 2012/2013, au solicitat echivalarea studiilor efectuate

în străinătate


învăţământul primar, 4 elevi au fost cuprinşi în învăţământul gimnazial şi 2 elevi au fost cuprinși în învăţământul liceal.

Situaţia numerică a elevilor cetăţeni străini care, pe parcursul anului şcolar 2012-2013, au solicitat echivalarea studiilor efectuate în străinătate (14 cetățeni străini):

Au solicitat echivalarea diplomei de bacalaureat susținut în alte țări un număr de 3 elevi.

1

4

1 1

învăţământul primar învăţământul gimnazial învăţământul liceal învăţământul licealSiria si Arabia Saudita

Echivalarea studiilor efectuate în Siria

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

cetateanargentinian

cetateanbelgian

cetateanchinez

cetateangerman

cetateanturc

cetățean canadian

cetățean italian

cetățean maghiar

1 1 1

3

1

2

3

2


I.2. Rezultatele obţinute la examenele naţionale în anul şcolar 2012- 2013 Obiectiv: Obţinerea unor rezultate foarte bune la examenele naţionale.

CREŞTEREA CU 10% A REZULTATELOR LA EXAMENELE NAŢIONALE

I.2.1. Rezultatele de la Evaluarea Națională 2013 2013 - La nivelul judeţului Cluj au fost organizate 126 de Centre de examen şi 32 Centre de comunicare, în care s-au înscris 4382 absolvenţi. Au participat la EN 4345 elevi (99,15%). 2012 - La nivelul judeţului Cluj au fost organizate 126 de Centre de examen şi 32 Centre de comunicare, în care s-au înscris 4529 absolvenţi. Au participat la EN 4492 elevi (99,18%). Rezultate comparative:

Reducerea ponderii elevilor cu note sub limita de trecere: 2012 – elevi cu rezultate cuprinse între 1,00 – 4,99: 1095 elevi (24,38% ); 2013 – elevi cu rezultate cuprinse între 1,00-4,99: 514 elevi (11,83%).

Reducerea ponderii elevilor cu note cuprinse între 5,00 – 7,99 după cum urmează: 2012 – elevi cu rezultate cuprinse între 5,00-7,99 : 2047 elevi (45,56%); 2013 - elevi cu rezultate cuprinse între 5,00-7,99 : 1717 elevi (39,52%).

Creşterea ponderii elevilor cu rezultate bune şi foarte bune 8,00 – 10,00 după cum urmează: 2012 - elevi cu rezultate cuprinse între 8,00 -10,00: 1350 elevi (30,05%); 2013- elevi cu rezultate cuprinse între 8,00 -10,00: 2114 elevi (48,65%). Raportat la mediul rezidenţial al elevilor rezultatele sunt net superioare în anul şcolar 2013 comparativ cu 2012:

2012 Mediul urban: 2672 elevi promovaţi (84%) Mediul rural: 725 elevi promovaţi (55,25%) 2013 Mediul urban: 2887 elevi promovaţi (93,21%) Mediul rural: 944 elevi promovaţi (75,64%)

Rezultate comparative ale mediilor obținute la Evaluare Naționalăîn anii școlari 2011-

2012 și 2012-2013

Mediul urban Unitatea de învățământ Media EN

2012 Media EN

2013 Colegiul Național "Emil Racoviță" Cluj-Napoca 9.18 9.54 Colegiul Național "Mihai Viteazul" Turda 8.43 9.17 Transylvania College - The Cambridge Internațional School In Cluj 8.49 8.94 Liceul Teoretic "Avram Iancu" Cluj-Napoca 7.93 8.93 Liceul Teoretic "Nicolae Bălcescu" Cluj-Napoca 8.21 8.91 Liceul Teoretic "Gheorghe Șincai" Cluj-Napoca 7.76 8.76 ȘcoalaGimnazială "Ioan Bob" Cluj-Napoca 9.13 8.75 ȘcoalaGimnazială "Elf" Cluj-Napoca 8.32 8.74 Colegiul Național "George Coșbuc" Cluj-Napoca 7.81 8.67 Liceul Teoretic "Petru Maior" Gherla 7.93 8.62 Colegiul Național "Andrei Mureșanu" Dej 8.22 8.59 Liceul de Informatică "Tiberiu Popoviciu" Cluj-Napoca 8.38 8.54 Liceul Teoretic "Lucian Blaga" Cluj-Napoca 7.58 8.54


Liceul Teoretic "Mihai Eminescu" Cluj-Napoca 6.6 8.49 ȘcoalaGimnazială "Teodor Murășanu" Turda 7.2 8.47 ȘcoalaGimnazială "Liviu Rebreanu' Cluj-Napoca 7.73 8.46 ȘcoalaGimnazială "Iuliu Hațieganu" Cluj-Napoca 7.87 8.37 Liceul Teoretic "Bathory Istvan" Cluj-Napoca 7.97 8.36 ȘcoalaGimnazială "Avram Iancu" Turda 7.46 8.29 Liceul Teoretic "Onisifor Ghibu" Cluj-Napoca 7.57 8.25 Liceul Teologic Baptist "Emanuel" Cluj-Napoca - 8.19 Liceul Teoretic "Eugen Pora" Cluj-Napoca 6.93 8.18 Liceul Teoretic "Octavian Goga" Huedin 5.4 8.12 Colegiul Național Pedagogic "Gheorghe Lazar" Cluj-Napoca 7.68 8.06 Liceul Teologic Unitarian "Janos Zsigmond" Cluj-Napoca 7.61 8.06 Liceul Teoretic "Pavel Dan" Câmpia Turzii 7.2 8.05 Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică "O. Stroia" Cluj-Napoca 6.45 8.03 ȘcoalaGimnazială "Avram Iancu" Dej 7.06 8.03 ȘcoalaGimnazială "Radu Stanca" Cluj-Napoca 6.96 7.98 ȘcoalaGimnazială "Emil Isac" Cluj-Napoca 7.1 7.97 ȘcoalaGimnazială "Ion Creangă" Cluj-Napoca 7.33 7.94 Liceul de Muzică "Sigismund Toduță" Cluj-Napoca 6.87 7.84 ȘcoalaGimnazială "Ioan Opriș" Turda 7.41 7.82 ȘcoalaGimnazială "Mihai Viteazul" Câmpia Turzii 6.05 7.78 Liceul Teoretic "Ana Ipătescu" Gherla 6.43 7.76 ȘcoalaGimnazială "Alexandru Vaida Voevod" Cluj-Napoca 7.34 7.74 ȘcoalaGimnazială "Horea" Cluj-Napoca 6.97 7.74 Colegiul Național "George Barițiu" Cluj-Napoca 6.37 7.69 ȘcoalaGimnazială "Andrei Șaguna" Turda 7.01 7.67 ȘcoalaGimnazială "Constantin Brâncuși" Cluj-Napoca 6.24 7.65 ȘcoalaGimnazială "Mihai Eminescu" Dej 6.91 7.62 ȘcoalaGimnazială "Nicolae Titulescu" Cluj-Napoca 6.94 7.59 Colegiul Tehnic "Ana Aslan" Cluj-Napoca 5.93 7.55 Liceul de Arte Vizuale "Romulus Ladea" Cluj-Napoca 6.35 7.55 Liceul Teoretic "Josika Miklos" Turda 6.42 7.52 ȘcoalaGimnazială "Octavian Goga" Cluj-Napoca 6.84 7.47 ȘcoalaGimnazială "Ion Agârbiceanu" Cluj-Napoca 6.16 7.46 Liceul Teoretic "Brassai Samuel" Cluj-Napoca 7.11 7.42 ȘcoalaGimnazialănr. 2 Gherla - 7.31 ȘcoalaGimnazialănr. 1 Dej 6.02 7.3 Liceul Teoretic "Apaczai Csere Janos" Cluj-Napoca 6.87 7.21 ȘcoalaGimnazială "Nicolae Iorga" Cluj-Napoca 5.45 7.17 ȘcoalaGimnazială "Avram Iancu" Câmpia Turzii 6.35 6.91 Liceul Waldorf Cluj-Napoca - 6.82 Liceul Special pentru Deficiențide Vedere Cluj-Napoca 5.95 6.77 Liceul Tehnologic "Vlădeasa" Huedin 6.46 6.72 ȘcoalaGimnazială "Horea, Cloșca și Crișan" Turda 6.6 6.63 ȘcoalaGimnazialănr. 1 Gherla 6.17 6.59 Liceul Teoretic "Alexandru Papiu Ilarian" Dej 6.03 6.54 Liceul Tehnologic Special pentru Deficienți De Auz Cluj-Napoca 3.05 5.98 Liceul cu Program Sportiv Cluj-Napoca 5.66 5.82 ȘcoalaGimnazială "Traian Dârjan" Cluj-Napoca 5.98 5.7 Colegiul Tehnic "Dr. Ioan Rațiu" Turda 2.6 3.99 ȘcoalaGimnazială Waldorf Turda 3.59 3.7 ȘcoalaGimnazială Specială Centru de Resurse Cluj-Napoca 1.65 3.07


Mediul rural Unitate Media EN

2012 Media EN

2013 Școala Gimnazială Soporu de Câmpie, Com. Frata - 8.51 Școala Gimnazială "Mihai Vodă" Com. Mihai Viteazu 6.33 8.24 Școala Gimnazială Someșu Rece Com. Gilău 7.64 8.15 Școala Gimnazială "Kos Karoly" Izvoru Crișului, Com. Izvoru Crișului 7.13 7.83 Școala Gimnazială Căpușu Mare, Com. Căpușu Mare 6.4 7.7 Școala Gimnazială Aghireșu, Com. Aghireșu 5.77 7.61 Școala Gimnazială Frata, Com. Frata 4.74 7.54 Școala Gimnazială Mintiu Gherlii, Com. Mintiu Gherlii 5.76 7.5 Școala Gimnazială Răchițele, Com. Margău 5.99 7.49 Școala Gimnazială Petreștii de Jos, Com. Petreștii de Jos 4.56 7.46 Școala Gimnazială Borșa, Com. Borșa 4.47 7.45 Școala Gimnazială Căianu, Com. Căianu 6.02 7.44 Școala Gimnazială "George Barițiu" Jucu de Sus, Com. Jucu 5.03 7.43 Școala Gimnazială "Simion Balint" Copăceni, Com. Săndulești 6.1 7.35 Școala Gimnazială Livada, Com. Iclod 6.59 7.34 Școala Gimnazială Chinteni, Com. Chinteni 5.32 7.33 Școala Gimnazială Bobâlna, Com. Bobâlna 6.12 7.27 Școala Gimnazială Poieni, Com. Poieni 4.91 7.26 Școala Gimnazială "Lia Manoliu" Cornești, Com. Cornești 5.74 7.24 Școala Gimnazială Ceanu Mare, Com. Ceanu Mare 4.81 7.2 Școala Gimnazială Vad, Com. Vad 6.1 7.2 Școala Gimnazială Aghireșu - Fabrici, Com. Aghireșu 5.36 7.19 Școala Gimnazială Viișoara, Com. Viișoara 6.32 7.14 Școala Gimnazială Iara, Com. Iara 6.26 7.11 Școala Gimnazială Luna De Sus, Com. Florești 5.03 7.08 Școala Gimnazială Baciu, Com. Baciu 4.54 7.07 Școala Gimnazială Călărași, Com. Călărași 6.26 7.03 Școala Gimnazială Țaga, Com. Țaga 5.14 7 Școala Gimnazială Geaca, Com. Geaca 7.18 6.97 Liceul Teoretic "Gelu Voievod" Gilău 6.38 6.96 Școala Gimnazială Ploscoș, Com. Ploscoș 2.34 6.95 Școala Gimnazială Chiuiești, Com. Chiuiești 5.72 6.92 Școala Gimnazială Suceagu, Com. Baciu 4.79 6.88 Școala Gimnazială "Aurel Munteanu" Valea Drăganului, Com. Poieni 5.64 6.87 Școala Gimnazială "Ștefan Micle" Feleacu, Com. Feleacu 2.74 6.82 Școala Gimnazială Tureni, Com. Tureni 5.02 6.77 Școala Gimnazială Sânnicoară, Com. Apahida 4.63 6.69 Școala Gimnazială "Ady Endre", Com. Sâncraiu 6.04 6.67 Școala Gimnazială "Alexandru Bohățel" Vultureni, Com. Vultureni 3.52 6.61 Școala Gimnazială Rugășești, Com. Cășeiu 5.67 6.61 Școala Gimnazială Luna, Com. Luna 4.3 6.6 Școala Gimnazială Măguri Răcătău, Com. Măguri Răcătău 5.88 6.6 Liceul Tehnologic "Ștefan Pascu" Apahida 4.98 6.57 Școala Gimnazială Buza, Com. Buza 4.78 6.56 Școala Gimnazială Rogojel, Com. Săcuieu 4.54 6.54 Școala Gimnazială Băișoara, Com. Băișoara 5.14 6.52 Școala Gimnazială Vaida Cămăraș Com. Căianu - 6.52 Școala Gimnazială "Borbely Jozsef" Săvădisla, Com. Săvădisla 6.62 6.51 Școala Gimnazială Săcuieu, Com. Săcuieu 4.72 6.5 Școala Gimnazială Iclod, Com. Iclod 5.6 6.49 Școala Gimnazială Negreni, Com. Negreni 4.63 6.45


Liceul Tehnologic Cuzdrioara, Com. Cuzdrioara 4.65 6.41 Școala Gimnazială "Octavian Goga" Ciucea, Com. Ciucea 4.38 6.37 Școala Gimnazială Câțcău, Com. Câțcău 5.25 6.37 Școala Gimnazială Cășeiu, Com. Cășeiu 5.17 6.35 Școala Gimnazială Călățele, Com. Călățele 5.24 6.32 Școala Gimnazială Râșca, Com. Râșca 6.04 6.32 Școala Gimnazială Măguri Bogdănești, Com. Măguri Răcătău 4.42 6.3 Școala Gimnazială Aluniș, Com. Aluniș 4.48 6.25 Școala Gimnazială Hășdate, Com. Săvădisla 3.72 6.23 Școala Gimnazială Nireș, Com. Mica 5.02 6.2 Școala Gimnazială Finișel, Com. Săvădisla 4.55 6.19 Școala Gimnazială Mănăstireni, Com. Mănăstireni 4.21 6.17 Școala Gimnazială "Avram Iancu" Beliș, Com. Beliș 4.33 6.09 Școala Gimnazială Sic, Com. Sic 5.32 6.09 Școala Gimnazială Bonțida, Com. Bonțida 4.11 5.99 Școala Gimnazială Boian, Com. Ceanu Mare 4.43 5.99 Școala Gimnazială Cămărașu, Com. Cămărașu 5.71 5.92 Școala Gimnazială Luncani, Com. Luna 4.99 5.82 Școala Gimnazială Cătina, Com. Cătina 5 5.71 Școala Gimnazială "Pelaghia Roșu" Mărișel, Com. Mărișel 4.51 5.67 Școala Gimnazială Valea Ierii, Com. Valea Ierii 3.79 5.61 Școala Gimnazială Cojocna, Com. Cojocna 4.55 5.58 Școala Gimnazială Unguraș, Com. Unguraș 7.08 5.54 Școala Gimnazială Cara, Com. Cojocna 3.17 5.53 Școala Gimnazială "Pavel Dan" Tritenii De Jos, Com. Tritenii De Jos 5 5.52 Școala Gimnazială Pădureni, Com. Tritenii De Jos 5.16 5.52 Școala Gimnazială Cutca, Com. Sânmartin 6.36 5.49 Școala Gimnazială Muntele Rece, Com. Măguri Răcătău 5.28 5.45 Școala Gimnazială Mera, Com. Baciu 5.63 5.39 Școala Gimnazială Panticeu, Com. Panticeu 4.43 5.38 Școala Gimnazială Palatca, Com. Palatca 4.43 5.28 Școala Gimnazială Gheorghieni, Com. Feleacu 3.89 5.21 Școala Gimnazială Așchileu Mare, Com. Așchileu 3.38 5.21 Școala Gimnazială Moldovenești, Com. Moldovenești 4.35 5.04 Școala Gimnazială Răscruci, Com. Bonțida 4.16 5.02 Școala Gimnazială Suatu, Com. Suatu 4.23 4.92 Școala Gimnazială "Gheorghe Șincai" Florești, Com. Florești 5.48 4.71 Școala Gimnazială Mociu, Com. Mociu 4.94 4.54 Școala Gimnazială Batin, Com. Unguraș 6.45 4.39 Școala Gimnazială Gârbău, Com. Gârbău 4.42 4.3 Școala Gimnazială "Gelu Romanul" Dăbâca, Com. Dăbâca 5.04 4.29 Școala Gimnazială Ciurila, Com. Ciurila 4.51 4.24 Școala Gimnazială "Ioan Alexandru" Sânpaul, Com. Sânpaul 3.82 3.37

Machete justificative:

Statistică anul 2012 Nr. evaluați Tranșe de note. 1-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99 10

Total: 4492 1095 646 668 733 718 614 18 % 24.38% 14.38% 14.87% 16.32% 15.98% 13.67% 0.40%

Mediu urban:

3180 508 401 469 576 633 575 18

% 15.97% 12.61% 14.75% 18.11% 19.91% 18.08% 0.57% Mediu rural: 1312 587 245 199 157 85 39 0


% 44.74% 18.67% 15.17% 11.97% 6.48% 2.97% 0.00%

Statistică anul 2013 Nr. evaluați Tranșe de note. 1-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99 10

Total: 4345 514 462 583 672 918 1158 38 % 11.83% 10.63% 13.42% 15.47% 21.13% 26.65% 0.87%

Mediu urban:

3097 210 251 385 470 711 1033 37

% 6.78% 8.10% 12.43% 15.18% 22.96% 33.35% 1.19% Mediu rural: 1248 304 211 198 202 207 125 1

% 24.36% 16.91% 15.87% 16.19% 16.59% 10.02% 0.08%

Concluzia: obiectivul privind CREŞTEREA CU 10% A REZULTATELOR LA EXAMENELE NAŢIONALE a fost atins.

I.2.2. Rezultate la examenul național de bacalaureat 2013

Sesiunea iunie – iulie

În sesiunea iunie - iulie 2013 a examenului de bacalaureat, procentele de promovabilitate s-au modificat față de anul anterior, după cum urmează:

- procentul de promovabilitate a crescut cu 15,95% în anul 2013 față de anul 2012, pe total (promoția 2013 + promoții anterioare), din care:

Pe promoția curentă, s-a înregistrat o creștere de procent cu 14,96% ; Pe promoția anterioară, s-a înregistrat o creștere de procent cu 17.36%.

A. Promoția 2013 + promoții anterioare

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

80.00%

Procent

56.26%

72.21%

Anul 2012

Anul 2013


B. Promoția 2013

C. Promoții anterioare

Sesiunea august – septembrie

În sesiunea august - septembrie 2013 a examenului de bacalaureat, procentele de promovabilitate s-au modificat față de anul anterior, după cum urmează: - procentul de promovabilitate a crescut cu 3,99% în anul 2013 față de anul 2012, pe total (promoția 2013 + promoții anterioare), din care:

Pe promoția curentă, s-a înregistrat o creștere de procent cu 3,65% ; Pe promoția anterioară, s-a înregistrat o creștere de procent cu 5,01%.

0.00%

20.00%

40.00%

60.00%

80.00%

Procent

64.06%

79.02%

Anul 2012

Anul 2013

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

Procent

20.17%

37.53%

Anul 2012

Anul 2013


A. Promoția 2013 + promoții anterioare

B. Promoția 2013

C. Promoții anterioare

22.00%

24.00%

26.00%

28.00%

30.00%

Procent

24.89%

28.88%

Anul 2012

Anul 2013

24.00%

26.00%

28.00%

30.00%

32.00%

Procent

26.44%

30.09%

Anul 2012

Anul 2013

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

Procent

21.27% 26.28%

Anul 2012

Anul 2013


PROMOȚIA 2013 + PROMOȚII ANTERIOARE STATISTICA GENERALĂ PE JUDEȚ Situația candidaților la examenul de bacalaureat sesiunea iunie - iulie 2013 Rezultate după contestații

Id_JU

DE

Ț

Fo

rma

de

în

vă

țăm

ân

t

Nr e

lev

i în

scriși

Nr. e

lev

i p

reze

nți

Nr. e

lev

i n

ep

reze

nta

ți

Nr. e

lev

i e

limin

ați

Nu

mă

r de

ca

nd

ida

țiresp

inși

Din care cu medii:

Nr. e

lev

i re

ușiți

Din care cu medii:

< 5 5 - 5.99 6 - 6.99

7 - 7.99

8 - 8.99

9 - 9.99

10

CJ Zi 4798 4671 127 4 1222 911 311 3445 750 924 1013 749 9

CJ Seral 112 89 23 0 70 65 5 19 12 7 0 0 0

CJ Fără

frecvenţă 12 11 1 0 7 5 2 4 0 3 1 0 0

CJ Frecvenţă

redusă 80 69 11 0 42 39 3 27 18 7 1 1 0

CJ Distanţă 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CJ TOTAL 5002 4840 162 4 1341 1020 321 3495 780 941 1015 750 9

CJ Procente: 5002 96,76% 3,24%

0,08%

27,71%

21,07%

6,63%

72,21%

16,12%

19,44%

20,97%

15,50%

0,19%

Procent 2012 5388 96,3

% 3,67% 0,06

% 43,68%

37,09%

6,59%

56,26%

14,95%

14,95%

15,74%

10,50%

0,12%

PROMOȚIA 2013 STATISTICA GENERALĂ PE JUDEȚ Situația candidaților la examenul de bacalaureat sesiunea iunie - iulie 2013 Rezultate după contestații

Id_JU

DE

Ț

Fo

rma

de

în

vă

țăm

ân

t

Nr e

lev

i în

scriși

Nr. e

lev

i p

reze

nți

Nr. e

lev

i n

ep

reze

nta

ți

Nr. e

lev

i e

limin

ați

Nu

mă

r de

ca

nd

ida

țiresp

inși

Din care cu medii: N

r. ele

vi

reu

șiți

Din care cu medii:

< 5 5 -

5.99 6 - 6.99

7 - 7.99

8 - 8.99

9 - 9.99

10

CJ Zi 4048 3979 69 3 802 645 157 3174 528 877 1011 749 9

CJ Seral 36 27 9 0 24 20 4 3 1 2 0 0 0

CJ Fără

frecvenţă 7 6 1 0 3 3 0 3 0 2 1 0 0

CJ Frecvenţă

redusă 41 34 7 0 17 17 0 17 10 5 1 1 0

CJ Distanţă 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CJ TOTAL 4132 4046 86 3 846 685 161 3197 539 886 1013 750 9

CJ Procente: 4132 97,92% 2,08%

0,07%

20,91%

16,93%

3,98%

79,02%

13,32%

21,90%

25,04%

18,54%

0,22%

Procent 2012 5388 96,3

% 3,67% 0,06

% 43,68%

37,09%

6,59%

64,06%

14,95%

14,95%

15,74%

10,50%

0,12%


PROMOȚII ANTERIOARE STATISTICA GENERALĂ PE JUDEȚ Situația candidaților la examenul de bacalaureat sesiunea iunie - iulie 2013 Rezultate după contestații

Id_JU

DE

Ț

Fo

rma

de

în

vă

țăm

ân

t

Nr e

lev

i în

scriși

Nr. e

lev

i p

reze

nți

Nr. e

lev

i n

ep

reze

nta

ți

Nr. e

lev

i e

limin

ați

Nu

mă

r de

ca

nd

ida

țiresp

in

și

Din care cu medii: N

r. ele

vi

reu

șiți

Din care cu medii:

< 5 5 - 5.99 6 - 6.99

7 - 7.99

8 - 8.99

9 - 9.99

10

CJ Zi 750 692 58 1 420 266 154 271 222 47 2 0 0

CJ Seral 76 62 14 0 46 45 1 16 11 5 0 0 0

CJ Fără

frecvenţă 5 5 0 0 4 2 2 1 0 1 0 0 0

CJ Frecvenţă

redusă 39 35 4 0 25 22 3 10 8 2 0 0 0

CJ Distanţă 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CJ TOTAL 870 794 76 1 495 335 160 298 241 55 2 0 0

CJ Procente: 870 91,26% 8,74%

0,13%

62,34%

42,19%

20,15%

37,53%

30,35%

6,93%

0,25%

0,00%

0,00%

Procent 2012 102

2 90,22% 9,78%

0,11%

79,72%

64,75%

14,97%

20,17%

17,35%

2,17%

0,54%

0,11%

0,00%

PROMOȚIA 2013 + PROMOȚII ANTERIOARE STATISTICA GENERALĂ PE JUDEȚ Situația candidaților la examenul de bacalaureat sesiunea august - septembrie 2013 - Rezultate dupăcontestații

Id_JU

DE

Ț

Fo

rma

de

în

vă

țăm

ân

t

Nr e

lev

i în

scriși

Nr. e

lev

i p

reze

nți

Nr. e

lev

i n

ep

reze

nta

ți

Nr. e

lev

i e

limin

ați

Nu

mă

r de

ca

nd

ida

țiresp

inși

Din care cu medii:

Nr. e

lev

i re

ușiți

Din care cu medii:

< 5 5 -

5.99 6 - 6.99

7 - 7.99

8 - 8.99

9 - 9.99

10

CJ Zi 1859 1594 265 2 1121 829 292 471 393 71 6 1 0

CJ Seral 110 80 30 0 65 53 12 15 11 3 1 0 0

CJ Fără

frecvenţă 8 6 2 0 3 2 1 3 3 0 0 0 0

CJ Frecvenţă

redusă 48 41 7 0 33 26 7 8 6 2 0 0 0

CJ Distanţă 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CJ TOTAL 2025 1721 304 2 1222 910 312 497 413 76 7 1 0

CJ Procente: 2025 84,99

% 15,01

% 0,12

% 71,01

% 52,88%

18,13%

28,88%

24,00%

4,42%

0,41%

0,06%

0,00%

Procent 2012 2101 3 1575 24,89

%


PROMOȚIA 2013 STATISTICA GENERALĂ PE JUDEȚ Situația candidaților la examenul de bacalaureat sesiunea august - septembrie 2013 Rezultate după contestații

Id_JU

DE

Ț

Fo

rma

de

în

vă

țăm

ân

t

Nr e

lev

i în

scriși

Nr. e

lev

i p

reze

nți

Nr. e

lev

i n

ep

reze

nta

ți

Nr. e

lev

i e

limin

ați

Nu

mă

r de

ca

nd

ida

țires

pin

și

Din care cu medii:

Nr. e

lev

i re

ușiți

Din care cu medii:

< 5 5 -

5.99 6 - 6.99

7 - 7.99

8 - 8.99

9 - 9.99

10

CJ Zi 1280 1122 158 2 782 626 156 338 269 64 4 1 0

CJ Seral 51 32 19 0 26 24 2 6 4 2 0 0 0

CJ Fără

frecvenţă 4 3 1 0 1 1 0 2 2 0 0 0 0

CJ Frecvenţă

redusă 19 16 3 0 9 8 1 7 6 1 0 0 0

CJ Distanţă 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CJ TOTAL 1354 1173 181 2 818 659 159 353 281 67 4 1 0

CJ Procente: 1354 86,6

% 13,37

% 0,17

% 69,74%

56,18%

13,55%

30,09%

23,96%

5,71%

0,34%

0,09%

0,00%

Procent 2012 1471 197 2 1080 26,44

%

PROMOȚII ANTERIOARE STATISTICA GENERALĂ PE JUDEȚ Situația candidaților la examenul de bacalaureat sesiunea august - septembrie 2013 Rezultate după contestații

Id_JU

DE

Ț

Fo

rma

de

în

vă

țăm

ân

t

Nr e

lev

i în

scriși

Nr. e

lev

i p

reze

nți

Nr. e

lev

i n

ep

reze

nta

ți

Nr. e

lev

i e

limin

ați

Nu

mă

r de

ca

nd

ida

țires

pin

și

Din care cu medii:

Nr. e

lev

i re

ușiți

Din care cu medii:

< 5 5 -

5.99 6 - 6.99

7 - 7.99

8 - 8.99

9 - 9.99

10

CJ Zi 579 472 107 0 339 203 136 133 124 7 2 0 0

CJ Seral 59 48 11 0 39 29 10 9 7 1 1 0 0

CJ Fără

frecvenţă 4 3 1 0 2 1 1 1 1 0 0 0 0

CJ Frecvenţă

redusă 29 25 4 0 24 18 6 1 0 1 0 0 0

CJ Distanţă 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CJ TOTAL 671 548 123 0 404 251 153 144 132 9 3 0 0

CJ Procente: 671 81,67%

18,33%

0,00%

73,72%

45,80%

27,92%

26,28%

24,09%

1,64%

0,55%

0,00%

0,00%

Procent 2012 630 121 1 495 21,27

%


Bacalaureat sesiunea iunie - iulie 2013

Topul liceelor 2013 - promoția curentă – după contestații

Nr.crt. NUME_UNITATE_INVATAMANT Promovabilitate 2012

Promovabilitate 2013

1 COLEGIUL NAȚIONAL PEDAGOGIC "GHEORGHE LAZAR" CLUJ-NAPOCA

87,84 100

2 LICEUL TEORETIC "AVRAM IANCU" CLUJ-NAPOCA 96,40 100

3 LICEUL TEORETIC "GHEORGHE ȘINCAI" CLUJ-NAPOCA

100 100

4 LICEUL TEORETIC "NICOLAE BĂLCESCU" CLUJ-NAPOCA

96,61 100

5 LICEUL "JANOS ZSIGMOND" CLUJ-NAPOCA 86,05 100

6 LICEUL TEORETIC "PAVEL DAN" CÂMPIA TURZII 84,71 98,91

7 COLEGIUL NAȚIONAL "MIHAI VITEAZUL" TURDA 94,96 98,52

8 LICEUL TEOLOGIC BAPTIST "EMANUEL" CLUJ-NAPOCA

98,08 98,28

9 COLEGIUL NAȚIONAL "GEORGE COSBUC" CLUJ-NAPOCA

92,06 97,73

10 COLEGIUL NAȚIONAL "EMIL RACOVIȚĂ" CLUJ-NAPOCA

98,73 97,40

11 LICEUL TEORETIC "APACZAI CSERE JANOS" CLUJ-NAPOCA

81,08 96,10

12 LICEUL TEORETIC "ONISIFOR GHIBU" CLUJ-NAPOCA 87,96 96,04

13 LICEUL TEORETIC "LUCIAN BLAGA" CLUJ-NAPOCA 90,36 95,29

14 LICEUL TEOLOGIC REFORMAT CLUJ-NAPOCA 66,67 95,24

15 LICEUL TEORETIC "ANA IPATESCU" GHERLA 82,02 95,00

16 COLEGIUL NAȚIONAL "ANDREI MURESANU" DEJ 73,79 94,85

17 LICEUL TEORETIC "EUGEN PORA" CLUJ-NAPOCA 71,88 94,59

18 COLEGIUL NAȚIONAL "GEORGE BARIȚIU" CLUJ-NAPOCA

95,83 94,12

19 SEMINARUL TEOLOGIC ORTODOX CLUJ-NAPOCA 84,62 92,86

20 LICEUL TEORETIC "MIHAI EMINESCU" CLUJ-NAPOCA 77,78 91,36

21 LICEUL TEORETIC "BATHORY ISTVAN" CLUJ-NAPOCA 83,56 91,03

22 LICEUL TEORETIC "LIVIU REBREANU" TURDA 78,82 90,14

23 LICEUL DE INFORMATICĂ "TIBERIU POPOVICIU" CLUJ-NAPOCA

76,83 89,19

24 LICEUL DE COREGRAFIE SI ARTA DRAMATICA "OCTAVIAN STROIA" CLUJ-NAPOCA

51,35 87,80

25 LICEUL TEORETIC "ALEXANDRU PAPIU ILARIAN" DEJ 57,62 87,59

26 LICEUL DE MUZICĂ "SIGISMUND TODUȚĂ" CLUJ-NAPOCA

73,47 87,04

27 COLEGIUL "EMIL NEGRUTIU" TURDA 29,41 83,33

28 LICEUL TEORETIC "VICTOR BABES" CLUJ-NAPOCA 67,14 80,00

29 COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICATII "AUGUSTIN MAIOR" CLUJ-NAPOCA

48,08 79,81

30 LICEUL TEORETIC "BRASSAI SAMUEL" CLUJ-NAPOCA 44,44 76,60

31 COLEGIUL ECONOMIC "IULIAN POP" CLUJ-NAPOCA 57,81 76,09

32 LICEUL TEHNOLOGIC "HOREA CLOSCA SI CRISAN" CLUJ-NAPOCA

30,77 75,00


33 LICEUL TEOLOGIC ADVENTIST "MARANATHA" CLUJ-NAPOCA

84,85 75,00

34 LICEUL GRECO-CATOLIC "INOCHENTIE MICU" CLUJ-NAPOCA

67,92 75,00

35 LICEUL DE ARTE VIZUALE "ROMULUS LADEA" CLUJ-NAPOCA

71,60 74,42

36 COLEGIUL TEHNIC TURDA 39,47 72,41

37 LICEUL TEORETIC "PETRU MAIOR" GHERLA 59,62 70,75

38 LICEUL WALDORF CLUJ-NAPOCA 69,23

39 LICEUL TEORETIC "OCTAVIAN GOGA" HUEDIN 63,79 68,29

40 COLEGIUL TEHNIC "DR. IOAN RAȚIU" TURDA 17,81 67,74

41 LICEUL CU PROGRAM SPORTIV CLUJ-NAPOCA 59,62 67,06

42 COLEGIUL TEHNIC "ANA ASLAN" CLUJ-NAPOCA 35,90 65,85

43 LICEUL TEHNOLOGIC GHERLA 10,53 62,96

44 COLEGIUL TEHNIC ENERGETIC CLUJ-NAPOCA 21,43 61,54

45 COLEGIUL TEHNIC "VICTOR UNGUREANU" CÂMPIA TURZII

39,45 58,65

46 LICEUL TEHNOLOGIC "ALEXANDRU BORZA" CLUJ-NAPOCA

19,40 57,45

47 COLEGIUL TEHNIC "EDMOND NICOLAU" CLUJ - NAPOCA

12,20 56,25

48 COLEGIUL TEHNIC "ANGHEL SALIGNY" CLUJ-NAPOCA 52,63 50,94

49 LICEUL TEHNOLOGIC DE PROTECTIA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA

16,00 50,00

50 LICEUL SPECIAL PENTRU DEFICIENȚI DE VEDERE CLUJ-NAPOCA

62,50 47,62

51 COLEGIUL TEHNIC "NAPOCA" CLUJ-NAPOCA 25,81 44,44

52 LICEUL TEHNOLOGIC "CONSTANTIN BRÂNCUȘI" DEJ 10,60 44,23

53 LICEUL TEHNOLOGIC U.C.E.C.O.M. "SPIRU HARET" CLUJ-NAPOCA

10,00 42,86

54 LICEUL TEHNOLOGIC "VLADEASA" HUEDIN 17,39 40,54

55 COLEGIUL TEHNIC DE TRANSPORTURI "TRANSILVANIA" CLUJ-NAPOCA

14,75 37,84

56 LICEUL TEHNOLOGIC "VIRGIL MADGEARU" CLUJ-NAPOCA

20 35,71

57 LICEUL TEHNOLOGIC CUZDRIOARA, COM. CUZDRIOARA

33,33

58 LICEUL TEORETIC "GELU VOIEVOD" GILĂU 25,00 29,41

59 LICEUL TEHNOLOGIC NR. 1 CLUJ-NAPOCA 14,29 28,57

60 COLEGIUL TEHNIC "RALUCA RIPAN" CLUJ-NAPOCA 16,36 28,07

61 LICEUL TEHNOLOGIC "AUREL VLAICU" CLUJ-NAPOCA 11,76 25

62 LICEUL TEORETIC "JOSIKA MIKLOS" TURDA 33,33 23,81

63 LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL "SAMUS" CLUJ - NAPOCA

27,27 20

64 LICEUL TEHNOLOGIC "SOMES" DEJ 2,06 13

65 LICEUL TEHNOLOGIC "HENRI COANDA" DEJ 0,00 12,50

66 LICEUL TEHNOLOGIC "ȘTEFAN PASCU" APAHIDA 11,11

67 LICEUL TEHNOLOGIC "DIDACTICA NOVA" CLUJ-NAPOCA

0,00 0,00

68 LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL PENTRU DEFICIENȚI DE AUZ CLUJ-NAPOCA

30 0,00


69 TRANSYILVANIA COLLEGE THE CAMBRIDGE INTERNAȚIONAL SCHOOL IN CLUJ

0,00

TOTAL GENERAL 64,06% 79,02%

În sesiunea iunie - iulie 2013 a examenului de bacalaureat, procentele de promovabilitate s-au

modificat față de anul anterior, după cum urmează: - procentul de promovabilitate acrescut cu 15,95% în anul 2013 față de anul 2012, pe total

(promoția 2013 + promoții anterioare), din care: Pe promoția curentă, s-a înregistrat o creștere de procent cu 14,96%; Pe promoția anterioară, s-a înregistrat o creștere de procent cu 20,18%. În sesiunea august - septembrie 2013 a examenului de bacalaureat procentele de promovabilitate s-au modificat față de anul anterior, după cum urmează: - procentul de promovabilitate a crescut cu 3,99% în anul 2013 față de anul 2012, pe total (promoția 2013 + promoții anterioare), din care: Pe promoția curentă, s-a înregistrat o creștere de procent cu 3,65%; Pe promoția anterioară, s-a înregistrat o creștere de procent cu 5,01%.

I.3. Rezultatele elevilor la olimpiade și concursuri școlare

I.3.1. Olimpiada satelor clujene Este un concurs de matematică adresat elevilor care învaţă în şcolile din mediul rural din

judeţul Cluj. Scopul proiectului este: Oferirea de şanse egale pentru elevii din mediul rural şi

promovarea judeţului Cluj în ţară prin cuprinderea celor mai buni elevi la matematică din şcolile din mediul rural în competiţiile din judeţele învecinate sau din întreaga ţară.

Concursul judeţean de matematică „Olimpiada satelor clujene” se adresează elevilor din clasele IV-VIII, din mediul rural şi se desfăşoară în trei etape: ETAPA I (etapa locală) – „Olimpiada satelor” ETAPA a II-a (etapa judeţeană) – „Olimpiada satelor clujene” ETAPA a III-a (etapa interjudeţeană) – „Olimpiada satelor din Transilvania” etapa locală – 524 elevi participanţi etapa judeţeană – 154 elevi participanţi etapa regională – 81 elevi participanţi din judeţele Bihor, Bistriţa Năsăud, Cluj, Satu Mare

CPM=CPM (Creşterea Procentului la Matematică=Caravana Profesorilor de Matematică)

Caravana Profesorilor de Matematică = Acţiunea desfăşurată de profesorii de matematică voluntari în vederea pregătirii suplimentare la matematică a elevilor din judeţul Cluj. S-au înscris 25 de profesori de matematică şi 12 şcoli din judeţul Cluj, printre care: Şcoala Gimnazială ,,Avram Iancu" Beliș, Şcoala Gimnazială Câțcău, Şcoala Gimnazială "Gh.Șincai" Florești, Școala Gimnazială Iclod, Şcoala Gimnazială "G.Bariţiu" Jucu de Sus, Şcoala Gimnazială Mociu, Școala Gimnazială Negreni, Şcoala Gimnazială Palatca, Şcoala Gimnazială "Andrei Șaguna", Turda, Şcoala Gimnazială "Mihai Viteazul" Câmpia Turzii, Şcoala Gimnazială Vad, Liceul Tehnologic Someș Dej.


I.3.2. Concursul Național Universul Cunoașterii prin Lectură

Concursul a fost introdus în calendarul concursurilor naționale finanțate din anul școlar 2012-2013. Se adresează exclusiv elevilor din mediul rural, ciclul gimnazial, și are ca obiectiv asigurarea egalităţii de şanse la nivelul activităţii de excelenţă, prin valorificarea competenţei de lectură ca premisă în sporirea orizontului cognitiv şi pentru dobândirea succesului şcolar. În anul școlar 2012-2013, la nivelul județului Cluj, la etapa județeană au participat un număr de 53 de elevi. Dintre aceștia s-a selectat lotul participanților la etapa națională, desfășurată la Galați. Elevii din lotul pentru etapa națională au fost din Școala Gimnazială Viișoara și din Școala Gimnazială Țaga, prof. Ciungan Anamaria și prof. Pop Elena.

I.3.3.Restructurarea învăţământului adresat tinerilor capabili de performanţă Centrul de Excelență organizează selecția și pregătirea elevilor cu aptitudini deosebite Pentru anul 2012-2013, s-au înscris 5438 de elevi, fiind selectați 3109:

NR. CRT.

DISCIPLINA NR. ELEVI ÎNSCRIȘI

NR. ELEVI SELECTAȚI

1 ASTRONOMIE ȘI ASTROFIZICĂ 64 100 2 BIOLOGIE 448 373 3 CHIMIE 533 171 4 FIZICĂ 255 220 5 GEOGRAFIE 270 255 6 INFORMATICĂ 481 208 7 ISTORIE 145 109 8 LIMBA ENGLEZĂ 142 90 9 LIMBA FRANCEZĂ 121 63

10 LIMBA GERMANĂ MODERNĂ 12 12 11 LIMBA PORTUGHEZĂ 12 12 12 LIMBA SPANIOLĂ 14 12 13 LIMBĂ, COMUNICARE ȘI LITERATURĂ ROMÂNĂ 870 364 14 MATEMATICĂ 926 752 15 ȘTIINȚE SOCIO-UMANE 180 101 16 COREGRAFIE / ARTA ACTORULUI 70 70 17 DISCIPLINE TEHNOLOGICE 106 58 18 EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT 5 0 19 ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR 829 139

TOTAL 5483 3109

Pregătirea elevilor este organizată pe discipline/an de studiu, pe grupe de 10 – 15 elevi. Elevii sunt pregătiți de profesori cu experiență în activitatea de performanță, propuși de către inspectorii de specialitate.


STATISTICA grupelor de excelentă - an şcolar: 2012-2013

Nr. Disciplina Număr grupe

Număr de elevi

Număr de

profesori

Număr de ore/săpt.

Norme realizate

1 ASTRONOMIE ȘI ASTROFIZICĂ 4 100 6 9,000 0,500 2 BIOLOGIE 15 373 17 18,000 1,000 3 CHIMIE 18 171 18 18,000 1,000 4 FIZICĂ 7 220 10 15,000 0,833 5 GEOGRAFIE 12 255 12 17,000 0,944 6 INFORMATICĂ 8 208 16 15,000 0,833 7 ISTORIE 6 109 6 12,000 0,666 8 LIMBA ENGLEZĂ 7 90 7 7,000 0,388 9 LIMBA FRANCEZĂ 5 63 5 5,000 0,277

10 LIMBA GERMANĂ MODERNĂ 1 12 1 1,000 0,055 11 LIMBA PORTUGHEZĂ 1 12 1 0,500 0,027 12 LIMBA SPANIOLĂ 1 12 1 0,500 0,027 13 LIMBĂ, COMUNICARE ȘI

LITERATURĂ ROMÂNĂ 24 364 24 28,000 1,555

14 MATEMATICĂ 33 752 56 36,000 2,000 15 ȘTIINȚE SOCIO-UMANE 6 101 6 12,000 0,666 16 COREGRAFIE ARTA

ACTORULUI 11 70 11 27,000 1,500

17 DISCIPLINE TEHNOLOGICE 6 58 5 18,000 1,000 18 ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR 8 139 8 8,000 0,444

TOTAL 173 3109 210 247,000 13,715

Centrul de Excelenţă Cluj organizează desfăşurarea olimpiadelor şcolare.

În acest sens, Centrul de Excelență a: - elaborat graficul de desfășurare și a stabilit centrele pe grupe de şcoli şi discipline, - comunicat subiectele centrelor de concurs (etapa locală), - centralizat rezultatele, - efectuat demersuri către Consiliul Județean Cluj în vederea obținerii fondurilor pentru organizarea și premierea elevilor și a profesorilor. Astfel, în anul şcolar 2012-2013, s-au obținut următoarele rezultate: a. Situaţia statistică a premiilor obţinute de elevii clujeni la olimpiadele şcolare JUDEȚENE

NR. CRT.

DISCIPLINA NR. TOTAL PREMII

I II III M MS PS CALIFICAȚI LA ET.

NAȚIONALĂ

1 ASTRONOMIE ȘI ASTROFIZICĂ 13 2 3 2 6 4

2 BIOLOGIE 64 5 6 4 49 12

3 CHIMIE 23 5 4 4 10 13

4 FIZICĂ 59 6 6 6 41 13

5 GEOGRAFIE 47 6 6 6 29 5

6 INFORMATICĂ 49 8 6 5 30 16

7 ISTORIE 78 5 5 5 63 5


8 LIMBA ENGLEZĂ 60 4 9 7 40 4

9 LIMBA FRANCEZĂ 34 4 3 9 18 9

10 LIMBA GERMANĂ MATERNĂ 17 6 6 4 1 6

11 LIMBA GERMANĂ MODERNĂ 10 2 2 3 3 5

12 LIMBA MAGHIARĂ MATERNĂ 67 9 9 9 40 9

13 LIMBA GREACA VECHE 2 0 1 0 1 1

14 LIMBA LATINĂ 33 4 4 5 20 7

15 LIMBA ITALIANĂ 18 3 4 5 6 7

16 LIMBA PORTUGHEZĂ 12 1 5 2 4 5

17 LIMBA SPANIOLĂ 24 3 7 5 9 8

18 LIMBA RROMANI MATERNĂ 4 3 1 0 0 4

19 LIMBĂ, COMUNICARE ȘI LITERATURĂ ROMÂNĂ

179 12 13 14 140 12

20 MATEMATICĂ 87 8 13 10 56 19

21 PEDAGOGIE-PSIHOLOGIE 14 5 4 3 2 2 4

22 PREGĂTIRE SPORTIVĂ TEORETICĂ

8 3 3 1 1 3

23 RELIGIE ORTODOXĂ 44 6 6 6 26 6

24 RELIGIE GRECO-CATOLICĂ 4 4 0 0 0 4

25 RELIGIE REFORMATĂ 0

26 RELIGIE ALIANȚA EVANGHELICĂ

13 6 5 1 1 6

27 RELIGIE - SEMINARII TEOLOGICE ORTODOXE

8 4 4 0 0 4

28 ȘTIINȚE SOCIO-UMANE 58 7 8 11 32 7

29 ȘTIINȚE PENTRU JUNIORI 7 1 1 1 4

30 ȘTIINȚELE PĂMÂNTULUI 8 2 1 1 4 4

31 MUZICĂ 0 56

32 COREGRAFIE 0 37

33 ARTE VIZUALE, ARHITECTURĂSI ISTORIA ARTELOR

0 19

34 ARTA ACTORULUI 0 9

35 DISCIPLINE TEHNOLOGICE 84 15 15 15 39 22

36 EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ 66 4 6 5 51 4

37 EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT 108 37 37 34 0 12

38 TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI 42 5 6 6 25 5

TOTAL 1346 195 209 189 751 0 2 366

b. Situaţia statistică a premiilor obţinute de elevii clujeni la olimpiadele şcolare NAȚIONALE

NR.

CRT. DISCIPLINA NR. ELEVI

PARTICI-PANȚI

NR. PREMII

MEN

I II III M MS PS NR. TOTAL PREMII

CALIFICAȚI ÎN LOT

NAȚ. LĂRGIT

CALIFICAȚI ÎN LOT

NAȚ. RESTRANS

OBSERVAȚII

1 ASTRONOMIE ȘI ASTROFIZICĂ

4 1 0 0 0 1 0 2 3 0 0 PREMII SPECIALE= MEDALII DE ARGINT:1 MEDALII DE BRONZ:1


2 BIOLOGIE 12 4 1 0 0 3 0 0 4 3 1

3 CHIMIE 13 1 0 0 0 1 6 0 7 1 0

4 FIZICĂ 13 4 0 0 0 4 0 7 11 0 0 PREMII SPECIALE= MEDALII DE AUR:1 MEDALII DE ARGINT:3 MEDALII DE BRONZ:1 MEDALII DE ONOARE:2

5 GEOGRAFIE 5 0 0 0 0 0 5 0 5 0 0

6 INFORMATICĂ 16 2 0 0 0 2 0 11 13 0 0 PREMII SPECIALE= MEDALII DE ARGINT:3 MEDALII DE BRONZ:8

7 ISTORIE 5 3 0 0 2 1 0 0 3 0 0

8 LIMBA ENGLEZĂ

5 2 0 0 0 2 0 1 3 0 0 1 PREMIU SPECIAL PT. ESEU

9 LIMBA FRANCEZĂ

9 2 1 0 0 1 2 0 4 0 0

10 LIMBA GERMANĂ MATERNĂ

6 2 1 0 0 1 0 0 2 0 0

11 LIMBA GERMANĂ MODERNĂ

5 3 0 1 0 2 0 1 4 0 0 PREMIUL II si o MENTIUNE SUNT LA PROBA DE PROIECT

12 LIMBA MAGHIARĂ MATERNĂ

9 5 1 1 1 2 0 0 5 5 2

13 LIMBA GREACA VECHE

1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

14 LIMBA LATINĂ

7 4 1 0 0 3 0 1 5 0 0

15 LIMBA ITALIANĂ

7 5 2 2 1 0 0 0 5 0 0

16 LIMBA PORTUGHEZĂ

5 5 1 3 1 0 0 0 5 0 0 NU S-A DESFASURAT ET.NAȚIONALA; S-AU ECHIVALAT PREMIILE DE LA JUDEȚ CONF. ADRESEI MEN SI DECIZIEI INSP.GEN

17 LIMBA SPANIOLĂ

8 3 1 1 0 1 3 0 6 0 0

18 LIMBA RROMANI MATERNĂ

4 2 0 0 1 1 0 0 2 1 1



12 3 0 0 0 3 0 3 6 1 1

20 MATEMATICĂ 19 1 0 0 0 1 0 8 9 3 3 PREMII SPECIALE= MEDALII DE AUR:1 MEDALII DE ARGINT:2 MEDALII DE BRONZ:5 3 elevi in lot matem.pt.licee maghiare

21 PEDAGOGIE-PSIHOLOGIE

4 1 0 0 1 0 0 0 1 0 0


3 3 1 1 0 1 0 0 3 0 0

23 RELIGIE ORTODOXĂ

6 1 0 0 0 1 0 2 3 0 0

24 RELIGIE GRECO-CATOLICĂ

4 3 0 1 2 0 0 0 3 0 0

25 RELIGIE - LIMBA MAGHIARĂ/ CULTELE: ROMANO-CATOLIC, REFORMAT, UNITARIAN

11 3 0 1 2 0 0 0 3 0 0


6 1 0 0 0 1 0 1 2 0 0

27 RELIGIE - SEMINARII TEOLOGICE ORTODOXE

4 0 0 0 0 0 0 3 3 0 0

28 ȘTIINȚE SOCIO-UMANE

7 2 0 0 1 1 0 0 2 0 0

29 ȘTIINȚE PENTRU JUNIORI

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

30 ȘTIINȚELE PĂMÂNTULUI

4 1 0 0 0 1 1 0 2 1 0

31 MUZICĂ 56 46 15 17 8 6 9 0 55 0 0

32 COREGRAFIE 37 18 2 5 7 4 0 0 18 0 0

33 ARTE VIZUALE, ARHITECTURĂ și ISTORIA ARTELOR

19 4 3 0 0 1 0 0 4 0 0

34 ARTA ACTORULUI

9 3 0 1 1 1 0 0 3 0 0


35 DISCIPLINE TEHNOLOGICE

22 4 1 0 0 3 0 1 5 0 0

36 EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ

4 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

37 EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

15 3 4 3 5 0 0 15 0 0

38 TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI

5 0 0 0 0 0 1 3 4 0 0 PREMII SPECIALE= MEDALII DE ARGINT:1 MEDALII DE BRONZ:3

TOTAL 366 157 34

38

31

54

27

44

228 15 8

b.1. Comparație între rezultatele (nr. de premii M.E.N., calificați în loturile naționale) obținute în anii 2011-2012 și 2012-2013: NR.

CRT. DISCIPLINA NR. ELEVI

PARTICIPANȚI NR.

TOTAL PREMII

CALIFICAȚI ÎN LOT

NAȚ.

NR. ELEVI PARTICIPANȚI

NR. TOTAL PREMII

CALIFICAȚI ÎN LOT

NAȚ. 2011-2012 2012-2013

1 ASTRONOMIE ȘI ASTROFIZICĂ

4 0 0 4 1 0

2 BIOLOGIE 8 4 4 12 4 3

3 CHIMIE 7 0 1 13 1 1

4 FIZICĂ 11 2 0 13 4 0

5 GEOGRAFIE 5 1 0 5 0 0

6 INFORMATICĂ 14 2 1 16 2 0

7 ISTORIE 5 1 0 5 3 0

8 LIMBA ENGLEZĂ 6 1 0 5 2 0

9 LIMBA FRANCEZĂ

6 1 0 9 2 0


6 2 0 6 2 0


4 7 2 5 3 0


12 3 0 9 5 5


0 0 0 1 0 0

14 LIMBA LATINĂ 6 3 0 7 4 0

15 LIMBA ITALIANĂ 6 5 0 7 5 0


5 10 0 5 5 0

17 LIMBA SPANIOLĂ

6 2 0 8 3 0


1 1 0 4 2 1

19 LIMBĂ, 12 3 0 12 3 1


COMUNICARE ȘI LITERATURĂ ROMÂNĂ

20 MATEMATICĂ 19 4 3 19 1 3


4 3 0 4 1 0


3 3 0 3 3 0


6 2 0 6 1 0


2 2 0 4 3 0


11 2 0 11 3 0


6 2 0 6 1 0


9 1 0 7 2 0


3 1 1 1 0 0


1 1 1 4 1 1

30 MUZICĂ 56 34 0 56 46 0

31 COREGRAFIE 37 10 0 37 18 0

32 ARTE VIZUALE, ARHITECTURĂ și ISTORIA ARTELOR

19 2 0 19 4 0

33 ARTA ACTORULUI

9 3 0 9 3 0


27 10 0 26 4 0


18 9 0 18 15 0

TOTAL 336 137 13 376 157 15

0100200300400

336

137 13

376

157

15

2011-…


b.2. % Elevi premiați din totalul participanților:

b.3. Statistica premiilor pe discipline (comparație anul 2011-2012 și 2012-2013)

NR. CRT

. DISCIPLINA

NR. ELEVI PARTICIPANȚ

I

NR

. TO

TA

L P

RE

MII

I II III M

CA

LIF

ICA

ȚI L

OT

N

AȚ

. LĂ

RG

IT

NR. ELEVI PARTICIPANȚ

I

NR. TOTAL PREMI

I

I II III M

CA

LIF

ICA

ȚI L

OT

N

AȚ

. LĂ

RG

IT

2011-2012 2012-2013 1 ASTRONOMIE

ȘI ASTROFIZICĂ

4 0 0 0 0 0 0 4 1 0 0 0 1 0

2 BIOLOGIE 8 4 2 1 0 1 4 12 4 1 0 0 3 3

3 CHIMIE 7 0 0 0 0 0 1 13 1 0 0 0 1 1

4 FIZICĂ 11 2 0 0 0 2 0 13 4 0 0 0 4 0

5 GEOGRAFIE 5 1 0 0 0 1 0 5 0 0 0 0 0 0

6 INFORMATICĂ

14 2 0 0 1 1 1 16 2 0 0 0 2 0

7 ISTORIE 5 1 0 0 1 0 0 5 3 0 0 2 1 0

8 LIMBA ENGLEZĂ

6 1 1 0 0 0 0 5 2 0 0 0 2 0

0

50

100

150

200

250

300

350

400

PARTICIPANTI TOTAL PREMII CALIFICATI IN LOTNAT. LARGIT

336

137

13

376

157

15

2011-2012

2012-2013

ANUL SCOLAR PARTICIPANTI PREMII % PREMII 2011-2012 336 137 40.77 2012-2013 376 157 41.76


9 LIMBA FRANCEZĂ

6 1 0 0 0 1 0 9 2 1 0 0 1 0


6 2 0 0 2 0 0 6 2 1 0 0 1 0


4 7 2 1 2 2 2 5 3 0 1 0 2 0


12 3 0 2 0 1 0 9 5 1 1 1 2 5


0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

14 LIMBA LATINĂ

6 3 0 0 0 3 0 7 4 1 0 0 3 0

15 LIMBA ITALIANĂ

6 5 1 4 0 0 0 7 5 2 2 1 0 0


5 10 5 3 2 0 0 5 5 1 3 1 0 0

17 LIMBA SPANIOLĂ

6 2 0 0 1 1 0 8 3 1 1 0 1 0


1 1 1 0 0 0 0 4 2 0 0 1 1 1


12 3 1 1 0 1 0 12 3 0 0 0 3 1

20 MATEMATICĂ 19 4 1 1 0 2 3 19 1 0 0 0 1 3


4 3 0 0 0 3 0 4 1 0 0 1 0 0


3 3 1 1 0 1 0 3 3 1 1 0 1 0


6 2 0 0 0 2 0 6 1 0 0 0 1 0


2 2 1 1 0 0 0 4 3 0 1 2 0 0


11 2 0 0 2 0 0 11 3 0 1 2 0 0


6 2 0 0 0 2 0 6 1 0 0 0 1 0


9 1 0 0 0 1 0 7 2 0 0 1 1 0


3 1 0 0 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0


1 1 0 0 0 1 1 4 1 0 0 0 1 1

30 MUZICĂ 56 34 15 7 4 8 0 56 46 15 17 8 6 0

31 COREGRAFIE 37 10 2 1 3 4 0 37 18 2 5 7 4 0

32 ARTE VIZUALE, ARHITECTURĂ și ISTORIA

19 2 0 0 0 2 0 19 4 3 0 0 1 0


ARTELOR

33 ARTA ACTORULUI

9 3 0 0 3 0 0 9 3 0 1 1 1 0


27 10 2 2 2 4 0 26 4 1 0 0 3 0


18 9 1 1 4 3 0 18 15 3 4 3 5 0

TOTAL 33

6

13

7

36

26

27

48

13

37

6

15

7

34

38

31

54

15

AN ȘCOLAR Premii I Premii II Premii III Mențiuni Total

2011-2012 36 26 27 48 137

2012-2013 34 38 31 54 157

c. Elevii care au obținut premii la olimpiadele INTERNAȚIONALE:

Nr. Crt.

NUMELE ȘI PRENUMELE ELEVULUI

DISCIPLINA*) PREMIUL CLS. UNITATEA ŞCOLARĂ PROFESORUL CARE L-A PREGĂTIT

1 ANDREESCU RADU

LIMBĂ, COMUNICARE ȘI LITERATURĂ ROMÂNĂ

I 9 LICEUL TEORETIC "ONISIFOR GHIBU" CLUJ-NAPOCA

GALASIU INGRID

0

20

40

60

80

100

120

140

160

Premii I Premii II Premii III Mentiuni Total

36

26 27

48

137

34 38

31

54

157 2011-2012

2012-2013


2 FINTA KLÁRA

LIMBA MAGHIARĂ MATERNĂ

II 7 LICEUL TEOLOGIC UNITARIAN "JANOS ZSIGMOND" CLUJ-NAPOCA

MÁTHÉ ILDIKÓ

3 TŐKÉS EMMA


II 12 LICEUL TEORETIC "APACZAI CSERE JANOS" CLUJ-NAPOCA

DARVASI GYÖNGYVÉR

4 LAZĂR MĂDĂLINA EMILIA

LIMBA RROMANI

II 10 ȘCOALA PROFESIONALA POIANA TURDA

JIMBA MARGARETA

5 BOLUNDUȚ ALEXANDRU CRISTIAN

BIOLOGIE III 12 LICEUL DE INFORMATICĂ "TIBERIU POPOVICIU" CLUJ-NAPOCA

DEAK ZITA

6 JASKO GYORGY

MATEMATICĂ (PT. LICEELE MAGHIARE)

III 12 LICEUL TEORETIC "BATHORY ISTVAN" CLUJ-NAPOCA

HATHAZI ANNAMARIA

7 GABOR CSABA LASZLO


MENȚIUNE 9 LICEUL TEORETIC "BATHORY ISTVAN" CLUJ-NAPOCA

HATHAZI ANNAMARIA

8 FUSTOS AGNES


MENȚIUNE 9 LICEUL TEORETIC "BATHORY ISTVAN" CLUJ-NAPOCA

HATHAZI ANNAMARIA

Centrul de Excelență Cluj monitorizează rezultatele obținute la concursurile școlare înscrise

în calendarul M.E.N.

Situaţia statistică a premiilor obţinute de elevii clujeni la concursurile şcolare JUDEȚENE, INTERJUDEȚENE și ZONALE

Nr. C

rt.

DE

NU

MIR

E

CO

MP

ET

IȚIE

DISC

IPL

INA

TIP

C

OM

PE

TIȚ

IE

NIV

EL

C

OM

PE

TIȚ

IE

ÎNSC

RIS ÎN

C

AL

EN

DA

RU

L M

.E.C

.T.S.

( DA

/NU

)

CU

F

INA

NȚ

AR

E

M.E

.C.T

.S. ( D

A/N

U)

Nr. d

in

calend

arul

M.E

.C.T

.S.

I II

III

M

PS

TO

TA

L

1 Concursul Al. Papiu Ilarian Tg. Mureș

MATEMATICA

CONCURS INTER-JUD

NU NU 1 1 1 13 0 16

2 Concursul LuminaMath

MATEMATICA

CONCURS JUD NU NU 77 44 31 38 0 190

3 CONCURSUL DE RECITARE BALADE ȘI BASME POPULARE „KRIZA JANOS” (clasele I-XII)


CONCURS JUD DA DA 10 4 4 3 1 4 16

4 CONCURSUL DE MATEMATICĂ KISOKOS

MATEMATICA

CONCURS JUD NU NU 6 4 4 14 28

5 CONCURS DE INTERPRETARE DE CÂNTECE POPULARE „ŐSZIRÓZSA” (cls. I-VIII)

ED

UC

AȚ

IE

MU

ZIC

AL

Ă

(ÎNV

ĂȚ

ĂM

ÂN

T P

RIM

AR

ÎN

L

B.M

AG

HIA

RĂ

)



6 CONCURS DE RECITARE PENTRU CLASELE I-IV " MOST SZÓLJ, RIGÓ"

LIMBA ŞI LITERATU

RA MAGHIARĂ (ÎNVĂȚĂM

ÂNT PRIMAR ÎN LB.MAGHIA

RĂ)


7 CONCURS DE ORTOGRAFIE ”IMPLOM JÓZSEF" (clasele IX-XII)

LIMBA MAGHIARĂ


8 CONCURSUL (INTERJUDEȚEAN/REGIONAL) DE MATEMATICA APLICATA "ADOLF HAIMOVICI"

MATEMATICA

CONCURS JUD DA NU 35 15 10 7 24 0 56

9 OLIMPIADA SATELOR CLUJENE

MATEMATICA


10 CONCURSUL INTERJUDEȚEAN "GRIGORE MOISIL" (matematica/Informatică)

INFORMATICĂ

CONCURS INTER-JUD

DA NU 7 3 3 0 4 1 11

11 CONCURSUL JUDEȚEAN ”URMAREA LUI HRISTOS”

RELIGIE CONCURS JUD NU NU 2 2 2 18 0 24

12 CONCURSUL NAȚIONAL DE GEOGRAFIE ”TERRA”

GEOGRAFIE

CONCURS JUD DA NU 22 4 3 4 40 0 51

13 CONCURSUL DE LIMBA ENLEZĂ ”SPEAK AUT” (cls. V-XII )

LIMBA ENGLEZĂ

CONCURS JUD DA NU 15 4 5 5 10 0 24

14 CONCURSUL DE MATEMATICA PITAGORA

MATEMATICA

CONCURS ZONAL NU NU 5 1 0 7 0 13

15 CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE BIOLOGIE „GEORGE EMIL PALADE”

BIOLOGIE CONCURS INTER-JUD

DA DA 59 1 2 2 13 0 18

16 CONCURSUL DE CHIMIE „RALUCA RÎPAN” (clasa a VII-a)

CHIMIE CONCURS JUD DA DA 20 1 1 1 3 0 6

17 Concursul Interjudeţean de Matematică şi Informatică Marian Ţarină

INFORMATICĂ

CONCURS INTER-JUD

NU NU 5 3 2 9 0 19

18 Concursul interjudețean "Proiectul Iteam_net"-sectiunea A-programare

INFORMATICĂ

CONCURS INTER-JUD

NU NU 4 1 5 10 0 20

19 CONCURSUL TRANSDISCIPLINAR "OLIMPIADA ANIMATORILOR"(LICEE PEDAGOGICE)(cls.IX-XII)

LICEE PEDAGOGI

CE



20 Concurs Interjudeţean de matematică aplicată în economie ECOMAT

MATEMATICA

CONCURS INTER-JUD

NU NU 1 3 1 4 0 9

21 CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE MATEMATICA SI INFORMATICĂ "MARINA TARINA"

MATEMATICA

CONCURS INTER-JUD

NU NU 6 5 9 22 0 42

22 CONCURSUL DE ORTOGRAFIE „SIMONYI ZSIGMOND” (clasele V-VIII)



23 CONCURSUL PROIECTE DE MEDIU

BIOLOGIE CONCURS JUD NU NU 4 0 0 0 0 4

24 CONCURSUL SANITARII PRICEPUTI

BIOLOGIE CONCURS JUD NU NU 5 0 0 0 0 5

25 - Concurs de Colinde " Episcop Nicolae Ivan"

MUZICĂ CONCURS INTER-JUD

NU NU 0 1 0 0 1 2

26 CONCURCURS INTERNAŢIONAL DE INTERPRETARE MUZICALĂ ŞI COREGRAFIE "EMANUEL ELENESCU" PIATRA-NEAMT


NU NU 0 1 0 0 0 1

27 CONCURS "TINERE TALENTE" ORADEA


NU NU 1 0 1 0 0 2

28 CONCURS DE STUDII "FLAUTISTICO JUNIOR" CLUJ-NAPOCA, 22-23 NOIEMBRIE 2012

MUZICĂ CONCURS ZONAL NU NU 3 4 2 4 2 15

29 CONCURS NAȚIONAL "CRAI NOU" BRASOV


NU NU 0 0 1 0 0 1

30 CONCURS ORADEA MUZICĂ CONCURS INTER-JUD

NU NU 2 1 4 0 0 7

31 CONCURS REGIONAL DE INTERPRETARE "TINERE TALENTE" ORADEA, 17-18 MAI 2013


DA NU 1 2 1 4 0 8

32 CONCURS‘P.CONSTANTINESCU’


NU NU 1 0 0 0 0 1

33 CONCURSUL "TINERI PIANIŞTI" TG. MUREŞ, 25 MAI 2013


DA NU 2 1 0 0 0 3

34 CONCURSUL “AULOIDA” BRASOV

MUZICA CONCURS INTER-JUD

NU NU 3 3 1 0 0 7

35 CONCURSUL DE INTERPRETARE A CANTECELOR POPULARE IN MEMORIAM JAGAMOS JANOS


NU NU 1 0 0 1 0 2


36 CONCURSUL DE INTERPRETARE A MUZICII ROMANESTI "S.TODUȚĂ"-BISTRITA


NU NU 7 4 3 2 1 17

37 CONCURSUL DE INTERPRETARE INSTRUMENTALA - SIBIU


NU NU 0 0 0 1 0 1

38 CONCURSUL DE INTERPRETARE INSTRUMENTALA - TARGU -MURES


NU NU 1 0 0 0 0 1

39 CONCURSUL DE INTERPRETARE INSTRUMENTALA "TINERE TALENTE" - ORADEA


NU NU 5 6 2 5 0 18

40 CONCURSUL DE INTERPRETARE INSTRUMENTALA SI ARTE VIZUALE - SIGHETU MARMATIEI


NU NU 4 2 0 0 0 6

41 CONCURSUL DE INTERPRETARE VOCAL-INSTRUMENTALA "VIVA LA MUSICA"- ZALAU


NU NU 5 6 11 0 0 22


MUZICĂ CONCURS ZONAL DA DA 1 0 0 0 0 1

43 Concursul de studii “Flautistico Junior”


NU NU 1 0 0 3 0 4

44 CONCURSUL INTERNAȚIONAL DE CANTECE POPULARE "HAJNAL AKAR LENNI"


NU NU 0 0 0 1 0 1

45 CONCURSUL INTERNAȚIONAL MANUEL ELENESCU-PIATRA NEAMT


NU NU 0 1 0 0 0 1

46 Concursul Naţional Coral pentru clasele IX-XII

MUZICĂ CONCURS ZONAL DA DA 3 3 0 0 0 6

47 Cuvânt-imagine, organizat de Atelierul Pensula de Aur şi Organizaţia Pedagogilor Artişti (EMME)

EDUCAȚIE PLASTICĂ


48 Epoca scriitorului Bálint Tibor, reprezentat în tablouri (organizat de Asociaţia Culturală "Kolozsvár Társaság"

EDUCAȚIE PLASTICĂ



49 Festivalul “Mărțișorul”

PICTURA CONCURS JUD NU NU 1 0 1 0 0 2

50 FESTIVALUL "FLORI DE MAI" CLUJ-NAPOCA


NU NU 2 1 1 1 0 5

51 FESTIVALUL "J.S.BACH" - CLUJ-NAPOCA


NU NU 33 22 0 0 3 58

52 Festivalul “Remember Enescu”-Cluj Napoca


NU NU 1 0 0 0 0 1

53 Festivalul ” Maria Lătărețu”-Tg. Jiu


NU NU 1 0 0 0 0 1

54 FESTIVALUL PANA DE PAUN


NU NU 0 0 0 0 1 1

55 FESTIVALUL-CONCURS DE FOLCLOR MUGURI DE DOR


NU NU 1 2 0 0 0 3

56 Povestea Călatei: locuri şi suflete organizat de Atelierul Pensula de Aur şi Organizaţia Pedagogilor Artişti (EMME)

EDUCAȚIE PLASTICĂ


TOTAL 262 190 133 303 31 919

Situaţia statistică a premiilor obţinute de elevii clujeni la concursurile şcolare NAȚIONALE Nr. Crt.

DENUMIRE COMPETIȚIE DISCIPLINA TIP COMPETIȚIE

NIVEL COMPETIȚI

E

ÎNSCRIS ÎN CALENDAR

UL M.E.C.T.S. ( DA/NU)

CU FINANȚA

RE M.E.C.T.S. ( DA/NU)

Nr. din calenda

rul M.E.C.T.

S.

I II III M PS TOTAL

PREMII OBȚINUTE

1 CONCURSUL DE MATEMATICĂ AL LICEELOR MAGHIARE - C.M.L.M. – (clasele IX-XII)

MATEMATICA CONCURS NAȚIONAL DA DA 16 0 1 1 3 8 13

2 CONCURSUL (INTERJUDEȚEAN/REGIONAL) DE MATEMATICA APLICATA "ADOLF HAIMOVICI"

MATEMATICA CONCURS NAȚIONAL DA NU 35 1 0 0 10 3 14

3 CONCURSUL NAȚIONAL DE GEOGRAFIE ”TERRA”

GEOGRAFIE CONCURS NAȚIONAL DA NU 22 1 0 0 3 0 4

4 CONCURSUL NAȚIONAL PENTRU NEVĂZĂTORI

ÎNVĂȚĂMÂNT SPECIAL

CONCURS NAȚIONAL DA DA 30 2 2 1 3 0 8

5 CONCURSUL NAȚIONAL DE INFORMATICĂ "AcadNet"

INFORMATICĂ

CONCURS NAȚIONAL NU NU 0 0 0 3 0 3

6 CONCURSUL NAȚIONAL DE ORTOEPIE ȘI DE CULTIVAREA LIMBII MAGHIARE „ARANKA GYÖRGY” (clasele IX-XII)



7 CONCURSUL DE ORTOGRAFIE „SIMONYI ZSIGMOND” (clasele V-VIII)




8 CONCURS DE RECITARE „Vidam versek versmondó versenye” (clasele I-VIII) ("Poezii vesele")



9 CONCURSUL "LIRA DE AUR" - SUCEAVA

MUZICA CONCURS NAȚIONAL NU NU 2 0 0 0 0 2

10 “Festivalul Ladea” PICTURA CONCURS NAȚIONAL NU NU 0 1 0 3 1 5

11 Concurs naţional de pictură “Alexandru Ciucurencu”, Tulcea

PICTURA CONCURS NAȚIONAL NU NU 0 0 1 1 0 2

12 Concurs naţional de Arte Vizuale «Margareta Sterian » Buzău

GRAFICĂ CONCURS NAȚIONAL NU NU 0 0 0 1 0 1

13 Concursul Naţional Coral pentru clasele IX-XII

COR CONCURS NAȚIONAL DA DA 26 0 3 0 0 0 3

14 CONCURS NAŢIONAL PENTRU SUFLĂTORI "AULODIA" BRAŞOV, 11 MAI 2013

OBOI CONCURS NAȚIONAL DA NU 4 0 0 0 0 4

15 FESTIVALUL-CONCURS "J.S.BACH" CLUJ-NAPOCA, 21-23 MARTIE 2013

MUZICA CONCURS NAȚIONAL NU NU 0 0 0 0 3 3

16 CONCURSUL NAŢIONAL DE INTERPRETARE A MUZICII ROMÂNEŞTI "SIGISMUND TODUŢĂ" BISTRIŢA, 9-11 MAI 2013

MUZICA CONCURS NAȚIONAL DA NU 70 3 2 3 3 0 11

17 CONCURSUL NAȚIONAL PROIECTE DE MEDIU

BIOLOGIE CONCURS NAȚIONAL NU NU 0 2 0 2 0 4

18 CONCURSUL ,,MADE FOR EUROPE,,

PROIECTE EUROPENE


19 CONCURSUL ,,TINERII DEZBAT,,

ȘTIINȚE SOCIO-UMANE


TOTAL 16

14

10

36

15

91

Situaţia statistică a premiilor obţinute de elevii clujeni la concursurile şcolare/sesiuni de comunicări INTERNAȚIONALE Nr. Crt.

DENUMIRE COMPETIȚIE

DISCIPLINA TIP COMPETIȚIE

NIVEL COMPETIȚIE

ÎNSCRIS ÎN CALENDAR

UL M.E.C.T.S. ( DA/NU)

CU FINANȚA

RE M.E.C.T.S. ( DA/NU)

Nr. din calenda

rul M.E.C.T.

S.

I II III M

PS

TO

TA

L

1 Internațional Conference of Young Scientists 2012

ECOLOGIE SESIUNE DE REFERATE ȘI COMUNICĂRI

INTER-NAȚIONAL

NU NU 0 0 2 0 0 2

2 Internațional Conference of Young Scientists ¬ (ICYS)

BIOLOGIE SESIUNE DE REFERATE ȘI COMUNICĂRI

INTER-NAȚIONAL

NU NU 0 0 0 0 4 4

3 Internațional Environmental Project Olympiad

BIOLOGIE CONCURS INTER-NAȚIONAL

NU NU 0 0 0 0 2 2

4 “Fantasticul din mine si din afara mea”, internațional

DESEN CONCURS INTER-NAȚIONAL

NU NU 1 1 1 2 0 5

5 CONCURS DE INTERPRETARE INSTRUMENTALĂ ŞI

MUZICA CONCURS INTER-NAȚIONAL

DA NU 7 5 1 1 0 14


ARTE VIZUALE, SIGHETU MARMAŢIEI, 17-18 MAI 2013

6 CONCURS INTERNAŢIONAL DE INTERPRETARE INSTRUMENTALĂ "LIRA DE AUR" SUCEAVA, 24-26 MAI 2013


DA NU 0 1 0 0 0 1

7 CONCURS JAROSLAVA KOCIANA CEHIA


NU NU 1 0 0 0 0 1



DA NU 5 16 10 2 0 33

9 CONCURSUL EUROPEAN "CONCERTINO" - PRAGA, CEHIA


NU NU 1 0 0 0 0 1

10 CONCURSUL INTERNAȚIONAL DE INTERPRETARE – PARIS, FRANTA


NU NU 1 0 0 0 0 1

11 CONCURSUL INTERNAȚIONAL DE INTERPRETARE "BRUNO BETINELLI" - TREVIGLIO, ITALIA


NU NU 1 0 0 0 0 1

12 CONCURSUL INTERNAȚIONAL DE INTERPRETARE "LIONS EUROPEAN MUSICAL" - TIMISOARA


NU NU 1 0 0 0 0 1

13 Idolul Meu, al VII-a concurs internaţional de desen

EDUCAȚIE PLASTICĂ

CONCURS INTER-NAȚIONAL

NU NU 1 1 1 6 0 9

14 The small Montremartre of Bitola-Macedonia

PICTURA CONCURS INTER-NAȚIONAL

NU NU 3 0 0 0 0 3

TOTAL 22

24

15

11

6

78

I.3.4. Rezultate relevante - competiții naționale CAEN 2013 ale MEN;

Locul I, etapa națională, a Concursului Național pe teme de protecția consumatorilor, Alege! Este dreptul tău, 2013, echipaj de la Colegiul Tehnic Turda, prof. coord. Anamaria Boaru;

Locul II, etapa națională, a Concursului Național pe teme de protecție civilă, Cu viața mea apăr viața! 2013, echipaj Colegiul Tehnic Dr. Ioan Rațiu, Turda, prof. coord. Anna Wiland;

Mențiuni, etapa națională, a Concursului Național de proiecte antidrog, Împreună, pentru echipajele de la Colegiul Tehnic Victor Ungureanu, Câmpia Turzii și Liceul Teoretic Pavel Dan, Câmpia Turzii, prof. coord. Paul Lung și Lenuța Rad;

Mențiune, etapă națională, a Concursului Național pe teme de educație rutieră, Educație rutieră- educație pentru viață, echipaj Școala Gimnazială nr. 1 Gherla, prof. coord. Dorel Verde;


Mențiune, etapa națională, a Festivalului Național de Arte pentru Liceeni, LicArt, elevul Alexandru Pop, Liceul Teoretic Petru Maior, Gherla;

Titlu de laureat național pentru revistele școlare ale unităților de învățământ: Școala Gimnazială Liviu Rebreanu, Cluj- Napoca, Școala Gimnazială Gheorghe Șincai, Florești; Palatul Copiilor Cluj- Napoca; Liceul de Informatică Tiberiu Popoviciu, Cluj- Napoca; Liceul Teoretic Avram Iancu, Cluj - Napoca;

Au fost cuprinse, aprobate și desfășurate, în calendarele de activități educative: 19 proiecte naționale, CAEN 2013, din care 14 au primit finanțare MEN; 42 proiecte regionale și interjudețene, CAER 2013; 62 proiecte județene, CAEJ 2013;

Alte activități de susținere, promovare și premiere a elevilor și a profesorilor care au obținut rezultate deosebite. - Premierea a 6 elevi olimpici internaționali si naționali cu rezultate deosebite, în baza parteneriatului dintre Centrul de Excelență Cluj și Clubul Rotary Cluj – în cadru evenimentului ”Serbările iernii” (10 decembrie 2012).

I.4. Reducerea absenteismului şcolar, a riscului de abandon şcolar, prevenirea

violenţei şi creşterea siguranţei elevilor REDUCEREA ABSENTEISMULUI CU 5%

CENTRALIZATOR – ABSENTEISM – JUDEȚUL CLUJ - AN ŞCOLAR 2012-2013

Total absențe – an școlar 2012-2013: 968883 Număr total elevi - 72913 Nr.absenţe/elev - an școlar 2012-2013: 13,47 Nr.absenţe/elev colegii naționale și licee teoretice – 8,29 Nr.absenţe/elev colegii tehnice și licee tehnologice – 34,13 Nr.absenţe/elev școli și licee vocaționale – 18,75 Nr.absenţe/elev școli speciale – 12,48 Nr.absenţe/elev școli gimnaziale urban – 9,2 Nr.absenţe/elev școli gimnaziale rural – 8,32

8.29

34.13

18.75

12.48

9.2

8.32

Colegii naționale și licee teoretice

Colegii tehnice și licee tehnologice

Școli și licee vocaționale

Școli speciale

Școli gimnaziale urban

Școli gimnaziale rural

Număr absențe/elev an școlar 2012-2013


Din analiza graficului de mai sus, se poate observa faptul că, cele mai mare număr de absențe/elev au fost înregistrate de elevii din colegiile tehnice și liceele tehnologice, urmați de cei din unitățile de învățământ vocaționale, de cei din școlile speciale, școlile gimnaziale din mediul urban, școlile generale din mediul rural, cea mai mică rată a absenteismului fiind înregistrată de elevii colegiilor naționale și liceelor teoretice.

I.4.1. Analiza comparativă a evoluției absenteismului: ani școlari 2011-

2012, 2012-2013

2011-2012 2012-2013

Colegii naționale și licee teoretice 9.75 8.29

Colegii tehnice și licee tehnologice 34.42 34.13

Școli și licee vocaționale 15.76 18.75

Școli speciale 13.88 12.48

Școli gimnaziale urban 9.94 9.2

Școli gimnaziale rural 6.09 8.32

Din analiza datelor prezentate în graficul și tabelul de mai sus, se poate observa că cea mai mare scădere a numărului de absențe, în anul școlar 2012-2013, comparativ cu anul școlar 2011-2012, au înregistrat-o liceele teoretice, colegiile naționale șișcolile gimnaziale din mediul urban. Liceele tehnologice și colegiile tehnice au înregistrat o scădere nesemnificativă a ratei absenteismului. Se înregistrează o creștere semnificativă a numărului de absențe/elev în cazul școlilor și liceelor vocaționale și a școlilor gimnaziale din mediul rural.

Colegii naționale și

licee teoretice

Colegii tehnice și licee

tehnologice

Școli și licee vocaționale

Școli speciale Școli gimnaziale

urban

Școli gimnaziale

rural

9.75

34.42

15.76 13.88

9.94

6.09

8.29

34.13

18.75

12.48

9.2 8.32

2011-2012 2012-2013


COL. T. "TRANSILVANIA"

LIC. TEHNOLOGIC NR. 1

LIC. T."AL. BORZA"

LIC. T."SAMUS"

COL.T."E.NICOLAU"

83.94

55.62

50.72

44.67

40.25

Colegii tehnice și licee tehnologice cu CEL MAI MARE număr de absențe/elev

Analiza comparativă a absenteismului – COLEGII TEHNICE ȘI LICEE TEHNOLOGICE

UNITATE ȘCOLARĂ NUMĂR ABSENȚE/ELEV

COLEGIUL TEHNIC DE TRANSPORTURI "TRANSILVANIA" CLUJ-NAPOCA

83.94

LICEUL TEHNOLOGIC NR. 1 CLUJ-NAPOCA 55.62

LICEUL TEHNOLOGIC "ALEXANDRU BORZA" CLUJ-NAPOCA 50.72

LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL "SAMUS" CLUJ - NAPOCA 44.67

COLEGIUL TEHNIC "EDMOND NICOLAU" CLUJ-NAPOCA 40.25

COLEGIUL TEHNIC "VICTOR UNGUREANU" CÂMPIA TURZII 37.34

COLEGIUL TEHNIC "RALUCA RIPAN" CLUJ-NAPOCA 36.47

COLEGIUL TEHNIC "NAPOCA" CLUJ-NAPOCA 36.47

LICEUL TEHNOLOGIC "SOMES" DEJ 34.48

LICEUL TEHNOLOGIC "AUREL VLAICU" CLUJ-NAPOCA 34.48

LICEUL TEHNOLOGIC "CONSTANTIN BRÂNCUȘI" DEJ 34.48

LICEUL TEHNOLOGIC "VLADEASA" HUEDIN 34.48

LICEUL TEHNOLOGIC "ȘTEFAN PASCU" APAHIDA 34.48

COLEGIUL "EMIL NEGRUTIU" TURDA 31.3

GRUP SCOLAR DE PROTECTIA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA 28.22

COLEGIUL TEHNIC TURDA 28.22

COLEGIUL ECONOMIC "IULIAN POP" CLUJ-NAPOCA 28

COLEGIUL TEHNIC ENERGETIC CLUJ-NAPOCA 27.16

LICEUL TEHNOLOGIC GHERLA 26.64

COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICATII "AUGUSTIN MAIOR" CLUJ-NAPOCA

26.33

COLEGIUL TEHNIC "ANGHEL SALIGNY" CLUJ-NAPOCA 25.95

COLEGIUL TEHNIC "ANA ASLAN" CLUJ-NAPOCA 25.95

COLEGIUL TEHNIC "DR. IOAN RAȚIU" TURDA 23.65

ȘCOALA GIMNAZIALĂCUZDRIOARA 23.14

ȘCOALA PROFESIONALA POIANA TURDA 1.02

Din analiza datelor prezentate în tabelul de mai sus se observă că în categoria colegiilor tehnice și liceelor tehnologice, cele mai multe absențe s-au înregistrat în cadrul Colegiului Tehnic de Transporturi Transilvania Cluj-Napoca, urmat de Liceul Tehnologic nr.1 Cluj-Napoca, Liceul Tehnologic Al. Borza Cluj-Napoca, Liceul Special Tehnologic SAMUS și Colegiul Tehnic Edmond Nicolau. Cele mai puține absențe/elev s-au înregistrat la Școala Profesională Turda, urmată de


Școala Gimnazială Cuzdrioara, Colegiul Tehnic Dr. I. Rațiu Turda, Colegiul Tehnic Ana Aslan Cluj- Napoca și Colegiul Tehnic Anghel Saligny Cluj-Napoca.

Analiza comparativă a evoluției absenteismului – LICEE TEHNOLOGICE ȘI COLEGII TEHNICE

- an școlar 2011-2012, an școlar 2012-2013

UNITATE ȘCOLARĂ NR ABS./ELEV 2011-2012

NR ABS./ELEV 2012-2013

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CUZDRIOARA, COM. CUZDRIOARA 8.33 23.14

ȘCOALA PROFESIONALA POIANA TURDA 0.71 1.02

COLEGIUL TEHNIC DE TRANSPORTURI "TRANSILVANIA" CLUJ-NAPOCA

59.13 83.94

GRUP SCOLAR DE PROTECTIA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA 21.2 28.22

COLEGIUL TEHNIC TURDA 21.2 28.22

COLEGIUL TEHNIC "ANGHEL SALIGNY" CLUJ-NAPOCA 21.87 25.95

COLEGIUL TEHNIC "ANA ASLAN" CLUJ-NAPOCA 21.87 25.95

COL.T."A.SALIGNY"

COL.T."A.ASLAN"

COL.T."DR. IOAN RATIU" TURDA

SC.G. CUZDRIOARA

SC. PROFESIONALA POIANA TURDA

25.95

25.95

23.65

23.14

1.02

Colegii tehnice și licee tehnologice cu CEL MAI MIC număr de absențe/elev


LICEUL TEHNOLOGIC "ALEXANDRU BORZA" CLUJ-NAPOCA 44.64 50.72

COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICATII "AUGUSTIN MAIOR" CLUJ-NAPOCA

23.51 26.33

LICEUL TEHNOLOGIC "SOMES" DEJ 31.6 34.48

LICEUL TEHNOLOGIC "AUREL VLAICU" CLUJ-NAPOCA 31.6 34.48

LICEUL TEHNOLOGIC "CONSTANTIN BRÂNCUȘI" DEJ 31.6 34.48

LICEUL TEHNOLOGIC "VLADEASA" HUEDIN 31.6 34.48

LICEUL TEHNOLOGIC "ȘTEFAN PASCU" APAHIDA 31.6 34.48

LICEUL TEHNOLOGIC GHERLA 24.59 26.64

COLEGIUL TEHNIC "VICTOR UNGUREANU" CÂMPIA TURZII 38.8 37.34

COLEGIUL TEHNIC "RALUCA RIPAN" CLUJ-NAPOCA 38.43 36.47

COLEGIUL TEHNIC "NAPOCA" CLUJ-NAPOCA 38.43 36.47

COLEGIUL TEHNIC ENERGETIC CLUJ-NAPOCA 31.03 27.16

COLEGIUL ECONOMIC "IULIAN POP" CLUJ-NAPOCA 32.43 28

COLEGIUL "EMIL NEGRUTIU" TURDA 36.69 31.3

LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL "SAMUS" CLUJ - NAPOCA 61.99 44.67

LICEUL TEHNOLOGIC NR. 1 CLUJ-NAPOCA 80.16 55.62

COLEGIUL TEHNIC "EDMOND NICOLAU" CLUJ-NAPOCA 61.2 40.25

COLEGIUL TEHNIC "DR. IOAN RAȚIU" TURDA 36.29 23.65

În tabelul de mai sus, am realizat o ierarhizare a liceelor tehnologice și colegiilor tehnice în funcție de evoluția absenteismului din anii școlari 2011-2012, 2012-2013. Astfel, școlile cu cea mai mare creștere a absenteismului sunt: Școala Profesională Cuzdrioara, , urmată de Școala

SCOALA GIMNAZIALA CUZDRIOARA,COM. CUZDRIOARA

SCOALA PROFESIONALA POIANATURDA

COLEGIUL TEHNIC DE TRANSPORTURI"TRANSILVANIA" CLUJ-NAPOCA

GRUP SCOLAR DE PROTECTIAMEDIULUI CLUJ-NAPOCA

COLEGIUL TEHNIC TURDA

8.33

0.71

59.13

21.2

21.2

23.14

1.02

83.94

28.22

28.22

Creștere semnificativă a absenteismului

2011-2012 2011-20122012-2013


Profesională Turda, Colegiul Tehnic de Transporturi TransilvaniaCluj-Napoca, urmat de Grup Școlar pentru Protecția Mediului Cluj-Napoca și Colegiul Tehnic Turda. Școlile care au înregistrat cea mai mare scădere a numărului de absențe/elev sunt: Colegiul Tehnic Dr. I. Rațiu Turda și Colegiul Tehnic Edmond Nicolau Cluj-Napoca, cu o reducere a absenteismului cu 34%, Liceul Tehnologic nr.1 Cluj-Napoca, cu o diminuare a absenteismului cu 30%, Liceul Tehnologic Special SAMUS Cluj-Napoca, care a înregistrat o scădere a absenteismului cu 27% (cu toate că ambele unități școlare rămân în topul colegiilor și liceelor tehnologice cu număr foarte mare de absențe) și Colegiul Emil Negruțiu Turda, cu o scădere a ratei absenteismului de 14%.

Analiza comparativă a absenteismului – COLEGII NAȚIONALE ȘI LICEE TEORETICE


LICEUL DE INFORMATICĂ "TIBERIU POPOVICIU" CLUJ-NAPOCA 28.22

COLEGIUL NAȚIONAL "GEORGE BARIȚIU" CLUJ-NAPOCA 20.57

LICEUL TEORETIC "GELU VOIEVOD" GILĂU 19.09

LICEUL TEORETIC "LIVIU REBREANU" TURDA 13.2

LICEUL WALDORF CLUJ-NAPOCA 9.81

COLEGIUL NAȚIONAL "MIHAI VITEAZUL" TURDA 9.08

LICEUL TEORETIC "PETRU MAIOR" GHERLA 8.54

LICEUL TEORETIC "VICTOR BABES" CLUJ-NAPOCA 8.54

COLEGIUL "EMILNEGRUTIU" TURDA

LICEUL TEHNOLOGICSPECIAL "SAMUS" CLUJ

- NAPOCA

LICEUL TEHNOLOGICNR. 1 CLUJ-NAPOCA

COLEGIUL TEHNIC"EDMOND NICOLAU"

CLUJ-NAPOCA

COLEGIUL TEHNIC "DR.IOAN RATIU" TURDA

36.69

61.99

80.16

61.2

36.29

31.3

44.67

55.62

40.25

23.65

Scădere semnificativă a absenteismului

2011-2012 2011-2012


LICEUL TEORETIC "OCTAVIAN GOGA" HUEDIN 7.94

COLEGIUL NAȚIONAL "EMIL RACOVIȚĂ" CLUJ-NAPOCA 7.76

LICEUL TEORETIC "MIHAI EMINESCU" CLUJ-NAPOCA 7.5

LICEUL TEORETIC "EUGEN PORA" CLUJ-NAPOCA 6.89

LICEUL TEORETIC "ANA IPATESCU" GHERLA 6.54

LICEUL TEORETIC "GHEORGHE ȘINCAI" CLUJ-NAPOCA 6.45

COLEGIUL NAȚIONAL "ANDREI MURESANU" DEJ 6.37

LICEUL TEORETIC "ONISIFOR GHIBU" CLUJ-NAPOCA 6.04

COLEGIUL NAȚIONAL "GEORGE COSBUC" CLUJ-NAPOCA 6.01

LICEUL TEORETIC "BRASSAI SAMUEL" CLUJ-NAPOCA 5.85

LICEUL TEORETIC "ALEXANDRU PAPIU ILARIAN" DEJ 5.67

LICEUL TEORETIC "PAVEL DAN" CÂMPIA TURZII 5.64

LICEUL TEORETIC "NICOLAE BĂLCESCU" CLUJ-NAPOCA 5.34

LICEUL TEORETIC "LUCIAN BLAGA" CLUJ-NAPOCA 4.72

LICEUL TEORETIC "APACZAI CSERE JANOS" CLUJ-NAPOCA 4.65

COLEGIUL NAȚIONAL PEDAGOGIC "GHEORGHE LAZAR" CLUJ-NAPOCA 3.72

LICEUL TEORETIC "AVRAM IANCU" CLUJ-NAPOCA 3.69

LICEUL TEORETIC "JOSIKA MIKLOS" TURDA 3.65

LICEUL TEORETIC "BATHORY ISTVAN" CLUJ-NAPOCA 2.56

Din analiza datelor prezentate în tabelul de mai sus se observă că în categoria colegiilor

naționale și liceelor teoretice, cele mai multe absențe s-au înregistrat, în anul școlar 2012-2013, în cadrul Liceului de Informatică Tiberiu Popoviciu Cluj-Napoca, urmat de Colegiul Național George Barițiu Cluj-Napoca, Liceul Teoretic Gelul Voevod Gilău, Liceul Teoretic Liviu Rebreanu Turda și Liceul Waldorf Cluj-Napoca. Cele mai puține absențe/elev s-au înregistrat la Liceul Teoretic Bathory Istvan Cluj-Napoca, urmat de Liceul Teoretic Josika Miklos Turda, Liceul Teoretic Avram Iancu Cluj-Napoca, Colegiul Național Pedagogic Gheorghe Lazăr Cluj-Napoca și Liceul Teoretic Apaczai Csere Janos Cluj-Napoca.


LIC. DE INF. "T.POPOVICIU" CLUJ-…

COL. N. "G. BARITIU"CLUJ-NAPOCA

LIC. T. "GELU VOIEVOD"GILAU

LIC. T. "L. REBREANU"TURDA

LICEUL WALDORF CLUJ-NAPOCA

28.22

20.57

19.09

13.2

9.81

Colegii naționale și licee teoretice - rata CEA MAI MARE a

absenteismului

Analiza comparativă a evoluției absenteismului – LICEE TEORETICE ȘI COLEGII NAȚIONALE

- an școlar 2011-2012, an școlar 2012-2013



LICEUL TEORETIC "GELU VOIEVOD" GILĂU 4.54 19.09

LICEUL TEORETIC "ALEXANDRU PAPIU ILARIAN" DEJ 4.18 5.67

LICEUL DE INFORMATICĂ "TIBERIU POPOVICIU" CLUJ-NAPOCA 21.2 28.22

COLEGIUL NAȚIONAL "EMIL RACOVIȚĂ" CLUJ-NAPOCA 5.86 7.76

COLEGIUL NAȚIONAL "MIHAI VITEAZUL" TURDA 8.6 9.08

LICEUL TEORETIC "PETRU MAIOR" GHERLA 8.31 8.54

LICEUL TEORETIC "ONISIFOR GHIBU" CLUJ-NAPOCA 5.82 6.04

LICEUL TEORETIC "VICTOR BABES" CLUJ-NAPOCA 8.31 8.54

COLEGIUL NAȚIONAL "ANDREI MURESANU" DEJ 6.87 6.37

LICEUL TEORETIC "OCTAVIAN GOGA" HUEDIN 9.22 7.94

COLEGIUL NAȚIONAL "GEORGE COSBUC" CLUJ-NAPOCA 7.11 6.01

LICEUL TEORETIC "AVRAM IANCU" CLUJ-NAPOCA 4.46 3.69

COLEGIUL NAȚIONAL "GEORGE BARIȚIU" CLUJ-NAPOCA 25.15 20.57

LICEUL TEORETIC "GHEORGHE ȘINCAI" CLUJ-NAPOCA 7.91 6.45

LICEUL TEORETIC "PAVEL DAN" CÂMPIA TURZII 7.22 5.64

LICEUL TEORETIC "LUCIAN BLAGA" CLUJ-NAPOCA 6.14 4.72

LICEUL TEORETIC "APACZAI CSERE JANOS" CLUJ-NAPOCA 6.24 4.65

LICEUL WALDORF CLUJ-NAPOCA 13.26 9.81

LICEUL TEORETIC "ANA IPATESCU" GHERLA 8.86 6.54

LICEUL TEORETIC"APACZAI CSERE…

COL.N.PED."GH.LAZAR"CLUJ-NAPOCA

LIC.T."A. IANCU" CLUJ-NAPOCA

LIC.T."J.MIKLOS"TURDA

LIC.T."BATHORY I."CLUJ-NAPOCA

4.65

3.72

3.69

3.65

2.56

Colegii naționale și licee teoretice - rata CEA MAI MICĂ a

absenteismului


COLEGIUL NAȚIONAL PEDAGOGIC "GHEORGHE LAZAR" CLUJ-NAPOCA

5.47 3.72

LICEUL TEORETIC "NICOLAE BĂLCESCU" CLUJ-NAPOCA 7.88 5.34

LICEUL TEORETIC "EUGEN PORA" CLUJ-NAPOCA 12.21 6.89

LICEUL TEORETIC "LIVIU REBREANU" TURDA 24.12 13.2

LICEUL TEORETIC "BATHORY ISTVAN" CLUJ-NAPOCA 4.83 2.56

LICEUL TEORETIC "JOSIKA MIKLOS" TURDA 7.21 3.65

LICEUL TEORETIC "BRASSAI SAMUEL" CLUJ-NAPOCA 13.24 5.85

LICEUL TEORETIC "MIHAI EMINESCU" CLUJ-NAPOCA 19.21 7.5

În tabel este prezentată clasificarea liceelor teoretice și a colegiilor naționale în funcție de evoluția absenteismului din anii școlari 2011-2012, 2012-2013. Astfel, cu cea mai mare creștere a absenteismului, în cadrul acestei categorii de unități școlare, sunt: Liceul Teoretic Gelu Voevod Gilău, urmat de Liceul Teoretic Alexandru Papiu Ilarian Dej și Liceul de Informatică Tiberiu Popoviciu Cluj-Napoca Colegiile naționale și liceele teoretice în care au înregistrat cea mai mare scădere a numărului de absențe/elev sunt: Liceul Teoretic Mihai Eminescu Cluj-Napoca, cu o reducere a absenteismului cu 60%, Liceul Teoretic Brassai Samuel Cluj-Napoca, cu o diminuare a absenteismului cu 55%, Liceul Teoretic Josika Miklos Turda, care a înregistrat o scădere a absenteismului de 49%, Liceul Teoretic Bathory Istvan, cu o diminuare a absenteismului cu 46% și Liceul Teoretic Liviu Rebreanu Turda, cu o scădere a ratei absenteismului de 45%. CEA MAI MARE SCĂDERE A RATEI ABSENTEISMULUI, ÎN ANUL ȘCOLAR 2012-2013, S-A ÎNREGISTRAT ÎN CATEGORIA DE UNITĂȚI ȘCOLARE COLEGII NAȚIONALE ȘI LICEE TEORETICE, 20 DE COLEGII ȘI LICEE DIN 27 DIMINUÂND NUMĂRUL DE ABSENȚE/ELEV CU CEL PUȚIN 7%.

LICEUL TEORETIC"GELU VOIEVOD" GILAU

LICEUL TEORETIC"ALEXANDRU PAPIU

ILARIAN" DEJ

LICEUL DEINFORMATICA

"TIBERIU POPOVICIU"…

COLEGIUL NATIONAL"EMIL RACOVITA" CLUJ-

NAPOCA

COLEGIUL NATIONAL"MIHAI VITEAZUL"

TURDA

4.54

4.18

21.2

5.86

8.6

19.09

5.67

28.22

7.76

9.08


2012-2013

2011-2012

LICEUL TEORETIC "LIVIUREBREANU" TURDA

LICEUL TEORETIC"BATHORY ISTVAN"

CLUJ-NAPOCA

LICEUL TEORETIC"JOSIKA MIKLOS" TURDA

LICEUL TEORETIC"BRASSAI SAMUEL"

CLUJ-NAPOCA

LICEUL TEORETIC"MIHAI EMINESCU" CLUJ-

NAPOCA

24.12

4.83

7.21

13.24

19.21

13.2

2.56

3.65

5.85

7.5


2012-2013

2011-2012


Analiza comparativă a absenteismului – ȘCOLI GIMNAZIALE MEDIUL URBAN


ȘCOALA GIMNAZIALĂ"NICOLAE IORGA" CLUJ-NAPOCA 55.65

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"TRAIAN DARJAN" CLUJ-NAPOCA 21.71

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"MIHAI VITEAZUL" CÂMPIA TURZII 16.17

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"AVRAM IANCU" CÂMPIA TURZII 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"ANDREI ȘAGUNA" TURDA 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"AVRAM IANCU" TURDA 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"HOREA CLOSCA SI CRISAN" TURDA 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"IOAN OPRIS" TURDA 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"AVRAM IANCU" DEJ 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"ALEXANDRU VAIDA VOEVOD" CLUJ-NAPOCA 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"EMIL ISAC" CLUJ-NAPOCA 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"HOREA" CLUJ-NAPOCA 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"CONSTANTIN BRÂNCUȘI" CLUJ-NAPOCA 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"IOAN BOB" CLUJ-NAPOCA 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"OCTAVIAN GOGA" CLUJ-NAPOCA 8.43

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"TEODOR MURĂȘANU" TURDA 3.43

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"ION AGÂRBICEANU" CLUJ-NAPOCA 2.74

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 GHERLA 2.52

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"LIVIU REBREANU' CLUJ-NAPOCA 2.39

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"RADU STANCA" CLUJ-NAPOCA 2.06

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 DEJ 1.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"ION CREANGĂ" CLUJ-NAPOCA 1.77

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"MIHAI EMINESCU" DEJ 1.63

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"NICOLAE TITULESCU" CLUJ-NAPOCA 1.2

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"IULIU HAȚIEGANU" CLUJ-NAPOCA 0.83

Din analiza datelor prezentate în tabelul de mai sus, se observă că în categoria școlilor gimnaziale din mediul urban, cele mai multe absențe s-au înregistrat, în anul școlar 2012-2013, la Școala Gimnazială Nicolae Iorga Cluj-Napoca, urmată de Școala Gimnazială Traian Dârjan Cluj-Napoca, , Școala Gimnazială Mihai Viteazul Câmpia Turzii, Școala Gimnazială Avram Iancu Câmpia Turzii și Școala Gimnazială Andrei Șaguna Turda. Cele mai puține absențe/elev s-au înregistrat la Școala Gimnazială Iuliu HațieganuCluj-Napoca, urmat de Școala Gimnazială Nicolae Titulescu Cluj-Napoca, Școala Gimnazială Mihai Eminescu Dej, Școala Gimnazială Ion CreangăCluj-Napoca și Școala Gimnazială nr.1Dej.


Analiza comparativă a evoluției absenteismului – ȘCOLI GIMNAZIALE – URBAN - an școlar

2011-2012/an școlar 2012-2013



ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 GHERLA 1.11 2.52

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"OCTAVIAN GOGA" CLUJ-NAPOCA 3.83 8.43

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"ION AGÂRBICEANU" CLUJ-NAPOCA 1.34 2.74

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"MIHAI EMINESCU" DEJ 1.12 1.63

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"TRAIAN DARJAN" CLUJ-NAPOCA 15.53 21.71

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"RADU STANCA" CLUJ-NAPOCA 1.5 2.06

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"NICOLAE TITULESCU" CLUJ-NAPOCA 0.92 1.2

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"MIHAI VITEAZUL" CÂMPIA TURZII 13.07 16.17

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"NICOLAE IORGA" CLUJ-NAPOCA 49.89 55.65

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 DEJ 1.94 1.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"LIVIU REBREANU' CLUJ-NAPOCA 2.87 2.39

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"AVRAM IANCU" CÂMPIA TURZII 13.26 9.81

ȘC.G.NR. 1 DEJ

ȘC.G."I.CREANGA" CLUJ-NAPOCA

ȘC.G."M.EMINESCU" DEJ

ȘC.G."N.TITULESCU" CLUJ-NAPOCA

ȘC.G."I.HATIEGANU" CLUJ-NAPOCA

1.81

1.77

1.63

1.2

0.83

Școli gimnaziale urban cu CEA MAI MICĂ rată a absenteismului

ȘC.G."N.IORGA" CLUJ-NAPOCA

ȘC.G."T.DARJAN" CLUJ-NAPOCA

ȘC.G."MIHAI VITEAZUL" CAMPIA TURZII

ȘC.G."AVRAM IANCU" CAMPIA TURZII

ȘC.G."A.SAGUNA" TURDA

55.65

21.71

16.17

9.81

9.81

Școli gimnaziale urban cu CEA MAI MARE rată a absenteismului


ȘCOALA GIMNAZIALĂ"ANDREI ȘAGUNA" TURDA 13.26 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"AVRAM IANCU" TURDA 13.26 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"HOREA CLOSCA SI CRISAN" TURDA 13.26 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"IOAN OPRIS" TURDA 13.26 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"AVRAM IANCU" DEJ 13.26 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"ALEXANDRU VAIDA VOEVOD" CLUJ-NAPOCA

13.26 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"EMIL ISAC" CLUJ-NAPOCA 13.26 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"HOREA" CLUJ-NAPOCA 13.26 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"CONSTANTIN BRÂNCUȘI" CLUJ-NAPOCA 13.26 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"IOAN BOB" CLUJ-NAPOCA 13.26 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"TEODOR MURĂȘANU" TURDA 5.13 3.43

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"ION CREANGĂ" CLUJ-NAPOCA 2.66 1.77

ȘCOALA GIMNAZIALĂ"IULIU HAȚIEGANU" CLUJ-NAPOCA 1.86 0.83

În tabelul de mai sus am realizat o ierarhizare a școlilor gimnaziale din mediul urban, în funcție de evoluția absenteismului din anii școlari 2011-2012, 2012-2013. Astfel, școlile cu cea mai mare creștere a absenteismului sunt: Școala Gimnazială nr.1 Gherla, urmată de Școala Gimnazială Octavian Goga Cluj-Napoca,Școala Gimnazială Mihai Eminescu Dej, și Școala Gimnazială Traian Dârjan Cluj-Napoca. Școlile care au înregistrat cea mai mare scădere a numărului de absențe/elev sunt: ȘcoalaGimnazială Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca, cu o reducere a absenteismului cu 55%, urmată de Școala Gimnazială Ion Creangă Cluj-Napoca și Școala Gimnazială Teodor Murășanu Turda, cu o scădere cu 33% a absenteismului.

11 școli gimnaziale au înregistrat o scădere a ratei absenteismului cu 26%, 16 au înregistrat o diminuare a numărului de absențe/elev cu cel puțin 6%.

ȘC."T.MURASANU" TURDA

ȘC."I.CREANGA" CLUJ-NAPOCA

ȘC."I.HATIEGANU" CLUJ-NAPOCA

5.13

2.66

1.86

3.43

1.77

0.83

Scădere semnificativă a absenteismului 2012-2013

2011-2012

ȘC.NR. 1 GHERLA

ȘC."O.GOGA" CLUJ-NAPOCA

ȘC.”I.AGARBICEANU" CLUJ-NAPOCA

ȘC."M.EMINESCU" DEJ

ȘC."T.DARJAN" CLUJ-NAPOCA

1.11

3.83

1.34

1.12

15.53

2.52

8.43

2.74

1.63

21.71

Creștere semnificativă a absenteismului 2012-2013

2011-2012


Analiza comparativă a absenteismului – ȘCOLI GIMNAZIALE MEDIUL RURAL


ȘCOALA GIMNAZIALĂ BACIU 44.02

ȘCOALA GIMNAZIALĂ PANTICEU 41.07

ȘCOALA GIMNAZIALĂ PLOSCOȘ 32.72

ȘCOALA GIMNAZIALĂ COJOCNA 31.75

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CĂMĂRAȘU 30.66

ȘCOALA GIMNAZIALĂ SĂCUIEU 30.44

ȘCOALA GIMNAZIALĂ AȘCHILEU MARE 26.75

ȘCOALA GIMNAZIALĂ GEACA 24.93

ȘCOALA GIMNAZIALĂ MERA 24.9

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CĂPUȘU MARE 24.65

ȘCOALA GIMNAZIALĂ GÂRBĂU 24.45

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CUTCA 23.14

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CĂIANU 20.73

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CIURILA 14.26

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CEANU MARE 13.77

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "ȘTEFAN MICLE" FELEACU 13.72

ȘCOALA GIMNAZIALĂ AGHIREȘU - FABRICI 13.45

ȘCOALA GIMNAZIALĂ POIENI 13.38

ȘCOALA GIMNAZIALĂ BOBÂLNA 13.04

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CĂLĂȚELE 11.97

ȘCOALA GIMNAZIALĂ IARA 10.9

ȘCOALA GIMNAZIALĂ FRATA 9.84

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "ADY ENDRE" SÂNCRAIU 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "ALEXANDRU BOHATIEL" VULTURENI 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "BORBELY JOZSEF" SĂVĂDISLA 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "GELU ROMANUL" DĂBÂCA 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "GEORGE BARIȚIU" JUCU DE SUS 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "GHEORGHE ȘINCAI" FLOREȘTI 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "IOAN ALEXANDRU" SÂNPAUL 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "AVRAM IANCU" BELIȘ 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ICLOD 9.56

ȘCOALA GIMNAZIALĂ BONȚIDA 9.34

ȘCOALA GIMNAZIALĂ MĂGURI RĂCĂTĂU 9.23

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CĂȘEIU 8.95

ȘCOALA GIMNAZIALĂ MINTIU GHERLII 8.7

ȘCOALA GIMNAZIALĂ VAD 8.52

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CĂTINA 8.05


ȘCOALA GIMNAZIALĂ TURENI 8.01

ȘCOALA GIMNAZIALĂ MOLDOVENEȘTI 7.95

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NIRES 6.88

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "SIMION BALINT" COPĂCENI 6.8

ȘCOALA GIMNAZIALĂ BAISOARA 6.53

ȘCOALA GIMNAZIALĂ LUNA 6.28

ȘCOALA GIMNAZIALĂ LUNA DE SUS 6.28

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CÂȚCĂU 6.26

ȘCOALA GIMNAZIALĂ MOCIU 6.2

ȘCOALA GIMNAZIALĂ PALATCA 5.15

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "LIA MANOLIU" CORNEȘTI 5.11

ȘCOALA GIMNAZIALĂ RĂSCRUCI 4.9

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NEGRENI 4.44

ȘCOALA GIMNAZIALĂ MĂNĂSTIRENI 4.34

ȘCOALA GIMNAZIALĂ BUZA 4.17

ȘCOALA GIMNAZIALĂ HĂȘDATE - FINIȘEL 3.97

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CĂLĂRAȘI 3.75

ȘCOALA GIMNAZIALĂ PETREȘTII DE JOS 3.29

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "MIHAI VODĂ" MIHAI VITEAZU 3.16

ȘCOALA GIMNAZIALĂ UNGURAȘ 3.11

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "PAVEL DAN" TRITENII DE JOS 2.97

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ALUNIȘ 2.5

ȘCOALA GIMNAZIALĂ SIC 2.24

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ȚAGA 2.19

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CHIUIEȘTI 2.13

ȘCOALA GIMNAZIALĂ BORȘA 2.05

ȘCOALA GIMNAZIALĂ RÂȘCA 2.01

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "KOS KAROLY" IZVORU CRIȘULUI 1.8

ȘCOALA GIMNAZIALĂ SUATU 1.69

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CHINTENI 1.49

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "PELAGHIA ROSU" MĂRIȘEL 1.3

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "OCTAVIAN GOGA" CIUCEA 1.17

ȘCOALA PRIMARA FIZESU GHERLII 1.02

ȘCOALA PRIMARA AITON 1.02

ȘCOALA PRIMARA RECEA CRISTUR, COM. RECEA CRISTUR 1.02

ȘCOALA PRIMARA JICHISU DE JOS 1.02

ȘCOALA GIMNAZIALĂ VALEA IERII 1.02

ȘCOALA GIMNAZIALĂ VIISOARA 1.02

ȘCOALA GIMNAZIALĂ RĂCHIȚELE 0.86

Din analiza datelor prezentate în tabelul de mai sus se observă că în categoria școlilor

gimnaziale din mediul rural, cele mai multe absențe s-au înregistrat, în anul școlar 2012-2013, la Școala Gimnazială Baciu, Școala Gimnazială Panticeu, urmată de Școala Gimnazială Ploscoș, Școala


Gimnazială Cojocna și Școala Gimnazială Cămărașu. Cele mai puține absențe/elev s-au înregistrat la Școala Gimnazială Răchițele, urmată de Școala Gimnazială Viișoara, Școala Gimnazială Valea Ierii, Școala Primară Jichișu de jos și Școala Primară Recea Cristur.

Analiza comparativă a evoluției absenteismului – ȘCOLI GIMNAZIALE – RURAL - an școlar

2011-2012/an școlar 2012-2013



ȘCOALA GIMNAZIALĂ PLOSCOȘ 2.63 32.72

ȘCOALA GIMNAZIALĂ UNGURAȘ 0.27 3.11

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NEGRENI 0.61 4.44

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "LIA MANOLIU" CORNEȘTI 1.43 5.11

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CÂȚCĂU 1.75 6.26

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "ȘTEFAN MICLE" FELEACU 4.71 13.72

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CUTCA 8.33 23.14

ȘCOALA GIMNAZIALĂ SUATU 0.61 1.69

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CHIUIEȘTI 0.86 2.13

ȘCOALA GIMNAZIALĂ SĂCUIEU 13.06 30.44

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CĂMĂRAȘU 14.96 30.66

ȘCOALA GIMNAZIALĂ LUNA 3.24 6.28

ȘCOALA GIMNAZIALĂ LUNA DE SUS 3.24 6.28

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "MIHAI VODĂ" MIHAI VITEAZU 1.66 3.16

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CĂLĂRAȘI 1.99 3.75

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "OCTAVIAN GOGA" CIUCEA 0.68 1.17

ȘCOALA GIMNAZIALĂ MOLDOVENEȘTI 4.64 7.95

ȘCOALA GIMNAZIALĂ BUZA 2.57 4.17

ȘCOALA GIMNAZIALĂ MĂNĂSTIRENI 2.72 4.34

ȘCOALA GIMNAZIALĂ BACIU 27.82 44.02

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NIRES 4.33 6.88

ȘCOALA GIMNAZIALĂ FRATA 6.41 9.84

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ICLOD 6.43 9.56

ȘCOALA GIMNAZIALĂ IARA 7.41 10.9

ȘCOALA PRIMARA FIZESU GHERLII 0.71 1.02

ȘCOALA PRIMARA AITON 0.71 1.02

ȘCOALA PRIMARA RECEA CRISTUR 0.71 1.02

ȘCOALA PRIMARA JICHISU DE JOS 0.71 1.02

ȘCOALA GIMNAZIALĂ VALEA IERII 0.71 1.02

ȘCOALA GIMNAZIALĂ VIISOARA 0.71 1.02

ȘCOALA GIMNAZIALĂ MERA 17.59 24.9

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CEANU MARE 9.96 13.77


ȘCOALA GIMNAZIALĂ GÂRBĂU 17.68 24.45

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CĂLĂȚELE 8.73 11.97

ȘCOALA GIMNAZIALĂ BONȚIDA 7.06 9.34

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CIURILA 11.32 14.26

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CĂPUȘU MARE 19.87 24.65

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CĂIANU 16.9 20.73

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CĂTINA 6.8 8.05

ȘCOALA GIMNAZIALĂ GEACA 21.06 24.93

ȘCOALA GIMNAZIALĂ MĂGURI RĂCĂTĂU 7.91 9.23

ȘCOALA GIMNAZIALĂ PANTICEU 35.13 41.07

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ȚAGA 1.9 2.19

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "SIMION BALINT" COPĂCENI 6.29 6.8

ȘCOALA GIMNAZIALĂ MINTIU GHERLII 8.04 8.7

ȘCOALA GIMNAZIALĂ PALATCA 4.83 5.15

ȘCOALA GIMNAZIALĂ POIENI 12.84 13.38

ȘCOALA GIMNAZIALĂ RĂSCRUCI 4.71 4.9

ȘCOALA GIMNAZIALĂ VAD 8.84 8.52

ȘCOALA GIMNAZIALĂ PETREȘTII DE JOS 3.76 3.29

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "PAVEL DAN" TRITENII DE JOS 3.44 2.97

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ALUNIȘ 3.01 2.5

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CHINTENI 2 1.49

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "ADY ENDRE" SÂNCRAIU 13.26 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "ALEXANDRU BOHATIEL" VULTURENI 13.26 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "BORBELY JOZSEF" SĂVĂDISLA 13.26 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "GELU ROMANUL" DĂBÂCA 13.26 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "GEORGE BARIȚIU" JUCU DE SUS 13.26 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "GHEORGHE ȘINCAI" FLOREȘTI 13.26 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "IOAN ALEXANDRU" SÂNPAUL 13.26 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "AVRAM IANCU" BELIȘ 13.26 9.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ COJOCNA 42.74 31.75

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "PELAGHIA ROSU" MĂRIȘEL 1.8 1.3

ȘCOALA GIMNAZIALĂ BOBÂLNA 18.07 13.04

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CĂȘEIU 12.94 8.95

ȘCOALA GIMNAZIALĂ BAISOARA 9.53 6.53

ȘCOALA GIMNAZIALĂ HĂȘDATE - FINIȘEL 6.07 3.97

ȘCOALA GIMNAZIALĂ MOCIU 10.43 6.2

ȘCOALA GIMNAZIALĂ AGHIREȘU - FABRICI 23.77 13.45

ȘCOALA GIMNAZIALĂ RÂȘCA 3.77 2.01

ȘCOALA GIMNAZIALĂ SIC 4.3 2.24

ȘCOALA GIMNAZIALĂ TURENI 15.68 8.01

ȘCOALA GIMNAZIALĂ RĂCHIȚELE 2.33 0.86


ȘCOALA GIMNAZIALĂ BORȘA 5.35 2.05

ȘCOALA GIMNAZIALĂ AȘCHILEU MARE 90.5 26.75

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "KOS KAROLY" IZVORU CRIȘULUI 6.98 1.8

În tabelul de mai sus, am realizat o ierarhizare a școlilor gimnaziale din mediul rural, în

funcție de evoluția absenteismului din anii școlari 2011-2012, 2012-2013. Astfel, școlile cu cea mai mare creștere a absenteismului sunt: Școala Gimnazială Ploscoș, Școala Gimnazială Unguraș,Școala Gimnazială Negreni urmată de Școala Gimnazială Lia Manoliu Cornești și Școala Gimnazială Câțcău. Școlile care au înregistrat cea mai mare scădere a numărului de absențe/elev sunt: Școala Gimnazială Kos Karoly Izvoru Crișului, cu o reducere a absenteismului cu 74%, urmată de Școala Gimnazială Așchileu Mare cu o scădere cu 70% a absenteismului, Școala Gimnazială Borșacu o diminuare a absenteismului cu 61%, Școala Gimnazială Răchițele a înregistrat o reducere a numărului de absențe/elev cu 60% și Școala Gimnazială Tureni, cu o scădere cu 49%

a absenteismului.

Analiza comparativă a absenteismului – UNITĂȚI DE ÎNVĂȚĂMÂNT VOCAȚIONAL

UNITATE ȘCOLARĂ NUMĂR

ABSENȚE/ELEV LICEUL GRECO-CATOLIC "INOCHENTIE MICU" CLUJ-NAPOCA 29.77

LICEUL DE ARTE VIZUALE "ROMULUS LADEA" CLUJ-NAPOCA 28.22

ȘC.G.TURENI

ȘC.G.RĂCHIȚELE

ȘC.G.BORȘA

ȘC.G.AȘCHILEU MARE

ȘC.G."KOS KAROLY" IZVORU CRISULUI

15.68

2.33

5.35

90.5

6.98

8.01

0.86

2.05

26.75

1.8


2012-2013 2011-2012

ȘC.G.PLOSCOS

ȘC.G.UNGURAS

ȘC.G.NEGRENI

ȘC.G."LIA MANOLIU" CORNESTI

ȘC.G.CATCAU

2.63

0.27

0.61

1.43

1.75

32.72

3.11

4.44

5.11

6.26


2012-2013 2011-2012


LICEUL CU PROGRAM SPORTIV CLUJ-NAPOCA 28.22

LICEUL DE COREGRAFIE SI ARTA DRAMATICA "OCTAVIAN STROIA" CLUJ-NAPOCA

28.22

LICEUL DE MUZICĂ "SIGISMUND TODUȚĂ" CLUJ-NAPOCA 28.22

ȘCOALA GIMNAZIALĂ DE MUZICĂ "AUGUSTIN BENA" CLUJ-NAPOCA 23.14

LICEUL TEOLOGIC ADVENTIST "MARANATHA" CLUJ-NAPOCA 18.55

LICEUL TEOLOGIC BAPTIST "EMANUEL" CLUJ-NAPOCA 12.3

SEMINARUL TEOLOGIC ORTODOX CLUJ-NAPOCA 6.81

LICEUL "JANOS ZSIGMOND" CLUJ-NAPOCA 2.74

LICEUL TEOLOGIC REFORMAT CLUJ-NAPOCA 0.11

Din analiza datelor prezentate în tabelul de mai sus se observă că în categoria unităților de învățământ vocațional, cele mai multe absențe s-au înregistrat, în anul școlar 2012-2013, la Liceul Greco-Catolic "Inochentie Micu" Cluj-Napoca urmat, cu același număr de absențe/elev Liceul de Arte Vizuale "Romulus Ladea" Cluj-Napoca, Liceul cu Program Sportiv Cluj-Napoca, Liceul de Coregrafie și Arta Dramatica "Octavian Stroia" Cluj-Napoca și Liceul de Muzică "Sigismund Toduță" Cluj-Napoca.

Analiza comparativă a evoluției absenteismului – UNITĂȚI DE ÎNVĂȚĂMÂNT

VOCAȚIONAL - an școlar 2011-2012/an școlar 2012-2013



ȘCOALA GIMNAZIALĂ DE MUZICĂ "AUGUSTIN BENA" CLUJ-NAPOCA 8.33 23.14

LICEUL GRECO-CATOLIC "INOCHENȚIE MICU" CLUJ-NAPOCA 21.67 29.77

LICEUL DE ARTE VIZUALE "ROMULUS LADEA" CLUJ-NAPOCA 21.2 28.22

LICEUL CU PROGRAM SPORTIV CLUJ-NAPOCA 21.2 28.22

LICEUL DE COREGRAFIE SI ARTĂ DRAMATICĂ "OCTAVIAN STROIA" CLUJ-NAPOCA

21.2 28.22

LICEUL DE MUZICĂ "SIGISMUND TODUȚĂ" CLUJ-NAPOCA 21.2 28.22

LICEUL TEOLOGIC BAPTIST "EMANUEL" CLUJ-NAPOCA 14.82 12.3

LIC.GRECO-CATOLIC CLUJ-NAPOCA

LIC.SPORTIV CLUJ-NAPOCA

LIC.DE MUZICA "S.TODUTA" CLUJ-NAPOCA

LIC."MARANATHA"

SEMINARUL TEOLOGIC ORTODOX CLUJ-NAPOCA

LIC.T.REFORMAT CLUJ-NAPOCA

29.77 28.22 28.22 28.22 28.22

23.14 18.55

12.3 6.81

2.74 0.11

Unități de învățământ vocațional - rata absenteism - an școlar 2012-2013


LICEUL TEOLOGIC ADVENTIST "MARANATHA" CLUJ-NAPOCA 22.64 18.55

LICEUL "JANOS ZSIGMOND" CLUJ-NAPOCA 3.45 2.74

SEMINARUL TEOLOGIC ORTODOX CLUJ-NAPOCA 15.54 6.81

LICEUL TEOLOGIC REFORMAT CLUJ-NAPOCA 2.13 0.11

În tabelul de mai sus, am realizat o ierarhizare a unităților de învățământ vocațional, în

funcție de evoluția absenteismului din anii școlari 2011-2012, 2012-2013. Astfel, școlile cu cea mai mare creștere a absenteismului sunt: Școala Gimnazială de Muzică "Augustin Bena" Cluj-Napoca, urmată de Liceul Greco-Catolic "Inochentie Micu" Cluj-Napoca,Liceul de Arte Vizuale "Romulus Ladea" Cluj-Napoca, Liceul cu Program Sportiv Cluj-Napoca, Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică "Octavian Stroia" Cluj-Napoca, Liceul De Muzică "Sigismund Toduță" Cluj-Napoca. Unitățile de învățământ vocațional care au înregistrat cea mai mare scădere a numărului de absențe/elev sunt: LICEUL TEOLOGIC REFORMAT CLUJ-NAPOCA, cu o reducere a absenteismului

ȘC.G.DE MUZICĂ "A.BENA" CLUJ-NAPOCA

LIC.GRECO-CATOLIC "I.MICU" CLUJ-NAPOCA

LIC.DE ARTE VIZUALE "R.LADEA" CLUJ-NAPOCA

LIC.SPORTIV CLUJ-NAPOCA

LIC.DE COREGRAFIE SI ARTA DRAMATICA "O.STROIA"CLUJ-NAPOCA

LIC.DE MUZICA "S.TODUȚĂ" CLUJ-NAPOCA

LIC.BAPTIST "EMANUEL" CLUJ-NAPOCA

LIC."MARANATHA" CLUJ-NAPOCA

LICEUL "JANOS ZSIGMOND" CLUJ-NAPOCA

SEMINARUL TEOLOGIC ORTODOX CLUJ-NAPOCA

LIC.REFORMAT CLUJ-NAPOCA

8.33

21.67

21.2

21.2

21.2

21.2

14.82

22.64

3.45

15.54

2.13

23.14

29.77

28.22

28.22

28.22

28.22

12.3

18.55

2.74

6.81

0.11

Număr de absențe/elev - vocațional 2011-2012/2012-2013

NR ABS./ELEV 2012-2013 NR ABS./ELEV 2011-2012


cu 95%, urmată de Seminarul Teologic Ortodox Cluj-Napoca cu o scădere cu 56% a absenteismului și Liceul "Janos Zsigmond" Cluj-Napoca, cu o scădere cu 21% a absenteismului.

Analiza comparativă a absenteismului – UNITĂȚI DE ÎNVĂȚĂMÂNT SPECIAL


LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL PENTRU DEFICIENȚI DE AUZ CLUJ-NAPOCA 44.67

LICEUL SPECIAL PENTRU DEFICIENȚI DE VEDERE CLUJ-NAPOCA 28.22

CSEI CLUJ-NAPOCA 15.81

ȘCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ DEJ 2.24

CRDEII CLUJ-NAPOCA 2.24

ȘCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ "TRANSILVANIA" BACIU 2.24

ȘCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ HUEDIN 2.24

ȘCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ PENTRU DEFICIENȚI DE AUZ "KOZMUTZA FLORA" CLUJ-NAPOCA

2.24

Din analiza datelor prezentate în tabelul de mai sus se observă că în categoria unităților de

învățământ special, cele mai multe absențe s-au înregistrat, în anul școlar 2012-2013, la Liceul Tehnologic Special pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca (44,67), urmat de Liceul Tehnologic Special pentru Deficienți de Vedere Cluj-Napoca (28,22) și CSEII Cluj-Napoca, cu o rată a absenteismului de 15,81. Restul unităților de învățământ special din județul Cluj au înregistrat același număr de absențe/elec de 2,24.

LIC.TEH.SP.PT DEF.DE AUZ CLUJ-NAPOCA

LIC.TEH.SP.PT DEF.DE VEDERE CLUJ-NAPOCA

CSEI CLUJ-NAPOCA

ȘC.G.SPECIALĂ DEJ

CRDEII CLUJ-NAPOCA

ȘC.G.SP."TRANSILVANIA" BACIU

ȘC.G.SPECIALĂ HUEDIN

ȘC.G.SP.PT.DEF.DE AUZ "KOZMUTZA FLORA" CLUJ-…

44.67

28.22

15.81

2.24

2.24

2.24

2.24

2.24

Număr de absențe/elev - unități de învățământ special - 2012-2013


Analiza comparativă a evoluției absenteismului – UNITĂȚI DE ÎNVĂȚĂMÂNT SPECIAL - an

școlar 2011-2012/an școlar 2012-2013



CENTRUL ȘCOLAR PENTRU EDUCAȚIE INCLUZIVĂ CLUJ-NAPOCA 6.39 15.81

LICEUL SPECIAL PENTRU DEFICIENȚI DE VEDERE CLUJ-NAPOCA 21.2 28.22

LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL PENTRU DEFICIENȚI DE AUZ CLUJ-NAPOCA

61.99 44.67

ȘCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ DEJ 4.3 2.24

ȘCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ CENTRU DE RESURSE ȘI DOCUMENTARE PRIVIND EDUCAȚIA INCLUSIVĂ/INTEGRATĂ CLUJ-NAPOCA

4.3 2.24

ȘCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ "TRANSILVANIA" BACIU 4.3 2.24

ȘCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ HUEDIN 4.3 2.24

ȘCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ PENTRU DEFICIENȚI DE AUZ "KOZMUTZA FLORA" CLUJ-NAPOCA

4.3 2.24

În tabelul de mai sus am realizat o ierarhizare a unităților de învățământ special, în

funcție de evoluția absenteismului din anii școlari 2011-2012, 2012-2013. După cum se poate observa, singurele unități de învățământ special care au înregistrat o creștere a numărului de absențe/elev, în anul școlar 2012-2013, comparativ cu anul școlar 2011-2012, sunt Centrul Școlar Pentru Educație Incluzivă Cluj-Napoca și Liceul Special pentru Deficienți de Vedere Cluj-Napoca. Celelalte instituții de învățământ au înregistrat o scădere a ratei absenteismului cu cel puțin 27%.


I.4.2. CAUZELE ABSENTEISMULUI

Cauza cea mai frecventă Școli Gimnaziale

Vocațional Special Tehnologic Teoretice și colegii naționale

Nu e cazul 73 69 110 94 36

Cauze medicale 6 10 52 2 4

Reținut pentru munci agricole sau casnice

2 1 1 2 5

Elevii provin din familii rrome care manifestă

dezinteres față de școală 6 5 0 0 4

Program școlar suprasolicitant

0 1 0 1 2

Elevi ai căror părinți sunt plecați în străinătate, elevii

nefiind supravegheați 0 1 0 3 0

Neaducerea la timp a motivărilor

4 2 0 4 8

Dezinteresul elevilor 8 6 0 15 21

Întârzieri 3 5 0 16 15

Elevii provin din familii cu statut socio-economic

scăzut 7 9 0 2 10

CSEI CLUJ-NAPOCA

LIC.SP.PT.DEF.DE VEDERE CLUJ-NAPOCA

LIC.TEH.SP.PT.DEF.DE AUZ CLUJ-NAPOCA

ȘC.SPECIALA DEJ

SCOALA GIMNAZIALA SPECIALA CENTRU DE…

ȘC.G.SP."TRANSILVANIA" BACIU

ȘC.G.SPECIALA HUEDIN

ȘC.G.SP.PT.DEF.DE AUZ "KOZMUTZA FLORA" …

6.39

21.2

61.99

4.3

4.3

4.3

4.3

4.3

15.81

28.22

44.67

2.24

2.24

2.24

2.24

2.24

Număr absențe/elev - învățământ special - 2011-2012/2012-2013

2012-2013 2011-2012


Dezinteresul familiei față de școală

15 17 0 2 11

Regulament școlar permisiv

0 2 0 0 0

Teama de sancțiune 0 0 0 0 0

Implicarea elevilor în activități extrașcolare,

cluburi sportive 0 1 0 0 0

Abandon școlar 3 2 0 0 5

Înregistrarea cu întârziere a absențelor în catalog

1 1 0 0 1

Distribuirea orelor (dimineața/după-masa)

0 2 0 0 0

Învoiri părinți 3 4 0 0 2

Elevi care lucrează 5 4 0 1 5

Obținerea cu ușurință a motivărilor

2 0 0 0 2

Elevi navetiști 4 3 0 4 4

Influența negativă a grupului

0 1 0 0 0

Relație școală-familie deficitară

0 1 0 0 0

Fobie socială/școlară 0 2 0 2 0

Fără răspuns 16 14 8 26 39

Lipsa OȘP pentru înscrierea la școală

2 1 3 0 0

Exmatriculare temporară (eliminare pe 3 zile) cf.

ROFUIP 0 0 0 3 0

Din analiza tabelului de mai sus, se pot concluziona următoarele: - Cauza cea mai frecventă a absențelor elevilor din școli gimnaziale este reprezentată de

dezinteresul familiei față de școală, urmată de dezinteresul elevilor și statutul socio-economic scăzut al familiei;

- Cauza cea mai frecventă a absențelor elevilor din unitățile de învățământ vocațional este reprezentată de dezinteresul familiei față de școală urmată de cauze medicale și statutul socio-economic scăzut al familiei;

- Cauza cea mai frecventă a absențelor elevilor din unitățile de învățământ special este reprezentată de problemele medicale;

- Cauza cea mai frecventă a absențelor elevilor din colegiile tehnice și liceele tehnologice este reprezentată de întârzierile la ore, urmată de dezinteresul elevilor față de activitatea instructiv-educativă, neaducerea la timp a motivărilor, elevi care fac naveta și nu ajung la timp la școală sau pleacă înainte de terminarea orelor de curs;

- Cauza cea mai frecventă a absențelor elevilor din colegiile naționale și liceele teoretice este reprezentată de dezinteresul elevilor față de școală, urmată de întârzierile la ore și dezinteresul familiei față de școală.


I.4.3. Măsuri luate de școală în vederea scăderii absenteismului școlar

Măsura Școli

Gimnaziale Vocațional Special Tehnologic Teoretice

și colegii naționale

1. Aplicarea sancţiunilor prevăzute în regulamentul şcolar

17 11 7 24 22

2. Informarea părinţilor (discuţii)

26 8 8 18 14

3. Informarea scrisă a părinţilor

16 7 8 13 9

4. Vizite la domiciliul elevilor de către

profesorul Diriginte/învăţător/me

diator şcolar

14 0 1 0 0

5. Activități derulate de către consilierul şcolar

pe tema absenteismului şcolar

10 1 0 7 3

6. Ședinţe/lectorate cu părinţii pe tema

absenteismului şcolar

5 3 0 0 0

7. Colaborarea cu Departamentul de

Asistenţă Socială din cadrul Primăriei

11 0 3 0 0

8. Iniţierea de parteneriate cu

Primăria şi/sau Poliţia în vederea reducerii

absenteismului

9 0 0 0 0

9. Alte măsuri 8 0 0 0 0

10. Fără răspuns 4 4 3 7 6

11. Raportare în machetă veche

9 1 1 1 0


Din analiza tabelului de mai sus, putem constata că cea mai des utilizată măsură, pentru toate categoriile de unități de învățământ, este reprezentată de aplicarea sancţiunilor prevăzute în regulamentul şcolar urmată de informarea părinţilor (discuţii) și informarea scrisă a părinţilor. Activități derulate de către consilierul şcolar pe tema absenteismului şcolar apar ca a patra măsură, ca frecvență, în cazul colegiilor tehnice și liceelor tehnologice și a cincea, ca frecvență, în cazul unităților de învățământ vocațional și școlilor gimnaziale. La categoria ”alte măsuri”, introducerea catalogului electronic, a sistemelor de supraveghere video și a sistemului de pază sunt cele mai frecvente măsuri enumerate de școală.

I.4.4. Prevenirea violenţei şi creşterea siguranţei elevilor CONSILIERE ÎN SITUAŢII DE VIOLENŢĂ (din numărul total de persoane consiliate) Nr. Domeniul Ce se înregistrează Număr situaţii

I. Consiliere individuală Număr elevi 1130 Număr părinţi 563 Număr cadre didactice 617

II. Consiliere de grup Număr elevi 8107 Număr părinţi 2298 Număr cadre didactice 640

MATERIALE REALIZATE ÎN SPRIJINUL ŞCOLILOR (PE TEMATICA PREVENIRII VIOLENŢEI, CREŞTERII SIGURANŢEI ELEVILOR) - Materiale în vederea prevenirii comportamentelor de risc:

o Prezentări PowerPoint: „Prevenirea consumului de droguri (etnobotanice)”, „Educația sexuala”, “Prevenirea traficului de persoane”

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

17

26

16 14

10

5

11 9

8

4

9 11

8 7

0 1

3

0 0 0

4

1

7 8 8

1 0 0

3

0 0

3 1

24

18

13

0

7

0 0 0 0

7

1

22

14

9

0

3

0 0 0 0

6

0

Măsuri luate de școală

Școli Gimnaziale Vocațional Special Tehnologic Teoretice și Colegii naționale


o Ghiduri - prevenţia comportamentelor dezadaptative (alcool, tutun, etnobotanice) o Efecte negative ale vizionării televizorului asupra dezvoltării copilului o Procedura de prevenire şi combatere a consumului de substanţe interzise etc.

- Materiale pentru prevenirea si combaterea violenţei în mediul şcolar:

o Plan operaţional antiviolenţă o Proceduri specifice de intervenţie vizând comportamentele agresive o Elaborarea Planului de măsuri pentru prevenirea violenţei o Elaborare - Chestionar pentru evaluarea fenomenului de bullying în şcoală/ la nivelul clasei

de elevi o Activităţi pentru ciclul primar, gimnazial şi liceal pe tema prevenţiei/reducerii fenomenului

violenţei, jocuri pentru creşterea coeziunii grupului, jocuri şi activităţi pe tema rezolvării de probleme şi a rezolvării conflictelor

o Cauzele psihologice ascunse ale agresivității o Asertivitate versus Agresivitate; Drepturile asertive si principiile comunicării asertive o Formulare pentru monitorizarea problemelor de comportament (inclusiv agresivitate) o Pliante –„Asertivitatea- antidotul pentru agresivitate”, „Sugestii dacă aveţi dificultăţi în a

spune nu” o Limbajul verbal și nonverbal in asertivitate, agresivitate, pasivitate o Cauzele, efectele şi metodele de control al furiei la copii o Formulare pentru monitorizarea problemelor de comportament (inclusiv agresivitate) o Cauzele psihologice ascunse ale agresivității o De la frustrare și mânie...la agresivitate - prezentarea unui referat și discuții libere

aspectele psihologice ale agresivităţii o Sugestii pentru reducerea agresivităţii-utile educatorilor, profesorilor şi părinților; o Reperarea fenomenului de bullying în şcoli- prezentare/ referat , pliante, etc...și discuții

deschise pe tema Bullying-ului o Prevenţia violenței (ghiduri, broşuri, pliante) o Pliant cu informaţii despre efectele violenţei o Violenţa (tipuri, cauze, consecinţe)etc.

ACTIVITĂŢI REALIZATE DE CĂTRE PROFESORII CONSILIERI (PE TEMATICA PREVENIRII VIOLENŢEI, CREŞTERII SIGURANŢEI ELEVILOR) - Activităţi de prevenire a comportamentelor de risc:

o Îndrumarea consiliului elevilor pentru participarea la Flash-Mob „Prevenirea traficului de persoane” (elaborare materiale, formarea echipei)

o Prezentare în Consiliul profesoral a temei ”Abordarea situațiilor problematice” o Adolescenţii şi tulburările de comportament alimentar o Prevenţia consumului de droguri o Diseminare informaţii despre etnobotanice, corectare a percepţiilor eronate (campania

antidrog “Calul troian” – Asociaţia Preventis) etc. - Activităţi de prevenire a comportamentelor agresive / violenţei în şcoală (activităţi la clasă, dezbateri, concursuri, expoziţii):

o Programul anti-violenţă „Eu bat violenţa” o Prezentare filme în cadrul Campaniei de prevenire a violenţelor în rândul tinerilor „Eu bat

violenţa” (organizate de Poliţia Cluj-Napoca, ISJ Cluj şi Fundația Sopoptimist Cluj) o Campania „16 zile fără violență” (dezbatere „Şcoala mea, şcoală prietenoasă”, concurs de

postere antiviolenţă, imnul şcolii „ Fii inteligent, nu violent” în cadrul cenaclului „Noi spunem ceva”)

o Prezentare în Comisia diriginţilor a temei ”Violenţa în şcoală”


o Consecinţele comportamentului violent o Comunicarea asertivă stopează agresivitatea o Participare la Comisia de prevenire şi combatere a violenţei o Managementul furiei – sesiune de activităţi o Activităţi proiect “Viaţa fără violenţă” o Participare la activităţi de dezvoltare personală în vederea prevenirii comportamentelor

violente – Tema: “Ce apreciez la tine...” o Activitate metodică cu educatoarele: „Strategii eficiente de management al

comportamentelor problematice la preşcolari” o Program educativ „Prevenirea și reducerea violenţei şcolare – DA comunicării, NU

violenţei!” – “Comunicarea asertivă stopează agresivitatea” etc. Concluzii şi recomandări:

În anul şcolar 2012-2013, cel mai mare număr de absențe/elev a fost înregistrat de

elevii din colegiile tehnice și liceele tehnologice, urmați de cei din unitățile de învățământ vocațional, cei din școlile speciale, școlile gimnaziale din mediul urban, școlile generale din mediul rural, cea mai mică rată a absenteismului fiind înregistrată de elevii colegiilor naționale și liceelor teoretice.

Cea mai mare scădere a numărului de absențe, în anul școlar 2012-2013, comparativ cu anul școlar 2011-2012, au înregistrat-o liceele teoretice și colegiile naționale, urmate de școlile speciale și şcolile gimnaziale din mediul urban. Liceele tehnologice și colegiile tehnice au înregistrat o scădere nesemnificativă a ratei absenteismului. Se înregistrează o creștere semnificativă a numărului de absențe/elev în cazul școlilor și liceelor vocaționale și a școlilor gimnaziale din mediul rural.

20 de colegii naționale și licee teoretice din 27 au reuşit să diminueze numărul de absențe/elev cu cel puțin 7%.

În cazul liceelor tehnologice şi colegiilor tehnice, doar 8 au reuşit să scadă numărul de absenţe/elev în anul şcolar 2012-2013, comparativ cu anul şcolar 2012-2013, 7 din ele înregistrând o reducere cu mai mult de 5 %. Totuşi, 15 astfel de unităţi şcolare au înregistrat o creştere a absenteismului.

Din 25 de şcoli gimnaziale din mediul urban, 11 au înregistrat o scădere a ratei absenteismului cu 26%, 16 au înregistrat o diminuare a numărului de absențe/elev cu cel puțin 6%.

În cazul şcolilor gimnaziale din mediul rural, 28 au reuşit să scadă numărul de absenţe/elev în anul şcolar 2012-2013 comparativ cu anul şcolar 2011-2012, 27 din acestea reducând absenteismul cu cel puţin 5%. Un număr de 48 de şcoli din mediul rural au înregistrat o creştere a numărului de absenţe/elev în acest an şcolar, comparativ cu anul trecut.

Din 11 unităţi de învăţământ vocaţional, 5 au înregistrat o scădere a absenteismului cu cel puţin 17%, restul înregistrând o creştere a numărului de absenţe/elev cu cel puţin 33% comparativ cu anul şcolar 2011-2012.

În cazul unităţilor de învăţământ special, doar două au înregistrat o creştere a absenteismului în anul şcolar 2012-2013, restul înregistrând o scădere a numărului de absenţe cu cel puţin 27%.

Referitor la cauzele absenteismului, cea mai frecventă cauză a absențelor elevilor din școlile gimnaziale este reprezentată de dezinteresul familiei față de școală la fel şi în cazul elevilor din unitățile de învățământ vocațional. Cauza cea mai frecventă a absențelor elevilor din unitățile de învățământ special este reprezentată de problemele medicale. Cauza cea mai frecventă a absențelor elevilor din colegiile tehnice și liceele tehnologice este reprezentată de întârzierile la ore, iar în cazul elevilor din colegii naționale și licee teoretice, cea mai frecventă cauză a absenteismului este reprezentată de dezinteresul elevilor față de școală.


Se recomandă ca, din fiecare categorie, unitatea de învăţământ care a reuşit cea mai mare scădere a absenteismului în anul şcolar 2012-2013, să ofere ca exemplu de bună practică planul de reducere a absenteismului prin care a reuşit să ajungă la acest rezultat. În acest sens, unităţile de învăţământ care au înregistrat cea mai mare scădere a numărului de absențe/elev sunt: Colegiul Tehnic Dr. I. Rațiu Turda și Colegiul Tehnic Edmond Nicolau Cluj-Napoca, Liceul Teoretic Mihai Eminescu Cluj-Napoca, ȘcoalaGimnazială Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca, Școala Gimnazială Kos Karoly Izvoru Crișului şi Liceul Teologic Reformat Cluj-Napoca.

I.4.5. ANALIZA activităților desfășurate și rezultatele obținute pentru

asigurarea climatului de siguranță în unitățile de învățământ preuniversitar și

zona adiacentă acestora, în anul școlar 2012- 2013; În anul școlar 2012- 2013 activitățile desfășurate în comun de către Inspectoratul de Poliție

Județean Cluj și Inspectoratul Școlar Județean Cluj, pentru asigurarea protecției unităților de învățământ, pe linia prevenirii violenței în mediul școlar, s-au desfășurat în baza Legii nr.218/ 2002, privind organizarea și funcționarea Poliției Române, a Legii nr.35/2007, privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ, a H.G. nr. 536/ 2011, privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, a O.U. nr. 96/ 2012, privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și a Programului- cadru de asigurare a protecției unităților de învățământ, a siguranței elevilor și a personalului didactic din învățământul preuniversitar, județul Cluj, în baza Protocolului de cooperare, privind prevenirea și combaterea delincvenței juvenile în incinta și în zona adiacentă unităților de învățământ.

Din punctul de vedere al cooperării inter-instituționale, s-au desfășurat activitățile cuprinse în Programul cadru de asigurare a protecției unităților de învățământ, a siguranței elevilor și a personalului didactic din învățământul preuniversitar, de pe raza județului Cluj, cu participarea factorilor de răspundere, respectiv: Inspectoratul de Poliție Județean Cluj, Inspectoratul Școlar Județean Cluj, Gruparea de Jandarmi Mobilă Cluj- Napoca, Primăria Municipiului Cluj- Napoca ( Poliția Locală), sub coordonarea Instituției Prefectului Județului Cluj.

Toate unitățile de învățământ au fost incluse în itinerariile de patrule auto și pedestre, cu adaptare permanentă, în funcție de situația operativă. În acest sens, s-au desfășurat activități pentru îmbunătățirea climatului de siguranță publică în zona unităților de învățământ preuniversitar, concretizate în:

5 întâlniri de lucru zonale ( Cluj- Napoca, Dej/Gherla, Huedin, Turda/ Câmpia Turzii, sub dezideratul Siguranța elevilor în școli, între polițiștii de proximitate, reprezentanți ai Inspectoratului de Poliție Județean Cluj și ai Inspectoratului Școlar Județean Cluj, cu 212 responsabili ai comisiilor de combatere a violenței în mediul școlar, din unitățile de învățământ din județul Cluj, în scopul monitorizării și evaluării gradului de implementare al Planului operațional de combatere a violenței în mediul școlar/ unitate de învățământ, în baza Strategiei Județene de Combatere a violenței în mediul școlar 2012- 2013 și dispunerea încheierii parteneriatelor specifice dintre IPJ Cluj și conducerile unităților de învățământ, în baza Protocolului M.A.I. și M.E.N. nr. 781249/ 12.03.2013, cu ducerea la îndeplinire a prevederilor de colaborare;

1935 măsuri de supraveghere a traseelor de deplasare a elevilor către instituțiile de învățământ;

1236 acțiuni preventive, în comun cu unitățile de învățământ, pentru prevenirea și combaterea delincvenței juvenile;

979 acțiuni pentru prevenirea și combaterea absenteismului școlar ( au fost găsiți absentând de la cursuri 1683 de elevi);


950 de unități economice din zona adiacentă unităților de învățământ au fost identificate și controlate ( au fost aplicate 217 sancțiuni contravenționale, din care 9 pentru comercializarea de băuturi alcoolice elevilor);

48 apeluri de urgență care au semnalat incidente cu elevi în incinta sau în zona de proximitate a unităților de învățământ, au fost gestionate în comun, în baza protocoalelor specifice încheiate între reprezentanții IPJ Cluj, Jandarmerie, Poliția Locală și unitățile de învățământ;

În perioada 30.01.2013- 13.02.2013, zilnic, între orele 11:30 - 13:30, echipe mixte formate din polițiști din cadrul Poliției municipiului Cluj- Napoca, polițiști de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate și inspectori școlari, din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Cluj, au participat la acțiuni de monitorizare a participării elevilor la orele de curs, în scopul prevenirii absenteismului școlar și a faptelor antisociale și de violență cu elevi. În timpul acestor acţiuni au fost identificaţi 142 elevi, de la 21 unități de învățământ preuniversitar din municipiul Cluj- Napoca.

Activitățile inițiate și realizate în unitățile de învățământ preuniversitar, în colaborare cu structurile de ordine publică și proximitate, în anul școlar 2012- 2013, au avut la bază prioritatea națională: PREVENIREA DELINCVENȚEI JUVENILE ȘI A VICTIMIZĂRII MINORILOR, REDUCEREA FENOMENULUI VIOLENȚEI ÎN ȘCOLI.

Având în vedere nevoia diversificării activităţilor de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar, a faptelor antisociale și a delincvenței juvenile, a nevoii consolidării climatului de siguranță și securitate în școli și perimetrul acestora, am inițiat și am derulat proiecte, activități și campanii educaționale în parteneriat cu Serviciul de Poliție Rutieră Cluj, Compartimentului de Analiză și Prevenire a Criminalității, la nivelul a 82 de unități de învățământ preuniversitar, din mediul urban și rural; au fost activități punctuale în școli, vizându-i atât pe elevi, cât și pe părinți, în cadrul lectoratelor cu părinții.

Totodată, din nevoia monitorizării implementării indicatorilor cuprinşi în Strategia Județeană de Combatere a Violenței în mediul școlar, prin Planul operaţional de reducere a fenomenului violenţei în mediul şcolar, document specific fiecărei instituții de învățământ, am solicitat unităților de învăţământ din judeţul Cluj informări și date statistice, în măsură să cuantifice dinamica fenomenului violenţei în spaţiul şcolii: măsurile de securitate suplimentare şi procedurile specifice adoptate, în vederea creşterii siguranţei elevilor în spaţiul şcolii; parteneriatele educaţionale derulate în instituţia de învăţământ și alternativele educaţionale ofertate de către instituţia de învăţământ, având ca scop reducerea fenomenului violenţei în mediul şcolar;

Din raportările unităților de învățământ și ca urmare a centralizării și procesării datelor, se constată o scădere a numărului de fapte de violență în mediul școlar în care sunt implicați elevii, cu 25%, față de anul școlar anterior, existând totuşi 6 infracțiuni săvârșite cu violență și 48 alte infracțiuni ( 45 infracțiuni de furt și 3 amenințări). PRINCIPALELE CAUZE CARE AU FAVORIZAT PRODUCEREA FAPTELOR ANTISOCIALE:

Lipsa măsurilor de securitate a bunurilor elevilor pe timpul desfășurării orelor de curs și în afara acestora, în timpul pauzelor sau când aceștia desfășoară activități în sala de sport, laboratoare etc.

Permisivitatea cu privire la deținerea și folosirea telefoanelor mobile pe perioada participării la orele de curs ( majoritatea faptelor sesizate sunt furturile de telefoane mobile cu care elevii vin la școală, fără a avea capacitatea să le asigure corespunzător;

Nerespectarea de către elevi și cadrele didactice a Regulamentului de Ordine Interioară (serviciul pe școală al cadrelor didactice se dovedește o atribuție pur formală, realizată superficial);


Nesupravegherea elevilor de nivel primar și gimnazial, pe traseul de deplasare către/ de la școală de către părinți;

Ușurința cu care unele servicii de pază permit accesul în unitățile școlare și a altor persoane decât cele autorizate;

Neanunțarea în timp util a conducerii unității de învățământ și a reprezentanților poliției de către cadrele didactice , în cazul producerii de evenimente de violență cu elevi, fapt care îngreunează operativitatea intervenției și influențează rezultatele activităților întreprinse;

Monitorizarea asigurării securităţii elevilor în perimetrul şcolilor şi în împrejurimi

- Din totalul de 426 unități de învățământ (cu personalitate juridica sau structuri) 141 au pază proprie, pază cu societăți specializate sau pază mixtă. Restul unităților (285) nu au nici un fel de pază, marea majoritate fiind structuri din mediul rural (272 la număr)

- În ceea ce privește dotarea unităților cu sisteme de supraveghere video, din 215 unități de învățământ cu personalitate juridică, în 144 dintre ele există instalatediverse sisteme de supraveghere video (interior, exterior, sau mixte).

- Planul de siguranță al școlii a fost întocmit în 180 de unități (din 215). - 122 de unitățiau Planul de pază aprobat de către poliție. - Pentru a eficientiza si spori măsurile de securitate pe teritoriul școlii, au fost transmise 346

de informări către instituțiile cu atribuții specifice ( consiliul local, consiliul județean, etc), cele mai multe dintre ele fiind transmise de către unitățile din mediul urban: 216

33.10%

66.90%

Procentul unităților cu sisteme de pază

Unitati cu diversesisteme de paza

Unitati fara sistemede paza

66.98%

33.02%

Situația sistemelor de supraveghere video

Unitati cu sisteme desupraveghere video

Unitati fara sistemede supravegherevideo


I.4.6. Catalogul online – prioritate a învăţământului clujean Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj încurajează utilizarea catalogului online în unităţile de

învăţământ, arătând importanţa acestuia în creşterea siguranţei elevilor şi a performanţei la învăţătură, totodată. Mai mult decât atât, conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj a accentuat în repetate rânduri necesitatea contactului permanent al şcolii cu părinţii pentru ca aceştia să fie informaţi constant cu privire la activitatea zilnică a copiilor lor. Având în vedere toate acestea, conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj găseşte foarte util catalogul online, ca instrument de legătură între părinte şi şcoală. De aceea, în ultimul an, beneficiile acestuia au fost subliniate permanent la întâlnirile cu directorii unităţilor de învăţământ pentru ca aceştia să consulte părinţii cu privire la această problemă şi să decidă împreună oportunitatea acestuia în unitate.

În acest moment, în judeţul Cluj, există 19 unităţi de învăţământ din mediul urban care au catalog online. (20,87% din unităţile de învăţământ din mediul urban).

Colegiul Național "Emil Racoviță" Cluj-Napoca Colegiul Național "George Barițiu" Cluj-Napoca Colegiul Național "George Coșbuc" Cluj-Napoca Colegiul Național "Mihai Viteazul" Turda Colegiul Tehnic "Ana Aslan" Cluj-Napoca Colegiul Tehnic "Raluca Ripan" Cluj-Napoca Colegiul Tehnic De Comunicații "Augustin Maior" Cluj-Napoca Colegiul Tehnic De Transporturi "Transilvania" Cluj-Napoca Colegiul Tehnic Energetic Cluj-Napoca

83.72%

16.28%

Unități care au întocmit planul de siguranță al școlii

Exista plan desiguranta

NU exista plan desiguranta

56.74%

43.26%

Unități care au Planul de pază aprobat de către poliție

Plan pazaaprobat

Plan pazaneaprobat


Colegiul Tehnic Turda Liceul de Arte Vizuale "Romulus Ladea" Cluj-Napoca Liceul de Informatică "Tiberiu Popoviciu" Cluj-Napoca Liceul Teologic Baptist "Emanuel" Cluj-Napoca Liceul Teoretic "Apaczai Csere Janos" Cluj-Napoca Liceul Teoretic "Avram Iancu" Cluj-Napoca Liceul Teoretic "Eugen Pora" Cluj-Napoca Liceul Teoretic "Gheorghe Șincai" Cluj-Napoca Liceul Teoretic "Lucian Blaga" Cluj-Napoca Liceul Teoretic "Mihai Eminescu" Cluj-Napoca

a. Situaţia pe zone ale judeţului Dintre acestea, 17 sunt în municipiul Cluj-Napoca, iar 2 în municipiul Turda.

b. Situaţia pe nivele de studii

11 unităţi de învăţământ au catalog online pentru nivelul gimnazial, 8 unităţi au catalog online doar pentrunivel liceal, doar o unitate de învăţământ are catalog online pentru nivelul primar (Colegiul

Naţional ,,Emil Racoviţă” Cluj-Napoca), nu există nicio unitate de învăţământ care să aibă catalog online doar la nivel

gimnazial, la nivelul municipiului Turda, cele două unităţi de învăţământ care au catalog online

îl folosesc doar la nivel liceal. Procentual, în municipiul Turda, o treime din unităţile de învăţământ cu nivel liceal au catalog online.

c. Situaţia pe filiere – nivel liceal În judeţ, dintre cele 19 unităţi de învăţământ care au catalog online la nivel liceal, 11 dintre

acestea aparţin filierei teoretice, 6 filierei tehnice şi 2 filierei vocaţionale.

29.82

70.18

Unităţi cu catalog online în municipiul Cluj-Napoca

DA

NU

6

2

11

Situaţia pe filiere

Tehnic

Vocaţional

Teoretic


d.Situaţia privind durata de când există catalog online în unitate În municipiul Cluj-Napoca, ideea de catalog online a fost introdusă încă din 2008 când prima unitate de învăţământ a implementat cu succes un astfel de proiect (Liceul Teologic Baptist "Emanuel" Cluj-Napoca). În 2010, Colegiul Naţional "Emil Racoviţă" Cluj-Napoca a introdus, de asemenea, catalogul online, iar din 2011 unităţile de învăţământ din municipiul Cluj-Napoca au îmbrăţişat rând pe rând ideea. 11 unităţi de învăţământ au încheiat în anul 2013 contracte pentru a avea catalog online. În acest an, pentru prima dată, catalogul online s-a extins în afara municipiului reşedinţă de judeţ, 2 şcoli din Turda alegând alături de părinţi această facilitate.

Situaţia privind numărul unităţilor cu catalog online, pe ani

e.Situaţia privind contractarea catalogului online în unitate, în anul şcolar 2013/2014 Dintre cele 72 de unităţi de învăţământ din mediul urban care nu au catalog online, la ora actuală, 13 sunt în proces avansat de contractare a unui firme care să asigure catalogul online în unitate. 4 şcoli gimnaziale din municipiul Cluj-Napoca şi 1 din Dej ar urma să aibă în curând catalog online, alături de 3 licee teoretice, 2 tehnice şi 2 vocaţionale din judeţ. Astfel, la finalul anului şcolar 2013-2014, judeţul Cluj ar putea avea catalog online în cel puţin 36% din unităţile de învăţământ din mediul urban. Mai mult, la nivelul municipiului Cluj-Napoca, s-ar ajunge la un procent de 50%. Aşadar, jumătate din unităţile de învăţământ din municipiul reşedinţă de judeţ ar oferi părinţilor beneficiile catalogului online.

1 2

4

8

19

1 1 2

4

11

0

5

10

15

20

2008 2010 2011 2012 2013

Numărul unităţilor cu catalogonline

Numărul unităţilor care aucontractat catalogul online înacel an


I.4.7. Impactul activităţilor derulate în săptămâna ,,Să ştii mai multe, să fii mai

bun!’’, la nivelul instituţiilor de învăţământ, având în vedere specificul

acestora, ca urmare a analizei şi centralizării rapoartelor de evaluare

întocmite de directorii instituţiilor de învăţământ.

A. COLEGII NAŢIONALE, LICEE TEORETICE;

1. Contextualizarea programului săptămânii, în raport cu analiza de nevoi a instituţiei de învăţământ Scopul acestui program este implicarea tuturor elevilor şi a cadrelor didactice în activităţi

care să răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale elevilor, să pună în valoare talentele şi capacităţile acestora în diferite domenii şi să stimuleze participarea lor în acţiuni variate, în contexte nonformale. Este prioritară lărgirea orizontului cultural al elevilor, pregătirea elevilor pentru viaţă şi dezvoltarea lor personală prin activităţi de educaţie nonformală, desfăşurate în contexte diferite şi în medii adecvate, cu accent pe cultivarea aptitudinilor artistice ale elevilor, pe dezvoltarea competenţelor interpersonale, interculturale, sociale şi civice, de antreprenoriat, respectiv educaţie ecologică şi de protecţie a mediului, prin organizarea de excursii tematice, activităţi cercetășești, vizite de studiu, educație și acțiune în situații de urgență și acordare de prim ajutor. Programele şcolare nu permit abordări curriculare relaxate, fixarea printr-o diversitate de activităţi concrete a cunoştinţelor de tip academic. Iată de ce se simte nevoia activităţilor şcolare practice, interdisciplinare, de divertisment, care să pună în valoare abilităţi şi să dezvolte competenţe mai puţin evidenţiate în timpul celorlalte săptămâni de şcoală. În urma analizei de nevoi efectuată la nivelul instituției de învățământ, au fost selectate proiecte cu caracter practic-aplicativ, legate de viaţa concretă şi de contextele/ nevoile reale din comunitatea noastră, proiecte care să permită învăţarea în situații nonformale şi să dezvolte gândirea critică, dar şi activităţi cu caracter educativ-recreativ ancorate în principiile democrației active și participative.

Programul săptămânii şi-a propus să amelioreze dezavantajele și constrângerile educaţiei formale, şi anume centrarea excesivă pe competenţele prevăzute în programa şcolară şi să acţioneze în favoarea educaţiei nonformale, care oferă un set de experienţe sociale necesare, utile fiecărui elev.

La nivelul instituţiei şcolare s-a recurs anticipat la o analiză a nevoilor, contextualizată pentru a surprinde specificul situaţional. Nevoile educaţionale ale elevilor au fost sondate.

Această săptămână a reprezentat oportunitatea de a acoperi paleta largă de nevoi educaţionale, vizând: nevoi culturale, experienţe practice de învăţare, vizite menite a întregi sfera de cunoştinţe şi în acelaşi timp de a sedimenta cunoştinţele anterior achiziţionate, colaborări cu agenţi externi care să furnizeze resurse educative calitative, utile şi cu relevanţă noțională ridicată.

Programul „Să ştii mai multe, să fii mai bun!” a oferit şansa structurării unor activităţi practice, interactive, care au favorizat transferul aplicativ al cunoştinţelor şi transformări valoroase în consolidarea cunoştinţelor dobândite în cadrul activităţilor teoretice anterioare. 2. Modalităţi de evaluare şi monitorizare

observarea sistematică a comportamentului elevilor; fişe de monitorizare a prezenţei elevilor la fiecare activitate;

expoziții cu lucrări ale elevilor; prezentare de carte; lucrări literare, compuneri, poezii; postere și colaje;

Interviuri; prezentări și studii de caz; colocvii; mese rotunde; realizarea de către elevi a unor jurnale personale, portofolii tematice; jurnale de călătorie; raport de activitate pe catedre/ comisii; analiza programului în consiliul profesoral;


fişe de feedback, de evaluare, chestionare de satisfacţie (chestionarul lui Orwell, chestionarul lui Proust, etc.).

diseminarea activităţilor de impact la posturile locale de radio şi televiziune; blogg-uri ale activităților;

spectacole și serbări cu public; marșuri și flash-mob-uri; 3. Rezultate înregistrate

Un procent covârşitor de elevi (90%), părinţii chestionaţi, precum şi majoritatea profesorilor au apreciat activităţile din cadrul acestei săptămâni. Le-au găsit necesare, atrăgătoare şi cu o certă valoarea formativă. S-a observat, de asemenea, îmbunătăţirea relaţiilor dintre elevi şi dintre elevi şi profesori. Elevii au descoperit lucruri noi, făcute într-o manieră diferită de cea tradiţională, formală, cu care erau obişnuiţi.

4. Impactul activităţilor asupra beneficiarilor a) asupra elevilor - orientarea și consilierea în vederea circumscrierii opțiunilor pentru viitoarea carieră; - dezvoltarea creativităţii elevilor şi a capacităţii acestora de a comunica; exersarea unor variate

strategii de lectură a textului literar și nonliterar; - consolidarea spiritului civic, prin cunoaşterea judeţului Cluj ca spaţiu cultural distinct; - oportunitate de exersare a competenţelor în contexte noi şi mult diversificate; - sporirea încrederii şi a stimei de sine; - îmbunătăţirea abilităţilor lingvistice şi sociale; - valorizarea potenţialului fiecărui elev; - analiza din perspectivă juridică a delicvenţei juvenile; - gestionarea diferită a activităţilor, spaţiului şi timpului; - stimularea gradului de implicare socială a elevilor; - dezvoltarea spiritului antreprenor și organizatoric al elevilor; de autogestionare, de

management al timpului, de adoptare a unor decizii sau rezolvare de probleme; - dezvoltarea spiritului de empatie pentru persoanele defavorizate şi pentru persoanele vârstnice

sau bolnave; - dezvoltarea spiritului competitiv în cadrul întrecerilor sportive;

b) asupra cadrelor didactice - dobândirea de noi experienţe privind organizarea unor activităţi educative extraşcolare, inter,

multi şi transdisciplinare; - stabilirea unor parteneriate educaționale între școală și comunitate; c) asupra părinţilor - conştientizarea importanţei activităţilor extraşcolare pentru dezvoltarea armonioasă a

personalităţii elevilor, pentru formarea unor deprinderi și atitudini sănătoase și durabile; - consolidarea parteneriatului şcoală- familie; - oferirea unor alternative viabile de petrecere a timpului liber; d) asupra instituţiei (şcolii) - creşterea prestigiului şcolii la nivel comunitar, local şi regional; - consolidarea relaţiilor cu părinții şi comunitatea locală; - asigurarea vizibilităţii actului educaţional la nivelul comunităţii. - apropierea şcolii de comunitate;


e) asupra comunităţii - pregătirea elevilor pentru a deveni cetăţeni responsabili şi activi la nivelul comunităţii locale; - consolidarea parteneriatului comunitate- familie. 5. Analiza SWOT

Puncte tari Petrecerea unui timp de calitate alături

de colegi, profesori, părinţi, bunici; Implicarea familiei şi a comunităţii

locale; Creşterea coeziunii de grup; Libertatea elevilor de a propune

activităţi şi de a se implica în organizarea şi diseminarea lor;

Ofertă diversificată de activități; Realizarea unor activităţi de caritate şi

voluntariat; Colaborare şi munca în echipă; Colaborare eficientă și promptă cu

instituţiile din comunitate; Ocazie de consolidare a relaţiilor dintre

elevi, profesori și părinți; Dobândirea de abilităţii practice și

îmbogățirea orizontului cultural; Orar flexibil; Învăţare prin descoperire; Frecvenţa foarte bună a elevilor la

activităţi; Relaxarea programului şcolar înspre

sfârşitul semestrului şi diminuarea oboselii fireşti datorată efortului intelectual susţinut;

Ieşirea din rutină; Crearea unei atmosfere competiţionale; Dorinţa elevilor de a participa la

activităţi care se pot realiza în aer liber; Depăşirea barierelor de comunicare; Valorificarea spiritului de iniţiativă; Preocuparea constantă pentru

promovarea imaginii şcolii în comunitatea locală şi mass-media;

Abordarea disciplinelor sub forma unor concursuri atractive şi distractive;

Disponibilitatea părinţilor şi intervenţia benefică a acestora în desfăşurarea unor activităţi;

Realizarea unor activităţi transdisciplinare;

Prezenţa voluntarilor cercetaşi în şcoală. Munca în echipă, pe catedre, pentru

Puncte slabe O uşoară dezorientare, în ceea ce privește

organizarea și implementarea acestui tip de program;

Supraaglomerarea, cauzată de numărul mare de participanţi la acelaşi tip de activitate;

Timpul scurt alocat unor activităţi; Lipsa spaţiilor adecvate desfăşurării

activităţilor în care este implicat un număr mare de elevi;

Inerţia și rutina unor profesori; Dificultatea de a alcătui orarul

săptămânii pentru profesorii care au catedrele în mai multe şcoli;

Aglomeraţia pentru mobilitățile- vizită la diverse instituţii de interes comun; Aşteptarea îndelungată pentru intrarea la muzee datorată numeroaselor grupuri de elevi;

Insuficienta implicare a părinţilor; Atitudini și comportamente

necorespunzătoare în spaţiul public; Număr insuficient de ghizi şi de puncte de

informare în anumite instituţii; Dependenţa de mijloacele de transport; Existenţa unor timpi morţi între diferite

activităţi; Suprapuneri de activităţi programate în

aceeaşi locaţie şi necesitatea modificării orarului în mod spontan;

Atitudinea refractară, lipsa de experienţă a unor cadre didactice în organizarea şi implementarea unor activităţi nonformale, derulate pe parcursul unei săptămâni;

Informaţii puţine despre profilul fabricilor de pe raza oraşului;

Lipsa sponsorilor sau a unor fonduri cu această destinaţie;

Plasarea programului în apropierea vacanţei de Paşti a scăzut interesul şi participarea elevilor în ultimele două zile;

Au fost profesori şi elevi care au considerat această săptămână ca fiind o


organizarea cu succes a activităţilor propuse;

Interacţiunea elevilor din mai multe clase;

Oportunitatea elevilor de a-şi pune în valoare talentele şi competenţele;

Entuziasmul elevilor de a face lucruri noi, de a valorifica jocurile intergeneraționale ( elevi-părinți- bunici);

Corelarea cunoştinţelor teoretice cu cele practice;

Punerea în valoare a patrimoniului istoric, cultural şi geografic local şi regional;

Consolidarea unor parteneriate autentice întreșcoală și alte instituţii;

Posibilitatea învăţării limbilor străine prin jocuri sau alte activităţi nonformale;

Implicarea tuturor cadrelor în propunerea de proiect/ unitate de învățământ;

Numărul mare de excursii şcolare de tip “traseu didactic”;

Utilizarea tehnicilor şi a strategiilor argumentative, în situaţii de comunicare variate;

minivacanţă şi nu au participat activ la acest program;

Solicitarea concomitentă a aceloraşi resurse materiale; suprasolicitarea cabinetelor TIC şi audiovizuale;

Dificultatea găsirii unor parteneri şi colaboratori;

O mediatizare insuficientă a anumitor activităţi în cadrul şcolii;

Au fost elevi care au considerat că este prea obositor să se desfăşoare atât de multe activităţi de acest tip, într-un timp atât de scurt;

Numărul mic al proiectelor de anvergură;

Oportunităţi Deschiderea universităţilor și a

facultăților în organizarea unor activități comune, privind orientarea şcolară și decizia de carieră;

Implementarea în parteneriat a unor proiecte şi programe de anvergură;

Lărgirea orizontului cultural şi intelectual al elevilor;valorificarea talentelor și potențialului elevilor;

Stabilirea unor orare speciale de vizitare de către instituții, muzee, teatre, universităţi, ONG-uri pentru a facilita accesul elevilor;

Posibilitatea elevilor de a descoperi și dezvolta teme de cercetare în viitor;

Situarea geografică a şcolii într-un oraş universitar, cu o bogată viaţă culturală şi cu un trecut istoric impresionant;

Şansa ca unii elevi şi/sau profesori să îşi descopere calităţi, aptitudini artistice;

Oferirea unor alternative sănătoase de petrecere a timpului liber ( activităţi

Ameninţări Aglomeraţia la diferite obiective turistice

sau culturale; Riscul accidentării în timpul activităţilor

excursii/ vizite; Cheltuieli neprevăzute; Dependenţa de condiţiile meteo pentru

activitățile programate în aer liber; Conservatorismul unor cadre didactice; lipsa colaborării dintre catedre conduce la lipsa de coerenţă în programul acestei săptămâni; Perceperea ,,Să ştii mai multe, să fii mai

bun!” ca săptămână de vacanţă, cu un program relaxant și opțional frecventabil;

Lipsa fondurilor/ resurselor pentru premierea elevilor care au participat la diferite concursuri;

Supraaglomerarea cu cereri a firmelor de transport şi riscul de a nu avea posibilitatea de a organiza vizitele şi excursiile planificate;

Programarea în această perioadă a


sportive, drumeţii); Valorificarea conţinuturilor, abilităţilor

şi competenţelor dobândite în sistemul de învăţământ formal, în contexte practice, bine ancorate în realitatea cotidiană/ nevoile beneficiarilor;

Ieşirea din ,,tiparul curricular” ; Creșterea performanţei elevilor,

responsabilizarea acestora, în ceea ce privește educaţia pentru valori, educația pentru cetățenie democratică;

Şansa de a avea invitaţi inediţi în școală; Șansa de a participa la emisiuni TV ; Posibilitatea de a se remarca pozitiv şi

elevii cu rezultate medii şi slabe; coagularea colectivului clasei în condiţii de competiţie;

Intrarea liberă la unele muzee sau obiective turistice;

Realizarea unor activităţi în parteneriat cu elevi, profesori și părinți din alte şcoli;

consilierilor şcolari şi a logopezilor în comisiile de evaluare a preşcolarilor, a bulversat activităţile programate în parteneriat cu aceştia;

Programul încărcat al unor ONG-uri care nu au făcut faţă solicitărilor din această perioadă;multe solicitări de participare la activităţi s-au făcut fără o organizare prealabilă;

Dezinteresul sporit al elevilor din clasele terminale, preocupaţi de examenele naționale;

Procedura greoaie de organizare a unei excursii;

B. COLEGII TEHNICE, LICEE TEHNOLOGICE;

1. Contextualizarea programului săptămânii, în raport cu analiza de nevoi/ instituţie de învăţământ

În realizarea planului activităţilor din cadrul programului „Şcoala altfel” s-a ţinut cont de

specificul şcolii. Astfel, au fost realizate atât activităţi de identificare şi aprofundare a abilităţilor de natură tehnică, cât şi activităţi de educaţie culturală, sportivă, ecologică, civică, stabilite conform specificului de vârstă pe cicluri şcolare (primar, gimnazial şi liceal).

Complexitatea finalităţilor educaţionale impune realizarea de activităţi care pun accent pe: Dezvoltarea unui parteneriat educativ eficient prin atragerea părinţilor, consultarea elevilor

şi colaborarea cu factori educativi locali şi regionali; Deschiderea sistemului de educaţie oferit de şcoală către comunitate şi societate ; Reactualizarea şi eficientizarea parteneriatelor comunitare (colaborări cu universităţi din

oraş); Creşterea şansei de inserţie socio-profesională a absolvenţilor.

Ideea de la care s-a pornit în organizarea programului este aceea că activităţile extracurriculare formează comportamente sănătoase, constituie sursă de interacţiune între elevi, contribuie la dezvoltarea capacităţii de dialog şi cooperare, presupun cultivarea respectului faţă de sine şi faţă de ceilalţi.

2. Rezultate înregistrate; impactul acestora asupra beneficiarilor elaborarea broşurii Contează pe educaţie; elevii şi-au dezvoltat abilităţile de interacţiune socială şi au adoptat o atitudine pozitivă în

consolidarea relaţiilor cu cei din jur; prezentări PPT pe diverse teme propuse de fiecare şcoală;


cartea „Jurnal de Şcoală Altfel” publicată la CCD Cluj; exersarea unor comportamente adecvate în situaţii de urgenţă; dezvoltarea parteneriatelor în educaţie; rezultatele practice ale activităţilor (postere, fotografii, ouă încondeiate, creaţii literare etc.); mape și pliante cu materiale legislative şi informative; târgul firmelor de exerciţiu „Pregătim cariera”; dezvoltarea abilităţilor tehnico-ştiinţifice; creșterea stimei de sine şi cultivarea spiritului civic; Realizare unor produse practice confecţionate de elevi care fac legătura cu noțiunile

teoretice ale elevilor; Târgul locurilor de muncă, târgul de produse ale elevilor;

C. Şcoli GIMNAZIALE, mediul urban;

1. Tipologia activităţilor desfăşurate ateliere de lucru, de creaţie (pictură, teatru, cerc de lectură); prezentări PowerPoint; vizionare film şi desene animate pe diverse teme educative; vizionări de spectacole; confecţionarea podoabelor de Paşte; jocuri didactice pentru dezvoltarea comunicării în limbi moderne; jocuri sportive; proiect pentru educaţie financiară şi antreprenorială „Contează pe educaţie”; proiect „Reconstruieşte Castrul Roman”; vizite didactice; drumeţii, excursii şi concursuri de orientare turistică; activităţi de educaţie pentru sănătate şi stil de viaţă sănătos (inclusiv referitoare la

dependenţă de calculator, siguranţă pe internet etc.); activităţi de educaţie ecologică şi de protecţie a mediului (inclusiv colectare selectivă,

economisirea energiei, energie alternativă etc.); activităţi de consiliere şi orientare şcolară şi profesională; prezentarea unor obiective turistice din ţară şi din lume (imagini, fotografii etc.); concurs naţional de matematică ,,Fii inteligent la matematică!’’; Schimbăm rolurile!- activităţile de predare- învățare-a evaluare, susţinute de elevi; concursuri pe teme de igiena alimentaţiei şi educaţie pentru sănătate; pregătirea şi prepararea unor mâncăruri în bucătăria didactică a şcolii şi în bucătăria fără

foc, master chef, artă culinară din diferite ţări; activităţi de educaţie rutieră, PSI; activităţi pentru cetăţenie democratică şi promovarea valorilor umanitare; activităţi tehnico –ştiinţifice; audiţii muzicale.


Analiza SWOT

Puncte tari

libertatea de exprimare a opţiunilor pentru activităţile derulate;

utilizarea mijloacelor TIC pentru realizarea activităţilor;

îmbogăţirea cunoştinţelor elevilor în diferite domenii de interes ;

activităţi atractive care stârnesc interesul elevilor, promovează valori morale, estetice şi etice;

stimularea creativităţii şi a spiritului de echipă al elevilor;

descoperirea şi dezvoltarea aptitudinilor elevilor, a competenţelor artistico-plastice;

adoptarea și încurajarea unui stil de viaţă sănătos ;

implicarea activă în activităţi practico – gospodăreşti;

promovarea imaginii şcolii în comunitate; dezvoltarea şi consolidarea relaţiei şcoală-

familie-comunitate; formarea deprinderilor antreprenoriale,

de a utiliza şi de a economisi bani; instruirea diferenţiată; dezvoltarea

spiritului de voluntariat;

Puncte slabe

prea multe activităţi condensate într-o singură săptămână ;

perioada aleasă pentru desfăşurarea acestor activităţi nu este cea mai potrivită;

insuficienţa fondurilor necesare procurării celor necesare bunei desfăşurări a activităţilor / premii ;

depăşirea normei didactice , supraîncărcarea programului cadrelor didactice;

abordarea superficială a activităţilor de către elevi sau de către unele cadre didactice, asimilate unor forme de divertisment sau relaxare cu conotaţii didactice reduse;

lipsa unor spaţii adecvate în şcoală ( săli de sport, săli festive, săli se spectacole).

Oportunităţi dezvoltarea creativităţii elevilor ca

urmare a acţiunilor interactive; dezvoltarea personalităţii complexe a

copiilor prin implicarea acestora în proiecte educaţionale diferite, concursuri, festivaluri

cadrele didactice au avut posibilitatea de a-şi cunoaşte mai bine elevii, de a discuta cu ei, de a fi mai aproape de dorinţele şi aspiraţiile lor;

capital de imagine suplimentar adus şcolii; valorificarea resurselor comunităţii; dezvoltarea unor parteneriate

interinstituţionale, în beneficiul şcolarilor şi al preşcolarilor;

interacţiunea elevilor cu mediul social, cultural, economic;

disponibilitatea unor instituţii publice de a se implica în activităţile şcolare;

Ameninţări supraîncărcarea cadrelor didactice cu

diverse rapoarte, prin urmare timpul alocat pregătirii activităţilor propriu-zise devine insuficient;

propuneri de ultim moment pentru activităţi educative, care au afectat programul iniţial stabilit;

lipsa unor instrumente de lucru, necesare proiectării, monitorizării şi evaluării programului;

modificări ale orarului determinate de numirea unor cadre didactice în comisiile naţionale ale olimpiadelor şcolare;

reticenţa unor cadre didactice pentru programul acestei săptămâni.

oferta tardivă venită din partea comunităţii locale referitoare la activităţile desfăşurate în săptămâna 1-5 aprilie;


D. ŞCOLI GIMNAZIALE, MEDIUL RURAL;

1. Contextualizarea programului săptămânii, în raport cu analiza de nevoi/ instituţie de învăţământ

Programul săptămânii ,,Să știi mai multe, să fii mai bun!’’ a fost proiectat astfel încât să răspundă cerințelor și nevoilor de educație ale tinerilor și să fie realizabil prin ceea ce școala și comunitatea rurală poate să ofere elevilor.

Factorii care au stat la baza structurării programului au fost:

Pentru o parte dintre copiii din mediul rural este foarte bine venit programul „Să știi mai multe, să fii mai bun”, deoarece au posibilitatea de a petrece timpul împreună în afara programului școlar obișnuit, în alte grupuri decât colectivul din care fac parte. Acești copii provin din familii aflate în dificultate, fără posibilități și resurse materiale necesare pentru a li se oferi oportunitatea de a participa la alte tipuri de activități.

În timpul săptămânii „Să știi mai multe, să fii mai bun!” cadrele didactice au putut invita personalități locale, medici, preoți, veterani de război, reprezentanți ai Poliției etc.

Elevii așteaptă cu nerăbdare să facă altceva decât ceea ce fac în timpul unei săptămâni „normale” de cursuri.

Mulți copiii nu au avut, până acum, ocazia de a vizita diferite obiective turistice din orașul Cluj-Napoca, deși nu este departe. De asemenea, ei nu cunosc suficient de bine ceea ce se întâmplă în comunitatea locală, care sunt factorii de decizie, instituțiile de cultură, atribuțiile instituțiilor locale, așa încât această săptămână este propice dezvoltării unor acțiuni în parteneriat.

Este prioritară lărgirea orizontului cultural al elevilor și dezvoltarea tuturor tipurilor de inteligență, pregătirea elevilor pentru viață și dezvoltarea lor personală prin activități de educație nonformală și informală, desfășurate în contexte diferite și în cadre adecvate, cu accent pe cultivarea aptitudinilor artistice ale elevilor, pe dezvoltarea competențelor interpersonale, interculturale, sociale și civice, de antreprenoriat, respectiv educație ecologică și de protecție a mediului, prin excursii tematice, vizite de studiu, concursuri pe diferite teme.

S-au avut în vedere tipurile de activități cu un impact ridicat în rândul elevilor, desfășurate în anul anterior, dar și activitățile de noutate propuse de elevi.

Planul de activități desfășurat s-a realizat după propunerile Fundației de Evaluare în Educație. S-au stabilit parteneriate între școală și instituții, fiind astfel posibile relaționările intra- și

interinstituționale, care au vizat, relevanța pentru viață a conținuturilor activităților desfășurate și aplicabilitatea lor în disciplinele predate la clasă.

Activitățile propuse au urmărit accentuarea externalizării activităților școlare, dezvoltarea unor competențe și cunoștințe sustenabile, care să genereze pentru perioade îndelungate, eficiență și performanță, multidimensională, validate de piață și recunoscute de societatea europeană.

Programul vizează creșterea atractivității școlii și creșterea prestigiului în comunitate. Activitățile au fost alese astfel încât să acopere o arie cât mai mare și să fie cât mai diverse. Programul a fost elaborat pe ateliere de lucru/grupe, acestea derulându-se în paralel, elevii

având posibilitatea de a alege domeniul/domeniile de activitate.


Tipologia activităților desfășurate a fost diversă și a cuprins activități transdisciplinare specifice pentru fiecare zi a săptămânii.

Datorită numărului mic de elevi, unele activități s-au desfășurat în comun pentru ciclul primar și gimnazial.

Programul este un adevărat test în privința creativității profesorilor și un mijloc de ilustrare a acesteia

2. Rezultate înregistrate, impactul acestora asupra beneficiarilor

Prezenţa foarte mare a factorilor implicați la activităţile propuse; Sprijinul și implicarea părinților pentru buna desfășurare a activităților; Responsabilizarea elevilor într-o mai mare măsură pentru alegerea carierei; Dezvoltarea deprinderilor de lucru în echipă; Creşterea coeziunii de grup; Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a lua decizii ; Dezvoltarea capacităţii de valorizare maximă a potenţialului propriu; Facilitarea comunicării în plan social; Comunicarea eficientă în echipă şi implicarea emoţională a elevilor ; Dobândirea unor abilităţi de acordare a primului ajutor; Dobândirea de noi cunoştinţe în diferite domenii de interes; Dezvoltarea motivaţiei pentru cunoaşterea istoriei locale; Motivarea pentru participarea la activităţi de voluntariat; Valorizarea creativităţii elevilor în realizarea diferitelor proiecte educative; Îmbunătățirea abilităților de menținere a atenției pe sarcina de lucru; Dezvoltarea spiritului de întrecere și competiție sportivă; Manifestarea conduitei civice; stimularea curiozității; Identificarea unor noi talente ale elevilor; Dezvoltarea spiritului critic și estetic ; Înregistrarea unui nivel ridicat al prezenței elevilor rromi la activități; Creșterea stimei de sine, depășirea timidității;

Rezultate concrete:

înregistrări ale activităților; albume foto; portofolii tematice; jurnale de activitate; obiecte de artizanat; produse ale elevilor care au fost expuse;împletituri ; amenajarea unor spații verzi; articole de presă; ecologizarea anumitor zone; obiecte sculptate din lemn și marmură;

3. Analiza SWOT

Puncte tari Receptivitatea elevilor; Participarea activă a elevilor la activităţile

derulate; Interesul sporit al elevilor faţă de temele

prezentate, discutate; Implicarea elevilor în activitatea şcolii şi a

Puncte slabe Inexistenţa unei programe după care

să se ghideze cadrele didactice a provocat în unele cazuri stres, agitaţie, fiind necesare foarte multe ore de muncă pentru pregătirea propriu-zisă a activităților;


instituţiilor partenere; Caracterul interdisciplinar al temelor dezbătute; Dorinţa elevilor de a participa la activităţi care se

pot realiza în aer liber; Respectarea regulilor la nivelul grupului; Afirmarea talentelor individuale ale elevilor în

cadrul unor activităţi; Posibilitatea de a pune în scenă unele tradiţii şi

obiceiuri din Transilvania; Valorizarea cunoştinţelor dobândite de elevi în

timpul orelor de curs; Crearea unei atmosfere competiţionale; Clasificarea aspiraţiilor, identificarea punctelor

tari ale elevilor, care pot fi valorizate în promovarea personală;

Formarea deprinderilor şi a comportamentelor eco;

Manifestarea solidarităţii şi a apartenenţei la un spaţiu fizico-cultural specific;

Diseminarea informaţiilor în cadrul comunităţii locale.

Dezvoltarea competenței de autoevaluare a propriei contribuții a elevilor implicați;

Structurarea săptămânii pe zile tematice (ex. Ziua Voluntariat, Ziua Culturală etc.)

Diversitatea și varietatea activităților; Șansele elevilor cu rezultate slabe la învățătură de

a-și demonstra abilități și talente în contexte nonformale;

Realizarea unor schimburi de experiență cu elevii altor instituții de învățământ;

Promovarea și concretizarea inițiativelor elevilor; Legătura strânsă între școală, familie și

comunitate, prin participarea unor oficialități la activitățile programate;

Lipsa unui buget specific pentru organizarea activităţilor;

Lipsa de încredere a unor elevi în potenţialul propriu;

Lipsa unor materiale didactice pentru reuşita deplină a activităţilor;

Implicarea redusă a unor elevi în dezbaterile organizate;

Lipsa partenerilor socio-economici pentru activitățile desfășurate;

Lipsa unor spații destinate unor activități care cuprind un număr mai mare de participanți;

Numărul redus de cadre didactice raportat la numărul de activități proiectate;

Dificultatea monitorizării elevilor și a realizării orarului;

Unii elevi se manifestă haotic, zgomotos când sunt implicați în activități extrașcolare;

Lipsa de originalitate în realizarea unor produse/ activități;

Oportunităţi Disponibilitatea reprezentanţilor instituţiilor

partenere de a oferi informaţii elevilor; Numeroase propuneri oferite de instituţii de

cultură, asociaţii, ONG-uri, pentru realizarea unor activităţi educative în parteneriat;

Existenţa unor instituţii culturale în localitate şi a spaţiilor de expunere a lucrărilor elevilor;

Deschiderea, prin profilul activităților educative extrașcolare, spre implicare și responsabilizare în viața comunității;

Dezvoltarea unor parteneriate regionale între școlile din mediul rural și urban;

Folosirea microbuzului școlar în realizarea

Ameninţări Condiţii meteo nefavorabile; Riscul substituirii lecturii cu

vizionarea şi ecranizarea. Riscul realizării unui ghidaj scurt și

formal la obiectivele culturale și turistice;

Aglomerarea activităților în cadrul perioadelor predeterminate;

Lipsa de disponibilitate și creativitate a celor implicați în propunerea tematicii săptămânii;

Numărul limitat de parteneri din mediul rural;


excursiilor- vizită; Folosirea spațiului Căminului Cultural din

localitate pentru serbări și expoziții; Proximitatea unor obiective turistice și a unor

zone potrivite pentru excursii, vizite;

Riscul de a fi percepută ca o săptămână de vacanță, tendința părinților de a-i ține pe elevi acasă;

E. GRĂDINIŢE, MEDIUL URBAN ŞI RURAL;

1. Contextualizarea programului săptămânii, în raport cu analiza de nevoi/ instituţie de învățământ Activităţile derulate în cadrul Programului ,,Să știi mai multe, să fii mai bun!” 2013 au fost

raportate la particularităţile preşcolarilor şi la nivelul de vârstă al acestora, iar acţiunile s-au desfăşurat prin consultarea părinților.

S-a urmărit implicarea tuturor preşcolarilor şi a cadrelor didactice în activităţi: care să răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor; prin care să se creeze oportunităţi de valorizare a capacităţilor copiilor de dezvoltare

aptitudinală şi valorizare a unor predispoziţii de dezvoltare fizică şi intelectuală ; care să pună în valoare talentele şi capacităţile acestora în diferite domenii; care să stimuleze participarea lor la acţiuni variate, în contexte nonformale; care să promoveze imaginea grădiniţelor; care să satisfacă expectanţele copiilor şi ale comunităţii; care să ofere părinţilor posibilitatea să se implice în desfăşurarea activităţilor propuse.

S-a ţinut cont de:

Nevoia preşcolarilor de a cunoaşte principalele reguli de circulaţie şi de a conştientiza faptul că poliţistul este în slujba cetăţeanului şi nu este acolo doar pentru a pedepsi, ci şi pentru a-i ajuta pe cetăţeni;

Nevoia de a analiza starea emoţională a preşcolarilor, a relaţiilor în interiorul grupului şi de a contribui la dezvoltarea socio-emoţională a acestora;

Nevoia de a ieşi din spaţiul grădiniţei pentru a desfăşura activităţi şi în alte contexte; Nevoia de a cunoaşte şi de a vizita locul de muncă al părinţilor; Nevoia de a cunoaşte necesitatea unei igiene corecte şi a unui stil de viaţă sănătos; Implicarea părinţilor, a bunicilor în transmiterea datinilor şi obiceiurilor din generaţie

în generaţie. Analiza SWOT

Puncte tari flexibilitatea şi dinamica programului; diversitatea activităţilor; implicarea activă a familiilor în viaţa

grădiniţei; posibilitatea de a vizita cât mai multe edificii

culturale la care unii copii nu au acces; explorarea mediului înconjurător citadin de

către copiii din mediul rural; familiarizarea preşcolarilor cu instituţii şi

Puncte slabe suprasolicitarea cadrelor didactice; implicarea redusă sau chiar inexistentă a

autorităţilor; desfăşurarea acestui proiect în aceeaşi

perioadă de către toate unităţile şcolare, la toate nivelele de vârstă, intervenind astfel aglomeraţia şi agitaţia;

organizarea activităţilor cu mijloace modeste, unii copii lipsesc de la acţiunile


reprezentanţi ai acestora; asigurarea unui climat de colaborare între

copii – educatoare şi părinţi; pregătirea educatoarelor în cadrul cursului

,,Şcoala altfel” la CCD Cluj; disponibilitatea educatoarelor la program

prelungit; creşterea prestigiului unităţii; creativitate maximă în rândul copiilor şi a

cadrelor didactice, valorificarea talentelor, preocupărilor, competenţelor preşcolarilor în diferite domenii;

trăirea unor emoţii pozitive de către preşcolari, a unei stări de bine;

intrarea gratuită a copiilor în diferite instituţii reprezentative pentru oraş;

activităţile urmăresc exersarea şi valorificarea diferitelor înclinaţii şi aptitudini și talente individuale;

implementarea unor programe pentru dezvoltarea personală derulate în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai.

întreprinse din cauza unor condiţii materiale precare, imposibilitatea organizării unor activităţi deosebite din lipsa mijloacelor materiale;

spaţiile propuse spre vizitare au fost uneori aglomerate;

identificarea dificilă a mijloacelor de transport utile în desfăşurarea excursiilor;

timpul scurt în care trebuie realizate aceste activităţi, perioada de desfăşurare a acestui proiect la grădiniţă este aceeaşi cu cea de la şcoală;

suprapunerea mai multor grupuri în acelaşi interval orar în anumite puncte de atracţie turistică;

programul mult prea încărcat pentru copii şi cadre didactice;

asumarea unei responsabilităţi şi a unui risc crescut a cadrelor didactice;

lipsa unei baze didactico-materiale adecvate tipurilor de activităţi desfăşurate (sală de sport, festivităţi).

Oportunităţi relaţii eficiente cu partenerii educaţionali

din comunitatea locală; oferta bogată a activităţilor destinate

copiilor de către instituţiile socio-culturale din comunitatea locală;

promovarea imaginii instituţiei în comunitatea locală;

multitudine de obiective culturale, istorice, economice, disponibilitatea partenerilor de a colabora;

participarea educatoarelor la cursurile de perfecționare prin CCD Cluj, privind managementul activităților extrașcolare;

implicarea copiilor, a cadrelor didactice, a părinţilor şi a comunităţii locale în activităţi care să răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor;

sprijin financiar din partea sponsorilor; posibilitatea de a lărgi sfera acţiunilor

educative; deschiderea preşcolarilor spre acest tip de

activităţi, posibilitatea copiilor de a părăsi grădiniţa în scopul realizării unor vizite, excursii, posibilitatea de a vedea lucruri deosebite pe care copiii nu le pot vizita zilnic;

diversificarea experienţelor de învățare;

Ameninţări condiţii meteo nefavorabile; aglomeraţia exagerată a pus în pericol

securitatea copiilor şi a îngreunat acţiunile întreprinse;

creşterea cererii părinţilor de a organiza cât mai multe evenimente de genul acesta, care să limiteze implicarea familiei în acest sens;

supraaglomerarea programului copiilor preşcolari;

starea de sănătate a copiilor (oboseala, riscul îmbolnăvirilor);

riscul de a scăpa din vedere unele particularităţi individuale, de vârstă şi comportamentale;

lipsa de experienţă a unor cadre didactice în organizarea activităţilor;

insuficienţa unui număr corespunzător de însoţitori poate favoriza producerea unor accidente pe parcursul deplasărilor; riscul rătăcirii copiilor în alte grupuri de copii, riscul accidentării copiilor, din cauza desfăşurării unor activităţi în aer liber sau în spaţii necunoscute de preşcolari;

riscul de accidente în cadrul deplasărilor cu mijloacele de transport în comun a unui număr mare de copii;

rutina instalată la unele cadre didactice;


încheierea unor parteneriate cu diferite instituţii;

realizarea unor schimburi de experienţă; participarea la activităţi de importanţă

naţională: Platforma de psihoterapie prin realitatea virtuală şi robotică Redman ne învaţă să fim raţionali;

implicarea unui număr mai mare de voluntari în activităţile propuse;

absenţa unor copii de la activităţi;

I.4.8. Palatul Copiilor Cluj şi cluburile copiilor din judeţ Structura organizatorică – elevi înscrişi

Palatul Copiilor Cluj 5185 elevi sediul central filiala Mărăşti filiala Caps filiala Băişoara

Clubul Copiilor Câmpia Turzii 760 elevi Clubul Copiilor Dej 1214 elevi Clubul Copiilor Gherla 657 elevi Clubul Copiilor Huedin 612 elevi Clubul Copiilor Turda 1239 elevi

Structura organizatorică - cercuri Palatul Copiilor Cluj COMISIA CULTURALA: Teatru; Teatru maghiar; Teatru de păpuşi; Redacție de presă ; Cultură şi civilizaţie: engleză ; franceză ; spaniolă ; italiană ; germana COMISIA MUZICAL-ARTISTICĂ: Ansamblu folcloric; Dans clasic şi modern; Balet; Dans contemporan; Gimnastică ritmica ; Gimnastica artistica ; Muzică uşoară; Muzica; Pian COMISIA ARTE PLASTICE: Foto; Pictură; Creaţie plastică; Sculptură – ceramică; Design vestimentar; Grafică COMISIA TEHNICO-APLICATIVĂ: Informatică; Karturi; Aeromodele; Floricultură; Navomodele; 7 membri COMISIA SPORT: Înot; Judo; Schi alpin; Tenis de câmp; Şah; Go; Karate; Tenis de masă; Volei; Baschet; Clubul Copiilor Câmpia Turzii Cenaclu literar; Aeromodele; Muzică; Ansambluri coregrafice; Sculptura-modelaj; Pictura; Tenis de masă; Karting; Teatru; Informatică Clubul Copiilor Dej Ecologie; Machete; Informatică; Matematică aplicată; Chimie experimentală; Pictură; Fotocineclub; Cultură și civilizație engleză; Cultură și civilizație franceză; Dans modern; Gimnastică aerobică; Fizică aplicată; Muzică instrumentală


Clubul Copiilor Gherla Dans modern; Foto-cineclub; Muzică; Informatică; Karturi; Electronică/Atelierul fanteziei; Machete/Podoabe Clubul Copiilor Huedin Artă populară; Calculatoare; Electronică; Judo; Machete/automodele; Sculptură; Educaţie pentru cetăţenie democratică Clubul Copiilor Turda Cultură şi civilizație engleză; Ecologie; Muzică; Karturi; Electronică; Aeromodele; Dans modern; Gimnastica; Informatică; Pictură Obiectiv general: Creşterea calităţii activităţii nonformale în Palatul Copiilor Cluj

Obiective specifice – Management Implementarea, monitorizarea şi evaluarea aplicării în cadrul activităţii desfăşurate de Palatul

Copiilor Cluj şi Cluburile Copiilor din judeţ a actelor normative elaborate de MEN cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice procesului de învăţământ.

Informatizarea activităţii educative, manageriale şi administrative din cadrul PCC/CC, cu o preocupare specială pentru activităţile desfăşurate în cadrul cercurilor.

Proiectarea şi eficientizarea activităţii manageriale în raport cu o diagnoză specifică realistă şi prin urmărirea unor ţinte strategice şi obiective SMART.

Implicarea părinţilor în activitatea managerială. Colaborarea în domeniul managementului cu directorii altor Palate / Cluburi ale Copiilor di

ţară, precum şi cu directorii altor instituţii de învăţământ. Obiective specifice – Curriculum Optimizarea procesului educaţional şi creşterea calităţii acestuia. Adaptarea strategiilor didactice la condiţiile existente şi la activităţile desfăşurate în cadrul

fiecărui cerc, precum şi la condiţiile specifice fiecărei discipline în parte. Monitorizarea şi evaluarea activităţii didactice. Iniţierea şi derularea unor programe şi acţiuni educative extraşcolare noi (sau promovarea

ediţiilor celor care şi-au demonstrat calitatea şi eficacitatea); efectuarea demersurilor pentru introducerea acestora în programele şi calendarele M.E.N.

Obiective specifice – Resurse umane şi politica de personal Susţinerea personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic în dezvoltarea profesională şi

personală, în vederea stimulării continuităţii activităţii personalului în cadrul instituţiei. Încurajarea şi sprijinirea personalului pentru o perfecţionare profesională continuă: creşterea

numărului de cadre didactice înscrise la cursuri de perfecţionare şi examene didactice specifice (definitivat şi/sau alte grade didactice, masterat, doctorat etc.).

Obiective specifice – Resurse materiale şi financiare Exploatarea eficientă a resurselor didactico-materiale, în vederea creşterii eficienţei procesului

educativ. Modernizarea bazei materiale şi a infrastructurii Palatului Copiilor/Cluburi (cu sprijin bugetar

sau cu mijloace proprii). Eficientizarea activităţii financiar-contabile, implementarea modificărilor cerute de legile

financiare în vigoare. Gestionarea eficientă a fondurilor alocate de la buget.


Atragerea şi gestionarea eficientă a unor fonduri extrabugetare (realizate prin eforturi proprii, sponsorizări sau cu sprijinul părinţilor).

Elaborarea şi derularea unor proiecte de dezvoltare în parteneriat cu Consiliile Locale, Consiliul Judeţean şi Prefectura Cluj.

Obiective specifice – Dezvoltarea relaţiilor cu comunitatea şi ONG-urile Diversificarea acţiunilor de promovare a imaginii Palatului / Clubul Copiilor în cadrul

comunităţii. Consolidarea relaţiilor de colaborare / parteneriat cu autorităţile locale. Consolidarea relaţiilor de colaborare/parteneriat şi derularea unor proiecte/activităţi comune

cu Poliţia, Jandarmeria, Pompierii şi C.C.D., precum şi cu alte instituţii partenere (asociaţii, fundaţii, agenţi economici, instituţii religioase şi de cultură).

Dinamica numărului de elevilor înscrişi la cercuri (Palatul Copiilor Cluj):

Realizarea obiectivelor manageriale Pe plan educaţional:

creşterea calităţii activităţii (nr. copii la ore; diversificarea ofertei educaţionale; rezultate la concursuri interjudeţene, naţionale şi internaţionale; implicarea în comunitate)

perfecţionarea continuă a cadrelor didactice (cursuri de formare, seminarii, grade didactice, doctorate);

Pe plan investiţional:

Reparaţii exterioare şi interioare - Cabana Copiilor Băişoara Reparații săli cercuri Cluburi judeţ Reabilitare depozit lemne Cabana Caps Reabilitare sistem alimentare cu apa Cabana Caps Acoperire cu îmbrăcăminte poliuretanică terenuri de sport C.C.Dej si C.C.Gherla Reparaţii acoperiș corp B – Clubul Copiilor Turda Reparaţii săli cercuri corp B – Clubul Copiilor Turda Reparaţii acoperiş - Cabana Copiilor Băişoara Reparaţii zid sprijin şi depozit lemne - Cabana Copiilor Băişoara Reparații faţadă (termoizolare) clădire centrala (parţial) si corp B –sediul central Reparații săli cercuri sediul central Reparații săli cercuri filiala Mărăști Sistem suplimentar de încălzire seră Reparaţii/înlocuire centrală termică bazin şi sala de sport.

An

sam

blu

folc

lori

c

Engl

eză

Dan

s m

od

ern

Pic

tura

Aer

om

od

ele

Teat

rum

agh

iar

Kar

turi

Red

acti

e d

ep

resa

0

100

200

Ansamblu folcloric

Engleză

Dans modern

Pictura

Aeromodele

Teatru maghiar

Karturi

Redactie de presa


Activităţi organizate Palatul Copiilor Cluj „Ziua porţilor deschise” - Sediul central- 29 septembrie 2012, -500 participanți „Festivalul Zmeielor”, ediţia a XIII-a - Băişoara, octombrie 2012, 9 judeţe, 65 copii „Carnaval de Halloween” – Palatul Copiilor –noiembrie 2012,- 380 participanţi „Iarna copiilor” – spectacolul sărbătorilor de iarnă –Iulius Mall, decembrie 2012 - 700 participanţi Festivalul Naţional „Serbările zăpezii”, ediţia a XII-a - Băişoara, februarie 2013 ,- 16 judeţe participante, 1550 de participanţi Tabere de învăţare a schiului- 8 serii, Băişoara, decembrie 2012-martie 2013 - 290 copii; Concurs Naţional de karate Tradiţional „Cupa Palatului Copiilor”,ediţia a VII-a -Cluj - Napoca, februarie 2013, 240 participanți; Concurs Naţional „Fantezii în paşi de dans” –ediția a II-a-mai 2013, Cluj Napoca- 16 formaţii, 248 participanţi „Ziua Copilăriei” –activităţi în aer liber, spectacol, expoziţie- Iulius Mall, 1 iunie 2013 -900 participanţi Concurs Naţional de teatru pentru elevi “TEATRUFEST”-faza finală, 20-,24 iunie 2013, Băişoara, 7 trupe selecţionate, 70 participanţi Concurs Naţional „Împreună într-o Europă unită” –faza finală, august 2013, Caps-Valea Ierii- 6 echipaje, 66 participanţi „Şcoala de vară”-cursuri de vacanţă (2 săptămâni), 24 grupe (centru) şi 6 grupe (Mărăști), 480 participanţi Tabere de vară la Băişoara şi Caps -4 serii, 182 participanţi Cantonamente-Băişoara, Caps, Poiana Negri, Costineşti –peste 500 beneficiari Turnee artistice –Bulgaria (Dans modern), Portugalia (Ansamblu Folcloric) excursii la sfârşit de săptămână la cabanele Băişoara şi Caps – 190 copii cursuri pentru învăţarea înotului– peste 800 de beneficiari minispectacole şi expoziţii cercuri - peste 1300 copii Activități din C.A.E.N. secţiunea M.E.N. desfăşurate în tabăra Băişoara

Concursul Naţional “Educaţie pentru cetăţenie democratică”-150 participanți Concursul Naţional “Europa de mâine”- 110 participanți “Avocatul elevului”- 60 participanți

Clubul Copiilor Câmpia Turzii

“Pastel” –concurs județean de creație literara Concurs județean de karting “Drag mi-i jocul romanesc”-festival de dansuri populare “Tradiții si obiceiuri populare în Câmpia Transilvaniei” –festivalul şezătorilor populare “Culorile toamnei” –Concurs interjudețean de pictură și desen

Clubul Copiilor Dej

Festivalul Național de Teatru Francofon pentru elevi FRANTHOUSIASME, ediţia a X-a Concursul interjudeţean de tehnici plastice neconvenţionale ”PIXEL - ART”, Ediţia a III-a, Dej

iunie 2013 Participare la Festivalul Internațional de Teatru Francofon pentru Tineret ''GLOBE-

THEATRE'' de la Canteleu, Franţa Concurs Național “Împreună prin artă” –ediția a VIII-a


Clubul Copiilor Gherla “VIS DE IARNĂ”-concurs interjudețean (desen, pictură, colaj, fantezii de hârtie, fotografie,

pictura pe sticla, podoabe, artă pe computer) –ediția a II-a “PENTRU TINE, PRIMAVARĂ!”- concurs interjudețean atelierul fanteziei–ediția a II-a “MICII MEȘTERI MARI”- proiect județean (tehnici și meșteșuguri tradiționale) - prima ediție “Să ne distrăm de Halloween!”- concurs de măşti şi costume, expoziţie “Moș Nicolae”- activitate interdisciplinară de confecționare de simboluri „Carnaval, carnaval…” – concurs de măşti şi costume, expoziţie de ornamente spectacole, târguri de produse, expoziții tematice, demonstrații practice-Crăciun, 8 Martie,

1 Iunie, Paște, Zilele Municipiului Gherla Clubul Copiilor Huedin

Concursul Interjudețean de judo pentru copii 13 ani, “Club 1983”, ed. a V-a Concurs Interjudețean “Podoabe între tradiție și modernism” ediția I Festivalul de colinde “Noi umblăm să colindăm”, ed. a IV-a Concursul Național de prezentări PPT „ Pe-un picior de plai” Concursul Național de fotografie “Stop violenței asupra copiilor” Concursul Regional de Desene pe calculator “Primăvara virtuală” Concursul Național de Meșteșuguri Tradiționale“Mâini de aur”, ed. a VI-a

Clubul Copiilor Turda

spectacole, expoziții tematice, demonstrații practice - Crăciun, 8 Martie, 1 Iunie, Paște, Zilele Municipiului Turda

Rezultate obţinute la competiţii interjudețene/regionale, naţionale şi internaţionale Palatul Copiilor Cluj Concursuri regionale şi interjudeţene Locuri I – 86; Locuri II – 41; Locuri III – 42 Concursuri naţionale Locuri I – 102; Locuri II – 55; Locuri III – 62 Concursuri internaţionale Locuri I – 26; Locuri II – 21; Locuri III – 12; Menţiuni – 6 Țări: Serbia, Italia, Bulgaria, Japonia, Slovacia şi în România Internaţionale în România 13 locuri I; 15 locuri II; 7 locuri III; 1 menţiune Clubul Copiilor Câmpia Turzii Concursuri internaţionale Locul I -1 Concursuri naţionale 4 premii I; 3 premii III; 1 menţiune Concursuri regionale şi interjudeţene 5 premii I; 3 premii II; 3 premii III Clubul Copiilor Dej Concursuri internaționale: Premiul I: 10; Premiul II: 8; Premiul III: 4 Concursuri Naționale:Premiul I: 50; Premiul II: 29; Premiul III: 24; Mențiune: 13 Concursuri regionale și interjudețene:Premiul I: 50; Premiul II: 34; Premiul III: 17; Mențiune: 11 Clubul Copiilor Gherla Concursuri internaționale 2 locuri 2 Concursuri Naționale 5 premii I; 6 premii II; 5 premii III. Concursuri regionale 26 premii.


Clubul Copiilor Huedin Concursuri internaţionale 15 locul I; 7locuri II; 5 locuri III; 2 mențiuni Concursuri naţionale 5 locuri I; 4 locuri II; 9 locuri III; 4 menţiuni, Concursuri regionale si interjudețene 22 locuri I; 16 locuri II; 18 locuri III; 9 menţiuni; 6 premii speciale Clubul Copiilor Turda Concursuri internaţionale: 31 premii, locul I, II, III şi premii speciale Concursuri naţionale: 16 premii, locul I, II, III şi premii speciale Concursuri interjudeţene :3 premii locul I, II, III Concursuri regionale:6 premii, locul I, II, III Obiective manageriale – an şcolar 2013-2014 Pe plan didactic şi educativ:

creşterea calităţii activităţilor; perfecţionarea continuă a cadrelor didactice; implicarea permanentă a cadrelor didactice în atragerea elevilor la activităţi; asigurarea unei coordonări corespunzătoare a activităţii administrative şi financiare; atragerea Consiliului Local, a Consiliului Judeţean şi a Consiliului Reprezentativ al

Părinţilor în susţinerea obiectivelor educaţionale;

Pe plan investiţional: Reparaţii interioare Cabana Copiilor Caps-Valea Ierii Reparații spații de învățământ Palatul Copiilor Cluj si Cluburi judeţ Amenajare sala judo Clubul Copiilor Huedin Înlocuire (parțial) tâmplărie (lemn cu termopan) şi reparaţii sistem pluvial la Clubul Copiilor

Huedin Amenajare depozit anexă seră


Capitolul II. Restructurarea reţelei şcolare

în vederea eficientizării procesului educativ

II.1. Rețea școlară

II.1.1. Priorităţile manageriale ale anului şcolar 2012-2013 Priorităţile manageriale ale anului şcolar 2012-2013subsecvente acestui obiectiv strategic au vizat : - restructurarea reţelei şcolare în funcţie de indicii demografici şi programele de dezvoltare la nivel local şi regional, precum şi încadrarea în costul standard/elev; - reducerea învăţământului gimnazial cu predare simultană şi a claselor sub efectivul minim admis de lege; - sprijinirea accesului la educaţie a elevilor proveniţi din medii dezavantajate, în vederea prevenirii şi combaterii marginalizării şi a excluziunii sociale; - facilitarea accesului tinerilor la programe de educaţie şi formare profesională de tip „Şansa a doua”;

II.1.2. Evoluţia structurii reţelei şcolare

Unităţi de învăţământ 2011 - 2012

Unităţi de învăţământ 2012- 2013

Unităţi de învăţământ 2013- 2014

Total Cu

personalitate juridică

Structuri Total Cu

personalitate juridică

Structuri Total

Cu personalitate

juridică

Structuri

438 217 221 428 216 212 425 215 210 Unităţi de învăţământ cu personalitate juridică / structuri / categorii / zone pentru anul şcolar 2012-2013

Grădiniţe

Şcoli Primare

Şcoli Gimnaziale

Licee /

Colegii SAM

Învăţământ special

PJ Structuri PJ Structuri PJ Structuri Şcoli Grădiniţe Cluj-

Napoca 25 32 0 1 15 0 40 0 6 1 Turda 5 9 0 0 5 1 6 1 0 0

Câmpia Turzii 2 7 0 0 2 0 2 0 0 0

Dej 5 5 0 1 3 0 4 0 1 0 Gherla 3 4 0 0 1 1 3 1 0 0 Huedin 1 3 0 2 0 0 2 0 1 0 Rural 0 40 4 88 73 18 3 0 1 0

TOTAL 41 100 4 92 99 20 60 2 9 1


Licee

teoretice Licee vocaţionale/alternative

educaţionale Colegii

naţionale Licee

Tehnologice Colegii tehnice

Arte Teologice Sportiv Waldorf Cluj-

Napoca 12 3 6 1 1 4 4 9 Turda 2 0 0 0 0 1 0 3

Câmpia-Turzii

1 0 0 0 0 0 0 1 Dej 1 0 0 0 0 1 2 0

Gherla 2 0 0 0 0 0 1 0 Huedin 1 0 0 0 0 0 1 0 Rural 1 0 0 0 0 0 2 0

TOTAL

20 3 6 1 1 6 10 13

II.1.3. Efective de elevi

Nr. to

tal e

lev

i

Nr.

pre

şcola

ri

Nr. e

lev

i înv

. p

rima

r

Nr. e

lev

i înv

. g

imn

azia

l

Nr. e

lev

i înv

. lice

al

Nr.e

lev

i a

n d

e

com

ple

tare

Nr. e

lev

i în

v.

po

stlicea

l şi şco

ală

de

m

aiştri

Nr. e

lev

i „A

do

ua

şan

să” -

prim

ar

Nr. e

lev

i „A

do

ua

şan

să”

– se

cun

da

r in

ferio

r

Nr. e

lev

i înv

. sp

ecia

l

89253 19109 25354 20211 21714 59 707 82 128 1889

II.1.4. Modificarea reţelei şcolare S-au operat modificări în reţeaua unităţilor de învăţământ preuniversitar, prin:

Desfiinţarea unor unităţi cu personalitate juridică prin comasarea efectivelor la alte

unităţi cu personalitate juridică sau prin transformarea acestora în unităţi fără

personalitate juridică (structuri):

Nr. crt.

Unitatea de învăţământ cu personalitate juridică an şcolar 2011-2012

Modificări an şcolar 2012-2013

1. Grădiniţa „Armonia” Câmpia Turzii

Se desfiinţează PJ-ul şi devine structură la Grădiniţa cu Program Normal “Lumea Prichindeilor” Câmpia Turzii

2. Grădiniţa “Poiana Fermecată” Câmpia Turzii

Se desfiinţează PJ-ul şi devine structură la Grădiniţa cu Program Normal “Pinocchio” Câmpia Turzii


Desfiinţarea unor unităţi arondate (structuri):

Nr. crt.

Denumirea unităţii de învăţământ

1. Grădiniţa cu Program Normal Făureni Com. Vultureni

2. Grădiniţa cu Program Normal Lujerdiu Com. Corneşti

3. Grădiniţa cu Program Normal Călăraşi Gară, Com. Călăraşi

4. Grădiniţa cu Program Normal Surduc Com. Iara

5. Şcoala cu clasele I-IV Râşca Com. Măguri Răcătău

6. Grădiniţa cu Program Normal Nima Cătun Com. Mintiu Gherlii

7. Şcoala cu clasele I-IV Ghirişu-Român Com. Mociu

8. Şcoala cu clasele I-IV Modoneşti Com. Săcuieu

9. Grădiniţa cu Program Normal Caps Com. Valea Ierii

10. Grădiniţa "Poiana cu Castani" - Structura 3 Turda

11. Grădiniţa "Raza de Soare" - Structura 1 Cluj-Napoca

Înfiinţare de unităţi cu personalitate juridică :

Nr. crt.


1. Şcoala Gimnazială Vaida Cămăraş, comuna Căianu

Înfiinţare de unităţi fără personalitate juridică (structuri) :

Nr. crt.


1. Grădiniţa cu Program Prelungit “Dumbrăvioara” – Structura 1 Cluj-Napoca

2. Grădiniţa cu Program Normal Vânători, comuna Ciucea

Şcoli Primare transformate în Grădiniţe :

Nr. crt.


1. Şcoala cu clasele I-IV Berindu, Com. Sânpaul

2. Şcoala cu clasele I-IV Dângău Mare, Com. Căpuşu Mare

3. Şcoala cu clasele I-IV Sălicea, Com. Ciurila

4. Şcoala cu clasele I-IV Mica, Com. Mica


Grădiniţe transformate în Şcoli Primare :

Nr. crt.


1. Grădiniţa cu Program Normal Agârbiciu, Com. Căpuşu Mare

2. Grădiniţa cu Program Normal Scrind Frasinet, Com. Mărgău

- Schimbarea denumirilor tuturor unităţilor de învăţământ conform OMEN

6564/13 decembrie 2011.

Cifrele de şcolarizare propuse şi realizate pentru anul şcolar 2012-2013:

nivelul preprimar: - propus: 860 de grupe - realizat: 858 de grupe ciclul primar: - propus: 1243 clase (dintre care 226,2 clase pregătitoare şi 247,36 clase I) - realizat: 1260 clase (dintre care 214,68 clase pregătitoare şi 274,55 clase I) ciclul gimnazial: - propus: 947,92 de clase - realizat: 944 de clase învăţământ liceal zi: - propus: 210 clase

- realizat: 203 clase, repartizate astfel: o învăţământ de masă - propus: 197 de clase

- realizat: 190 de clase

- filieră teoretică - propus : 88 de clase; - realizat: 87 de clase - filieră tehnologică - propus: 85 de clase; - realizat: 79 de clase - filieră vocaţională - propus: 24 de clase;

- realizat: 24 de clase o învăţământ special -propus: 13 clase

- realizat: 13 clase - filieră teoretică – propus: 1 clasă; - realizat: 1 clasă - filieră tehnologică – propus: 12 clase; - realizat: 12 clase

La clasa a X-a şcoală profesională s-au propus 14 clase şi au fost realizate 14 clase. La seral/FR s-au propus: 11 clase a IX-a (filiera tehnologică), realizându-se doar

9 clase(filiera tehnologică) , La clasa a XII –a (ruta progresivă seral) - propus : 14 clase - realizat : 14 clase


La şcoala postliceală (finanţate de la bugetul de stat) - propus : 9 clase ( 8 la zi şi 1 la seral) - realizat : 10 clase (9 la zi şi 1 la seral)

La şcoala de maiştri (finanţate de la bugetul de stat) - propus : 2 clase (1 la zi şi 1 la seral) - realizat : 3 clase de maiştri (2 zi şi 1 la seral).

II.1.5. Demersurile realizate pentru întocmirea proiectului planului de

şcolarizare pentru anul şcolar 2013-2014

În vederea pregătirii şi întocmirii proiectului planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2013-2014, începând cu luna octombrie 2012 comisia judeţeană de realizare a proiectului planului de şcolarizare a demarat o serie de activităţi de colectare de date privind :

- copiii prezenţi în grădiniţe cu vârsta cuprinsă între 6 - 7 ani, pentru înscrierea în clasa pregătitoare

- elevii înscrişi în clasa a VIII – a, în funcţie de limba de predare, pentru înscrierea acestora în clasele a IX-a

- profilele cerute pe piaţa muncii, în vederea realizării claselor a X-a de învăţământ profesional

- cererea avizelor conform tuturor Consiliilor Locale şi Consiliul Judeţean Cluj pentru avizarea reţelei şcolare pentru anul şcolar 2013-2014

- identificarea soluţiilor optime pentru reorganizarea structurilor (în special la grădiniţe) pentru un management cât mai eficient

- identificarea celei mai bune soluţii din punct de vedere economic a funcţionării unităţilor de învăţământ în condiţiile retrocedărilor impuse de lege

- identificarea unităţilor de învăţământ liceal care au atât clase de real şi ştiinţe, cât şi clase de uman

- Planificarea întâlnirilor cu Consiliul consultativ al directorilor, Consiliul consultativ al ISJ Cluj, Asociaţiile de părinţi legal constituite, directorii liceelor teoretice, directorii colegiilor tehnice şi ai liceelor tehnologice, agenţii economici, Organizaţiile sindicale, reprezentanţii autorităţilor locale, realizate toate pentru îmbunătăţirea sistemului educaţional clujean.

La sfârşitul semestrului I, a fost întocmit proiectul planului de şcolarizare pentru anul

şcolar 2013-2014, care a fost înaintat spre aprobare Ministerului Educaţiei Naţionale, conform calendarului, a cărui aprobare a fost primită în luna mai.

Comisia judeţeană de realizare a proiectului planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2013/2014 şi-a desfăşurat activitatea în baza Metodologiei pentru fundamentarea cifrei de şcolarizare şi stabilirea reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat pentru anul şcolar 2013 – 2014, aprobată prin OMEN nr.6212 din 13.11.2012. Comisia a centralizat propunerile unităţilor de învăţământ preuniversitar din judeţ, le-a analizat, corelându-le cu propunerile de restructurare a reţelei unităţilor de învăţământ discutate în cadrul consultărilor cu primarii şi directorii unităţilor de învăţământ şi cu rezultatele studiului de specialitate realizat din perspectiva argumentelor psihologice, sociologice şi economice, în care au fost implicaţi profesorii consilieri din centrele şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică, autorităţile locale şi Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea Profesională. Corelarea acestor date a condus la următoarele propuneri:


A. În ceea ce priveşte reţeaua unităţilor de învăţământ, propunerile sunt de funcţionare a unui număr de 215 unităţi de învăţământ cu personalitate juridică (la care se adaugă cele 7 cluburi), prin:

- Desfiinţare unităţi cu personalitate juridică: o Liceul Tehnologic de Protecţia Mediului Cluj-Napoca – comasare prin absorbție cu

Colegiul Tehnic "Anghel Saligny" Cluj-Napoca - Înfiinţare unităţi fără personalitate juridică (structuri):

o Grădiniţa cu Program Normal "Mămăruţa" - structura 2 Cluj-Napoca o Şcoala Primară Şaula, com. Izvoru Crişului o Şcoala Primară Giurcuţa de Sus, com. Beliş

- Desfiinţarea unor structuri (2): o Grădiniţa cu Program Normal "Căsuţa Piticilor" - structura 2 Turda o Grădiniţa cu Program Normal "Sfânta Maria" - structura 2 Turda

- Transformarea unor structuri din grădiniţe în scoli primare prin înfiinţarea ciclului primar (1): o Grădiniţa cu Program Normal Dângău Mare, com. Căpuşu Mare

- Rearondarea unor structuri în cadrul grădiniţelor: o Grădiniţa cu Program Prelungit “Aşchiuţă” Cluj-Napoca o Grădiniţa cu Program Prelungit “Bambi” Cluj-Napoca o Grădiniţa cu Program Prelungit “Căsuţa poveştilor” Cluj-Napoca o Grădiniţa cu Program Prelungit “Mămăruţa” Cluj-Napoca o Grădiniţa cu Program Prelungit “Universul copiilor” Cluj-Napoca

B. Cifrele de şcolarizare propuse: nivelul preprimar: 857 de grupe ciclul primar: 1260,75 clase (dintre care 251,73 clase pregătitoare şi 208,74 clase I) ciclul gimnazial: 953,50 clase învăţământ liceal zi: s-a propus pentru cei 4839 de absolvenţi ai claselor a VIII-a,

alocarea unui număr de 213 clase şi repartizate astfel: o 201 clase (învăţământ de masă)

- filieră teoretică- 91 de clase; - filieră tehnologică - 87 de clase; - filieră vocaţională - 23 de clase;

o 12 clase (învăţământ special) - filieră teoretică - 1 clasă; - filieră tehnologică - 11 de clase;

Clasele de la filiera tehnologică au fost repartizate în conformitate cu procentele stabilite în documentele de proiectare strategică a nevoilor pieţei muncii la nivel regional (PRAI) şi local (PLAI).


La clasa a X-a şcoală profesională s-au propus 24 clase (au fost realizate 18 clase) după cum urmează:

Nr. crt.


Localitatea Plan de școlarizare aprobat pentru clasa a X-a învăţământ profesional

de 2 ani (inclusiv suplimentări/ modificări aprobate)

Nr. de locuri

ocupate 2013-2014

Nr. De clase

Domeniul de formare

profesională

Calificarea

1 Colegiul Tehnic Victor Ungureanu

Câmpia Turzii

Industrie textilă şi pielărie

Confecţioner produse textile

19 1

2 Colegiul Tehnic Napoca

Cluj-Napoca Industrie textilă şi pielărie

Confecţioner produse textile

21 1

3 Colegiul Tehnic Raluca Ripan

Cluj Napoca Turism şi alimentaţie

Bucătar 20 1

4 Colegiul Tehnic de Transporturi "Transilvania"

Cluj-Napoca Mecanică mecanic auto (2 clase)

45 2

5 Colegiul Tehnic de Transporturi "Transilvania"

Cluj-Napoca Mecanică tinichigiu vopsitor auto

18 1

6 Liceul Tehnologic Gherla Turism şi alimentaţie

Cofetar-patisier

20 1

7 Liceul Tehnologic Gherla Mecanică Mecanic-auto 21 1

8 Liceul Tehnologic Nr.1 Cluj-Napoca

Cluj-Napoca Turism şi alimentaţie

Bucătar 15 1

9 Liceul Tehnologic Someș

Dej Mecanică Mecanic auto 27 1

10 Liceul Tehnologic "Constantin Brâncuşi" Dej

Dej Mecanică Confecţioner tâmplărie din aluminiu şi mase plastice

21 1

11 Colegiul Tehnic „ Edmond Nicolau”

Cluj- Napoca

Electronică și automatizări

Electronist aparate și echipamente

15 1

12 Liceul Tehnologic Alexandru Borza

Cluj - Napoca

Mecanică Mecanic agricol

16 1

13 Colegiul Tehnic Turda Mecanica Mecanic auto 17 1

14 Colegiul Tehnic Energetic

Cluj-Napoca Electric Electrician exploatare joasă tensiune

14 1

15 Colegiul Tehnic "Anghel Saligny"

Cluj-Napoca Construcţii, instalaţii şi lucrări publice

Zugrav-vopsitor-ipsosar-tapetar

19 1


16 Colegiul Tehnic "Dr. Ioan Rațiu"

Turda Construcţii, instalaţii şi lucrări publice

Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar

18 1

17 Colegiul Tehnic "Dr. Ioan Rațiu"

Turda Estetica si igiena corpului omenesc

Frizer -coafor-manichiurist-pedichiurist

15 1

Total 341 18

La seral/FR s-au propus: 11 clase a IX-a (filiera tehnologică și au fost realizate 9 clase),

14 clase a XII-a pe ruta progresivă seral, pentru a da astfel posibilitatea de a-şi continua studiile şi absolvenţilor şcolilor profesionale din seriile anterioare.

La şcoala postliceală şi de maiştri finanţate de la bugetul de stat s-au propus: 20 clase la şcoala postliceală( 15 la zi şi 5 la seral) si s-au realizat 20 de clase si 6 clase de maiștri (2 la zi şi 4 la seral) și s-au realizat 6 clase.

II.2. Mobilitatea personalului didactic Mobilitatea personalului didactic s-a desfășurat respectând prevederile Legii Educației Naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare și cele ale Metodologiilor-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învățământul preuniversitar, aflate în vigoare:

Au fost întocmite documente și emise decizii pentru: Total 2011-2012

Total 2012-2013

Concedii fără plată pentru studii (art.279 din Legea educației naționale nr.1/2011):

44 38

Concedii fără plată în interes personal (art.255, alin.8 din Legea educației naționale nr.1/2011):

55 88

Concedii pentru îngrijire copil (art.255, alin.6 din Legea educației naționale nr.1/2011):

93 140

Demisii titulari: 33 63 Concedii plătite pentru redactarea tezei de doctorat (art.268 din Legea educației naționale nr.1/2011):

17 15

Pensionare la vârstă standard și limită de vârstă (art.284 din Legea educației naționale nr.1/2011):

149 142

Total 242 344

Se constată o creștere a numărului cadrelor didactice care au solicitat

- concediu pentru interes personal cu 62 % - concediu pentru îngrijire copil cu 66,42 %

Au fost întocmite documente și emise decizii pentru: Total 2012-2013

Completarea normei didactice de predare - învăţare - evaluare a personalului didactic titular:

306

Întregirea normei didactice de predare - învăţare - evaluare a personalului didactic titular:

17

Transferul personalului didactic titular disponibilizat prin restrângere de 76


activitate: Pretransfer consimțit între unitățile de învățământ preuniversitar, la cerere, a personalului didactic titular:

181

Modificarea duratei contractelor individuale de muncă ale cadrelor didactice netitulare din perioadă determinată în perioadă nedeterminată în baza art. 253 din Legea educației naționale nr. 1/2011:

212

Menţinerea în activitate ca titular, a personalului didactic care îndeplineşte condiţiile legale de pensionare, în funcţia didactică până la 3 ani peste vârsta de pensionare, raportată la data de 1 septembrie 2013,

11

Detașări în interesul învățământului a personalului didactic titular: 94 Detașări la cerere prin concurs specific a personalului didactic titular: 98

II.3. Concursul național pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor

declarate vacante/rezervate în unitățile de învățământ preuniversitar

Concursul a fost organizat în 4 centre județene de concurs, organizate pe discipline și 1 centru național de evaluare pentru toate disciplinele predate în toate limbile minorităților naționale:

1. Grădiniţa cu Program Prelungit”Micul Prinţ”Cluj Napoca:învăţământ preşcolar şi primar- pentru posturile de educatoare şi învăţători (linia română / linia maghiară / linia germană / linia rromani)

2. Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Cluj-Napoca: învățământ special- pentru posturile de educatoare/educator; învăţător-educator; învăţător itinerant și de sprijin; profesor- educator; profesor itinerant și de sprijin; profesor psihopedagog; psihopedagogie specială, psihologie, profesor în centre şi cabinete de asistenţă psihopedagogică;

3. Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau”Cluj-Napoca: pentru posturile de matematică, informatică, tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, fizică, chimie, biologie, geografie, istorie, filosofie; logică, argumentare și comunicare; cultură civică-studii sociale, disciplinele tehnologice (toate specializările)- mecanică; electrotehnică; electromecanică; electronică şi automatizări; telecomunicaţii; textile/tricotaje și confecții textile, finisaj textil; construcţii şi lucrări publice/construcții; instalaţii pentru construcţii; chimie industrială; protecţia mediului; industrie alimentară; agricultură/horticultură; zootehnie; silvicultură; prelucrarea lemnului; economie; educaţie antreprenorială; economie aplicată; economic, administrativ comerţ şi servicii; economic, administrativ, poştă; alimentaţie publică şi turism; transporturi rutiere; media poligrafie/tehnici poligrafice; estetică şi îngrijirea corpului omenesc; educaţie tehnologică;pregătire şi instruire practică-toate specializările; activităţi de pre-profesionalizare; cercurile din domeniul tehnico-ştiinţific de la Palatul şi cluburile copiilor.

4. Liceul Teoretic „Lucian Blaga” Cluj Napoca: pentru posturile din aria curriculară limbă şi comunicare-limba română; limba latină; limba maghiară-maternă; limba engleză; limba franceză; limba germană; limba germană-maternă; limba italiană; limba portugheză; limba rromani- maternă; limba spaniolă; religii (toate cultele); arte-arte plastice / vizuale-artistice (toate specializările); educaţie muzical-artistică; educaţie muzicală specializată (toate specializările); arta actorului / teatru; coregrafie; educaţie fizică şi sport; pregătire sportivă de specialitate ( toate specializările); kinetoterapie;

Liceul Teoretic "Gheorghe Şincai" Cluj-Napoca - Centru național de evaluare și de contestații pentru toate disciplinele predate în toate limbile minorităților naționale (maghiară, ucraineană, croată, sârbă, bulgară, cehă, slovacă), religie romano-catolică,


penticostală și reformată, precum și disciplinele de socio-umane cu predare în limba rămână. Total posturi didactice/catedre vacante publicate pentru concurs-1559

din care pentru angajare pe durată nedeterminată 98 de posturi/catedre - 73 la unități de învățământ din mediul urban;

- 25 la unități de învățământ din mediul rural; Total candidați înscriși la concurs 1345 din care prezenți la proba scrisă-1232 cu note cuprinse între 1 și 10 astfel:

Nr. candidați

cu note

Nr. candidați cu nota 1

Nr. candidați

cu nota 1.01-4.99

Nr. candidați

cu nota 5-5.99

Nr. candidați

cu nota 6-6.99

Nr. candidați

cu nota 7-7.99

Nr. candidați

cu nota 8-8.99

Nr. candidați

cu nota 9-9.99

Nr. candidați

cu nota 10

1232 1 138 231 146 338 230 137 11

Total posturi/catedre didactice ocupate pe durată nedeterminată(titularizare)– 66

posturi/catedre; Total posturi/catedre didactice ocupate pe durată determinată (suplinire) de cadre

didactice calificate participante la concursul pentru ocuparea posturilor, 2013 -571 Total posturi/catedre didactice ocupate pe durată determinată (suplinire) de cadre

didactice calificate participante la concursurile pentru ocuparea posturilor, 2012, 2011 prin prelungirea duratei contractului individual de muncă(continuitate) -454

Total posturi/catedre didactice ocupate pe durată determinată (suplinire) de cadre didactice calificate participante la concursurile pentru ocuparea posturilor, 2012, 2011și/sau 2010 prin suplinire-468

Pregătirea profesională a cadrelor didactice, asigurarea condiţiilor pentru evoluţia în carieră şi dezvoltare profesională.

Consilierea profesorilor debutanţi prin activităţi de mentorat

În perioadele 1-31 octombrie 2012 şi 6-15 decembrie 2012 s-au înregistrat 361 de înscrieri la examenul naţional de definitivare în învăţământ-sesiunea 2013.

Faţă de anul şcolar anterior, numărul cadrelor didactice înscrise la examenul naţional de

definitivare în învăţământ a crescut cu 33% (242 de înscrieri în anul şcolar 2011/2012; 361 de

0

50

100

150

200

Funcţia didactică

profesori învăţători/institutori/profesori

învăţământ primar

educatoare/

institutori/profesori

învăţământ preşcolar;

maiştri instructori

Anul şcolar 2012/2013

Examenul naţional de definitivare în învăţământ –sesiunea 2013

Numărul cadrelor

didactice înscrise


înscrieri în anul şcolar 2012/2013). Creşterea numărului de cadre didactice înscrise la examenul naţional de definitivare în învăţământ are ca posibile cauze: - mai multe intrări în sistem;

- vechimea minimă în activitate didactică efectivă, necesară participării la examen, redusă la un an;

- participarea la concursurile de titularizare în învăţământ, condiţionată de promovarea examenului naţional de definitivare în învăţământ.

Examenul naţional de definitivare în învăţământ – sesiunea 2013 s-a desfăşurat în baza prevederilor OMEN nr. 6.193/13.11.2012 privind aprobarea Metodologiei pentru organizarea şi desfăşurarea examenului naţional de definitivare în învăţământ (publicat în Monitorul Oficial nr. 843/13.12.2012), respectiv în baza documentelor MEN subsecvente.

Calendarul examenului naţional de definitivare în învăţământ, sesiunea iulie 2013, a cuprins următoarele etape:

18 iulie 2013 – Proba scrisă; 18 – 23 iulie 2013 – Evaluarea lucrărilor; 23 iulie 2013- Afişarea rezultatelor; 25 -26 iulie 2013- Rezolvarea contestaţiilor; 27 iulie 2013 –Afişarea rezultatelor finale.

Centrul de examen a fost stabilit Colegiul Tehnic Energetic Cluj-Napoca, cu aprobarea consiliului de administraţie al ISJ Cluj şi validat de Comisia naţională pentru definitivarea în învățământ, conform notei MEN nr. 255/28.06.2013. Date statistice pentru judeţul Cluj: -Număr candidaţi înscrişi şi validaţi (cu drept de participare la examenul de definitivare în învăţământ): 340. -Număr candidaţi prezenţi la proba scrisă din cadrul examenului: 324 (95,29 %) - Număr candidaţi retraşi în timpul probei scrise: 17 (din motive personale) - Număr candidaţi cu note la proba scrisă (număr teze predate): 307 - Număr discipline de examen: 41 - Număr candidaţi cu note de cel puţin 8 la proba scrisă (promovaţi) după etapa de evaluare: 175 (57 %) - Număr contestaţii depuse: 78 - - Număr candidaţi cu note de cel puţin 8 la proba scrisă (promovaţi) după etapa de contestaţii: 183 (59,61 %) După contestaţii, 183 de candidaţi au fost declaraţi admişi:

Funcţia didactică Număr candidaţi admişi

Educatoare/institutori/ profesori pentru învăţământ preşcolar

80

Învăţători/institutori/ profesori pentru învăţământ primar

21

Profesori 80 Maiştri instructori 2

Celor 183 de candidaţi admişi, le-a fost acordată Definitivarea în învățământ prin Ordinul

ministrului educației naţionale nr. 4.435/07.08.2013, începând cu data de 01.09.2013.


Consilierea profesorilor debutanţi prin activităţi de mentorat, se realizează prin implicarea cadrelor didactice cuprinse în corpul profesorilor mentori pentru inserţia profesională şi în corpul profesorilor metodişti, constituite la nivelul I.Ş.J. Cluj.

II.4. Concursul specific de selecţie a profesorilor mentori pentru inserţia

profesională a profesorilor/cadrelor didactice stagiari/stagiare (conform

OMEN nr. 5485 /29.09.2011/ Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 739 din 20

octombrie 2011) Concursul de selecţie a profesorilor mentori pentru inserţia profesională s-a desfăşurat în conform OMEN NR. 5485 /29.09.2011. Probele de concurs au fost: evaluarea cantitativă şi calitativă a portofoliului, proba practică. Corpul profesorilor mentori constituit la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, cuprinde 31 de cadre didactice având următoarele specializări:

Specializarea

Număr cadre didactice-mentori pentru inserţia profesională a profesorilor stagiari

Biologie 3 Chimie 4 Economia industriei, construcţiilor şi transporturilor

1

Educaţie tehnologică 1 Filosofie 1 Finanţe- Contabilitate 1 Fizică 5 Geografie 3 Istorie 2 Limba şi literatura engleză 1 Limba şi literatura română 3 Matematică 1 Psihopedagogie specială 1 Teologie ortodoxă 3 Vioară 1 Total: 31

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Numărul candidaţilor admişi

profesori învăţători/institutori/profesori


educatoare/ institutori/profesori

învăţământ preşcolar

maistri instructori

Funcţia didactică

Examenul naţional de definitivare în învăţământ-sesiunea 2013

Situaţia numerică a candidaţilor admişi

Sesiunea 2013


II.5. Selecţia profesorilor metodiști Corpul profesorilor metodişti constituit la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, în anul şcolar 2012/2013, cuprinde 385 de cadre didactice având următoarele specializări:

Specializarea

Nr. cadre didactice

Educatoare/ institutori/ profesori învăţământ preşcolar

28

Educatoare/ institutori/ profesori învăţământ preșcolare linia maghiară

8

Învăţători /institutori/profesori învăţământ primar 29 Învăţători /institutori/profesori învăţământ primar - linia maghiară

10

Arte 27 Biologie 26 Chimie 7 Discipline tehnice 29 Educaţie fizică şi sport 21 Fizică 9 Geografie 23 Informatică 9 Istorie 19 Învăţământ special şi special integrat 12 Limba şi literatura engleză 22 Limba şi literatura germană 3 Limba latină 2 Limba şi literatura maghiară 7 Limbi romanice (franceză, spaniolă, italiană) 10 Limba şi literatura română 26 Matematică 29 Ştiinţe socio-umane 9 Religie 20 Total: 385

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5

5

Numărul cadrelor didactice-

mentori pentru inserţia

profesională a profesorilor

stagiari

Biologie Educaţie

tehnologică

Fizică Limba şi

literatura

engleză

Psihopedagogie

specială

Specializarea

CONCURS SPECIFIC DE SELECŢIE A PROFESORILOR MENTORI PENTRU INSERŢIA PROFESIONALĂ A

PROFESORILOR/CADRELOR DIDACTICE STAGIARI/STAGIARE

Număr cadre didactice-mentori pentru inserţia

profesională a profesorilor stagiari


Profesorii metodişti sunt cuprinşi în echipele de inspecţie ale Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, pentru efectuarea inspecţiilor curente, inspecţiilor speciale, inspecţiilor tematice, inspecţiilor şcolare generale.

În etapa de înscriere la examenul naţional de definitivare în învăţământ –sesiunea 2013, 100 de cadre didactice debutante au fost cuprinse în grupul ţintă al programului de formare continuă acreditat „e-Formare”, iar în perioada februarie-iunie 2013 au parcurs modulele programului.

În perioada 27-28 iunie 2013, CCD Cluj în colaborare cu ISJ Cluj, a organizat activitatea de informare şi consiliere a cadrelor didactice debutante, înscrise la examenul naţional de definitivare în învăţământ, pentru sesiunea 2013.

II.6. Asigurarea condiţiilor pentru evoluţia în carieră şi dezvoltarea

profesională a cadrelor didactice, în contextul implementării schimbărilor

structurale în educaţie Formarea continuă a cadrelor didactice şi managerilor a fost punctuală şi eficientă, s-a

realizat pornind de la nevoile identificate în sistem cu ocazia inspecţiilor, dezbaterilor metodice, dar şi de la cele pe care subiecţii şi le-au autoidentificat în practica didactică cotidiană. Parteneriatul IŞJ-CCD-Universităţi a fost evident, atât în identificarea nevoilor, cât şi în realizarea programelor şi urmărirea impactului activităţilor de formare în activitatea didactică şi /sau managerială.

Programele furnizate, cele de management educaţional, de didactică, de utilizare a softului, au avut în vedere pregătirea formabililor pentru asumarea descentralizării şi creşterea calităţii şi eficienţei activităţilor. Mai mult, programele au fost oferite, în urma semnalelor primite şi a nevoilor concrete ale cadrelor didactice, identificate în şcoli de către echipele de inspecţie. În perioadele 1-31 octombrie 2012 şi 6-15 decembrie 2012 s-au înregistrat în total 700 de înscrieri la: examenul naţional pentru acordarea definitivării în învăţământ-sesiunea 2013, examenul de acordare a gradului didactic II-sesiunea 2014 şi examenul de acordare a gradului didactic I / seria 2013-2015. De asemenea, pe parcursul anului şcolar 2012-2013 au fost înregistrate 24 solicitări pentru echivalarea doctoratului cu gradul didactic I.

0

5

10

15

20

25

30

Numărul cadrelor didactice-

profesori metodişti

Educatoare/

institutori/ profesori

învăţământ

preşcolar

Învăţători

/institutori/profesori


Arte Educaţie fizică şi

sport

Istorie Limba latină Matematică

Anul şcolar 2012/2013 Specializarea

SELECŢIA PROFESORILOR METODIŞTI

Număr cadre didactice - profesori metodişti


Total înscriși ( =724)

% (100%) Funcţia didactică

examenul naţional de definitivare în învăţământ –sesiunea 2013

361 49,86 % 195 - profesori; 47- învăţători/institutori/ profesori învăţământ primar; 117 -educatoare/ institutori/profesori învăţământ preşcolar; 2- maiștri instructori.

gradul didactic II– sesiunea 2014

186 25,69% 111 - profesori; 19- învăţători/institutori/ profesori învăţământ primar; 55 -educatoare/ institutori/profesori învăţământ preşcolar; 1- maistru instructor.

gradul didactic I : seria 2013-2015

153 21,13% 103 - profesori; 19- învăţători/institutori/ profesori învăţământ primar; 31 -educatoare/ institutori/profesori învăţământ preşcolar; - maiștri instructori.

Echivalare doctorat - gradul didactic I

24 3,32% 24 profesori

Situaţia comparativă a înscrierilor pentru perioadele 1-31 octombrie 2011, respectiv 1-31 octombrie 2012 şi 6-15 decembrie 2012:

Anul şcolar 2011/2012 (înscrieri

în perioada 1-31 octombrie 2011)

Total înscrişi ( =628)

% (100%

)

Anul şcolar 2012/2013 (înscrieri

în perioadele 1-31 octombrie 2012 şi 6-15 decembrie 2012)

Total înscrişi ( =724)

% (100%)

examenul naţional de definitivare în

învăţământ –sesiunea 2012

242 38,53 %

examenul naţional de definitivare în

învăţământ –sesiunea 2013

361 49,86 %


174 27,71%


186 25,69%


193 30,73%


153 21,13%


Echivalare doctorat-gradul didactic I /

anul şcolar 2011/2012

19 3,03% Echivalare doctorat-gradul didactic I /

anul şcolar 2012/2013

24 3,32%

Evoluţia înscrierilor pentru perfecţionarea prin grade didactice, în exprimare numerică- ultimii doi ani şcolari:

Evoluţia înscrierilor pentru ultimii doi ani şcolari, în exprimare procentuală:

În calendarul privind evoluţia în cariera didactică prin obţinerea gradului didactic II şi a gradului

didactic I pentru anul şcolar 2012-2013, au fost cuprinse şi cadrele didactice înscrise anterior (în perioadele 1-31 octombrie 2010, respectiv 1-31 octombrie 2011) pentru acordarea gradelor didactice II şi I, după cum urmează:

0

50

100

150

200

250

300

350

400

Numărul cadrelor

didactice înscrise

examenul naţional de

definitivare în

învăţământ

gradul didactic II gradul didactic I echivalare

doctorat-

gradul didactic I

Gradul didactic

Situaţia comparativă a înscrierilor la perfecţionarea prin grade didactice

Anul şcolar 2012/2013 (înscrieri în perioadele1-31 octombrie 2012 şi 6-15 decembrie 2012)

Anul şcolar 2011/2012 - înscrieri (1-31 octombrie 2011)

0

10

20

30

40

50

Procent din totalul

cadrelor didactice

înscrise [%]

examenul

naţional de

definitivare în

învăţământ

gradul

didactic II

gradul

didactic I

echivalare

doctorat-

gradul didactic

I

Gradul didactic

Evoluţia procentuală a înscrierilor la perfecţionarea prin grade didactice

Anul şcolar 2012/2013 (înscrieri în perioadele1-31 octombrie 2012 şi 6-15 decembrie 2012)

Anul şcolar 2011/2012 - înscrieri (1-31 octombrie 2011)

http://isjcj.ro/htm/2012/Ian12/calendar_2012%20perfectionare.pdf

http://isjcj.ro/htm/2012/Ian12/calendar_2012%20perfectionare.pdf


Tipul perfecţionării Funcţia didactică Înscrişi Gradul didactic II

sesiunea 2013 (186 - înscrişi)

(14 -aprobări speciale)

Profesori 122 Învăţători /institutori/ profesori învăţământ primar

21


41

Maiștri instructori 2 Gradul didactic I seria 2011-2013 (224 - înscriși)

(13-aprobări speciale)


42


32

Maiștri instructori - Gradul didactic I seria 2012-2014

(208- înscriși) (21-aprobări speciale)


42


36

Maiștri instructori 1

Din analiza comparativă a datelor înregistrate se observă: Creşterea numărului de cadre didactice înscrise la examenul naţional de definitivare în

învăţământ (mai multe intrări în sistem; vechimea minimă în activitate didactică efectivă necesară participării la examen-1 an);

Scăderea numărului de cadre didactice înscrise la gradul didactic II, respectiv la gradul didactic I;

Creşterea numărului de echivalări ale doctoratului cu gradul didactic I, în contextul modificării metodologiei;

Număr mare de cadre didactice având gradul didactic I.

Cadre didactice cu gradul I echivalat pe baza titlului ştiinţific de doctorîn anul şcolar

2012-2013:

Specializarea Număr cadre didactice care au solicitat

echivalarea doctoratului cu gradul didactic I Arta actorului 1 Educaţie fizică 1 Educaţie muzicală 1 Fizică 1 Istorie 2


Limba latină 1 Limba şi literatura engleză 3 Limba şi literatura maghiară 2 Limba şi literatura română 4 Psihologie 2 Psihopedagogie specială 2 Pian 2 Teologie ortodoxă 1 Vioară 1 Total echivalări: 24

ANALIZA SWOT

Puncte tari: parcurgerea ritmică, în termenele minime prevăzute de lege, a perfecţionării prin grade

didactice; număr mare de cadre didactice având gradul didactic I; număr mare de cadre didactice care au finalizat programe de formare continuă acreditate,

obţinând 90 de credite profesionale transferabile; număr mare de directori/ directori adjuncţi/ inspectori şcolari care au finalizat programe de

formare continuă acreditate în domeniul managementului educaţional, obţinând 60 de credite profesionale transferabile;

număr corespunzător de profesori metodişti pentru fiecare specialitate „clasică” din sistem; număr în creştere de profesori mentori de practică pedagogică şi de profesori mentori de

inserţie profesională; număr mare de cadre didactice care au fost formate pentru utilizarea platformei A.e.L.; număr mare de cadre didactice care au urmat cursuri de iniţiere în utilizarea calculatorului

(module C.C.D. şi programe acreditate); număr în creştere de profesori care au solicitat echivalarea doctoratului cu gradul didactic I. Puncte slabe: formare iniţială realizată la un nivel mediu sau scăzut;

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

Specializarea cadrelor didactice

Arta actorului Educaţie fizică Educaţie

muzicală

Fizică Istorie Limba latină Limba şi

literatura

engleză

Limba şi

literatura

maghiară

Limba şi

literatura

română

Psihologie Psihopedagogie

specială

Pian Teologie

ortodoxă

Vioară

Anul şcolar 2012/2013

Cadre didactice cu gradul I echivalat pe baza titlului ştiinţific de doctor

Numărul

gradelor

echivalate


anumite specializări ( maiştri instructori, ingineri, profesori de muzică şi profesori de desen) nu au putut parcurge programe de formare continuă acreditate, în domeniul specialităţii, datorită faptului că nu au fost acreditate programe de către furnizorii de formare, sau nu au fost acreditate locaţii pentru serviciile de formare;

existenţa în sistem a unor directori nou numiţi în funcţie, care nu au parcurs încă programe de management educaţional;

existenţa într-un număr mic a profesorilor metodişti pentru specializările nou apărute în sistem (administraţie publică, profesor documentarist etc.) ;

numărul mic de formatori acreditaţi pentru utilizarea platformei A.E.L.; număr mic de mentori pentru îndrumarea practicii pedagogice a studenţilor; număr mic de mentori pentru stagiatură/inserţie profesională; intrarea în sistem a unor specialişti care nu au modul psihopedagogic (sau a fost obţinut la un

departament neacreditat); deficienţe în pregătirea psihopedagogică a profesorilor care au solicitat echivalarea

doctoratului cu gradul didactic I; 5% dintre cadrele didactice înscrise la perfecţionare prin grade didactice nu se prezintă la

examene; Oportunităţi: posibilitatea formării unui număr mare de cadre didactice prin programe de formare continuă

acreditate de MEN; cuprinderea directorilor şi inspectorilor nou numiţi în funcţii de conducere, îndrumare şi

control în programele acreditate de management educaţional, din oferta CCD sau a altor furnizori de formare;

redimensionarea raportului dintre componenta teoretică şi cea practică a curriculum-ului de pregătire a cadrelor didactice în vederea definitivării în învăţământ şi a obţinerii gradului didactic II;

reconsiderarea inspecţiei speciale pentru promovarea gradelor didactice şi valorizarea acesteia în cadrul examenului;

iniţierea/continuarea unor cursuri de formare pentru mentorat de practică pedagogică, de stagiatură şi de dezvoltare profesională;

continuarea cursurilor pentru formarea profesorilor metodişti în noile discipline intrate în sistem, prin parcurgerea unor module din oferta de programe a C.C.D.(aprobate/ acreditate de MEN);

obţinerea acreditării SIVECO pentru noi formatori A.E.L.; cuprinderea profesorilor care au obţinut echivalarea doctoratului cu gradul didactic I în

module de didactica specialităţii (prin C.C.D.); Ameninţări: nivelul scăzut al pregătirii cadrelor didactice, rezultat în urma formării iniţiale; realizarea formării iniţiale în cadrul unor universităţi particulare, care nu au D.P.P.D.-uri

acreditate; implicarea unor profesori fără grade didactice sau cu gradul definitiv în activitatea de

mentorat; management defectuos la nivelul unităţilor de învăţământ, datorită lipsei de experienţă şi de

formare a noilor directori; număr mic de cadre didactice care utilizează platforma A.E.L. (cu excepţia profesorilor de

informatică); costuri financiare mari pentru aducerea din alte judeţe a unor profesori metodişti, în vederea

realizării inspecţiei speciale (în cazul specializărilor singulare sau nou apărute în sistem); supraîncărcarea programului formatorilor şi cursanţilor datorită derulării activităţilor de

formare la sfârşitul săptămânii.


II.7. Creşterea cu 5% a numărului cadrelor participante la cursuri de

formare continuă

Obiectiv strategic al ISJ Cluj:

Dezvoltarea competenţelor ştiinţifice, psihopedagogice, metodice şi psihorelaţionale ale cadrelor didactice şi manageriale ale personalului de conducere, îndrumare şi control, în scopul utilizării eficiente, la nivelul standardelor naţionale, a resurselor umane; Obiectiv general 1 al CCD Cluj: Asigurarea calităţii formării continue prin optimizarea şi diversificarea ofertei de formare

Raportul de analiză a nevoilor de formare identificate în anul şcolar 2011-2012 prin prelucrarea a 117 chestionare on-line completate de către responsabilii de dezvoltare profesională şi 12 chestionare completate de inspectorii şcolari de specialitate;

Realizarea ofertei de formare continuă, cu 70 de programe acreditate şi neacreditate, activităţi metodice, ştiinţifice şi culturale, aprobată de MEN prin adresa cu nr. 61486/13.11.2012;

Publicarea ofertei de formare pe site-ul Casei Corpului Didactic Cluj - http://www.ccdcluj.ro/programedeformare_ro.htm;

8 seturi de materiale informative pe suport electronic cu oferta de formare continuă transmisă în cele 9 filiale ale CCD; acest set de materiale informative a fost transmis şi către toţi responsabilii de dezvoltare profesională din judeţul Cluj;

Realizarea ghidului de înscriere şi a fişei de înscriere la programele de formare - http://www.ccdcluj.ro/programedeformare_ro.htm;

Colectarea a 340 de înscrieri on-line pentru programele de formare până în ianuarie 2013;


Asigurarea condiţiilor pentru evoluţia în carieră şi dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, în contextul implementării schimbărilor structurale în educaţie Obiectiv general 2 al CCD Cluj:Asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea profesională şi personală a personalului din învăţământul preuniversitar clujean

Constituirea a 116 grupe pentru programele de formare acreditate şi neacreditate; s-au desfăşurat 37 activităţi metodice, ştiinţifice şi culturale cu un număr de 50 grupe;

Derularea a 10 de programe de formare acreditate, cu6124 departicipanţi, dintre care 2390 din judeţul Cluj şi 3734 din alte judeţe;

Desfăşurarea a 10 programe de formare neacreditate, cu un număr de 363 participanţi, din care 337 din judeţul Cluj;

1232 persoane din judeţul Cluj au beneficiat de formare prin programe acreditate de alţi furnizori de formare, derulate prin Casa Corpului Didactic Cluj;

Un număr de 6082 persoane a participat la programe finanţate din fonduri europene, dintre care 2348 sunt din judeţul Cluj;

Astfel, 2727 persoane din judeţul Cluj au beneficiat de formare continuă prin programe, ceea ce reprezintă 31,21% din totalul de 8735 cadre didactice şi didactice auxiliare existente în judeţ;

http://www.ccdcluj.ro/programedeformare_ro.htm

http://www.ccdcluj.ro/programedeformare_ro.htm


La activităţile culturale, ştiinţifice şi metodice a participat un număr de 3461 persoane, dintre care 3191 din judeţul Cluj, 150 de cadre didactice auxiliare şi respectiv 2035 personal didactic. 1006 de membri ai comunităţii au beneficiat de aceste activităţi;

90% dintre participanţii la simpozionul Preuniversitaria sunt absolvenţi ai programelor de formare derulate de CCD Cluj;

Colectarea datelor din chestionarul online Monitorizare de impact pe portalul www.eformare.info.ro completat de responsabilii cu dezvoltare profesională din judeţul Cluj.

1. Situaţie statistică privind beneficiarii programelor de formare şi mediul lor de provenienţă

Categoria de personal Nr. posturi-cf. machetei transmise

de ISJ

Nr. personal existent în judeţ

Nr. personal participant la acţiuni

de formare desfăşurate în anul şcolar 2012-2013

Personal didactic: 7487.69 7599 4612

-educatoare 1302 1302 74

-învăţători/institutori 1641 1641 712

-profesori 4437.69 4375 3477

-maiştri instructori 107 221 7

-personal didactic cu funcţii de conducere, de îndrumare şi de control

339 341 341

Personal didactic auxiliar

921.81 1136 150

Personal didactic şi didactic auxiliar

8409.5 8735 4762

Personal nedidactic 2076.5 2239 0

Total 10486 10974 4762

2. Programe de formare ale Casei Corpului Didactic Cluj, acreditate de M.E.N. Nr.crt. Denumirea programului Nr. participanţi

1 Competenţe integrate pentru societatea cunoaşterii 896 2 Abordări inovative în didactica disciplinelor din aria

curriculară Tehnologii 164

3 Consiliere şi dezvoltare profesională 181 4 Predarea ştiinţelor prin Investigaţie 117

5 Predarea inovativa a limbii romane in societatea cunoașterii

2533

6 Dezvoltarea profesională continuă pe componenta instruirii diferenţiate

1984

7 Şcoala –şansa fiecăruia 42

Total programe: 7 Total participanţi: 5917 - 3734 participanți sunt din județele din regiunea NV si NE - 2183 de participanți sunt din

http://www.eformare.info.ro/


județul Cluj

3. Programe de formare ale altor instituţii, acreditate M.E.N. şi derulate prin CCD Cluj

Nr.crt. Furnizorul programului acreditat

Denumirea programului Nr. participanţi

1 Academia Naționala de Informaţii Bucureşti

OSCINT pentru management educaţional preuniversitar

50

2 Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Coordonate ale unui cadru de referinţă al curriculumului naţional

157

Total programe: 2 Total participanţi: 207 din județul Cluj

4. Programe de formare continuă din oferta de programe a CCD Cluj, avizată M.E.N. Nr. crt. Tema Durata Nr. cursanţi

1. Centrul de informare şi documentare, spaţiu de promovare a inovaţiei didactice

20 20

2. " Sa știi mai multe, sa fii mai bun!" 20 78 3. Comunicare si managementul resurselor psihice 20 20 4. Dezvoltarea de competențe în vederea evaluării calității

procesului educațional si elaborarea documentelor CEAC 24 30

5. Alternativele educaţionale un viitor în prezent 20 21 6. Introducere în pedagogia Waldorf 40 43 7. Introducere în consilierea părinţilor 20 21 8. Limba engleza pentru începători si nivel mediu 20 18 9. Icoane pe sticlă în Transilvania 24 22 10. Managementul activităţilor la clasa pregătitoare 20 90

Total programe: 10 Total participanţi: 363

5. Situaţie statistică participarea la programe de formare acreditate şi neacreditate Tipul programului Nr. total participanți Nr. participanți din județul Cluj

Programe acreditate 6124 2390

Programe neacreditate 363 337


6. Activităţi ştiinţifice, metodice şi culturale Tipul activității Număr de

participanți Număr de participanți din județul Cluj

Număr de cadre didactice

Număr personal didactic auxiliar

Alte categorii

Activități culturale 1089 1089 279 50 760 Activități metodice 1750 1685 1412 100 173 Activități științifice 546 341 341 0 0 Activități de voluntariat 76 76 3 0 73 TOTAL 3461 3191 2035 150 1006

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

Nr. total participanti Nr. participanti dinjudetul Cluj

6124

2390

363 337

Număr de participanți pe tipuri de programe

Programe acreditate

Programe neacreditate

279

1412

341

3

Număr de cadre didactice participante pe tipuri de activități

Activitati culturale

Activitati metodice

Activitati stiintifice

Activitati de voluntariat



Asigurarea accesului cadrelor didactice la proiectele strategice ale ISJ Cluj în scopul implementării unui sistem flexibil al managementului calităţii formării continue, prin sprijinirea activităţilor din cadrul consorţiilor educaţionale Obiectiv general 3 al CCD Cluj: Valorificarea resurselor educaţionale create prin proiecte şi parteneriate educaţionale

S-au derulat activităţile prevăzute în cadrul proiectelor:

- Pathway—The Pathway to Inquiry Based Science Teaching. FP7-Science-in-Society-2010-1 SiS-2010-2.2.1-1, project nr. 266624 - POSDRU /87/1.3/S/55336 e-Formare: Competenţe integrate pentru societatea cunoaşterii - POSDRU/87/1.3/S/56116 Consiliere şi dezvoltare profesională continuă – sistem transparent de pregătire pentru reuşita în cariera didactică - POSDRU/87/1.3/S/58422 Abordări inovative în didactica disciplinelor din aria curriculară Tehnologii - POSDRU/87/1.3/S/63576 - Formarea continuă a profesorilor de Limba Română în societatea cunoaşterii - POSDRU ID 63376 – OSCINT pentru Management Educaţional Preuniversitar” - POSDRU /55/1.1/S/25088 Cadru de referinţă al curriculumului naţional pentru învăţământul preuniversitar: un imperativ al reformei curriculare, program al cărui beneficiar a fost Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare.

Organizarea/ colaborarea în derularea următoarelor activităţi: o Simpozionul "Inovaţie si creativitate în predarea disciplinelor din aria curriculară

Tehnologii" – organizator CCD Cluj o Simpozionul "Reușita în cariera didactică"– organizator CCD Cluj o Workshop-ul Educaţie Tehnică şi Tehnologii Educaţionale pentru Dezvoltare Durabilă –

colaborare cu Universitatea Tehnică Cluj -Napoca - o Conferinţa finală “Competenţe cheie prin predare/învăţare în context interdisciplinar” –

colaborare cu ISJ Cluj o Conferinţa anuală “Masă Critică pentru o educaţie de calitate”- colaborare cu Asociaţia

Learn&Vision, Ediţia I, Cluj-Napoca, sub înaltul patronaj al Instituţiei Prefectului Cluj. Formarea a 6082 cursanţi prin 8 programe de formare derulate prin proiecte cu finanţare

nerambursabilă, dintre care 2348 din judeţul Cluj.

Programe derulate prin fonduri europene (FSE si FP7)

Nr. total de participanți

Nr. de participanți din județul Cluj

Abordări inovative în didactica disciplinelor din aria curriculară Tehnologii

164 56

Consiliere şi dezvoltare profesională 181 54

Competenţe integrate pentru societatea cunoaşterii

896 896

OSCINT pentru management educaţional preuniversitar

50 50

Predarea ştiinţelor prin investigaţie 117 117

Predarea inovativă a limbii române in societatea cunoașterii

2533 534


Dezvoltarea profesională continuă pe componenta instruirii diferenţiate

1984 484

Coordonate ale unui cadru de referinţă al curriculumului naţional

157 157

TOTAL 6082 2348


Asigurarea calităţii activităţilor de formare continuă a personalului didactic prin monitorizarea impactului programelor de formare la nivelul clasei şi al unităţii de învăţământ preuniversitar. Obiectiv general 4 al CCD Cluj: Monitorizarea impactului activităţilor de formare continuă

S-au editat 10 Ghiduri metodice interdisciplinare (organizate în două volume) cu exemple de

bună practică ale participanţilor la programul de formare continuă derulat prin proiectul POSDRU e-Formare: Competente integrate pentru societatea cunoaşterii;

S-au editat/ inscripţionat 6000 de CD-uri cuprinzând 10 Ghiduri metodice interdisciplinare; S-au editat două broşuri Inovaţie şi creativitate în predarea disciplinelor din aria curriculară

Tehnologii – Exemple de bună practică, 200 exemplareşi Reuşita în cariera didactică – Exemple de bună practică, 200 exemplare

Publicarea a 2 numere din revista Preuniversitaria online , cu 4 secţiuni în care sunt valorificate exemple de bună practică prezentate de către participanţii la simpozionul Preuniversitaria ediţia XXV şi la programele de formare continuă;

Colectarea datelor din chestionarul online Monitorizare de impact pe portalul www.eformare.info.ro completat de responsabilii cu dezvoltare profesională din judeţul Cluj ;

S-a editat un CD cu lucrări ştiinţifice prezentate la Simpozionul Preuniversitaria, Ediţia a XXIV-a, inscripţionat în 90 de exemplare;

S-au publicat două numere din revista Preuniversitaria online, Nr. 7 şi Nr. 8;

0

1000

2000

3000

164 181 50

896

2533

1984

157 117 56 54 50

896

534 484

157 117

Număr de participanți la programele derulate prin fonduri europene

Nr. total departicipanti

Nr. departicipanti dinjudetul Cluj



S-au realizat 2 expoziţii de carte în colaborare cu Editura Dacia şi Editura Nemira şi s-a actualizat expoziţia de carte on-line, de pe pagina web www.ccdcluj.ro;

S-au utilizat platforme în activitatea de formare: www.eformare.info.ro www.cdp-fse.ro www.aidd-fse.ro www.lro.isjbotosani.ro

S-a elaborat şi publicat un număr al Buletinului Informativ, Nr. VII/iulie 2013.

Colaborarea cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj

Inspecţii de specialitate Au fost efectuate şase inspecţii de specialitate de către profesorii metodişti şi directorul CCD Cluj în cadrul inspecţiilor tematice organizate de ISJ Cluj şi o inspecţie specială la clasă, pentru ocuparea posturilor didactice vacante. Comisii/ Consilii la nivelul ISJ Cluj Un profesor metodist este membru al Comisiei pentru Curriculum Descentralizat instituită la nivelul ISJ Cluj. Un profesor metodist este membru în consiliul consultativ al disciplinei. Directorul CCD Cluj este membru în Consiliul de administraţie al ISJ Cluj, în Consiliul Consultativ al Directorilor, în Comisia Judeţeană pentru mentorat. Pregătirea cadrelor didactice debutante pentru examenul de obţinere a definitivării în

învăţământ În Consiliul inspectorial şi în Consiliul de administraţie al ISJ Cluj s-a stabilit:

o programele de formare continuă destinate pregătirii cadrelor didactice debutante. o activităţi de informare şi consiliere pentru cadrele didactice debutante în vederea

susţinerii examenului de definitivare în învăţământ. Derularea de programe de formare, activităţi metodice, ştiinţifice şi culturale Prin colaborarea cu inspectorii şcolari s-au derulat activităţi de formare incluse în Oferta de formare a casei Corpului Didactic Cluj, precum: Managementul activităţilor la clasa pregătitoare, activităţi metodice destinate cadrelor didactice din învăţământul preprimar, profesorii de limba şi literatura maghiară, din aria curriculară Tehnologii, profesorii de informatică. Conducerea ISJ Cluj şi inspectorii au participat la conferinţele şi simpozionul organizate de către Casa Corpului didactic Cluj. Analiza de nevoi Inspectorii ISJ Cluj au valorificat observaţiile şi recomandările din rapoartele de inspecţii prin completareaChestionar analiza de nevoi pentru inspectori școlari anul școlar 2012-2013, elaborat de CCD Cluj şi disponibil online pe platforma http://www.eformare.info.ro/taxonomy/term/8 Managementul calităţii formării continue În cadrul proiectului POSDRU/87/1.3./S/55336, în parteneriat cu ISJ Cluj, s-a pilotat platforma Sistem expert de management al calităţii formării continue (SEMCFC), disponibilă la adresa www.eformare.info.ro

http://www.ccdcluj.ro/


http://www.cdp-fse.ro/

http://www.aidd-fse.ro/

http://www.lro.isjbotosani.ro/

http://www.eformare.info.ro/taxonomy/term/8



Filiale ale CCD Cluj

Unitatea şcolară / Localitatea Profesor metodist responsabil (nume şi prenume)

Colegiul Tehnic de Transporturi „Transilvania” Epureanu Georgiana

Colegiul Tehnic „Napoca” Herman Pompilia

Colegiul Naţional ”Mihai Viteazul” Turda Mateescu Zoe Dana

Colegiul Naţional ”Andrei Mureşanu” Dej Pripon Dina Maria

Liceul Teoretic „Octavian Goga” Huedin Herman Pompilia

Liceul Teologic Reformat Cluj-Napoca Popescu Mihaela

Liceul de Muzică „Sigismund Toduţă” Cluj-Napoca Herman Pompilia

Colegiul Naţional „George Coşbuc” Cluj-Napoca Ileana Iepure

Liceul Teoretic “Nicolae Bălcescu” Cluj-Napoca Lung Liliana Dana

TOTAL: 9 filiale

Centre de informare şi documentare

Centre de informare şi documentare susţinute financiar de către MEN, înfiinţate în judeţ, conform: OM 4961/28.08.2006, OM 330/13.02.2008, OM 3354/03.03.2008;

Unitatea şcolară / Localitatea Stadiul CDI *

Grup Şcolar Huedin Finalizat

Şcoala „Mihai Viteazul” Câmpia Turzii Finalizat

Şcoala cu clasele I-VIII, Sic Finalizat

Şcoala „Gheorghe Şincai” Floreşti Finalizat

Şcoala cu clasele I-VIII Aghireş-Fabrici Finalizat

Şcoala cu clasele I-VIII Călăraşi Finalizat

Şcoala cu clasele I-VIII Viişoara Finalizat

Şcoala cu clasele I-VIII Răchiţele Finalizat

Şcoala cu clasele I-VIII Borşa Finalizat

Şcoala cu clasele I-VIII Cojocna Finalizat

Şcoala cu clasele I-VIII Fizeşu-Gherlii Finalizat

Şcoala cu clasele I-VIII Călăţele Finalizat

Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Cluj-Napoca Finalizat

Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu” Dej Finalizat

Liceul Teoretic „Gelu Voievod” Gilău Finalizat

Grup Şcolar „Ştefan Pascu” Apahida Finalizat

Grup Şcolar Agricol Mociu Finalizat

Şcoala cu clasele I-VIII Ceanu Mare Finalizat

Şcoala cu clasele I-VIII Vad Finalizat


Şcoala „Ady Endre” Sâncraiu Finalizat

Şcoala „Mihai Vodă” Mihai Viteazu Finalizat

Şcoala cu clasele I-VIII Căşeiu Finalizat

Şcoala cu clasele I-VIII „Pavel Dan”, Tritenii de Jos Finalizat

Şcoala cu clasele I-VIII Panticeu Finalizat

Şcoala cu clasele I-VIII „Pelaghia Roşu” Mărişel Finalizat

TOTAL: 25 CDI

În judeţul Cluj s-au înfiinţat 4 CDI la decizia unităţilor de învățământ:

Unitatea şcolară/ Localitatea Stadiul CDI Colegiul Tehnic Turda Finalizat

Liceul Teologic Unitarian „János Zsigmond” Cluj-Napoca Finalizat

Colegiul Tehnic „Napoca” Cluj-Napoca Finalizat

Grup Şcolar „Alexandru Borza” Cluj-Napoca Finalizat

TOTAL: 4 CDI

Consilierea/consultanţa cadrelor didactice

Preşcolar Clasele primare


Consiliere / consultanţă individuală

626 651 790 589 2656

Consiliere de grup 432 345 563 471 1811

Problematica cea mai frecventă întâlnită în consilierea cadrelor didactice (în ordine descrescătoare a frecvenţei):

1. Probleme comportamentale ale elevilor 2. Managementul clasei 3. Sugestii metodologice 4. Dificultăți de învăţare la elevi, elevi cu CES 5. Metode de disciplinare pozitivă 6. Comunicare, relaţionare cu elevii 7. Dificultăţi emoţionale ale elevilor 8. Metode de motivare pentru şcoală 9. Absenteism 10. Relaţionare cu familia 11. Managementul conflictelor 12. Orientare şcolară şi profesională etc.


Capitolul III.

Asigurarea transparenţei deciziilor şi îmbunătăţirea imaginii I.Ş.J. Cluj

prin comunicarea şi colaborarea cu comunitatea şi mass-media

III.1. Intensificarea colaborării cu comunitatea locală, cu organizaţii

nonguvernamentale, cu asociaţii cultural-sportive, cu sindicatele şi agenţii

economici. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj este o instituţie dinamică, deschisă oricăror propuneri de

dialog venite din partea comunităţii, autorităţilor locale, organizaţiilor nonguvernamentale, asociaţiilor, sindicatelor, etc. Pe de altă parte, Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj îşi propune să vină el însuşi în sprijinul comunităţilor de profesori, părinţi şi elevi, asigurând dialogul real, constant şi eficient cu acestea prin intermediul audienţelor şi a petiţiilor. În altă ordine de idei, Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj se dovedeşte un susţinător al comunităţii de excelenţă a sistemului de învăţământ românesc, arătându-se dispus să găzduiască olimpiade şi concursuri naţionale.

III.1.1. Participări ale ISJ Cluj la dezbateri privind învăţământul românesc

Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj a participat în semestrul al II-lea la diverse întâlniri organizate de instituţiile publice locale (primării, Instituţia Prefectului) în vederea permanentei colaborări în sprijinul dezvoltării învăţământului clujean. Mai mult, Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj a fost el însuşi organizator sau co-organizator al unor dezbateri.

Un eveniment important în acest semestru a fost legat de o vizită a unei delegaţii din Ministerul Educaţiei Naţionale condusă de secretarul general Gabriel Ispas pentru discuţii în teritoriu privind un proiect de Strategie Naţională aflat în dezbatere. În data de 21 august 2013, Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj a fost partener, la Cluj, în organizarea dezbaterii Strategiei Anticorupţie în Educaţie. Planul strategiei, redactat în cadrul proiectului „Prevenirea corupţiei prin informare, formare şi responsabilizare”, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative” şi implementat de Ministerul Educaţiei Naţionale în parteneriat cu Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei şi Universitatea Titu Maiorescu, s-a aflat în etapa de consultare publică la Cluj. Astfel, Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj a asigurat mediatizarea evenimentului în unităţile de învăţământ din Cluj pentru constituirea unui grup de directori interesaţi de această dezbatere. La întâlnire au mai participat, de asemenea, la invitaţia Inspectoratului Şcolar Judeţean şi preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Iulia Miron, respectiv preşedintele unei asociaţii a părinţilor, Violeta Bonda.

Dezbaterea a fost considerată una reuşită, iar corpul didactic clujean s-a arătat încântat de această iniţiativă.

Inspectoratul Şcolar Judeţean, preocupat de fondurile alocate investiţiilor absolut necesare din judeţ, a organizat în 18 ianuarie 2013 o întâlnire cu parlamentarii judeţului Cluj. Toţi cei 14 parlamentari de Cluj împreună cu primarul municipiului Cluj-Napoca, respectiv preşedintele Consiliului Judeţean Cluj au fost invitaţi pentru o discuţie deschisă pe subiectul prioritizării investiţiilor din învăţământ. La întâlnire au fost prezenţi 10 parlamentari clujeni, respectiv primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, şi preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu.

Inspectorul şcolar general, Valentin Claudiu Cuibus, a pregătit o masă rotundă al cărei subiect principal să fie stadiul investiţiilor la unităţile şcolare din judeţul Cluj. Conducerea Inspectoratului Şcolar General şi-a propus pentru acest an continuarea lucrărilor deja începute: 3 lucrări de mare anvergură cu finanţare directă din bugetul Ministerului Educaţiei, sediul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, Casa Corpului Didactic Cluj, Clubul Sportiv Şcolar "Viitorul" Cluj, dar şi situaţia -


problemă a 37 de unităţi de învăţământ cu lucrări executate şi neachitate / lucrări în execuţie. De asemenea, au fost aduse în prim plan unităţile de învăţământ din judeţ a căror reabilitare sau construcţie s-a făcut prin fonduri de la Banca Mondială, accentuându-se importanţa atragerii acestui tip de fonduri şi pentru alte investiţii. Accentul a căzut în acest moment pe situaţia unităţilor de învăţământ ale căror clădiri au fost retrocedate în instanţă.

Discuţiile au continuat apoi cu seria de recomandări de propuneri legislative ale conducerii ISJ Cluj, sintetizate şi în urma seriei de întâlniri cu diferite tipuri de actanţi ai procesului de învăţământ în toamna anului trecut: deblocarea posturilor nedidactice / auxiliare, minim media 5 la evaluarea naţională pentru a intra la liceu, şcoala profesională de 3 ani la finalizarea clasei a VIII-a, introducerea bacalaureatului diferenţiat, posibilitatea premierii cadrelor cu rezultate deosebite şi a elevilor olimpici (2%, salariu de merit), reglementarea statutului juridic legal al Centrului de Excelenţă Cluj şi includerea lui ca unitate cu PJ în reţeaua şcolară, modificarea / corectarea coeficienţilor necorespunzători utilizaţi pentru calculul finanţării / elev, stabilitate legislativă.

La capitolul finanţare per elev, toţi participanţii au fost de acord că este nevoie de o modificare ca modalităţii de calcul şi luarea în considerare în stabilirea coeficienţilor şi a tipului de şcoală, şcolile speciale şi acelea de arte, respectiv cele din mediul rural având nevoie de mai multe fonduri pentru susţinere. Totodată, stimularea şcolilor prin oferirea finanţării în funcţie de procentul de promovabilitate a fost adusă în discuţie.

Întâlnirea a fost o reuşită, cei invitaţi fiind deschişi mesele rotunde regulate pe probleme de învăţământ. A fost salutată de asemenea şi iniţiativa conducerii ISJ CJ de a alcătui un Consiliu Consultativ la Cluj format din foştii miniştri şi secretari de stat din Ministerul Educaţiei clujeni, respectiv foşti inspectori şcolar general.

Această expunere a facilitat, după cum au afirmat şi parlamentarii judeţului Cluj, o viziune completă şi integrată a situaţiei din învăţământ, ajutând totodată la conturarea unei liste de priorităţi asupra căreia să se îndrepte toate eforturile parlamentarilor.

Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj a fost, de asemenea, în acest semestru co-organizator al unei conferinţe naţionale: ,,Masă critică pentru o educaţie de calitate”. Proiectul, gândit şi pus în practică de Asociaţia Learn&Vision , s-a desfăşurat în perioada 17-18 mai 2013, cu participare naţională şi internaţională. Dintre personalităţile care au ţinut conferinţe pe probleme de educaţie amintim prelegerea academicianului Solomon Marcus, conferinţa preşedintelui ARACIP Şerban Iosifescu precum şi conferinţa online a profesoarei Kathrynn Obenchain, Purdue University USA.

Scopul conferinţei a fost de a aduce împreună actori educaţionali diferiţi care au dorinţa, intenţia, capacitatea de a acţiona în colaborare în vederea creării unei mase critice care monitorizează şi generează nivelul de calitate a educaţiei.

III.1.2. Facilitarea legăturii cu comunitatea prin audienţe şi petiţii

Audienţe

La nivelul Inspectoratului Școlar Județean Cluj, audiențele Inspectorului școlar general sunt programate în fiecare zi de luni, începând cu ora 11, în funcție de numărul persoanelor înscrise la audiențe.

În anul școlar 2012- 2013 au avut loc audiențe, în funcție de existența sau nu a unor persoane înscrise, în 32 dintre săptămânile anului, cu o medie de 3 ședinte de audiențe/ lună.

Audiențe An școlar 2012-2013 Luna Număr

ședințe de audiențe Număr

persoane solicitante Septembrie 3 14


Astfel, pe parcursul întregului an școlar 2012-2013 au solicitat audiență și s-au prezentat la

sediul ISJ un număr de 96 de persoane dintre care:

Părinți/ Bunici

Cadre didactice

Personal auxiliar

Alte categorii (reprezentanți ai unor

ONG-uri, firme etc.) 35 40 6 15

După numărul persoanelor solicitante, cele mai încărcate perioade corespund lunilor:

40

35

6 15

Audiențe

Cadre didactice

Părinți/Bunici

Personal auxiliar

Alte categorii (ONG-uri,

firme, etc.)

0

2

4

6

8

10

12

14

16

Februarie Septembrie Aprilie Octombrie Mai

Total

Părinți/Bunici

Cadre didactice

Octombrie 5 12 Noiembrie 3 6 Decembrie 2 4

Ianuarie 2 7 Februarie 4 15

Martie 3 8 Aprilie 3 13

Mai 3 11 Iunie 3 4 Iulie 2 2

TOTAL: 32 96


Conform graficului celor mai solicitate luni ale anului, cei mai mulți părinți/bunici s-au prezentat la audiențe în luna septembrie (7), motivați, după cum reiese din procesele verbale ale întâlnirilor, de problematica transferului copiilor dintr-o unitate în alta (5 din 7 persoane). Mulți părinți/bunici(6) au solicitat audiențe la Inspectorul Școlar General în luna aprilie, adresând de această dată întrebări cu privire la înscrierea la clasa pregătitoare sau la grădiniță.

Conform graficului celor mai solicitate luni ale anului, cadrele didactice s-au prezentat în număr mare (9) la audiențele Inspectorului Școlar General, în luna februarie. După cum reiese din procesele verbale ale întâlnirilor, aceștia au avut nevoie de lămuriri privind mobilitatea personalului didactic.

Petiţii

În anul școlar 2012-2013, la nivelul Inspectoratului Școlar Județean Cluj au fost depuse 74 de petiții, toate beneficiind de un răspuns oficial din partea instituției, în termenul prevăzut de lege.

La nivelul Inspectoratului Școlar Județean Cluj, petițiile sunt înregistrate prin Secretariat, apoi sunt aduse la cunoștința conducerii instituției pentru a fi repartizate, în vederea cercetării, inspectorilor de specialitate în sfera cărora intră problematica petiției. Conducerea instituției urmărește îndeaproape stadiul cercetărilor și suprasemnează răspunsul petiției elaborat de inspectorul responsabil.

Organizarea la Cluj a unor olimpiade şi concursuri naţionale

În semestrul II al anului şcolar 2012-2013, judeţul Cluj a găzduit patru faze naţionale ale

olimpiadele şcolare şi un concurs naţional. În perioada 31.03 2013- 05.04.2013, Clujul a fost organizatorul a patru faze naţionale ale olimpiadelor şcolare.

Nr. crt.

DeDenumirea olimpiadei Deschiderefestivă Festivitatea de premiere Laureaţilor

1 Olimpiada Naţională de Religie Ortodoxă clasele VII – XII

01.04.2013 ora 16

Catedrala Mitropolitană Ortodoxă din Cluj-Napoca

05.04.2013 ora 10.00

Aula F.S.E.G.A


22 Olimpiada Naţională de Biologie

31.03.2013 ora 16

Aula Magna Universitatea Babeș-Bolyai

04.04.2013 ora 17

Hotel Napoca

3

Olimpiada națională de Interpretare Instrumentală

pentru clasele III-VIII şi Coregrafie pentru clasele

VII-XII

Nu se organizează deschidere festivă

03.04.2013

ora 9.00 Casa de Cultură a Studenților

Cluj-Napoca

1. Olimpiada Naţională de Biologie a reunit la Cluj un număr de 243 de elevi şi 42 de

profesori din ţară, cu prezenţa deosebită a inspectorului general de Biologie în cadrul MEN, Traian Şeitan, a primarului municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a prorectorului UBB, Prof. univ.dr. Sorin Filipescu, a decanului Facultăţii de Biologie şi Geologie, conf. dr. Ioan Coroiu şi a decanului Facultăţii de Agricultură USAMV, prof. univ. dr. ing. Roxana Vidican. Clujul a fost reprezentat de un lot de 12 elevi.

2. Olimpiada Naţională de Religie Ortodoxă pentru clasele VII – XII a adus la Cluj un număr de 264 de elevi şi 43 de profesori însoţitori din toate judeţele ţării, alături de cei 20 de membri ai comisiei centrale. Olimpiada s-a bucurat şi de prezenţa inspectorului general pentru Religie din cadrul MEN, Cătălin Pâslaru, a lui Vasile Timiş – conf. univ.dr. Facultatea de Teologie Ortodoxă UBB. Din partea comunităţii locale au participat Horea Uioreanu, preşedintele CJ.

3. Olimpiada Naţională de Interpretare Instrumentală pentru clasele III-VIII. Au participat un număr de 155 de elevi, reprezentanţi ai 30 de judeţe. Aceştia au fost însoţiţi de 42 de profesori. Judeţul Cluj a fost reprezentat de 23 de elevi la Olimpiada Naţionala de Interpretare Instrumentala

4. Olimpiada Naţională de Coregrafie pentru clasele VII-XII a reunit 105 elevi şi 7 profesori. 30 de elevi clujeni au participat la Olimpiada Naţională de Coregrafie.

În total în judeţul Cluj, cu ocazia olimpiadelor naţionale au fost găzduiţi 667 de elevi şi 134 de profesori.

Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj a fost şi organizatorul unui concurs naţional: ,,Istorie şi societate în dimensiune virtuală”.

Concursul s-a desfăşurat la Cluj-Napoca în intervalul 18-21 iunie 2013. Organizatorii concursului au fost ISJ şi MEN, în colaborare cu Universitatea Babeş Bolyai, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Facultatea de Istorie- Filosofie şi Facultatea de Matematică şi Informatică. Pe lângă fondurile alocate de MEN, concursul a avut parte de un sprijin financiar substanţial din partea Consiliului Judeţean Cluj şi Consiliul Local Cluj-Napoca.

Concursul s-a adresat elevilor de liceu pasionaţi de istorie şi ştiinţe socio-uman, care performează în domeniul informaticii prin realizarea de softuri educaţionale şi pagini web. La concurs au participat 121 de elevi, din 39 de judeţe şi s-a desfăşurat pe două secţiuni: istorie şi ştiinţe socio-umane. Judeţul Cluj a fost reprezentat de Motogna Victor, elev în clasa a X-a la Colegiul Naţional Emil Racoviţă, pregătit de d-na profesoară Maria Riţiu, la a secţiunea istorie şi de Crişan Dan, elev în clasa a XI-a la Colegiul Tehnic Energetic, pregătit de d-na Constanţa Stăncescu. Festivitatea de deschidere, precum şi festivitatea de premiere s-au desfăşurat în aula Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, iar concursul a fost găzduit în două săli ale aceleaşi instituţii.

Premiile ministerului au fost suplimentate de sponsori generoşi (valoarea premiului I depășind suma de 2000 lei, în bani şi obiecte). Reprezentantul judeţului Cluj, Victor Motogna a abţinut premiul al II-lea la secţiunea istorie, cu un soft educaţional despre istoria popoarelor migratoare.


III.2. Colaborarea deschisă şi permanentă cu mass-media Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj asigură prin responsabilul pentru colaborarea cu media

crearea şi menţinerea unei imagini favorabile instituţiei, asigurându-se o bună colaborare între reprezentanţii instituţiei şi jurnalişti. În semestrul II al anului şcolar 2012-2013 s-a realizat o reflectare bună în presă a activităţii desfăşurate la nivelul Inspectoratul Şcolar Judeţean sau al unităţilor de învăţământ din judeţul Cluj.

III.2.1. Comunicarea directă cu mass-media Legătura cu mass–media este asigurată prin intermediul comunicatelor/informărilor de

presă şi prin organizarea conferinţelor de presă. De asemenea, se asigură mediatizarea, în timp util, a evenimentelor organizate de ISJ CLUJ, de unităţile de învăţământ din judeţul Cluj, ori de partenerii Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj.

Comunicatele şi Informările de Presă vizează activitatea conducerii Inspectoratului Şcolar Judeţean, a tuturor inspectorilor şcolari, ori a reprezentanţilor unităţilor de învăţământ, mediatizând acţiunile întreprinse de aceştia, în aşa fel încât niciun eveniment de un real interes pentru opinia publică să nu fie omis. În acest sens, responsabilul de relaţia cu presa fie trimite înspre presă, cu antetul instituţiei, informări despre evenimente, fie pune la dispoziţia directorului de şcoală baza de date cu datele de contact ale reprezentanţilor media.

Responsabilul de relaţia cu mass-media a emis în semestrul II al anului şcolar 2012-2013 către presă un număr total de 43 comunicate de presă, în medie 3-4 comunicate pe lună, la care se adaugă invitaţiile de a participa la diferite evenimente organizate în unităţile de învăţământ, ori de partenerii ISJ Cluj, în diverse proiecte.

Întrucât semestrul al II-lea a cuprins şi perioada examenelor naţionale (Evaluare Naţională, Bacalaureat, Titularizare, Definitivat), Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj a întărit în această perioadă comunicarea cu mass-media, asigurând transmiterea permanentă şi rapidă a situaţiilor privind numărul absenţilor şi a incidentelor de la probele examenelor naţionale. Astfel, responsabilul cu mass-media a trimis presei în fiecare zi cu probe la examenele naţionale, o informare privind numărul înscrişilor, a prezenţilor, a absenţilor, respectiv a eliminaţilor de la proba respectivă (în jurul orei 16). De asemenea, Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj a asigurat transmiterea rapidă către mass-media a situaţiei statistice cu privire la rezultatele examenelor naţionale de la nivelul judeţului Cluj. În acest sens, fiecare situaţie statistică a beneficiat de poziţia oficială a instituţiei cu privire la rezultate, fie prin intermediul unei conferinţe de presă, fie prin declaraţii de presă ale responsabililor din conducerea instituţiei.

Instituţia a organizat, în semestrul al II-lea, pentru transparenţă şi corecta informare a mass-media un număr de 11 conferinţe de presă. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj organizează conferinţe de presă în medie de două ori pe lună, dacă probleme de real interes nu determină o structurare mai deasă, pentru ca reprezentanţii conducerii ISJ să poată prezenta printr-un dialog transparent, necenzurat şi onest, informaţiile de ultimă oră din domeniul învăţământului naţional şi clujean. Conducerea ISJ Cluj se angajează ca prin subiectele conferinţelor de presă să acopere toate modificările de ordin legislativ ce au ca emitent Ministerul Educaţiei Naţionale întru asigurarea comprehensiunii lor la nivel local.


Diferenţa vizibilă dintre semestrul II şi semestrul I se explică în primul rând prin perioada

mai lungă calendaristic a celui de-al doilea semestru, dar şi prin specificul activităţilor semestrului II (examenele naţionale).

III.2.2. Solicitarea de informaţii de către media Responsabilul de relaţiile cu presa răspunde solicitărilor de informaţii în baza legii

544/2001, prompt şi corect, în limita celui mai scurt interval de timp posibil din intervalul permis de legea sus numită. Pentru aceasta, colectează, prelucrează şi analizează informaţiile de orice fel şi le difuzează, la cerere, în condiţii de transparenţă, coerenţă, concizie şi precizie.

În semestrul al II-lea, responsabilului de relaţiile cu presa i-au fost adresate, de către mass-media, în medie 3 solicitări de informaţii pe zi. Cele mai multe dintre acestea, 70% sunt făcute telefonic şi privesc informaţii care pot fi transmise în maxim 24 de ore. 20% dintre acestea sunt adresate purtătorului de cuvânt prin e-mail şi doar 10% sunt adrese scrise înregistrate prin secretariatul instituţiei. Ultimele două categorii presupun, de obicei, situaţii care necesită recoltare, prelucrare şi organizare a informaţiilor, motiv pentru care li se oferă răspuns în medie în 7-10 zile lucrătoare, fără depăşirea termenului prevăzut de lege.

Reprezentanţii conducerii Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj au răspuns, în semestrul 1, în medie la 4 solicitări pentru declaraţii oficiale pe zi venite din partea presei, asigurând, fără discriminare, apariţia radio/tv în cadrul jurnalelor de ştiri ale instituţiilor media locale şi naţionale solicitante. Apariţiile în media (scrisă, radio-tv) ale conducerii Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj se fac la invitaţia reprezentantului media, de fiecare dată când la nivel local există interesul de a transmite/clarifica o informaţie, cu asigurarea permanenţei în transmiterea la nivel local a unor decizii de la nivel naţional care privesc educaţia. Inspectorul şcolar general sau alt reprezentant al conducerii ISJ Cluj acceptă orice invitaţie de a participa sau de a oferi în mod oficial o declaraţie ori de câte ori în discuţie este învăţământul preuniversitar clujean sau naţional, în limita timpului alocat apariţiilor în media şi a strategiei de vizibilitate media a instituţiei.

Conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj participă, de asemenea, la talk-show-uri pe probleme de educaţie atunci când este solicitată în acest sens. În semestrul al II-lea al anului şcolar 2012-2013, inspectorul şcolar general Valentin Claudiu Cuibus a participat în 18 talk-show-uri pe probleme de educaţie.

11

43

18

7

13

7

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

Conferinţe depresă

Comunicate depresă

Talk-show-uri

Semestrul II

Semestrul I


III.2.3. Întreţinerea relaţiei cu mass-media De asemenea, responsabilul de relaţiile cu media întreţine relaţii de colaborare cu toate

instituţiile mass-media clujene: agenţii de presă, publicaţii (cotidiene, lunare, reviste şi alte periodice), posturi de radio şi TV. În acest sens, la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj se utilizează o bază de date ce conţine datele de contact ale reprezentanţilor media pe probleme de social/învăţământ de la nivelul judeţului Cluj.

III.2.4. Activităţi susţinute în consolidarea imaginii Inspectoratului Şcolar

Judeţean Responsabilul de relaţiile cu presă gândeşte strategia de vizibilitate media a Inspectoratului

Şcolar Judeţean Cluj, respectiv stabileşte măsurile pentru conturarea imaginii dorite. Odată propusă strategia de relaţii publice şi programul evenimentelor de imagine, atunci când este necesar, responsabilul de relaţiile cu media realizează materiale de prezentare în vederea promovării imaginii Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj. S-a menţinut şi elaborat, prin aceeaşi persoană, corespondenţa prin scrisori oficiale, poşta electronică, etc. cu instituţiile omoloage ori cu partenerii. De asemenea, responsabilul de imaginea ISJ Cluj stabileşte modul de prezentare al corespondenţei de protocol şi transmite invitaţii, felicitări, diferitelor instituţii sau persoane cu care conducerea are relaţii de colaborare, cu ocazii diverse.

În semestrul II al anului şcolar 2012-2013, Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj a participat activ printr-un stand amenajat, la Târgul Educaţional ,,Preuniversitaria”, organizat la ExpoTransilvania, în perioada 3-4 aprilie 2013. În acest scop, responsabilul cu imaginea instituţiei a conceput şi executat o serie de materiale promoţionale privind fie activitatea instituţiei, fie problemele de imediat interes. Astfel, un flyer şi-a propus prezentarea pe scurt a activităţii, obiectivelor şi componenţei instituţiei, în vreme ce alte două două tipuri de flyere s-au focusat pe activitatea concretă a instituţiei: unul promovează Strategia pentru educaţie a Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj pentru anul şcolar 2012-2013, iar celălalt este focusat pe Strategia pentru prevenirea violenţei şi a consumului de substanţe interzise în şcoală. De asemenea, un alt flyer a fost gândit pentru corecta informare a părinţilor cu privire la clasa pregătitoare.

Cu aceeaşi ocazie, pentru amenajarea standului au fost proiectate şi realizate de responsabilul pentru imaginea instituţiei 6 bannere de tip afiş informativ:

Un afiş pentru promovarea activităţii ISJ Cluj pentru creşterea siguranţei în şcoli: Siguranţa (,,Preocuparea noastră, liniştea dumneavoastră!”). Conţinut afiş: 19 unităţi cu catalog online, cu 15% mai puţine absenţe decât în semestrul I al anului şcolar trecut, 135 de şcoli care au camere de supraveghere video, 15 razii efectuate în parteneriat cu Poliţia şi Jandarmeria, 242 de elevi legitimaţi în aceste razii, 5 campanii active pentru reducerea fenomenului violenţei în şcoli, 3 campanii active pentru reducerea consumului de alcool/droguri);

Un afiş pentru promovarea activităţii ISJ Cluj pentru creşterea performanţei în şcoli: Performanţa (,,Nu se întâmplă, se construieşte!”). Conţinut afiş: 389 de inspecţii inopinate, 1 simulare de examene naţionale/semestru, 10.178 de elevi examinaţi, 1658 de profesori implicaţi voluntar în simulări, 4 premii la olimpiade internaţionale, 48 premii la olimpiade naţionale (2011-2012), 16 şcoli europene, cu 1,35% mai mulţi absolvenţi cu Bac 2012, 56,26 promovabilitate la Bac 2012, 3109 elevi la orele Centrului de Excelenţă, 8892h/an ale profesorilor de la Centrul de Excelenţă în sprijinul elevilor performanţi, 2 proiecte ISJ, ,,Celebrăm Educaţia” şi ,,Dă clasă Clujului!”;

Un afiş pentru promovarea activităţii ISJ Cluj în relaţia cu comunitatea: Relaţia strânsă cu comunitatea (,,Comunitatea începe din şi prin şcoală”). Conţinut afiş: întâlniri consultative periodice cu reprezentanţii comunităţii locale, parlamentarii de Cluj, directorii, părinţii, Consiliul Elevilor. 17 parteneriate specifice săptămânii ,,Să ştii mai multe, să fii mai bun”, 13


parteneriate internaţionale, 32 parteneriate naţionale, 10 parteneriate în scop preventiv şi pentru un stil de viaţă sănătos, 35 parteneriate judeţene;

Un afiş pentru promovarea specializărilor învăţământului tehnic şi profesional disponibile în judeţul Cluj;

Un afiş pentru promovarea Strategiei pentru educaţie a Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, an şcolar 2012-2013;

Un afiş pentru promovarea proiectelor pe fonduri europene desfăşurate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj;

Un afiş pentru promovarea planului de învăţământ pentru anul şcolar 2013-2014 privind numărul claselor pregătitoare din judeţ şi pentru popularizarea telefonului verde disponibil pentru părinţii care au întrebări cu privire la clasa pregătitoare.

În acest semestru, Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj a continuat să ofere diplome şi plachete onorifice pentru unităţile de învăţământ clujene care au obţinut rezultate deosebite sau care au avut festivităţi de sărbătorire a unei lungi perioade de timp de la înfiinţarea unităţii. Astfel, au fost oferite diplome de onoare Liceului ,,János Zsigmond” cu ocazia împlinirii a 456 de ani de la înfiinţarea Liceului Unitarian şi Şcolii Gimnaziale ,,Ady Endre” din Sâncraiu, ca semn de apreciere a activităţii şi rezultatelor sale, cu ocazia împlinirii a 360 de ani de la prima atestare documentară a învăţământului din Sâncraiu.

În data de 05 iunie 2013, cu ocazia sărbătoririi tuturor cadrelor didactice care s-au retras în acest an din activitatea pedagogică în urma pensionării, Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj a oferit un număr de 94 diplome onorifice acestor profesori care s-au pus atât de dedicat de-a lungul timpului în slujba învăţământului clujean.

Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj a oferit de asemenea 6 diplome de excelenţă unor directori de unităţi de învăţământ care au îndeplinit cu succes această funcţie până la împlinirea vârstei de pensionare. De asemenea, o diplomă de excelenţă a fost oferită şi inspectorului pentru educaţie fizică şi sport Ioan Cătinaş care s-a retras în acest an din funcţia de inspector şcolar, tot cu ocazia împlinirii vârstei pentru pensionare.

III.2.5. Activităţi de urmărire constantă şi permanentă a mass-mediei Pentru o bună ancorare în realităţile cotidiene, responsabilul de relaţiile cu presa elaborează

zilnic revista presei din domeniul educaţional cu scop informativ pentru conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj. Aceeaşi persoană urmăreşte la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj programul (calendarul) de manifestări sociale, culturale, de mediu etc. şi promovează împreună cu inspectorii școlari manifestările prin email-uri către unităţile de învăţământ.

III.2.6. Activităţi organizatorice Responsabilul de relaţiile cu mass-media asigură protocolul necesar pentru activităţile

oficiale organizate în Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj. În acest semestru, a fost organizată o festivitate în onoarea cadrelor didactice care s-au

retras din activitate în urma pensionării. Festivitatea a avut loc în data de 05.06.2013 şi a fost găzduită de Colegiul Naţional Pedagogic ,,Gheorghe Lazăr”, Cluj-Napoca. Reunind aproximativ 60 de profesori, festivitatea a avut ca scop principal adresarea de mulţumiri pentru activitatea depusă de către conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj şi oferirea de diplome onorifice pentru toţi profesorii retraşi din activitate.

De asemenea, în 18.01.2013, conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, a avut o întâlnire de lucru cu parlamentarii judeţului Cluj pentru a discuta priorităţile investiţionale din educaţie în judeţul Cluj. La întâlnire au fost prezenţi 10 parlamentari clujeni, respectiv primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, şi preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu.


Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj îşi concentrează, prin urmare, întreaga activitate înspre construirea unei comunităţi formate din cadre didactice, părinţi, elevi şi factori decidenţi în educaţie alături de care, prin consultări constante şi activităţi comune, să aducă plus valoare învăţământului clujean. Astfel, dezvoltarea bazei materiale, dar şi perfecţionarea cadrelor didactice ori obţinerea performanţelor şcolare de către elevi au fost priorităţi ale planului de management al conducerii Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj şi rămân indicatorii constanţi de urmărit. În speranţa că progresul învăţământului clujean va fi unul permanent şi de durată, Inspectoratul Şcolar Judeţean îi asigură pe toţi partenerii în procesul de educaţie de consecvenţa cu care va gândi proiecte şi va desfăşura activităţi în această direcţie.

INSPECTOR ȘCOLAR GENERAL

VALENTIN CLAUDIU CUIBUS

raport 2012-2013 isj cluj.pdf

Documents