statele uniunii europene - isj bacau

Prof. dr. Ioan MRCULE (coordonator)
STATELE
Colectivul de autori:
Prof. dr. Ioan MRCULE ◊ Dr. Ctlina MRCULE Florin Ctlin BOGIU ◊ Monica BULAI
tefania BURNAZ ◊ Mihai-Tudor ENCHESCU Stefania DI PUCCHIO ◊ Ioana-Cristina DOBRANICI
Florin GIN ◊ Victor Florentin ILIE Miruna Ana-Maria SCARLATACHE
ISBN 978-973-0-16211-0
BUCURETI – 2014
Prof. dr. Ioan MRCULE (coordonator)
STATELE
Colectivul de autori:
Prof. dr. Ioan MRCULE ◊ Dr. Ctlina MRCULE Florin Ctlin BOGIU ◊ Monica BULAI
tefania BURNAZ ◊ Mihai-Tudor ENCHESCU Stefania DI PUCCHIO ◊ Ioana-Cristina DOBRANICI
Florin GIN ◊ Victor Florentin ILIE Miruna Ana-Maria SCARLATACHE
ISBN 978-973-0-16211-0
BUCURETI – 2014
3
Redactare i tehnoredactare: Ioan Mrcule Prefa: Lect. univ. dr. Mioara CLIUS – Facultatea de Geografie, Universitatea
din Bucureti List autori:
Prof. dr. Ioan Mrcule – Colegiul Naional „I. L. Caragiale“, Bucureti Dr. Ctlina Mrcule – Institutul de Geografie al Academiei Române Florin Ctlin Bogiu – Clasa a X-a E Monica Bulai – Clasa a XI-a I tefania Burnaz – Clasa a XI-a I Mihai-Tudor Enchescu – Clasa a IX-a D Stefania Di Pucchio – Clasa a XI-a I Ioana-Cristina Dobranici – Clasa a XI-a I Florin Gin – Clasa a XI-a H Victor Florentin Ilie – Clasa a X-a E Miruna Ana-Maria Scarlatache – Clasa a XI-a I
ISBN 978-973-0-16211-0
Autorii aduc mulumirile lor doamnei Specialist economic Mirela ENCHESCU, preedintele Comitetului de prini, pentru tot sprijinul acordat în vederea apariiei prezentei lucrri.
Adrese de contact: [email protected] [email protected] [email protected]
Cuvânt-înainte (Prof. dr. Ioan Mrcule) ...................................................... 7
Scurt istoric al Uniunii Europene (Prof. dr. Ioan Mrcule) ........................ 8
List de abrevieri i simboluri ..................................................................... 12
Statele Uniunii Europene ............................................................................. 14
Austria ............................................................................................................... 15 Belgia ................................................................................................................. 17 Bulgaria ............................................................................................................. 19 Cehia .................................................................................................................. 21 Cipru .................................................................................................................. 23 Croaia ............................................................................................................... 25 Danemarca ........................................................................................................ 27 Estonia .............................................................................................................. 29 Finlanda ............................................................................................................. 31 Frana ................................................................................................................ 33 Germania ........................................................................................................... 35 Grecia ................................................................................................................ 37 Italia .................................................................................................................. 39 Irlanda ............................................................................................................... 41 Letonia .............................................................................................................. 43 Lituania ............................................................................................................. 45 Luxemburg ....................................................................................................... 47 Malta ................................................................................................................. 49 Marea Britanie ................................................................................................... 51 Olanda ............................................................................................................... 53 Polonia .............................................................................................................. 55 Portugalia .......................................................................................................... 57 România ............................................................................................................ 59 Slovacia .............................................................................................................. 61 Slovenia ............................................................................................................. 63 Spania ................................................................................................................ 65 Suedia ............................................................................................................... 67 Ungaria ............................................................................................................. 69
Bibliografie selectiv .................................................................................... 71
Lucrarea „Statele Uniunii Europene. Mic enciclopedie“ coordonat de
Prof. Dr. Ioan Mrcule este un exemplu c în România anului 2014 se mai scrie din
pasiune pentru geografie. Dincolo de titlul care ne duce spre un spaiu familiar,
interesul cititorului este provocat chiar de la lectura numelor autorilor. Acolo
descoper, alturi de coordonator i pe un experimentat cercettor geograf –
Doamna Ctlina Mrcule –, un grup de elevi minunai care au pit cu naturalee
i entuziasm din bncile colii direct în lumea tiinei.
În literatura enciclopedic geografic exist numeroase cri care trateaz
metodic statele Uniunii Europene, dar în paginile ce urmeaz cititorul va gsi
informaii de ultim or despre aceast construcie politic, economic i
administrativ. Actualitatea i actualizarea datelor geografice a fost posibil
tocmai pentru c avem în fa o lucrare structurat, flexibil i coerent, elaborat
în stilul jurnalismului tiinific, care rspunde întrebrilor eseniale: cine?, unde?,
cât?, cum?.
Elevii i profesorii din învmântul preuniversitar alturi – de ce nu? – de
publicul larg, vor gsi în aceste pagini informaii substaniale despre personalitile
i momentele istorice care au marcat apariia i evoluia acestui ansamblu regional
dar i o prezentare sintetic a instituiilor cu atribuii de management în Uniunea
European.
Statele sunt prezentate dup un algoritm clasic în enciclopediile geografice,
dar impresioneaz densitatea, relevana i varietatea referinelor oferite. Pentru
fiecare ar sunt enumerate date generale: poziie geografic, vecini, suprafa,
forma de guvernmânt, srbtoarea naional i importana ei istoric, limba
oficial, moneda i momentul aderrii la Uniunea European. Valoarea de resurs
didactic a acestei enciclopedii este dat de corpul de informaii despre cadrul
fizico-geografic. Acolo, atât elevii cât i profesorii regsesc – prezentate sintetic –
unitile de relief ale fiecrei ri, date climatice i hidrologice sau despre asociaiile
biogeografice, soluri, resurse naturale i arii protejate relevante. Prezentarea este
completat de repere demografice i socio-economice în care datele statistice ce fac
referire la numrul de locuitori, densitatea medie a populaiei, structura etnic, pe
medii i confesional, sperana de via, principalele orae, PIB-ul/loc. sunt
prezentate cu acuratee la nivelul anului 2012. Obiectivele turistice marcante
6
pentru fiecare ar în parte întresc personalitatea geografic a fiecrui spaiu din
acest conglomerat etnic, social, economic i politic care este Uniunea European.
Un element de noutate pe care îl aduce aceast lucrare este prezentarea
detaliat a capitalelor statelor Uniunii Europene în care se regsesc informaii
valoroase nu doar pentru geografi ci i pentru istorici, arhiteci, urbaniti sau
lingviti.
Pentru apariia acestei lucrri autorii au parcurs etape de documentare,
analiz, selecie i editare, dar toate acestea nu ar fi fost posibile fr sprijinul
conducerii uneia dintre cele mai cunoscute i respectate instituii de învmânt
din Bucureti – Colegiul Naional „I. L. Caragiale“ – care are meritul de a evidenia
performana, perseverena i profesionalismul.
„Statele Uniunii Europene. Mic enciclopedie“ este o lucrare care trebuie
citit i pstrat! De ce? Pentru c este pentru prima dat când un grup de elevi
aflai în pragul maturitii empatizeaz cu dragostea profesorului lor pentru
geografie, las deoparte ultimele gadget-uri i pornesc pe calea documentrii i
editrii documentelor tiinifice.
Facultatea de Geografie Universitatea din Bucureti
7 februarie 2014
CUVÂNT-ÎNAINTE Actuala lucrare – Statele Uniunii Europene. Mic enciclopedie –, realizat cu
un grup de elevi din Colegiul Naional „Ion Luca Caragiale“ din Bucureti (din
clasele a IX-a D, a X-a E, a XI-a H i a XI-a I), se dorete a fi un instrument de
lucru i o surs de informare pentru colarii din instituia noastr i, de ce nu, i
din Capital sau chiar din ar. În cadrul su se regsesc prezentate succint toate
statele membre ale Uniunii Europene i capitalele lor.
La realizarea enciclopediei a fost utilizat o bogat literatur de
specialitate, semnalat la capitolul Bibliografie selectiv. Dintre numeroasele
lucrri consultate, cele mai utilizate au fost volumele: „Enciclopedia statelor
lumii“ (H. C. Matei, S. Negu, I. Nicolae, Edit. Meronia, Bucureti, 2005), „Statele
lumii contemporane“ (. Dragomirescu, R. Sgeat, Edit. Corint, Bucureti, 2011),
„Statele lumii. Antologie“ (consultant Luca Gabriela, Edit. Steaua Nordului,
Constana, 1999), „Ghidul statelor membre ale Organizaiei Internaionale a
Francofoniei“ (coordonator Bianca Simion, Edit. Paco, Bucureti, 2006) i „Statele
pe harta lumii“ (C. Giurcneanu, Edit. Politic, Bucureti, 1983). La acestea se
adaug numeroase articole publicate de I. Mrcule i Ctlina Mrcule despre
geografia Europei, iar unele date au fost actualizate prin utilizarea site-urilor de
specialitate de pe reeaua Internet.
În încheiere, autorii aduc mulumiri conducerii Colegiului Naional „Ion
Luca Caragiale“ din Bucureti – doamnelor: prof. Andreia Bodea (director) i prof.
Andreea Popescu (director adjunct) – pentru sprijinul moral acordat în vederea
realizrii acestei lucrri, precum i doamnei prof. dr. Ctlina erban, inspector
de geografie în cadrul ISMB, pentru sugestiile oferite în scopul îmbuntirii
coninutului tiinific.
SCURT ISTORIC AL UNIUNII EUROPENE
Dei ideile realizrii unei uniti europene sunt mult mai vechi1, originile
Uniunii Europene sunt, îns, strâns legat de distrugerile i masacrele celui de-al Doilea Rzboi Mondial i de împrirea Europei, dup încheierea conflagraiei, între est i vest, prin începerea „Rzboiului Rece”. În consecin, în anul 1949, statele din Occident creeaz Consiliul Europei.
La 9 mai 1950, Robert Schuman2, ministrul Afacerilor Externe al Franei, i-a prezentat planul referitor la o cooperare aprofundat i propunea crearea unei Comuniti Europene a Crbunelui i Oelului (CECO). La 18 apr. 1951, pornind de la acest „plan Schuman”, ase ri – Germania de Vest, Frana, Italia, rile de Jos (Olanda), Belgia i Luxemburg – au semnat un tratat prin care urmreau ca plasarea produciei de crbune i oel s fie realizat de o autoritate comun. Scopul acestui demers era i acela de a „controla” producia de armament i implicit de a preîntâmpina declanarea unui nou rzboi mondial.
La 25 mart. 1957, datorit succeselor obinute în cadru CECO, prin semnarea Tratatului de la Roma, cele ase state membre i-au extins cooperarea i la alte sectoare economice i au creat Comunitatea Economic European (CEE)3. Obiectivul principal al CEE a fost acela de a crea o pia comun, care s asigure, între rile membre, libera circulaie a persoanelor, mrfurilor i serviciilor.
În 1968, prin eliminarea tuturor taxelor pe importuri dintre cele ase state s-a realizat unirea vamal, iar în 1979 au avut loc primele alegeri directe pentru Parlamentul European4.
1 În 1310, juristul regelui Filip al IV-lea cel Frumos (1285-1314), Pierre Dubois (1255-1321), sugereaz instituirea unei republici a cretinilor; în 1693, William Penn propune înfiinarea unui parlament european; în 1849, scriitorul Victor Hugo pledeaz pentru crearea „Statelor Unite ale Europei”; în 1923, fondatorul micrii paneuropene, contele austriac Richard Nikolaus Condenhove-Kalergi (1894-1972), propune înfiinarea „Statelor Unite ale Europei” .a. 2 Jean-Baptiste Nicolas Robert Schuman (1889-1963) este considerat, alturi de Jean Monnet (1888-
1979), unul dintre prinii fondatori ai Uniunii Europene. Om de stat francez, a fost numit în mai multe rânduri ministru i a îndeplinit de dou ori funcia de preedinte al Comitetului de Minitri al Franei. Între 1958 i 1960, a fost preedinte al Parlamentului European. 3 Tratatul a intrat în vigoare la 1 ian. 1958.
4 Parlamentul European, considerat vocea poporului, adopt legile europene împreun cu
Consiliul Uniunii Europene, având „rolul de a realiza o inspecie democratic i de a dezbate public toate aspectele legate de activitatea UE” (Agenda Europa 2010-2011, 2010, p. 8). Reprezentanii în Parlament sunt alei o dat la cinci ani i au drept de vot toi cetenii Uniunii Europene. Reuniunile parlamentarilor au loc la Strasbourg (Frana) i, mai rar, la Bruxelles (Belgia). Membrii Parlamentului European nu formeaz grupuri în funcie de statele membre, „ci grupri transnaionale care reflect convingerile lor politice” (Agenda Europa 2010-2011, 2010, p. 8).
9
Rând pe rând, la CEE au aderat i alte state: Danemarca, Irlanda i Marea Britanie, la 1 ian. 1973; Grecia, la 1 ian. 1981; Portugalia i Spania, la 1 ian. 1986.
La 7 febr. 1992, a fost semnat Tratatul de la Maastricht (Olanda), privind Uniunea European (UE)5, intrat în vigoare la 1 ian. 1993. Acesta stabilea reguli clare care vizau: moneda unic, politica extern i de securitate comun (PESC), cooperarea în domeniul justiiei i afacerilor interne.
Numai între 1986 i 1993, au fost adoptate peste 200 de texte legislative6 care aveau menirea de a asigura funcionalitatea pieei unice i ale celor patru liberti asociate acesteia (libera circulaie a mrfurilor, a serviciilor, a persoanelor i a capitalurilor).
La 26 mart. 1995, a intrat în vigoare Acordul Schengen7 în Belgia, Frana, Germania, Luxemburg, Olanda, Portugalia i Spania. Conform acestui acord, cetenii de orice naionalitate pot cltori între aceste state fr s fie nevoii s prezinte, la grani, paaportul. Pân în prezent, în spaiul Schengen au intrat 22 de state UE8.
În 1997 a fost semnat Tratatul de la Amsterdam (Olanda), care a dezvoltat politica extern i de securitate comun i politicile privind protecia social i de ocupare a forei de munc, iar în 2001 a fost semnat Tratatul de la Nisa (Frana), prin care s-a realizat o reform a instituiilor UE i s-au consolidat drepturile fundamentale, cooperarea juridic în domeniul penal i securitatea i aprarea.
În 2002, în unele state membre a fost pus în circulaie euro (în monede i bancnote), monedele naionale fiind scoase treptat din circulaie. În prezent, euro a fost adoptat de 18 ri membre UE: Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Spania, Slovenia i Slovacia.9
Pentru eficientizarea i democratizarea UE, în 2007 a fost semnat Tratatul de la Lisabona (Portugalia), intrat în vigoare în anul 2009. Tratatul d mai mult putere Parlamentului European, parlamentelor naionale i cetenilor i sporete capacitatea UE de a aciona la nivel mondial (Agenda Europa 2010-2011, 2010, p. 6).
5 Oficial, acum denumirea de „Comunitate European” a fost înlocuit cu cea de „Uniune
European”. 6 Reglementri comerciale, fiscale, privind calificrile profesionale etc.
7 Printre regulile-cheie adoptate în cadrul Acordului Schengen se evideniaz: „desfiinarea
verificrilor asupra persoanelor la frontierele interne; un set comun de reguli privind persoanele care traverseaz frontierele externe ale statelor membre ale UE; armonizarea condiiilor de acces i a regulilor privind vizele pentru ederile scurte; cooperarea poliieneasc sporit (inclusiv drepturile de supraveghere i urmrire transfrontalier); o mai strâns cooperare juridic bazat pe un sistem de extrdare mai rapid i pe transferul puterii în aplicare a sentinelor în cazul infraciunilor; înfiinarea i dezvoltarea Sistemului de Informaii Schengen (SIS)” (Spaiul Schengen i cooperarea – http://europa.eu/legislation_summaries/justice_freedom_security/...). 8 Dintre statele UE, pe lâng cele 7 precizate mai sus, în spaiul Schengen au mai intrat: Austria,
Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Suedia i Ungaria. Lor li se adaug Elveia, Islanda, Liechtenstein i Norvegia, state europene dar neintegrate în UE. 9 În urma unor acorduri, la zona euro au aderat i patru state nemembre UE: Andorra, Monaco,
San Marino i Vatican.
10
Începând din anul 1995, pân în prezent, la UE au mai aderat 16 state – Austria, Finlanda i Suedia, la 1 ian. 1995; Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia i Ungaria, la 1 mai 2004; Bulgaria i România, la 1 ian. 2007; Croaia, la 1 iul. 2013 –, numrul rilor membre ajungând la 28. De asemenea, 5 state au statut de candidat (Islanda, Macedonia, Muntenegru, Serbia i Turcia), iar alte 3, de potenial candidat (Albania, Bosnia i Heregovina i Kosovo).
Alturi de Parlamentul European, la buna funcionare a UE mai contribuie:
Consiliul European10, care înseamn conducerea politic, Consiliul Uniunii Europene11, considerat vocea statelor membre, Comisia European12 (sau interesul
10
De circa patru ori pe an, conductorii politici din statele membre UE se întâlnesc la Bruxelles unde dezbat problemele importante i asigur orientarea general a UE. 11 Cu sediul la Bruxelles, Consiliul Uniunii Europene adopt ori respinge propunerile de noi legi.
Este locul în care guvernele naionale, prin minitrii responsabili, discut subiecte legate de finane, agricultur, transporturi etc. Deciziile se pot lua cu o majoritate a membrilor, statele mai mari având un numr mai mare de voturi.
11
comun), Curtea European de Justiie13, care indic statul de drept, i Curtea European de Conturi14 – care se ocup cu valorificarea eficient a banilor.
Alturi de deviza „Unitate în diversitate”15, simbolurile UE sunt: Drapelul, format din 12 stele (galbene) aezate sub form de cerc pe un fundal albastru16, imnul (bazat pe un preludiu al „Odei Bucuriei”, Simfonia a IX-a a lui Ludwig van
Beethoven), Ziua Europei (9 mai, dat ce marcheaz aniversarea Declaraiei Schuman) i moneda unic – euro17.
Prof. dr. Ioan Mrcule
12
Considerat braul executiv al UE, Comisia European, cu sediul la Bruxelles, este singura instituie a UE care poate propune legi noi. Aceste legi sunt votate de Parlament i de Consiliul Uniunii Europene. Guvernele statelor membre care nu aplic legile corect i nu respect regulile UE, pot fi date de ctre Comisia European în judecat la Curtea European de Justiie. 13
Curtea European de Justiie, cu sediul la Luxembourg, asigur în cadrul UE interpretarea corect i uniform a legilor, iar deciziile sale sunt definitive. Instituia este format din câte un judector din fiecare stat membru. 14
Instituia verific conturile Comisiei Europene i public anual un raport. Are sediu la Luxembourg. Bugetul UE este asigurat din trei surse: a) 0,37% din venitul brut al fiecrei ri membre, b) din resurse proprii tradiionale (predominant taxe vamale de import aplicate productorilor provenind din afara UE) i c) dintr-un procent din taxa pe valoare adugat (http://europa.eu/about-eu/basic-information/money/revenue-income/index_ro.htm). 15
Deviza a fost adoptat la 4 mai 2000, iar în anul 2004 a fost tradus în 24 de limbi oficiale. 16
Numrul stelelor simbolizeaz perfeciune, cercul descris de acestea indic unitatea, iar albastrul reprezint vestul. 17
Reprezentarea grafic a monedei euro (€) a fost inspirat de litera greceasc epsilon (Ε) i face legtura între leagnul civilizaiei i democraiei cu prima liter din cuvântul Europa, iar cele dou linii din simbol reprezint un indicator al stabilitii monetare.
12
LIST DE ABREVIERI I SIMBOLURI adânc. = (înainte sau dup o cifr)
adâncime agl. urb. = aglomeraie urban alt. = (înainte sau dup o cifr)
altitudine apr. = aprilie Arh. = (urmat de un nume propriu)
arhipelag aug. = august Baz. = (urmat de un nume propriu)
bazin cca. = circa Col. = (urmat de un nume propriu)
colin Cul. = (urmat de un nume propriu)
culoar Dl. = (urmat de un nume propriu)
dealurile dec. = decembrie Depr. = (urmat de un nume propriu)
depresiune $ = dolari SUA d.Hr. = dup Hristos E = est etc. = etcetera € = euro f.a. = fr an feb. = februarie G. = (urmat de un nume propriu) golf o = (înainte de o cifr) grade oC = grade Celsius ha = hectare ian. = ianuarie Imp. = (urmat de un nume propriu)
imperiu Ins. = (urmat de un nume propriu)
insul
I-le = (urmat de un nume propriu) insulele
iul. = iulie iun. = iunie î.Hr. = înainte de Hristos km = kilometru km2 = kilometru ptrat L. = (urmat de un nume propriu) lac ‰ = la mie % = la sut lat. = latitudine loc. = (urmat de un nume propriu)
locuitori long. = longitudine lung. = (înainte sau dup o cifr)
lungime M. = (urmat de un nume propriu)
mare mart. = martie Mas. = (urmat de un nume propriu)
masiv max. = maxim m = metru mil. = milioane ’ = minute Mt. = (urmat de un nume propriu)
munte M-ii = (urmat de un nume propriu)
munii nov. = noiembrie N = nord NE = nord-est NV = nord-vest Oc. = (urmat de un nume propriu)
ocean oct. = octombrie ONU = Organizaia Naiunilor Unite
13
Pen. = (urmat de un nume propriu) peninsul
Pod. = (urmat de un nume propriu) podi
PIB = produs intern brut ” = secunde sept. = septembrie sec. = secol S = sud SE = sud-est Str. = (urmat de un nume propriu)
strâmtoare SV = sud-vest .a. = i alii/i altele
supr. = (în text, înainte sau dup o cifr) suprafa
t = ton UNESCO = United Nations
Education, Science and Culture Organization/Organizaia Naiunilor Unite pentru Educaie, tiin i Cultur
UE = Uniunea European vf. = vârf V = vest vulc. = vulcan
14
DATE GENERALE Poziia geografic: Europa Central,
la 48-49° lat. N i 10-17° long. E; Vecini: Germania - NV (784 km),
Cehia - N (362 km), Slovacia - NE (91 km), Ungaria - E (366 km), Slovenia - SE (300 km), Italia - SV (430 km), Liechtenstein - V (35 km), Elveia - V (164 km);
Suprafaa: 83.871 km2; Forma de guvernmânt: republic
semi-prezindenial, stat federal;
Srbtoarea naional: 26 oct. (aniversarea adoptrii Legii Constituionale, în 1955);
Limba oficial: germana; Moneda: 1 euro = 100 ceni; Membru UE: 1995.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC Relieful/unitile de relief:
predominant montan (62% muni: M-ii Alpi – Alpii Orientali Centrali, Alpii Calcaroi de Nord i Alpii Calcaroi de Sud), coline (Oberösterreich, prelungire a Pod. Boemiei, în NV i Styriei în SE) i câmpie în E (Depr./Bazinul Vienei, parte a Câmp. Panonice); alt. max.: 3.797 m, în vf. Großglockner (M- ii HoheTauern/Tauern Înali din Alpii Orientali);
Clima: temperat-continental (cu nuane impuse de altitudine i orientare); temperatura medie multianual: 10,7oC (0,5oC în ian. i 20,5oC în iul.), iar precipitaiile medii anuale: 700 mm, în regiunile joase, i peste 2.000 mm, în regiunile montane înalte;
Hidrografia: ape curgtoare (Dunrea/Donau, Inn, Enns, Salzach, Gail, Leitha, Drau/Drava, Mur, Raab, Morava), lacuri glaciare – Atersee, Constana/Bodensee (adânc. max. 252 m, supr. 540 km2; parial în Germania i Elveia), Wörther – i tectonice – Neusiedler (adânc. max. 1 m, supr. 320 km2; parial în Ungaria, cca. 20%);
Asociaii biogeografice: pdure de foioase, pduri de conifere (la peste 1.200 m alt.), pajiti alpine (în regiunile înalte) i step (în câmpie);
Soluri (clase/tipuri): luvisoluri, cambisoluri, spodisoluri;
Resurse naturale: petrol, lignit, zinc, minereu de fier, sare, lemn, potenial hidroenergetic;
Arii protejate: parcuri naionale (Buchenberg, Falkenstein, Gesäuse, Neusiedler See- Seewinkel, Thayatal, Ötscher- Tormäuer, Hohe Tauern, Alpii Calcaroi/Kalkalpen, Lunca Dunrii).
16
100,8 loc./km2; Structura etnic: austrieci - 81,1%,
iugoslavi - 7,0%, turci - 4,0%, nespecificai - 7.9%;
Structura confesional: romano- catolici - 73,6%, protestani - 4,7%, musulmani - 4,2%, ortodoci - 2,2%, alii i nereligioi - 15,3%;
Bilanul natural: 0,1‰; Populaia urban: 68%; Sperana de via: 81,03 ani;
Capitala: Viena/Wien; Principalele orae: Graz, Salzburg,
Linz, Innsbruck, Klagenfurt, Weles, Villach;
PIB/loc.: 41.908 $; Obiective turistice: Ghearul
Kitzsteinhorn, L. Zeller, Palatul Schönbrunn, Palatul Hofburg, Catedrala Sf. tefan i Parcul Prater (Viena), Domul Sf. Iacob (Innsbruck), Biserica Parohial (Tirol), Catedrala gotic de sec. XV i Casa Landului (Graz), Castelul Hohensalzburg de sec. XI-XVI i palatele Hellbrunn de sec. XVI i Mirabell de sec. XVIII (Salzburg).
Viena (Vindobana, în perioada roman), ora în NV Câmp. Panonice, are nucleul vechi situat pe terasa de 10-16 m a râului Wien, la confluen cu un bra al Dunrii, la 48o12’31” lat. N i 16o22’21” long. E. Ca urmare a evoluiei în etape – reedin a Sfântului Imp. Roman de Naiune German (1438-1806), reedin arhiepiscopal (1469), reedin imperial a Casei de Habsburg (1556), capital a Imp. Austro-Ungar (1867-1918) etc. –, morfostructura urban prezint un pronunat caracter concentric. În partea central se afl oraul vechi, iar spre exterior se succed zone rezideniale i de servicii. La periferie, pe axele de circulaie sunt zone industriale, care cumuleaz cca. 30% din producia industrial a Austriei (electronic i electrotehnic, aparatur de msur i control, optic fin, farmaceutic etc.). În Viena sunt gzduite mai multe sedii ale unor instituii internaionale (Ageniei Internaionale pentru Energie Atomic, Organizaiei Naiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrial, Organizaiei rilor Exportatoare de Petrol .a.) i sunt organizate numeroase conferine, congrese i reuniuni. În prezent, oraul este constituit din 23 de cartiere, care se întind pe 414,9 km2 (din care 19,4 km2 reprezint parte acvatic), i numr 1.731.200 loc. (1.984.000 loc. în agl. urb.).
17
DATE GENERALE Poziia geografic: V Europei, la 50-
51o lat. N i 3-6o long. E; Vecini: Luxemburg - SE (148 km),
Germania - E (167 km), Olanda - N (450 km), Frana - SV i V (620 km); ieire la M. Nordului - NV (66,5 km);
Suprafaa: 30.528 km2; Forma de guvernmânt: monarhie
constituional, stat federal; Srbtoarea naional: 21 iul.
(aniversarea depunerii jurmântului de ctre Leopold I ca rege constituional, în 1831);
Limbi oficiale: flamanda (olandeza), franceza (valona) i germana;
Moneda: 1 euro = 100 ceni; Membru UE: 1957.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC Relieful/unitile de relief: câmpii
în NV, dealuri în centru, podiuri în S i E (Ardenni/Ardennes, Condroz); alt. max.: 694 m, în vf. Signal de Botrange (Mas. Ardenni);
Clima: temperat-oceanic (blând i umed; temperatura medie multianual: 8-10oC, iar precipitaiile medii anuale: 700- 1.000 mm);
Hidrografia: ape curgtoare (Meuse/Mass, Escaut/Schelde,
Senne, Leie/Lys, Sambre, Ourthe, Amltéve, Dender), lacuri (La Plate Taille, Schulensmeer);
Asociaii biogeografice: pdure de foioase;
Soluri (clase/tipuri): luvisoluri, cambisoluri;
Arii protejate: Bruyères de Kalmthout, Lesse, Lomme, Blaukaart, Hautes Fages-Eifel, Genk.
REPERE DEMOGRAFICE I SOCIO-ECONOMICE
loc./km2; Structura etnic: flamanzi - 58%,
valoni - 23%, germani - 1%, alte etnii (italieni, olandezi, turci .a.) - 9%;
Structura confesional: romano- catolici - 87,9%, islamiti - 2,5%, protestani - 1%, alte religii - 8,6%;
Bilanul natural: 0,4‰; Populaia urban: 97,4%; Sperana de via: 80 ani; Capitala: Bruxelles/Brussels; Principalele orae: Gand/Gent,
Anvers/Antwerpen, Namur,
din Bruxelles/Brussels (Grote Markt/Grand Place), Ansamblul Béguinages flamands, Catedrala Notre Dame din Tournai,
Turnurile înalte cu ceas (Beffrois/Belfriede), Catedrala Saint-Bavon din Gent, Canal du Centre, Centrul istoric din Bruges/Brugge, staiunile de la M. Nordului (Knokke-Heist, Ostede, Blankenberge), Parcul Naional Hautes Fagnes.
Bruxelles/Brussels (în valon), capitala Belgiei, este cel mai mare centru urban al rii, situat în S. Câmp. Flandrei, pe râul Senne, la 50o50’48” lat. N i 4o21’9” long. E. Vechi centru comercial i al produciei de postavuri, în prezent ocup o supr. de 32,61 km2 i numr cca. 160.000 loc. În cadrul structurii urbane se disting: „Oraul de Jos”, situat în lunca râului Senne, cu industrie diversificat (utilaje electrotehnice, maini, textile etc.), bazine portuare (legtura cu M. Nordului se realizeaz printr-un canal navigabil), antrepozite etc., i „Oraul de Sus”, alctuit din zone rezideniale, uniti administrative, tiinifice i culturale (Université Libre i Conservatoire Royal – de limb francez –, Vrije Universiteit i Koninklijk Conservatorium – de limb neerlandez –, Academia Militar .a.). De form relativ circular, în nucleul oraului se gsete Grand Place, cu o important activitate comercial. Bruxelles gzduiete mai multe sedii ale UE – Consiliului European, Consiliului Uniunii Europene i Comisiei Europene – i Organizaiei Tratatului Atlanticului de Nord.
19
Pen. Balcanice), la 41-44o lat. N i 22-28o long. E;
Vecini: Turcia - SE (240 km), Grecia - S (494 km), Macedonia - SV (148 km), Serbia - V (318 km), România (631,3 km); ieire la M. Neagr - E (354 km lung. Liniei de coast);
parlamentar; Srbtoarea naional: 3 mart.
(aniversarea eliberrii de sub dominaia otoman, în 1878);
Limba oficial: bulgara; Moneda: 1 leva = 100 stotinki; Membru UE: 2007.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC Relieful/unitile de relief: variat
alctuit din muni – Balcani/Stara Planina i Sredna Gora (în partea central); Rodopi, Pirin i Rila (în S i SV) −, podiuri – Prebalcanic (în partea central-nordic) i Ludogorie (în NE) − i câmpii – Tracic Superioar/Mariei (în partea central-estic) i Câmp. Dunrii (în N); rmurile sunt articulate, cu golfuri (Varna i Burgas) i capuri (Kaliakra, Emine .a.); alt. max. 2.925 m, în vf. Musala (M-ii Rila);
Clima: temperat-continental, în N, i mediteranean, în SE, temperaturi medii anuale: 10,5-
13,5oC (ian.: -1...-2,5C i iul.: 21-
24,5C), iar precipitaiile medii anuale: 450-700 mm;
Hidrografia: ape curgtoare (Dunrea/Dunav (cu afluenii Tibrita, Ogosta, Iskr, Osm, Iantra, Lom .a.), Maria (cu Topolnia, Tundja, Arda), Mesta
i Struma i lacuri naturale (Batak, Despot, Georgi Dimitrov, L. Îngheat a.) i antropice (Arda, Iskr, Batak .a.);
Asociaii biogeografice: pduri de foioase i pduri de conifere, în regiunile muntoase, silvostep i step, în NE, i pduri de foioase în amestec cu vegetaie mediteranean, în SE;
Soluri (clase/tipuri): luvisoluri, cambisoluri, cernoziomuri;
Resurse naturale: bauxit, plumb, cupru, zinc, crbuni, lemn, potenial hidroenergetic, soluri fertile;
Arii protejate: 11 parcuri naturale, trei parcuri naionale i numeroase rezervaii naturale (Pirin - supr. 40.332 ha, Parcul Naional Central al Balcanilor - supr. 71,7 ha, Rila, Roussensky Lom, Srebrna - supr. 600 ha, Rezervaia Arheologic Yailata - supr. 45,3 ha, Ropotamo - supr.
1.000 ha cu patru sectoare:
20
Vodni Lilii, Zmiiski Ostrov,
Arkoutino i Morski Pelin , Baltata - supr. 183,2 ha, Vitoa, Vihren, Zlatni Piasâci etc.
loc./km2; Structura etnic: bulgari - 83,9%,
turci - 9,4%, rromi - 4,7%, alii (români, macedoneni, armeni, ttari, greci .a. - 2%;
Structura confesional: ortodoci - 82,6%, musulmani - 12,2%, protestani - 1,4%, romano- catolici - 0,8%, alii - 3%;
Bilanul natural: -4,5‰; Populaia urban: 71%; Sperana de via: 76,7 ani; Capitala: Sofia/Sofija; Principalele orae: Plovdiv, Varna,
Burgas, Ruse, Pleven/Plevna, Stara Zagora, Dobrici/Dobri,
Sliven, Nikopol, Bansko, Blagoevgrad;
PIB/loc.: 14.103 $; Obiective turistice: staiunile
balneomaritime din regiunea litoralului Mrii Negre: Balcic (cu castelul reginei Maria a României), Varna, Burgas, Neselbr, Zlatni Piasci/ Nisipurile de Aur, Albena, Pomorie, Sozopol, Slncev Briag etc.; Sofia i vechile capitale ale Bulgariei: Pliska (în sec. VII-IX), Preslav (în sec. IX-X) i Veliko Târnovo (în sec. XII-XIV, cu fortreaa Tsarevets); Plovdiv, cu vestigii elene i romane; Plevna, cu muzeul fondat în amintirea rzboiului de la 1877- 1878 i Mnstirea Troianski; Vidin, cu cetatea Baba Vida, din sec. XIV; Kazanlâk, în Valea Trandafirilor, cu mormântul trac din sec. III î.Hr. i cu Muzeul Trandafirilor; bisericile rupestre de la Ivanovó .a.
Sofia, capitala Bulgariei, este situat în partea central-vestic a rii, la poalele Mt. Vitoa, pe râul Iskr, la 42o42’ lat. N i 23o20’ long. E. Localitate veche (înc din Antichitate) Sofia ca aezare trac s-a numit Serdica. În anul 29 î.Hr. a fost cucerit de romani, iar în 447 d.Hr. a fost distrus de huni i reconstruit de bizantini sub numele Triadia. În 1376 a fost numit Sofia, dup ce anterior a fost cucerit de bulgari (sub numele de Srede). Între 1382 i 1878 s-a aflat sub stpânire otoman, având statutul de capital a provinciei Rumelia. În 1878 a fost eliberat de rui, iar în 1879 a fost desemnat capitala Bulgariei independente. În prezent, cu o supr. de 492 km2 (1.344 km2 în agl. urb.) i cu un numr de 1.202.800 loc. (1.301.683 loc. în agl. urb.), Sofia este cel mai important centru urban al Bulgariei, cu numeroase uniti industriale (industrie constructoare de maini, textil etc.), centre universitare (Universitatea din Sofia, Universitatea Tehnic, Universitatea de Mine i Geologie), culturale i obiective turistice (Catedrala neobizantin Alexander Nevsky, bisericile Sf. Sofia, Sf. Nedelya, Boyana .a., Muzeul Naional de Istorie, Muzeul Naional de Arheologie, Muzeul Naional Politehnic, Palatul Culturii, Galeria Naional de Art, Teatrul Naional Ivan Vazov .a.).
21
la 49-51° lat. N i 12-19° long. E; Vecini: Slovacia - SE (252 km),
Austria - S (362 km), Germania - SV, V, NV (815 km), Polonia - NE (615 km);
parlamentar; Srbtoarea naional: 28 oct.
(aniversarea proclamrii independenei, în 1918);
Limba oficial: slovaca; Moneda: 1 coroan ceh = 100 halér; Membru UE: 2004.
predominant de podi, în care se disting: Mas. Boemiei (în V, cu Pod. Cehiei, Pod. Cehiei Centrale i Col./Pod. Ceho- Morav/Ceskomoravska Vrchovina), încadrat de M-ii Metaliferi/Metalici/Krušne Hory, în NV, M-ii Sudei/Sudety, în NE, M-ii Sumava/Šumava, în S i M-ii Pdurea Cehiei, în SV, i Moravia (în E, cu relief montan în N i E – M-ii Javorniky, M-ii Jeseniky i M-ii Beskizi – i de podi în S); local sunt sectoare coborâte (culoarele Vltavei, Moravei i Depr. Ostrava) i
câmpii (Elbei i Dunrii); alt. max.: 1.603 m, în vf. Snezka (M- ii Sudei/Sudety);
Clima: temperat-continental, cu ierni reci i veri relativ rcoroase; temperatura medie multianual: 8,2oC (ian.: -2,5... -1,6oC; iul.: 17,5-19,2oC) i precipitaii medii anuale: 600- 800 mm;
Hidrografia: ape curgtoare – Elba/Labe, Vltava, Ohre, Jizeva, Morava, Svitava, Oder/Odra .a. − i lacuri naturale i artificiale (pe Vltava, Sazava, Me, Ohre, Dyje .a.);
Asociaii biogeografice: pduri de foioase i pduri de conifere;
Resurse naturale: pirit, cupru, azbest, sare, gips, marmur, lemn, râuri cu potenial hidroenergetic;
Arii protejate: parcuri naionale i rezervaii – Krkonoše, Teplice, Sumava.
133,8 loc./km2; Structura etnic: cehi - 90,2%,
moravi - 3,6%, slovaci - 1,9%, polonezi - 0,6%, germani - 0,3%, alii - 3,4%;
22
Structura confesional: romano- catolici - 27,4%, protestani - 2,2%, nereligioi sau atei - 59% .a.;
Bilanul natural: -0,2‰; Populaia urban: 74%; Sperana de via: 76,6 ani; Capitala: Praga; Principalele orae: Brno, Ostrava,
Pleze, Liberec, Olomuc, eske, Budjovice, Ustí nad Laben, Pardubice, Hradec Králové, Haviov; Zlín, Most i Klando;
PIB/loc.: 27.000 $; Obiective turistice: Praga, cu
centrul vechi intrat în
Patrimoniul Mondial UNESCO; staiunile balneoclimaterice Karlovy-Vary, Františkovy, Mariánské Lan, Teplice .a.; oraele istorice din Moravia – Brno, cu biserici (Înlrii i Sf. Toma de sec. XIV, dominican .a.), Catedrala gotic de sec. XV, muzee etc. i Olomluc, cu Catedrala Sf. Venceslas, Coloana Sfintei Treimi, Palatul Arcibiskupský de sec. XVII etc. .a.; carstul Ceh, cu numeroase doline, peteri, avene .a.
Praga/Praha,capitala Cehiei, este situat în Pod. Cehiei (250-300 m alt.), pe râul Vltava, la 50o5’ lat. N i 14o25’ long. E. Aezarea a fost amintit documentar ca ora, în sec. IX, când era o simpl cetate fortificat, iar între sec. XII-XIV se remarc prin extinderea teritorial i prin funciile meteugreti. La 1348, în Praga a fost înfiinat Universitatea Karolin, între sec. XIV-XVI a fost aleas de dou ori capitala Sfântului Imperiu Roman, iar în sec. XIX s-a dezvoltat ca ora
industrial, comercial i cultural. La începutul sec. XX, pe lâng partea veche Stare Mesto (sec. XIII), cu caracter medieval – se dezvolt numeroase suburbii. Dup Primul Rzboi Mondial, prin destrmarea Imp. Austro-Ungar, Praga devine capitala noului stat, Cehoslovacia, iar dup 1993, prin divizarea federaiei rmâne capitala Cehiei. Se evideniaz ca cel mai mare centru economic al rii, iar împreun cu aezrile apropiate creeaz o important grupare industrial, cu industrie constructoare de maini (mijloace de transport, electronic i electrotehnic .a.), chimic, textil i poligrafic. În prezent, cu o supr. de 496 km2 (6.977 km2 în metropol) i cu 1.670.000 loc., Praga este un important nod de comunicaii i centru comercial i turistic al Europei. Oraul gzduiete numeroase instituii de învmânt superior, cldiri monumentale (Cartierul Mala Strona, cu construcii în stil baroc, Cartierul Smichov, de sec. XVI, Catedrala gotic Prasna Brana .a.) i sedii ale unor organizaii internaionale (Dispeceratul Energetic Internaional, Organizaia Internaional a Ziaritilor, Uniunea Internaional a Studenilor, Uniunea Mondial Sindical .a.).
23
(insul), la 34-36o lat. N i 32-34o long. E;
Insule componente: Cipru; Vecini: ieire la M. Mediteran (648
km lung. liniei de coast); Suprafaa: 9.251 km2; Forma de guvernmânt: republic
prezidenial; Srbtoarea naional: 1 oct.
(aniversarea proclamrii republicii, în 1960);
Limbi oficiale: greaca i turca; Moneda: 1 euro = 100 ceni; Membru UE: 2004.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC Relieful/unitile de relief: insul
cu rmuri sinuoase, cu numeroase peninsule (Kárpas, în NE) i golfuri (Khrysokhou, Morphou, Akrotiri, Famagustam Larnaca .a.); în interior sunt dou lanuri muntoase dispuse paralel – Kyrénia, în N (sectorul V numit Pentadaktylos), i Tróodos, S – i separate de Câmp. Mesaoria (cu piemonturi i vi: Phidias, Serakis etc.); alt. max.: 1.953 m, în vf. Olympos (M-ii Tróodos);
Clima: subtropical (mediteranean), cu precipitaii mai bogate în V; temperatura medie multianual: 19oC (ian.: 10oC, iul.: 27oC), iar
precipitaiile medii anuale: 350 mm, în Câmp. Mesaoria, i între 800-1.100 mm, în M-ii Tróodos;
Hidrografia: ape curgtoare (Yialis, Dhiarrizos, Persiterona, Akaki, Pidhias, Serakis);
Asociaii biogeografice: vegetaie subtropical (cu pin de Alep i pin negru);
Soluri (clase/tipuri): terra rossa; Resurse naturale: pirite, cupru, gips,
azbest, sare, marmur; Arii protejate: Pdurea Athálassa.
Populaia: 1.100.000 loc.; Densitatea medie a populaiei:
118,9 loc./km2; Structura etnic: ciprioi greci - cca.
84%, ciprioi turci - cca. 13%, alte etnii (armeni, arabi .a.) - cca. 3%;
Structura confesional: ortodoci - 78%, musulmani - 18%, alii (maronii, romano-catolici .a.) - 4%;
Bilanul natural: 4‰; Populaia urban: 71%; Sperana de via: 79,6 ani; Capitala: Nicosia/Lefksía; Principalele orae: Larnaca/Lárnax,
Limassol/Lemessos, Nea Páfos/Paphos, Famagusta, Morfou;
PIB/loc.: 26.794 $;
24
Obiective turistice: Nicosia, cu numeroase vestigii istorice; Gai Magusta/Famgusta, cu Palatul Veneian, de sec. XVI, catedrala transformat în Moscheea Lala Mustafa Pasha (1571) .a.; Lemessós, cu Muzeul Medieval (fost fort medieval de sec. XIV, ridicat pe locul unui castel bizantin); Kourion, cu amfiteatrul roman din sec. II î.Hr., Casa lui Ahile, bazilica paleocretin din sec. V, Mnstirea Sf. Gheorghe Alamanos/Agios Georgios Alamanos din sec XII; Lárnax cu împrejurimile: Biserica Sf. Lazr (de sec. IX, în stil bizantin),
fortul medieval (în prezent transformat în muzeu), Moscheea Sultan Tekési (din 1816), Mnstirea Stavrovouni/„Muntele Crucii” (conform tradiiei locale, ridicat de Elena, mama împratului bizantin Constantin cel Mare), Biserica bizantin Angeloktisti/„Construit de îngeri” (de sec. XI); Pafos, cu necropola helenistic din sec. IV î.Hr., mozaicurile din castelele Tezeu i Dionysos, fortul medieval, numeroase muzee (arheologic, bizantin, etnografic etc.); Aghios Iakovos, cu cele mai vechi temple din insul .a.
Nicosia/Lefksía/Lefkoa (în turc), capitala Ciprului, este cel mai mare centru urban al rii, situat aproximativ în partea central-nordic, pe râul Pedieos, la 35o10’ lat. N i 33o22’ long. E. Aezare veche, purta în antichitate numele de Ledra ori Ledrae. În anul 1192, cucerit de cruciai, devine capitala regilor din I Cipru, iar în 1489 a intrat sub autoritatea Veneiei (mare putere maritim i comercial). În 1571, intr, odat cu întreaga insul, sub stpânirea Imp. Otoman, ca din anul 1878 s intre sub stpânirea Imp. Britanic. La 16 aug. 1960, ciprioii îi obin independena, statul devenind o republic federal binaional – greac i turc – în cadrul Commonwealth-ului. În aug. 1974, Nicosia este zguduit de un conflict intern între greci i turci, generat de ciprioi greci care-i doreau unirea cu Grecia. În replic, Turcia invadeaz Ciprul i creeaz, în 1983, Republica Turc a Ciprului de Nod (nerecunoscut la ONU). În prezent, N oraului, cu populaie turc, este separat de partea S, cu populaie greac, de ctre o zon tampon controlat de ONU. Întins pe 506.105 ha, oraul numr cca. 186.000 loc. (149.000 loc. în partea greac i 37.000 loc. în partea turc).
25
DATE GENERALE Poziia geografic: S Europei (NV
Pen. Balcanice), la 42-47° lat. N i la 13-19° long. E;
Insule componente: peste 1100 (cu
supr. total de 400 km2 Krk, Cres, Rab, Pag, Brac, Vis, Hvar, Dugi Otok, Lošinj .a.;
Vecini: Serbia - E (241 km), Bosnia i Heregovina - S, E (932 km), Muntenegru - S (25 km), Slovenia - N (455 km), Ungaria - N (329 km), ieire la M. Adriatic - NV (1. 777 km);
parlamentar; Srbtoarea naional: 30 mai (ziua
statalitii/republicii, în 19); Limbi oficiale: croata; Moneda: 1 kuna = 100 lipa; Membru UE: 2013
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC Relieful/unitile de relief: divers,
delimitat în trei regiuni câmpie în N (Slavonia, sector al Câmp. Panonice), platou carstic Karlova, spre interior i culmile paralele ale Alpilor Dinarici, în lungul litoralului M. Dalmatice; rmul este articulat cu peninsule (Istria) i golfuri (Kvamer .a.); alt. max. 1913 m, în vf. Troglav (M-ii Alpii Dinarici);
Clima: temperat-continental în N i mediteranean în regiunea litoral; temperatura medie multianual: 11,6-16,3oC (0,5oC în ian. i 22oC în iul.), iar precipitaiile medii anuale: 900 mm, în regiunile joase, i peste 2.000 mm, în regiunea montan de coast;
Hidrografia: ape curgtoare (Dunrea, Sava, Drava), lacuri (Vransko, Scutari, Plitvice);
Asociaii biogeografice: vegetaie subtropical, pduri de foioase i pduri de amestec;
Soluri (clase/tipuri): terra rossa, luvisoluri, cambisoluri;
Resurse naturale: petrol, crbune, bauxit, sare, potenial hidroenergetic;
Arii protejate: parcuri naionale (Krka, Plitvice, Sjeverni Velebit).
- 12,0%, bosniaci - 1,0% i alii - 9%;
Structura confesional: romano- catolici - 77%, ortodoci - 11%, musulmani - 1%, protestani - 0,5% .a.
Bilanul natural: -2‰; Populaia urban: 58%;
26
Sperana de via: 76 ani; Capitala: Zagreb; Principalele orae: Split, Rijeka,
Osijek, Zadarska, Dubrovnik, Karlova;
PIB/loc.: 17.618 $; Obiective turistice: litoralul M.
Adriatice, cu staiuni de cur heliomarin (Makarska, Pula, Opatija, Biograd, Ulcinj, Pore etc.), insule care adpostesc monumente istorice i de art (Havar, cu vestigii din antichitate, Dubrovnik, cu castelele împratului
Maximilian de Habsburg, Brioni/Briuni, Bra, Hvar etc.) i staiuni balneare; Zagreb, cu numeroase monumente istorice i de art (Catedrala neogotic Sf. tefan, Palatul Prezidenial .a.); Split, cu: Palatul împratului Diocleian (sec. III- IV d.Hr.), mausoleul lui Diocleian, transformat, în sec. XIII-XV, în catedral; parcurile naturale Krka i Kornati; L. Plitvice .a.
Zagreb, capitala Croaiei, este un ora vechi situat în partea central-nordic a
rii, pe râul Slava, la 4549’ lat. N i 1559’ long. E. A fost fondat în sec. X i a primit statutul de capital în a doua parte a sec. XVI. La dezvoltarea sa, un important rol l-a avut poziia geografic, la întâlnirea unor ci comerciale care traversau Câmp. Panonic, venind dinspre Austria, spre M. Adriatic. Iniial, pe aceast rut se transportau cereale i produse textile, ca apoi s predomine combustibilii i alte materii prime. În prezent, oraul se întinde pe 6.412 km2, numr 792.800 loc. (1.210.000 loc. în agl. urb.) i este cel mai important centru urban din Croaia, cu funcii complexe. Este dominant funcia industrial
(industrie constructoare de maini electronic i electrotehnic, mecanic fin, material rulant .a.), industrie chimic i petrochimic, industrie alimentar etc.), la care se adaug cele financiar-bancar, de transporturi (nod feroviar i rutier, aeroport internaional i port fluvial) i comercial (târg naional i internaional de mostre). În acelai timp, este un important centru universitar, cultural i turistic. Se evideniaz: Catedrala Sf. tefan (în stil neogotic), Biserica Sf. Marcus, Kamenia Vrata (poarta de piatr a vechiului ora), Parlamentul, Palatul Prezidenial .a.
27
DATE GENERALE Poziia geografic: NV Europei
(Pen. Iutlanda/Jylland i Arh. Danez), la 55-58o lat. N i 8-15o long. E;
Insule componente: 443 – 72 locuite: Sjælland (supr. 7.543 km2), Fionia/Fyn, Falser, Lolland, Bornholm, Møn/Mön, Storstrøm .a.;
Vecini: Germania - S (68 km); ieire la M. Nordului - V i N i M. Baltic - E;
Teritorii dependente i cu statut special: I-le Feroe (supr. 1.399 km2, în Atlanticul de Nord), Groenlanda (supr. 2.166.086 km2, insul în N Oc. Atlantic);
Suprafaa: 43.096 km2; Forma de guvernmânt: monarhie
constituional (regat ereditar); Srbtoarea naional: 16 apr.
(aniversarea zilei de natere a regine, în 1940), 5 iun. (Ziua Constituiei, din 1953);
Limba oficial: daneza; Moneda: 1 coroan danez = 100 øre; Membru UE: 1973.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC Relieful/unitile de relief: câmpie
joas de acumulare glaciar i fluvio-glaciar, uor vlurit i presrat cu morene, drumlinuri, eskere i kame; alt. max.: 173 m, în Yding Skovhøj;
Clima: temperat-oceanic, cu veri rcoroase i ploioase; temperatura medie anual: 8,5oC (ian.: 0oC, iul.: 18oC) i precipitaii medii anuale: 550- 800 mm;
Hidrografia: ape curgtoare – Gudenå (lung. 160 km), Skjem, Fovsa, Ribe, Flodsa, Varde, Furso, Susa .a. – i lacuri – peste 1.000, majoritatea între valurile morenaice;
Asociaii biogeografice: pdure de foioase, land (vegetaie caracteristic regiunilor nisipoase);
Soluri (clase/tipuri): cambisoluri, spodisoluri, soluri nisipoase;
Resurse naturale: petrol, gaze naturale, sare, pete;
Arii protejate: peste 25 (Hansted, Gammelmosen, Hirsholmene, Borris, Skallingen, Råbjerg, Tipperne,Vorsø, Vejlerne a.).
129,5 loc./km2; Structura etnic: danezi - 94,6%,
asiatici - 1,7% (în special turci - 0,7% din populaia total), din fosta Iugoslavie - 0,7%, africani - 0,5%, britanici - 0,2%, germani - 0,2% .a.;
28
Structura confesional: luterani - 84,3%, musulmani - 3,7%, romano-catolici - 3% .a.;
Bilanul natural: 1‰; Populaia urban: 64%; Sperana de via: 79,8 ani; Capitala: Copenhaga/København; Principalele orae: rhun, lborg,
Odense, Esbjerg, Randers, Herning, Kolding, Ribe, Ringe, Frederiksberg, Roskilde, Hillerød;
PIB/loc.: 37.324 $; Obiective turistice: Ins. Sjælland cu:
capitala statului, Catedrala din Kalundborg din 1170, tabra fortificat a vikingilor din Trelleborg, Castelul
Kronborg/„Castelul lui Hamlet” dinHelsingør/Elsinore, Muzeul de Istorie Naional i Castelul Frederiksborg din Hillerød, Podul Øresund (lung. 7.845 m), leag insula de Malmö (Suedia) .a.; Pen. Iutlanda cu: pietrele runice de sec. X i tumulii cu mormintele primului rege al Danemarcei – Gorm cel Btrân – i al soiei sale – Thyra – din Jelling, Fortreaa din 1268, transformat în castei în sec. XVI din Kolding; Catedrala de sec. XV i Muzeul de Art din lborg, Parcul de distracii din Legoland .a.
Copenhaga/København, capital din anul 1485, este situat în I-le Sjælland i d’Amager (la Str. Sund), pe râul Fureso, la 55o40’34” lat. N i 12o34’6” long. E. Oraul, împreun cu Frederiksberg i Gentofle (Marea Copenhag), concentreaz aproximativ 50% din producia industrial a statului Danemarca: industrie constructoare de maini, antiere navale, industrie electronic i electrotehnic, rafinrii de petrol etc. Pe drept cuvânt supranumit „Paradisul Nordului”, Copenhaga dispune de numeroase monumente de art i instituii cultural- tiinifice (Castelul Rosenborg - 1606-1624, Muzeul Naional - într-o cldire de sec. XVII, Muzeul de Art Ny Carlsberg Glyptotek - inaugurat în 1882, Muzeul Danez de Art i Design - din 1920, Muzeul Vaselor Vikinge, Muzeul în aer liber - de 40 ha, Casa Operei, Biserica Salvatorului Nostru, Grdina Botanic statuia Mica Siren - aezat pe o stânc lâng Kastellet, la 23 aug. 1913 .a.). Situat în regiunea administrativ Hovedstaden, oraul se întinde în prezent 88,25 km2 (455,61 km2 agl. urb.) i numr 518.600 loc. (1.153.600 loc. în agl. urb.).
29
DATE GENERALE Poziia geografic: Europa central-
nordic (Scutul Baltic), la 57-59o lat. N i 22-28o long. E;
Insule componente: 1.521 – Saaremaa (supr. 2.668 km2), Hiiumaa (supr. 989 km2), Abruka, Kihnu, Rammu, Tarja, Pikknasv, Umblu, Vesiloo, Viirelaid, Vormsi/Ormsö .a.;
Vecini: Rusia - E (294 km), Letonia - S (339 km); ieire la M. Baltic - E i N (la N, G. Finic, la SV, G. Riga);
parlamentar; Srbtoarea naional: 24 feb.
Limba oficial: estona; Moneda: 1 euro = 100 ceni; Membru UE: 2004.
alternan de sectoare, mltinoase (Depr. Vrtsiare), cu sectoare mai înalte, calcaroase, în N, sau morenaice, în S (Kuutsemägi, Suur Munamägi/Dealul Marelui Ou .a.); dealuri i muni (Mt. Haltiatunturi); alt. max.: 318 m, în Suur Munamägi;
Clima: temperat-rece, cu influene maritime – temperatura medie anual: 8oC (ian.: -5oC, iul.: 16,5oC) i precipitaii medii anuale: 600-700 mm;
Hidrografia: ape curgtoare – Pärnu (lung. 145 km), Redja (120 km), Pöltsamaa, Emajögi, Narva (37 km), Kasari .a. – i lacuri – peste 1.400, majoritatea glaciare: Peipus/Ciudskoe/Ciud (supr. 3.555 km2; parial pe teritoriul Rusiei), Vörtsjärv, Plyussa, Pskovskoe .a.);
Asociaii biogeografice: pdure de foioase i pdure de amestec;
Soluri (clase/tipuri): cambisoluri, spodisoluri;
Resurse naturale: isturi bitumi- noase, fosforit, dolomit;
Arii protejate: 4 parcuri naionale – Lahemaa (supr. 649 km2), Vilsandi, Soomaa i Karula – o rezervaie a biosferei i cca. 60 de alte arii protejate (Endla, Matsalu .a.).
28,6 loc./km2; Structura etnic: estonieni - 68%,
rui - 25,5 %, ucraineni - 2,1%, bielorui - 1,3%, finlandez - 0,9%, alii (ttari, germani .a.) - 2,2%;
30
Structura confesional: luterani - 13,6%, ortodoci - 12,8%, alte culte (romano-catolici, penticostali, islamiti, adventiti) - 1,4%, neafiliai - 34,1%, cu religia nespecificat - 32% i fr religie - 6,1%;
Bilanul natural: -1,2‰; Populaia urban: 73,42%; Sperana de via: 71 ani; Capitala: Tallinn; Principalele orae: Tartu, Pärnu,
Narva, Vöru, Pölva, Kohtla- Järve, Ambia, Viljándi;
PIB/loc.: 21.714 $; Obiective turistice: centrul istoric
(Tallinn); bisericile Domnului i Sf. Ioan/Jaani de sec. XIV, Biserica Uspenski de sec. XVIII, Podul Diavolului/Kuradisild din 1913 (Tartu); Fortreaa suedez de sec XVI, bisericile Sf. Elisabeta i Sf. Ecaterina de sec XVIII (Pärnu); Castelul episcopal/Piiskopilinnus de sec XIII (Haapsalu); Arcul geodezic Struve .a.
Tallinn, capital a Estoniei din 1918, este situat în N rii (Districtul Harju), la G. Finic, la 59o26’ lat. N i 24o26’ long. E. Atestat documentar la 1145 (cu numele de Qlwen sau Qalaven), localitatea a fost un renumit centru medieval la M. Baltic (numit Reval) i un ora hanseatic (Liga Hanseatic a fost o alian a breslelor comerciale care au deinut monopolul comercial la M. Baltic peste patru sec.), care s-a dezvoltat pe baza activitilor economice (în special comerciale) legate de funcia portuar. În prezent, cu supr. de 159,2 km2 i cu un numr de 426.503 loc., Tallinn este principalul centru industrial i nod rutier, feroviar i aerian al Estoniei. În ora sunt prezente importante instituii culturale i tiinifice (universiti, Academia de tiine, muzee, teatre de importan naional – de oper i balet etc. ), iar în arhitectura sa sunt pstrate elemente ale stilului gotic.
31
DATE GENERALE Poziia geografic: N Europei (Pen.
Scandinavia), la 59º30’-70º50’ lat. N i 19º70’-31º35’ long. E;
Insule componente: Arh. Åland; Vecini: Rusia - E (1.340 km), Norvegia
- N (727 km), Suedia - NE (614 km); ieire la M. Baltic - SV (1.250 km; la golfurile Botnic i Finic);
parlamentar; Srbtoarea naional: 6 dec.
(proclamarea independenei, în 1917);
Limbi oficiale: finlandeza i suedeza; Moneda: 1 euro = 100 ceni; Membru UE: 1995.
i podi, cu numeroase iruri de morene (Salpausselkä, Suomenselkä, Maanselkä); dealuri i muni (Mt. Haltiatunturi); forme de eroziune i acumulare glaciar: depresiune de exaraie, harju/eskere, drumlinuri, kame etc.; alt. max.: 1.328 m, în Mt. Haltiatunturi;
Clima: subpolar - N, temperat- oceanic rece - S; temperatura medie anual: 0-1oC, în N, i 6- 7oC, în S (temperatura medie a
iernii: -14...-3oC, iar cea a verii: 13-18oC; precipitaii medii anuale: 450-750 mm);
Hidrografia: ape curgtoare (Kemijoki, Oulujoki, Torninonjoki, Muonionjoki .a.), lacuri glaciare (187.888; Saimaa - adânc. 82 m i supr. 4.400 km2, Päijänne - supr. 1.090 km2, Inarijärvi - supr. 1.000 km2, Pielinen .a.);
Asociaii biogeografice: pdure de conifere, tundr;
Soluri (clase/tipuri): spodisoluri, de tundr;
Resurse naturale: minereu de fier, plumb, zinc, nichel, crom, argint, aur, lemn;
Arii protejate: parcuri naionale: 37 (Arh. Ekenas, Lemmenjoki, Koli, Oulanka, Pallas-Yllästunturi, Rokua, Pyhä-Luosto, Urho Kekkonen .a.).
loc./km2; Structura etnic: finlandezi - 93,4%,
suedezi - 5,6 %, rui - 0,5%, estonieni - 0,3%, rromi - 0,1%, laponi/saami - 0,1%;
Structura confesional: luterani - 79,9%, ortodoci - 1,1%, martorii lui Iehova - 0,4%, alte culte - 0,9%, nedeclarai - 17,7%;
32
Bilanul natural: 2‰; Populaia urban: 63%; Sperana de via: 79 ani; Capitala: Helsinki; Principalele orae: Tampere,
Vantaa, Oulu, Turku, Kuopio, Espoo, Pori, Lahti, Kokkola, Kajaani, Kotka;
PIB/loc.: 35.771 $; Obiective turistice: Fortreaa
Suomenlinna, Vanha Rauma,
Castelul Sfântului Olaf (Savonlinna), Biserica veche (Petäjävesi), Ins. Seurasaari, Piaa Central (Helsinki), Catedrala din Helsinki, Biserica Temppeliaukio (Helsinki), Castelul Turku, parcurile naionale Koli, Tammisaari, Pallas-Yllästunturi, Kekkonen, Päijänne.
Helsinki/Helsingfors (în suedez), capital a Finlandei din 1812, ocup o poziie sudic în cadrul rii, la G. Finic, la 60o10’15” lat. N i 24o56’15” long. E. Numit „Oraul alb al nordului”, Helsinki a fost înfiinat în 1550 de regele Gustav al Suediei i este un important centru industrial (al industriei constructoare de maini – antier naval) i cultural-administrativ. Poziia la G. Finic, face ca activitatea portuar s fie foarte activ (atât pentru mrfuri cât i pentru pasageri). În prezent, oraul se întinde pe 715,5 km2 (din care 502,5 km2 reprezint parte acvatic) i numr 605.500 loc. (769,5 km2 i 1.159.000 loc. în agl. urb.).
33
DATE GENERALE Poziia geografic: V Europei, la 42-
51° lat. N i 5° long. V-8° long. E; Insule componente: Ouessant, Sein,
Groix, Belle-Île, Noirmoutier, Yeu, Ré, Olérn (în Oc. Atlantic), Corsica, Hyères (în M. Mediteran);
Vecini: Belgia - NE (620 km), Luxemburg - E (73 km), Germania - E (451 km), Elveia - E (573 km), Italia - SE (488 km), Monaco - SE (4,4 km), Spania - SV (104 km), Andorra - SV (53,6 km); ieire la Oc. Atlantic (G. Biscaya) - V, M. Mânecii - N, M. Mediteran - S;
Teritorii dependente i cu statut special: Guyana Francez (supr. 83.534 km2, în America de Sud), Guadeloupe (supr. 1.702,6 km2, în America Central Insular), Martinica (supr. 1.128 km2, în Oc. Atlantic), Réunion (supr. 2.507 km2, în Oc. Indian);
Suprafaa: 674.843 km2; Forma de guvernmânt: republica
prezidenial; Srbtoarea naional: 14 iul.
(aniversarea cderii Bastiliei, în 1789);
Limba oficial: franceza; Moneda: 1 euro = 100 ceni; Membru UE: 1957.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
Relieful/unitile de relief: variat, muni – Alpi (Alpii Maritimi i Alpii Savoiei, Pirinei, Cevenni, Jura, Vosgi) –, podiuri i coline – Mas. Central Francez, Pod. Ardenni, Mas. Armorican, Col. Normandiei, Pod. Ardenni, Colinele Gâtine .a. –, câmpii, depresiuni i culoare depresionare – Câmp. Loarei, Baz. Parizian, Câmp. Alsaciei, Baz. Aquitaniei, Câmp. Launguedoc, Câmp. Roussillon, Câmp. Gascogne, Cul. Rhônului .a.; alt. max.: 4.807 m, în vf. Mont Blanc (M-ii Alpi);
Clima: temperat-oceanic, în N i V, de tranziie, în partea central, i mediteranean/subtropical, în S; temperatura medie multianual: 10,5oC, în N, i 15oC, în S, iar precipitaiile medii anuale: 600 mm, în S, i 1.100 mm, în NV;
Hidrografia: ape curgtoare – Sena/Seine (lung. 776 km), Ron/Rhône (lung. 812 km; parial în Elveia), Saône (lung. 480 km), Loara/Loire (lung. 1.012 km), Garonne (lung. 575 km; parial în Spania), Meuse, Somme, Yonne, Adour etc. – i lacuri: glaciare – Léman/Geneva (adânc. 310 m, supr. 581,5 km2; parial în Elveia) .a.–, de baraj vulcanic – Chambot, d’Aydat –, maare – Issareles (adânc. 108 m), Pavin (adânc. 92 m), Chauvet (adânc. 63 m) –,
34
carstice – Drom-Jura, Revermot- Aveyron .a.;
Asociaii biogeografice: pdure de foioase, vegetaie subtropical, maquis i vegetaie etajat (pduri de foioase, pduri de conifere i pajiti alpine, pe munii înali);
Soluri (clase/tipuri): luvisoluri, cambisoluri, spodisoluri, terra rossa;
Resurse naturale: crbune, minereu de fier, zinc, feldspat, marmur, lemn;
Arii protejate: parcuri naionale (Cévennes, Pirinei-Mont Perdu – bilateral, cu Spania –, Port- Cros, La Vanoise .a.) i rezervaii (Girolata, Camarague, Les Sept Isles, Valea Vézère .a.).
alii (arabi, nord-africani, chinezi, indochinezi .a.) – cca. 5%;
Structura confesional: romano- catolici - 76,2%, musulmani - 5,6%, protestani - 4%, ortodoci - 1,1%, iudaici - 0,1% .a.;
Bilanul natural: 4,2‰; Populaia urban: 84,6%; Sperana de via: 81 ani; Capitala: Paris; Principalele orae: Lyon, Toulouse,
Marsilia/Marseille, Nisa/Nice, Nantes, Strasbourg, Bordeauz, Montpellier, Le Hâvre, Rennes;
PIB/loc.: 35.295 $; Obiective turistice: palatele
Versailles, Fontainebleau, Compiègne, muzeele Luvru, Orsay, Rodin, Montparnasse, Cluny, Picasso, Catedrala Notre- Dame, Turnul Eiffel, Parcul Disneyland (Paris); castelele de sec. XV-XVI: Chenonceau, Blois, Chinon, Amboise, Angers, Saumur, Chambord, Villandry .a. (Valea Loarei/Loirei); staiunile Côtes-d'Azur (la M. Mediteran) Côtes-d'Argent (SV, la Oc. Atlantic), Chamonix, Mont Blanc, Avoriaz, Megvève, Contamines (M. Alpi); oraele istorice Reims, Amiens, Arles, Chartres .a.
Paris, capitala Franei (din anul 508, sub dinastia Meroviengilor), este un ora multisecular (Lutetia Parisiorum, în perioada Imp. Roman) situat în Baz. Parizian, în regiunea Île-de-France, pe Sena/Seine, la 48o51’24” lat. N i 2o21’3” long. E. De-a lungul timpului, oraul a fost zguduit de numeroase rzboaie (1814, 1815, 1870- 1871, 1940) i revolte (1789, 1848, 1871 .a.). Datorit faptului c în epoca iluminismului Parisul era un centru al educaiei i ideilor, a fost poreclit „La Ville- Lumière” („Oraul Luminilor”). În prezent, oraul se întinde pe 87 km2 (2.723 km2, agl. urb.), numr 2.194.000 loc. (10.143.000 loc. în agl. urb.) i centralizeaz reeaua de transporturi naionale (feroviare, rutiere i aeriene) i ocup locul întâi din punct de vedere industrial (industrie constructoare de maini, industrie farmaceutic, industrie alimentar). În plan internaional, este cel mai vizitat ora de turiti.
35
la 47-55° lat. N i la 6-15° long. E; Insule componente: Arh. Frisice de
Est i Nord în M. Nordului,
I-le. Rügen, Alsen i Fehmarn în M. Baltic;
Vecini: Danemarca - N (68 km), Polonia - E (456 km), Cehia - SE (646 km), Austria - S (784 km), Elveia - SV (334 km), Frana - V (451 km), Louxembourg - V (138 km), Belgia - V (167 km), Olanda - NV (577 km); ieire la M. Nordului - NV i M. Baltic - NE (2.389 km);
federal; Srbtoarea naional: 3 oct.
(srbtoarea reunificrii Germaniei, în 1990);
Limba oficial: germana; Moneda: 1 euro = 100 ceni; Membru UE: 1957
diversificat, predominant de câmpie. De la N la S se desfoar trei mari uniti: Câmp. Germaniei de Nord (sub 200 m alt., cu rmuri cu fiorduri la Marea Baltic i cu rmuri mai joase la Marea Nordului, cu dou iruri de
lacuri i morene rezultate prin retragerea calotei glaciare, în E), Masivele Germaniei de Mijloc (de vârst hercinic: Pod. Renan, M-ii Hartz, M-ii Pdurea Thuringiei, Jura Suab, Jura Franconian, M-ii Metaliferi, M-ii Pdurea Boemiei i M-ii Pdurea Neagr) i Alpii Bavariei cu platourile submontane, în S; alt. max.: 2.963 m, în vf. Zugspitze (Alpii Bavariei);
Clima: temperat de tranziie (de la nuanele oceanice din V spre cele continentale din E i S); temperaturi medii multianuale: 8,6-10,1oC (0,5-2oC în ian. i 17,5- 19oC în iul.), iar precipitaiile medii anuale: 500-700 mm, în regiunile joase din N, 700-1500 mm în masivele centrale, i peste 2.000 mm, în regiunile montane înalte;
Hidrografia: ape curgtoare (Dunrea/Donau, Elba/Elbe, Weser, Ems, Rhin/Rhein, Inn, Isar, Main, Mosel, Oder .a.),
lacuri (glaciare Amersee, Constana/Bodensee, Kirch, Chiemsee, Mürtz, Pinnower,
Sittner, Galenbeker .a. , maare
36
Asociaii biogeografice: pdure de foioase, pduri de conifere, pajiti alpine;
Resurse naturale: crbune, gaze naturale, minereu de fier, potasiu, sare, lemn, potenial hidroenergetic;
Arii protejate: parcuri naionale,
225,1 loc./km2; Structura etnic: germani - 91,5%,
turci - 2,4%, alii (greci, polonezi, italieni, croai, rui, sârbi, spanioli .a.) - 6.1%;
Structura confesional: romano- catolici - 32,1%, luterani - 42,2%, musulmani - 2,1%, alii i neafiliai - 23,6%;
Bilanul natural: -2‰; Populaia urban: 74%; Sperana de via: 80 ani; Capitala: Berlin; Principalele orae: Hamburg,
München, Köln, Frankfurt, Essen, Dortmund, Stuttgart, Düsseldorf, Bremen, Hannover, Mainz, Kiel, Dresden, Wiesbaden;
PIB/loc.: 38.666 $; Obiective turistice: monumentele
istorice i de art din Berlin, Bonn, München, Hamburg, Dresda, Weimar, Wittenberg, Jena, Magdeburg, Leipzig, Eisenach, Meissen, Potsdam, Nürnberg, Münster, Stuttgart, Frankfurt am Main .a.; vile Dunrii, Rhinului, Elbei .a.; unele masive montane (Alpii Bavariei, Pdurea Neagr, Erzberg, Wald, Harz, Thüringer .a.), coastele M. Nordului i M. Baltice etc.
Belin – capitala Germaniei – este situat în NE rii (landul Brandenburg), în Câmp. Germaniei de Nord, pe râul Spree, la 52o31’ lat. N i 13o25’ long. E. În evoluia sa, oraul a înregistrat mai multe schimbri spaiale. În 1920, a fuzionat cu comunele vecine i s-a format aa-numitul Marele Berlin, iar între 1948 i 1990, a fost împrit în Berlinul de Est, aflat sub ocupaie sovietic, devenit din 1949 capitala Republicii Democrate Germane, i Berlinul de Vest (trei zone aflate pân la acea dat în administrarea Statelor Unite ale Americii, Marii Britanii i Franei, unite i transformate în teritoriu cu statut special). În anul 1991, oraul a fost ales, de ctre Bundestag, capital a Germaniei reunificate, având ca simbol Poarta Brandenburg. În prezent, Berlinul este un important centru industrial (industrie constructoare de maini, electric i electronic, robotic, optic, farmaceutic etc.), comercial (cu nucleul central Stadkreise), cultural i turistic (cu numeroase monumente de art i istorice – Castelul Charlottenburg .a.), întins pe 892 km2, cu o populaie de 3.927.000 loc. (cca. 4500000 loc. în metropol)
37
DATE GENERALE Poziia geografic: S Europei (S Pen.
Balcanice i insulele adiacente), la 35-42o lat. N i 19-30o long. E;
Insule componente: 3.054 – Creta/Kriti (supr. - 8.336 km2), Eubeea/Évvia (supr. - 3.654 km2), Ciclade, Sporade de Nord, Sporade de Sud, Ródos, Chios, Limnos, Thásos, Kithira, Corfu/Kéikira, Lefkás/Leucas, Kefallinía/Cefalonia, Zákinthos/ Zante .a.;
Vecini: Turcia - NE (206 km), Albania - NV (282 km), Macedonia - N (246 km), Bulgaria - N (494 km); ieire la M. Mediteran (13.676 km lung. liniei de coast; M. Egee - E, M. Cretei - S, M. Ionic - V);
Limba oficial: greaca; Moneda: 1 euro = 100 ceni; Membru UE: 1981.
predominant muntos (aproximativ 4/5 din teritoriu) – M-ii Rodopi (în N), Mas. Olimp, Mt. Athos, M-ii
Pindului (în NV), M-ii Killin (în Pen. Pelopones), M-ii. Ida (în I. Creta) – iar cele mai întinse câmpii sunt: Câmp. Macedoniei i Câmp. Tessaliei; rmurile sunt sinuoase, cu numeroase peninsule (Calcidic, Pélion, Pelopones .a.) i golfuri (Strimón, Termaïkos, Korinth, Para .a.); alt. max.: 2.917 m, Mas. Olimp;
Clima: mediteranean, cu veri foarte clduroase i secetoase; temperatura medie multianual: 18,1oC (ian.: 9,5oC, iul.: 28oC), iar precipitaiile medii anuale între 500-1.210 mm, în N, i 380-810 mm, în S;
Hidrografia: ape curgtoare (Evros, Néstos, Strimón, Axios, Aliákmonas/Vistnito – 297 km lung. –, Piniós, Achelóos, Arachtos .a.) i lacuri (Kerkinitis, Prespa, Krémaston, Trihonis, Korónia/Lagada, Vegorrítis/Volvi, Ioannina/ Pamvotida .a.)
Asociaii biogeografice: vegetaie subtropical (frigana, ibleac), pduri de foioase, pduri de conifere, pajiti montane;
Soluri (clase/tipuri): terra rossa; Resurse naturale: lignit, petrol,
minereu de fier, bauxit, zinc, plumb, magneziu, nichel, sare, marmur;
Arii protejate: parcuri naionale i rezervaii - Mt. Parnassus/
38
Parnassos (supr. 3.513 ha), Parnitha (supr. cca. 3.800 ha), Olimp/Olympos (supr. cca. 4.000 ha), Iti, Ainos Óros, Zakynthos (parc marin), Vikos- Aoös (supr. cca. 12.600 ha), Samarias (supr. cca. 4.500 ha), Alonissos (parc marin), Ravinas, Skotina, Pdurea Dadia, Valea Fluturilor, L. Coruna etc..
loc./km2; Structura etnic: greci - 93,7%,
albanezi - 4,3%, turci - 1 3% .a.; Structura confesional: ortodoci -
94%, musulmani - 1,3%, romano-catolici - 0,5% .a.;
Bilanul natural: -0,2‰; Populaia urban: 61,5%; Sperana de via: 79 ani; Capitala: Atena/Athína;
Principalele orae: Tessaloniki/Salonic, Patras/ Pátrai, Pireu/Piraniers, Heraklion/Iraklion, Lárissa, Vólos Rhodos, Ioannina, Chania, Chalcis;
PIB/loc.: 24.260 $; Obiective turistice: Atena (Acropole
complex de temple dedicate
zeilor Atena i Posseidon , Templul lui Hefaistos, Muzeul Naional de Arheologie .a.) i împrejurimile, Complexul monastic Meteora (24 de mnstiri suspendate pe stânci); Delphi cu sanctuarul lui Apollon; Mt. Athos sau „Grdina Maicii Domnului”, republic autonom interzis femeilor; Olympia, cu locul sanctuarului lui Zeus, Vasse, cu Templul lui Apollo (de sec. V î.Hr.); Corint, cu Templul lui Apollo; Ins. Rhodos, cu vestigii greceti, veneiene, ale cavalerilor ioanii (1308-1522) .a.; Ins. Creta, cu urme ale civilizaiilor minoice, romane, arabe, veneiene etc.
Atena/Athinai, capitala Greciei, este un ora cu vechime multisecular, situat la 37o58’ lat. N i 23o43’ long. E. Pân în jurul anului 1.400 î.Hr., pe actualul teritoriu al oraului se gsea o important cetate micenian, iar pe la 900 î.Hr. era una dintre aezrile importante comerciale din regiune. În sec. V î.Hr. Atena devine principalul centru urban al Greciei, iar apoi intr într-o perioad de declin, pân în sec. IX-X când parcurge un interval de prosperitate sub influena Imp. Bizantin. În intervalul 1453 (când intr în cadrul Imp. Bizantin) i 1834 (când îi recapt independena (i oraul devine capital), oraul trece printr-o etap de regres. În anul 1896, oraul gzduiete primele Jocuri Olimpice, iar în 1920 (din cauza rzboiului greco-turc) populaia Atenei crete semnificativ ca urmare a aezrii aici a refugiailor greci din Asia Mic. În prezent, Atena se întinde pe 38,964 km2 (411,717 km2 în agl. urb.) i numr 655.800 loc. (3.074.200 loc. în agl. urb.) Este cel mai important ora al Greciei i concentreaz numeroase instituii culturale i obiective turistice: Acropole (cu templele dedicate zeilor Atena i Poseidon), Templul lui Hefaistos, Muzeul Naional de Arheologie etc.
39
Republic of Ireland (englez)
Irlanda), la 51-55° lat. N i 6-11° long. V;
Insule componente: Irlanda, Aran, Achill, Clear, Inishtrahull;
Vecini: Marea Britanie (Irlanda de Nord) - NE (360 km); ieire la M. Irlandei - E i Oc. Atlantic - S, V, NV (1.448 km);
(ziua Sfântului Patrick); Limbi oficiale: irlandeza i engleza; Moneda: 1 euro = 100 ceni; Membru UE: 1973.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC Relieful/unitile de relief: câmpii
joase mltinoase (Câmp. Irlandei), podiuri i muni joi erodai (Macgillycuddy’s Reeks, Wicklow, Mourne, Antrim, Iron, Ox, Blue Stack); alt. max.: 1.041 m, în vf. Carrantuohill (M-ii Macgillycuddy’s Reeks);
Clima: temperat-oceanic (influenat de Curentul Golfului); temperatura medie anual: 9,5-10,5oC – ian.: 4-6oC i iul.: 16-18oC –, iar precipitaiile medii anuale: 1.000-2.000 mm;
Hidrografia: ape curgtoare – Shannon (lung. 320 km),
Barrow, Nore, Liffey, Boyne, Suir, Blackwater, Lee .a. – i lacuri: Allen, Corrib, Ree, Derg, Mask, Conn, Killarney, Lough .a.;
Asociaii biogeografice: pduri de foioase i pajiti;
Soluri (clase/tipuri): cambisoluri i spodisoluri;
Resurse naturale: gaze naturale, plumb, cupru, gips, calcar, dolomit;
Arii protejate: Phoenix Park, Bourn Vincent Memorial Park, North Bull Island, Cambay, Killarney Park .a.
loc./km2; Structura etnic: irlandezi - 94%,
englezi - 3%, americani - 0,3%, francezi - 0,2%, germani - 0,2% .a.;
Structura confesional: romano-
catolici - 87,5%, protestani
(anglicani) - 5%, musulmani - 0,5%,
fr religie - 5% .a.;
Bilanul natural: 8‰; Populaia urban: 61%; Sperana de via: 81 ani; Capitala: Dublin/Baile Átha Cliath; Principalele orae: Cork/Corcaigh,
Galway/An Chaillínih, Tallaght,
PIB/loc.: 40.716 $; Obiective turistice: Dublin
(Muzeului Naional al Irlandei, Muzeul Irlandez de Art Modern, Galeria Naional Irlandez, Galeria Municipal Hugh Lane, Biblioteca Chester Beatty, cartierul Temple Bar .a.) i staiunile din
împrejurimi (Howth, Greystones, Dun Laoghaire, Malahide .a.), Riviera Irlandez/Irish Riviera (în S, cu staiunile balneoclimaterice: Sinsale, Bantry, Glengariff, Tramore, Youghal, Parknasilla .a.), Galway Bay (în V, cu staiunile: Kilkee, Salthill, Westport .a.), L. Killarney, Valea Avoca/Ovoca, Ins. Ross Castle etc.
Dublin/Baile Átha Cliath (în irlandez), capitala Irlandei, este un ora situat în E rii, pe malurile râului Liffey, la rmul M. Irlandei, la 53o20’52” lat. N i 6o15’35” long. V. Dei pe actualul amplasament s-a aflat iniial aezarea celtic Áth Cliath, localitatea a fost menionat documentar în anul 140 (Eblana), iar numele actual ar însemna „Balta adânc” (în limba irlandez). Regiunea în care se gsete oraul a fost cucerit de-a lungul timpului de ctre vikingi (sec. IV) i englezi (sec. XII). Dublin devine capital în sec. XVII, moment de la care localitatea înregistreaz perioade înfloritoare. În prezent, oraul se înscrie în Comitatul Dublin, se întinde pe 115 km2 (921 km2 agl. urb.) i numr 506.000 loc. (1.050.000 loc. în agl. urb.). Funcia administrativ a fcut ca în Dablin s se gseasc cel mai mare port i cel mai mare aeroport din Islanda. Tot în ora se gsesc mai multe muzee, universiti i teatre.
41
DATE GENERALE Poziia geografic: S Europei (Pen.
Italic), la 42°50’ lat. N i 12°50’ long. E;
Insule componente: Sicilia, Sardinia, Capri, Lipari, Elba, Stromboli, Vulcano .a.;
Vecini: Elveia - N (740 km), Austria - NE (430 km), Slovenia - E (232 km), Frana - NV (488 km), Vatican (3.2 km), San Marino (39 km) (Vatican i San Marino formeaz enclave); ieire la M. Mediteran: Adriatic - E, Ionic - S, Tirenian i Liguric - V;
parlamentar; Srbtoarea naional: 2 iun.
(aniversarea datei referendumului prin care s-a proclamat republic, în 1946);
Limba oficial: italiana; Moneda: 1 euro = 100 ceni; Membru UE: 1957.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC Relieful/unitile de relief: variat,
cu muni – Alpi (Alpii Ligurici, Alpii Maritimi, Alpii Cotici, Alpii Graici, Alpii Lepontini, Alpii Penini – sau Alpii Occidentali – i Alpii Lombarzi, Alpii Dolomitici, Alpii Veneieni, Alpii Iulieni Centrali – sau Alpii Orientali) i Apenini –, câmpii –
Padului –, delte – Padului, Tibrului – i vulcani activi – Vezuviu, Etna, Vulcano i Stromboli; alt. max. 4.061 m, în vf. Gran Paradiso (Alpii Graici);
Clima: continental (în Câmp. Padului), mediteranean (în Pen. Italic i insule) i alpin (la alt. de peste 3.000 m, cu ierni lungi, reci i precipitaii bogate sub form de zpad); temperatura medie anual: 12,5- 15,5oC; precipitaii medii anuale: 600-1.000 mm;
Hidrografia: ape curgtoare – Pad/Po (lung. 652 km), Tibru/Tevere (lung. 405 km), Arno (lung. 241 km), Adda, Oglio, Tugliamento, Piave, Brenta, Adige, Ombrone, Volturno, Ofanto, Tirso .a. – i lacuri: glaciare – Como/Lario/Larius lacus (adânc. max. 410 m, supr. 145,9 km2), Garda/Benaco/Benacus lacus (adânc. max. 346 m, supr. 370 km2), Lugano/Cersio (adânc. max. 288 m, supr. 49 km2; parial în Elveia), Maggiore/Verbano (adânc. max. 372 m, supr. 212 km2; parial în Elveia), Iseo/Sebino/Sebinus lacus (adânc. max. 250 m, supr. 65,3 km2), Lucendro etc. –, vulcanice – Albano (adânc. max. 170 m, supr. 6 km2), Bolsena/Vulsino (adânc. max. 146 m, supr. 114,5 km2), Nemi
42
.a. –, carstotectonice – Trasimeno (adânc. max. 6 m, supr. 128 km2) –, pe gips – Pergusa, Gaspa, Cannarella (în Ins. Sicilia) –, lagune – Veneia;
Asociaii biogeografice: vegetaie subtropical, maquis (tufiuri i arbuti), pduri de foioase, pduri de conifere, pajiti alpine;
Soluri (clase/tipuri): terra rossa (în peninsul i în unele insule), spodisoluri (în M-ii Alpi);
Resurse naturale: crbune, zinc, mercur, azbest, pirit, marmur, ape geotermale;
Arii protejate: parcuri naionale: 24 (Gran Sasso, Monti della Laga, Gran-Paradiso, Asinara, Stelivo, Vezuvio, Val-Grande, Cicero, Asinara, Aveto, Toskanisch- Emilianischer Apennin, Alta- Murgia, Toskanischer-Archipel, Val-d’Agri, Majella .a.).
loc./km2; Structura etnic: italieni - 92%,
europeni - 4,5% (români, albanezi, ucraineni, croai,
sloveni .a.), nord-africani - 2%, asiatici i sud-americani - 1,5%;;
Structura confesional: romano-
ortodoci - 2%, atei .a. - 5%;
Bilanul natural: -0,3‰; Populaia urban: 70%; Sperana de via: 81 ani; Capitala: Roma; Principalele orae: Milano,
Neapole/Napoli, Messina, Torino, Palermo, Padova, Bari, Veneia/Venezia, Genova, Bologna, Brescia, Catania, Verona, Trieste, Taranto, Florena/Firenze, Bolzano;
PIB/loc.: 29.812 $; Obiective turistice: Coloseumul,
Basilica San Pietro, Fontana di Trevi, Forumul Roman, Piaza di Spagna, Pantheonul, Columna lui Traian, Circus Maximus, Piaza Navona, Castelul Sant’Angelo (Roma); Teatrul Scala, Domul, Castelul Sforzesco (Milano); Bazilica San Marco, Palatul Dogilor (Veneia); Palatul Strozzi, Domul, Galeriile Uffizi (Florena); Campalia, Domul (Pisa), Cortina d’Ampezzo, Vale d’Aosta, Domodossola (M-ii Alpi), Riviera Italiana, Vezuviu .a.
Roma – ora multisecular – este situat în partea central-vestic a Pen. Italice, pe râul Tibru/Tevere, la 51o54’ lat. N i 12o30’ long. E. În perioada de înflorire a Imp. Roman, oraul avea aproximativ 1 mil. de loc., pentru ca, la sfâritul sec XV, s scad la cca 17. 000 loc. Începând din epoca modern, pân în zilele noastre, oraul a cunoscut predominant etape de dezvoltare exploziv, fr a fi prins de „revoluia industrial”. În prezent Roma se întinde pe 1.285,3 km2 i numr 2.750.000 loc. (3.457.700 loc. în agl. urb.). Gzduiete numeroase societi, asociaii i instituii naionale i internaionale, încât cca. 70% din populaia activ lucreaz în comer, finane, asigurri, sntate i transporturi.
43
DATE GENERALE Poziia geografic: Europa central-
nordic (Scutul Baltic), la 55-58o lat. N i 21-28o long. E;
Vecini: Estonia - NE (343 km), Rusia - E (282 km), Belarus - SE (167 km), Lituania - S (576 km); ieire la M. Baltic - E i NV (531 km; în NV G. Riga);
parlamentar; Srbtoarea naional: 18 nov.
(aniversarea proclamrii republicii, în 1918);
Limba oficial: letona; Moneda: 1 lat = 100 santime; Membru UE: 2004.
uor vlurit i presrat cu înlimi de pân la 312 m: în partea central se gsete esul Letoniei Mijlocii (cu Depr. Lubana), în cea central-estic sunt coline (Videme i Latgale), la SV, Pod. Kurem/Kursa, la SE, coline morenaice (Tukum Latagle sau esul Lacurilor), în N, coline morenaice i Depr. Letoniei de Nord; alt. max.: 312 m, în vf. Gaizinkalns (Col. Videme);
Clima: temperat de tranziie (cu influene oceanice în V);
temperatura medie anual: 6- 7oC (ian.: -2...-5oC în V i -6... -7oC în E; iul.: 15-17oC) i precipitaii medii anuale: 550- 800 mm;
Hidrografia: ape curgtoare – Daugava/Dvina de Vest (lung. 1.020 km, din care 257 km în Letonia), Lielupe, Venta, Gauja .a. – i lacuri (peste 3000, majoritatea glaciare sau rmiele unei foste mri): Reznas, Lubanas, Ergure, Usmas, Burtnieku, Liepia .a.;
Asociaii biogeografice: pduri mixte (conifere i foioase), vegetaie de mlatin i de turbrie;
Soluri (clase/tipuri): spodisoluri; Resurse naturale: turb, dolomit,
calcar, chihlimbar, lemn; Arii protejate: peste 200: Gauja
(91.745 ha), Teicu, Krustkalnu, Razna, Slitere, Kemeri, Turaida .a.
loc./km2; Structura etnic: letoni - 57,7%, rui
- 29,6%, bielorui - 4,1%, ucraineni - 2,7%, polonezi - 2,5%, lituanieni - 1,4%, alii - 2%;
Structura confesional: luterani - cca. 60%, romano-catolici - 24%,
44
ortodoci - 98%, mozaici - 0,6% .a.;
Bilanul natural: -4,2‰; Populaia urban: 67,8%; Sperana de via: 72 ani; Capitala: Riga/Rga; Principalele orae: Daugavpils,
Jelgava, Liepja, Jrmala, Valmiera, Ventspils, Rzekne, Nereta, Malta, Madona;
PIB/loc.: 18.058 $; Obiective turistice: centrul istoric –
Domul de sec. XIII-XIX, Castelul
Maestrului Ordinului Teuton de Livonia în sec. XIV-XVI, Turnul Pulberriei/Pulvertornis, Biserica Sf. Petru de sec. XIII – (Riga); Staiunea Jrmala (la M. Baltic); blocul eratic de 400 t (Vandzene); regiunea Latgale („inutul lacurilor albastre”), cu blocurile eratice Velna akmens („Piatra Deavolului”) i Melkitaru akmens; Arcul geodezic Struve .a.
Riga/Rga, localitate fondat în anul 1201 de ctre episcopul Albert al Livoniei, este situat pe râul Daguava, la cca. 15 km de vrsarea în G. Riga, 56o58’ lat. N i 24o8’ long. E. În trecut port hanseatic (Liga Hanseatic a fost o alian a breslelor comerciale care au deinut monopolul comercial la M. Baltic peste patru sec.), a devenit capitala Letoniei în anul 1918. În prezent, cu o supr. de 303 km2 (din care cca. 49 km2 ap) i cu un numr de 709.200 loc., Riga este cel mai mare centru economic (port, aeroport internaional, industria lemnului, industrie textil, industrie alimentar – inclusiv prelucrarea petelui –, centru turistic etc.), cultural i de învmânt al rii. În ora se gsesc: peste 20 de muzee, universiti – Latvijas Universitte (Universitatea din Letonia), Rgas Tehnisk Universitte (Universitatea Tehnic), Rgas Stradia Universitte (Universitatea Stradis) i Rgas Ekonomikas Augstskola (coala Economic) .a. –, Academia de tiine, Institutul de Pedagogie i Cercetare, teatre – inclusiv de oper i balet – o Grdin Botanic .a.
45
DATE GENERALE

statele uniunii europene - isj bacau

Documents