strategia isj maramures 2009 2013

R O M Â N I AMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĀRII ŞI INOVĂRII

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ

BAIA MARE, str. Petofi Sandor nr. 12 – 14Tel./Fax:0262 212114/ 0262 211992

www.isjmm.ro, [email protected]

Strategia

învăţământului preuniversitar

din judeţul Maramureş

pentru perioada

2009 – 2013

1

mailto:[email protected]

http://www.isjmm.ro/

Cuprins

I. Argument

II. Introducere

III. Priorităţi şi politici publice

IV. Cadrul strategic

IV.1. Viziune

IV.2. Misiune

IV.3. Principii şi valori comune

V. Criterii de eficienţă / obiective generale

VI. Strategii specifice / direcţii de acţiune / indicatori de eficienţă

VII. Rezultate preconizate / indicatori de rezultat

VIII. Instrumente de implementare

2

I. ARGUMENT

Strategiile de la Lisabona şi Copenhaga (2002) aduc în faţa statelor

membre ale Uniunii Europene recomandări şi orientări clare cu privire la mediul

economic şi social. In acest context, noile obiective si priorităţi stabilite pentru a

guverna activitatea ţărilor membre ale UE în domeniul educaţional, înregistrează

o tendinţă elocventă înspre asigurarea calităţii, eficienţei şi permanentizării

educaţiei.

Conform prevederilor Raportului comun pentru 2008 privind progresul, al

Consiliului şi al Comisiei, referitor la punerea în aplicare a „programului de lucru

Educaţie şi formare profesională 2010 - Învăţarea continuă în serviciul

cunoştinţelor, creativităţii şi inovaţiei” al Comisiei Europene către Consiliu, către

Parlamentul European, către Comitetul Economic şi Social European şi către

Comitetul Regiunilor din 12.11.2007, statele membre ale UE trebuie să

urmărească următoarele direcţii de acţiune:

- Îmbunătăţirea bazei de cunoştinţe

- Finanţarea durabilă

- Ridicarea nivelului de calificare

- Depăşirea dezavantajelor socio-economice prin educaţie şi formare de

calitate

- Utilizarea potenţialului oferit de migraţi

- Învăţământul de înaltă calitate

- Inovaţie şi creativitate: educaţia ca element esenţial al triunghiului

cunoaşterii

- O mai bună guvernare: exploatarea optimă a rezultatelor Programului

Educaţie şi Formare Profesională 2010.

Pana la ora actuală s-au înregistrat mereu nemulţumiri faţă de teoretizarea

excesiva a învăţământului de la nivel preuniversitar, în toate ţările europene,

ceea ce a condus la atingerea unor cote înalte de performanţă pentru unele

3

categorii de elevi, dar şi rămânerea la nivele scăzute ale competenţelor în

materie de scris-citit-socotit ale altor categorii de elevi. In toate ţările UE, ca

dealtfel în întreaga lume, există încă un mare număr de persoane care nu au un

acces facil la educaţie, din cauză că se încadrează intr-un segment de populaţie

defavorizată sub aspect social/economic/rasă/sex/convingeri religioase etc. In

acelaşi context, identificăm un număr relativ ridicat de persoane care

abandonează şcoala înainte să-şi fi finalizat studiile obligatorii.

In condiţiile în care piaţa muncii este într-o continuă evoluţie sub aspectul

cerinţelor de tip calitativ în domeniul profesional, dar şi cerinţe de persoane

calificate în noi domenii profesionale, cel puţin la noi în ţară identificăm încă un

mare număr de unităţi de învăţământ care nu şi-au adaptat oferta educaţională

la exigenţele actuale ale societăţii şi evoluţiei tehnologice.

Cadrele didactice se confruntă în fiecare zi cu noile finalităţi ale sistemului

educaţional românesc, ancorat în standarde europene, ceea ce presupune

nevoia unei continue re-formări a propriei oferte didactice, care să corespundă

atât prevederilor politicilor educaţionale actuale, cât şi evoluţiei ştiinţei,

tehnologiei, societăţii şi cunoaşterii. In acest context, în faţa managerilor şcolari

şi a cadrelor didactice stă cerinţa firească de participare la un proces de

perfecţionare continuă.

Evoluţia rapidă a transformărilor ce apar în societatea contemporană

aduce în faţa sistemelor educaţionale din ţările UE cerinţa de adaptare imediată

şi permanentă a practicilor şi politicilor specifice acestui domeniu la nevoia de

informare, cunoaştere şi formare de-a lungul întregii vieţi.

În ultimii ani, în întreaga Europă s-a pus un accent tot mai mare pe

creşterea calităţii procesului de educaţie. Încă din 1986, modelul formării iniţiale,

ca fiind suficientă pentru întreaga durată a carierei, era considerat un model

perimat pentru profesia didactică. La ora actuală, formarea continuă nu mai este

înţeleasă ca o remediere a carenţelor din formarea iniţială, ci este concepută ca

4

un proces de lungă durată, de învăţare permanentă (Long Life Learning), iar

conceptul de învăţare permanentă a dobândit noi valenţe.

Conform lui Jacques Delors1, în condiţiile unei lumi în permanentă

mişcare, educaţia trebuie să se constituie într-un fundament de instrumente cu

ajutorul cărora oamenii să se orienteze şi să îşi construiască propriul drum.

Numai aşa fiecare individ devine pregătit să profite de ocaziile, şansele pe care

lumea în schimbare i le oferă.

Astfel, educaţia trebuie organizată în jurul a "patru tipuri fundamentale de

învăţare, care pe parcursul vieţii constituie pilonii cunoaşterii:

a învăţa să ştii, ceea ce înseamnă dobândirea instrumentelor

cunoaşterii;

a învăţa să faci, astfel încât individul să intre în relaţie cu mediul

înconjurător;

a învăţa să trăieşti împreună cu alţii, pentru a coopera cu alte

persoane, participând la activităţile umane;

a învăţa să fii, un element important, ce rezultă din primele trei"2.

Eficientizarea actului educaţional vizează grupele/clasele de elevi,

managerii şcolari, personalul didactic si nedidactic, dar şi capacitatea

instituţională a unităţilor din învăţământul preuniversitar de a răspunde prompt şi

eficient noilor cerinţe şi responsabilităţi la care trebuie să se racordeze sistemul

de învăţământ preuniversitar românesc. Schimbarea conceptului de conducere

este determinată de schimbările care au loc în sistemul social global şi în

sistemul educaţional, aceasta implicând plasarea în prim plan a conducerii de

tip managerial.

1 Comoara lăuntrică, 19962 Buletinul Centrului National pentru Formarea Personalului din Învăţământul Preuniversitar , nr. 3-4 / 2004

5

II. INTRODUCERE

Pentru perioada 2009 – 2013 sunt stabilite priorităţi şi direcţii de

dezvoltare ale învăţământului, în corelare cu analiza stării sistemului naţional de

educaţie pe bază de indicatori, realizată în cadrul Raportului asupra stării

sistemului de învăţământ 2009. Acestea sunt corelate şi cu documentele de

politici educaţionale naţionale sau europene:

- Programul de Guvernare, cap.5 – Politica în domeniul educaţiei;

- Planul Naţional de Dezvoltare 2004-2006, respectiv 2007 – 2013;

- Strategia post aderare a Guvernului României ;

- Strategia Post-aderare 2007-2013;

- Agenda Lisabona („Educaţia şi formarea în 2010”);

- Declaraţia de la Copenhaga, privind educaţia şi formarea profesională.

Conţinutul de baza al Procesului Bologna şi al Procesului Lisabona

realizează un design al spaţiului european în domeniul educaţiei şi al asigurării

calităţii în educaţie. Consiliul European de la Lisabona a stabilit ca, până în

2010, Europa să aibă ,,cea mai competitivă şi dinamică economie din lume,

bazată pe cunoaştere şi capabilă să susţină o creştere economică rapidă, cu

locuri de muncă mai multe şi mai bune”.

Cadrul de referinţă pentru contextul politicilor europene în domeniul

educaţional îl constituie ,,Programul detaliat de lucru privind implementarea

obiectivelor sistemelor de educaţie şi formare profesională din Uniunea

Europeană”, adoptat de către Consiliul European de la Barcelona. Sub-

obiectivul 1.5 ,,Utilizarea optimă a resurselor investite în educaţie şi în formare

profesională” face referire la nevoia de asigurare a distribuţiei şi a utilizării

echitabile şi efective a resurselor financiare în cadrul sistemelor de educaţie şi

formare, precum şi sprijinirea evaluării şi asigurarea calitativă a sistemelor, prin

utilizarea indicatorilor şi a benchmarking-ului, prin valorificarea potenţialului

6

parteneriatelor public-privat şi prin dezvoltarea de analize cost-beneficiu pentru

investiţiile în educaţie şi în formare.

In contextul învăţământului preuniversitar românesc, politicile educaţionale

şi strategiile naţionale elaborate de Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării,

apare ideea descentralizării, pe care inspectoratul şcolar din fiecare judeţ are

sarcina şi rolul de a o realiza în teritoriul său de referinţă. Aceasta problematică

organizaţională şi sistemică derivă ca o prioritate care se desprinde din

prevederile europene şi naţionale în contextul educaţional, vizând domeniul

curricular, cel al resurselor umane, cel al conducerii şi administrării, precum şi

cel al finanţării. Descentralizarea presupune:

- Subsidiaritatea;

- Educaţie/ învăţământ de calitate pentru toţi şi pentru fiecare (acces şi

oportunităţi egale);

- Autonomie şi răspundere personală;

- Continuitate pozitivă în proiectele de dezvoltare instituţională şi

personală;

- Complementaritatea perspectivelor calităţii ca proces, produs,

standard, satisfacţia beneficiarilor, cost/ beneficiu (eficienţă +

eficacitate), competitivitate;

- Valorizarea potenţialului resursei umane la nivel personal şi

comunitar, prin strategii de simulare/ motivare şi respect al valorilor

prezente în codul deontologic al profesiei de profesor, de manager.

Prin Declaraţia de la Copenhaga a Comisiei Europene s-au decis

priorităţile în dezvoltarea sistemelor de educaţie şi de formare profesională

iniţială şi continuă, care vizează:

7

- Dimensiunea europeană, prin îmbunătăţirea cooperării inter-

instituţionale, prin îmbunătăţirea parteneriatelor şi a altor iniţiative

pentru facilitarea şi promovarea mobilităţii forţei de muncă;

- Recunoaşterea competenţelor şi a calificărilor, validarea învăţării

nonformale şi informale;

- Asigurarea calităţii, cu focalizare pe schimburi de modele şi de

metode, pe criterii comune şi pe principii privind calitatea în formarea

profesională iniţială şi continuă;

- Transparenţa, informarea şi consilierea, prin raţionalizarea

instrumentelor informaţionale şi a reţelelor de informare.

Un alt document care analizează procesul educaţional, ca sistem

guvernat de politici specifice, dar şi ca parte a domeniului social, este Raportul

interimar din cadrul Programului detaliat de lucru privind implementarea

obiectivelor sistemelor de educaţie şi de formare profesională din Uniunea

Europeană, aprobat de către Consiliul Miniştrilor Educaţiei3. In acest document

se semnalează faptul că reformele introduse de către statele membre sunt prea

lente, progresul înregistrat nu este suficient, persistă decalajul între Europa şi

concurenţii săi etc. In acelaşi timp, Raportul recomandă măsuri în următoarele

domenii:

1. comunicare, consultare şi flux de informaţii

2. cultivarea valorilor existente

3. coordonarea instituţională, claritatea valorilor

4. noul rol al analizei şi evaluării

5. legislaţie, reglementări şi proceduri necesare

6. gestionarea reformei şi a politicii de schimbare ca investiţie

7. folosirea eficientă a ajutorului extern pentru dezvoltarea învăţământului.

3 2004, Bergen

8

Conform Cadrului European Strategic in Educaţie şi Formare emis de

Comisia Comunităţilor Europene4, în faţa sistemului educaţional european şi,

implicit, românesc, stau provocări strategice din care identificăm ca prioritate

imediată ridicarea nivelului de competenţe prin învăţarea de-a lungul întregii

vieţi, adică pornind de la educaţia preşcolară până la perioada de după

pensionare, indiferent de context (educaţie formală, non-formală, informală).

Comisia propune, ca urmare a consultărilor sale, “concentrarea eforturilor

cooperării europene în domeniul educaţiei şi formării profesionale”, în perioada

2009-2020, asupra a patru obiective strategice, ca bază a cooperării politice

europene în domeniul de referinţă:

“realizarea în practică a învăţării de-a lungul vieţii şi a mobilităţii

cursanţilor;

îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei ofertei de educaţie şi formare

profesională şi a rezultatelor;

promovarea echităţii şi a cetăţeniei active;

stimularea inovării şi creativităţii, inclusiv a spiritului

antreprenorial, la toate nivelurile de educaţie şi de formare

profesională.”5

Toate aceste obiective strategice trebuie cuprinse în politicile educaţionale

europene care vizează învăţământul preuniversitar, învăţământul superior,

educaţia şi formarea profesională (VET), precum şi educaţia adulţilor. Inţelegem

de aici faptul că învăţarea de-a lungul vieţii reprezintă perspectiva de bază

pentru obiectivele strategice mai înainte amintite.

In acest context, sistemul de învăţământ se orientează înspre instituirea

unei culturi a calităţii, care sa fie asimilată prin concepte şi prin manipularea

unor instrumente specifice. Aceste instrumente se regăsesc, la plan redus, in

4 Bruxelles, 16.12.20085 Comisia Comunitatilor Europene, Comunicarea Comisiei catre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic si Social European si Comitetul Regiunilor, Bruxelles, Un cadru strategic actualizat pentru cooperare europeană în domeniul educatiei si formării profesionale, 16.12.2008

9

strategiile manageriale ale fiecărei unităţi de învăţământ (proiectul de dezvoltare

şcolară, document care face cunoscută strategia de dezvoltare a unităţii de

învăţământ, aducând în lumină indicatorii în funcţie de care urmărim creşterea

calităţii în educaţie, specifici domeniilor prioritare pentru care formulăm ţinte

strategice prin care se va asigura dezvoltarea unităţii pentru perioada de

referinţă).

Strategia pentru învăţământul preuniversitar din judeţul Maramureş,

vizând perioada 2009 – 2013, vine sa răspundă contextului schimbărilor multiple

si de fond înregistrate în învăţământul românesc (in domeniul curriculum-ului, al

programe educaţionale, al asigurării calităţii în educaţie, al abordării de noi

metode educaţionale, al nevoii de deschidere a scolii către comunitate, de

dezvoltare instituţională, de asigurare a unui management performant, de

descentralizare etc.). In acest cadru amintim şi orientările din documentele

strategice ale Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării cu privire la educaţia

timpurie, administrarea şi gestiunea unităţilor de învăţământ în contextul

descentralizării.

1

III. PRIORITĂŢI ŞI POLITICI PUBLICE

Strategia şi Programul de Guvernare 2009 – 2013 ale Ministerului

Educaţiei, Cercetării şi Inovării, stabilesc următoarele priorităţi :

1. Realizarea unui sistem educaţional stabil, echitabil, eficient şi relevant

2. Realizarea demersurilor necesare în vederea alocării resurselor

financiare necesare aplicării politicilor educaţionale în judeţul

Maramureş

3. Implementarea educaţiei timpurii în unităţile de învăţământ

preuniversitar din judeţ

4. Descentralizarea învăţământului preuniversitar şi creşterea autonomiei

şcolilor

5. Introducerea unui curriculum şcolar bazat pe competenţe.

6. Implementarea unui sistem de salarizare bazat pe performanţă, în

concordanţă cu legislaţia în vigoare

7. Monitorizarea aplicării sistemului legislativ care să asigure

modernizarea, stabilitatea şi predictibilitatea sistemului de învăţământ,

precum şi garantarea egalităţii de şanse la accesul la educaţie

8. Educaţia permanentă în vederea obţinerii unor calificări noi, a extinderii

specializării şi perfecţionării.

Referitor la Programul Naţional de Reformă, acesta prevede ca obiectiv

specific pentru educaţie şi formare „Punerea în aplicare a unei abordări

integrate în vederea creşterii gradului de ocupare a forţei de muncă, a ratei de

activitate şi a nivelurilor de productivitate, în special prin accelerarea reformelor

din sistemul de educaţie”.

1

Programul Naţional de Reformă are următoarele priorităţi pentru această

perioadă:

- Dezvoltarea spiritului antreprenorial al elevilor

- Asigurarea accesului la educaţie pentru grupurile dezavantajate

- Reabilitarea infrastructurii şi îmbunătăţirea dotărilor unităţilor de

învăţământ din mediul rural şi zone dezavantajate

- Elaborarea şi implementarea Planului Anual de acţiune pentru

combaterea părăsirii timpurii a şcolii

- Elaborarea planurilor de şcolarizare şi elaborarea curriculum-ului

în învăţământul profesional şi tehnic pe baza cerinţelor pieţei

muncii

- Formarea cadrelor didactice şi a directorilor/directorilor adjuncţi

de unităţi de învăţământ preuniversitar

- Finalizarea informatizării sistemului de învăţământ

- Elaborarea strategiei de învăţare pe tot parcursul vieţii

1

IV. CADRUL STRATEGIC

IV.1. Misiunea Inspectoratului Şcolar al Judeţului Maramureş

Ne propunem susţinerea unităţilor de învăţământ preuniversitar din judeţ

în dezvoltarea condiţiilor materiale si financiare necesare, a relaţiilor

parteneriale, in dezvoltarea personală şi profesională a elevilor, a cadrelor

didactice si nedidactice, a managerilor şcolari, a formatorilor ca beneficiari ai

rezultatelor aplicării politicilor educaţionale reformatoare. In calitate de promotori

si susţinători ai politicilor de reforma in educaţie si formare, prin prisma

descentralizării si a calităţii, consideram ca vom putea asigura aplicarea tuturor

principiilor, direcţiilor de acţiune, demersurilor acţionale doar in condiţiile unei

continue susţineri a calităţii actului didactic si a celui managerial. Printr-o

continuă performare a unui management de calitate in toate compartimentele

instituţionale si a unui act didactic focalizat pe dezvoltarea de competente, pe

informare si cunoaştere de către elev/cursant, se va asigura eficienta,

performanta, inovaţia, calitatea ca elemente de plus-valoare.

Reţeaua şcolară a judeţului Maramureş oferă posibilităţi de şcolarizare

pentru toti copiii si tinerii, fara nici un fel de discriminare.

Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş sprijină unităţile de învăţământ

preuniversitar din judeţ în dezvoltarea parteneriatelor existente şi identificarea

de noi parteneriate şi proiecte europene şi comunitare, oferă consultanţă pentru

dezvoltarea resurselor umane ale şcolilor prin asigurarea accesului la formarea

continuă a personalului didactic şi nedidactic, conforme nevoilor de formare

identificate pentru respectivele persoane / categorii de personal.

1

IV.2. Viziunea Inspectoratului Şcolar al Judeţului Maramureş

Viziunea noastra pentru perioada 2009 – 2013 este „EGALITATE DE

SANSE, INOVATIE, CALITATE, EFICIENTA”.

Ne propunem ca printr-o imbinare echilibrata a traditiei cu inovatia, sa

obtinem rezultate de performanta in activitatea unităţilor de învăţământ

preuniversitar din judeţ, bazate pe cerinte de calitate europeana si valori morale

pozitive, nediscriminatorii si participative.

Dorim ca activitatea educaţională din judeţul Maramureş sa asigure

implementarea prevederilor legislatiei in vigoare, a cerintelor si orientarilor

politicilor europene si nationale cu privire la educaţie, prin promovarea

drepturilor si libertatilor cetatenesti, a valorilor umane in educaţie si formare.

Credem în prioritatea naţională a educaţiei şi vedem, în rezultatele

demersurilor politice romanesti contemporane, un factor deosebit de important

în integrarea noastra europeana sub toate aspectele.

IV.3. Principii şi valori comune

Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş îşi desfăşoară activitatea ca

instituţie deconcentrată, printr-un aparat propriu, în colaborare cu instituţiile

conexe Casa Corpului Didactic, Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă

Educaţională şi Palatul Copiilor.

Activitatea ISJ Maramureş constă în monitorizarea, constructivă, a celor

246 de unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică din judeţ,

având la bază următoarele principii :

- al echităţii şi egalităţii de şanse;

- al calităţii;

1

- al relevanţei, pentru nevoile de dezvoltare individuală şi social–

economică;

- al eficientei manageriale şi financiare;

- al descentralizării ;

- al transparenţei şi răspunderii publice;

- al respectării drepturilor şi libertăţilor copilului, tinerilor şi adulţilor;

- al independenţei de ideologii, religii şi doctrine politice;

- al învăţării pe parcursul întregii vieţi;

- al educaţiei incluzive;

- al respectării diversităţii culturale;

- al respectării identităţii culturale a minorităţilor naţionale;

- al fundamentării deciziilor pe baza dialogului social;

- al participării şi responsabilităţii părinţilor;

- al susţinerii şi promovării personalului didactic, pentru acces şi

dezvoltare în carieră;

- al mobilităţii personalului didactic.

IV.4. Valori comune:

valorizarea fiecărei persoane cuprinsă în sistemul educaţional, prin

egalitate în educaţie , acordându-i sprijinul în formarea personală şi

profesională;

promovarea educaţiei incluzive, lipsită de orice fel de segregare socială,

culturală, economică etc;

abordarea integrativă, holistică, a problematicii comunităţilor

educaţionale ;

realizarea unui mediu şcolar familiar care să implice elevii, părinţii, cadrele

didactice şi ceilalţi membri ai comunităţii în realizarea actului educaţional;

1

respect pentru cultura şi limba minorităţilor naţionale, pornind de la

concepţia că mijlocul de dezvoltare şi îmbogăţire a propriei culturi se face

doar prin dialog intercultural ;

desegregare economico – socială şi culturală;

realizarea educaţiei de calitate;

încurajarea implementării programelor eficiente prin asistenţă şi evaluare

a practicilor experimentale şi inovatoare din partea echipelor manageriale;

dezvoltarea unui management participativ şi democratic, orientat înspre

încredinţarea sarcinilor acelor persoane care sunt capabile să le îndeplin-

ească ;

promovarea unei oferte educaţionale care să răspundă nevoilor

comunităţii şi nevoilor fiecărui participant la educaţie ;

promovarea unui act educational orientat inspre formarea / dezvoltarea

competentelor cheie necesare societăţii cunoasterii.

1

V. CRITERII DE EFICIENŢĂ/ OBIECTIVE GENERALE

CRITERIUL ECHITATE, STABILITATE - Asigurarea caracterului echitabil,

eficient şi relevant al educaţiei şi formării în reţeaua şcolară din judeţul nostru;

CRITERIUL EFICIENŢĂ ÎN UTILIZAREA RESURSELOR - Asigurarea utilizării

eficiente a resurselor financiare alocate pentru o educaţie de calitate;

CRITERIUL ACCES TIMPURIU - Facilitarea accesului la educaţie timpurie, ca

un drept al tuturor;

CRITERIUL AUTONOMIE - Facilitarea îndeplinirii condiţiilor funcţionale ale

mecanismelor specifice descentralizării din învăţământului preuniversitar;

CRITERIUL RELEVANŢĂ - Facilitarea furnizării unui curriculum şcolar bazat pe

formarea / dezvoltarea de competenţe necesare societăţii cunoaşterii, relevante

pentru formarea personala si profesionala, conforme cu cerinţele evoluţiei

societăţii actuale si ale pieţei muncii;

CRITERIUL PERFORMANŢĂ DIDACTICĂ - Asigurarea evaluării performanţei

didactice care sa asigure progresul şcolar individual şi performanţa pentru

fiecare elev;

CRITERIUL FUCŢIONALITATE - Asigurarea respectării cadrului legal de

funcţionare a tuturor unităţilor de învăţământ preuniversitar din reţeaua şcolară

Maramureşeana (cu privire la elementele de modernizare, asistare in educaţie şi

formare, garantarea egalităţii de şanse privind accesul la educaţie);

CRITERIUL EDUCAŢIE PERMANENTĂ - Asigurarea cadrului optim pentru

dezvoltarea educaţiei permanente, care sa ofere posibilitatea obţinerii de noi

calificări, de perfecţionare permanentă.

VI. STRATEGII SPECIFICE/ DIRECŢII DE ACŢIUNE / INDICATORI DE EFICIENŢĂ

Obiective generale şi specificeStrategii / Direcţii de acţiune /

Proiecte / ProgrameIndicatori de eficienţă

1.Realizarea unui sistem educaţional echitabil, eficient şi relevant

1.1. Asigurarea accesului tuturor elevilor la servicii educaţionale de calitate;

1.1.1. Reducerea semnificativă a învăţământului simultan 1.1.2. Plan de actiune in vederea facilitarii accesului tururor elevilor la servicii educaţionale de calitate;1.1.3. Asigurarea cadrului educational specific pentru elevii capabili de performanta

Eliminarea învăţământului simultan pentru clasele din ciclul gimnazial, în toate PJ-urile din judeţ.

Organizarea de grupe / clase pentru elevii capabili de performanţă

1.2. Asigurarea serviciilor de consiliere şi orientare şcolară, profesională şi de asistenţă psihopedagogică.

1.2.1. Planul managerial al CJRAE privind asigurarea serviciilor de consiliere, orientare şcolară, profesională şi de asistenţă psihopedagogică.

Organizarea activitatilor de consiliere de catre profesorii consilieri de la cabinetele de asistenţă psiho-pedagogică, prin arondarea unităţilor de învăţământ care sa ofere tuturor elevilor posibilitatea de a beneficia de consiliere

1.3. Asigurarea educaţiei complementare (educaţie pentru sănătate şi alimentaţie sănătoasă, cultură, cultură civică, antreprenorială şi tehnologică, sport)

1.3.1. Elaborarea unui plan de masuri privind actiunile educationale in domeniul dezvoltarii durabile 1.3.2. Stimularea implementării de proiecte educaţionale centrate pe dezvoltarea spiritului antreprenorial, a creativităţii, spiritului civic şi respectului faţă de valorile democraţiei

Frecventa activităţilor de educaţie pentru dezvoltare durabilă în planul activităţilor de consiliere şi orientareCreşterea cu 7 % a numărului de participanţi la concursuri şcolare in domeniul dezvoltării durabile

1.4. Prevenirii şi combaterii marginalizării şi a excluziunii sociale prin cuprinderea în şcoală a tuturor copiilor proveniti din grupuri dezavantajate sau cu cerinţe educaţionale speciale

1.4.1. Masuri specifice pentru integrarea copiilor cu nevoi speciale1.4.2. Programul Cornul şi laptele1.4.3. Programul Bani de liceu, Euro 2001.4.4. Programul Rechizite şcolare1.4.5. Programul Burse pentru elevi1.4.6. Facilitarea accesului tinerilor la programe

Scaderea, cu 2 %, a abandonului scolar in randul elevilor cu CES sau proveniti din grupuri dezavantajate

19



de educaţie şi formare profesională prin Programul A Doua Sansa1.4.7. Programe de prevenire şi de combatere a abandonului şcolar, a consumului de alcool şi de droguri, a alimentaţiei nesănătoase.

1.5. Asigurarea accesului la educaţie pentru minorităţile naţionale

1.5.1. Măsuri de acces egal la educaţie în toate ciclurile de învăţământ;1.5.2. Asigurarea manualelor şcolare în limbile minorităţilor naţionale;1.5.3. Asigurarea educaţiei interculturale după modele europene.

Nr. de şcoli/ clase cu predare în limbile minorităţilor, în funcţie de nevoi si solicitariCreşterea cu 5% a numărului de cadre didactice participante la cursuri de formare in domeniul educaţiei interculturale, a numărului de activitati extrascolare/ extracurriculare si proiecte de educaţie interculturală

1.6. Asigurarea accesului în domeniul învăţământului confesional, la toate profilurile şi nivelurile

1.6.1. Asigurarea cadrului egal de organizare şi de finanţare a învăţământului confesional, la toate profilurile şi nivelurile

Realizarea de grupe / clase pentru învăţământul confesional, în funcţie de nevoi si solicitari

1.7. Asigurarea evaluării tuturor elevilor din învăţământul preuniversitar în conformitate cu reglementările in vigoare

1.7.1. Organizarea şi monitorizarea examenelor naţionale, a olimpiadelor şi a concursurilor şcolare

Rapoartele examenelor, concursurilor, olimpiadelorMenţinerea ratei promovabilităţii pentru examenele naţionaleMentinerea numărului de elevi premiati la concursuri si olimpiade şcolare

2. Realizarea demersurilor pentru obţinerea de resurse financiare necesare

2.1. Utilizarea eficientă a resurselor de dezvoltare

2.1.1. Reorganizarea reţelei şcolare în procesul descentralizării şi al eficientizării direcţionării resurselor financiare în educaţie.2.1.2 Fundamentarea şi implementarea Planului Judeţean de Reabilitare a şcolilor în parteneriat cu CL/CJ

Toate clasele sa functioneze cu efective optime de eleviCreşterea procentului şcolilor cu autorizaţie de funcţionare.Obţinerea de către toate unităţile de învăţământ a autorizaţiei sanitare până la începerea anului şcolar 2010/2011.

20



2.2. Autorizarea / evaluarea periodică externă a tuturor unităţilor şcolare din judeţ

2.2.1. Stimularea tuturor UPJ de a solicita evaluarea externă periodică de către ARACIP (conform OUG 75/2005).2.2.2. Evaluarea externă a Colegiilor Naţionale şi a Colegiilor Tehnice pentru păstrarea statutului de colegiu.

Creşterea procentului unităţilor de învăţământ care îşi realizează evaluarea externă.Evaluarea tuturor Colegiilor Naţionale şi a Colegiilor Tehnice.

2.3.Sprijinirea demersului local pentru identificarea de spatii noi necesare grădiniţelor, in vederea cuprinderii copiilor de 3-6 ani.

2.3.1. Identificarea necesarului de spaţii în vederea cuprinderii în grădiniţe a copiilor de 3-6 ani.

Reducerea nr. de copii/grupă în gradinitele supraaglomerate

2.4. Sprijinirea accesului la programul naţional de asigurare a transportului şcolar.

2.4.1. Realizarea Planului Judeţean de Monitorizare a utilizării microbuzelor şcolare.

Achiziţionarea de microbuze în toate şcolile din mediul rural care necesită transportul elevilor din mai multe localităţi învecinate.

2.5. Valorificarea optimă a tuturor surselor de finanţare nerambursabilă oferite de Uniunea Europeană pentru educaţie şi formare

2.5.1. Proiecte depuse spre finantare prin POS-DRU

Aplicarea de noi proiecte

3. Facilitarea accesului la educaţie timpurie

3.1. Sprijinirea, monitorizarea şi evaluarea aplicării de metode de lucru specifice educaţiei timpurii, preşcolare şi primare, pentru a pune bazele formarii de competente cheie

3.1.1. Aplicarea de concepţii novatoare în educaţia timpurie, preşcolară şi primară pentru a pune bazele formarii de competente cheie

Numărul participantilor la activitati de formare in domeniul educaţiei timpurii / prescolare / primare

3.2. Cuprinderea în educaţia timpurie a copiilor între 3-5 ani

3.2.1. Diversificarea serviciilor educaţionale pe segmentul de vârstă 3-5 ani.3.2.2. Realizarea de acţiuni în parteneriat cu autorităţile locale.

Rata cuprinderii copiilor din comunitate în grădiniţe.Acţiuni de popularizare a importanţei educaţiei timpurii în parteneriat cu consiliile locale din judeţ.

21



3.3. Asigurarea standardelor de calitate pentru educaţia timpurie

3.3.1. Consilierea si monitorizarea modului in care se ating standardele de calitate pentru educaţia timpurie.3.3.2. Formarea continuă a personalului implicat în educaţia timpurie.

Creşterea calităţii ofertelor educaţionale ale grădiniţelor.

Creşterea cu 5 % a nr. cadrelor didactice cuprinse în programe de formare continuă.

4. Descentralizarea învăţământului preuniversitar

4.1. Asigurarea aplicării prevederilor legislative în domeniul descentralizării învăţământului preuniversitar

4.1.1. Cunoaşterea şi corecta implementare a prevederilor legislative in vigoare, atat in domeniul managementului şcolar, cat şi in domeniul managementului calităţii, respectiv al managementului proiectelor cu finantare comunitară;4.1.2. Consolidarea capacităţilor de tip instituţional, la nivelul unităţilor cuprinse in învăţământul preuniversitar din judeţ, astfel încăt sa fie capabile sa elaboreze si implementeze programe relevante de dezvoltare strategica, in vederea performarii unui management educational eficient si cu valente calitative ridicate.4.1.3. Formarea managerilor scolari şi a personalului administrativ in domeniul gestionarii instrumentelor actuale de management instituţional.

Participare de 85 % din totalul de la nivel judeţean, la programe de formare in perioada de implementare a prezentului document strategic, a persoanelor care fac parte din compartimentul administrativ (normare-salarizare, secretariat-contabilitate), precum si a echipelor manageriale din unităţile de învăţământ cu personalitate juridica.

5. Performarea curriculum-ului şcolar bazat pe competenţe

5.1. Asigurarea condiţiilor optime de realizare a curriculum-ului axat pe formarea / dezvoltarea de competenţe

5.1.1. Monitorizarea, evaluarea şi optimizarea calităţii procesului educaţional.5.1.2. Dezvoltarea competenţelor de predare a cadrelor didactice centrată pe dezvoltarea de

Creşterea cu 5 % a inspecţiilor tematice în specialitate Creşterea cu 5 % a a absolvenţilor ciclului secundar superior cu certificate ECDL şi cu 5% a certificatelor

22



competenţe cheie, prin abordarea creativă a curriculum-ului naţional.5.1.3. Derularea proiectului strategic FSE „Didactica nova form”

de competenţă lingvistică.Numărul de participanti la cursurile de formare

5.2. Asigurarea cadrului educaţional care sa favorizeze promovarea si formarea culturii antreprenoriale

5.2.1. Promovarea de proiecte educaţionale dedicate formării şi promovării culturii antreprenoriale inovative

Creşterea cu 5% a nr. de elevi beneficiari

5.3. Dezvoltarea capacităţii unităţilor de învăţământ de a-şi adapta oferta educaţională la cererea de pe piaţa muncii;

5.3.1. Promovarea şi încurajarea abordărilor transdisciplinare şi trans-curriculare pentru dezvoltarea de competenţe cheie 5.3.2. Monitorizarea capacităţii unităţilor de învăţământ de a-şi adapta oferta educaţională la cererea de pe piaţa muncii;5.3.3. Proiectul FSE <NEXTGENERATION ROMANIA>

Rata de inserţie a absolvenţilor, ca procent de creştere faţă de perioada anterioară.

5.4. Adaptarea ofertei educaţionale în domeniul tehnic şi profesional în conformitate cu nivelul de performanţă, exigenţă şi competenţă descris de Cadrul European al Calificărilor (EQF), pentru nivelurile 1 şi 2 de calificare;

5.4.1. Sprijinirea demersului unităţilor de învăţământ de a-şi adapta oferta educaţională în domeniul tehnic şi profesional în conformitate cu nivelul de performanţă, exigenţă şi competenţă descris de Cadrul European al Calificărilor (EQF), pentru nivelurile 1-4 EQF;

Actualizarea indicatorilor PRAI, PLAI la EQF

5.5. Implementarea Sistemului de Credite pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic (ECVET), şi al eliberării suplimentelor la certificatul profesional şi la diplomă din portofoliul Europass

5.5.1. Monitorizarea demersului unităţilor de învăţământ în implementarea Sistemului de Credite pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic (ECVET), şi al eliberării Mobilipass

Creşterea cu 5% a nr. de activităţi de monitorizate, Cresterea cu 5 % a numărului de certificate Mobilipass eliberate

6. Implementarea unui sistem de salarizare bazat pe performanţă, în concordanţă cu legislaţia în vigoare

23



6.1. Reflectarea performanţei didactice în rezultatele elevilor la evaluările nationale

6.1.1. Evaluarea performanţei didactice raportat la rezultatele elevilor, prin implementarea sistemului naţional de evaluare şi examinare a elevilor în context european;

Rata promovabilităţii la evaluările/examenele naţionale

6.2. Reflectarea performanţei didactice ţinând cont de activitatea în susţinerea performanţei copiilor şi tinerilor capabili de performanţă

6.2.1. Evaluarea performanţei didactice raportat la implicarea în susţinerea performanţei copiilor şi tinerilor capabili de performanţă.

Rezultate ale elevilor la evaluările naţionale şi internaţionale, ca expresie procentuală a performanţelor atinse de elevi, pe nivele diferite, faţă de perioada anterioară

6.3. Reflectarea performanţei didactice ţinând cont de implicarea în activităţi de remediale

6.3.1. Evaluarea performantei didactice raportat la implicarea in activitati remediale

Rata abandonului şcolar, ca procent de descreştere faţă de perioada anterioară

6.4. Eficientizarea formării continue a cadrelor didactice

6.4.1. Monitorizarea impactului cursurilor de formare în calitatea actului educaţional

Actualizarea bazei de date a mentorilor, a profesorilor metodişti/experţi ai ISJ, în colaborare cu Casa Corpului Didactic Maramureş.Ponderea impactului cursurilor de formare în evaluarea performanţelor cadrelor didactice

6.5. Reflectarea în performanţa didactică a experienţei, competenţelor şi bunelor practici dobândite în urma implicării cadrelor didactice în parteneriate şcolare

6.5.1. Monitorizarea impactului parteneriatelor şcolare asupra calităţii actului educaţionale

Ponderea punctajului acordat pentru coordonarea/participarea la activităţi didactice în cadrul parteneriatelor şcolare în punctajul pentru evaluarea anuală a cadrelor didactice

7. Monitorizarea aplicării sistemului legislativ care să asigure modernizarea, stabilitatea şi predictibilitatea sistemului de învăţământ, precum şi garantarea egalităţii de şanse privind accesul la educaţie

7.1. Asigurarea profesionalizării şi depolitizării carierei manageriale în educaţie

7.1.1. Monitorizarea şi evaluarea aplicării politicilor educaţionale naţionale

Numărul de calificative anuale cu FB ale directorilor

24



7.2. Respectarea procedurilor de evaluare şi a examinare pe baza standardelor naţionale adecvate ciclurilor de învăţământ

7.2.1. Asigurarea respectării procedurilor de evaluare şi a examinare pe baza standardelor naţionale adecvate ciclurilor de învăţământ.

Existenţa în toate şcolile a unor comisii de asigurare a calităţii funcţionale

7.3. Întărirea parteneriatului educaţional

7.3.1. Monitorizarea dezvoltării instituţionale prin parteneriate educaţionale cu implicarea susţinută a comunităţii şi agenţilor economici.7.3.2. Monitorizarea valorificării instituţionale a parteneriatelor şcolare

Nivelul de valorificare/ valorizare a parteneriatelor la nivel instituţional/ educaţional

8. Educaţia permanentă în vederea obţinerii unor calificări noi, a extinderii specializării şi perfecţionării

8.1. Încurajarea, prin măsuri specifice, a continuării studiilor

8.1.1. Sprijinirea accesului la studiile obligatorii de 10 ani pentru absolvenţii de gimnaziu. Monitorizarea inserţiei socio-profesionale a absolventilor

Cel puţin 75% dintre absolvenţii învăţământului obligatoriu să-si continue studiile, finalizate cu diplomă de bacalaureat / diploma de calificare profesionala

8.2. Încurajarea participării la educaţie, îndeosebi pentru nivelul studiilor obligatorii, a adulţilor, a persoanelor cu nivel scăzut de calificare; a persoanelor provenind din medii defavorizate

8.2.1. Sprijinirea accesului la studiile obligatorii de 10 ani, prin Programul MECI „A doua şansă”, pentru persoanele care au abandonat / nu au frecventat niciodata şcoala

Creşterea, cu 5% in perioada vizata de Strategie, a numărului de beneficiari ai Programului „A Doua Şansă”

8.3. Stimularea formării continue a cadrelor didactice, prin participare la stagii în alte tari

8.3.1. Monitorizarea valorificării experienţei dobândite în urma unor mobilităţi individuale ale cadrelor didactice beneficiare ale unor burse oferite prin Programul Sectorial Comenius, Programul Sectorial Grundtvig, Centrul de Limbi Moderne de la Gratz, British Council etc.

Creşterea in perioada vizata de prezentul document, cu 5%, a numărului de cadre didactice beneficiare, a numărului de documente Mobilipass eliberate de ISJ, a numărului de proiecte iniţiate de la nivel judeţean in domeniul parteneriatelor educationale finantate prin Longlife Learning Programme, a numărului de aplicatii realizate in vederea accesarii de burse de formare a cadrelor didactice in tari care participa la programele UE

25

VII. REZULTATE PRECONIZATE / INDICATORI DE REZULTAT

Stabilitate, echitate, calitate şi eficienţă în educaţie şi formare pentru

întreg sistemul de învătămant preuniversitar din judeţul Maramureş;

O buna gestionare a resurselor

materiale/patrimoniale/financiare/umane / de timp pentru o educaţie de

calitate în contextul descentralizării;

Acces la educaţie timpurie pentru toţi copiii;

Rezultate performante ale elevilor la evaluările naţionale / internaţionale;

Aplicarea unui curriculum compatibil cu solicitările şi exigenţele elevilor /

parintilor / pietei muncii / ale formarii profesionale contemporane si de

viitor;

Performanţă didactică adecvată nevoii de formare / dezvoltare a

competenţelor necesare societătii cunoaşterii;

Reţea şcolară modernă, incluzivă, care sa răspundă nevoilor comunitătii

locale, deschisă către cooperare pe plan intern si internaţional,

standardizată din punct de vedere al calităţii, predictibilă în termeni de

rezultate, funcţională în termeni de legalitate şi eficienţă;

Acces la educaţie permanentă pentru toţi actorii implicaţi în educaţie

şi/sau formare personala/profesionala, cu implicarea, in primul rand, a

formatorilor locali / nationali din judeţul nostru, precum si a furnizorilor de

programe de formare cu cea mai mare eficienta;

Grad înalt de participare la programe cu finantare comunitara pentru

educaţie şi formare;

Sistem de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor;

Un management administrativ eficient, performant sub aspect

operaţional, la toate nivelurile.

26

VIII. INSTRUMENTE DE IMPLEMENTARE

- Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane şi

proiectele accesate de / cu adresabilitate catre unităţi de învăţământ

preuniversitar din judeţul Maramureş;

- Programul Operaţional Regional şi proiectele accesate de / cu

adresabilitate catre unităţi de învăţământ preuniversitar din judeţul

Maramureş;

- Programul de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii al Comisiei Europene, prin

Programele Sectoriale Comenius, Leonardo da Vinci, Grundtvig,

precum şi prin programe/proiecte accesate de /cu adresabilitate către

unităţi de învăţământ preuniversitar din judeţul Maramureş;

- Planul Naţional de Reforme 2007-2013, avizat de Comisia Europeană;

- Programul Descentralizarea sistemului de învăţământ preuniversitar

romanesc;

- Programe si proiecte judeţene/ regionale/ interregionale/ naţionale/

transfrontaliere;

- Programul MECI A doua şansă;

- Programul construcţiei de grădiniţe;

- Programul Educaţie timpurie;

- Programul Campusuri şcolare;

- Programul Dotări şcolare;

- Programele de asigurare a rechizitelor şcolare, a burselor sociale, „Euro

200”, „Bani de liceu”, a suplimentului de hrană pentru preşcolari şi elevi;

- Programul Transport şcolar.

Baia Mare, octombrie 2009

INSPECTOR SCOLAR GENERAL,Prof. Mariana Pop

27

strategia isj maramures 2009 2013

Documents