raport 2010-2011 implementare sisteme de protectie

ASOCIATIA PENTRU CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE LIFE08NAT/RO/000500

Raport privind pagubele produse de urs si implementarea sistemelor de protectie a culturilor, septelului si gospodariilor in judetele Vrancea, Covasna si Harghita, in anul anul 2010

Cele mai bune practice si actiuni demonstrative pentru conservarea speciei Ursus arctos

in zona central estica a Carpatilor Orientali

Raport privind pagubele produse de urs si implementarea sistemelor de protectie a culturilor, septelului si gospodariilor in judetele Vrancea, Covasna si Harghita,

in anul anul 2010

Decembrie, 2010

Autori : Mihai Ioan Pop Silviu Chiriac Radu Gelu



Context general Având un regim de hrană omnivor, ursul brun poate fi considerat din punct de vedere al comportamentului legat de procurarea hranei o specie oportunistă, care, în funcţie de oferta trofică existenta în teritoriul acoperit, alege cea mai facilă sursă. Suprapunerea arealului de distribuţie a ursului brun cu numeroase zone cultivate sau utilizate de fermieri pentru creşterea animalelor domestice, crează numeroase contexte în care urşii aleg să se hrănească cu fructe, cereale sau animale domestice din livezile sau fermele în care sistemele de protecţie sunt insuficiente sau chiar lipsesc. De aici pornesc numeroase conflicte soldate adesea cu victime din rândul ambelor tabere implicate. Conflicte urs-om

Analizat în spaţiile în care se practică o agricultură tradiţională, conflictul om-urs pare să se estompeze în timp, localnicii învăţând în lungul sutelor de ani care sunt cele mai eficiente metode de reducere a pagubelor sau acceptând „birurile anuale” impuse de traiul în zone populate de urşi. Mergând spre zonele periurbane, sau în areale în care tehnicile agricole tradiţionale au dispărut prin adoptarea unor metode importate din zone lipsite de carnivore mari, se observa că acceptarea socială a urşilor scade accelerat, creându-se o imagine negativă care duce către eşecul activităţilor de conservare sau management durabil a populaţiei de urşi din Carpaţii Romaneşti. Conflictele om-urs au creat pe parcursul timpului numeroase victime umane şi s-au soldat adesea cu importante represalii asupra speciei. Astfel, în judeţul Vrancea, cu toate că nu s-au înregistrat pierderi de vieţi omeneşti, în perioada 2002-2008 aproximativ 25 de exemplare de urşi au fost braconate fiind capturate de localnici cu ajutorul unor laţuri metalice montate în jurul culturilor, livezilor sau în locurile de trecere. Raportat la numărul de indivizi raportaţi oficial în acest judeţ, se poate concluziona că aproximativ 10% din urşii judeţului Vrancea sunt ucişi anual numai prin acţiuni de braconaj pentru protecţia şeptelului şi culturilor agricole. Unde produc urşii pagube? Analiza repartiţiei spaţiale a pagubelor produse de urşi s-a realizat începând cu anul 2002 în judeţul Vrancea prin derularea unui studiu referitor la pagubele produse de carnivorele mari în zona montana a judeţului. Continuat printr-o analiză amănunţită până în anul 2010, acest studiu a fost extrapolat în acest an în judeţele Covasna şi Harghita, prin derularea unui chestionar la nivelul autorităţilor locale din cele trei judeţe. Acestea împreună cu informaţiile furnizate de către gestionarii fondurilor de management cinegetic şi administratorii ariilor protejate, au conturat dimensiune reală a nivelului oficial al pagubelor în cele trei judeţe în care se implementează proiectul, şi au oferit o proiecţie spaţială şi temporală a zonelor conflictuale. S-a constatat că cele mai frecvente pagube sunt produse în spatiile în care se înregistrează densităţi sezoniere crescute ale urşilor sau în zonele în care exemplare de urşi habituaţi consideră localităţile umane ca spaţii de hrănire. Localităţi precum Tuşnad Băi, Gheorghieni, Sovata, Lupeni (din judeţul Harghita) Malnaş, Bodoc, Micfalău, Baraolt, Balvanios (Covasna) sau Câmpuri, Barseşti, Vintileasca (Vrancea) sunt în capul listelor privind nivelul pagubelor produse de urşi. Analiza fiecărui caz în parte evidenţiază similarităţi între factorii care favorizează producerea pagubelor: situate la o altitudine medie cuprinsă între 500-800 m în etajul pădurilor de gorun sau de fag; ocupaţii tradiţionale creşterea animalelor, cultura pomilor fructiferi şi a cerealelor, apicultura, exploatări forestiere şi recoltarea fructelor de pădure; nivel scăzut trai, nivel de instruire scăzut spre mediu, acces la informaţii foarte scăzut, interferenţa zonelor cultivate sau a păşunilor cu teritorii consacrate ale urşilor.



Elemente care favorizează producerea pagubelor

Cele mai frecvente pagube produse de urşii bruni în România sunt suportate de către proprietarii culturilor de cereale, livezilor de pomi fructiferi, de către crescătorii de ovine, bovine şi cabaline, apicultori şi proprietari de pensiuni agroturistice. Pentru fiecare categorie de pagubă exista elemente comune sau specifice care favorizează producerea incidentului.

Elemente care favorizează producerea pagubelor la culturi de cereale şi livezi: lipsa unor îngrădiri adecvate localizarea culturilor şi livezilor în vecinătatea unor suprafeţe forestiere; spaţiile dintre păduri şi livezi nu sunt cosite sau sunt acoperite de tufe şi arbuşti; fragmentarea mare a reliefului din vecinătatea culturii; lipsa paznicilor în perioada de coacere a fructelor; neculegerea în totalitate a fructelor după încheierea sezonului de recoltare;

Elemente care favorizează producerea pagubelor la stâne şi crescătorii de bovine: lipsa unor îngrădiri adecvate; localizarea stânelor/păşune în vecinătatea unor suprafeţe forestiere; spaţiile dintre păduri şi stână/păşune nu sunt cosite sau sunt acoperite de tufe şi arbusti; fragmentarea mare a reliefului din vecinătatea stânei sau păşunei; animalele sunt lăsate liber să pască chiar şi noaptea pentru a produce mai mult lapte; câinii nu sunt întotdeauna paznici buni în teren; de obicei nu sunt bani suficienţi pentru a angaja un numar suficient de ciobani; câinii nu sunt hrăniţi aşa cum trebuie şi părăsesc turma/cireada în căutare de hrană; practicarea „abandonului” cailor în păşuni pe durata verii; păşunatul „la liber” cu bovine sterpe fără utilizarea unor ţarcuri de înnoptare sau a unor grajduri

adecvate; traseele de deplasare a animalelor către păşuni sau surse de apă nu sunt alese pentru evitarea

habitatelor utilizate de urşi;



Elemente care favorizează producerea pagubelor la stupine:

lipsa unor îngradiri adecvate cu garduri electrice sau metalice; localizarea stupinelor în vecinătatea unor suprafeţe forestiere; spaţiile dintre păduri şi stupine nu sunt cosite sau sunt acoperite de tufe şi arbuşti; fragmentarea mare a reliefului din vecinătatea stupinei; menţinerea stupilor în locul în care urşii au provocat deja o pagubă; păstrarea în stupină a utilajelor apicole utilizate în extracţia mierii sau a unor produse apicole

(ceara, propolis)

Elemente care favorizează producerea pagubelor la pensiuni sau spaţii de cazare:

lipsa unor îngrădiri adecvate cu garduri electrice sau metalice; localizarea pensiunilor în vecinătatea habitatelor populate de urşi; colectarea deşeurilor menajere în containere deschise sau accesibile urşilor; plantarea în jurul clădirilor a pomilor fructiferi sau a fructelor de pădure; hrănirea câinilor, pisicilor în spaţiile din exteriorul curţii; abandonul deşeurilor în vecinătatea zonelor turistice; hrănirea exemplarelor habituate sau încurajarea turismului bazat pe observarea/fotografierea

urşilor gunoieri



Analiza pagubelor produse de urs in anul 2010 pe suprfata judetelor Vrancea, Covasna, Harghita

Prezenţa în acelaşi spaţiu al ursului brun şi al activităţiilor umane reprezintă principala premisă a apariţie pagubelor. În fapt obiectivele şi rezultatele activităţilor umane din zootehnie şi agricultură reprezintă în unele situaţi un puternic atractant pentru indivizi din specia urs. În cadrul studiului am identificat două categorii de pagube şi anume, pagube produse şeptelului şi pagube produse culturilor agricole.

Repartizarea incidentelor în arealul proiectului



A. Pagube produse şeptelului: În zona proiectului în urma informaţilor obţinute de la factorii interesaţi, au fost inventariate in perioada 2008-2010, 205 prădări in fondul şeptelului existent. In ceea ce priveşte prădarea pe specii, rezultatele se prezintă după cu urmează: Tabel centralizator al numărului de incidente pe specii de animale domestice şi luna in care au avut loc albine bovine cabaline caprine iepuri ovine pasari porcine TotalIanuarie 0 0 0 0 0 0 0 0 Februarie 0 0 0 0 0 0 0 0 Martie 0 0 0 0 0 0 2 0 2 Aprilie 0 7 0 0 0 6 1 0 14 Mai 3 3 0 2 0 2 0 1 11 Iunie 5 11 0 0 0 8 0 14 38 Iulie 7 15 1 1 0 6 0 12 42 August 2 10 0 1 0 6 0 3 22 Septembrie 1 21 0 2 5 6 7 8 50 Octombrie 0 3 0 0 2 3 8 0 16 Noiembrie 1 3 0 0 3 0 2 0 9 Decembrie 0 0 0 0 0 1 0 0 1 Total incidente 19 73 1 6 10 38 20 38 205 Total pagube (buc.) 76 80 1 50 104 213 158 56 Septel evaluat 2008 (INSSE)

No data

171907 No data 47433 No data

512801No data

229102

Astfel din totalul de 205 incidente, 145 (71% din incidente) au avut loc in perioada de repaus a animalelor si 60 (29% din incidente) au avut loc in perioada activă de păşunat, adăpat etc. Putem concluziona că prădarea în cazul ursului nu se manifestă ca în cazul specilor de feline prin pândirea si selectarea speciei pradă. Din totalul de 205 incidente 70 de incidente au fost considerate ca fiind provocate de urşi „specializaţi”, 54 din acestea având loc în spaţiu ocupat de intravilanul localităţiilor.

Pagube pe categorii de animale9%

35%

0%

3%5%

19%

10%

19%

albine bovine cabaline caprine

iepuri ovine pasari porcine



Din prelucrarea datelor am constatat că 78% dintre incidente au avut loc la o distanţă mai mică de 500 m faţă de liziera pădurii, media calculată pentru cazurile analizate fiind de 449.08 m.

Frecvenţa pagubelor în raport cu distanţa faţă de pădure (prelucrare SPSS) Pentru a avea certitudinea că există o corelaţie între distanţa faţă de pădure şi numărul pagubelor am calculat coeficientul de corelaţie Pearson valoarea calculată fiind r= - 0.668 (pentru n=206 şi p=95%), valoare ce ne indică o corelaţie liniară semnificativă între cele două variabile.

Corelaţia simplă între variabilele număr de incidente şi distanţa faţă de pădure

nr_incid distante Pearson Correlation 1 -0.668* nr_incid N 11 11 Pearson Correlation -0.668* 1 distante N 11 11

*. Correlation is significant at the 0.05 level Concluzia este că probabilitatea de apariţie a unei pagube este mai mare cu cât distanţa faţă de pădure scade (semnul negativ al coeficientului r), iar distanţa până la care riscul este maxim este de 500 metri. Amplasarea ţarcurilor de înnoptare în imediata vecinătate a pădurii este un factor favorizant al apariţiei pagubelor. Din datele analizate am constatat că 70 % dintre incidente au avut loc la distanţe mai mici de 2 km faţă de localităţii., iar 21 % au avut loc la distanţe mai mici de 100 de metri. Media calculată pentru distanţa faţă de localităţi este 1766 metri. Un alt aspect analizat este categoria de utilizare a terenurilor pe care au avut loc incidente. În cadrul analizei s-au folosit date preluate din Corrine Land Cover (CLC), varianta 2000. Pentru identificarea categoriei de folosinţă, utilizând softul Arc Map 9.3, s-a suprapus stratul tematic cu categoriile de



folosinţă CLC şi stratul tematic cu locaţiile incidentelor. În urma suprapunerii, situaţia pagubelor pe categorii de folosinţă a terenurilor este următoarea:

Frecvenţa incidentelor pe categorii de utilizare a terenurilor

Cod clc Categoria de folosinţă Frecvenţa incidentelor

Procent

112 Spaţiu urban si rural continuu şi discontinuu 68 33.5 211 Terenuri arabile neirigate 3 1.5 222 Livezi 2 1.0 231 Păşuni secundare 61 29.6 242 Zone de culturi complexe 6 2.9 243 Terenuri predominant agricole 21 10.2 311 Păduri de foioase 15 7.3 312 Păduri de conifere 2 1.0 313 Amestecuri de foioase cu rasinoase 11 5.3 321 Pajişti naturale 2 1.0 324 Zone de tranziţie cu arbuşti 13 6.3 411 Mlaştini 1 .5 Total 205 100.0

S-a constatat că zonele principale în care au fost semnalate atacurile sunt zonele din spaţiul urban, păşunile secundare (foste zone împădurite, transformate în păşuni) precum şi terenurile predominant agricole. Acestea sunt zone cu activitate umană intensă. În 13,3% din cazuri prădarea a avut loc în pădure, habitatul principal al ursului. În asemenea situaţii principala cauză este neglijenţa umană şi nerespectarea regulilor de păşunat.

Sursa: Mihai Ioan Pop, Teza Disertatie, 2010



B. Pagube provocate culturilor agricole Tabel centralizator asupra numărului de incidente pe tipuri de culturi şi luna in care au avut loc

Porumb Cartof Livezi Ovaz Lucerna Total Ianuarie 0 0 0 0 0 0 Februarie 0 0 0 0 0 0 Martie 0 0 0 0 0 0 Aprilie 0 0 0 0 0 0 Mai 0 0 0 0 0 0 Iunie 0 1 0 0 0 1 Iulie 3 1 0 0 0 4 August 40 1 4 1 0 46 Septembrie 13 0 6 0 2 21 Octombrie 0 0 5 0 0 5 Noiembrie 0 0 0 0 0 0 Decembrie 0 0 0 0 0 0 Total incidente 56 3 15 1 2 77 Total pagube 27.97 ha 0.35 ha 628 pomi 0.1 ha 1.45 ha

În cazul pagubelor provocate culturilor, specificul atacului este diferit din prisma faptului că in multe situaţii culturile sunt „vizitate” de mai mulţi indivizi de urs brun, in aceeaşi perioadă. De asemenea în aceste situaţii este mai dificil de stabilit daca a paguba a fost realizată intr-o singură vizită sau în mai multe. În aceste cazuri nu putem vorbi de o specializare clară a unor indivizi. Suprafeţe afectate au variat intre 0,1 ha şi până la 2 ha. In cazul suprafeţelor mari a fost identificată şi prezenţa mistreţului, nefiind posibil de evaluat ce procent din suprafaţă a fost afectat de urs şi ce procent de mistreţ. Din analiza datelor am identificat perioada critică pentru apariţia pagubelor provocate de urs ca fiind perioada iulie-septembrie. Ca factori favorizanţi ai apariţiei pagubelor prezentul studiu a analizat doar o parte dintre factori respectiv locaţiile activităţiilor umane, utilizarea terenurilor din perspectiva antropizării continue şi prezenţa sau absenţa resurselor trofice antropice. Locaţiile în care sunt amplasate stânele, ţarcurile de înoptare au un rol determinant în favorizarea apariţiei pagubelor. Concluzia studiului este că probabilitatea de apariţie a unei pagube este mai mare cu cât distanţa faţă de pădure scade (semnul negativ al coeficientului r), iar distanţa până la care riscul este maxim este de 500 metri. De asemenea din datele analizate am constatat că 70 % dintre incidente au avut loc la distanţe mai mici de 2 km faţă de localităţii. Rezultatele studiului indică necesitatea îmbunătăţirii sistemului actual de gestiune a şeptelului. Următoarele măsuri ar fi esenţiale:

- stabilirea regulilor de amplasare a stânelor şi ţarcurilor de înnoptare; - stabilirea cu exactitate a traseelor de păşunat; - asigurarea unor măsuri eficiente de protecţie precum garduri electrice şi câini specializaţi,

utilizarea de substanţe repelente - implementarea unor măsuri aversive

Sisteme şi metode de reducere a pagubelor produse de urşi



Un număr mare de atacuri ale urşilor au şanse mari de succes din cauza sistemelor rudimentare de protecţie a fermelor, culturilor sau gospodăriilor rurale. În acest fel apar multe pierderi de animale domestice, stupi, fructe sau cereale, uneori existând chiar riscul de pierderi de vieţi omeneşti. În urma acestor situaţii apare o psihoză în mintea localnicilor care are ca efect o reacţie violenţă împotriva prădătorilor cu care aceştia intră în contact. Pe durata implementării proiectelor de conservare a carnivorelor mari în judeţul Vrancea, una dintre cele mai mari probleme generatoare de conflicte s-a dovedit a fi pagubele cauzate de către urşi şi mistreţi culturilor agricole şi livezilor. Pierderile sunt de obicei mari iar acest lucru conduce la braconaj. Proprietarii de terenuri montează laţuri în scopul de a respinge mistreţii, însă în multe cazuri victimele sunt urşii. Rezultatul unor astfel de acţiuni este reprezentat de rata crescută a animalelor braconate. Prezentarea în rândul localnicilor a avantajelor implementării unor metode şi sisteme eficiente de protecţie a proprietăţilor sau îndepărtare a urşilor poate preveni aceste activităţi ilegale şi totodată reducerea mortalităţii în rândul acestei specii. Dovedirea beneficiilor aduse de aceste sisteme, pentru oameni şi animale, cu siguranţă va conduce la o rată scăzută a braconajului şi la reducerea adversităţii în ceea ce priveşte urşii. Gardurile electrice Gardul electric reprezintă o soluţie viabilă pentru controlul animalelor domestice şi pentru gestionarea eficientă a păşunilor. Poate de asemenea, să fie un sistem eficient de protecţie a livezii, culturii, stupinei sau chiar a gospodăriei împotriva atacurilor animalelor sălbatice (urşi, lupi şi mistreţi). Utilizarea unui gard electrificat este benefic pentru fiecare tip de activitate agricolă şi de creştere a animalelor domestice în zonele în care urşii produc pagube. De ce să folosiţi un gard electrificat? Este uşor de montat (timpul de montaj este cu mult sub timpul necesar pentru instalarea unui gard

convenţional din lemn, fier sau sârmă); Pot fi folosite în locuri izolate, departe de drumuri şi oraşe; Pot funcţiona cu o simplă baterie de 12V (baterie auto) care poate fi reîncărcată cu uşurinţă sau

aveţi posibilitatea să combinaţi cu utilizarea de panouri solare în cazul în care nu există posibilitatea de acces la o sursă de electricitate de 220V;

Previn pătrunderea animalelor sălbatice în incinta protejată, fie că este vorba de o cultură, livadă, stupină, stana, fermă de vaci sau chiar o gospodărie;

Asigură menţinerea în incinta împrejmuită a animalelor domestice; Gardurile electrice au fost utilizate cu succes în multe ţări ca mijloc de prevenire a pierderilor cauzate de către carnivorele mari. Gardul electric acţionează ca o barieră în faţa animalelor sălbatice deoarece prin reţeaua de fire electrice se descarcă impulsuri de înaltă tensiune, şocul electric (8000V, neletal) determinând prădătorii să se retragă imediat. Reducerea pierderilor poate acoperi costul unui gard electric? Un gard electric nu este o măsură de protecţie foarte ieftină; un astfel de gard costă între 300 - 1000 Euro (în funcţie de dotări, lungime, accesorii, sursa de energie, etc). În Vrancea s-a calculat o medie a pierderilor la stânele din zona montană de 260 Euro pe stână. Acest preţ include animalele omorâte precum şi cantitatea de lapte pe care ar fi putut să o dea acestea. Pierderile înregistrate la stânele cu garduri electrice au fost de doar 6.70 Euro, doar 2,59% din pierderile celorlalte stâne fără garduri electrice. Conform acestor calcule, un gard electric care costă aproximativ 300 Euro ar putea să scoată cheltuiala într-un an.Totodată trebuie ţinut cont de faptul că



un astfel de sistem de protecţie poate funcţiona mulţi ani dacă este menţinut corespunzător. De aceea investiţia va fi profitabilă probabil pentru o persoană care deţine multe animale sau care este responsabilă de o turmă pentru o perioadă mai lungă. Principiul de funcţionare a gardurilor electrice

Un generator adaptat surselor de energie disponibile trimite impulsuri electrice de-a lungul firelor gardului. Un animal care atinge firele creează prin corpul său o cale pentru curentul electric spre pământ şi înapoi spre generator pentru a încheia circuitul. Un animal sau vegetaţia care atinge gardul va închide sistemul, cauzând scurgerea curentului în sol. Curentul electric (impulsul) sau şocul emis de generator durează doar 0,0003 secunde. Impulsurile sunt despărţite de 1-2-3 sec. Un gard electric este total nepericulos, de fapt sistemul este mult mai prietenos pentru animale decât sârmă ghimpată care poate cauza rănirea animalelor care vin în contact cu aceasta. Şocul resimţit este o combinaţie a voltajului din gard şi a timpului impulsului electric. Cu cât este mai mare şocul primit de animal, cu atât mai lungă va fi amintirea acestui şoc. Principala ţintă este aceea de a determina prădătorii să investigheze gardul într-o manieră lentă şi precaută pentru a provoca primul şoc la nas. Dacă şocul este primit în spate, animalele reacţionează adesea prin înaintare nu prin retragere. Puterea primului şoc va determina adesea comportamentul animalului faţă de gard în viitor. Un gard electric este alcătuit din 3 componente:

un generator care produce impulsuri de curent; o reţea de conductori care conduce curentul; un sistem de împământare

Generator impulsuri Conductor Izolator

Impamantare Poarta Izolatori poarta

Stalpi susţinere Tester electric Cabluri de conectare



Generatorul (sursa de impulsuri electrice)

Generatorul trebuie, în primul rând, să fie adaptat potenţialelor surse de energie electrică disponibilă. Astfel, cele mai eficiente şi ieftine generatoare sunt cele alimentate de la o sursa de 210-220 volţi. Puterea acestora este mare şi pot alimenta sisteme de garduri electrice cu lungimi de până la 5 km. În lipsa unei surse de energie permanente se poate utiliza un generator de impulsuri, alimentat de la acumulatori de 6, 9 sau 12 V, aceştia putând fi reîncărcaţi sau conectaţi la un panou solar. Cele mai viabile generatoare de impulsuri au încorporate un panou solar şi un acumulator, astfel încât utilizatorul este ferit de eventualele nefuncţionări ale sistemului de protecţie.

Firele gardului (conductorii) Firele gardului conduc curentul formând un circuit care înconjoară perimetrul protejat. Conductorii pot fi confecţionaţi din fire textile împletite cu elemente metalice, benzi cu fire metalice sau fire din aluminiu sau metale galvanizate. Cu cât rezistenţa conductorului este mai mică, cu atât mai bine este condus curentul, mai uşor şi pe o distanţă mai mare. Conductorii trebuiesc testaţi şi aleşi şi în funcţie de rezistenţă la rupere. Un gard electric pentru urşi trebuie confecţionat din fire cu rezistenţa mare la rupere. Izolatorii Aceştia sunt piese confecţionate în general din PVC şi au diferite forme şi mărimi, adaptate unor modele diferite de prindere pe structuri din metal sau lemn. Când folosiţi stâlpi din lemn moale sau oţel, aveţi nevoie de izolatori pentru a preveni pierderile excesive de putere. Împământarea Fără un sistem de împământare corect instalat, gardul nu poate funcţiona. Generatorul are nevoie de un sistem de împământare pentru a completa circuitul şi pentru a-i da animalului un şoc eficient. Peste 80% din disfuncţiile sistemelor de garduri sunt legate de o insuficientă împământare. Un sistem de împământare constă din: baghete galvanizate de împământare clamă de împământare cablu de ieşire Montarea gardului electric Firele se plasează la distanţă de 20-30 cm unul de altul, cele de la nivelul inferior mai apropiate unele de altele (15 cm între ele), distanţa între fire variind în funcţie de teren şi de specia de prădător: - în cazul lupilor, firele vor fi concentrate mai aproape de sol pentru a evita ca lupii să poată săpa pe sub firele de jos ; - în cazul urşilor, setarea firelor se va face cât mai uniform posibil ;



- când gardul se află pe o pantă, în partea din amonte firele se montează la cel mai înalt nivel pentru a reduce posibilitatea ca animalul să sară înăuntru de pe panta superioară. Pilonii se fixează la intervale de 5-10 m, acest lucru depinzând de topografie: acolo unde terenul este neregulat distanţa dintre piloni va fi mai mică pentru a se putea urmări conturul solului cât mai bine posibil. Trebuie verificat întotdeauna dacă firele au acelaşi spaţiu între ele pe aceşti piloni. S-a observat că diferenţele de spaţii au fost imediat observate de către câinii de pază care au putut să se strecoare înăuntru. Firele nu trebuie să atingă solul sau iarba pentru a evita întreruperea curentului de-a lungul firelor. Se pot utiliza role cu fire de 400 m sau 200 m. Înălţimea gardului este singura limită pentru animalele care sar. Prin adăugarea unui gard suplimentar în faţa primului pentru a lărgi întregul sistem, săritorul va ezita să treacă pe deasupra lui. Gardul nu va opri un animal de talie mare care aleargă spre el, fără să-l vadă. Mai mult, majoritatea contactelor cu gardul electric se produc noaptea. De aceea gardul trebuie să fie vizibil, putându-se monta un fir alb în partea superioară a gardului. Sfaturi practice Fără un sistem de împământare, curentul nu va putea să-şi completeze circuitul, fiind complet ineficient iar din această cauză nu vor exista şocuri în gardul electric. Sistemul de împământare al generatorului este asemenea unei antene radio; cu cât este mai mare antena, cu atât mai bună este recepţia. La fel şi în cazul gardului electric: o putere mai mare a generatorului necesită un sistem mai mare de împământare pentru a colecta numărul ridicat de electroni din sol. În soluri afectate sever de uscăciune, cu un conţinut scăzut de minerale, ar trebui folosită o soluţie salină. Sarea este bun conducător de electricitate şi de asemenea atrage şi menţine umiditatea. Sistemul de împământare trebuie testat Dacă gardul nu dă şocul aşteptat, este foarte posibil ca de vină să fie sistemul de împământare. Principalele cauze ale unei împământări ineficiente sunt: - bare de împământare insuficient de lungi - fire prost conectate sau fire de diferite tipuri conectate împreună - conexiuni slabe cu barele de împământare Adâncimea este importantă pentru a se asigura că partea din pământ se află întotdeauna într-un sol umed. Câteva puncte importante de amintit când fixăm un gard electric Îmbinarea firelor: Firele îmbinate incorect pot fi o cauză majoră pentru pierderile de curent. Când uniţi firele la mijlocul gardului, utilizaţi clame de joncţiune. Nu costă mult şi îmbunătăţesc enorm funcţionarea gardului. Niciodată nu îmbinaţi două capete printr-un simplu nod. Pierdeţi prea multă energie (rezistenţa poate fi egală cu un kilometru de fir). Marcarea gardurilor cu voltaj mare: Este necesară avertizarea pentru ca oamenii să nu intre în ele sau să se atingă de acestea. Diametrul firelor: Utilizaţi conductori de cel puţin 2 mm (grosimea firului). Cu cât este mai mare diametrul, cu atât mai bună este conductivitatea şi deci cu atât mai puternic este sistemul. Probleme ce pot apărea în utilizarea gardului electric



Există câţiva factori care au o influenţă negativă asupra gardului electric: sistem inadecvat de împământare conexiuni proaste sau corodate ale împământării sau a firelor lungimi mari ale firelor subţiri distanţă mare a unui singur fir din gard fire ruginite vegetaţie excesivă în jurul gardului fire rupte

Intreţinerea gardului electric

Menţinerea vizibilităţii gardului este parte din întreţinerea sistemului electric şi a programului de instruire a animalelor sălbatice.Gardul trebuie verificat periodic. Sursa de energie electrică trebuie verificată de asemenea periodic cu ajutorul unui voltmetru sau a unei lumini de control care atârnă de gard. O verificare anuală a sistemului de împământare a generatorului este necesară. Vegetaţia ierboasa de sub firele conductoare trebuie cosită în permanenţă astfel încât să nu existe scurgeri de energie pe timpul perioadelor cu exces de umiditate. Sisteme de îndepărtare vizuale, acustice şi olfactive Îndepărtarea urşilor de anumite zone în care sunt atraşi datorită existenţei unei oferte trofice, poate fi realizată şi prin utilizarea unor echipamente care prin zgomotul sau mişcarea liberă în vânt pot speria indivizii neobişnuiţi cu prezenţa acestora. Înzestrarea cu astfel de sisteme de protecţie a culturilor agricole şi livezilor este utilizată în mod tradiţional în zonele populate de urşi, ţăranii folosind o multitudine de improvizaţii (sticle de plastic, cutii de conserve, cârpe, sperietori din paie şi materiale textile, bucăţi de folie, pungi de plastic, etc) agăţate pe garduri de lemn sau pe sârme metalice. Aceste improvizaţii nu sunt însă eficiente din cauza lipsei de consecvenţă sau a utilizării necorespunzătoare.

Localnicii din zona depresionară şi colinara a judeţului Vrancea îşi apără şi acum lanurile de porumb cu PET-uri şi cârpe legate de gardurile rare din sârmă.

Şnururi cu steguleţe Utilizarea unor şnururi lungi pe care sunt montate cârpe de culoare roşie este o metodă care a copiat practicile utilizate de vânători pentru direcţionarea unor animale sălbatice către liniile de puşcaşi sau către capcanele de picior. Cu ocazia acestor activităţi s-a constatat că animalele sălbatice se tem de astfel de sisteme, cel mai adesea neîndrăznind să trecă pe sub cârpele colorate care atârnau pe şnururi



de lungimi considerabile. Extrapolând acesta metodă, cercetătorii au utilizat-o în protecţia turmelor de oi, experienţele realizate arătând ca lungi perioade de timp, prădătorii nu au îndrăznit să prade stanele înconjurate cu astfel de steguleţe. În România, metoda a fost folosită de Asociaţia pentru Protecţia Naturii şi Păsărilor „Grupul Milvus”, rezultatele obţinute fiind încurajatoare. Pregătirea şnururilor cu steguleţe Cel mai frecvent aceste şnururi cu steguleţe sunt confecţionate din sfoară subţire şi rezistentă cu lungime de 50-100m. Pe o sfoară bine întinsă între doi suporţi de lemn sau metal, se cos din maxim 40 în 40 centimetri benzi înguste textile de culoare roşu aprins. Benzile trebuie să fie suficient de lungi pentru a atârna aproape de sol (dimensiunile recomandate sunt 10 x 60 cm). Şnururile astfel confecţionate se rulează pe un tambur de lemn, fiind utilizate în funcţie de necesităţi pentru protecţia fermelor, culturilor, livezilor sau stupinelor. În unele cazuri, între steguleţe pot fi inserate baloane colorate, care pe lângă efectul vizual, produc zgomote puternice dacă sunt sparte de urşi în încercarea de căţărare pe gard.

Gardurile de sârmă pot fi dublate de şnururi cu steguleţe sau chiar de baloane colorate. Foto:www.dfw.state.us ; /www.wolvesandhumans.org

Instalarea şnururilor cu steguleţe Metoda este foarte ieftină, facilă şi mai ales portabilă, aceste sisteme de protecţie fiind întinse său strânse în numai câteva minute. Important este ca aceste şnururi să fie fixate între doi stâlpi solizi care să nu cedeze din cauza portanţei şi mai ales să nu se aplece din cauza greutăţii atunci când cârpele se udă de la ploaie. Şnurul cu steguleţe se întinde la o înălţime care să permită cârpelor roşii să se mişte în vânt la cca. 15 centimetri deasupra solului. Este foarte important ca întreaga ferma sau stână să fie înconjurată de astfel de steguleţe, cea mai mică breşa creând o poartă pentru accesul prădătorilor. Efectul acestor steguleţe poate fi mărit dacă cârpele sunt îmbibate cu odorizante care să atragă atenţia prădătorilor pe timpul nopţii. Dacă un steguleţ lipseşte trebuie înlocuit de urgenţă cu altul; un prădător obişnuit cu o astfel de breşa va intra în continuare şi printre steguleţele existente.



În cadrul proiectului LIFE s-au utilizat snururi cu steguleţe pentru protecţia culturilor chiar şi în spaţiile unde existau garduri solide din lemn.

Sisteme mixte optice-acustice-olfactive Numeroasele pagube produse de animalele sălbatice culturilor şi şeptelului au determinat firme specializate în vânzarea şi confecţionarea accesoriilor necesare managementului fondurilor cinegetice, să testeze o serie de sisteme de tip repelent pentru îndepărtarea animalelor sălbatice de anumite obiective (ferme, culturi, autostrăzi, zone locuite etc). Astfel, a fost improvizat de către o firmă germană (Leroi Jagd GmbH) sistemul „waldwerk game-stop” care avea iniţial rolul de a îndepărta animalele sălbatice de anumite tronsoane de autostrada unde există un risc iminent de coliziune. În cadrul proiectului LIFE08NAT/RO/000500 s-a montat acest sistem, confecţionat de noi artizanal, pentru indepărtarea urşilor de livezi şi culturi agricole. Acest sistem constă din patru benzi de aluminiu curbate de o parte şi de alta, în aşa fel încât să se arcuiască în interior. Fiecare bandă va reflecta lumina de la luna sau de la soare în mod diferit iar sub acţiunea vântului acestea se lovesc generând zgomote destul de puternice. Banda din aluminiu este îndoită astfel încât să se creeze un suport pentru lipirea unei bucăţi din pâslă impregnată cu substanţe repelente. În acest fel astfel pâsla poate emana mirosul repelent în timp ce este protejată de ploaie. Sistemul are un efect optic, acustic şi olfactiv de descurajare a urşilor, atunci când fiecare dintre cele patru benzi de aluminiu curbate de o parte şi de alta, la o mică adiere de vânt, vor genera un zgomot strident sau reflectă lumina lunii. Pentru a creşte efectul optic, benzile tratate de aluminiu ar trebui montate la nivelul ochiului animalelor în intervale de maxim 2 metri. Sistemul nostru funcţionează cu 2 tipuri complet diferite de subsţante repelente pentru a preveni orice potenţială uzare a efectului olfactiv de îndepărtare.



În cadrul proiectului LIFE s-au utilizat şnururi cu steguleţe dublate de sisteme metalice cu funcţie optică-acustică-olfactivă pentru protecţia culturilor. Rezultatele arată că urşii sunt descurajaţi să pătrundă în siturile protejate, reducându-se astfel nivelul pagubelor. Foto: LIFE08NAT/RO/000500

Substanţe repelente Literatura de specialitate referitoare la metodele de reducere a pagubelor produse de urşi cu ajutorul unor substanţe repelente este destul de săraca, pe piaţa existând în acest moment un singur produs omologat, care a fost testat şi a avut rezultate în îndepărtarea animalelor sălbatice de anumite zone în care oferta trofică îi determină să producă pagube. În cadrul activităţilor de protecţie a culturilor şi şeptelului împotriva producerii pagubelor de către urşi, a fost achiziţionat produsul „ HUKINOL” ( acid isovaleric). Produsul are un cost redus şi poate fi distribuit în special de firme germane în diferite ambalaje şi concentratii (500 ml, 1000 ml). Această substanţă repelentă reproduce mirosul de sudoare umană, îndepărtând astfel cam toate speciile de animale sălbatice care asociază prezenţa umană cu un pericol iminent. Acest repelent este deosebit de puternic şi de persistent, un flacon de cca 500 ml, asigurând o protectie eficientă pentru un hectar de cultură timp de minim o lună. Cu această substanţă repelentă au fost impregnate bucăţile de pâslă ataşate sistemelor metalice mixte prezentate anterior, rezultatele înregistrate fiind încurajatoare. Un efect repelent puternic este obţinut şi prin agăţarea pe garduri sau pe crengile copacilor limitrofi, a unor sticluţe care conţin vată îmbibată cu hukinol. Perioada de timp în care persistă acest repelent este mult mai mare, dar intensitatea mirosurilor şi efectul repelent este mai scăzut.



Câini de pază Utilizarea câinilor de pază a fost întotdeauna un ajutor important pentru protecţia animalelor domestice crescute în zonele în care există şi prădători naturali. Simpla prezenţă a câinilor generează un puternic efect disuasiv la animalele de pradă. Câinii descurajează iniţial prădători şi alertează ciobanii printr-un lătrat puternic, moment în care cea mai mare parte a indivizilor dispuşi să atace sunt descurajaţi. Pentru efectivele de mărime medie (150-200 animale) ciobanii ar trebui să aibă 2 sau mai mulţi câini de apărare. Un aspect cheie al comportamentului câinelui este ataşamentul faţă de turmă, pe care-l dobândeşte în contact strâns cu efectivele de animale pe parcursul zilei. Contactele cu alţi câini sau oameni (mai ales copii) ar trebui să fie limitat pentru a favoriza fixarea câinilor ca animale de pază. Avantajele utilizării câinilor specializaţi în paza animalelor:

reduce pagubele înregistrate din cauza prădătorilor naturali; reduce forţa de muncă necesară pentru pază în timpul nopţii; alertează rapid ciobanii când apar ameninţări; protejează bunurile fermierilor; permite utilizarea eficientă şi extinsă a păşunilor inaccesibile

Cu toate că metoda este deosebit de eficientă, în Romania nu are efecte majore în zonele populate de urşi din cauza faptului că puţini crescători de animale deţin rase de câini ciobăneşti adaptate protecţiei împotriva carnivorelor mari. De asemenea randamentul scăzut este datorat şi modului tradiţional de creştere şi îngrijire a câinilor de la stâne: câinii sunt hraniţi rar, doar cu mămăligă şi produse derivate lactatelor, sunt învăţati cu prezenţa oamenilor şi se ataşează de aceştia, nu sunt ţinuţi tot timpul anului în mijlocul animalelor domestice, nu sunt învăţaţi să nu părăsească perimetrul stânelor atunci când prădătorii atacă. Adesea câinii de la stâne se deplasează pe distanţe mari în cautarea hranei şi devin, din cauza lipsei de mâncare, prădători în lanturile trofice naturale, prin consumul de animale sălbatice (iepuri, căpriori, capre negre sau chiar şi cerbi).

În România există trei rase de câini recunoscute pentru eficienţa în paza şeptelului şi reducerea pagubelor produse de urşi şi lupi. Rasele de câini ciobănesc carpatin, ciobănesc mioritic şi ciobănesc de Bucovina au fost selectate de ciobani timp de sute de ani şi sunt astăzi foarte eficiente în protecţia animalelor domestice. Foto: LIFE08NAT/RO/000500

În anul 2009, în cadrul proiectului LIFE-XTRA, Facultatea de Silvicultură din Braşov, a demarat o acţiune prin care se doreşte reducerea pagubelor produse de urşi şi lupi la stânele din câteva areale,



prin donarea şi monitorizarea unor câini ciobăneşti selecţionaţi din rase autohtone, specializate în paza oilor şi respingerea atacurilor prădătorilor. Declanşarea aversiunii faţă de hrană (condiţionări adversive) Condiţionările adversive implică asocierea unei experienţe negative cu un produs alimentar, o zonă sau un eveniment, pentru a dezvolta în viitor un comportament de evitare de către urşi. Cercetătorii din întreaga lume au efectuat mai multe studii privind inducerea artificială a aversiunii prădătorilor în legătură cu anumite tipuri de alimente). În acest scop, au fost utilizate, spre exemplu, gulere electronice pentru câinii care emiteau impulsuri puternice la momentul atacului unui prădător. O altă variantă a acestei metode este utilizarea de produse chimice repelente pentru a descuraja prădătorii să mănânce animale omorâte dupa producerea atacurilor. Dethier (1947) defineşte repelenţii ca „acele substanţe care, ca stimuli, suscită reacţii de evitare”. Ca o subclasă a acestei definiţii, „învăţarea aversiunii condiţionate” poate fi definită ca fiind o tehnică ce urmăreşte să genereze o evitare a unui anumit tip de hrană sau locaţie printr-o asociere învăţată dintre hrană sau locaţie şi efectele de îmbolnăvire induse chimic. Acesta este un răspuns condiţionat pavlovian clasic acolo unde hrana sau locaţia se comportă ca stimuli repelenţi (repulsivi) mai degrabă decât ca stimuli chimici. Pentru ca acest lucru să se întâmple, aversiunea chimică trebuie să rămână neremarcată de către exemplarul ţintă, altfel aceasta va deveni repelentul. Această tehnică ocoleşte cerinţa pentru aplicarea continuă a unui repelent nociv, şi poate avea efecte repelente pe termen lung asupra animalului ţintă (Gustavson 1974a,b; rozin and Kalat 1971). Clorura de litiu (LiCl) a fost investigată ca agent de condiţionare a aversiunii în controlul coioţilor şi a ursului brun. Gustavson a postulat modul său de acţiune fie ca o acţiune neidentificată asupra sistemului nervos central, conducând către un disconfort gastro-intestinal, vomă şi creşterea presiunii sângelui, fie ca un disconfort gastro-intestinal cauzat de trecerea ionilor de litiu de-a lungul epiteliului intestinal. Această substanţă chimică are o serie de avantaje. Este relativ ieftină. Este destul de sigură pentru oameni pentru a fi manipulată. Marja de siguranţă între o doză eficace şi o doză letală (indicele terapeutic) este mare. Ea poate fi stocată pe termen nelimitat. Acesta este omniprezentă în sol, în apele subterane şi apa de mare. S-a constatat că cea mai mare doză care a produs o aversiune la canide (500 mg / kg greutate corporală) nu poate produce aversiune rapidă la felide. Acele grele şi seringi de calibru mare (cc 60) sunt folosite pentru a trata carcasele pradă cu o soluţie de LiCl (nu mai mult de 10 grame LiCl dizolvat în fiecare 1 litru de apă curată). LiCl este un deshidratant, deci mănuşile de cauciuc pot fi utile în reducerea iritării pielii. Într-o carcasă de vacă, sunt necesare sute de injecţii, întrucât doar 3 cc de soluţie ar trebui să fie inserată în ţesut la fiecare injectare a carcasei. În cazul în care prada ţintă este nocturnă, carcasele ar trebui să fie acoperite cu crengi pentru a minimiza consumul diurn al păsărilor şi al altor animale sălbatice. Aplicaţia nu reprezintă o metodă de realizat o singură dată. Ca orice altă metodă de creştere a animalelor şi de management, este nevoie de consecvenţă. Aplicaţiile trebuie să se facă anticipând perioadele când pierderile prădătorilor vor fi cele mai mari din cauza femelelor lor care işi hrănesc puii sau în sezoanele de fătare. Trebuie să fie întreprinse toate eforturile pentru a trata toate carcasele. Netratate, carcasele reprezintă o sursa buna de hrană şi îi vor învăţa pe prădători să dezvolte un gust pentru carnea animalelor domestice. De asemenea această substanţă adăugată mierii, puietului sau fagurelui de miere creează o aversiune faţă de stupi, cauzând o stare temporară de boală atunci când urşi mănâncă acele produse apicole.



Situatia implementarii unor sisteme de protectie a culturilor agricole, fermelor de animale sau stupinelor pe raza judetelor Vrancea, Covasna si Harghita in perioada mai 2010 – august 2010

Nr. Crt.

X Y Obiectiv protejat

Localizare Nume proprietar Sistem protectie Data

montarii

Data incetarii

contractului

1 45 59 31,3 26 45 00,8 stana Vizantea Livezi Robu Marian gard electric+sistem acustic si vizual 13.03.2010 15.12.2010

2 45 38 18,5 26 43 59,0 stana Vintileasca Noaptes C. Ion gard electric 19.05.2010 30.10.2010

3 45 55 11,7 26 46 19,9 cultura Barsesti Chirila Costel gard electric+sistem acustic si vizual 07.06.2010 01.11.2010

4 45 55 12,5 26 46 19,0 stana Barsesti Chirila Costel gard electric 07.06.2010 01.11.2010

5 45 45 48,5 26 31 54,4 stana Paulesti Dobre Gicu gard electric+sistem acustic si vizual 10.06.2010 15.10.2010

6 45 46 33,2 26 29 18,1 stana Negrilesti Stanciu Paul gard electric+sistem acustic si vizual 12.06.2010 20.10.2010

7 45 37 08,3 26 44 55,6 cultura Vintileasca Lalu Stan gard electric+sistem acustic si vizual 10.05.2010 15.10.2010

8 45 38 03,7 26 47 09,4 stana Vintileasca Lalu Stan gard electric 10.06.2010 15.10.2010

9 44 44 4,7 26 27 11,4 stana Nereju Popa Virgil gard electric+sistem acustic si vizual 15.06.2010 15.10.2010

10 45 50 02,8 26 14 25,5 stupina Covasna Pandele Dan gard electric 22.06.2010 01.09.2010

11 46 1 4,1 26 38 22,6 stana Soveja Benea Marian gard electric+sistem acustic si vizual 21.06.2010 25.10.2010

12 45 46 23,2 26 17 59,2 stana Covasna Lazar Ion gard electric+sistem acustic si vizual 22.06.2010 01.11.2010

13 46 1 48,3 26 39 6,4 stana Soveja Ene Dan gard electric+sistem acustic si vizual 28.06.2010 20.10.2010

14 45 56 59,5 26 33 7,16 cultura Lepsa Filote Victor gard electric+sistem acustic si vizual 06.07.2010 15.11.2010



15 46 27 22,4 25 36 20,6 stana Madaras Imre Emeric

Vancsa gard electric 13.07.2010 25.11.2010

16 46 33 15,0 25 37 17,3 ferma bovine

Carta Gal Laszlo Mihaly gard electric 14.07.2010 25.11.2010

17 46 30 32,1 25 34 58,6 stana Danesti Fibula Laszlo gard electric+sistem acustic si vizual 14.07.2010 29.09.2010

18 46 2 16,1 26 1 24,6 Livada Turia Ferentz Zoltan gard electric+sistem acustic si vizual 31.07.2010 20.10.2010

19 46 38 50,5 25 43 14,2 stana Sandominic Dobos Zoltan gard electric 15.07.2010 15.11.2010

20 45 53 23,5 26 38 2,9 livada Paulesti Pantus Emil gard electric+sistem acustic si vizual 21.07.2010 15.10.2010

21 45 47 36,2 26 41 29,8 cultura Spulber Albu Vasile gard electric+sistem acustic si vizual 23.07.2010 20.10.2010

22 45 44 46,6 26 47 22,2 cultura Spulber Badiu Gheorghe gard electric+sistem acustic si vizual 24.07.2010 25.10.2010

23 45 58 5,4 25 47 1,9 stana Zălan Kiss Elemer gard electric+sistem acustic si vizual 23.06.2010 01.11.2010

24 45 47 51,2 26 43 29,1 livada Paltin Goga Maricel gard electric+sistem acustic si vizual 30.07.2010 20.10.2010

25 45 46 23,4 26 57 14,5 cultura Mera Lungu Silviu gard electric+sistem acustic si vizual 5.08.2010 15.10.2010

26 45 59 10,6 26 41 31,0 cultura Soveja Balbarau Costica gard electric 11.08.2010 01.11.2010

27 45 59 10,6 26 41 31,1 livada Soveja Balbarau Costica gard electric 11.08.2010 01.11.2010

28 45 56 0,2 26 35 42,6 livada Lepsa Marian Ileana gard electric 17.08.2010 01.10.2010

29 45 44 50,6 26 42 56,1 cultura Spulber Caba Petrut gard electric+sistem acustic si vizual 25.08.2010 30.10.2010

30 45 46 22,0 26 57 10,2 livada Mera Sava Sorin gard electric+sistem acustic si vizual 26.08.2010 25.10.2010



ANALIZA SISTEMELOR DE PROTECTIE MONTATE IN ANUL 2010

FIŞE EVALUARE

Robu Marian – stână

Numele stanei – Gura Văii Cod GPS – STANA1

Starea actuala a stanei

- activa - foarte bună

Vechime – 5 ani

Numele locului – Gura Văii

Comuna de care apartine stana – Vizantea Livezi

Pozitia pe harta

- Lat – 45 59 31,3

- Long – 26 45 00,8

- Altitudinea – 456m

Distanta fata de cea mai apropiata sursa de apa - 5 m

Numele sursei de apa - Slatina

Tip de vegetatie existent in apropierea stanei – pădure fag

Distanta fata de padure – 3 m

Trasee de acces ale ovinelor in zona montana (se va mentiona ruta pe care

ciobanii urca si coboara oile din munte) – nu este cazul, şeptelul rămâne în

acelaşi amplasament pe tot timpul anului

Trasee de pasunat in timpul unui sezon (se vor mentiona pasunea sau

pasunile folosite pentru pasunat, durata de stationare pe fiecare pasune si

numarul de animale duse la pasunat) – păşunea folosită se află în imediata

vecinătate a gospodăriei. Numărul de animale este de 60 capete

Efective animale: - ovine - 20

- caprine - 30

- cabaline - nu

- bovine - 8

- porcine – 2



Numar de animale ucise, din care: - ovine - 6, anul - 2009, luna - 08, ora – 21, ce animal salbatic - lup - ovine - 2, anul - 2008, luna - 06, ora – 22, ce animal salbatic - lup

- caprine - 1, anul - 2008, luna, 07, ora – 22, ce animalsalbatic - lup - bovine - 1, anul - 2009, luna 07, ora – 24, ce animal salbatic - urs - bovine - 1, anul - 2007, luna 10, ora – 21, ce animal salbatic - urs

Perioada de păstorit – 1.04.2010 – 15.12.2010

Amplasarea stânei Poziţie (pe unităţi geomorfologice, pe versanti, pe văi) - Vale

Panta – 10 grade

Expoziţia versanţilor - vestică

Orientarea faţă de direcţia predominantă a vântului – N-S

Resurse de apă :

- Distanţa – 5 m

- Calitate - bună

- amenajări realizate - nu

- diferenţierea surselor de apă pentru animale şi oameni – captare pentru oameni;

pentru animale pârâul Slatina

Caracterizare tehnică

- suprafaţa stânei – 1,8ha

- vechimea stânei – 5 ani

- caracter permanent sau temporar (pe perioada de vara)

- dotări existente: pentru oameni (spaţii de locuit) pentru prelucrarea laptelui

pentru animale etc……….

Tip de stână:

- gospodărie permanentă

Sistem de pază

- Câini :

- număr - 2

- cu jujau - nu

- fara jujau - 2



- prezenţa gardurilor (lungime, tip) – garduri din scândură 250m

Disfuncţionalităţi la stâne

- cazuri de atac al stânelor de către animale sălbatice (pe categorii: urs, râs, lup)

Urs – un atac în 2007 şi unul în 2009

Râs - nu

Lup – trei atacuri în 2008 şi un atac în 2009

Gestiunea deşeurilor

- existenţa unui loc de depozitare a deşeurilor

- prezenţa ambalajelor (în special metal, sticlă şi plastic)

Mod de valorificare a produselor rezultate (lapte, lână, carne)

- uz interior

Personalul stânei

- locul de provenienţa al baciului (şefului stânei) şi obligaţiile acestuia – loc. Vizantea

Livezi; obligaţii – procesarea materiilor prime rezultate de la animale

- vârsta şi nivelul de educaţie al baciului – 40 ani, liceul

- vechimea în această funcţie – 5 ani

- număr de ciobani pe număr de oi - 1

- provenienţa ciobanilor (localitatea) – Vizantea Livezi

- distribuţia pe grupe de vârstă a ciobanilor – 40 ani

- nivelul de educaţie al ciobanilor (ultima şcoală absolvită) – 8 clase

- starea civilă a ciobanilor - căsătorit

Venitul anual rezultat din activităţi de păstorit – 1000 lei

Evaluarea economică a pagubelor produse la stâne

- Numărul de animale ucise anual (exclusiv câini) prin:

- incendii - nu

- atacuri ale animalelor sălbatice (pe categorii: urs, lup, râs)

URS – 3000 lei

LUP – 1200 lei

RÂS – nu

Descriere sistem Robu Marian



Articol Tip Nr. buc./

m Tip bandă 300mFir electric Tip fir 300m

Poarta gard electric Nu Tip fir autofiletanţi 51bc Tip bandă 75bc Tip cârlionţ albi 21bc Tip colţ albi Gallagher 5bcTip tijă autofiletanţi 2bc

Izolatori gard electric

Sistem impamantare Bară cornier 1bcGenerator Tip Coral N800 1bcLampa verificare Tip Gallagher 1 bcIndicator tensiune Tip Neon Fence Tester 1bcCablu traversări - Ampermetru - Voltmetru - Bride prindere cablu Tip bride înădire bandă 2bc

Izolatori tip colţ cu filet şi şurub 5bc Sistem acustic şi vizual din tablă 5bc

Alte materiale folosite

Monitorizarea si asigurarea functionalitatii sistemului electric de protectie



Date la care s-a verificat functionalitatea sistemului:

18.04.2010 - sistemul nu functiona bine datorita firului de impamantare neizolat si ros de

animale

Interventii

s-a schimbat firul de impamantare

s-a curatat ecranul solar

19.05.2010 - sistemul functiona satisfacator

Interventii

s-au intins firele

s-au schimbat 2 izolatori rupti

21.06.2010 – sistemul nu functiona la parametrii maximi din cauza contactului dintre firul

conductor inferior si iarba crescuta sub el;

Interventii

s-a cosit iarba cu motocositoarea

s-a inlocuit 10m de fir conductor si trei izolatori rupti

s-au montat 2 sticlute cu Hukinol

Ca urmare a acestor operatiuni gardul electric a functionat in parametrii optimi.

20.07.2010 – sistemul functiona relativ bine dar totusi s-a intervenit cu urmatoarele

operatiuni:

- s-au intins firele conductoare

- s-au inlocuit 2 izolatori rupti

23.08.2010 - sistemul avea pierderi de curent datorita ruperii unui stalp sustinator si a trei

izolatori;

Interventii

s-a schimbat stalpul de sustinere a firelor

s-au schimbat izolatorii rupti

29.09.2010 – sistemul functiona foarte bine

Analiza eficientei sistemului de protectie

Din interpretarea fisei de supravegherea sistemului de protectie s-a tras concluzia ca gardul

electric a avut un randament de 100% (in intervalul de timp cat a fost intretinut

corespunzator), in anul 2010 nefiind inregistrate pagube.



Noapteş Ion – stână

Numele stanei - Bahnele Cod GPS – STANA2

Starea actuala a stanei - bună

Vechime – 13 ani

Numele locului - Bahnele

Comuna de care apartine stana - Vintilesca

Pozitia pe harta

- Lat – 45 38 18,5

- Long – 26 43 59,0

- Altitudinea – 725 m

Distanta fata de cea mai apropiata sursa de apa – 400m

Numele sursei de apa - Palanca

Tip de vegetatie existent in apropierea stanei – pâlcuri sălcii



ciobanii urca si coboara oile din munte): - Muntioru - Bahnele



numarul de animale duse la pasunat): - Păşunea Bahnele

Situatii de traversare a fondului forestier:

- pentru adapat

- pentru a ajunge la păşune


- cabaline - 3

- porcine - 4

Numar de animale ucise, din care:

- ovine -2, anul - 2009, luna - august, ce animal salbatic - lup



Perioada de păstorit – 10.05.2010 – 30.10.2010 Amplasarea stânei

Poziţie (pe unităţi geomorfologice, pe versanti, pe văi) - vale

Panta – 20 grade

Expoziţia versanţilor - est

Orientarea faţă de direcţia predominantă a vântului – Est-Vest

Resurse de apă :

- Distanţa – 15 m

- Calitate - buna

- amenajări realizate – budăi de lemn

- diferenţierea surselor de apă pentru animale şi oameni – există


- suprafaţa stânei – 0,5 ha


- caracter - temporar (pe perioada de vara)

- dotări existente - pentru prelucrarea laptelui pentru animale

Sistem de pază

- Câini :

- număr - 6

- cu jujau - 3

- fara jujau - 3

- prezenţa gardurilor (lungime, tip) – 300 m

Disfuncţionalităţi determinate de păstorit

- potecire (există sau nu există, cu precizarea locului în care se instalează) – există în

partea de nord a stânei


- cazuri de atac al stânelor de către animale sălbatice (pe categorii: urs, râs, lup)- Lup – două

atacuri în 2009






- alte tipuri

Personalul stânei

- locul de provenienţa al baciului (şefului stânei) şi obligaţiile acestuia: - Vintileasca;

mulge oile, face caşul şi urda, asigură hrana ciobanilor, face curăţenie în stână.

- vârsta şi nivelul de educaţie al baciului – 10 clase şi curs consultanţă APIA



- provenienţa ciobanilor (localitatea) - Vintilesca

- distribuţia pe grupe de vârstă a ciobanilor – 2 pers. 27 ani, 1 pers. 17 ani, 1 pers. 40

ani

- nivelul de educaţie al ciobanilor (ultima şcoală absolvită) – curs consultanta APIA

- starea civilă a ciobanilor – 3 ciobani căsătoriţi, 1 cioban necăsătorit


- activităţi prestate în afara sezonului de păstorit - casnic



- atacuri ale animalelor sălbatice (pe categorii: urs, lup, râs) - LUP – 1 oaie în 2009

- Degradarea stânelor datorită:

- riscurilor naturale – a luat vântul saivanul în 2009

Stabilitatea stanelor

- mutarea amplasamentului stanei in ultimii 10 ani – nu



Descriere sistem Noapteş Ion


m Fir electric Tip fir 450m

Poarta gard electric Tip Gallagher elastice 2bcTip fir autofiletanţi 39bc Tip poartă 3bc Tip colţ albi Gallagher 13bcTip tijă autofiletanţi 19bc


Sistem impamantare Tip Bară cornier 1bcGenerator Tip Gallagher S17 1bcLampa verificare Indicator tensiune Cablu traversări Ampermetru Voltmetru Bride prindere cablu 2bc






28.06.2010 – sistemul nu functiona la parametrii maximi din cauza deteriorarii unei

portiuni din firul conductor si a unor izolatori rupti

Interventii

s-a inlocuit 30m de fir conductor si 5 izolatori rupti


23.07.2010 - gardul electric functiona bine dar firul de impamantare nu era izolat

corespunzator

Interventii

s-a schimbat firul si gardul a functionat foarte bine

28.08.2010 - gardul nu functiona la parametri maximi datorita ierbii crescute sub

conductorul electric

Interventii

s-a cosit iarba si sistemul a revenit la parametri optimi

s-a completat o sticluta cu Hukinol

26.09.2010 – gardul electric avea pierderi de curent datorita deteriorarii a 5 izolatori si a ierbii

necosite

Interventii


s-a cosit iarba


Din interpretarea fisei de supraveghere a sistemului de protectie s-a tras concluzia ca gardul





Chirilă Costel – cultură

Numele locului – Şura – Bârseşti Cod GPS – CULTU1

Comuna de care aprtine - Bârseşti

Tipul culturii - Porumb

Suprafata – 0,5 ha

Pozitia pe harta

Lat – 45 55 11,7

Long – 26 46 19,9

Altitudinea- 742 m

Tip de vegetatie existenta in apropierea culturii – pădure şi păşune

Distanta fatade padure – 20 m

Amplasarea culturii

Pozitie (pe unitati geomorfologice, pe versanti, pe vai) - platou

Panta - 5 grade

Expozitia versantilor – S-E

Sistem de paza – câini şi gard de lemn

- prezenta gardurilor (lungime, tip) – gard de lemn – 140 m

Mod de comercializare a aproduselor rezultate

- alte tipuri – consum propriu

Evaluarea economica a pagubelor produse la culturi de catre animale

salbatice – 300 lei

Evaluarea profitului anual al culturilor din valorificarea produselor –

- 0 lei



Descriere sistem Chirilă Costel - cultură


m Tip bandă 500mFir electric

Poarta gard electric Tip bandă Gallagher 1bcTip bandă 84bc Tip poartă 3bc Tip colţ albi Gallagher 4bc Tip colţ cu filet Gallagher 4bcTip poartă 2bc


Sistem impamantare Tip Bară fier zincat 1bcGenerator Tip Gallagher S20 1bcLampa verificare Indicator tensiune Cablu traversări Ampermetru Voltmetru Bride prindere cablu Tip bandă 2bc

Sistem acustic şi vizual 6bc






15.07.2010 – gardul electric nu era intins bine datorita ruperii unui stalp sustinator

Interventii

s-a inlocuit stalpul rupt

s-au intins firele conductoare

18.08.2010 – sistemul electric functiona bine dar trei izolatori erau deteriorati

Interventii

s-au schimbat izolatorii si s-au intins firele

s-au instalat 2 sticlute de Hukinol

20.09.2010 - gardul electric era deteriorat pe o potiune de 50m, respectiv conductorul era rupt

si 11 izolatori erau deteriorati

Interventii

s-a inlocuit conductorul rupt


26.10.2010 – sistemul electric de protectie functiona satisfacator

Interventii

s-au intins firele

s-a curatat ecranul de protectie al generatorului

1. Analiza eficientei sistemului de protectie






Chirilă Costel – stână

Numele stanei – Şura Bârseşti Cod GPS - STANA3


- satisfacatoare

Vechime – 26 ani

Numele locului - Şura

Comuna de care apartine stana - Bârseşti

Pozitia pe harta

- Lat – 45 55 11,7

- Long – 26 46 19,9

- Altitudinea - 742

Distanta fata de cea mai apropiata sursa de apa – 100 m

Numele sursei de apa - Baltag

Tip de vegetatie existent in apropierea stanei – pădure şi păşune

Distanta fata de padure - 20 m


ciobanii urca si coboara oile din munte) – Bârseşti – Calciu – Plop - Şura



numarul de animale duse la pasunat) – Şura – Baltag – Groapa Teiului –

331 animale, 1 lună


- pentru adapat

- pentru a ajunge la pasune

- alte situatii

Efective animale: - ovine 300

- caprine 10

- cabaline 6

- bovine 19

- porcine 3




- ovine 1 , anul 2010 , luna 08, ora 20, ce animal salbatic - URS - ovine 1 , anul 2010, luna 07, ora 15, ce animal salbatic - URS


Amplasarea stânei Poziţie (pe unităţi geomorfologice, pe versanti, pe văi - platou

Panta – 5 grade

Expoziţia versanţilor – S-E

Orientarea faţă de direcţia predominantă a vântului - Nord

Resurse de apă :

- Distanţa- 1000 m

- Calitate - bună

- amenajări realizate – budăi cu şipot

- diferenţierea surselor de apă pentru animale şi oameni – există: Plop şi Groapa

Teilor


- suprafaţa stânei – 1 ha



- dotări existente:

- pentru oameni (spaţii de locuit)

- pentru prelucrarea laptelui

- pentru animale

Sistem de pază

- Câini :

- număr - 5

- cu jujau – 5

- prezenţa gardurilor (lungime, tip) – Nu

Disfuncţionalităţi determinate de păstorit –Nu





Urs – 2 în 2010

- îmbolnăviri ale oamenilor şi animalelor pe categorii de boli - Nu





- uz interior

- comercializare direct din stână

- comercializare în târguri

- alte tipuri

Personalul stânei

- locul de provenienţa al baciului (şefului stânei) şi obligaţiile acestuia - Bârseşti

- vârsta şi nivelul de educaţie al baciului – 10 clase


- număr de ciobani pe număr de oi – 3

- provenienţa ciobanilor (localitatea) - Bârseşti

- distribuţia pe grupe de vârstă a ciobanilor – 40 – 50 ani


- starea civilă a ciobanilor - căsătoriţi


- activităţi prestate în afara sezonului de păstorit – aprovizionat cu furaje


- mutarea amplasamentului stanei in ultimii 10 ani – 6 ori



Descriere sistem Chirilă Costel - stână


m Tip fir 400mFir electric

Poarta gard electric Tip cordon elastic Gallagher – 3 fire 1bcTip fir 53bc Tip colţ albi Gallagher 6bc


Sistem impamantare Tip cornier 1bcGenerator Tip Gallagher S17 1bcLampa verificare Tip Gallagher 1bcIndicator tensiune Cablu traversări Ampermetru Voltmetru Bride prindere cablu




Monitorizarea si asigurarea functionalitatii gardului electric


15.07.2010 Sistemul functiona la un nivel satisfacator.

Interventii

S-a intervenit asupra gardului electric intinzandu-se firele conductoare

S-au instalat 2 sticlute cu Hukinol

18.08.2010 Sistemul functiona relativ bine

Interventii

- s-a cosit iarba de sub fire

- s-au intins firele conductoare

- s-a instalat o sticluta cu Hukinol

20.09.2010 Sistemul nu functiona la un nivel optim datorita ruperii unei portini de

conductor si a 5 izolatori cat si a iaebii necosite corespunzator.

Interventii

s-a schimbat conductorul rupt


s-a cosit iarba

26.10.2010 Sistemul functiona bine dar nu la parametri maximi

Interventii

s-au intins firele

s-a schimbat o sticluta cu Hukinol

s-a umezit bine locul impamantarii







Dobre Gicu – stână

Numele stanei - Baciu Cod GPS - STAN10


- buna

Vechime – 5 ani

Numele locului – Poiana Mare

Comuna de care apartine stana - Păuleşti

Pozitia pe harta

- Lat – 45 45 48,5

- Long – 26 31 54,4



Numele sursei de apa - Recea

Tip de vegetatie existent in apropierea stanei – pădure amestec



ciobanii urca si coboara oile din munte): Păuleşti – Corbu – Poiana Mare

Trasee de pasunat in timpul unui sezon (se vor mentiona pasunea sau pasunile folosite pentru pasunat, durata de stationare pe fiecare pasune si numarul de animale duse la pasunat): Poina Mare – Vâlcelu – 375 oi, 15 oi


- pentru adapat


- alte situatii

Efective animale:

- ovine - 375

- caprine - 15

- cabaline - 2

- bovine - nu

- porcine - 4



15. Numar de animale ucise, din care: - ovine 2, anul 2009, luna 07 , ce animal salbatic - URS - ovine 1, anul 2010, luna 09, ce animal salbatic - LUP


Amplasarea stânei

Poziţie (pe unităţi geomorfologice, pe versanti, pe văi) - versant

Panta – 7 grade

Expoziţia versanţilor - Est

Orientarea faţă de direcţia predominantă a vântului - E-V

Resurse de apă :


- Calitate - bună

- amenajări realizate – Nu

- diferenţierea surselor de apă pentru animale şi oameni - există


- suprafaţa stânei – 800 mp


- caracter permanent sau temporar (pe perioada de vara)

- dotări existente: pentru oameni (spaţii de locuit) prelucrarea laptelui

pentru animale

Sistem de pază

- Câini :

- număr - 6

- cu jujau - 3

- fara jujau - 3

- prezenţa gardurilor (lungime, tip) – 100 gard din lemn (ţarc)



URS – un atac în 2009

LUP – 3 atacuri în 2010







- uz interior



- alte tipuri

Personalul stânei

- locul de provenienţa al baciului (şefului stânei) şi obligaţiile acestuia – Păuleşti; face

caşul, urda, mâncare pentru ciobani, transportă caşul în sat, curăţenie

- vârsta şi nivelul de educaţie al baciului – 56 ani, 8 clase


- număr de ciobani pe număr de oi – 3 ciobani la 375 oi

- provenienţa ciobanilor (localitatea) - Păuleşti

- distribuţia pe grupe de vârstă a ciobanilor – 1-16 ani, 1-39 ani, 1-48 ani

- nivelul de educaţie al ciobanilor (ultima şcoală absolvită) – 1-10 clase, 1-8 clase, 1-4

clase

- starea civilă a ciobanilor – 1- necăsătorit, 2- căsătoriţi

Venitul anual rezultat din activităţi de păstorit – 0lei

- activităţi prestate în afara sezonului de păstorit – asigurarea nutreţului pentru iarnă



- incendii - Nu

- atacuri ale animalelor sălbatice (pe categorii: urs, lup, râs):

URS – 400 lei

LUP – 200 lei

RAS – nu



Descriere sistem Dobre Gicu



Poarta gard electric Tip Coral cu arc 2bcTip fir cu inel 86bc Tip colţ cu şliţ 8bc Tip tijă 7bc


Sistem impamantare Tip cornier 1bcGenerator Tip Coral N1000 1bcLampa verificare Indicator tensiune Cablu traversări Ampermetru Voltmetru Bride prindere cablu

Sistem acustic vizual - flaere 4bc




Monitorizarea si asigurarea functionalitatii sistemului


3.07.2010 - sistemul electric functiona satisfacator

Interventii

s-a cosit iarba

s-a udat locul impamantarii

s-au intins firele

7.08.2010 - sistemul electric functiona bine

Interventii


s-a schimbat un stalp de sustinere conductori rupt

s-a instalat o sticluta cu Hukinol

5.09.2010 - gardul electric functiona defectuos

Interventii

s-a inlocuit 30m conductor deteriorat

s-a inlocuit un fir impamantare corodat

8.10.2010 - gardul electric functiona bine

Intrventii









Stanciu Paul – stână

Numele stanei - Bodescu Cod GPS – STAN11


activa - bună

Vechime – 8ani

Numele locului - Bodescu

Comuna de care apartine stana - Negrileşti

Pozitia pe harta

- Lat – 45 46 33,2

- Long – 26 29 18,1


Distanta fata de cea mai apropiata sursa de apa - 150 m

Numele sursei de apa - Plop

Tip de vegetatie existent in apropierea stanei – pădure fag



ciobanii urca si coboara oile din munte): Negrileşti – Dealu Alb - Bodescu



numarul de animale duse la pasunat): Paşanca – Bodescu – 280 oi


- pentru adapat


- cabaline - 2

- porcine - 3


- ovine 3, anul 2008, luna 08, ce animal salbatic - Lup - ovine 1, anul 2009, luna 06, ce animal salbatic - Lup - cabaline 1, anul 2009, luna 07, ce animal salbatic - Urs




Poziţie (pe unităţi geomorfologice, pe versanti, pe văi) - Vale

Panta – 3 grade

Expoziţia versanţilor - Vest

Orientarea faţă de direcţia predominantă a vântului – N - S

Resurse de apă :


- Calitate – foarte bună

- amenajări realizate – budăi lemn







pentru animale

Sistem de pază

- Câini :

- număr - 5

- cu jujau

- fara jujau - 5

- prezenţa gardurilor (lungime, tip) – 200 m gard lemn


- potecire (există sau nu există, cu precizarea locului în care se instalează) – există în

partea de nord a stânei



Urs – un atac în 2009

Ras - nu

Lup – două atacuri în 2008






23. Mod de valorificare a produselor rezultate (lapte, lână, carne) :

- uz interior

24. Personalul stânei

- locul de provenienţa al baciului (şefului stânei) şi obligaţiile acestuia – Negrileşti;

face caşul, urda, transportă produsele în sat, face mâncare pentru ciobani




- provenienţa ciobanilor (localitatea) - Negrileşti

- distribuţia pe grupe de vârstă a ciobanilor – 1 - 38 ani, 1 – 43 ani

- nivelul de educaţie al ciobanilor (ultima şcoală absolvită) – 1 persoană – şcoala

profesională, 1 persoană – 8 clase



- activităţi prestate în afara sezonului de păstorit – pregătirea nutreţului pentru iarnă



- incendii - nu


URS – un atac în 2009

LUP – două atacuri în 2008

RAS - nu

Numărul anual de câini ucişi de animale sălbatice (pe categorii: urs, lup, râs)

LUP – 1 câine în 2009



Descriere sistem Stanciu Paul



Poarta gard electric Tip arc Coral 2bcTip fir cu inel 84bc Tip colţ cu şliţ Coral 5bc


Sistem impamantare Tip cornier 1bcGenerator Tip N1000 1bcLampa verificare Indicator tensiune Cablu traversări Ampermetru Voltmetru Bride prindere cablu

Sistem acustic şi vizual - flaere 5bc







Interventii

s-a cosit iarba de sub fire



s-a instalat un stalp suplimentar de sustinere a conductorilor precum si 3

izolatori

6.08.2010 - gardul electric nu functiona corespunzator

Interventii

s-a inlocuit 50m de conductor deteriorat

s-au intins firele

s-a schimbat amplasarea generatorului inrtr-un loc cu pamant mai umed

propriu impamantarii

5.09.2010 - gardul electric functiona defectuos

Interventii

s-au schimbat trei stalpi sustinatori de conductori rupti

s-au schimbat 6 izolatori deteriorati

s-a cosit iarba








Lalu Stan – cultură

Numele locului – După Măgură Cod GPS – CULTU2

Comuna de care aprtine - Vintilesca

Tipul culturii – porumb, castraveţi, ardei

Suprafata – 0,6 ha

Pozitia pe harta

Lat – 45 37 08,3

Long – 26 44 55,6

Altitudinea - 645

Tip de vegetatie existenta in apropierea culturii - livezi


Amplasarea culturii

Pozitie (pe unitati geomorfologice, pe versanti, pe vai) - Vale

Panta – 10 grade

Expozitia versantilor - Sud

Sistem de paza

- câine de pază

- prezenta gardurilor (lungime, tip) – 100m gard din lemn

Mod de comercializare a aproduselor rezultate

-consum propriu


salbatice – porumb 300 kg provocate de misreţ în 2009

Evaluarea profitului anual al culturilor din valorificarea produselor:

- 0 lei



Descriere sistem Lalu Stan – cultură



Poarta gard electric Nu Tip fir 40bc Tip colţ albi 8bc Tip tija 8bc


Sistem impamantare Nu Generator Tip Gallagher S17 1bcLampa verificare Tip Gallagher 1bcIndicator tensiune Cablu traversări Ampermetru Voltmetru Bride prindere cablu







14.07.2010 - gardul electric functiona relativ bine

Interventii

s-a turnat apa pe locul impamantarii

s-au intins firele

s-a instalat o sticluta de Hukinol

12.08.2010 - sistemul electrificat functiona satisfacator datorita faptului ca 4

izolatori si 2 stalpi de sustinere erau rupti

Interventii

s-au inlocuit stalpii rupti

s-au inlocuit izolatorii rupti

s-a umezit bine locul impamantarii

s-au intins firele


Interventii

s-a curatat ecranul solar

s-a schimbat firul de impamantare (deteriorat)

24.10.2010 - sistemul functiona bine

Interventii

s-au intins firele




electric a avut un randament de 90% (in intervalul de timp cat a fost intretinut corespunzator),

in anul 2010 fiind inregistrate urmatoarele pagube:

- 50 kg porumb

Lalu Stan – stână

Numele stanei – Răchitaşu Cod GPS – STANA4



Starea actuala a stanei: activă - satisfacatoare

Vechime – 5 ani

Numele locului - Răchitaşu

Comuna de care apartine stana - Vintileasca

Pozitia pe harta

- Lat – 45 38 03,7

- Long – 26 47 09,4

- Altitudinea - 738

Distanta fata de cea mai apropiata sursa de apa – 1 km

Numele sursei de apa - Saramura

Tip de vegetatie existent in apropierea stanei – Pădure fag



ciobanii urca si coboara oile din munte): - Vintilesca – După Măgură -

Pucioasele



numarul de animale duse la pasunat): Răchitaşu – Pucioasele – Şosele

forestiere


- pentru adapat



- caprine - 10

- bovine - 2

- porcine - 1


- ovine 2, anul 2009, luna mai, ora 12, ce animal salbatic - Lup - ovine 1, anul 2009, luna august, ora - ce animal salbatic - Lup

- caprine 1, anul 2009, luna iulie, ora 17, ce animal salbatic - Urs




Poziţie (pe unităţi geomorfologice, pe versanti, pe văi) - culme

Panta – 10 grade

Expoziţia versanţilor –S-V


Resurse de apă :


- Calitate - bună

- amenajări realizate – izvor din piatră

diferenţierea surselor de apă pentru animale şi oameni - există






pentru animale

Sistem de pază

- Câini :

- număr - 5

- cu jujau

- fara jujau - 5

- prezenţa gardurilor (lungime, tip) – 60 m gard din lemn


- incendii în fond forestier sau la stâne

- păşunat în fondul forestier

- potecire (există sau nu există, cu precizarea locului în care se instalează) - nu



Urs - nu



Ras – nu

Lup – 3 atacuri în 2009





- uz interior

- alte tipuri

Personalul stânei

- locul de provenienţa al baciului (şefului stânei) şi obligaţiile acestuia – Vintilesca;

face caşul, urda, mâncare pentru ciobani, duce caşul în sat




- provenienţa ciobanilor (localitatea) - Vintilesca

- distribuţia pe grupe de vârstă a ciobanilor – 35 – 70 ani

- nivelul de educaţie al ciobanilor (ultima şcoală absolvită) – 8 clase, 10 clase



- activităţi prestate în afara sezonului de păstorit – aprovizionarea cu furaje



- incendii - nu

- atacuri ale animalelor sălbatice (pe categorii: urs, lup, râs):

URS – 850 lei

LUP – 2500 lei





Descriere sistem Lalu Stan – stână



Poar gard electric Tip cordon 3 fire 1bcTip fir 29bc Tip tija 6bc Tip dublu cârlig pentru porţi 9bc


Sistem impamantare Nu Generator Tip Ecosolar S17 1bcLampa verificare Indicator tensiune Cablu traversări Ampermetru Voltmetru Bride prindere cablu






13.07.2010 - sistemul functiona corespunzator

Interventii

s-a instalat 2 sticlute cu Hukinol

s-a udat locul de impamantare

s-a sters ecranul panoului solar

14.08.2010 - gardul electric nu functiona bine datorita ruperii a 2 izolatori, a unei parti de

fir conductor cat si a unui stalp de sustinere

Interventii

s-au schimbat izolatorii si 10m de fir conductor

s-a schimbat stalpul de sustinere

26.09.2010 – sistemul nu functiona la parametri maximi

Interventii

s-au intins firele

s-a izolat firul de curent si cel de impamantare


24.10.2010 - sistemul functiona la un nivel mediu datorita ierbii necosite si a ruperii unui

izolator de colt.

Interventii

s-a cosit iarba

s-a inlocuit izolatorul rupt

s-au intins firele







Popa Virgil – stână

Numele stanei - Stejicu Cod GPS – STAN12

Starea actuala a stanei - activă - bună

Vechime – 15 ani

Numele locului – Plai Bun

Comuna de care apartine stana - Nereju

Pozitia pe harta

- Lat – 44 44 4,7

- Long – 26 27 11,4



Numele sursei de apa - Izbuc

Tip de vegetatie existent in apropierea stanei – lizieră pădure molid



ciobanii urca si coboara oile din munte): Nereju – Bălan – Plai Bun -

Stejicu



numarul de animale duse la pasunat): Plai Bun – drum forestier Stejicu –

păşune Stejicu; 410 oi, 20 capre


- pentru adapat Ch


Efective animale:

- ovine - 410

- caprine - 20

- cabaline - nu

- bovine - 2



- porcine - 4

Numar de animale ucise, din care: - ovine 3, anul 2008, luna 06, ce animal salbatic - Urs - ovine 1, anul 2009, luna 07, ce animal salbatic - Urs

- Caprine 1, anul 2009, luna 08, ce animal salbatic - Lup


Amplasarea stânei Poziţie (pe unităţi geomorfologice, pe versanti, pe văi) - platou

Panta – 3 grade


Orientarea faţă de direcţia predominantă a vântului – E-V

Resurse de apă :


- Calitate - bună

- amenajări realizate – budăi piatră





- caracter temporar (pe perioada de vara)

- dotări existente:

pentru oameni (spaţii de locuit) pentru prelucrarea laptelui pentru animale

Sistem de pază

- Câini :

- număr - 4

- cu jujau

- fara jujau - 4

- prezenţa gardurilor (lungime, tip) – 150 m gard din leţuri



Urs – 3 atacuri în 2008








- uz interior

Personalul stânei

- locul de provenienţa al baciului (şefului stânei) şi obligaţiile acestuia – Nereju; face

caşul, urda, curăţenie la stână, mâncare pentru ciobani, asigură securitatea stânei



- număr de ciobani pe număr de oi – 3 la 410 oi si 20 capre

- provenienţa ciobanilor (localitatea) - Nereju

- distribuţia pe grupe de vârstă a ciobanilor – 1- 27 ani, 1-43 ani, 1-68 ani

- nivelul de educaţie al ciobanilor (ultima şcoală absolvită) – 1-10 clase, 2-8 clase






URS – 500 lei

LUP – 150 lei

RAS - nu

Numărul anual de animale decedate datorită bolilor (pe categorii) – 2 oi în 2008


LUP – 1 în 2009


- mutarea amplasamentului stanei in ultimii 10 ani – de 2 ori



Descriere sistem Popa Virgil



Poarta gard electric Tip bandă Gallagher 2bcTip bandă 115bc Tip tijă 10bc Tip colţ negri 12bc Tip poartă 4bc


Sistem impamantare Tip cornier 1bcGenerator Tip Ecosolar 1bcLampa verificare Tip Gallagher cu leduri 1bcIndicator tensiune Cablu traversări Ampermetru Voltmetru Bride prindere cablu 4bc







12.07.2010 - gardul electric functiona relative bine

Interventii



s-au intins firele



Interventii


s-au inlocuit 2 izolatori rupti

18.09.2010 - gardul electric avea scurgeri de curent

Interventii

s-a inlocuit firul de impamantare deteriorat

s-au intins firele

s-a curatat ecranul protector al generatorului solar







Pandele Dan - stupină

Numele stupinei – Ketag Cod GPS – STUPI1

Starea actuala a stupinei - foarte buna

Vechime – 2 săptămâni

Numele locului - Ketag

Comuna de care apartine stupina – Oraş Covasna

Pozitia pe harta

Lat – 45 50 02,8

Long – 26 14 25,5

Altitudinea – 814 m

Tip de vegetatie existent in apropierea stupinei – pădure foioase şi răşinoase


Numar familii - 40 Numar de familii ucise (stupi distrusi):

- Anul 2009, luna 07, ziua 21, ora……, familii distruse sau stupi – 3 familii

Perioada de stationare in areal - temporar – 14.06.2010 – 7.07.2010

Amplasarea stupinei

Poziţie (pe unităţi geomorfologice, pe versanti, pe văi) - Versant

Panta – 30 grade


Orientarea faţă de direcţia predominantă a vântului - Est

Caracterizare tehnică - suprafaţa stupinei – 400mp

Sistem de pază - prezenţa gardurilor (lungime, tip) – 75 m gard din lemn

Mod de valorificare a produselor rezultate - uz interior

Venitul anual rezultat din activităţi de albinărit – 0 lei

Evaluarea economică a pagubelor produse la stupine

- URS – 700 lei în 2008

Stabilitatea stupinelor

- mutarea amplasamentului stupinei in ultimii 10 ani – 2-3 ori anual



Descriere sistem Pandele Dan



Poarta gard electric Tip bandă Gallagher 2bcTip bandă 30bc Tip colţ negri 9bc


Sistem impamantare Tip cornier 1bcGenerator Tip Ecosolar S20 1bcLampa verificare Tip Gallagher cu leduri 1bcIndicator tensiune Cablu traversări Ampermetru Voltmetru Bride prindere cablu







Interventii


s-au intins firele


Interventii



s-a schimbat clema de curent







Benea Marian – stână

Numele stanei – Benea Marian Cod GPS – STAN13


- activa - bună

Vechime – 7 ani

Numele locului - Geanguş

Comuna de care apartine stana - Soveja

Pozitia pe harta

Lat – 46 1 4,1

Long - 26 38 22,6



Numele sursei de apa - Lempeş



Trasee de acces ale ovinelor in zona montana (se va mentiona ruta pe care ciobanii urca si coboara oile din munte): Soveja – Lupi – DAF Geanguş – Geanguş



numarul de animale duse la pasunat): Lempeş – Secătura – 360 oi


- pentru adăpat

Efective animale: - ovine – 360 oi

- bovine - 2

- porcine - 4


- ovine 1, anul 2009, luna 08, ce animal salbatic - Urs - ovine 1, anul 2008, luna 06, ce animal salbatic - Urs




Amplasarea stânei

Poziţie (pe unităţi geomorfologice, pe versanti, pe văi) - platou

Panta – 2 grade

Expoziţia versanţilor – S-V


Resurse de apă :


- Calitate - bună

- amenajări realizate – şipot lemn




- vechimea stânei - 11 ani


- dotări existente: pentru oameni (de locuit) pentru prelucrarea laptelui pentru

animale

Sistem de pază

- Câini :

- număr - 5

- cu jujau - 2

- fara jujau - 3




Urs – 3 atacuri în 2009, 1 atac în 2008

Ras - nu

Lup – 2 în 2009







- uz interior



- alte tipuri

Personalul stânei

- locul de provenienţa al baciului (şefului stânei) şi obligaţiile acestuia - Soveja; face

caşul, urda, asigură hrana ciobanilor, duce caşul în sat, curăţenie în stână


- vechimea în această funcţie - 5 ani

- număr de ciobani pe număr de oi – 3 ciobani

- provenienţa ciobanilor (localitatea) - Soveja

- distribuţia pe grupe de vârstă a ciobanilor – 1 -18 ani, 1-23 ani, 1-51 ani

- nivelul de educaţie al ciobanilor (ultima şcoală absolvită) – 2- 10 clase, 1- 8 clase

- starea civilă a ciobanilor – 2 necăsătoriţi, 1 căsătorit






URS – 300 lei

LUP -nu

RAS - nu





Descriere sistem Benea Marian



Poarta gard electric Tip arc Coral 2bcTip fir cu inel 88bc Tip tijă 8bc Tip colţ cu şliţ 6bc









22.07.2010 - gardul electric nu functiona la parametri maximi

Interventii



s-au inlocuit 2 izolatori cu tija rupti


Interventii

s-a schimbat o clema corodata de la impamantare

s-a schimbat un stalp de sustinere conductori rupt



30.09.2010 - gardul electric functiona la parametri scazuti; avea pierderi de curent

Interventii

s-au schimbat 4 stalpi sustinatori de conductori rupti


s-au intins firele







Lazăr Ion – stână

Numele stanei – Lazăr Ţică Cod GPS – STANA5


- activa - foarte buna

Vechime – 30 ani

Numele locului - Borta

Comuna de care apartine stana – Oraş Covasna

Pozitia pe harta

- lat – 45 46 23,2

- long – 26 17 59,2

- altitudinea – 1081 m


Numele sursei de apa - Bîsca Mare

Tip de vegetatie existent in apropierea stanei – Pădure molid



ciobanii urca si coboara oile din munte):

- Covasna – Comandău - Borta



numarul de animale duse la pasunat):

- Păşunea Borta – 6 luni- 180 oi


- pentru adapat



- caprine - nu

- cabaline - 4

- bovine - 6



- porcine - 7

Numar de animale ucise, din care: - ovine 1, anul 2009, luna 08, ora 1,30, ce animal salbatic - Urs


Amplasarea stânei

Poziţie (pe unităţi geomorfologice, pe versanti, pe văi) - Vale

Panta – 10 grade

Expoziţia versanţilor – S-V

Orientarea faţă de direcţia predominantă a vântului - Est

Resurse de apă :



- amenajări realizate – ciuşmea în curte



- suprafaţa stânei – 8 ha




animale

Sistem de pază

- Câini :

- număr - 6

- cu jujau -

- fara jujau - 6







Mod de valorificare a produselor rezultate (lapte, lână, carne):

- uz interior

Personalul stânei

- locul de provenienţa al baciului (şefului stânei) şi obligaţiile acestuia – loc. Covasna;

face caşul, urda, mâncare pentru ciobani, tunde oile

- vârsta şi nivelul de educaţie al baciului – 64 ani, liceul


- număr de ciobani pe număr de oi – 1 cioban

- provenienţa ciobanilor (localitatea) - Covasna

- distribuţia pe grupe de vârstă a ciobanilor – 48 ani


- starea civilă a ciobanilor - necăsatorit


- activităţi prestate în afara sezonului de păstorit - vânătoare




URS – 300 lei

LUP - nu

RAS - nu

- Numărul anual de câini ucişi de animale sălbatice (pe categorii: urs, lup, râs)

URS

LUP – 11 câini

RAS



Descriere sistem Lazăr Ion



Poarta gard electric Nu Tip tijă 20bc Tip colţ albi Gallagher


Sistem impamantare Tip cornier 1bcGenerator Tip Ecosolar S20 1bcLampa verificare Indicator tensiune Cablu traversări Ampermetru Voltmetru Bride prindere cablu

Sistem repelent de indepartare Huknol 3 bc







Interventii

s-au intins firele


s-a amplasat 2 sticlute cu Hukinol

30.08.2010 - sistemul functiona la parametric redusi

Interventii

s-a inlocuit 25 m de conductor



Interventii

s-au inlocuit sticlutele cu Hukinol

s-a curatat panoul solar

s-a inlocuit un izolator rupt







Ene Dan – stână

Numele stanei – Ene Cod GPS – STAN14

Starea actuala a stanei -

- activa - foarte bună

Vechime – 12 ani

Numele locului - Bartoş

Comuna de care apartine stana - Soveja

Pozitia pe harta

- Lat - 46 1 48,3

- Long – 26 39 6,4



Numele sursei de apa - Bozu




ciobanii urca si coboara oile din munte): Soveja – Negru - Bartoş




- Bartoş – Plaiul Frăsinetului – 315 oi Situatii de traversare a fondului forestier:

- pentru adapat


Efective animale:

- ovine - 315

- caprine - 20

- cabaline - nu

- bovine - 2

- porcine - 2



Numar de animale ucise, din care: - ovine 1, anul 2009, luna 06, ce animal salbatic - Urs - ovine 2, anul 2010, luna 07, ce animal salbatic - Lup. - ovine 1, anul 2008, luna 07, ce animal salbatic - Urs


Amplasarea stânei Poziţie (pe unităţi geomorfologice, pe versanti, pe văi) - Versant

Panta – 7 grde

Expoziţia versanţilor - Sud


Resurse de apă :


- Calitate - bună

- amenajări realizate – budăi lemn







pentru animale

Sistem de pază

- Câini :

- număr - 6

- cu jujau - 2

- fara jujau - 4

- prezenţa gardurilor (lungime, tip) – 200 m gard stravele


- potecire (există sau nu există, cu precizarea locului în care se instalează) – există în partea de

Vest a stânei





Urs – 2 atacuri în 2009, 1 în 2008

Ras - nu

Lup – 1 atc în 2010





- uz interior

Personalul stânei

- locul de provenienţa al baciului (şefului stânei) şi obligaţiile acestuia – Soveja; face

caşul, urda, curăţenie în stână, duce caşul în sat, asigura hrana ciobanilor

- vârsta şi nivelul de educaţie al baciului – 53 ani, şcoala profesională



- provenienţa ciobanilor (localitatea) - Soveja

- distribuţia pe grupe de vârstă a ciobanilor – 1- 37ani, 1- 41 ani

- nivelul de educaţie al ciobanilor (ultima şcoală absolvită) – 2 – 8 clase



- activităţi prestate în afara sezonului de păstorit – asigurarea furajelor pentru iarnă




URS – 150 lei

LUP – 300 lei

RAS – nu



Descriere sistem Ene Dan


m Tip sârmă 360mFir electric



Sistem impamantare Tip cornier 1bcGenerator Tip Coral Super A130 1bcLampa verificare Indicator tensiune Cablu traversări Ampermetru Voltmetru Bride prindere cablu

Sistem acustic şi vizual 4bcSistem repelent de indepartare Huknol 3bc






28.07.2010 - gardul electric avea pierderi de curent

Interventii

s-a inlocuit 40 m de fir rupt accidental de catre o vaca




25.08.2010 - gardul electric functiona foarte bine

Interventii




Interventii

s-au intins firele


s-a izolat firul de impamantare







Filote Victor – cultură

Numele locului – Poina Frînţei Cod GPS – CULTU7

Comuna de care aprtine - Tulnici


Suprafata – 700 mp

Pozitia pe harta:

lat – 45 56 59,5

long – 26 33 7,16

altitudinea – 715 m

Tip de vegetatie existenta in apropierea culturii – lizieră pădure fag


Amplasarea culturii

Pozitie (pe unitati geomorfologice, pe versanti, pe vai) - Versant

Panta – 5 grade

Expozitia versantilor - SUD

Sistem de paza

- prezenta gardurilor (lungime, tip) – 200 m gard din leţuri

Mod de comercializare a aproduselor rezultate – consum propriu


salbatice:

- 200 lei în 2009 provocate de urs


- 0 lei



Descriere sistem Filote Victor






Sistem acustic vizual - flaere 5bc







Interventii

s-a inlocuit 15 m conductor deteriorat

s-au intins firele



12.09.2010 - gardul electric avea pierderi de curent

Interventii

s-a schimbat firul de impamantare deteriorat


s-a instalat o sticluta cu Huchinol


Interventii

s-a cosit iarba de sub conductori


s-au inlocuit 2 stalpi de sustinere a sistemului electrificat







Imre Emeric Vancsa – stână

Numele stanei – Gropa Mare Cod GPS – STANA6


- activa - satisfacatoare

Vechime – 1 an

Numele locului – Gropa Mare

Comuna de care apartine stana - Mădăraş

Pozitia pe harta

- Lat – 46 27 22,4

- Long – 25 36 20,6



Numele sursei de apa - Kerog

Tip de vegetatie existent in apropierea stanei – pădure molid




- Pârâul Mădăraşul Mic




- Groapa Mare, 5 luni, 550 oi Situatii de traversare a fondului forestier:

- pentru adapat


Efective animale: - ovine – 550

- caprine - 2

- cabaline - 1

- bovine - 0



- porcine - 0

Numar de animale ucise, din care: - ovine 2, anul 2009, luna 08, ora 3,00, ce animal salbatic - Urs

- măgar 1, anul 2010, luna 06, ce animal salbatic - Lup



Panta – 20 grade

Expoziţia versanţilor - Est


Resurse de apă :






- suprafaţa stânei – 1500 m

- vechimea stânei – 1 an



animale

Sistem de pază

- Câini :

- număr - 14

- cu jujau - 0

- fara jujau - 14

- prezenţa gardurilor (lungime, tip) – gard din lemn 200 m



Urs – 2 în 2009



Ras - nu

Lup – 1 în 2010





- uz interior



- alte tipuri

Personalul stânei

- locul de provenienţa al baciului (şefului stânei) şi obligaţiile acestuia – Mădăraş; face

caşul, urda, mâncare pentru ciobani, duce caşul în sat, curăţenie în stână




- provenienţa ciobanilor (localitatea) – 3 – Mădăraş, 1 – Racu, 1 - Ciuboteni

- distribuţia pe grupe de vârstă a ciobanilor – 24 ani, 32 ani, 43 ani, 58 ani, 19ani

- nivelul de educaţie al ciobanilor (ultima şcoală absolvită) – 2 -8 clase, 2- 10 clase, 1-

4 clase

- starea civilă a ciobanilor – 3 căsătoriţi, 2 necăsătoriţi


- activităţi prestate în afara sezonului de păstorit – asigură furajele pentru iarnă




URS – 350 lei

LUP – 600 lei



RAS - nu

Descriere sistem Imre Vancsa Emeric



Poarta gard electric Tip arc Coral 2bcTip fir cu inel 120bc


Sistem impamantare Tip cornier 1bcGenerator Tip Coral B160 1bcLampa verificare Indicator tensiune Cablu traversări Ampermetru Voltmetru Bride prindere cablu







Interventii

s-au intins firele

s-au montat 5 stalpi suplimentari de sustinere a conductorilor

s-a schimbat firul de impamantare neizolat corespunzator

s-au instalat 2 sticlute cu Hukinol


Interventii

s-au completat sticlutele cu Hukinol


s-a udat bine locul impamantarii







Gal Laszlo Mihaly – fermă bovine

Numele stanei - Loc Cod GPS – STANA7


- activa - bună

Vechime – 1 an

Numele locului - Loc

Comuna de care apartine stana - Cărţa

Pozitia pe harta

- Lat – 46 33 15,0

- Long – 25 37 17,3



Numele sursei de apa -





- Cărţa – drum forestier - Loc




- Loc – 3 luni, Kutfejek – 3 luni; 50 bovine, 7 porci


- pentru adapat


Efective animale:

- bovine - 50

- porcine - 7




- bovine 1,anul 2009, luna 08, ora 2,30, ce animal salbatic - Urs



Panta – 15 grade

Expoziţia versanţilor - SUD


Resurse de apă :

- Distanţa – 100m

- Calitate - bună





- vechimea stânei – 1 an



animale

Sistem de pază

- Câini :

- număr - 10

- cu jujau - 1

- fara jujau - 9

- prezenţa gardurilor (lungime, tip) – 300 m



Urs – 1 atac în 2009

Ras - nu

Lup - nu







- uz interior

Personalul stânei

- locul de provenienţa al baciului (şefului stânei) şi obligaţiile acestuia – loc. Cârţa


- vechimea în această funcţie – 1 an


- provenienţa ciobanilor (localitatea) – loc. Cârţa

- distribuţia pe grupe de vârstă a ciobanilor – 33 ani, 26 ani, 44 ani

- nivelul de educaţie al ciobanilor (ultima şcoală absolvită) – 2 – 8 clase, 1- 4 clase

- starea civilă a ciobanilor – 2 necăsătoriţi, 1 căsătorit


- activităţi prestate în afara sezonului de păstorit -




URS – 2500 lei

LUP - 0

RAS - 0



Descriere sistem Gal Laszo Mihaly



Poarta gard electric Tip bandă Gallagher 2bcTip dublu belciug 2bc Tip poartă 2bc Tip bandă 50bc


Sistem impamantare Tip cornier 1bcGenerator Tip Gallagher S20 1bcLampa verificare Indicator tensiune Cablu traversări Ampermetru Voltmetru Bride prindere cablu






7.09.2010 - sistemul electrificat functiona la un nivel satisfacator

Interventii

s-a curatat ecranul protector al generatorului solar

s-a inlocuit 25 m conductor deteriorat

s-a instalat 1 sticluta cu Hukinol


Interventii

s-au intins firele


s-au inlocuit 2 izolatori deteriorati







Fibula Laszlo – stână

Numele stanei Cod GPS – STANA8


- activa - satisfacatoare

Vechime – 1 an

Numele locului - Illo

Comuna de care apartine stana - Dăneşti

Pozitia pe harta

- Lat – 46 30 32,1

- Long – 25 34 58,6

- Altitudinea - 1425


Numele sursei de apa - -





- Mădăraş – Drum forestier – Ivo - Illo




- Illo, 4 luni, 1500 oi


- pentru adapat



- porcine - 3

Numar de animale ucise, din care: - ovine 10, anul 2010, luna 07, ce animal salbatic - Urs - ovine 7, anul 7, luna 05, ce animal salbatic – Lup




Amplasarea stânei

Poziţie (pe unităţi geomorfologice, pe versanti, pe văi) - Versant

Panta – 15 grade


Orientarea faţă de direcţia predominantă a vântului – N-V

Resurse de apă :


- Calitate - bună

- amenajări realizate - fântână




- vechimea stânei - 1 an



animale

Sistem de pază

- Câini :

- număr – 5

- cu jujau - 5

- fara jujau - 0




Urs – ziua – 3 atacuri

Ras - nu

Lup – noaptea – 1 atac








Personalul stânei

- locul de provenienţa al baciului (şefului stânei) şi obligaţiile acestuia: Dăneşti; face

caşul, urda, mâncare pentru ciobani, duce caşul în sat, hrăneşte animalele, curăţenie în stână




- provenienţa ciobanilor (localitatea) – Bacău, Oneşti

- distribuţia pe grupe de vârstă a ciobanilor : 24 – 70 ani

- nivelul de educaţie al ciobanilor (ultima şcoală absolvită) - -

- starea civilă a ciobanilor - necăsătoriţi

Venitul anual rezultat din activităţi de păstorit

- activităţi prestate în afara sezonului de păstorit – pregătirea furajelor




URS – 2500 lei

LUP – 2600 lei

RAS - nu


URS

LUP – 1

RAS



Descriere sistem Fibula Laszlo



Poarta gard electric Tip arc Coral 2bcTip fir cu inel 72bc


Sistem impamantare Tip cornier 1bcGenerator Tip Coral B160 1bcLampa verificare Indicator tensiune Cablu traversări Ampermetru Voltmetru Bride prindere cablu

Sistem acustic şi vizual






7.09.2010 - sistemul nu functiona corespunzator, respective avea pierderi de curent

Interventii



s-a instalat 2 sticlute cu Hukinol


Interventii

s-au intins firele

s-a completat solutia de Hukinol

s-au mai batut 2 stalpi de sustinere a conductorilor







Ferentz Zoltan – livadă

Numele locului - Almaş Cod GPS – CULTU8

Comuna de care aprtine - Turia

Tipul culturii - Livadă

Suprafata – 6,5ha

Pozitia pe harta

Lat – 46 2 16,1

Long – 26 1 24,6


Tip de vegetatie existenta in apropierea culturii – Lizieră pădure

Distanta fatade padure – 150m

Amplasarea culturii


Panta – 5 grade


Sistem de paza – 1 câine

- prezenta gardurilor (lungime, tip) – 120 m gard din şipcă

Mod de comercializare a aproduselor rezultate - uz intern


salbatice – 100 lei în 2009


- 0 lei



Descriere sistem Ferenz Zoltan



Poarta gard electric Tip arc Coral 2bcTip fir cu inel 78bc Tip colţ cu şliţ 6bc Tip tijă 8bc









2.09.2010 - sistemul nu functiona la capacitate maxima, respectiv avea pierderi de curent

Interventii

s-a cosit iarba de sub firele conductoare


s-au intins firele


4.10.2010 - sistemul functiona relativ bine

Intereventii

s-au inlocuit 3 stalpi sustinatori rupti









Doboş Zoltan – stână

Numele stanei – Maros Bukk Cod GPS – STANA9

Starea actuala a stanei -

- activa - foarte buna

Vechime – 3 ani

Numele locului - Maros Bukk

Comuna de care apartine stana - Sândominic

Pozitia pe harta

- Lat – 46 38 50,5

- long – 25 43 14,2



Numele sursei de apa - Izvor





- Sândominic – Maros Bukk Trasee de pasunat in timpul unui sezon (se vor mentiona pasunea sau



- Maross Bukk – 300 oi, 4 luni jumatate


- pentru adapat


Efective animale:

- ovine - 300

- caprine - 80

- cabaline - 40

- bovine - 64



- porcine - 10


- ovine 13, anul 2010, luna 07, ora –ziua şi noaptea, ce animal salbatic – Urs

Perioada de păstorit – 15.05.2010 – 15. 09.2010


Panta – 30 grade


Orientarea faţă de direcţia predominantă a vântului - Vest

Resurse de apă :


- Calitate - bună

- amenajări realizate - budăi







animale

Sistem de pază

- Câini :

- număr - 8

- cu jujau - 5

- fara jujau - 3




Urs - luna iunie şi iulie a omorât 13 oi

Ras – nu



Lup – nu






Personalul stânei

- locul de provenienţa al baciului (şefului stânei) şi obligaţiile acestuia: Sândomonic;

face caşul, urda, mâncare pentru ciobani, curăţenie, duce caşul la targ.




- provenienţa ciobanilor (localitatea) - Sândominic

- distribuţia pe grupe de vârstă a ciobanilor – 45 ani, 36 ani

- nivelul de educaţie al ciobanilor (ultima şcoală absolvită) - -



- activităţi prestate în afara sezonului de păstorit - -




URS – 2530 lei

LUP - nu

RAS - nu



Descriere sistem Dobos Zoltan



Poarta gard electric Tip bandă Gallagher – 2 fire 1bcTip bandă 75bc Tip colţ cu şliţ Coral 2bc Tip tijă 9bc Tip dublu cârlig 5bc


Sistem impamantare Tip cornier 1bcGenerator Tip Ecosolar S20 1bcLampa verificare Indicator tensiune Cablu traversări Ampermetru Voltmetru Bride prindere cablu 2bc






8.09.2010 - gardul electric functiona satisfacator, respectiv avea mici pierderi de curent

Interventii


s-au inlocuit 2 stalpi de sustinere rupti


s-au intins firele

30.10.2010 - gardul functiona bine

Interventii

s-au intins firele

s-au inlocuit 2 izolatori de banda rupti

s-a montat o sticluta cu Hukinol







Panţuş Emil – livadă

Numele locului – Dealu Morii Cod GPS – CULTU9

Comuna de care aprtine – Păuleşti


Suprafata – 0,5ha

Pozitia pe harta

Lat – 45 53 23,5

Long – 26 38 2,9

Altitudinea 630 m



Amplasarea culturii

Pozitie (pe unitati geomorfologice, pe versanti, pe vai) - Platou

Panta – 2 grade

Expozitia versantilor - -

Sistem de paza – 2 câini

prezenta gardurilor (lungime, tip) – 150m ard din scândură

Mod de comercializare a aproduselor rezultate -uz intern




- 0 lei



Descriere sistem Panţuş Emil






Sistem acustic şi vizual din tabla 4bc






20.08.2010 - sistemul functiona cu mici pierderi de curent

Interventii


s-a udat locul impământării

s-a instalat o sticlută cu Hukinol

22.09.2010 - gardul electric functiona cu pierderi de curent

Interventii


s-au inlocuit 4 stalpi de sustinere

s-a inlocuit 25m conductor deteriorat

s-au intins firele








Albu Vasile – cultură

Numele locului – Păvălari Cod GPS – CULT10

Comuna de care aprtine – Păuleşti

Tipul culturii - porumb

Suprafata – 0,6ha

Pozitia pe harta

Lat – 45 47 36,2

Long – 26 41 29,8

Altitudinea 590 m

Tip de vegetatie existenta in apropierea culturii – pădure fag


Amplasarea culturii


Panta – 6 grade

Expozitia versantilor - Est


prezenta gardurilor (lungime, tip) – 200 m gard din şipcă





- 0 lei



Descriere sistem Albu Vasile












21.08.2010 - gardul electric functiona satisfacator

Interventii

s-a inlocuit 15 m fir conductor deteriorat

s-a inlocuit 2 izolatori rupti



s-a montat o sticluta cu Hukinol


Interventii

s-au inlocuit 2 stalpi de sustinere rupti

s-a suplimentat sistemul cu 3 stalpi de sustinere



s-a completat solutia de Hukinol







Badiu Gheorghe - cultură

Numele locului – Dealu Temătorul Cod GPS – CULT11

Comuna de care aprtine – Spulber

Tipul culturii – porumb+livadă pruni

Suprafata – 0,8ha

Pozitia pe harta

Lat – 45 44 46,6

Long – 26 47 22,2

Altitudinea 670 m



Amplasarea culturii


Panta – 7 grade

Expozitia versantilor – S-V

Sistem de paza – 2 câini

prezenta gardurilor (lungime, tip) – 120 m gard din leţuri





- 0 lei

Descriere sistem Badiu Georghe







Sistem impamantare Tip cornier 1bcGenerator Tip Coral Super A130 1bcLampa verificare Tip Gallagher 1bcIndicator tensiune Cablu traversări Ampermetru Voltmetru Bride prindere cablu







22.08.2010 - sistemul electric avea pierderi de curent

Interventii

s-au inlocuit 30m conductor deteriorat






Interventii

s-au inlocuit 4 stalpi sustinatori rupti










Kiss Elemer - stână

Numele stanei – Suto Cod GPS – STAN15


- activa - bună

Vechime – 8 ani

Numele locului - Borzik

Comuna de care apartine stana - Zălan

Pozitia pe harta

- Lat – 45 58 5,4

- long – 25 47 1,9



Numele sursei de apa - Casoss

Tip de vegetatie existent in apropierea stanei – pădure fag+mesteacăn




- Zălan – Sorkolat – Borzik - Suto Trasee de pasunat in timpul unui sezon (se vor mentiona pasunea sau



- Borzik – 4 luni, 350 oi


- pentru adapat


Efective animale:

- ovine - 350

- cabaline - 1

- bovine - 2

- porcine - 3




- ovine 2, anul 2008, luna 07, ce animal salbatic – Urs - ovine 1, anul 2009, luna 08, ce animal salbatic – Urs - ovine 2, anul 2009, luna 09, ce animal salbatic – Lup



Panta – 7 grade


Orientarea faţă de direcţia predominantă a vântului – V-E

Resurse de apă :


- Calitate - bună

- amenajări realizate – budăi piatră







animale

Sistem de pază

- Câini :

- număr - 6

- cu jujau - 2

- fara jujau - 4




Urs – 4 atacuri în 2008, 1 atac în 2009

Ras – nu








- uz interior

Personalul stânei

- locul de provenienţa al baciului (şefului stânei) şi obligaţiile acestuia: loc. Zălan;

face caşul, urda, mâncare pentru ciobani, curăţenie, duce caşul la sat




- provenienţa ciobanilor (localitatea) - Zălan

- distribuţia pe grupe de vârstă a ciobanilor – 1- 38 ani, 1- 46 ani, 1 – 55 ani

- nivelul de educaţie al ciobanilor (ultima şcoală absolvită) – 2 – 8 clase, 1 – 10 clase







URS – 450 lei

LUP – 300 lei

RAS - nu

- Numărul anual de câini ucişi de animale sălbatice (pe categorii: urs, lup, râs)

URS

LUP – 1 câine

RAS



Descriere sistem Kiss Elemer






Sistem acustic şi vizual 6bcSistem repelent de indepartare Huknol 3bc






25.07.2010 - gardul electric functiona la parametri slabi (avea pierderi de curent)

Interventii

s-a inlocuit 20m de fir conductor rupt



s-au intins firele

s-a instalat o sticluta cu hukinol

31.08.2010 - gardul electric functiona satisfacator

Interventii

s-au inlocuit 4 stalpi rupti



s-a izolat firul de curent


Interventii

s-au intins firele









Goga Maricel - cultură

Numele locului – Arşiţa Paltinului Cod GPS – CULT12

Comuna de care aprtine - Paltin



Pozitia pe harta

Lat – 45 47 51,2

Long – 26 43 29,1


Tip de vegetatie existenta in apropierea culturii – pădure amestec


Amplasarea culturii


Panta – 10 grade



- prezenta gardurilor (lungime, tip) – 200 m gard sârmă ghimpată





- 0 lei



Descriere sistem Goga Maricel












1.09.2010 `- gardul electric functiona cu pierderi de current

Interventii

s-a inlocuit 15 m de fir conductor deteriorat


s-au intins firele





Interventii


s-au schimbat 2 stalpi sustinatori de conductori







Lungu Silviu - cultură

Numele locului – Limpean Cod GPS – CULT13

Comuna de care aprtine - Mera



Pozitia pe harta

Lat – 45 46 23,4

Long – 26 57 14,5




Amplasarea culturii


Panta – 4 grade


Sistem de paza – gard leţuri

- prezenta gardurilor (lungime, tip) – 130 m gard leţuri

- altele - 1 câine

Mod de comercializare a aproduselor rezultate - uz propriu


salbatice – 150 lei în 2009 provocate de urs


- 0 lei



Descriere sistem Lungu Silviu






Sistem acustic şi vizual din tabla 5bc






4.09.2010 - sistemul electric functiona satisfacator

Interventii


s-au inlocuit 4 stalpi sustinatori deteriorati


s-a inlocuit 15 m de fir conductor rupt



Interventii










Bălbărău Costică - cultură

Numele locului – Orjoaga Cod GPS – CULTU3

Comuna de care aprtine - Soveja

Tipul culturii – Livadă pruni

Suprafata – 0,6ha

Pozitia pe harta

Lat – 45 59 10,6

Long – 26 41 31,0




Amplasarea culturii


Panta – 5 grade

Expozitia versantilor - Nord

Sistem de paza – gard lemn

- prezenta gardurilor (lungime, tip) – 400 m gard lemn

- altele - 2 câini

Mod de comercializare a aproduselor rezultate - uz propriu




- 0 lei



Descriere sistem Bălbărău Costică – livadă pruni



Poarta gard electric Tip bandă Gallagher 2bcTip bandă 130bc Tip colţ albi Gallagher 14bc Tip colţ cu rolă 2bc Tip tija cârlionţ 4bcTip poartă cu dublu cârllig 6bc


Sistem impamantare Tip bară fiere zincat 1bcGenerator Tip Gallagher S20 1bcLampa verificare Indicator tensiune Cablu traversări Ampermetru Voltmetru Bride prindere cablu 8bc






15.09.2010 – gardul electric functiona bine

Interventii

s-a cosit iarba cu motocositoarea



17.10.2010 - gardul electric functiona la un nivel satisfacator

Interventii


s-a inlocuit 30m de conductor deteriorat

s-a inlocuit un stalp de sustinere







Bălbărău Costică - cultură

Numele locului – Orjoaga Cod GPS – CULTU4

Comuna de care aprtine - Soveja

Tipul culturii – Vie

Suprafata – 0,4ha

Pozitia pe harta

Lat – 45 59 10,6

Long – 26 41 31,0




Amplasarea culturii


Panta – 5 grade

Expozitia versantilor - Nord



- altele - 2 câini

Mod de comercializare a aproduselor rezultate - consum propriu


salbatice – nu


- 0 lei



Descriere sistem Bălbărău Costică - vie



Poarta gard electric Tip bandă 31bc Tip colţ cu rolă 2bc Tip tija cârlionţ 2bc


Sistem impamantare Tip bară fiere zincat 1bcGenerator Tip Coral Super A130 1bcLampa verificare Indicator tensiune Cablu traversări Ampermetru Voltmetru Bride prindere cablu 3bc

Acumulator 12 V/85Ah 1bc






15.09.2010 - sistemul electric nu functiona corespunzator

Interventii


s-au intins firele



17.10.2010 - sistemul functiona la un nivel satisfacator

Interventii


s-au schimbat 3 stalpi de sustinere rupti

s-a inlocuit 30 m de conductor deteriorat







Marian Ileana - cultură

Numele locului – Lepşa Porcu Cod GPS – CULTU5

Comuna de care aprtine - Tulnici

Tipul culturii – Livadă pruni+meri

Suprafata – 1ha

Pozitia pe harta

Lat – 45 56 0,2

Long – 26 35 42,6




Amplasarea culturii


Panta – 5 grade




- altele - -





- 0 lei



Descriere sistem Marian Ileana



Poarta gard electric Nu Tip bandă 33bc Tip colţ negri 8bc Tip tijă 6bc


Sistem impamantare Tip bară fier zincat 1bcGenerator Tip Coral N800 1bcLampa verificare Indicator tensiune Cablu traversări Ampermetru Voltmetru Bride prindere cablu








Interventii

s-au intins firele





electric a avut un randament de 95% (in intervalul de timp cat a fost intretinut corespunzator),

in anul 2010 fiind inregistrate urmatoarele pagube:

- un prun rupt

- cca. 15 kg prune



Caba Petruţ - cultură

Numele locului – Ţipău Cod GPS – CULTU6

Comuna de care aprtine - Spulber

Tipul culturii – Porumb+livadă pruni

Suprafata – 0,8ha

Pozitia pe harta

Lat – 45 44 50,6

Long – 26 42 56,1


Tip de vegetatie existenta in apropierea culturii – pădure foioase


Amplasarea culturii


Panta – 7 grade


Sistem de paza

- prezenta gardurilor (lungime, tip) – 150 m gard sârmă ghimpată

- altele - nu





- 0 lei



Descriere sistem Caba Petruţ



Poarta gard electric Tip arc Coral 2bcTip fir cu inel 96bc Tip colţ cu şliţ 5bc


Sistem impamantare Tip cornier 1bcGenerator Tip Coral N800 1bcLampa verificare 1bcIndicator tensiune Cablu traversări Ampermetru Voltmetru Bride prindere cablu







17.09.2010 - sistemul de protectie functiona defectuos

Interventii

s-a inlocuit 50 m de conductor rupt de catre o vaca

s-au intins firele


s-a cosit iarba de sub conductor cu motocositoarea

19.10.2010 - sistemul electric de protectie functiona satisfacator

Interventii


s-a suplimentat cu 2 stalpi de sustinere conductor








Sava Sorin - cultură

Numele locului – Palcău Cod GPS – CULT14

Comuna de care aprtine - Mera



Pozitia pe harta

Lat – 45 46 22

Long – 26 57 10,2




Amplasarea culturii


Panta – 6 grade


Sistem de paza – gard leţuri

- prezenta gardurilor (lungime, tip) – 150 m gard leţuri

- altele - 1 câine





- 0 lei



Descriere sistem Sava Sorin



Poarta gard electric Tip arc Coral 2bcTip fir cu inel 86bc Tip colţ cu şliţ 8bc



Sistem acusti vizual 5bc






22.09.2010 - sistemul electric functiona cu pierderi de curent

Interventii

s-a schimbat firul de impamantare deteriorat

s-au schimbat 3 stalpi sustinatori de conductori





Interventii


s-a izolat firul de curent





raport 2010-2011 implementare sisteme de protectie

Documents