Opera istoricului Radu Manolescu

axată pe studiul istoriei medievale, urmăreşte mai multe direcţii:- istoria economică a Braşovului pe o perioadă delimitată (teza lui de doctorat)

o Comerţul Braşovului – de completat- oraşul medieval – cursul de istorie urbană (curs special)

o de completat- geneza relaţiilor capitaliste – cursul special „Relaţiile capitaliste în Europa

apuseană în secolele XIV – XVII”o destinat studenţilor de anul II (secţia filosofie – istorie / istorie – filosofie)

şi celor din anii III-IV, grupa de specializare istorie medieo publicat în 1989o cuprinde 6 capitole ( Condiţiile istorice ale formării şi evoluţiei relaţiilor

capitaliste în Europa Apuseană, Relaţiile capitaliste în minerit, industrie, comerţ şi operaţii bancare, Relaţiile capitaliste în agricultură şi pescuitm Proletariatul şi burghezia, Anexe documentare şi Bibliografia), fiecare având la final aparatul critic

o urmăreşte următoarele aspecte: contextul istoric al formării şi evoluţiei relaţiilor capitaliste în

Europa apuseană începe cu o trecere în revistă a relaţiilor capitaliste din sec

XIV – XVI, având grijă să menţioneze că iniţial s-au format în zone restrânse în industria textilă şi metalurgică, în Toscana şi Flandra

consideră ca relaţiile capitaliste pot fi împărţite în două faze: cele din sec. XIV – XV ( „apărute în perioada feudalismului dezvoltat, când orânduirea feudală era încă puternică, ele nu au pătruns în raporturile agrare şi nu au dus la destrămarea relaţiilor feudale” – p. 4) şi cele din sec. XV- XVI (influenţate de progresul tehnic, creşterea populaţiei, dezvoltarea producţiei şi schimbului de mărfuri)

menţionează câteva aspecte în care tehnica a evoluat în minerit, transporturi, economie agrara, industria metalurgică, navigaţie

influenţa populaţiei asupra activităţii economice prin „evoluţia forţei de muncă şi a consumului” (p.9) precum şi creşterea demografică în perioada surprinsă

piaţa internă şi piaţa externă declinul relaţiilor feudale şi al organizării corporative statul şi formarea relaţiilor capitaliste în Angia, Franţa,

statele germane, Ţările de Jos mentalitatea „oamenilor de afaceri” determinată de

Renaştere şi Reformă, care devine pe parcursul timpului „negustorească, nobila şi cinstită” (p. 22)

relaţiile capitaliste reflectate în mai multe domenii: minerit

o se axează pe trecerea în revistă a modalităţilor de exploatare a cărbunelui şi a metalelor

o ilustrează tehnica epocii şi modalitatea de utilizare pe spaţiul englez, unde cărbunele devine folosit pe scare largă pentru încălzire încă din sec al XIV-lea

o înregistrează o statistică a celor care lucrau în acest domeniu şi a asociaţilor care aveau obiect de lucru exploatările (de ex cei trei fraţi Fugger)

industrieo aduce în discuţii diverse ramuri cum ar fi

manufactura, prepararea minereurilor, centre metalurgice, industria textilă, industria sticlei şi a critalurilor, alimentară, zahărului, hârtiei şi tiparului,

o realizează o sinteaza asupra evoluţiei „industriei” în spaţiul italian, nordul Franţei, Ţările de Jos, Anglia, statele germane

comerţo surpinde principalele direcţii de dezoltare

comercială: Marea Mediterană, Marea Baltică şi Oceanul Atlatinc, determinat de constituirea primelor imperii coloniale

o arată drumul prin care principalele centre comerciale se schimbă de-a lungul timpului: de la Anvers pana la Amsterdam, Lisabona, Servilla şi Londra

o de reuşita comerţului leagă politica navală şi comercială a statelor din Europa apuseană, trecând în revistă o serie de surse în care se menţionează acest fapt, cum ar fi Pamfletul despre politica engleză (1453), Marea liberă (1609)

o descrie formele de organizare comercială (Compania Indiilor Orientale, Compania Indiilor Occidentale) şi pune apoi în lumina geneza relaţiilor capitaliste în comerţul mondial

o din punctul său de vedere, „Comerţul de parcus lung implica investirea unor capitaluri comerciale importante şi fecvente riscuri, dar, totodată, datorită concentrării mijloacelor materiale şi băneşti [...] aducea câştiguri imense” (p.111), fiind superior „mareiului profit industrial sau agricol”

operaţii bancareo realizează un scurt istoric al activitătii bancare în

secolele XIII-XV, începând cu companiile italiene din Toscana, care funcţionau sub forma unor „asociaţii cu caracter mix” (p.111)

o prezintă activitatea bancară din secolele XVI-XVII, determinată de dezvoltarea industrială şi comercială; în acest subcapitol prezinta situaţii în care regii s-au împrumutat la persoane private pentru a rezolva anumite probleme (ex. Carol Quintul – pg. 117)

o face o scurtă descriere a băncilor din Italia (ex. Casa di San Giorgio), Germania ( familia Fugger), Franţa (unde cel mai mare centru bancar era la Lyon), Ţările de Jos (cea mai importantă activitate bancară se desfăşura la Anvers), Anglia (bursa de la Londra)

o povesteşte o serie de tehnici folosite în operaţiunile bancare cum ar fi utilizarea monedelor metalice, „banii scriptici”, „banii fiduciari”

o capitolul se încheie cu poziţia „oamenilor de afaceri” şi a statului faţă de dobândă, în care consemnează evoluţia dobânzii de-a lungul timpului (de ex la Anvers la mijlocul secolului XVI-lea rata anuală varia între 9 – 12 %)

agricultură şi pescuito cuprind un capitol separat, în care se consemnează

tehnicile agricole, creşterile determinate de noile metode folosite, specificul agricol al fiecărei ţări

o un subcapitol este dedicat formării relaţiilor capitalite în agricultură

o pescuitul reprezintă o activitate specifică Provinciilor Unite, care aducea beneficii economice importante

relaţiile dintre proletariat şi burghezie modul în care le prezintă arată influenţa lui Dobb şi Marx expunerea începe cu un subcapitol dedicat proletariatului,

prin care arata procesul de formare (de la ţăranii plecaţi să muncească la muncitorii necalificaţi din oraşe), modul de viată din diferite regiuni geografice: Italia, Ţările de Jos, Anglia, Franţa, Germania, Spania; nu uită să aduca în discuţie diverse probleme sociale şi revolte, cum ar fi cea a ciompilor din 1378

un subcapitol este dedicat mişcărilor social – politce ale proletariatului, determinate de „lupta de clasă dintre proletariat şi burghezie”, urmat de un altul în care se reia în detaliu răscoala ciompilor din 1378, apoi de altul dedicat mişcării tipografilor din Paris şi Lyon (sec al XVI-lea), succedat de un capitol dedicat mişcării lucrătorilor şi marinarilor din Provinciile Unite (sec XVII-XVIII), ale lucrătorilor din Anglia (sec XVI-XVII)

burghezia este prezentată în stilul perioadei în care manualul a fost scris, punându-se accent pe specificul ei în fiecare regiune geografică (Italia, Anglia, Ţările de Jos, Franţa, Germania, Spania), veniturile pe care le avea în funcţie de activitătile realizate

o surse folosite: clasificate în lucrări teoretice, generale, speciale din rândul celor teoretice a utilizat scrierile lui Marx (Capitalul şi

Forme premergătoare producţiei capitaliste) în ceea ce priveşte lucrările generale, găsim atât surse româneşti

(Andrei Oţetea Renaşterea şi Reforma), franţuzesţi (ex. Braudel, Histoire du capitalisme, Structurile cotidianului, Jocurile schimbului), britanice (ex. Maurice Dobb, Studies in development of capitalism); multe dintre ele (ex. Dobb) sunt scrise de economişti marxişti

în ceea ce priveşte lucrările speciale, le-a organizat pe zonele geografice, după cum se poate vedea mai jos:

pentru Italia şi peninsula Iberică - studii economice, dar şi de istorie medievală aparţinând atât unor istorici francezi (ex. Braudel – Mediterana şi lumea mediteraneană în epoca lui Filip II), cât şi italieni (Romano – Le classi sociali in Italia. Dal medioevo all’eta contemporanea)

pentru Ţările de Jos/Provinciile Unite – atât surse economice cât şi sociale, aparţinând unor istorici din zone geografice variate (Franţa, Olanda, Marea Britanie)

Anglia – doar surse englezeşti care tratează următoarele subiecte: istoria agrară în Anglia şi Tara Galilor, economia în Anglia înaintea revoluţiei industriale, economia în Anglia între 1450 – 1750, schimburile de mărfuri şi industria în timpul dinastiei Tudorilor şi Stuarzilor etc; printre istoricii menţionaţi se numără: B. Murphy – A history of British economy, 1086 – 1740, Jack S.M. – Trade and industry in Tudor and Stuart England

Germania – a folosit surse germane, dar şi franceze care tratează istoria familiei Fugger, ce şi-a impus amprenta în sistemul bancar din Augsburg

Franţa – utilizează surse care tratează ierarhia socială începând cu 1450, evoluţia şi istoricul burgheziei

o Stilul clar, la subiect, mod de expunere narativ, foloseşte cu precădere trecutul (perfectul compus), bine documentat, în unele părţi (mai ales în cele în care descrie formarea relaţiilor capitalite) mi-a lasat impresia ca este influenţat de Dobb

- cursul de istorie medievală – coordonator o s-a ocupat de următoarele aspecte: de completat