r BULETINUL· l� MONUMENTEI�OR ISIDruCE

l· - anul XLI nr.1.1972 J

http://patrimoniu.gov.ro

DIN ACTIVITATEA COMISIUNI I MONUMENTELOR ISTORICE

Prof. un i v . arh. HOR IA T EODORU

La n u m a i cît i v a an i d e la înf i i ntarea e i , Com i s i u nea Monumen­te lor Istor i ce a�ea să se bucu re de

'o desăvîrs i tă l ucrare de restau­

rare , cond usă de u n u l d i ntre v i itor i i să i membr i , i ng i neru l G r i gore Cerchez . B i ser i c a domnească d i n Cu rtea de Argeş , conso l i d ată p r i n l egăt u r i d e f ier care l u au l ocu l ce lor putrez ite d e l em n , a Cost restau rată în forma pe care o avusese l a înteme iere , în l ătu-înd u-se toate e l e mente l e ad ăugate fără p r i cepere , d ar n u ş i

, nod i f i căr i l e (tîm p l a d e z i d zugrăv i t ă , chenare l e d e p i atră a l e ferestre lor etc.) care n u prezentau nepot r i v i re c u st i l u l b i ser i c i i s i care n u se st i a cum fuseseră l a înteme i ere . Autoru l aceste i iucrăr i d e rest�u r are avea ce l e m a i aspre cuv i nte pentru restau ra­rea ce l u i l a l t monument d i n Cu rtea de Argeş , b i se r i ca E p i scopa l ă , prec izînd că "a rep roduce un mon ument , ÎncepÎnd p r i n a d a la păm Înt tot ce se găseşte , pentru a c lăd i o construcţ ie după mode l u l ce le i vech i , Îmb unătăţ ind totu l : mater ia l , decoraţ i i , zugrăve l i , mob i l ier etc . . . . ş i adăugÎnd că acest mod de a pr icepe restau rarea 90ate să dea rezu l tate foa rte b une ş i frumoase, dar c lă d i rea dev ine un facs imi l , n u mai este a Întemeietor u l u i , c i dev i ne opera resta u ra­tor u l u i . Aşa spre p i ldă , b iser ica ep iscopală a l u i Neagoe Vodă d i n Curtea de Argeş n u ma i este b iser ica meşteru lu i Manole , c i a deven it opera meşte ru l u i Lecomte" l .

Pentru a înd r u m a l ucrăr i l e d e conservare ş i d e restau r are pe o ca l e cît m a i j u st ă , Com i s i unea Monu mente lor I stor i ce a l u at in i t i at i va d e a tr i m ite cîte do i arh i tect i t i ne r i l a f i ecare do i an i , ca

'b u rs i e r i a i Şco l i i Rom âne d i n Ro";' a u nde , În afară d e l ucră­

r i l e scr i se pentru p u b l i caţ i a per i od i că a Şco l i i , u rm au să stud i eze , pe l îngă spec i a l i ş t i i d i n I ta l i a , d) fer i te l e l ucrăr i d e rest�u l"are ce aveau loc în t i m pu l respect i v . I n fe l u l acesta s-a putut d i spu n e

de u n person a l teh n i c b i n e pregăt i t pentru l ucrăr i l e de restaurare , ce u r m au s ă se execute , pe tot c up r i nsu l ţ ăr i i .

Cu fond u r i l e foarte red use d e care se d i spu nea ş i d i n care - trebu i e să a m i nt i m - se su sţ i neau ş i va loroase l e cercetă r i arheo log i ce a l e Muzeu l u i d e ant i ch i tăţ i , s-a s a l vat d e l a r u i n ă

J " n n umăr con s i d erab i l de monumente d înd u-se , c u m are ch i bzu­. inţă , p r i or i tate ace lora care , l i ps i te d e acope r i ş ş i brăzdate dE: crăpătu r i , amen i nţau să se prăbuşească.

Este ceea ce se poate constata parcurgÎnd B u leti n u l Comis i u n i i care a început s ă apară încă d i n an u l 1 908. S e găsesc puse faţ ă În faţ ă i m ag i n i l e fotograf ice a l e acestor monumente în a i nte ş i d upă l ucrăr i l e d e restau rare , c u m a r f i b i ser i c a A i b ă d i n B a i a (1 908 , p . 1 70-1 71 ) , mănăst i rea S n agov (1 908, p . 32-33) , c lopotn i ţ a

, d i n Popăuţ i (1 908 , p . 37-1 72) ş i m u lte a l te l e . C u o nestrăm utată perseverenţă , p r i n l ucrăr i care , d i n cauza

l i pse i fondu r i lor , d u rau m a i m u lţ i an i în ş i r , mu lte monumente , de pe tot cupr insu I ţăr i i au fost restau rate în cond i ţ i i s at i sfăcă­

toare . Astfe l , p r i ntr-o teme i n i că l u crare de tot a l ă s ubz i d i re a fost

sa lvată d e prăbuş i rea ce o amen i nţ a i nteresanta b i se r i că d i n S i ret , care , cu răţată de tencu i e l i l e cu care fusese acoper i tă , ş i -a recăpă­tat vechea e i podoabă de caracter i st i ce e l emente ceram i ce smă I ­ţu ite.

Mu lte monu mente d i n t i m pu l l u i Ştefan ce l M are , d i ntre care , une le fuseseră rad i ca l t ransformate ş i -au regăs i t înfăţ i şarea lor autent ică , c um ar fi b i se r i ca mănăst i r i i Neamţ sau b i ser i c i l e d i n Borzeşt i , P i at ra , Bacău ş i Vas l u i . Tot în Mo ldova au fost restau­rate mu lte a l te monumente, semn i fi c at i ve pentru evo l u ţ i a arte i de a constru i , c um ar fi b i se r i ca Sf. Dum i t ru d i n Suceava , căre i a i s-au redesch i s monumenta l e l e ferestre c u t i m pane d e p i atră l u ­crate străpuns , sau ct itor i a l u i Rareş d i n B a i a În i nter i oru l căre i a s-('. repus l a locu l l u i va lorosu l portal d e p i atră mă i est r i t l uc rat

) . are fusese În l ătu rat ş i sort i t p i e i r i i . N u putem s ă n u a m i nt i m ? i d e restau rarea a ltor monu mente i m portante d i n Mo l dov a cu m

1 Grig�re Cerchez, în "BCM I ", 1 91 7-1 923 (X-XV I), p. 80 .

1 7

ar f i va loroasa b i ser i că d i n Probota , i ar Î n l a� i b i se r i ca Go l i a , i n te­resanta b i se r i că S f. Sava , ş i În Îm pl"ej u l" i m i l e l u i , ansam b l u l d e l a Cetăţu i a , b i se r i c a Aronean u , sch i t u l H l i ncea ş i mu lte a l te l e .

În M unten i a s i O l ten i a monu mente l e conso l i d ate s i restau ra­te nu sînt m a i p�ţ i n n u meroase . A m i n t i m d i nt l"e e l e � ăn ăst i r i l e H u rez ş i T i smana , c u i e l e d i n M ă l d ăreşt i , b i se r i ca d i n Snagov , B i se r i ca domnească d i n Tîrgov i şte etc .

În Bucu rest i s-au făcut l ucrăr i teme i n i ce de restau rare l a b i se r i c a M i h a i Vod ă , l a b i ser i ca Curţ i i Vech i care fusese atît de transformată Încît n i c i n u se puteau băn u i e l emente l e e i or i g i n a l e care au pu tu t f i scoase l a l u m i n ă , l a b i ser i ca Bucu l" , l a b i se r i ca Creţu l escu , l a Sf. E l efter i e ş i mu l te a l te l e .

Pr i ntre aceste n umeroase l ucră r i d e restau rare vom menţ iona ş i pe ce l e executate pentru s a l varea b i ser i c i i d i n Creţu leşt i - Mă­n ăst i re a , z i s ă Rebegeşt i . Uz i ne l e com u n a l e d i n Bucu l"eşt i execu­tau în anu l 1 934 s i stemat i zarea l acu r i l o l" d i n j u r u l cap i ta l e i . Pro i ectu l preved ea r i d i carea cu m a i m u l ţ i met r i a n i ve l u l u i ape lol" în j u ru l acestu i mon u ment i stor i c d i n seco l u l a l X V I I- lea care conţ i n e o fru moasă ş i preţ ioasă podoabă d e p i ctură în frescă . Pentru păstrarea monu mentu l u i s-a prezentat Com i s i u n i i Monu­mente lor Isto r i ce o machetă reprezentînd monu mentu l încon j u rat de un î n a l t d ig de pămînt care l -ar f i protejat contra n i ve l u l u i r i d i cat a l ape lor încon j u rătoare. So l uţ i a propusă era i n ad m i s i b i I ă : expus unor eventu a l e i n fi I traţ i i , În fu ndu I u n e i grop i , monumentu I p i erdea or i ce sem n i fi caţ i e p l ast i că . I ng i n eru l Em i l Prager ş i -a îns u ş i t propu nerea ce i -am făcut , de a r i d i c a pe loc mon u mentu l (care , d i n fel" i c i re , n u avea abs i de l atera le) , făcînd u-se l ucrăr i l e necesare de creare a u n e i i ns u l e î n j u ru l b i se r i c i i . R i d i carea a fost executată cu m i j loace mecan i ce s i m p l e , cu 44 ver i n e manua l e , rea l izÎnd u-se Î n c i rca 1 5 z i l e d i ferenţa de 3 ,50 m deasupra n i ve l u­l u i e i i n i ţ i a l .

N u putem om ite În această succ intă prezentate s ă n u am i n ­t im ş i d e cons i derab i l u l efort ce s - a făcut pentru i ntervenţ i i l e u rgente de conso l i d are a tuturor mon u mente lor i stor i ce care au fost m a i m u l t sau m a i puţ i n zdru n c i n ate de cutrem u r u l d i n an u l 1 940 .

Este l ocu l să am i nt i m a i c i că menţ i nerea hotărîtă a u n e i o r i entăr i j uste în l ucrăr i l e d e conservare ş i restau rare a monu­mente lor noastre i stor i ce se d atoresc În p r imu l rînd ing ineru l u i G h . Ba l ş 2 - cunoscut ş i p r i n l ucrarea s a Î n tre i vo l ume despre evo l uţ i a arh i tectu r i i mo l doveneşt i d e l a or i g i ne pîn ă În seco l u l a l X V I I I - l ea care , în ca l i tate de preşed i nte a l s u bcom i s i e i tehn i ce , cu o perseverentă rîvnă , z i de z i , t i m p de u n sfert d e seco l a av izat toate referate le , pro i ecte le ş i dev i ze l e de restaurare a monu men­te lor i stor i ce , nead m iţînd n i c i cea mai m i că abatere de l a j usta i nterpretare a cercetăr i lor făcute ş i d e la j u d i c ioasa or i entare tehn ică ş i i stor i că a pro i ecte lor ş i a dev i ze l or l ucrăr i lor de res­tau rare .

În u l t i m i i an i i nteresu l ş i gr i j a pentru b u n a păstrare ş i pentru pu nerea În va loare a preţ ioase lor noastre monumente i stor i ce s-a bucu rat de u n avÎnt cu totu l excepţ ion a l pe tot cupr i n su l ţăr i i . C i t itor i i acestu i " Bu let in" cu nosc l i sta ş i va l oarea l ucrăr i lor d e restau rare executate În u l t i m u l decen i u , p u b l i cată în 1 970 , Î n p r i m u l n u m ăr a l aceste i pu b l i caţ i i . Î n această l i stă se vede că pe l îngă foarte i m portante l e l ucrăr i de restau rare genera l ă l a monumente l e d e arh i tectu ră c iv i l ă , m i l i tară ş i re l i g ioasă , găs i m ş i u n n umăr i m pres i on ant d e i ntervenţ i i u rgente care , l a t i mpu l cuven i t , c u rmau de l a răd ăc i n i ext ind erea or i căre i str i căc i u n i i nterve n i te . Pe tot cupr i n s u l ţ ă r i i , p atr i mon i u l nostru monu men­t a l i stor i c cu noaşte În z i l e l e noastre o înţe l egere ş i u n s pr i j i n nemărg i n i t , o preţ u i re d es ăvîrş i tă .

2 Vez i necro logu l semn at de N . Iorga, î n " BCM I " , XXVI I - fasc. 91 . p. 97.

http://patrimoniu.gov.ro